DEZVOLTARE LOCALĂ PRIN PROIECTE DE COLABORARE TRANSFRONTALIERĂ CU SERBIA ÎN JUDEȚUL MEHEDINȚI ÎN PERIOADA 2007-2013 [305333]

[anonimizat]: ȘTIINȚE POLITICE

DEZVOLTARE LOCALĂ PRIN PROIECTE DE COLABORARE TRANSFRONTALIERĂ CU SERBIA ÎN JUDEȚUL MEHEDINȚI ÎN PERIOADA 2007-2013

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: ABSOLVENT: [anonimizat]. univ. dr. Adrian Basarabă Corlățeanu Cătălin

Timișoara, 2017

Cuprins

Capitolul 1

Rolul și obiectivele programelor de cooperare transfrontalieră

1.1. Rolul programelor de cooperare transfrontalieră

Peste o treime din cetățenii UE locuiesc și lucrează în regiunile de frontieră ale Europei. [anonimizat]. Frontiera de est ale Uniunii Europene se desfășoară între opt state membre și cinci țări învecinate și se întind pe o distanță de aproximativ 5000 [anonimizat], până la Marea Neagră din sud. [anonimizat] o diferență semnificativă a veniturilor. [anonimizat].

Cooperarea transfrontalieră la frontierele externe ale UE reprezintă o [anonimizat]. Adoptarea „Instrumentului European de Vecinătate și Parteneriat (IEVP)” a [anonimizat], cât și cantitativ. Cooperarea transfrontalieră se realizează în cea mai mare parte prin coeziunea teritorială. Dacă nu există o coeziune de-a [anonimizat] a coeziunii teritoriale pentru întreaga Uniune Europeană. [anonimizat] o prioritate națională. Fără aceste programe UE, o [anonimizat] o [anonimizat], nu este posibilă. Cooperarea transfrontalieră și rezultatele acesteia într-o regiune de frontieră (în ceea ce privește creșterea economiei dar și ocuparea unei forțe a muncii) apar întotdeauna mai mult față de anumite măsurile naționale. Această cooperare depășește schimbul de experiență și coordonare și conduce la o cooperare practică cu rezultate dovedite de succes în: infrastructură, economie, [anonimizat], turism, cultură și multe altele.

În “Convenția cadru europeană nr. 106/1980 privind cooperarea transfrontalieră a colectivităților sau autorităților teritoriale” este definită o cooperare transfrontalieră ce se definește a fi “[anonimizat]”.

Programele acestui tip de cooperare acoperă mai multe variante de regiuni frontaliere: [anonimizat]. Marea majoritate a [anonimizat] care sunt extinse de-a lungul mai multor frontiere, exemplu fiind Strategia Dunării la care sunt implicate 14 state: opt state membre UE și șase state ne-membre.

În mod special, cooperarea transfrontalieră are rolul de a impulsiona:

– stimularea dezvoltării sociale și economice în regiunile limitrofe frontierelor comune;

– să abordeze niște provocări ce sunt comune, legate de domeniile: sănătate publică, protecția mediului, și ce au ca și scop combaterea și preîntâmpinarea crimei organizate;

-garantarea unor frontiere eficiente și sigure;

– promovarea acțiunilor transfrontaliere "people-to-people".

România deține în Europa o poziție geostrategică aparte: este țară de graniță a Uniunii Europene (frontiere cu Ucraina, Serbia, Republica Moldova) iar prin Marea Neagră cu Zona extinsă a Mării Negre. UE consideră regiunea Mării Negre o zonă importantă de implementare a Politicii Europene de Vecinătate. PEV avre ca obiectiv formarea la granițele uniunii a unui „cerc de prieteni”, denumit astfel de Romano Prodi, în interiorul căruia să fie promovate și respectate valorile și modurile sale de guvernare.

1.2. Comunitățile eligibile pentru programele de cooperare transfrontalieră

Prin programe de cooperare transfrontalieră sunt finanțate acele comunități din regiunilor ale nivelului NUTS 3 ce se situează adiacent pentru toate frontierele terestre interne și pentru anumite frontiere terestre externe sau situate de-a lungul frontierelor maritime separate, cu o lungime maximă de 150 km. În Uniunea Europeană s-a instituit încă din anul 2003 un nomenclator ce să fie comun față de unitățiile teritoriale ale statisticii NUTS care ierarhizează, din baza unor praguri demografice, state membre în unitățile de teritoriu al nivelului NUTS1, ele fiind subdivizate în anumite unități de teritoriu al nivelului NUTS2, ce la rândul lor sunt subdivizate în unitățile de teritoriu al nivelului NUTS3. Pragurile demografice sunt redate în tabelul 1.1:

Ierarhizare NUTS Tabel 1.1

Fig. 1.1. Aria programelor transfrontaliere în Uniunea Europeană în unități NUTS 3

Cooperarea teritorială europeană materializată prin programe operaționale pentru cooperarea transfrontalieră se repartizează pentru grupări de tip NUTS 3 poziționate adiacent frontierelor terestre și maritime comparativ cu totalul populației din toate regiunile eligibile.

Județul Mehedinți face parte din următoarele regiuni NUTS:

Tabel 1.2

1.3. Obiectivele programelor de cooperare transfrontalieră

Obiectivele esențiale ale programelor de cooperare transfrontalieră, prezentate în legislația europeană, sunt următoarele:

promovarea dezvoltării economice și sociale echilibrată în regiunile situate de orice parte a frontierelor comune. O atenția deosebită este acordată comerțului și investițiilor locale, dezvoltării întreprinderilor comune, promovării turismului, investițiilor în infrastructura locală și cooperării în sectoarele energetice, de comunicații și de transport;

de a aborda provocările comune în domeniul mediului înconjurător, a sănătății publice precum și al prevenirii și combaterii crimei organizate. Acțiunile privesc planificarea comună și activitățile de monitorizare, gestionare durabilă a resurselor naturale, a fondului piscicol și a deșeurilor. Problematica poluării apei este abordată sub aspectul bazinelor maritime comune (Mările Baltică, Neagră și Mediterană). Acțiunile privesc și măsurile de impulsionare a cooperării în monitorizarea și tratarea bolilor transmisibile și a intensificării luptei împotriva corupției, imigrării ilegale și traficului uman;

de a garanta siguranța și eficiența granițelor prin îmbunătățirea operațiunilor și a procedurilor pentru gestionarea frontierelor, prin consolidarea securității lanțului logistic internațional sau prin optimizarea infrastructurilor și echipamentelor la frontiere;

de a promova inițiativele interumane locale la nivel transfrontalier prin îmbunătățirea contactelor societății civile. Cooperarea educațională, socială și culturală poate juca un rol esențial în promovarea democrației și a valorilor comunitare .

Capitolul 2

Principiile cooperării transfrontaliere în Uniunea Europeană

Filozofia cooperării transfrontaliere este cea a unei cooperări cu adevărat comune între două regiuni frontaliere adiacente. Cooperarea transfrontalieră comună nu presupune ca un partener să acționeze inițial doar la nivel național, iar ulterior să atragă sau să coopereze cu vecinul transfrontalier. Cooperarea cuprinde toate domeniile vieții cotidiene prin dezvoltarea de programe, priorități și acțiuni comune.

Principiile cooperării transfrontaliere au fost elaborate de Association of European Border Regions (AEBR) și urmate de Comisia Europeană.

2.1. Principiul unui parteneriat corect și egal

Prin extinderea UE datorită aderării unor noi state membre, după anul 1995, s-au extins frontierele externe și au apărut noi regiuni de frontieră. De-a lungul frontierelor cu țările din afara UE există diferențe semnificative, cum ar fi Norvegia și Elveția comparativ cu țările din Europa Centrală și de Est.

Acest principiu are la bază egalitatea ambilor parteneri, indiferent de mărimea țării, importanța ei geografică și economică sau numărul populației. Parteneriatul dezvoltat pe baza acestui principiu nu este influențat de diferențele de la nivelul administratției locale sau al competențelor sau posibilităților de finanțare.

Principiul unui parteneriat corect și egal conține două componente: parteneriatul vertical și cel orizontal.

Parteneriatele verticale definesc relațiile la nivelul UE și la nivel european, la nivel național și la nivel regional sau local de ambele părți ale frontierei. Organizațiile și structurile verticale create în aceste parteneriate completează pe cele deja existente, pe care nu le concurează și nici nu le înlocuiește

Parteneriatele orizontale delimitează relațiile dintre parteneri (organizații sau structuri) de ambele părți ale frontierei. Aceste parteneriate au la bază egalitatea ambilor parteneri, indiferent de mărimea unei țări, importanța ei fizică sau economică sau alte particulatirăți precum populația. Dezvoltarea parteneriatelor de tip orizontal întâmpină o serie de obstacole în ceea ce privește diferențele administrative, competențele și sursele de finanțare.

La nivel european, între statele vecine au fost încheiate numeroase acorduri privind cooperarea transfrontalieră. Problemele legate de cooperarea practică la nivel regional sau local provin adesea din faptul că acordurile încheiate la niveluri superioare (la nivel european, bilateral sau multilateral) nu au fost încă puse în aplicare în legislația națională.

2.2. Principiul subsidiarității

Cooperarea transfrontalieră funcționează cel mai bine când participanții regionali și locali au inițiative și își asumă responsabilități. În conformitate cu principiul "de jos în sus" și ținând seama de normele pentru parteneriatele orizontale și verticale, cooperarea transfrontalieră se desfășoară în conformitate cu principiile subsidiarității. Subsidiaritatea impulsionează consolidarea organismelor regionale și locale care devin nivelele administrative cele mai eficiente în cooperarea transfrontalieră. Aceste organisme au flexibilitatea necesară în a echilibra diferențele rămase în structurile și competențele de ambele părți ale frontierei și de a le egaliza în structurile transfrontaliere.

Aplicarea acestor principii crează un mediu propice pentru depășirea gândirii izolate de ambele părți ale frontierei și impulsionează dezvoltarea unei perspective colective asupra dezvoltării regionale transfrontaliere. Această perspectivă le permite partenerilor să identifice de la început problemele și oportunitățile comune și potențialul comun de dezvoltare.

2.3. Elaborarea conceptelor și programelor comune ale dezvoltării transfrontalieră

Implementarea de proiecte transfrontaliere reprezintă „existența unui concept sau program comun de dezvoltare transfrontalieră”. Politicile și programele transfrontaliere comune de dezvoltare, dar și implementarea proiectelor transfrontaliere se bazează pe participarea activă a tuturor actorilor implicați, pornind de la nivel regional sau local, de ambele părți ale frontierei.

Conceptele transfrontaliere se bazează de obicei pe o analiză de tipul S.W.O.T. (Punctele tari – Punctele slabe – Amenințările sau Oportunitățiile) pentru a identifica oportunitățile și prioritățile generale de dezvoltare astfel încât punctele forte existente să poată fi utilizate și să se reducă punctele slabe existente. Această analiză are ca rezultat programe cu priorități specifice.

2.4. Echivalența instituțională – cooperarea transfrontalieră se realizează fără a avea importanță diferențele de organizare administrativă adoptate pe cele două părți ale frontierei.

Capitolul 3

Modul de funcționare al programelor de cooperare transfrontalieră

Cooperarea transfrontalieră nu înseamnă că regiunile de graniță vecine își dezvoltă mai întâi programele, prioritățile sau proiectele lor individuale, la nivel național, și doar apoi își contactează partenerii de cealaltă parte a frontierei pentru a le implica. Nu este suficientă coordonarea planurilor naționale sau să se adauge câteva propuneri de proiecte pentru a fi numite programe sau un proiecte transfrontaliere. Cooperarea transfrontalieră nu ar trebui să aibă loc doar din cauza surselor externe de finanțare deși acest lucru va acționa în mod firesc ca un stimulent semnificativ pentru cooperare.

3.1. Finanțarea programelor de cooperare transfrontalieră

Programele de cooperare transfrontalieră sunt finanțate dintr-un fond european al dezvoltării regionale (FEDR ). FEDR reprezintă un anumit principal instrument din politica coeziunii europene. FEDR manifestă obiectivul de a reduce disproporțiilor între regiunile europene cu privire la nivelurile dezvoltării dar și la reducerea întârzierilor înregistrate în dezvoltarea regiunilor defavorizate. Finanțarea s-ar concretiza prin fondurile ce sunt alocate pe următoarele obiective: competitivitate regională și ocuparea forței muncii, convergență, cooperarea din teritoriul european și e redată valoric în figura 3.1.

Fig. 3.1. Fondurile alocate pentru obiective în perioada 2007-2013

3.2. Tipuri de regiuni de frontieră

Tipurile de regiuni de frontieră sunt diferențiate după criterii importante, cum ar fi gradul de omogenitate al unei regiuni, nivelul de dezvoltare și statutul de sprijin în cadrul politicii și programelor structurale ale UE pentru Europa Centrală și de Est, caracteristicile geografice naturale (cum ar fi lanțurile muntoase, râurile și frontierele maritime), poziția pe frontierele externe actuale sau viitoare ale UE. UE a finanțat inițial trei tipuri de regiuni de frontieră (Obiectiv 1, Obiectiv 2, Obiectiv 3) pe care a dezvoltat în perioada 2007-2016 obiective specifice.

3.2.1. Obiectivul convergență poate să urmărească rapiditatea de convergență a statelor ce sunt membre și față de regiunile care sunt dezvoltate mai puțin, ameliorându-se condițiile din creșterea economică și ocuparea forței muncii. Obiectivul se aplică statelor membre și regiunilor cel mai slab dezvoltate. Domeniile de acțiune sunt capitalul fizic și uman, inovarea și societatea cunoașterii, adaptabilitatea la schimbări, mediul și eficacitatea administrativă.

Finanțare specifică din partea FEDR: regiunile ultraperiferice de nivel NUTS 2. Ca și scop se urmărește impulsionarea de integrare pentru acele regiuni în piața internă, dar și de a susține anumite constrângeri specifice, reprezentate prin o compensare a costurilor ce sunt excesiv datorate, mai exact a distanței. În ceea ce privește obiectivul "convergență", F.E.D.R. își poate concentra astfel intervenția față de susținerea din dezvoltare economică ce este durabilă și integrată, dar și pentru crearea locurilor de muncă pe termen lung. Programele ce sunt operaționale în cadrul statelor membre ce au ca și scop modernizarea structurilor și diversificarea lor, și ele se află în domeniile următoare:

cercetarea și dezvoltarea de tehnologie (CDT), inovațiea și spiritul de întreprinzător;

mediul ;

societatea de informație;

prevenirea de riscuri;

turismul;

investițiile ce reprezintă cultura;

investițiile privind transportul;

energia;

investițiile în ceea ce privește educația;

investiții legat de infrastructurile sociale și sanitare;

ajutor acordat direct în ce privește investiții pentru întreprinderi mici și mijlocii (IMM-urile).

În UE-27, acest obiectiv vizează – în 18 state membre – 85 de regiuni având o populație de 154 de milioane și un PIB pentru un cap de locuitor la aproximativ de 75% a mediei comunitare și – pe o baza "eliminării treptate" – încă 16 regiuni cu un total de 16,4 milioane locuitori având un PIB puțin peste prag. Suma disponibilă în cadrul obiectivului de convergență este de 282,8 mld. EUR, reprezentând 81,5% din total. Acesta este împărțit în felul următor: 199,3 mld. EUR față de regiunile de convergență, în timp ce 14 miliarde EUR sunt rezervate regiunilor care se retrag treptat, și 69,5 de mld. EUR spre Fondul de coeziune, el fiind aplicat în 15 state membre.

3.2.2. Obiectivul competitiv regional și ocuparea de forță a muncii

Rolul său a fost ca să consolideze competitivitatea, atractivitatea și ocuparea forței de muncă în regiunile de nivel NUTS 1 și NUTS 3 care nu au fost incluse în obiectivul de convergență (care a acoperit regiunile cele mai dezavantajate). Acesta a fost conceput pentru a ajuta să prevină schimbăriile economico-sociale, promovând inovarea, spiritul antreprenorial, protecția mediului, a accesibilității, a adaptabilității și a dezvoltării piețelor muncii incluzive. Ariile eligibile pentru cele două obiective, în perioada 2007-2013, sunt prezentate în figura 3.2.

Fig. 3.2. Regiunile eligibile pentru obiectivele convergență și

competitivitate regională și ocuparea forței de muncă

Convergență

Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă

Ca și obiectiv, "Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă" poate viza o consolidare în ceea ce privește competitivitatea și atractivitatea, dar și pentru ocuparea forței muncii printr-o abordare dublă. În primul rând, programele de dezvoltare vor ajuta regiunile în ceea ce privește anticiparea și putând promova anumite schimbări economice aducând inovarea și promovarea societății cunoașterii, antreprenoriatului, protecției mediului și îmbunătățirii accesibilității acestora. În al doilea rând, locuri de muncă mai bune și mai multe vor fi sprijinite adaptându-se forței muncii și prin investiții în resurse umane. În UE-27, un total de 168 de regiuni au fost eligibile, reprezentând 314 milioane de locuitori.

3.2.3. Obiectivul de cooperare teritorială europeană va consolida cooperarea transfrontalieră având inițiativele comune regionale și locale, cooperare transnațională ce vizează să dezvolte teritorialul integrat și cooperarea interregională și schimbul de experiență. Populația care trăiește în zonele transfrontaliere se ridică la 181,7 milioane (37,5% din totalul populației UE), în timp ce toate regiunile și cetățenii UE sunt acoperite de o zonă din cele 13 zone existente prin cooperarea transnațională. 8,6 miliarde EUR (2,5% din total) disponibile pentru acest obiectiv sunt împărțite în felul următor: 6.44 mld. EUR în cadrul cooperării transfrontaliere, 1,83 mld. EUR în cazul cooperării transnaționale și 445 ml. EUR în cazul cooperării interregionale. Cooperarea transfrontalieră se aplică regiunilor de nivel NUTS 3.

Fig. 3.3.

Regiuni eligibile pentru

cooperarea transfrontalieră

Obiectivul urmărește promovarea unor inițiative comune pentru autorități din diferite țări, în domeniile dezvoltării orașelor, satelor și a zonelor de coastă, dezvoltarea relațiilor economice și colaborarea între întreprinderi mici și mijlocii (IMM). Cooperarea este centrată pe domeniul cercetării și al dezvoltării, pe societatea informațională, protecția mediului, managementul riscurilor și managementul resurselor de apă.

Capitolul 4

Reglementări comunitare și naționale în domeniul

cooperării transfrontaliere

4.1. Reglementări comunitare în domeniul cooperării transfrontaliere

Reglementările și cerințele trebuie adoptate înainte de începerea programelor. Acestea trebuie să rămână stabile mai mult de o perioadă și vor fi modificate numai în cazuri speciale, când este absolut necesar. Regulamentele UE ar trebui să stabilească normele cele mai importante, dar foarte clar și descrise în detaliu iar acestea ar trebui să fie obligatorii pentru toate programele. Pentru a evita probleme de natură juridică, UE trebuie să stabilească standarde privind eligibilitatea, selectarea proiectelor și auditul.

4.1.1. Regulament (C.E.) nr. 1082/2006 din consiliul reprezentat în data de 11 iulie în anul 2006, când s-au stabilit anumite dispoziții în ceea ce privește Fondul European pentru dezvoltarea regională, sau Fondul European Social și Fondul de abrogare și coeziune de regulament. (C.E) nr. 1360/1999

Regulamentul acesta poate să definească obiectivele spre care fondurile structurale dar și Fondul coroziunii vor trebui ca să contribuie, ca și criterii de eligibilitate față de anumite state membre și regiuni în cadrul fondurilor acestora, ca și resurse financiare ce sunt disponibile dar și pentru criteriile în baza cărora va fi instituită repartizarea lor. Acest regulament poate defini cadrul în care poate să fie înscrisă politica coeziunii, dar și metoda stabilizării orientării strategice din comunitatea pentru coeziune, și în cadrul strategic național în ceea ce privește procesul de examinare în nivel comunitar. În această privință, acest regulament poate stabili anumite principii, norme de programare, de parteneriat, de valoare, inclusiv din partea financiară, de supraveghere, de gestiune, și de control în baza repartizării responsabilităților dintre comisie și a statelor membre.

Aceste fonduri o să contribuiască după anumite prevederi specifice ce le guvernează, în realizarea a trei obiective care sunt:

a) obiectivul de convergență:FSE,FEDR,Fondul coeziunii;

b) obiectiv al competitivei regionale și de ocupare: FSE, FEDR;

c)obiectiv al cooperării teritoriale europene:FEDR.

4.1.2. Regulament (CE) NR. 1065/2006 din Consiliulul din data de 17 iulie 2006 având ca instruire un instrument ce reprezintă asistența pentru aderare.IPA.

această asistență se poate organiza după următoarele componente:

1. facilitatea tranzacționării și capacitatea instituțională ce vizează promovarea și consolidarea democratizării și instituțiilor, urmărind să-ți dezvolte economia și socialismul și să însoțească un proces de aliniere față de acquisul comunitar;

2. o cooperare pe plan transfrontalier, față de statele membre dar și pentru alte țări ce sunt eligibile pentru IPA

3. o dezvoltare pe partea regională, ce vizează niște cheltuieli de investiții fată de sectorul de transporturi, sectorul mediului, sectorul dezvoltărilor economice.

4. pentru resursele umane, ce vizează acțiunile consolidării față de capitalul uman și a luptei împotriva excluderii.

5. dezvoltare rurală, succedând precedentului instrument SAPARD.

Țările beneficiare sunt repartizate în două categorii:

• Țările candidate (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Croația și Turcia), care pot să fie eligibile față de aceste 5 componente.

• Ca și țării candidate ce au potențial din Balcanii occidentali, ce sunt recunoscute de către Consiliul European din Salonic în anul 2003, fiind în cursul aderării țării precum: Bosnia, Albania, Muntenegru, inclusiv și Kosovo, nefiind eligibile decât în cadrul primelor două componente.

4.1.3. Regulament (CE) nr. 1826/2006 din cadrul Comisiei al lunii decembrie în anul 2006 ce viza stabilirea unor norme de punerea în aplicare acest regulament numărul 1063/2006 din consiliul de stabilire a unor dispoziții generale legate de Fondul European pentru dezvoltarea regională, al Fondului Social European și pentru Fondul al coeziunii și al Regulamentului nr. 1060/2006 din cadrul Parlamentului European, Consiliul în ceea ce privește Fondul European pentru Dezvoltare regională.

Consiliul Uniunii Europene a constatat că cetățenii nu sunt suficient de conștienți de rolul Comunității în finanțarea programelor ce se destinau pentru creșterea competitivității economiei, pentru crearea unor locuri de muncă dar și consolidarea coeziunii interne. Este necesară elaborarea unui plan de comunicare privind acțiunile informative și pentru publicitatea necesară în vederea remedierii lipsei comunicării și a informării. În acestă privință, de asemenea, e necesar ca să fie definite responsabilitățile și rolurile pentru toate părțile implicate.

4.1.4. Regulament (CE, EURATOM.) numarul 1604/2002 din Consiliul dății 25 iunie 2002 legat de regulamentul financiar ce se aplică bugetului general pentru Comunitățiile Europene.

Acest regulament poate să stabilească anumite norme în ceea ce privește execuția și întocmirea unui buget general către Uniunea Europeană dar și auditarea și prezentarea conturilor. Executarea și întocmirea bugetului trebuie să respecte principiile unității, exactitatea bugetară a echilibrului, anualității, universalității, unității de cont, specificității, ce necesită un anumit control eficace, eficient și transparent.

4.1.5. Decizia Comisiei C (2008) din 26.3.2008 ce vizează adoptarea unui anumit „Programul IPA dc cooperare transfrontalieră România-Serbia” față de asistenței comunitare din cadrul componenței cooperative transfrontaliere în ce privește instrumentul asistenței față de pre-aderare.

Programul al cooperării transfrontaliere, intitulat Decizia Comisiei C (2008) din data de 26.3.2008 pentru adoptarea de „Program IPA de cooperare transfrontalieră România-Serbia” față de asistența din cadrul comunitar pentru componența cooperării transfrontaliere în instrumentul de asistență a pre-aderării, fiind adoptat către asistența comunitară a componentei cooperării transfrontaliere din instrumentul asistenței pentru pre-aderarea dintre Serbia și România având următoarele priorități:

1- dezvoltarea socială și economică

2- pregătirea în cazul situaților de urgență și protecția mediului

3- promovarea de schimburi interpersonale

4-o anumită asistență tehnică

4.2. Reglementări naționale în domeniul cooperării transfrontaliere

4.2.1. Legea nr. 314 din 26 iunie 2004 în ceea ce privește o dezvoltare regională din România stabilindu-se un cadru instituțional, competențele, obiectivele și instrumentele ce sunt specifice pentru politica dezvoltării regionale din România.Pentru dezvoltarea regională o componentă politică este reprezentată de cooperarea transfrontalieră, având ca și scop creșterea economică și dezvoltările sociale durabile și echilibrate în cadrul regiunilor frontierelor. Legea va stabili ca și denumire pentru componentele regiunilor dezvoltării din România următoarele:

1- o regiune a dezvoltării din partea de nord – est ce poate să grupeze următoarele județe: Botoșani, Bacău, Neamț, Suceava, Iași, Vaslui.

2- O regiune a dezvoltării sud – est ce poate să grupeze următoarele județe: Buzău, Brăila, Galați, Constanța, Tulcea, Vrancea.

3- o regiune de dezvoltare din partea de sud – Muntenia ce poate să grupeze următoarele județe: Călărași, Argeș, Giurgiu, Ialomița, Dâmbovița, Teleorman, Prahova.

4- regiunea de dezvoltare sud – vest – Oltenia ce poate să grupeze următoarele județe: Gorj, Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinți.

5- o regiune de dezvoltare din vest – ce poate să grupeze următoarele județe: Caraș-Severin, Hunedoara, Arad, Timiș.

6- o regiune de dezvoltare Nord – Vest ce poate să grupeze următoarele județe: Bistrița-Năsăud, Cluj, Satu Mare, Bihor, Sălaj, Maramureș.

7- o regiune de dezvoltare centrală, ce poate să grupeze următoarele județe: Brașov, Alba, Harghita, Covasna, Sibiu, Mureș.

8- o regiune de dezvoltare în București- Ilfov ce poate să grupeze jud. Ilfov și municipiul București.

4.2.2. Cadrul strategic național de referință 2007 – 2017

Politica în ceea ce privește coeziunea din Uniunea Europeană va prevedea ca orice stat ce este membru în Uniunea Europeană va elabora un cadru specific strategic Național de referință, reprezentând documentul de referință în ce constă o programare pentru fondurile de coeziune și structurale. În țara noastră astfel de document pentru planificare față un termen mediu în ce constă fondurile de coeziune și structurale este clasificat în baza unui plan național de dezvoltare din anii 2007 – 2015, fiind aprobat de către Guvernul României.

Acest lucru relevă anumite priorități de dezvoltare națională, ce sunt stabilite de către planul național al dezvoltării 2007 – 2015 având prioritățile la nivelul european – niște orientări strategice comunitare în ceea ce privește coeziunea 2007 -2015 dar și liniile directoare ce sunt integrate în UE privind creșterea economiei și al locurilor de muncă. CSNR va reprezenta o strategie globală în ceea ce privește utilizarea fondurilor structurale și a coeziunii, prin diverse tipuri de programe operaționale care sunt reprezentate de anumite instrumente cu ajutorul cărora se poate realiza diverse prevederi din cadrul CSNR.

CSNR este implementat în cadrul programelor operaționale ale obiectivelor “Convergență” sau “Cooperare Teritorială Europeană”. Programele operaționale spre cooperarea transfrontalieră sunt redate în tabelul 4.1.

Programe operaționale transfrontaliere Tabel 4.1

4.2.3. Hotărâre de guvern nr. 467 din 22 aprilie 2008 în ceea ce privește cadrul de instituționalizare a coordonării și gestionării instrumentelor structurale

În completarea documentului denumit Cadrul strategic național de referință, în lumina reglementărilor de drept european, această hotărâre de guvern evidențiază actele juridice subsecvente acestuia care reglementează gestionarea fondurilor structurale și de coeziune europene. Primul document juridic elaborat având în vedere conținutul Cadrului Strategic Național de Referință este reprezentat de programul operațional, acesta definind strategia dezvoltării conform după un ansamblu ce este cooerent de priorități într-un anumit domeniu de interes general.

Aplicabilitatea tehnico-administrativă a programului operațional este redată prin intermediul unui document-cadru de implementare care reprezintă documentul prin care sunt stabilite detalii de implementare și care este elaborat de autoritatea de management și aprobat prin ordin comun al secretarului general al Guvernului și al ministrului coordonator al autorității de management. In conținutul programului operațional sunt stabilite axele prioritare constând într-un grup de operațiuni corelate și care au obiective specifice măsurabile.

Atingerea obiectivelor specifice măsurabile din axele prioritare se materializează prin instrumentele juridice sub numele de ghid al solicitantului. Acest tip de document va reprezenta un îndrumător spre completarea corectă unor cereri în ceea ce privește finanțarea pentru solicitanții ce doresc o finanțare nerambursabilă din partea programelor operaționale. În conținutul lor în ceea ce privește dreptul administrativ, se pot include informațiile cu privire la anumite condiții de finanțare, dar și către proceduri de evaluare sau selecționare pentru proiectele și reglementările anumitor aspecte ce sunt detaliiate în ceea ce privește eligibilitatea unor cheltuieli, bugetul finanțării, competența echipei manageriale.

Legat de managementul financiar și cel al controlului, ministrul Economiei și Finanțelor va fii desemnat spre a îndeplini un rol autoritar în ceea ce privește certificarea față de programele operaționale.

4.2.4. Lege Numarul 106 din 15 iunie 2010 în ceea ce privește utilizarea și gestionarea fondurilor nerambursabile externe la și a cofinanțării publice având ca și obiectiv "Cooperare teritorială europeană".

Legea poate să stabilească un cadru financiar față de gestionarea asistentelor financiare ce sunt nerambursabile pentru România din partea Uniunii Europene față de obiectivul" cooperarea teritorială europeană", dar și față de plățile oferite în avans și pentru contribuția publică națională ce este aferentă asistenței acestuia, luând în calcul asigurările unui management eficient financiar pentru fondurile aferente din programele obiectivului" cooperarea teritorială europeană".

Se reglementează fluxul financiar și mecanismul de regularizare a sumelor utilizate din bugetul de stat pentru asigurarea contribuției de minim 5% aferentă fondurilor externe nerambursabile atât pentru Programul de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013 și de Autoritatea Națională din Bulgaria, necesară pentru plata sumelor rămase de rambursat către partenerii români și bulgari, în condițiile indisponibilității temporare a fondurilor din partea Comisiei Europene datorită atingerii plafonului de 95% din alocarea la nivelul programului, dând astfel posibilitatea închiderii acestuia, cât și pentru Programul INTERREG IPA de cooperare transfrontalieră România-Serbia.

Capitolul 5

Programe de cooperarea transfrontalieră implementate în România

Ca și noua Politică a coeziunii din anul 2007 – 2015, poate să recunoască o importantă cooperare transfrontalieră, interregională sau transnațională, ele reprezentând unul din esențiale obiective din Europa extinsă. Obiectivul de cooperare teritorială europeană ce este finanțat din FEDR are ca și scop întărirea cooperării transfrontaliere prin anumite inițiative regionale și locale comune, dar și prin cooperarea interregională și transnațională. Ca și obiectiv esențial în cadrul acestor cooperări de genul transfrontaliere din Europa, repezintă scopul de a integra anumite zone ce sunt despărțite de granițele naționale ce se confruntă cu anumite probleme comune care la rândul lor necesită tipuri de soluții comune.

5.1. Program Operațional al Cooperării dintre Transfrontaliera-România Bulgaria  ce e destinat pentru cooperarea nivelurilor județene ce se află la granița dintre-Bulgaria-România

Ca și arie eligibilă pentru programul respectiv, locația se va afla în partea nordică a Bulgariei și în cea de sud a României paralel cu graniță națională ce se află între Marea Neagră și Serbia. Ea fiind formată din 7 județe din România și din 8 distincte din Bulgaria, localizându-se în apropierea graniței naționale. Aceste unități administrative de nivelul NUTS III, aparțin unor regiuni de nivelul NUTS II, vin definite în felul următor:

-¾ județe precum Dolj, Mehedinți, Olt care aparțin de regiunea dezvoltării sud – Vest Oltenia din țara noastră;

– ¾județe precum Giurgiu, Teleorman, Călărași ce fac parte din regiunea dezvoltării din partea de sud a Munteniei din România;

-¾ jud. Constanța ce aparține de regiunea dezvoltării sud est a României;

-¾ Districtele Ruse, Velijo Tarnovo, Silistra, ce aparțin regiunii de Panificare din centrul de Nord a Bulgariei;

-¾Districtele Vratsa, Vidin, Pleven, Montana ce alcătuiesc Regiunea Panificării Vestice a Bulgariei;

-¾ Districtul Dobrich ce face parte din Regiunea de Panificare din partea de Nord a Bulgariei22.

Mai mult față de aceste distincte ce le-am menționat mai sus, folosindu-se anumite reguli te plec simplitate ce sunt prevăzute în articolul 21 a regulamentului FEDR, districtul Razgrad ce a fost inclus la aria eligibilă din cadrul programului, această decizie s-a bazat pe următoarele argumente: ¾ Districtul numit Razgrad ce se află adiacent în zonele eligibile din cadrul NUTS III, Silistra și Ruse ce s-a situat la aproximativ 10 km de granița națională a fluviului Dunărea; ¾ Districtul acesta având aceeași nevoi și constrângeri dar și caracteristici cu arie transfrontalieră. După acest tip de includere, teritoriul întreg eligibil a devenit mai compact. ¾ După regula adiacentă, totalul de cheltuieli în cadrul proiectelor ce au fost efectuate în acea zonă nu poate să depășească 20% din întreg totalul de cheltuieli a programului. Aria acestui program se reprezintă în harta următoare.

Fig. 5.1. Zone NUTS III ce sunt eligibile în România și Bulgaria

Logou-ul programului este redat în figura 5.2.

Fig. 5.2. Logo-ul Programului Operațional de Cooperare Transfrontalieră

Romania-Bulgaria

Numărul de referință al programului operațional (CCI): 2007CB163PO021

Axele prioritare ale programului sunt:

Axa prioritară 1: Accesibilitate – Îmbunătățirea mobilității și a accesului la infrastructura de transport, informații și comunicații în regiunea transfrontalieră

Axa Prioritară 2: Mediu – Utilizarea durabilă și protecția resurselor naturale și a mediului și promovarea unui management eficient al riscului în regiunea transfrontalieră

Axa prioritară 3: Dezvoltare economică și socială – Dezvoltarea economică și coeziunea socială prin identificarea și consolidarea în comun a avantajelor comparative ale zonei

Axa prioritară 4: Asistența Tehnică

Pe lângă sursa FEDR, pentru finanțarea fiecărei axe prioritară (euro) se mai efectuează și prin contribuții naționale publice și private, precum și rata de cofinanțare aferentă fiecărei priorități (tabelul 5.1).

Surse ale finanțării spre fiecare axă cu prioritate (euro) Tabel 5.1

Conform după aceste estimări, resursele din FEDR pot să acopere 83% din întreg total al cheltuielilor ce sunt eligibile în cadrul Programului, pe când co-finanțarea națională publică este de doar 16% și co-finanțarea privată doar 1%.

5.2. Program Operațional al Cooperării dintre Transfrontaliera-România- Ungaria- destinat pentru cooperarea nivelului județelor ce se află la granița României cu Ungaria

Logo-ul programului este redat în figura 5.3.

Fig. 5.3.

Logo-ul Programul Operațional de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România

O arie a frontierei eligibile ce poate să cuprindă partea de est și de sud a Ungariei și a părților nord-vestice ale României. Ea se va compune astfel din aproximativ patru județe ce sunt învecinate cu Ungaria, respectiv din partea României. (fig. 5.4).

Fig. 5.4.

Zonele NUTS 3 eligibile din România și Ungaria

Programul se poate finanța printr-un fond European de Dezvoltare Regional FEDR, având în completare o cofinanțare națională din partea Statelor membre ce participă în program, România și Ungaria având ca intermediu două priorități:

– să se înbunătățească condițiile cheie pentru o dezvoltare durabilă, ce este comună pentru zona de cooperare.

– o întărire a coeziunii economice și sociale din cadrul regiunii de graniță.

Fondurile ce sunt alocate total programului reprezintă aproximativ 248 de milioane euro, fiind alocate pentru cele două priorități, în felul următor:

Sursele de finanțare pentru priorități (euro) Tabel 5.2

5.3.  Program Operațional al Cooperării dintre Republica Moldova-Ucraina-România

(Program Operațional de tipul Comun ENPI CBC Ucraina -România -Moldova 2007- 2013)

Fig. 5.5. Logo-ul  Programului Operațional de Cooperare România-Ucraina-Republica Moldova

Aria principală a din program:

• Pentru România, județe ca:Galați, Botoșani, Suceava, Iași, Vaslui și Tulcea

• Din Ucraina, oblasturile ca:Chernivetska și Odessa

• Iar din Moldova: teritoriul întreg.

Mai mult, un număr de regiuni adiacente ce pot influența într-un fel pozitiv cooperarea din zona de graniță, au fost adăugate în aria acestui program: jud. Brăila, oblasturile din Ucraina și anume:Vinniytska, Ivano Frankivska, multe districte ale oblastului Khmelnyitska și un numar de 12 din Ternopilska. Ca și obiective generale în cadrul documentul strategic numit ENPI CBC se pot urmării printr-un număr de 3 priorități:

– Prioritatea numărul unu, reprezintă transmiterea spre economia cea mai competitivă din zona de frontieră, cu scopul de a îmbunătății performantele economice din acea zonă și prin diversificarea și modernizarea economică având o manieră durabilă.

– prioritatea numărul doi reprezentând un mediu și o pregătire pentru situațiile de urgență cu scopul de sprijinire toate soluțiile pentru un termen lung în ceea ce privește problemele de mediu cu care se pot confrunta zonele frontiere, în mod deosebit cele ce sunt asociate cu urgentele de mediu, în acest caz este esențială o abordare coordonată.

-prioritatea numărul trei, constă într-o promovare pentru activitățile de tipul "people to people", ce are scopul promovării de interacțiuni intensificate dintre comunitățile și populație, ce locuiesc în apropierea frontierei.

Ca și asistență tehnică din partea programului se arată scopul implementar eficient ca efectiv al acestui program, prin spijinul tehnic dar și cel administrativ și prin sprijinul de consolidare al monitorizării și pregătirii lui. Ca și contribuție financiară din partea Uniunii Europene la acest program se vor aloca aproximativ 125.717.076 milioane de euro. Țările ce sunt partenere, vor trebui să contribuie din propriile resurse în ceea ce privește cofinanțarea acestor proiecte, făcând excepție cele din cadrul asistenței tehnice, cu un minim procent de 10 % din întreaga contribuție a Uniunii Europene.

Sursele de finanțare pentru priorități (euro) Tabel 5.3

5.4. Program al Cooperării dintre Transfrontalieră Ucraina- Slovacia- România-Ungaria

Aria din acest program se va situa la granița între România-Ungaria-Ucraina-Slovacia- și va acoperi în jur de 32% din întreg teritoriu al Republicii Slovace, aprox. 14% din toata Ungaria, și cam 8% din toată România, 6% din toată Ucraina. Ea poate să includă mai multe unități de teritoriu precum:Borsod-Abaúj-Zemplén și Szabolcs-Szatmár-Bereg (Ungaria), Prešovský și Košický (Slovacia), Satu Mare, Maramureș și Suceava (România), Zakarpatska și Chernivetska, Ivano-Frankivska (Ucraina).

Fig. 5.6. Logo-ul Programului

PRIORITATE nr. 1: Dezvoltarea socială și economică

1.1. Dezvoltare armonizată în ce privește turismul

1.2. Creare de condiții mai bune legat de dezvoltarea I.M.M.-urilor

PRIORITATE nr. 2: Îmbunătățire de calități ale mediului

2.1. Protecția de mediu, de management și utilizarea de durată pentru resursele naturale

2.2. Pregătirea față de situații de urgență

PRIORITATE nr. 3: Creșterea pentru eficiența de management la graniță

3.1. Îmbunătățire a infrastructuriilor transportului la punctele granițelor și pentru echipamentul controlului la graniță

PRIORITATE nr. 4: Sprijinire pentru cooperarea de tipul “people to people”

4.3. Cooperarea de tip instituțională

4.4. Cooperarea de tip “people to people” la o scară mai mică

Surse de finanțare pentru priorități (euro) Tabel 5.3

5.5. Program operațional de cooperare în bazinul Mării Negre

Aria de cooperare România: Regiunea Sud-Est Bulgaria (Severoiztochen, Yugoiztochen), Grecia(Kentriki Makedonia, Anatoliki Makedonia Thraki), Rusia (Rostov Oblast, Krasnodar Krai, Adygea Republic), Turcia (Istanbul, Tekirdağ, Kocaeli, Zonguldak, Kastamonu, Samsun, și Trabzon), Ucraina (Regiunile: Odessa, Mykolaiv, Kherson, Zaporoshye si Donetsk, Republica Crimeea și Sevastopol), Armenia, Azerbaijan, Georgia, Moldova-toate regiunile. Obiectivul global al programului este de a sprijini o dezvoltare economică și socială mai puternică în regiunile din bazinul Mării Negre, bazată pe parteneriate regionale solide și strânsă cooperare. Obiective specifice: promovarea dezvoltării locale, valorile locale comune, promovarea egalităților de șansă, îmbunătățirea sustenabilității activităților în domeniul mediului înconjurător, precum și promovarea integrării culturale și a schimburilor reciproce între comunitățile din bazinul Mării Negre.

Capitolul 6

Studiu de caz

6.1. Introducere

Regiunea de frontieră eligibilă în cadrul programelor de cooperare transfrontalieră dintre România și Serbia acoperă zona de sud-est a Bazinului Carpatic și este formată din județele Timiș, Caraș-Severin și Mehedinți din România, districtele Borski, Branicevski, Banatul de Sud, Banatul Central și Banatul de Nord din Serbia. Teritoriul regiunii este de peste 39.000 kilometri pătrați și are populația de aproximativ 2,3 milioane de locuitori.

Fig. 6.1.

Regiunea de cooperare transfrontalieră

România-Serbia

Zona graniței dintre Serbia și România are aproximativ 546 kilometri pe lungime, iar Dunărea formează o frontieră naturală formându-se din aproximativ 230 kilometri în lungime. În țara noastră aria eligibila în ceea ce privește programul se definește la nivelul NUTS III. dat fiind faptul că nu există o anumită clasificare NUTS pentru Republica sârbă, aria aferentă eligibilă se definește conform guvernului republicii din Serbia.

În perioada 2007-2013, bugetul alocat a fost de 18.958.405 euro.

Ca și obiectiv strategic din cadrul programului îl reprezintă realizarea, având ca și bază proiectele comune transfrontaliere, acțiunile comune din partea partenerilor sârbi și români, a dezvoltării economice și sociale durabile și echilibrate din regiunea de graniță dintre România și Serbia.

Axele ce au prioritate și măsurilor aferente sunt:

– Axa prioritară numărul unu ce reprezintă dezvoltarea socială și economică:

• un sprijin față de infrastructura socială și economică, locală și regională.

• dezvoltarea în ce privește turism, și întărirea de identități regionale din regiunea graniței ca și atracție turistică.

• promovarea pentru dezvoltarea I.M.M-urilor.

• sprijinul în ceea ce privește creșterea unui nivel de cercetare, inovare, dezvoltare pentru regiunea graniței.

-axa prioritară cu numărul doi în ce constă pregătirea și mediul pentru situațiile de urgență:

• îmbunătățirea de sisteme și abordarea față de provocări, protecție și managementul al mediului în ceea ce privește contextul transfrontalier.

•implementarea și dezvoltarea de strategii eficiente față de managementul de deșeuri și pentru apele reziduale.

• Dezvoltarea pentru anumite abordări și de sisteme mai eficiente față de pregătirea în situațiile de urgență, asta incluzând și controlul, prevenirea inundațiilor, problemele de sănătate, siguranța alimentară.

– Axa prioritară cu numărul trei, rezultând o promovare pentru activitățile de tipul "people to people":

• reprezintă o sprijinire pentru dezvoltarea societății civile și cea pentru comunitățile locale.

• reprezintă o îmbunătățire pentru guvernarea locală în ceea ce privește furnizarea servicilor locale pentru comunitățile zonei de graniță.

• reprezintă o creștere în ceea ce privește schimburile educaționale, sportive și culturale.

•reprezintă o intensificare a integrării sociale și pentru cele culturale în ceea ce privește regiunile de graniță.

– Axa prioritară numărul patru reprezintă asistența tehnică, ea fiind necesară ca să se asigure eficacitatea și eficiența pentru utilizarea de resurse în concordanță cu prioritățile și obiectivele programului.

Ca și beneficiari eligibili sunt autoritățile locale și cele regionale, O.N.G.-urile, universitățile, organizațiile repetative, organizațiile de instruire, cele de cercetare, educaționale.

6.2. Proiecte de cooperare transfrontalieră cu Serbia implementate în județul Mehedinți

6.2.1. „Modernizarea și conservarea Castelului de Apă”Cod MIS-ETC: 393

„ “Modernizarea și conservarea Castelului de Apă” reprezintă un proiect ce se implementează într-un parteneriat din partea primăriei municipiului Drobeta-Turnu-Severin cu Primăria Negotin din Republica Serbia, ea fiind înființată și finanțată de către Uniunea Europeană cu 994,671 euro, iar din această sumă prin intermediul programului IPA a cooperării transfrontaliere dintre Republica sârbă și România cu 822,321 euro, aprox. 86%.

Castelul de Apă din Dr.Tr. Severin,monument emblematic pentru severineni, este legat de alimentarea cu apă din Dunăre a municipiului. Castelul de apă situat în Drobeta-Turnu Severin, s-a inaugurat în jurul anului 1914 iar până în anul 1980 a putut alimenta întreg orașul cu apă din Dunăre. Pentru importanța sa în trendul comunității, datorită caracteristicilor sale deosebite și a amplasamentului central, comunitatea locală a numit castelul de apă, drept unul din cel mai importante simboluri ale orașului. ”

Fig. 6.1. Castelul de apă în anii ʹ30 și în anii ʹ90

„Dupa mai bine de un secol, castelul de apă se poate spune că a renăscut din propria cenușă, ei primind din partea suveranilor noi atribuții ce vor contribui spre a promova turismul al orașului, având intermediul de info-centru turistic. ”

Rezultate așteptate:

– Crearea unui nou spațiu cultural pentru severineni;

– Creșterea potențialului turistic din județul Mehedinți, care beneficiază de existența mai multor atracții turisticecu valențe istorice speciale.

Fig. 6.2. Castelul de apă în anul 2011 (stânga) și în anul2012 (dreapta)

„Ba chiar mai mult, în jurul anului 2012 acest castel de apă poate să mai stingă dorința de cultură pentru locuitorii săi prin modernizarea, adaptarea și transformarea unor spații tehnologice în diverse spații culturale. La finalul proiectului clădirea Castelului de Apăa căpătatfuncțiuni multiplefiind concepută ca o succesiune de spațiipe verticală.În interiorsunt amenajate spații expoziționale și un spațiu rezervat cenaclurilor literare. În partea superioară, Castelul de Apă are un spațiu de belvedere asupra orașului Dr.Tr. Severin, accesul fiind realizat cu un lift interior. ”

6.2.2.Centrul de Salvare în Situații de UrgențăCireșu – Județul Mehedinți

Cod MIS-ETC: 422

„ Titlul proiectului: Reabilitarea și modernizarea centrului regional de intervenții rapide și monitorizarea în situațiile de urgență Cireșu, jud. Mehedinți

Partener lider: Consiliul Județean Mehedinți

Partener transfrontalier: Municipalitatea Golubac, Districtul Branicevski, Republica Serbia

Valoarea proiectului: 94,.370 de euro din care pentru fondul IPA – 809.061,08 de euro, cofinanțarea națională – 131.432,45 de euro, contribuția proprie 18.756,46 Euro. ”

Derulare:perioada decembrie 2010 – septembrie 2012

Îmbunătățirea vieții și încurajarea implicării comunității locale din zona de frontieră în cadrul cooperării transfrontaliere, stabilirea unor parteneriate comune și crearea instituțională și organizatorică etnică în vederea furnizării serviciilor comune, reprezintă obiectivele de bază ale unui proiect ce își propune consolidarea cooperării între autoritățile locale din județul Mehedinți și districtul Branicevski, în situațiile de urgență.

Obiectivul principal al proiectului:

Reabilitarea, extinderea, dotarea și transformarea unui imobil,proprietatea Consiliului Județean Mehedinți, situat pe teritoriul administrativ al Comunei Cireșu, în centru de alarmare și salvare a persoanelor aflate în dificultate din mediul montan, acvatic și speologic.

Fig. 6.3.

Situarea pe harta județului Mehedinți

Rezultatele așteptate ale proiectului:

Managementul eficient al situațiilor de urgență în jurul graniței Mehedinți – Branicevski;

Intervenția rapidă în caz de situație de urgență;

Asigurarea unor condiții civilizate de turism practicatîntr-un mediu sigur;

Reabilitarea și modernizarea centrului regional pentru monitorizarea și intervenția rapidă în situațiile de urgență Cireșu, Mehedinți;

Realizarea acțiuniilor de informare și conștientizare.

Fig. 6.4. Etape în derularea proiectului

Echipamente achiziționate în cadrul proiectului:

autoturism 4×4 pentru monitorizare permanentă dotat cu echipamente speciale pentru situații de urgență;

autoambulanță de teren dotată cu echipamente medicale de prim ajutor;

3 ATV – uri de teren 4×4 pentru deplasări pe poteci și văi înguste cu remorcă;

echipamente tehnice de intervenție și salvare;

echipament de schi și salvare hibernală;

echipament de intervenții subacvatice;

echipamente electronice de cartare și comunicații cu accesorii pentru prelevarea datelor din teren;

aparatura GPS, etc.

Centrul de salvare montană Cireșu asigură securitatea și salvarea persoanelor aflate în dificultate în: Geoparc numit „Platoul Mehedinți”, sau Parc Natural „Porțile de Fier”, ori Parc Național „Gherdap” din Republica Serbia.

Prin intermediul Centrului de salvare montană Cireșu:

Aria Bahna – Cireșu – Topolnița va deveni o zonă de dezvoltare montană durabilă;

Podișul Mehedinți va deveni o nouă destinație turistică.

Centrul de salvare montană Cireșu din județul Mehedinți va deveni un pilon de educație turistică, o punte de legătură între turist și instituțiile de promovare turistică.

6.2.3. “Șișești-Mosna punte de legătură între comunități” MIS CODE:1280

„Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană prin Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia, Axa Prioritară 3 – Promovarea schimburilor între comunități, Măsura 3.3 – Creșterea schimburilor în domeniul învățământului, culturii și al sporturilor.

Implementare în perioada Noiembrie 2012 – Noiembrie 2013

Valoarea totala a proiectului este de 293.494 EUR din care:

249.469,90 EUR contribuție IPA

22.254,70 EUR contribuție de la bugetul de stat român

3.423,80 EUR contribuție proprie partener lider

18.345,60 EUR contribuție proprie partener sârb

Obiectivul general al proiectului este crearea unei legături transfrontaliere între comunitățile locale din Șișești și Mosna, care va conduce la o dezvoltare comună, o abordare unitară și durabilă socio-economică în zona transfrontalieră.

Rezultatele așteptate ale proiectului:

achiziționarea a două cuptoare pentru ars ceramică,

îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru meșteșugarii care își desfășoară activitatea în cele două ateliere de lucru (ceramică și lână)

amenajarea unui stand expozițional permanent instalat în Muzeul Gh. I. Șișești.

în urma organizării a două festivaluri folclorice, unul în Șișești și altul în Mosna, se va consolida legătura transfrontalieră între comunitățile de pe cele două maluri ale Dunării.”

Fig. 6.5.

Ceramică de Șișești

6.2.4. “Judo at the Iron Gates”

„“Judo at the Iron Gates”, fiind finanțat prin Uniunea Europeană prin intermediul programului I.P.A al cooperării transfrontaliere dintre Republica Sârbă și România, axei prioritare numărul trei, în ce constă promovarea schimburilor intre comunități,"people to people", măsura 3,2, intensificarea de schimburi în domeniul învățământului, al sporturilor și al culturii, având totalul buget de aproximativ 145,820,82 de euro, în care fondul I.P.A – 122,332,78 de euro, coofinanțarea națională, 12,464,44 de euro, și de 10,201,65 de euro însemnând contribuția proprie.

Perioada de implementare:16.12.2010 – 15.09.2011

Obiectiv principal: O îmbunătățire pentru cooperarea sportivă și socială prin organizarea unor competiții internaționale având ca disciplină sportul judo în țara noastră, orașul Drobeta-Turnu Severin, și în orașul Bor din Serbia, astfel contribuindu-se la o intensificare a abordării comune legate de domeniul sportiv față de cele două părți în ambele suprafețe ale graniței.

Partener lider: Asociația de Judo din Județul Mehedinți

Partener: Klub Bor Judo

Evenimentele sportive:

un cantonament în România comun,

un cantonament în Serbia comun,

un turneu de judo internațional fiind organizat în orașul Drobeta Turnu Severin.

Îmbunătățirea sportivă de infrastructură: au fost achiziționate un număr de 382 saltele, patru tabele de scor electronice pentru judo, număr de șase cantare electronice, două microbuze care au fost necesare folosirii pentru deplasarea în condițiile de siguranță a sportivilor sârbi și a sportivilor români pentru diferite competiții internaționale și interne, 30 de kimonouri, reprezentând echipamentele sportive și bunurile destinate pentru condițiile optime, atât pentru competițiile de judo dar și pentru antrenamente.”

6.3. Perspectiva colaborării transfrontaliere Serbia – județul Mehedinți în perioada 2014-2020

6.3.1. Programul INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România- Serbia

„Aria eligibilă cuprinde în țara noastră, următoarele județe: Caraș Severin, Mehedinți și Timiș, și în Serbia, districtele Srednje Banatski (Banat Central), Severno Banatski (Banat de Nord), Braničevski, Borski, Podunavski și Južno Banatski (Banat de Sud).

Includerea districtului Podunavski în aria eligibilă a noului Program deschide oportunitatea accesării fondurilor europene transfrontaliere INTERREG IPA și de către beneficiari din municipalitățile Smederevo, Smederevska Palanka și Velika Plana, iar beneficiarilordin România posibilitatăți de a dezvolta parteneriate noi în aceste municipalități.

Programul este elaborat cu anumite strategii din cadrul Uniunii Europene pentru perioada 2014 respectiv 2020, ca și exemplu strategia Uniunii Europene față de regiunea Dunării în care se urmărește conectarea mai bună, dezvoltarea prosperității sau protejarea mediului din regiunea Dunării. Ca și strategie europeană, în anul 2020 reprezintă un alt tip de instrument european ce se va aplica pentru elaborarea unui nou program care deservește să urmărească creștere inteligentă, favorabilă și sustenabilă pentru incluziunea economică și socială.”

Obiectivele programului sunt:

1. Promovarea ocupării forței de muncă și serviciilor pentru o creștere favorabilă incluziunii;

2. Protecția mediului și managementului riscurilor;

3. Mobilitate sustenabilă și accesibilitate;

4. Atractivitate pentru turism sustenabil.

6.3.2. „Program I.P.A pentru Cooperarea Transfrontalieră Republica

Serbia- România

Ca și program I.P.A, al cooperării transfrontaliere dintre Republica Serbia și România se va finanța de către Uniunea Europeană printr-un instrument de asistență pentru preaderare, componența transfrontalieri și cofinanțarea lui de către statele partenere din cadrul programului, rezultând un efort al cooperării între autoritățile regionale, naționale, locale din România și din Republica Sârbă, ele tind sprijinite de delegația Comisiei din Europa.

Ca și obiectiv general în cadrul acestui program reprezintă realizarea dezvoltării sociale – economice durabile și echilibrate în regiunea graniței dintre Serbia și România, crescând competivitatea economică globală în cadrul acestei regiuni urmărindu-se îmbunătățirea unei vieți calitative a comunităților ce trăiesc în zona de graniță pentru ambele țări. Astfel programul se structurează pe un număr de patru axe fiind prioritare, ele finanțând anumite proiecte în ceea ce privește dezvoltarea socială și cea economică, pregătirea în caz de situații de urgență, protecția mediului, dar și pentru promovarea de activități"people to people". După cele al doilea semnal ce reprezintă propunerea unor proiecte, au fost lansate anumite tematici dedicate strategiei Uniunii Europene în ceea ce privește regiunea din Dunăre, proiectele fiind finanțate de către axa prioritară numărul doi – pregătirea în cazul situațiilor de urgență și mediul, fiind adresate acestei strategii.”

Concluzii

România este situată la granița de est a Uniunii Europene fiind vecină cu Ucraina, Repuhlica Moldova și Serbia ca state non-UE și cu Bulgaria și Ungaria alături de care face parte din Uniunea Europeană. În acest context geostrategic, România beneficiază de fonduri alocate prin programe de colaborare transfrontalieră. Aceste programe aduc un plus de finanțare pentru zonele de frontieră în scopul impulsionării dezvoltării socio-economice echilibrată de-a lungul frontierelor, dar și cu scopul de a intări siguranța la frontiere, de a asigura dezvoltarea durabilă precum și implicarea populției în acțiuni comune.

„Programul transfrontalier România – Serbia a început în perioada 2007-2013 și, datorită rezultatelor foarte bune înregistrate, se continuă pentru perioada 2014-2020. Beneficiari au fost, pentru perioada 2007-2013, județe ca și: Caraș-Severin, Timiș, Mehedinți în România, iar din Serbia, districte: Branicevski, Borski, Banatul de Nord,  Central și cel de Sud. În cursul perioadei dintre 2014-2020, va participa la acest program din țara Serbia, urmatoarele districte: Podunavski, Braničevski, Severno Banatski, Južno Banatski, Srednje Banatski, Borski deci cu mare o zonă în plus tocmai pentru întărirea colaborării.Finanțarea se obține prin competiție. Fiecare proiect este transparent fiind coordonat de un ghid al proiectului.”

Cooperarea transfrontalieră are la bază următoarele principii: principiul unui parteneriat corect și egal,principiul subsidiarității,elaborarea de concepte și programe comune de dezvoltare transfrontalieră, echivalența instituțională.

Județul Mehedinți se învecinează cu districtul Borski și a desfășurat mai multe proiecte de cooperare transfrontalieră la nivelul autorităților locale, dar și la nivelul unor entități precum ONG-uri. Finanțarea unor astfel de proiecte se bucură de aprecierea și implicarea cetățenilor deoarece rezultatele au adus schimbări în viața mehedințenilor. Orașul Drobeta Turnu – Severin își amplifică potențialul turistic prin reabilitarea Castelului de apă. Comuna Șișești este cunoscută în toată țara drept comuna cu zero șomeri deoarece prin valorificarea tradiției olăritului prin achiziționarea de cuptoare de ars ceramică s-au creat locuri de muncă, dar se asigură și continuitatea acestei ocupații milenare.

S-au creat astfel premisele continuării cooperării transfrontaliere pe viitor. În acest sens, Uniunea Europenă a lansat programele pentru perioada 2014-2020.

Bibliografie

Bărbulescu, I., G. (coordonator), Cooperarea transfrontalieră între România și Ucraina, respectiv între România și Republica Moldova. Oportunități și provocări în perioada2014-2020, București, 2016.

Pop, A., Manoleli, D., Spre o strategie europeană în bazinul Mării Negre. Cooperarea teritorială, București, Institutul European din România, 2007.

*** Documentație Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Timișoara, filiala Mehedinți

*** Manual de Identitate Vizuală pentru Programul de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013, www.cbcromaniabulgaria.eu

Comisia Europeană Politica de coeziune 2007-2013, Comentarii și texte oficiale, Luxemburg: Oficiul pentru Publicații Oficiale ale Comunităților Europene, 2007

Convenția cadru europeană nr. 106/1980 privind cooperarea transfrontalieră a colectivităților sau autorităților teritoriale, Monitorul Oficial 329 din 31 August 1998

Council Regulation (EC) No 1260/1999 of 21 June 1999 laying down general provisions on the Structural Funds

European Neighbourhood & Partnership Instrument Cross-Border Cooperation Strategy Paper 2007-2013, Indicative Programme 2007-2010

EUR-Lex, Access to European Union law, Instrumentul european de vecinătate și de parteneriat…,http://eurlex.europa.eu/legalcontent/RO/TXT/HTML/?uri=URISERV:r1 7104&from=RO

Programul Operațional Comun România-Ucraina-Moldova 2007-2013, http://www.fonduri-structurale.ro

Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999

Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS)

http://www.aebr.eu/files/publications

http://www.brct-timisoara.ro

http://ec.europa.eu/eurostat/statistics_explained/images/c/c8/Crossborder_cooperation_programme_areas.png

http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro

http://ec.europa.eu/regional_policy

http://www.fonduri-structurale.ro

http://www.huro-cbc.eu/ro/