SPECIALIZAREA ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ PRISACĂ ABEL LUCRARE DE LICENȚĂ Șef lucrări: DR. DANIELA REISZ T I M I Ș O A R A 2 0 1 8 UNIVERSITATEA DE… [305335]

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

“VICTOR BABEȘ” DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE MEDICINĂ

SPECIALIZAREA ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ

PRISACĂ ABEL

LUCRARE DE LICENȚĂ

Șef lucrări: DR. DANIELA REISZ

T I M I Ș O A R A

2 0 1 8

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

“VICTOR BABEȘ” DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE MEDICINĂ

SPECIALIZAREA ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ

PRISACĂ ABEL

LUCRARE DE LICENȚĂ

PARTICULARITĂȚI DE ÎNGRIJIRE A PACIENȚILOR CU AVC

Șef lucrări: DR. DANIELA REISZ

T I M I Ș O A R A

2 0 1 8

I. INTRODUCERE

Accidentul vascular cerebral este a [anonimizat]. Aproximativ 137.000 de persoane mor anual de accident vascular cerebral.

În ciuda consensului larg asupra avantajelor conceptului de ”Centre de specializare pentru accidentele vasculare cerebrale”, nu se știe dacă punerea în aplicare a acestor centre specifice oferă îngrijiri de calitate superioară pentru pacienții cu accident vascular cerebral.

Am ales tema aceasta dat fiind faptul că pentru mine domeniu neurologic mereu a reprezentat o [anonimizat] m-a [anonimizat].

În această latură a [anonimizat], [anonimizat] a putea ajunge un adevărat profesionist.

Obiectivele principale ale acestei lucrări sunt de a examina calitatea și accesibilitatea îngrijiriilor oferite de asistenții medicali pentru persoanele ce suferă de accidente vasculare cerebrale.

[anonimizat] a [anonimizat].

PARTEA GENERALĂ

1. ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL. DATE GENERALE

Un accident vascular cerebral este o afecțiune medicală în care fluxul sanguin scăzut la creier are ca rezultat moartea celulelor. Există două tipuri principale de accident vascular cerebral:

ischemic, din cauza lipsei fluxului sanguin

hemoragic datorită sângerării.

Rezultă că o parte a creierului nu funcționează corect. Semnele și simptomele unui accident vascular cerebral pot include o incapacitate de mișcare sau de simțire pe o parte a corpului (semi-pareză), [anonimizat] a vederii, pe o parte. Semnele și simptomele apar adesea la scurt timp după apariția accidentului vascular cerebral.

Dacă simptomele durează mai puțin de o [anonimizat] (TIA) [anonimizat]. [anonimizat], asociat cu o durere de cap severă. Simptomele unui accident vascular cerebral pot fi permanente. Complicațiile pe termen lung pot include pneumonie sau pierderea controlului vezicii urinare.

Pacienții cu accident vascular cerebral se confruntă adesea cu schimbări de comportament în timpul reabilitării. Există o serie de motive pentru acest lucru, inclusiv schimbările fizice la nivelul creierului care rezultă din accidentul vascular cerebral, probleme psihologice, cum ar fi depresia, precum și îmbunătățiri și obstacole în mobilitatea lor în momentul în care își completează refacerea după ce au suferit un accident vascular cerebral.

Utilizarea convingerii, atât în interacțiunile dintre pacient și fizioterapeut, cât și în echipamentele din sala de reabilitare este importantă pentru a ajuta pacienții să reușească să se reabiliteze. O înțelegere a fiziologiei accidentului vascular cerebral este esențială pentru înțelegerea modificărilor fizice și psihologice ale corpului cauzate de accidentul vascular cerebral. Un accident vascular cerebral este cauzat de întreruperea alimentării cu sânge a creierului, fie printr-un blocaj (accident vascular cerebral ischemic) sau prin sângerare (accident vascular cerebral hemoragic).

2. CLASIFICARE

3. DIAGNOSTIC ȘI STADIALIZARE

3.1 DIAGNOSTIC

3.2 STADIALIZARE

Clasificare funcțională

4. EVOLUȚIE ȘI PROGNOSTIC

5. SIMPTOMATOLOGIE

6. TRATAMENT

III. PARTEA SPECIALĂ

1. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII

Obiectivul studiului propus cât și scopul reprezintă identificarea de elemente a prognosticului în ce constă poliartrita reumatoidă. Demersul acesta este redat de investigațiile din punct de vedere al analizelor și a parametrilor biochimici, hematologici și imunologici, în cadrul diagnosticului lotului de persoane ce l-am ales pentru acest studiu.

În cadrul acestei afecțiuni, tratamentul de recuperare are un rol complex având ca și scop reducerea efectelor neplăcute pe care boala le prezintă, cât și recuperarea motrică, psihică, funcțională a pacienților și reeducarea funcțiilor secundare.

Ca și obiective principale, avem:

Se va încerca stabilirea unui program de recuperare pozitiv în conformitate cu starea pe care pacientul o prezintă, încercând să se diminueze efectele neplăcute ale acestei afecțiuni, până și încercarea opririi evoluției bolii punând accent pe ameliorarea simptomelor și a calității vieții persoanelor.

Se va încerca înlăturarea factorilor ce prezintă un risc în ceea ce privește efectele benefice ale tratamentelor impuse.

Se va stabili care este cel mai bun tratament pentru fiecare persoană în parte și care este numărul optim în ce constau ședințele de recuperare.

Se va stabili perioada optimă pentru aplicarea fiecărui tip de terapie.

Se va stabili un program de kinetoterapie pe care pacientul poate să îl urmeze la domiciliu, încercând să ii se poată îmbunătății traiul de zi cu zi.

2. MATERIALELE ȘI METODELE

În cadrul lucrării de față am luat un lot de pacienți format din 10 persoane, ce au fost internați în cadrul Clinicii de Balneofizioterapie, Recuperare Medicală și Reumatologie din Timișoara în cadrul Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara. Perioada desfășurării studiului a început în luna noiembrie 2017 și a continuat până în luna martie 2018. Principalul diagnostic în cazul pacienților este de poliartrită reumatoidă. Datele obținute au fost prelucrate și centralizate statistic, folosind ca și metodă, un chestionar de tipul Hamilton. În urma acestui chestionar au fost aplicate grafice ce au putut să ducă la concluziile din finalul lucrării.

Pacienții au fost urmăriți evolutiv în funcție de următoarele aspecte, cât și în ce constă metodele de recuperare:

vârsta

sexul

ocupația

mediul de proveniență

diagnostic

patologie asociată.

Chestionarul Hamilton

Pentru fiecare întrebare se va scrie numărul corect din dreptul fiecărui răspuns.

1. Starea depresivă (, tristețe, lipsit de speranță, ajutor, valoare)

0= Absentă

1= Aceste stări de senzație s-au indicat doar la interogatoriu

2= Aceste stări de senzație s-au raportat spontan verbal

3= Comunică starea de senzație nonverbală, prin expresia feței, postura, vocea și tendința de a plânge

4= Pacientul raportează aceste stări de senzație în comunicarea sa verbală și non-verbală spontană.

2. Sentimente de vinovăție

0= Absente

1= Reproșul de sine, simte că a dezamăgit oamenii

2= Idei de vinovăție sau rumărire asupra erorilor din trecut sau a faptelor păcătoase

3= Boala prezentă este o pedeapsă; iluzii de vinovăție

4= Aude acuzații sau denunțări de voci și / sau experiențe de halucinațiile vizuale amenințătoare

3. Sinucidere

0= Absentă

1= Simte că viața nu merită trăită

2= Dorește ca el / ea să fie mort sau orice gânduri de moarte posibilă pentru sine

3= Gânduri sau idei suicidale

4= Tentative de suicid ( orice tentativă serioasă are rata 4)

4. Insomnie, prematură

0= Nu prezintă dificultate de a adormi

1= Se plânge că uneori adoarme cu dificultate, mai mult de jumătate de oră

2= Se plânge că noaptea adoarme cu dificultate

5. Insomnie, la mijloc

0= Nu prezintă dificultate

1= Pacientul se plânge de a fi neliniștit și deranjat în timpul nopții

2= Trezirea în timpul nopții – orice ridicare din pat de două ori (cu excepția nevoilor fundamentale)

6. Insomnia, târzie

0= Nu prezintă dificultate

1= Se trezește la primele ore ale dimineții dar se culcă înapoi

2= Nu poate să adoarmă din nou dacă s-a ridicat din pat

7. Muncă și activitate

0= Nu prezintă dificultate

1= Gânduri și sentimente de incapacitate, oboseală sau slăbiciune legate de activități, de muncă sau de hobby-uri

2= Pierdea interesului pentru activități, hobby-uri sau muncă, fie direct raportate de către pacient, fie indirect prin apatie, indecizie și vacilare (se simte că trebuie să se forțeze la muncă sau activități)

3= Scăderea timpului efectiv petrecut în activități sau scăderea productivității. În spital, rata 3 dacă pacientul nu petrece cel puțin trei ore pe zi în activități (loc de muncă în spitale sau hobby-uri) exclusiv de treburi din secție

4= Oprirea muncii din cauza bolii prezente. În spital, rata de 4 dacă pacientul nu se angajează în alte activități decât în garderobă sau în cazul în care nu poate folosi garderoba fără să fie asistat

8. Retard (Încetinirea gândirii și a vorbirii, afectată capacitatea de concentrare, scăderea activității motorii)

0= Vorbire și gândire normale

1= Retard ușoar la interviu

2= Retard evidențiat la interviu

3= Dificultate la interviu

4= Stropul complet

9. Agitație

0= Nu prezintă

1= Se joacă cu părul, mâinile

2= Își strânge mâinile, mușcă buzele, trage de par

10. Anxietate psihică

0= Nu prezintă dificultate

1= Prezintă tensiune și iratibilitate

2=Se îngrijorează pentru lucruri mărunte

3= Atitudine aprensivă aparentă pe față sau în vorbire

4= Temerile se exprimă fără nici o îndoială

11. Anxietatea somatică

Concomitentul fiziologic al anxietății, cum ar fi: gură uscată, gastro-intestinal, vânt, indigestie, diaree, crampe, răchită

Cardiovascular: palpitații, dureri de cap

Respirator: hiperventilație, oftat, transpirații, urinări dese

0= Absentă

1= Blândă

2= Moderată

3= Severă

4= Incapacitate

12. Simptomele somatice, Gastrointestinale

0= Nu prezintă

1= Pierderea poftei de mâncare, dar mănâncă fără încurajarea personalului; senzații grele în abdomen

2= Dificultatea de a mânca fără a cere ajutor personalului; solicită sau necesită laxative sau medicamente pentru intestine sau medicamente pentru simptomele G.I.

13. Simptomele somatice, General

0= Nu prezintă

1= Greutate în membre, spate sau cap, dureri de spate, cap, dureri musculare, pierderea energiei și fatigabilitate

2= Orice simptom clar primește rata 2

14. Simptomele Genitale

Simptome ca și: Pierderea libidoului, tulburări menstruale

0= Absente

1= Blânde

2= Severe

15. Hipocondrie

0= Nu prezintă

1= Auto-absorbție (corporală)

2= Preocuparea cu sănătatea

3= Plângeri frecvente, cere ajutorul, etc.

4= Iluzii hipocondriale

16. Pierdere în greutate (rata A sau B)

A. La evaluarea după istoric:

0= Nu pierde în greutate

1= Pierderea probabilă a greutății asociată cu boala prezentă

2= Scădere în greutate definită (în funcție de pacient)

3= Nu a fost evaluată

B. La evalările săptămânale de către secția de Psihiatrie, când se măsoară modificările reale de greutate:

0= Mai puțin de 1 kg pierdere în greutate în săptămână

1= Pierdere în greutate mai mare de 1 kg în săptămână

2= Pierdere în greutate mai mare de 2 kg în săptămână

3= Nu a fost evaluată

17. Înțelegere

0= Recunoaște că este deprimat și bolnav

1= Recunoaște boala, dar atribuie cauzele alimentelor de proastă calitate, climei, muncii excesive, bolilor, nevoia de odihnă etc.

2= Neagă că a fost bolnav.

Scor total____

2.1 EVALUAREA PACIENȚILOR

Evaluarea pacienților se va face în funcție de criterile de mai sus, în mod special se va utiliza chestionarul Hamilton pentru a preciza și riscul de depresie în cazul pacienților diagnosticați cu poliartrită reumatoidă, deoarece pacienții diagnosticați cu această afecțiune devin depresivi.

În urma răspunsurilor din chestionar vom putea să scoatem în evidență cât de mult sunt afectate persoanele ce suferă de această afecțiune, cât și gradul lor de afectare psihică în baza afecțiunii pentru a putea să luăm măsuri imediate în ce constă tratamentul și recuperarea medicală a pacienților.

3. TIPURI DE TRATAMENT ȘI METODE DE RECUPERARE

Obiectivele acestor tratamente și programe de recuperare sunt reprezentate prin următoarele:

Combaterea de durere

Prevenirea handicapului fizic

Asigurarea unei vieți cu un grad mare calitativ în ce constă mobilitatea

Prevenirea pierderii funcționalității articulare

Corectura și prevenirea deformăriilor articulare

Combaterea procesului inflamator

Stoparea sau prevenirea procesului distructiv articular

Redarea mobilității

Ameliorarea durerii

Creșterea rezistenței și forței musculare

Creșterea troficității tisulare

refacerea abilităților.

3.1 TRATAMENTUL PRIN ELECTROTERAPIE

Curentul interferențial

Curentul de interferență este creat din doi curenți alternativi sinusoidali care se suprapun în intensitate, fază și frecvență. Ei acționează în profunzimea țesutului. Curentul de interferență este un curent de frecvență de mijloc cu o frecvență de intrare de 4000 Hz.

Având în vedere frecvența curentului alternativ sinusoidal, intensitatea acestuia și faza, putem avea trei tipuri de interferențe:

aditiv

reducerea suprapunerii

suprapunere cu anihilare intensă.

Interferența se petrece cu trecerea a doi curenți alternativi sinusoidali la un unghi de 90 de grade. Frecvența de intrare a primei este de 4000 Hz, iar celelalte de 3900 sau 4100 Hz, creând un curent de interferență cu o frecvență de 100 Hz. Curentul de interferență este utilizat în trei moduri diferite:

interferențe statice – electrozii sunt imobili în timpul tratamentului și afectează un singur loc între ele

mobilitatea sau interferența cinetică are un efect terapeutic mai mare, iar terapeutul fizic mută electrozii manual

interferență dinamică – procedura este automatizată.

Curentul de interferență este similar cu curentul diadinamic, dar cu un efect mai puternic și mai profund, împreună cu o mai bună sustenabilitate atunci când este combinat cu un masaj vibrațional. Curentul de interferență stimulează crearea de calus, mărind astfel creșterea țesutului osos.

Terapia durează 10-15 zile, cu excepția stimulării calusului (4 săptămâni). Un singur tratament durează 20-30 de minute, în funcție de indicațiile primite pentru acesta.

Efectele stimulării țesuturilor cu acești curenți de frecvență medie (frecvența medie în termeni electromedicali este de obicei considerată a fi de 1 KHz-100 KHz) nu a fost încă stabilită. Este puțin probabil să nu aibă vre-un efect, dar în ceea ce privește practica curentă, se știe puține despre efectele sale fiziologice.

Nu este capabil de stimulare directă a nervului în contextul comun al unei astfel de stimulente, deși unii cercetători investighează în prezent acest domeniu.

Indiferent de modul în care este generat, efectul tratamentului este generat de stimularea cu frecvență joasă, care implică în special nervii periferici. S-ar putea să existe un efect semnificativ asupra țesuturilor, altele decât nervii, dar nu a fost încă demonstrat în mod neechivoc.

Stimularea nervoasă cu frecvență redusă este eficientă din punct de vedere fiziologic (ca în cazul TENS și NMES) și aceasta este cheia intervenției cu curent interferențial.

Fig. 3.1 Aspecte din timpul terapiei cu curent interferențial. Electrozii montați la nivelul genunchiilor și gleznelor.

Terapia cu ultrasunete

Terapia cu ultrasunete este adesea folosită de specialiști în reabilitare ca terapie adjuvantă pentru tratamentul simptomatic al poliartritei reumatoide. Energia sa mecanică are proprietăți antiinflamatorii și analgezice.

Terapia cu ultrasunete poate fi, de asemenea, utilizată pentru tratarea anumitor afecțiuni. De exemplu, undele ultrasunete pot ajuta la:

Eliberează durerea

Reduce inflamațiile

Încurajează vindecarea în țesuturi.

Un lucru este sigur, ultrasunetele pot produce căldură în țesuturile profunde. Acest lucru poate avea unele beneficii.

De exemplu, poate:

au un efect de masaj intern

ajuta la creșterea circulației

grăbește vindecarea.

3.2 TRATAMENTUL PRIN TEHNICI DE MASAJ

Tratamentul oferit prin tehnici de masaj are următoarele efecte:

efectul relaxant

efectul antialgic

efectul hiperemic

efectul de creștere a flexibilității.

Durerea poate să fie redusă prin tehnicile de masaj antalgice și decontracturante, astfel ajutând relaxarea musculară. Masajul Cyriax poate ajuta articulațiile interfalangiene și radiocarpiene, cât și genunchii. Se mai pot aplica și tehnici de masaj de relaxare pe grupele musculare adiacente, masaje tonifiante pentru grupele musculare hipotone.

Prin masaj putem să înțelegem că toate manevrele și tehnicile manuale ce se aplică sistematic pe suprafața organismului reprezintă scopul curativ și terapeutic. Printre efectele fiziologice în ce constă masajul, enumerăm următoarele:

îndepărtarea durerilor de tipul nevralgic, prin calmare locală

înlăturarea de lichide de stază prin accelerarea procesului de absorbție

îmbunătățirea circulației generale și locale prin hipertermie

tonifierea musculaturii, mărindu-se contractibilitatea musculară.

În cazurile de poliartrită reumatoidă, masarea mușchilor va menține mobilitatea articulațiilor, făcând să scadă tensiunile ce generează fierbințeala și durerile. Mișcările vor trebui ca să fie ușoare în zonele sensibile. Se va recomanda un masaj complet, ca să se îndepărteze toate contracturile ce ar putea afecta zona deja lezată și pentru a se induce o stare de bine generală.

3.3 TRATAMENTUL PRIN KINETOTERAPIE

Kinetoterapia sau "gimnastica medicală", considerată ca fiind una dintre cele mai importante etape ale recuperării medicale, vizează creșterea forței și rezistenței musculare, dar și mobilitatea articulară prin exerciții fizice specifice, este o bună opțiune în ajutorul paciențiilor care suferă de poliartrită reumatoidă.

Obiectivele sale sunt:

refacerea rezistenței musculare și creșterea rezistenței musculare

creșterea și adaptarea capacității de efort

menținerea și creșterea mobilității articulare

eliberarea troficității musculare

reconstruirea schemelor de mișcare

îmbunătățirea coordonării, controlul și echilibrul

relaxarea

corectarea poziției corpul

creșterea mobilității articulare

reeducarea respirației

reeducarea sensibilității.

Poliartrita tratată prin kinetoterapie este o metodă tot mai răspândită. Concomitent cu celelalte mijlocele de recuperare, kinetoterapia va intra în acțiune printr-un cadru a unui plan general terapeutic, însă fără să se excludă și alte terapii.

Unul din scopurile principale a programelor de kinetoterapie reprezintă reintegrarea în viața socială a pacienților, prin aplicarea acestor programe, dacă pacienții a fost lipsiți de viața socială într-un fel sau altul. Tratamentele prin kinetoterapie, în prezent, au capacitatea de a reduce durerile survenite în urma afecțiunii, să scadă gradul inflamației și să se poată îmbunătății circulația periferică.

Înainte de începerea fiecărei ședințe de kinetoterapie se va pregăti pacientul prin anumite tehnici de relaxare, încercând să își relaxeze întreg organismul. Tehnicile constau în mai multe faze precum:

pregătirea respiratorie

antrenamentul propriu-zis

revenirea.

În ceea ce constă poliartrita reumatoidă, cele mai des folosite metode prin tratamentul kinetoterapeutic sunt următoare:

Exercițiile pentru ameliorarea deviațiilor cubitale în cazurile de poliartrite reumatoide: Din șezut:

antebrațul va fi sprijinit pe o masă în pronație, și pacientul o să execute mișcări de înclinare radială, la început singur și apoi împotriva rezistenței ce se va opune din partea kinetoterapeutului

antebrațul se va sprijini pe o masă cu partea cubială pe masă, și pacientul va încerca să execute mișcarea de înclinare radiacă, la început singur apoi va fi asistat de către kinetoterapeut

mâna și antebrațul, cu vârful degetelor se vor sprijini pe masă, și pacientul va executa percuții repetate pe planul mesei, degetele se vor menține în semiflexie.

Exercițiile pentru deformația "în butonieră" a degetelor în cazurile de poliartrită reumatoidă: Din așezat:

pacientul va executa flexii și extensii active după ce kinetoterapeutul va imobiliza articulațiile interfalangiale proximale

palmele se vor sprijini pe o masă având ultima falangă în afara mesei, și

kinetoterapeutul va imobiliza articulațiile interfalangiale proximale. Pacientul va executa flexia din interfalangienele activ distale și va învinge apoi rezistența opusă din partea kinetoterapeutului.

își va sprijini antebrațul pe masă și va sorta diverse obiecte mici, având diferite mărimi.

4. REZULTATE

Scala Hamilton de evaluarea depresiei în cazul nostru, pe cei 10 pacienți reprezintă standardul pentru scalele de depresie, făcând corelație cu afecțiunea prezentă în această lucrare. În urma chestionarului completat de către pacienții noștri, am obținut următoarele rezultate:

În urma rezultatelor se obțin următoarele rezultate pentru toate întrebările:

Scorul final inițial este de 292 de puncte, pentru toate întrebările, acest scor total evaluează severitatea simptomelor asociate cu poliartrita reumatoidă, iar în urma cotelor adunate în scorul total se indică o anxietate mare, concluzionând faptul că persoanele care suferă de poliartrită reumatoidă sunt afectate din punct de vedere a creșterii anxietății și al depresiei.

După efectuarea tratamentului și a tehnicilor de recuperare, scorul final a ajuns la 38, ceea ce înseamnă că metodele folosite de noi au un rezultat pozitiv iar pacienții sunt încurajați să continue cu acest tratament și pe viitor.

După majoritatea exercițiilor efectuate în urma evaluării finale a pacienților, la o mare parte dintre cazuri, scorul final a scăzut ceea ce înseamnă o îmbunătățire în primul rând a stării de sănătate psihice a pacienților.

Așadar după tratamentul impus în studiul nostru în ceea ce privește recuperarea a lotului de 10 pacienți, prognosticul este unul bun ajungând să avem un scor final sub jumătate față de scorul inițial, per ansamblu se poate observa o bună evoluție a pacienților din cadrul studiului nostru ce-au fost monitorizați și aflați sub tratament de recuperare.

Vom continua cu alte forme de tratament precum și testarea și experimentarea de noi tehnici de recuperare care pot să vină în ajutorul persoanelor care suferă de poliartrită reumatoidă.

5. CONCLUZII

La modul general tratamentul de recuperare ce se asociază cu medicația simptomatică și cu kinetoterapia pot să prezinte cele mai bune rezultate în ce constă tratamentul afecțiunii de poliartrită reumatoidă. Pentru fiecare pacient în parte programul de recuperare va trebui ca să fie adaptat în funcție de vârsta sa, stadiul în care boala se află și de sexul persoanei. Este constatată la persoanele de sex feminin o prelevață mai mare a acestei afecțiuni. Evaluarea bolnavilor va fi făcută periodic prin indici specifici de evaluare și în timpul tratamentului fizico-kinetic ca să se monitorizeze tendințele evolutive ale bolii. De altfel, sunt deosebit de importante condiții de muncă, deoarece trebuie să se evite eforturile exagerate, traumatismele, expunerea îndelungată la frig și suprasolicitările. Boala poate să devină invalidată, oferind un grad anumit de handicap persoanei respective și poate să afecteze activitățile zilnice cât și mersul în viața fiecărui bolnav. Suportul familiei constituie un foarte important rol în ceea ce privește îmbunătățirea psihicului pacienților și depunerea de eforturi în baza recuperării ca el să se poată integra cât mai rapid în societate. Un factor important în ce constă tratamentul îl reprezintă evitarea decompensării bolii. Măsura care trebuie să se ia în cadrul prevenirii durerii este ca pacientul să-și poată menține greutatea ideală, deoarece factorul acesta poate să reducă suprasarcina articulațiilor membrelor inferioare, însă și următorii factori trebuie luați în considerare:

așezarea într-o poziție neutră

postură corectă la șezut și la mers

exerciții fizice ce se vor executa regulat

menținerea unei corecte posturi

vizita periodică la medic.

Chiar dacă uneori necesită costuri ridicate, îndemânare și timp, terapia complexă pentru poliartrita reumatoidă este foarte importantă pentru pacienți, cea ce implică și viața lor socialo-economică. Programele prezentate în acest studiu ce ajută la recuperarea pacienților ce suferă de poliartrită reumatoidă au putut să influențeze într-un mod pozitiv calitatea vieții, în ce constă funcționalitatea și activitatea pacienților, printr-un tratament de lungă durată de recuperare și a unui program minimal de exerciții ce are ca și componentă principală, terapia ocupațională.

BIBLIOGRAFIE

Wollheim F.A. – Markers of disease in rheumatoid artritis, Curr Opin Rheumatol-2004 (1)

U. Müller F. Meier, R. Wöhrler, A. Russ – compendiu de reumatologie – 2014

C. S. Ciofu , Bogdan Ion Gavrila , Victor Stoica – Artrita psoriazica-2014

R. Ionescu-Esentialul In Reumatologie Editia A 2-A Revizuita-2012 (2)

R. Ionescu- Ghiduri de diagnostic si tratament in Reumatologie-2013

A. Balanescu- Poliartrita Reumatoida – de la patogenie la clinica-2007

Ghiduri de tratamente biologice in reumatologie – Editura Amaltea -2015 (3)

C. Borundel- Medicina Interna Pentru Cadre Medii -2010 (4)

M. Hills- Cum Sa Tratam Artrita-2007

C. Samson MSACN- The Rheumatoid Arthritis Cookbook: Anti-Inflammatory Recipes to Fight Flares and Fatigue-2017 (5)

Tammi L. Shlotzhauer MD- Living with Rheumatoid Arthritis-2014

Frank H. Netter MD- Atlas of Human Anatomy, Professional Edition: including NetterReference.com Access with Full Downloadable Image Bank-2014 (6)

J. Fransen, P.L.C.M. van Riel. The Disease Activity Score and the EULAR response criteria. Clin Exp Rheumatol 2005 (7)

Zbenghe T., – Kinesiologie, Editura Medicală, București 2002

Ionescu R,. Esentialul in Reumatologie, editia a 2-a revizuita, editura Amaltea 2006 (8)

R. Păun – Tratat de Medicină Internă (Reumatologie), vol I și II, Ed. Medicală, București, 1999 (9)

Waltuck J – Musculoskeletal manifestations of thyroid disease, Bull Rheum Dis, 2001

Oh BK, Vonoverveld GP, Macfarlane JD – Polyarthritis induced by propylthiouracil, Br J Rheumatol, 1983 (10)

Mosekilde L, Eriksen EF, Charles P – Effects of thyroid hormones on bone and mineral metabolism, Endocr Metab Clin, 1990

Akil, M., Amos, R. Rheumatoid arthritis–I: Clinical features and diagnosis. British Medical Journal 1995 (11)

Braham, R., Dawson, B., Goodman, C., & McNaughton, L. The effect of glucosamine supplementation on people experiencing regular knee pain. British Journal of Sports Medicine 2003

Binning, M. Modern drug treatment options for rheumatoid arthritis. Australian Nursing Journal 2001 (12)

Davis, G. Improved sleep may reduce arthritis pain. Holistic Nursing Practice 2003 (13)

Jong, Z., Munneke, M., Lems, W., Zwinderman, A. Slowing of bone loss in patients with rheumatoid arthritis by long-term high-intensity exercise: Results of a randomized, controlled trial. Arthritis & Rheumatism 2004 (14)

Dias R.C., Dias J.M., Ramos L.R.,- Impact of an exercise and walking protocol on quality of life for elderly people with OA of the knee. Physiotherapy Research International 2003 (15)

Evans, C., Gouze, J., Gouze, E., Robbins, P., Ghivizzani, S. Osteoarthritis gene therapy. Gene Therapy 2004 (16)

Zhang Y, Jordan J ,"Epidemiology of Osteoarthritis", 2010

The Center for Disease Control, "Rheumatoid Arthritis and Heart Disease Risk: Atherosclerosis, Heart Attacks, 2015

Fasano A, Sapone A, Zevallos V, Schuppan D "Nonceliac gluten sensitivity". Gastroenterology, 2015

Athanasiou, Kyriacos A.; Darling, Eric M.; Hu, Jerry C.; DuRaine, Grayson D.; Reddi, A. Hari ,Articular Cartilage, 2013 (17)

Becker, Michael A., Arthritis and Allied Conditions, 2005

https://www.rheumatoidarthritis.org/

www.arthritis.org › About Arthritis › Types

https://www.healthline.com/…/rheumatoid-arthritis

https://rheumatoidarthritis.net/