Utilizarea ca materie primă pentru biocombustibili sau hrană pentru animale. [305307]

Introducere

Plantele familiei brassicaceelor sunt probabil printre cele mai vechi culturi pentru hrană domestica. [anonimizat] 2000-1500 î.hr. menționează în mod specific utilizarea uleiului de rapiță pentru gătit și iluminare. [anonimizat] 500 și 200 î.Hr. le atribuie valoare medicală. Semințele de rapiță au fost cultivate în Europa încă din anul 1200 d.Hr. [anonimizat], [anonimizat], Uniunea Europeană și Canada. Chinezii cultivă rapița timp de aproape 2000 de ani și reprezintă cea mai importantă recoltă de semințe oleaginoase a țării și cea de-a cincea cea mai importantă cultură.

[anonimizat]. Cercetătorii chinezi au inițiat dezvoltarea unor soiuri de acid erucic redus și scăzut de glucozinolate din rapiță în 1978, iar canadienii au susținut această lucrare în cadrul IDRC din 1983. Până la începutul anilor 1990, China a crescut doar rapița tradițională cu acid glucosinolat de mare erucic.

În Europa rapița a [anonimizat], dar a trecut neobservat de publicul larg până în anii 1980, când a [anonimizat] a faptului că Regatul Unit a aderat la CEE în 1973. Acest lucru a însemnat că fermierii britanici s-[anonimizat]-[anonimizat] a devenit o valoroasă.

Recent, industria rapiței a [anonimizat]. Uleiul de rapiță a fost dezvoltat și comercializat ca mijloc de asigurare a unei industrii sigure de uleiuri comestibile. [anonimizat]. Această inovație a permis Canadei să devină autoportantă în anii de recesiune care au urmat după războiului.

Capitulul I

1.1 [anonimizat], [anonimizat]-o formă sau alta. Două specii, B.juncea și B, campestris au o [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], legume , și pentru ceremoniile religioase.

Creșterea producției globale de rapiță de-a lungul anilor a fost influentata în principal de cresterea din ce în ce mai mare a populației și de diversificarea utilizărilor produselor din semintele acesteia. Creșterea cererii a fost satisfăcută prin abordări convenționale și moderne de reproducere a plantelor, inclusiv cele asociate calității semințelor îmbunătățirea și modificarea profilurilor de acizi grași în funcție de uzul casnic și industrial. [anonimizat] o schimbare legata de importanta cultivarii acestei plante la nivel global.

Numai Asia a produs aproximativ 70% din producția mondială de rapiță în perioada anilor 1948-1952. Cu toate acestea, sa înregistrat o creștere remarcabilă a cotei de producție a țărilor europene în perioada respectivă, iar Canada și Europa au produs împreună mai mult de jumătate din rapița globală (48.545 de tone) in anul 2005.

Semințele de rapiță sunt cele mai importante surse de uleiuri vegetale după palmier și soia. Producția de rapiță a înregistrat o creștere constantă în ultimii 25 de ani și, în prezent, contribuie cu aproximativ 14% din uleiurile vegetale globale. Recent, introducerea de soiuri cu acid erucic scăzut a sporit valoarea de ulei comestibil, în special printre consumatorii conștienți de sănătate și soiurile cu conținut scăzut de glucozinolat, au dat valoarea furajelor obținute din resturile de semințe.

Dezvoltarea soiurilor dublu-scăzute in acid erucic a făcut ca semințele de rapiță să fie una dintre cele mai importante surse de ulei vegetal la nivel global, iar acum există o tendință constantă de creștere a cotei sale în producția de semințe oleaginoase.

Aceasta este obținută din speciile de Brassica, membri ai cruciferelor, iar în genul lor există aproximativ 160 de specii, în principal plante anuale și bianuale. Speciile de rapița sunt în general derivate din două specii de brassica, Brassica napus L. și Brassica camoestris L syn.B rapa L.

În ultimii 25 de ani, sa înregistrat o creștere extraordinară a suprafeței cultivate cu rapiță în țările producătoare majore, în special după introducerea soiurilor cu acid erucic scăzut.

In Canada și întreaga Europă, B.napus și B.campestris sunt cultivate atât forme de primăvară cat si de iarnă. În prezent, China, India, Canada și Europa sunt producătorii de top.

Unul dintre motivele din spatele creșterii popularității uleiului de rapiță sunt beneficiile sale nutriționale. Uleiul de rapiță conține mai puține grăsimi saturate decât alte uleiuri utilizate in alimentație, de exemplu, cu aproximativ 50% mai puțin decât uleiul de măsline.
Este bogat în grăsimi nesaturate, în special mono-nesaturate. Sa demonstrat că înlocuirea grăsimilor saturate cu unele grăsimi nesaturate, cum ar fi uleiul de rapiță, ca parte a unei diete echilibrate sănătoase, reduce nivelul de colesterol din sânge, ceea ce poate contribui la scăderea riscului de boli de inimă. De asemenea, conține steroli vegetali și este o sursă bogată de vitamina E, și antioxidanți ce contribuie la protecția celulelor de stresul oxidativ.

Utilizarea ca materie primă pentru biocombustibili sau hrană pentru animale.

Soia este principala cultura oleaginoasa utilizata în producția de biodiesel în Statele unite,

iar in Europa rapița este preferata pentru biodiesel. Biodieselul fabricat din uleiul de rapița se coagulează la o temperatură mai scăzută decât biodieselul produsă din alte materii prime, biodieselul de rapiță fiind un combustibil mai potrivit pentru zonele mai reci. Studiile efectuate de „Universitatea din Idaho” au arătat că biodieselul de rapiță are un "punct de vâscozitate" de -9 ° C.

Semințele de rapiță conțin circa 40% ulei și au un randament ridicat de ulei pe hectar: de la 480 la 605 litri pe hectar, comparativ cu 181 de litri pe hectar pentru soia.

Făina de rapiță (ce a mai rămas după extragerea uleiului) este o sursă bună de proteine,și un echilibru favorabil de aminoacizi. Poate fi folosit ca aditiv pentru hrana animalelor.

Făina din rapiță este un material cu conținut ridicat de proteine ​​care poate fi folosit ca hrană pentru animale și păsări de curte. Masa tipică conține 40% proteine; de asemenea conține, aproximativ 12% fibre brute și glucozinolați, componente specifice plantelor Crucifere. Astfel, nu este foarte popular ca si componentă proteică a amestecurilor de furaje de înaltă calitate pentru animale și este folosită în majoritatea cazurilor pentru hrănirea rumegătoarelor.

Valoarea proteinei din făina de rapiță este mai mare decât a altor proteine ​​vegetale care conțin atât aminoacizi de lizină, cât și sulf. Aminoacizii proteinei izolate din semințe de rapiță s-au dovedit a fi compuși similari cu cei ai proteinei din soia și sunt prezenți în concentrații mai mari. Făina din semințe de rapiță, în comparație cu alte furaje obținute din semințe oleaginoase, are un conținut relativ ridicat de fibre brute, scăzând valoarea sa ca si componentă furajeră pentru non-rumegătoare și în special pentru păsările de curte. Cantitățile de minerale Ca și P ale niacinei vitaminice și ale colinei sunt destul de ridicate, depășind cantitățile acestor componente furajere cum ar fi soia sau floarea-soarelui.

Derivații de glucozinolat care apar în făina de rapiță sunt goitrogenici, provocând modificări considerabile ale tiroidei. Acest lucru are un efect negativ asupra valorii biologice a rapiței ca si componentă furajeră și așa cum sa evidențiat, prin creșterea lentă a animalelor tinere. Aceste efecte sunt deosebit de evidente în hrănirea puilor în creștere, în special atunci când există o deficiență de proteine în dietă.

In viitorul apropiat, eliminarea factorilor care limitează valoarea nutritivă a făinii de rapiță, cum ar fi glucozinolații și fibrele brute, prin reproducerea de noi tulpini de rapiță, va permite utilizarea lor în amestecuri de proteine de înaltă calitate nu numai pentru hrănirea rumegătoarelor, ci și pentru păsările de curte și porcine.

1.2 Origine

Genul brassica este un membru foarte complex al familiei Crucifere și, ca atare, conține multe plante cultivate și specii sălbatice. Prin urmare, prezintă câteva probleme taxonomice și de clasificare. De asemenea, există o lipsă de consecvență a numelor diferitelor plante care produc uleiuri, ce agravează problema si mai mult. Nomenclatura științifică este foarte confuză, ceea ce face dificil pentru mulți să decidă ce denumire științifică specială ar trebui să fie folosită pentru o anumită plantă. Bailey (1922) enumeră motivele care sunt responsabile de nomenclatura haotică a Brassicaceaelor (Kalia și Gupa, 1997);

Mai mult, în timpul procesului de domesticire, omul a modificat întreaga plantă și brassicaceaele de astăzi sunt complet diferite de strămoșii lor. De asemenea, apariția unor forme similare de plante în mai multe specii de Brassica a dus la o confuzie considerabilă și clasificare greșită de către botaniștii timpurii (Downey și Robellen, 1989).

Relația citogenetică dintre speciile de rapița și rudele sale cele mai apropiate a fost explicată mai întâi sistematic de U (1935) în urmă cu aproximativ 70 de ani (fig.2). Aceste relații arată că B.campestris (2n = 20, AA) de rapiță și B.nigra (2n = 16, BB) și B.oleracea (2n = 18, CC) sunt speciile primare și B.napus (2n = 28, AACC) și B.carinata (2n = 34, BBC) B.juncea (2n = 36, AABB) sunt amfidiploidele rezultate din încrucișarea pereche între speciile primare.

1.3 Particularități biologice si sistematica

Rapița este planta cu forme anuale si biennale.

Rădăcina este pivotanta, slab ramificată, pătrunde in sol la 70-100cm adanicime. Masa principala de rădăcini este răspândită la adâncimea de 25-45cm. Capacitatea de solubilizare a compușilor greu solubili este mai redusă.

Tulpina este erecta, ramificata, înalta de 1,2-2m, rezistentă la cădere. Gradul de ramificare este mult influențat de densitatea culturii.

Frunzele bazale sunt pețiolate, lirate, penat sectate, cele mijlocii si de vârf sunt sessile, lanceolate sau oblog-lanceolate.

Inflorescența este un racem. Florile sunt de tipul patru. Polenizarea este predominant alogama, entomofila.

Fructul este o silicvă cu 10-30 semințe. Pe o plantă se pot forma pană la 800 de silicve. La maturitate deplină silicvele se deschid ușor, semințele scuturându-se.

Semințele sunt rotundiforme, cu suprafața neregulată reticulate MMB 3,5-5,6g. MH 61-68kg. Conținutul de grăsimi 37,2-49,6%. Germinația este epigeică. Perioada de vegetație a soiurilor de toamnă este de 270-300 de zile, iar a soiurilor de primăvară de 110-130 de zile.

Relații plantă-factori de vegetație:

Prin particularitățile biologice, rapița este o plantă a zonelor temperate, cu ierni blânde, foarte răcoroase si umede. Suma gradelor de temperatură pentru soiurile de toamnă este de 2100-2500*C, iar soiurile de primăvară 1500-1800*C.

Temperatura minimă de germinație este de 1-3*C. In faza de rozetă, soiurile actuale de toamnă, rezista peste iarnă pană la minus 15-18*C, chiar fără strat acoperitor de zăpada, daca gerul nu survine brusc si solul nu a fost prea umed. Stratul de zăpadă asigură o bună protecție plantelor, daca nu este prea gros si solul este umed si neanghetat. Crusta de gheată, distruge cultura. Odată cu desprimăvărarea si intensificarea ritmului de creștere, rapița devine sensibilă la inghet. Alternantele intre inghet si dezgheț pot produce descălțarea culturii. Brumele târzii din perioada înfloririi compromit cultura.

Față de umiditate, rapița este pretențioasă. Coeficientul de transpirație atinge 600-740.

Favorabile sunt zonele unde cad anual 450-650mm precipitații, din care 100-150mm in intervalul august-septembrie. Critice fată de apă sunt perioadele de răsărit-formarea rozetei si înflorit-fructificare. Intrarea in vegetație activa devreme primăvara si ritmul rapid de creștere fac ca rapița sa valorifice eficient apa acumulata in sol din timpul iernii.

Față de sol rapița este pretențioasă, rezultate bune obținându-se pe solurile profunde, permeabile, cu textură mijlocie, bogate in humus si calciu, cu reactive neutral cum sunt solurile aluvionare, cernoziomurile si solurile brun roșcate de pădure.

Rezultate bune se pot obține si in zona solurilor brune-luvice, in condiții tehnologice adecvate.

Zonele ecologice:

Zona I de cultura a rapiței de toamna cuprinde partea de vest si este a tarii,podișul Transilvaniei si zonele colinare adăpostite, in care se asigura condițiile de răsărire si de iernare a culturii fără pierderi.

Zona II cuprinde câmpia de sud a tarii, in care rapița se cultivă in condiții de irigare in vederea asigurării unei răsăriri uniforme si in timp scurt.

Sistematica: rapița aparține familiei Crucifere, genul Brassica, care cuprinde 34 de specii. Pentru ulei se cultiva Brassica napus L. ssp oleifera Metzg.(rapița mare-colza) si Brassica compestris L. ssp oleifera D.C(rapița mica-naveta).

Ambele specii au forme de toamnă si de primăvara, soiurile formelor de toamnă fiind mai productive. In țara noastră se cultiva numai rapița colza de toamnă ( fig.1.4).

Fig.1.4 Fenofazele de dezvoltare a plantei de rapiță in codul BBCH

Capitolul II

2.1 Materiale si metodă

Observațiile s-au realizat la hibrizi de rapița după cum urmează: DK IMIDO CL, DK EXPRIT, HARNAS-SYNGENTA.

2.1.1 Hibridul DK IMIDO CL; Producții ridicate fără boabe scuturate. Hibrid Clearfield cu rezultate de producție excelente, chiar și în condiții normale de cultură. Producțiile mari și constante derivă și din capacitatea sa extraordinară de a-și menține boabele în silicve, reducând pierderile la recoltare. Talia, medie-înaltă,grupa de maturitate: semi – timpuriu.

Caracteristici: Avantaje sistemul Clearfield reprezintă singura soluție pentru controlul total și îndelungat al buruienilor, inclusiv al cruciferelor (Sinapis, Raphanus); Oferă siguranță fermierilor prin ușurința cu care se adaptează în zonele cu infestare de buruieni; Toleranța sporită la boli datorită genei RLM-7. Potențialul ridicat de producție este asigurat de numărul mărit de ramificații și etajarea uniformă;

Fig 2.1. Cultura de rapița DK IMIDO CL

2.2.2 EXPRIT-MONSANTO; Creat pentru performanță. Hibrid de generație nouă, superproductiv, care valorifică excelent condițiile intensive de cultură. Sustenabilitatea producțiilor este asigurată de pachetul agronomic foarte bun, toleranța la scuturare și la iernare. Toleranță la scuturarea boabelor din silicve Dublă toleranța la Phoma Sp. (gena RLM-7) și toleranță ridicată la Sclerotinia Sclerotiorum, excelentă capacitate de ramificare MMB foarte bun, grupa de maturitate: semi – timpuriu.

Caracteristici: avantaje profitul este asigurat de producțiile mari, constante și toleranța la scuturare; EXPRIT-MONSANTO ramifică excelent, are MMB și potențial de producție foarte ridicat; deține gena RLM-7 (dublă toleranță la Phoma. Sp.) și toleranță sporită la Sclerotinia;
Constant productiv în ani agricoli diferiți din punct de vedere climatic.

Fig 2.2 Cultura de rapița EXPRIT-MONSANTO

2.3.3 HARNAS-SYNGENTA

Caracteristici: hibrid cu o vigoare bună în toamnă, ce asigură cel mai bun start al culturii de rapiță. Are toleranță bună la iernare, datorită instalării bune a culturii în toamnă, cultura se dezvoltă bine în primăvară. Hibridul prezintă înflorire timpurie un conținut bun în ulei.

Hibrid semi-timpuriu avantaje: vigoarea bună din toamnă, asigură cel mai bun start al culturii de rapiță, toleranță bună la iernare datorită instalării bune a culturii încă din toamnă, conținut bun de ulei, toleranță bună la cădere, face față presiunii de boli, având toleranta bună la Phoma., adaptabil la toate condițiile de sol.

Fig 2.3 Cultura de rapița DK EXPRIT

2.4 Obiectivele urmărite;

Stabilirea dezvoltării morfologice la genotipuri de Brassica napus L la 25-50 zile de la răsărit;

Stabilirea dezvoltării morfologice la genotipuri de Brassica napus L la 75-125 zile de la răsărit;

Stabilirea dezvoltării morfologice la genotipuri de Brassica napus L la 150-175 zile de la răsărit;

Stabilirea dezvoltării morfologice la genotipuri de Brassica napus L la 200-225 zile de la răsărit;

Stabilirea dezvoltării morfologice la genotipuri de Brassica napus L la 250-275 zile de la răsărit;

2.5 Metode de calcul.

Variația unui caracter la mai mulți indivizi din aceeași populație are cauze ereditare (variație genotipică) sau de influență a mediului în care există acei indivizi (variație de mediu), cele două putând fi separate prin procedee de calcul.

În studiul distribuției frecvențelor s-a folosit media aritmetică eroarea medie (sx), varianța (s2) și coeficientul de variabilitate (s%).

Media aritmetică (x) este indicele de poziție cel mai cunoscut și cel mai frecvent folosit, care se definește ca mijlocirea unui șir de valori. Formula generală de calcul este:

, unde:-x = media aritmetică; = suma valorilor individuale;

n = numărul de indivizi (cazuri).

Indicii cei mai siguri de exprimare a dispersiei în jurul mediei sunt varianța și abaterea standard, deoarece ei reprezintă abaterea fiecărei variabile față de medie.

Deoarece suma abaterilor este egală cu (Σ(x-x)=0), aceasta se ridică la pătrat (Σ(x-x)2≠0). Abaterea standard și varianța se calculează împreună, fiindcă abaterea standard (s) este rădăcina pătrată a varianței (s2).

Varianța (abaterea medie pătratică) (s2) este o măsură a dispersiei valorilor în cadrul probei, formula ei de calcul fiind:

S2 = = ,

adică raportul dintre suma pătratelor abaterilor (SPA) și gradele de libertate (GL). Gradele de libertate (GL) reprezintă numărul valorilor ce pot varia independent (liber) și este egal cu numărul de observații mai puțin una (n-1).

Coeficientul de variație (s%, v)

Pentru a obține un termen de comparație privind mărimea variabilității în cazul diferitelor populații și caractere se procedează la calcularea și compararea coeficientului de variabilitate. Coeficientul de variabilitate nu este altceva decât abaterea standard, expresie procentuală a mediei sau simpla raportare a abaterii standard a mediei. Se calculează după formula de calcul:

S% (v) =

Abaterea standard a mediei pătratice (s) pentru șiruri statistice mici este;

Sx =

Abaterea standard a mediei aritmetice (sx). se mai numește și eroarea mediei aritmetice.

CAPITOLUL III

3. Rezultate obținute și discuții

3.1. Aspecte ale dezvoltării morfologice la genotipuri de Brassica napus L (25-50 zile de la răsărit).

3.1.1. Înălțimea plantelor de Brassica napus L.

Înălțimea plantelor la 25 de zile a avut valoarea maximă de 47±6,38 cm la rapița, soiul V2-EXPRIT-MONSANTO, iar valoarea minimă a fost de 41,50±7,32 cm a fost la, soiul V3-HARNAS-SYNGENTA, V1-IMIDO CL-DEKALB ocupând locul 2 cu 44,50±6,03.

După 50 de zile de la răsărit. Valoarea maxima a fost păstrata de soiul V2-EXPRIT-MONSANTO cu 57,50±1,77 iar valoarea minima este deținuta de V3-HARNAS-SYNGENTA, V1-IMIDO CL-DEKALB fiind la mijloc cu 49,00±0,71.

Tabelul 3.1.1. Rezultate privind valorile statistice ale caracterului înălțimea plantei la genotipuri de Brassica napus L (20-50 ZILE de la răsărit)

Fig.3.1 Înăltimea plantelor de Brassica napus L. (25-50 de zile)

Fig.3.1 Înăltimea plantelor la hibrizii de Brassica napus L. (25-50 de zile)

3.1.2.Numar de frunze la Brassica napus L.

După 25 de zile de la răsărit. La nivelul nr frunze înainte de intrarea în iarnă nu prea sunt diferențe mari la cele trei specii de rapița având o dezvoltare asemănătoarea. Valoarea maximă de 8±0,71cm este la V2-EXPRIT-MONSANTO, iar la V1-IMIDO CL-DEKALB și V3-HARNAS-SYNGENTA valoarea este de 7,5±0,35cm respectiv 6,50±0,35cm (tabelul 3.2, fig. 3.2).

După 50 de zile de la răsărit. Valoarea cea mai mare de 7,50±1,06 o are soiul V1-IMIDO CL-DEKALB , V2-EXPRIT-MONSANTO fiind foarte aproape cu valoarea de 7±0,71 și V3-HARNAS-SYNGENTA de 6,50±0,35.

Tabelul 3.1.2 Rezultate privind valorile statistice ale caracterului număr de frunze la genotipuri de Brassica napus L. (25-50 zile de la răsărit)

Fig 3.1.2 Număr de frunze de Brassica napus L. (25-50de zile)

Fig 3.1.2 Număr de frunze la hibrizii Brassica napus L

3.1.3.Lungimea frunzelor de Brassica napus L.

După 25 de zile de la răsărit. Având în vedere că plăntuțele sunt într-un stadiu foarte mic rezultă că și lungimea frunzelor este mică. Valoarea maximă de 16±2,13cm se regăsește la V2-EXPRIT-MONSANTO și V3-HARNAS-SYNGENTA 15,25±1,95, iar valoarea minimă de 14±2,13 cm la V1-IMIDO CL-DEKALB (tabelul 3.3, fig. 3.3).

După 50 de zile de la răsărit. Se observa o creștere la hibridul V1-IMIDO CL-DEKALB cu 16,50±2,48 având o valoarea mult mai mare decât V3-HARNAS-SYNGENTA cu 9,00±2,13 V2-EXPRIT-MONSANTO fiind apropiat de dekalb cu 16,00±0,71.

Tabelul 3.1.3. Rezultate privind valorile statistice ale caracterului lungimea frunzelor la genotipuri de Brassica napus L(20-50 ZILE de la răsărit)

Fig 3.1.3 Lungimea frunzelor de Brassica napus L. (25-50 de zile)

3.1.4. Lățimea frunzelor de Brassica napus L.

După 25 de zile de la răsărit. Având în vedere că plăntuțele sunt într-un stadiu foarte mic rezultă că și lățimea frunzelor este mică. Valoarea maximă de 11±1,42cm se regăsește la V2-EXPRIT-MONSANTO și valoarea minimă de 9.50±1,42cm la V3-HARNAS-SYNGENTA, V1-IMIDO CL-DEKALB fiind foarte asemănătoare cu valoarea de 9,25cm (tabelul 3.3, fig. 3.3).

După 50 de zile de la răsărit. Rezultatele fiind aproximativ neschimbate cu valori de 11,50±1,06 la V2-EXPRIT-MONSANTO, 10,50±1,06 la V1-IMIDO CL-DEKALB ,9,00±2,13 V3-HARNAS-SYNGENTA.

Tabelul 3.1.4. Rezultate privind valorile statistice ale caracterului lățimea frunzelor la genotipuri de Brassica

napus L(20-50 ZILE de la răsărit)

Fig 3.1.4 Lățimea frunzelor de Brassica napus L. (25-50 de zile)

3.1.5.Lungime rădăcini la Brassica napus L.

După 25 de zile de la răsărit. Având în vedere că plăntuțele sunt într-un stadiu de dezvoltare incipient rezultă că și lungimea rădăcinii este mică. Valoarea maximă a mediei este de 15,00±0,71cm se regăsește la V2-EXPRIT-MONSANTO și V3-HARNAS-SYNGENTA 15,50±0,35, iar valoarea minimă de 13,50 cm la V1-IMIDO CL-DEKALB (tabelul3.3, fig. 3.3).

După 50 de zile de la răsărit. Valoarea de 17,00±1,42 o are soiul V3-HARNAS-SYNGENTA , iar 16,00±1,42 și 16,50±1,06 la V2-EXPRIT-MONSANTO și V1-IMIDO CL-DEKALB.

Tabelul 3.1.5 Rezultate privind valorile statistice ale caracterului număr rădăcini la genotipuri de Brassica napus L(20-50 ZILE de la răsărit)

Fig.3.1.5 Lungimea radacini de Brassica napus L. (25-50 de zile)

3.2. Aspecte ale dezvoltării morfologice la genotipuri de Brassica napus L(75-125 zile de la răsărit).

3.2.1 Înălțimea plantei de Brassica napus L.

După 75 de zile de la răsărit. După ieșirea din iarnă se observă la cele trei specii studiate o creștere pronunțată în vegetație, datorită condițiilor climatice din perioada de observație a existat o creștere bună în înălțime, lungimea maximă a unei plante ajungând la 82,50±3,90cm în cazul hibridului V3-HARNAS-SYNGENTA comparativ cu valoarea minimă de 72,50±1,77cm se regăsește la V2-EXPRIT-MONSANTO, V2-EXPRIT-MONSANTO situandu-se la mijloc cu 72,50±1,77 (tabelul 3.2, fig. 3.4) .

După 125 de zile de la răsărit. Valoarea de 86,00±2,84 o are hibridul V3-HARNAS-SYNGENTA, 82,00±1,42 V1-IMIDO CL-DEKALB,iar cea mai mica e 77,50±1,77 V2-EXPRIT-MONSANTO.

Tabelul 3.2.1 Rezultate privind valorile statistice ale caracterului înălțimea la genotipuri de Brassica napus L(75-125 zile de la răsărit)

Fig.3.2.1 Înălțimea plantei de Brassica napus L. (75-125 de zile)

Fig.3.2.1 Înălțimea hibrizilor de Brassica napus L.

3.2.2 Număr de frunze de Brassica napus L.

După 75 de zile de la răsărit. Cea mai mare dezvoltare a aparatului foliar este reprezentat de hibridul V2-EXPRIT-MONSANTO 45,50±20,92 restul plantelor analizate au prezentat valori mult mai mici, valoarea minimă fiind de 11±0,71cm la V1-IMIDO CL-DEKALB, iar la V3-HARNAS-SYNGENTA valoriile au fost de 15,00±0,00cm, (tabelul 3.5, fig. 3.5).

După 125 de zile de la răsărit. V2-EXPRIT-MONSANTO și V3-HARNAS-SYNGENTA au valori aproape identice de 14,50±1,06 și 14,50±0,35, V1-IMIDO CL-DEKALB având valorile cele mai mici de 12,00±0,71.

Tabelul 3.2.2. Rezultate privind valorile statistice ale caracterului număr frunze la genotipuri de Brassica napus L(75-125 zile de la răsărit)

Fig.3.2.2 Numărul de frunze la Brassica napus L. (75-125 de zile)

Fig.3.2.2 Numărul de frunze la hibrizii Brassica napus L. (75-125 de zile)

3.2.3 Lungimea frunzelor de Brassica napus L.

După 75 de zile de la răsărit. Din tabelul 3.6, fig. 3.6 rezultă faptul că lungimea frunzelor la V2-EXPRIT-MONSANTO este mare 7,75±0,8 de asemenea la V3-HARNAS-SYNGENTA este foarte apropiata de 7,50±0,35cm ,iar la V1-IMIDO CL-DEKALB valoarea este cea mai mică de 6,25±0,18cm. (150-190 zile de la răsărit.).

După 125 de zile de la răsărit. Valorile sunt foarte apropiate între ele dopa cum urmează, 8,50±0,35 V2-EXPRIT-MONSANTO, 7,50±1,06 V3-HARNAS-SYNGENTA, 6,50±0,35 V1-IMIDO CL-DEKALB.

Tabelul 3.2.3 Rezultate privind valorile statistice ale caracterului lungimea frunzelor la genotipuri de Brassica napus L(75-125 zile de la răsărit)

Fig.3.2.3 Lungimea frunzelor la Brassica napus L. (75-125 de zile)

Fig.3.2.3 Lungimea frunzelor la hibrizi de Brassica napus L. (75-125 de zile)

3.2.4 Lățimea frunzelor de Brassica napus L.

După 75 de zile de la răsărit. Din tabelul 3.6, fig. 3.6 rezultă faptul că lățimea frunzelor la V2-EXPRIT-MONSANTO este 5.50±0,71cm la fel și la V1-IMIDO CL-DEKALB de 5,50±0,35 fiind foarte asemănătoare ca dezvoltare, iar V3-HARNAS-SYNGENTA 5,25±0,18cm.Nu există așadar diferențe majore între hibrizi după ieșirea din iarnă (150-190 zile de la răsărit).

După 125 de zile de la răsărit. Diferențele sunt aproape nesemnificative ele fiind de 6,00±0,71 la hibridul V2-EXPRIT-MONSANTO, 5,50±0,35 la V1-IMIDO CL-DEKALB și de 5,25±0,53 V3-HARNAS-SYNGENTA.

Tabelul 3.2.4 Rezultate privind valorile statistice ale caracterului lățimea frunzelor la genotipuri de Brassica napus L(75-125 zile de la răsărit)

Fig.3.2.4 Lățimea frunzelor de Brassica napus L. (75-125 de zile)

Fig.3.2.4 Lățimea frunzelor la hibrizi de Brassica napus L. (75-125 de zile)

3.2.5 Număr rădăcini de Brassica napus L.

După 75 de zile de la răsărit. Din tabelul 3.6, fig. 3.6 rezultă faptul că lungimea radaciniilor la V3-HARNAS-SYNGENTA este de 51,00±2,84 22 mai mare decât V2-EXPRIT-MONSANTO, V1-IMIDO CL-DEKALB care au o valoare foarte asemănătoare de 46,50±1.06 respectiv 46±0,71cm. (75-175 zile de la răsărit).

După 125 de zile de la răsărit. Valoarea cea mai mare de 52,00±2,84cm este la V3-HARNAS-SYNGENTA, 49,00±0,71cm la V2-EXPRIT-MONSANTO, și 47,00±2,13cm V1-IMIDO CL-DEKALB.

Tabelul 3.2.5 Rezultate privind valorile statistice ale lungimi rădăcinii la genotipuri de Brassica napus L(75-125 zile de la răsărit)

Fig.3.2.5 Lungime rădăcinii de Brassica napus L. (75-125 de zile)

Fig.3.2.5 Lungime rădăcinii la hibrizi de Brassica napus L. (75-125 de zile)

3.2.6 Număr inflorescențe/racem de Brassica napus L.

După 75 de zile de la răsărit. Diferențele sunt semnificative de 9,00±0,71cm la V3-HARNAS-SYNGENTA, 4,00±0,71 la V2-EXPRIT-MONSANTO și 3,50±0,35cm V1-IMIDO CL-DEKALB.

După 125 de zile de a răsărit. Valorile sunt foarte asemănătoare cu valori de 9,50±1,06 la V3-HARNAS-SYNGENTA, pe locul 2 fiind 4,50±0,35cm V1-IMIDO CL-DEKALB iar pe 3 este V2-EXPRIT-MONSANTO cu 3,50±0,35cm.

Tabelul 3.2.6 Rezultate privind valorile statistice ale inflorescențelor/racem la genotipuri de Brassica napus L(75-125 zile de la răsărit)

Fig.3.2.6 Număr inflorescențe /racem la Brassica napus L. (75-125 de zile)

Fig.3.2.6 Număr inflorescențe /racem la hibrizi de Brassica napus L. (75-125 de zile)

3.2.7 Număr flori de Brassica napus L.

După 75 de zile de la răsărit. Se observa diferențe mici 16±0,71cm V1-IMIDO CL-DEKALB fiind cea mai mare, V2-EXPRIT-MONSANTO de 11,00±0,71 și V3-HARNAS-SYNGENTA de 10,50±0,35 ne având diferențe foarte mari.

După 125 de zile de la răsărit. Valorile sunt foarte apropiate de cele anterioare V1-IMIDO CL-DEKALB fiind identic 16±0,71cm, V3-HARNAS-SYNGENTA urcând pe locul 11,50±1,06cm în fata lui V2-EXPRIT-MONSANTO 10,00±0,71cm.

Tabelul 3.2.7 Rezultate privind valorile statistice ale numărului de flori la genotipuri de Brassica napus L(75-175 zile de la răsărit)

Fig.3.2.7 Număr flori de Brassica napus L. (75-125 de zile)

Fig.3.2.7 Număr flori la hibrizi de Brassica napus L. (75-125 de zile)

3.2.8 Lungime flori de Brassica napus L.

După 75 de zile de la răsărit. Se observa ca lungimea florilor după ieșirea din iarna a plantelor este aproximativ egala valorile având o diferența nesemnificativa după cum urmează: V1-IMIDO CL-DEKALB 1,95±0,04, V3-HARNAS-SYNGENTA 1,90±0,07, V2-EXPRIT-MONSANTO 1,85±0,04.

După 125 de zile de la răsărit. Singura diferența majora se observa la hibridul V3-HARNAS-SYNGENTA având valori de 2,05±0,18, cu 1,5 procente mai mari,restul hibrizilor prezentând schimbări aproape inexistente cum ar fi V1-IMIDO CL-DEKALB cu 1,90±0,07 și V1-IMIDO CL-DEKALB 1,95±0,04.

Tabelul 3.2.8 Rezultate privind valorile statistice ale lungimii florilor la genotipuri de Brassica napus L(75-125 zile de la răsărit)

Fig.3.2.8 Lungime flori de Brassica napus L. (75-125 de zile)

3.2.9 Număr lăstari de Brassica napus L.

După 75 de zile de la răsărit. Odată cu dezvoltarea tulpinii primăvara devreme ,apar și lăstarii,fiecare planta având un număr de lăstari foarte asemănător V1-IMIDO CL-DEKALB 3,50±0,35, V3-HARNAS-SYNGENTA 3,00±0,71 acestea doua prezentând un nu mai mare de lăstari și V2-EXPRIT-MONSANTO cu un număr mai mic de 2,50±0,35.

După 125 de zile de la răsărit. Valorile rămân neschimbate plantele având același număr de lăstari.

Tabelul 3.2.9 Rezultate privind valorile statistice ale numărului de lăstari la genotipuri de Brassica napus L(75-125 zile de la răsărit)

Fig.3.2.9 Număr lăstari de Brassica napus L. (75-125 de zile)

3.2.10 Număr tija florala de Brassica napus L.

După 75 de zile de la răsărit. Plantele își încep dezvoltarea generativa,diferențele sunt vizibile V3-HARNAS-SYNGENTA având cele mai mari valori de 14,00±4,26 urmat de V2-EXPRIT-MONSANTO cu 11±0,71.

V1-IMIDO CL-DEKALB având cele mai mici valori 5,50±0,35.

După 125 de zile de la răsărit. V2-EXPRIT-MONSANTO și V3-HARNAS-SYNGENTA prezintă cele mai mari valori 10,00±0,71 respectiv 9,50±1,06, V1-IMIDO CL-DEKALB fiind cel mai slab dezvoltat cu 5,00±0,71.

Tabelul 3.2.10 Rezultate privind valorile statistice ale numărului de tije florale la genotipuri de Brassica napus L(75-125 zile de la răsărit)

Fig.3.2.10 Număr tijă florală de Brassica napus L. (75-125 de zile)

Fig.3.2.10 Număr tijă florală la hibrizi de Brassica napus L. (75-125 de zile)

3.2.11 Lungime tija florala de Brassica napus L.

După 75 de zile de la răsărit. Hibridul V2-EXPRIT-MONSANTO are cele mai mari valori 15±3,55 urmat de V3-HARNAS-SYNGENTA 10,00±1,42 și V1-IMIDO CL-DEKALB 6,50±0,35

După 125 de zile de la răsărit. V2-EXPRIT-MONSANTO menține prima poziție cu 15,0±2,84, V3-HARNAS-SYNGENTA 9,50±0,35 și V1-IMIDO CL-DEKALB 7,00±0,71.

Tabelul 3.2.11 Rezultate privind valorile statistice ale lungimii tijelor florale la genotipuri de Brassica napus L(75-125 zile de la răsărit)

Fig.3.2.11 Lungime tijă florală de Brassica napus L. (75-125 de zile)

3.2.12 Inflorescență deschisă de Brassica napus L.

După 75 de zile de la răsărit. Primele flori deschise reprezintă o etapa importanta din dezvoltarea plantei

hibrizii V2-EXPRIT-MONSANTO și V3-HARNAS-SYNGENTA având valori foarte apropiate de 6,50±1,06 și 6,00±0,71 V1-IMIDO CL-DEKALB având valori semnificativ mai mici de 3,00±0,71.

După 125 de zile de la răsărit. V3-HARNAS-SYNGENTA schimba locul cu V2-EXPRIT-MONSANTO cele doua având valori de 7,00±0,71 și 6,50±0,35, V1-IMIDO CL-DEKALB prezentând cele mai mici valori de 4,00±0,71.

Tabelul 3.2.12 Rezultate privind valorile statistice ale numărului de inflorescențe deschise la genotipuri de Brassica napus L.(75-125 zile de la răsărit)

Fig.3.2.12 Inflorescență deschisă de Brassica napus L. (75-125 de zile)

Fig.3.2.12 Inflorescență deschisă la hibrizi de Brassica napus L. (75-125 de zile)

3.2.13 Inflorescența închisă de Brassica napus L.

După 75 de zile de la răsărit. Valoarea inflorescențelor închise la începutul perioadei de vegetație este mare urmând sa scadă pe parcursul dezvoltării plantelor. Hibridul V1-IMIDO CL-DEKALB prezintă cele mai mari valori 9,00±0,71 urmat de V3-HARNAS-SYNGENTA 7,00±0,71 și de V2-EXPRIT-MONSANTO 5,50±0,35.

După 125 de zile de la răsărit. Hibridul V2-EXPRIT-MONSANTO prezintă valori mari de 7,00±0,71, V3-HARNAS-SYNGENTA valori medii de 5,00±0,71, iar cele mai mici se găsesc la V1-IMIDO CL-DEKALB 3,50±0,35.

Tabelul 3.2.13 Rezultate privind valorile statistice ale numărului de inflorescențe închise la genotipuri de Brassica napus L(75-125 zile de la răsărit)

\

Fig.3.2.13 Inflorescența închisăde Brassica napus L. (75-125 de zile)

Fig.3.2.13 Inflorescența închisă la hibrii de Brassica napus L. (75-125 de zile)

3.2.14 Lungime inflorescențe de Brassica napus L.

După 75 de zile de la răsărit. Lungimea inflorescențelor este aproape identica hibrizii prezentând diferențe minore după cum urmează: V1-IMIDO CL-DEKALB 5,00±0,71, V2-EXPRIT-MONSANTO și V3-HARNAS-SYNGENTA fiind egale cu 4,50±0,35.

După 125 de zile de la răsărit. V2-EXPRIT-MONSANTO este pe primul loc cu 5,50±0,35, V3-HARNAS-SYNGENTA având valori aproape identice de 5,00±0,71 și V1-IMIDO CL-DEKALB de 4,50±0,35.

Tabelul 3.2.14 Rezultate privind valorile statistice ale lungimii inflorescențelor la genotipuri de Brassica napus L(75-125 zile de la răsărit)

Fig.3.2.14 Lungime inflorescența de Brassica napus L. (75-125 de zile)

3.2.15 Inflorescența lățime la Brassica napus L.

După 75 de zile de la răsărit. Valorile nu diferă semnificativ hibrizii având valori de 4,00±0,71 la V1-IMIDO CL-DEKALB, 3,75±0,53 V2-EXPRIT-MONSANTO și 2,90±0,07 V3-HARNAS-SYNGENTA.

După 125 de zile de la răsărit. Se observa o diferența majora la V3-HARNAS-SYNGENTA având 4,00±0,71,dar ocupând ultimul loc în tabel, V1-IMIDO CL-DEKALB fiind primul cu 5,00±0,71 urmat de V2-EXPRIT-MONSANTO 4,25±0,18.

Tabelul 3.2.15 Rezultate privind valorile statistice ale lățimii inflorescențelor la genotipuri de Brassica napus L(75-125 zile de la răsărit)

Fig.3.2.15 Lățime inflorescențe de Brassica napus L. (75-125 de zile)

3.3 Aspecte ale dezvoltării morfologice la genotipuri de Brassica napus L(150-175 zile de la răsărit).

3.3.1 Înălțimea plantei de Brassica napus L.

După 150 de zile de la răsărit. Înălțimea plantelor a avut valoarea maximă de 147,50±1,7cm la hibridul V1-IMIDO CL-DEKALB, iar valoarea minimă a fost de 94,50±3,19cm prezentă la V2-EXPRIT-MONSANTO, iar la V3-HARNAS-SYNGENTA diferența a fost respectiv 94,50±3,19cm.(tabelul 3.7, fig. 3.7).

După 175 de zile de la răsărit. V1-IMIDO CL-DEKALB rămase hibridul cu cele mai mari valori de 150,50±3,19cm, V3-HARNAS-SYNGENTA rămâne pe locul al doilea cu 130,50±3,19 și V2-EXPRIT-MONSANTO pe ultimul cu valori mici de 95,00±3,55.

Tabelul 3.3.1. Rezultate privind valorile statistice ale înălțimea la genotipuri de Brassica napus L(150-175 zile de la răsărit)

Fig.3.3.1 Înălțimea plantei de Brassica napus L. (150-175 de zile)

Fig.3.3.1 Înălțimea plantei la hibrizi de Brassica napus L. (150-175 de zile)

3.3.2 Număr frunze pe lăstar la Brassica napus L.

După 150 de zile de la răsărit. Hibridul V1-IMIDO CL-DEKALB are valori mari de 23,50±0,35comparativ cu ceilalți hibrizi ce nu diferă semnificativ unul de celalalt 12,50±1,06 la V3-HARNAS-SYNGENTA și 11,50±1,06 V2-EXPRIT-MONSANTO.

După 175 de zile de la răsărit. V1-IMIDO CL-DEKALB rămase primul cu valori mari de 19,50±0,35, V2-EXPRIT-MONSANTO prezintă o dezvoltare mai buna decât V3-HARNAS-SYNGENTA acesta având 13,50±1,06 fata de 11,50±0,35 la Syngenta.

Tabelul 3.3.2. Rezultate privind valorile statistice ale numărului de frunze pe lăstar la genotipuri de Brassica napus L(150-175 zile de la răsărit)

Fig.3.3.2 Număr frunze pe lăstar de Brassica napus L. (150-175 de zile)

Fig.3.3.2 Număr frunze pe lăstar la hibrizi de Brassica napus L. (150-175 de zile)

3.3.3 Lungime frunze de Brassica napus L.

După 150 de zile de la răsărit. Hibridul V1-IMIDO CL-DEKALB având o dezvoltare buna a aparatului foliar rămâne și la aceasta categorie cu cele mai mari valori de 16,50±0,35, V2-EXPRIT-MONSANTO cu valori de 12,50±1,06 și V3-HARNAS-SYNGENTA având cele mai mici valori 10,50±1,06

După 175 de zile de la răsărit. V1-IMIDO CL-DEKALB prezintă o schimbare, avansând în ciclul de vegetație,lățimea frunzelor scade la valori de 14,50±0,35, V2-EXPRIT-MONSANTO rămâne neschimbat la 12,00±1,14, și V3-HARNAS-SYNGENTA 8,50±0,35.

Tabelul 3.3.3. Rezultate privind valorile statistice ale lungimii frunzelor pe lăstar la genotipuri de Brassica napus L(150-175 zile de la răsărit)

Fig.3.3.3 Lungimea frunzelor de Brassica napus L. (150-175 de zile)

Fig.3.3.3 Lungimea frunzelor la hibrizi de Brassica napus L. (150-175 de zile)

3.3.4 Lățime frunze de Brassica napus L.

După 150 de zile. Hibrizii nu prezintă diferențe majore de valori V1-IMIDO CL-DEKALB fiind pe primul loc cu V1-IMIDO CL-DEKALB urmat de V2-EXPRIT-MONSANTO 8,25±1,24 și V3-HARNAS-SYNGENTA 7,25±0,18.

După 175 de zile. Valorile se schimba frunzele din vârful plantelor fiind mai înguste, astfel avem 7,50±0,35 la V1-IMIDO CL-DEKALB, V3-HARNAS-SYNGENTA cu o valoare foarte apropiata de 7,00±0,71 și V2-EXPRIT-MONSANTO 6,50±1,06.

Tabelul 3.3.4. Rezultate privind valorile statistice ale latimii frunzelor pe lăstar la genotipuri de Brassica napus L(150-175 zile de la răsărit)

Fig.3.3.4 Lățime frunze de Brassica napus L.(150-175 de zile)

Fig.3.3.4 Lățime frunze la hibrizi de Brassica napus L.(150-175 de zile)

3.3.5 Inflorescențe/racem pe lăstar la Brassica napus L.

După 150 de zile de la răsărit. Hibrizii prezintă diferențe de inflorescențe V1-IMIDO CL-DEKALB și V2-EXPRIT-MONSANTO fiind apropiați în valori de 9,50±0,35 respectiv 8,00±0,71, V3-HARNAS-SYNGENTA fiind mult întârziată cu dezvoltarea inflorescențelor cu valori de doar 5,00±0,71.

După 175 de zile de la răsărit. Primii doi hibrizi prezină o scădere mica de valori 7,50±0,35 la V1-IMIDO CL-DEKALB și V2-EXPRIT-MONSANTO, V3-HARNAS-SYNGENTA fiind neschimbata la 5,00±0,71.

Tabelul 3.3.5. Rezultate privind valorile statistice ale numărului de inflorescențe pe lăstar la genotipuri de Brassica napus L(150-175 zile de la răsărit)

Fig.3.3.5 Număr inflorescențe pe lăstar la Brassica napus L. (150-175 de zile)

Fig.3.3.5 Număr inflorescențe pe lăstar la hibrizi de Brassica napus L. (150-175 de zile)

3.3.6 Număr flori pe inflorescență la Brassica napus L.

După 150 de zile de la răsărit. Din tabel se observa ca cei doi hibrizi V1-IMIDO CL-DEKALB și V3-HARNAS-SYNGENTA au valori identice de 10,00±0,71 iar V2-EXPRIT-MONSANTO este ultimul cu 8,00±0,71.

După 175 de zile de la răsărit. Inflorescențele scad, transformându-se în silicve, astfel avem valori de 9,00±1,42 la hibridul V1-IMIDO CL-DEKALB având rata dezvoltare generativa cea mai mica , 6,00±1,42 la V2-EXPRIT-MONSANTO și , 5,50±1,06 la V3-HARNAS-SYNGENTA.

Tabelul 3.3.5. Rezultate privind valorile statistice ale numărului de flori pe inflorescența la genotipuri de Brassica napus L(150-175 zile de la răsărit)

Fig.3.3.6 Număr flori pe inflorescență de Brassica napus L. (150-175 de zile)

3.3.7 Lungime rădăcini la Brassica napus L.

După 150 de zile de la răsărit. Se observa o dezvoltare majora a rădăcinii,la hibridul V3-HARNAS-SYNGENTA având cele mai ridicate valori de 50,00±3,55 urmat imediat de V1-IMIDO CL-DEKALB 46,00±0,71, și la final de V2-EXPRIT-MONSANTO 35,00±0,71 cu o diferența semnificativa fata de primul hibrid.

După 175 de zile de la răsărit. Se observa diferențe slabe de dezvoltare a rădăcinii V3-HARNAS-SYNGENTA păstrează primul locul cu o valoare de 54,00±4,26 urmat de V1-IMIDO CL-DEKALB cu 47,50±0,35 și evident V2-EXPRIT-MONSANTO cu 39,00±0,71.

Tabelul 3.3.7. Rezultate privind valorile statistice ale lungimii rădăcinii la genotipuri de Brassica napus L.(150-175 zile de la răsărit)

Fig.3.3.7 Lungime rădăcini de Brassica napus L. (150-175 de zile)

Fig.3.3.7 Lungime rădăcini la hibrizi de Brassica napus L. (150-175 de zile)

3.3.8 Numărul de lăstari la Brassica napus L.

După 150 de zile de la răsărit. Hibridul V2-EXPRIT-MONSANTO prezintă cele mai mari valori chiar daca partea subterana nu este la fel de dezvoltata ca la ceilalți hibrizi,valorile acestuia fiind de 7,50±0,35,urmat de V1-IMIDO CL-DEKALB cu 6,50±1,06 și V3-HARNAS-SYNGENTA 4,50±0,35.

După 175 de zile de la răsărit. Hibrizii V1-IMIDO CL-DEKALB și V2-EXPRIT-MONSANTO sunt aproape identici cu valori de 5,50±1,06 și 5,50±0,35, în timp ce V3-HARNAS-SYNGENTA este de 2,50±0,35 având o dezvoltare a lăstarilor mult mai mica.

Tabelul 3.3.8. Rezultate privind valorile statistice ale numărului de lăstari la genotipuri de Brassica napus L.(150-175 zile de la răsărit)

Fig.3.3.8 Numărul de lăstari la Brassica napus L. (150-175 de zile)

Fig.3.3.8 Numărul de lăstari la hibrizi Brassica napus L. (150-175 de zile)

3.3.9 Număr tijă florală pe lăstar la Brassica napus L.

După 150 de zile de la răsărit. V1-IMIDO CL-DEKALB prezintă un număr mare de tije, având valori de 10,00±0,71, în timp ce hibrizii V2-EXPRIT-MONSANTO și V3-HARNAS-SYNGENTA au valori egale de 5,00±0,71.

După 175 de zile de la răsărit. V1-IMIDO CL-DEKALB rămâne primul cu valori de 8,50±1,06, fata de ceilalți doi hibrizi ce cuprind valori mult mai mici de 4,50±0,35 la V2-EXPRIT-MONSANTO și , 3,00±0,71 la V3-HARNAS-SYNGENTA.

Tabelul 3.3.9 Rezultate privind valorile statistice ale numărului de tije florale pe lăstar de Brassica napus L.(150-175 zile de la răsărit)

Fig.5.3.9 Număr tijă florală pe lăstar la Brassica napus L. (150-175 de zile)

3.3.10 Lungime tijă florală la Brassica napus L.

După 150 de zile de la răsărit. V1-IMIDO CL-DEKALB prezintă valori cu mult mai mari decât ceilalți hibrizi luați în studiu,acesta având valori de 31,00±3,55, în timp ce V3-HARNAS-SYNGENTA are doar 15,00±2,13,cu 5 procente mai mult decât V2-EXPRIT-MONSANTO 10,50±1,06.

După 175 de zile de la răsărit. V1-IMIDO CL-DEKALB menține prima poziție cu 29,00±0,71,urmat de V3-HARNAS-SYNGENTA 17,50±1,77, și V2-EXPRIT-MONSANTO 10,0±0,35.

Tabelul 3.3.10 Rezultate privind valorile statistice ale lungimii tijei florale pe lăstar de Brassica napus L.(150-175 zile de la răsărit)

Fig.5.3.10 Lungime tijă florală de Brassica napus L. (150-175 de zile)

3.3.11 Inflorescență deschisă la Brassica napus L.

După 150 de zile de la răsărit. V1-IMIDO CL-DEKALB continua sa prezinte o dezvoltare generația accentuata fata de ceilalți hibrizi,cu valori de 6,00±0,71,fata de V2-EXPRIT-MONSANTO și V3-HARNAS-SYNGENTA care au valori identice de 4,50±0,35.

După 175 de zile de la răsărit. Valorile scad deoarece planta avansează în vegetație iar inflorescențele se transforma în silicve, valorile la V1-IMIDO CL-DEKALB și V2-EXPRIT-MONSANTO sunt aproximativ egale de 4,50±0,35 respectiv 4,50±1,06, în timp ce V3-HARNAS-SYNGENTA prezintă valori mai mari de 5,50±0,35.

Tabelul 3.3.11 Rezultate privind valorile statistice ale numărului de inflorescențe deschise la Brassica napus L.(150-175 zile de la răsărit)

Fig.3.3.11 Număr inflorescențe deschise de Brassica napus L. (150-175 de zile)

Fig.3.3.11 Număr inflorescențe deschise la hibrizi de Brassica napus L. (150-175 de zile)

3.3.12 Inflorescență închisă la Brassica napus L.

După 150 de zile de la răsărit. Hibridul V2-EXPRIT-MONSANTO prezintă o întârziere în dezvoltarea generativa având valori mari de inflorescențe închise de 6,00±0,71, nici V3-HARNAS-SYNGENTA nu prezintă diferențe mari cu valori de 5,00±0,71, în timp ce V1-IMIDO CL-DEKALB are valori scăzute de 3.50±0,35.

După 175 de zile de la răsărit. Plantele încep sa piardă restul inflorescențelor, deoarece acestea se transforma în silicve. V2-EXPRIT-MONSANTO având un număr mai mare de flori ramase cu o valoare de 2,00±0,71 și ceilalți doi hibrizi V1-IMIDO CL-DEKALB și V3-HARNAS-SYNGENTA au valori egale 1,50±0,35.

Tabelul 3.3.12 Rezultate privind valorile statistice ale numărului de inflorescențe închise la Brassica napus L.(150-175 zile de la răsărit)

Fig.5.3.12 Număr inflorescențe închise de Brassica napus L. (150-175 de zile)

3.3.13 Număr silicve pe tijă florală la Brassica napus L.

După 150 de zile de la răsărit. Hibridul V1-IMIDO CL-DEKALB prezintă un număr mare de silicve fata de ceilalți doi hibrizi cu valori de 35,00±4,96,urmat de V3-HARNAS-SYNGENTA cu 9,50±1,06 și într-un final de V2-EXPRIT-MONSANTO 8,00±0,71.

După 175 de zile după răsărit. Se observa o scădere majora la hibridul V1-IMIDO CL-DEKALB de 15,00±0,71 dar rămâne pe primul loc urma după V3-HARNAS-SYNGENTA cu 14,50±2.8 și V2-EXPRIT-MONSANTO V2-EXPRIT-MONSANTO.

Tabelul 3.3.13 Rezultate privind valorile statistice ale numărului de silicve pe tija florala la Brassica napus L.(150-175 zile de la răsărit)

Fig.3.3.13 Număr silicve pe tijă florală de Brassica napus L. (150-175 de zile)

Fig.3.3.13 Număr silicve pe tijă florală la hibrizi de Brassica napus L. (150-175 de zile)

3.3.14 Lungime Silicve de Brassica napus L.

După 150 de zile de la răsărit. Hibrizi nu prezintă o diferențe majore valorile fiind foarte apropiate, ele având următoarele valori 2,75±0,18 V2-EXPRIT-MONSANTO, V3-HARNAS-SYNGENTA 2,25±0,18 și V1-IMIDO CL-DEKALB 2,10±0,35.

După 175 de zile de la răsărit. Plantele prezintă schimbări minore, singurul hibrid fiind V2-EXPRIT-MONSANTO cu valori de 3,25±0,18 urmat de V3-HARNAS-SYNGENTA 2,75±0,53 și V1-IMIDO CL-DEKALB 2,50±0,35.

Tabelul 3.3.14 Rezultate privind valorile statistice ale lungimii silicvelor la Brassica napus L.(150-175 zile de la răsărit)

Fig.3.3.14 Lungime silicve de Brassica napus L. (150-175 de zile)

3.4. Aspecte ale dezvoltării morfologice la genotipuri de Brassica napus L. (200-225 ZILE de la răsărit).

3.4.1 Înățimea plantelor de Brassica napus L.

După 200 de zile de la răsărit. Apropiindu-se de maturitate deplina înălțimea plantei a ajuns aproape la valoarea normală atingând înălțimea de 143-150cm, din tabel deducem ca V1-IMIDO CL-DEKALB are cele mai mari valori 141,00±1,42 urmat de V2-EXPRIT-MONSANTO cu 132,00±2,13 apoi de V3-HARNAS-SYNGENTA 101,50±1,06.

După 225 de zile de la răsărit. Clasamentul rămâne același plantele dezvoltându-se mai mult generativ decât vegetativ astfel avem V1-IMIDO CL-DEKALB cu 145,00±3,55, V2-EXPRIT-MONSANTO 133,00±3,55 și V3-HARNAS-SYNGENTA 103,00±1,42.

Tabelul 3.4.1 Rezultate privind valorile statistice ale înălțimi plantelor de Brassica napus L.(200-225 zile de la răsărit)

Fig.3.4.1Înățimea plantelor de Brassica napus L. (200-225 de zile)

3.4.2 Numărul de frunze la Brassica napus L.

După 200 de zile de la răsărit. În aceasta fază de vegetație frunzele bazale dispar aproape complet mai rămân frunzele superioare. Hibridul V1-IMIDO CL-DEKALB prezintă un aparat foliar bine structurat cu valori de 39,00±1,42 urmat de V3-HARNAS-SYNGENTA 20,00±1,42 și V2-EXPRIT-MONSANTO având cele mai mici valori, cu o diferența relativ majora fata de celelalte de numai 8,50±0,35.

După 225 de zile de la răsărit. Frunzele superioare se răresc planta fiind mai aproape de maturitatea de recoltare,avem astfel V1-IMIDO CL-DEKALB 30,00±3,55 urmat de V3-HARNAS-SYNGENTA 17,50±1,77 și V2-EXPRIT-MONSANTO 6,00±0,71.

Tabelul 3.4.2 Rezultate privind valorile statistice ale numărului de frunze la Brassica napus L.(200-225 zile de la răsărit)

Fig.3.4.2 Numărul de frunze de Brassica napus L. (200-225 de zile)

3.4.3 Lungimea frunzelor la Brassica napus L.

După 200 de zile de la răsărit. Frunzele superioare sunt mult mai puțin dezvoltate decât cele bazale valorile fiind mult mai mici ca în fostele perioade de vegetație.Valorile sunt asemănătoare V2-EXPRIT-MONSANTO și V1-IMIDO CL-DEKALB având 7,25±0,53 respectiv 7,25±0,18 și V3-HARNAS-SYNGENTA 6,75±0,53

După 225 de zile de la răsărit. Plantele prezintă o rărire a aparatului foliar valorile fiind în scădere,cele mai mici valori fiind la V3-HARNAS-SYNGENTA 4,50±0,35, V1-IMIDO CL-DEKALB 5,50±0,35 și V2-EXPRIT-MONSANTO 6,00±0,71.

Tabelul 3.4.3 Rezultate privind valorile statistice ale lungimii frunzelor la Brassica napus L.(200-225 zile de la răsărit)

Fig.3.4.3 Lungimea frunzelor de Brassica napus L. (200-225 de zile)

Fig.3.4.3 Lungimea frunzelor de Brassica napus L. (200-225 de zile)

3.4.4 Lățimea frunzelor la Brassica napus L.

După 200 de zile de la răsărit. Lățimea frunzelor este mica V1-IMIDO CL-DEKALB având valori mari fata de ceilalți hibrizi de 3,00±0,35,urmat de V3-HARNAS-SYNGENTA 2,50±0,35 și V2-EXPRIT-MONSANTO 1,65±0,11.

După 225 de zile de la răsărit. V1-IMIDO CL-DEKALB rămâne hibridul cu cele mai mari valori de 2,50±0,35, V3-HARNAS-SYNGENTA fiind următorul cu 1,50±0,35 și V2-EXPRIT-MONSANTO 1,30±0,14.

Tabelul 3.4.4 Rezultate privind valorile statistice ale lățimea frunzelor la Brassica napus L.(200-225 zile de la răsărit)

Fig.3.4.4 Lățimea frunzelor de Brassica napus L. (200-225 de zile)

Fig.3.4.4 Lățimea frunzelor de Brassica napus L. (200-225 de zile)

3.4.5 Lungimea rădăcinii la Brassica napus L.

După 200 de zile de la răsărit. Plantele prezintă o creștere buna a rădăcinii valorile fiind apropiate la hibrizii V3-HARNAS-SYNGENTA și V1-IMIDO CL-DEKALB ele fiind 80,00±3,55 și 78,00±1,42, V2-EXPRIT-MONSANTO având valori mai mici de 74,50±3,19.

După 225 de zile de la răsărit. Rădăcinile nu prezintă o dezvoltare pronunțata deoarece plantele pun accent mai mult pe dezvoltarea generativa, valorile fiind 82,00±3,55 la V3-HARNAS-SYNGENTA , 79,00±2,13 V1-IMIDO CL-DEKALB și cele mai mici se găsesc la V2-EXPRIT-MONSANTO 75,50±3,19

Tabelul 3.4.5 Rezultate privind valorile statistice ale lungimea rădăcinii la Brassica napus L.(200-225 zile de la răsărit)

Fig.3.4.5 Lungimea rădăcinii de Brassica napus L. (200-225 de zile)

Fig.3.4.5 Lungimea rădăcinii la hibrizi de Brassica napus L. (200-225 de zile)

3.4.6 Ramificați ax central la Brassica napus L.

După 200 de zile de la răsărit. Hibrizii sunt aproximativ egali la numărul de ramificații ei fiind clasați după cum urmează V1-IMIDO CL-DEKALB 10,00±1,42, V2-EXPRIT-MONSANTO 10,00±0,71 și V3-HARNAS-SYNGENTA 9,50±1,06.

După 225 de zile de la răsărit. Ramificațiile prezintă o scădere din diverse cauze valori mari fiind prezente la V1-IMIDO CL-DEKALB de 9,00±0,71, în timp ce V2-EXPRIT-MONSANTO are doar 7,00±0,71, V3-HARNAS-SYNGENTA având valori medii de 8,50±0,35.

Tabelul 3.4.6 Rezultate privind valorile statistice ale numărului de ramificații ale axului central la Brassica napus L.(200-225 zile de la răsărit)

Fig.3.4.6 Ramificați ax central de Brassica napus L. (200-225 de zile)

3.4.7 Număr tijă florală la Brassica napus L.

După 200 de zile de la răsărit. Se observa diferențe mari între V3-HARNAS-SYNGENTA cu valori de 30,50±1,77 și V2-EXPRIT-MONSANTO cu valori de doar 13,00±0,71, V1-IMIDO CL-DEKALB având valori foarte apropiate de hibridul Syngenta cu 29,50±1,06.

După 225 de zile de la răsărit. Se observa diferențe foarte mici V1-IMIDO CL-DEKALB având cele mai mari valori de 30,50±1,06 urmat imediat de V3-HARNAS-SYNGENTA cu 29,00±0,71 și V2-EXPRIT-MONSANTO cu valori mici de 10,50±0,35.

Tabelul 3.4.7 Rezultate privind valorile statistice ale numărului de tije florale la Brassica napus L.(200-225 zile de la răsărit)

Fig.3.4.7 Număr tijă florală de Brassica napus L.(200-225 de zile)

3.4.8 Număr silicve pe tijă la Brassica napus L.

După 200 de zile de la răsărit. Plantele au transformat toate florile în silicve,valorile fiind mult mai ridicate de la ultima măsurătoare. Hibridul V1-IMIDO CL-DEKALB prezintă valorile cel mai mari V1-IMIDO CL-DEKALB urmat imediat de V2-EXPRIT-MONSANTO cu 14,00±1,42 și de V3-HARNAS-SYNGENTA 11,50±1,06.

După 225 de zile de la răsărit. Se observa o creștere normala în numărul de silicve de 17,50±1,06 la hibridul V1-IMIDO CL-DEKALB, de 16,50±1,06 la V2-EXPRIT-MONSANTO și de 14,00±1,42 la V3-HARNAS-SYNGENTA, per total o creștere de doua procente la fiecare hibrid.

Tabelul 3.4.8 Rezultate privind valorile statistice ale numărului de silicve pe tija la Brassica napus L.(200-225 zile de la răsărit)

Fig.3.4.8 Număr silicve pe tijă de Brassica napus L. (200-225 de zile)

3.4.9 Lungime silicve de Brassica napus L.

După 200 de zile de la răsărit. Diferențele de lungime între hibrizi nu sunt mari V2-EXPRIT-MONSANTO având valori de 8,75±0,18 în ciuda faptului ca numărul acestora este mai mic,de 8,00±0,71 la V3-HARNAS-SYNGENTA și o valoare relativ mica la V1-IMIDO CL-DEKALB de 6,75±0,18,chiar daca acest hibrid a prezentat un număr mult mai mare de silicve și o dezvoltare mult mai buna.

După 225 de zile de la răsărit. Valorile sunt aproximativ aceleași observându-se o creștere minora la V1-IMIDO CL-DEKALB la 7,25±0,53 și la V3-HARNAS-SYNGENTA de 8,50±1,06, V2-EXPRIT-MONSANTO având doar 8,00±0,71.

Tabelul 3.4.9 Rezultate privind valorile statistice ale lungimii silicvelor la Brassica napus L.(200-225 zile de la răsărit)

Fig.3.4.9 Lungime silicve de Brassica napus L.(200-225 de zile)

3.5.Aspecte ale dezvoltării morfologice la genotipuri de Brassica napus L(250-275 ZILE de la răsărit).

3.5.1 Înălțimea plantelor de Brassica napus L.

După 250 de zile de la răsărit. Plantele de rapiță au ajuns la maturitatea de recoltare ,doar unele dintre ele mai au silicve verzi doar pe etajele inferioare are plantei. Nu se observa o diferența mare a înălțimii plantelor de la ultima măsurătoare,acestea fiind axate pe coacerea semințelor. În tabelul de mai jos avem următoarele valori: 141,50±2,48 la hibridul V2-EXPRIT-MONSANTO, 137,50±1,06 V1-IMIDO CL-DEKALB și 135,00±2,13 la V3-HARNAS-SYNGENTA.

După 275 de zile de la răsărit. Plantele nu prezintă nici o modificare semnificativa a întălțimii acestora ,valorile fiind foarte asemănătoare cu cele de acum 25 de zile , V2-EXPRIT-MONSANTO rămâne cel mai înalt hibrid cu 139,50±3,19 urmat de V1-IMIDO CL-DEKALB și V3-HARNAS-SYNGENTA cu valori foarte apropiate unul de celalalt cu 134,50±0,35 respectiv 134,00±2,13.

Tabelul 3.5.1 Rezultate privind valorile statistice ale înălțimii plantelor de Brassica napus L.(250-275 zile de la răsărit)

Fig.3.5.1 Înălțimea plantelor de Brassica napus L. (250-275 de zile)

3.5.2 Lungime rădăcină la Brassica napus L.

După 200 de zile de la răsărit. Se observa o oarecare scădere a lungimii rădăcinii principale (pivotul) deoarece planta nu mai necesita cantități mari de elemente nutritive,ea fiind axata pe coacerea și uscarea silicvelor și a semințelor. În tabel avem următoarele valori V1-IMIDO CL-DEKALB prezentând cele mai mari valori de 21,50±1,06,urmat de V3-HARNAS-SYNGENTA cu 19,50±1,06 și V2-EXPRIT-MONSANTO 13,50±0,35.

După 275 de zile de la răsărit. Valorile se schimba ușor,plantele luate în studiu nefiind uniforme între ele, avem hibridul V3-HARNAS-SYNGENTA cu valorile cele mai mari de 24,50±0,35 și foarte apropiat de acesta V1-IMIDO CL-DEKALB cu 23,00±1,42,ultimul fiind V2-EXPRIT-MONSANTO cu 16,50±1,06.

Tabelul 3.5.2 Rezultate privind valorile statistice ale lungimii rădăcinii de Brassica napus L.(250-275 zile de la răsărit)

Fig.5.5.2 Lungime rădăcină de Brassica napus L. (250-275 de zile)

3.5.3 Număr tijă florală la Brassica napus L.

După 250 de zile de la răsărit. Din tabel rezulta ca hibrizii sunt foarte asemănători în ceea ce privește numărul de tije florale pe planta valorile fiind foarte apropiate una de alta,avem astfel 12,00±0,71 la hibridul V1-IMIDO CL-DEKALB, 11,00±0,71 la V2-EXPRIT-MONSANTO,și 10,50±1,06 la V3-HARNAS-SYNGENTA.

După 275 de zile de la răsărit. Valorile rămân aproximativ aceleași cu 10,50±1,06 V1-IMIDO CL-DEKALB și 9,00±0,71 la ceilalți doi hibrizi V2-EXPRIT-MONSANTO și V3-HARNAS-SYNGENTA.

Tabelul 3.5.3 Rezultate privind valorile statistice ale numărului de tije florale la Brassica napus L.(250-275 zile de la răsărit)

Fig.3.5.3 Număr tijă florală de Brassica napus L. (250-275 de zile)

3.5.4 Lungime Tijă la Brassica napus L.

După 250 de zile de la răsărit. Hibrizii prezintă o diferența majora de valori cu V3-HARNAS-SYNGENTA având 57,50±3,90 cu mult peste V2-EXPRIT-MONSANTO cu 42,00±2,84, V1-IMIDO CL-DEKALB șituându-se la mijloc cu 52,50±2,48.

După 275 de zile de la răsărit. V3-HARNAS-SYNGENTA rămâne hibridul cu valorile cele mai mari 59,00±4,26, V1-IMIDO CL-DEKALB 51,50±2.48 si V2-EXPRIT-MONSANTO 40,50±0,35, aceste valori fluctuând nu datorita faptului ca plantele au prezentat o creștere sau o scădere a lungimii tijelor, ci datorită faptului că plantele luate în studiu nu au fost dezvoltate uniform.

Tabelul 3.5.4 Rezultate privind valorile statistice ale lungimii tijei florale la Brassica napus L.(250-275 zile de la răsărit)

Fig.3.5.4 Lungimea tijei florale de Brassica napus L. (250-275 de zile)

3.5.5 Număr silicve pe tijă la Brassica napus L.

După 250 de zile de la răsărit. Se observa o scădere fata de ultima maturatoare,deoarece multe dintre silicve s-au scuturat sau au fost îndepărtate pantele fiind supuse la diverși factori de mediu. În tabel avem următoarele valori: 16,50±1,77 și 16,00±1,42 la hibrizii V1-IMIDO CL-DEKALB și V2-EXPRIT-MONSANTO, V3-HARNAS-SYNGENTA fiind foarte apropiata ce acestea cu 15,00±0,71, în general plantele prezintă un număr de silicve relativ asemănător.

După 275 de zile de la răsărit. Avem valori de 20,50±1,06, la V3-HARNAS-SYNGENTA și 18,50±1,77 la V1-IMIDO CL-DEKALB , V2-EXPRIT-MONSANTO prezentând valori mai mici de 17,00±1,42.

Tabelul 3.5.5 Rezultate privind valorile statistice ale numărului de silicve pe tija la Brassica napus L.(250-275 zile de la răsărit)

Fig.5.5.5 Număr silicve pe tijă (250-275 de zile)

3.5.6 Lungime silicve de Brassica napus L.

După 250 de zile de la răsărit. Silicvele ajung la maturitate deplina,valorile fiind foarte apropiate una de cealaltă ,avem astfel 8,25±0,53 la V3-HARNAS-SYNGENTA și V1-IMIDO CL-DEKALB cu valori aproape identice de ±0,71, 8,00V2-EXPRIT-MONSANTO având 7,75±0,53.

După 275 de zile de la răsărit. Valorile nu prezintă o diferența majora unele dintre silicve mai mari scuturându-se,avem astfel hibridul V1-IMIDO CL-DEKALB cu o oarecare rezistenta la scuturare mai buna decât la ceilalți doi hibrizi acesta având valori de 9,00±0,71, și V3-HARNAS-SYNGENTA cu V2-EXPRIT-MONSANTO cu valori apropiate de 7,50±0,35 și 7,00±0,71.

Tabelul 3.5.6 Rezultate privind valorile statistice ale lungimii silicvelor la Brassica napus L.(250-275 zile de la răsărit)

Fig.3.5.6 Lungime silicve de Brassica napus L. (250-275 de zile)

Fig.3.5.6 Lungime silicve la hibrizi de Brassica napus L. (250-275 de zile)

3.6Valori morfologice ale silicvelor și a semințelor după recoltare

3.6.1 Greutate silicva de Brassica napus L.

Din tabel se observa valori aproximativ egale între hibrizi cu 0,31±0,02 la V1-IMIDO CL-DEKALB fiind hibridul cu valorile cele mai mari, V3-HARNAS-SYNGENTA și V2-EXPRIT-MONSANTO fiind foarte asemănătoare cu 0,28±0,02 respectiv 0,27±0,01.

Tabelul 3.6.1 Rezultate privind valorile statistice ale greutății silicvelor la Brassica napus L.(după recoltat)

Fig.3.6.1 Greutatea silicvelor de Brassica napus L. (după recoltat)

3.6.2 Greutate semințe de Brassica napus L.

V1-IMIDO CL-DEKALB prezintă o greutate de 0,20±0,01 a semințelor per silicva ,acest hibrid având o dezvoltare buna pe parcursul perioadei de vegetație, 0,17±0,01 la V3-HARNAS-SYNGENTA și 0,15±0,01 la V2-EXPRIT-MONSANTO,un hibrid ce a prezentat o dezvoltare mai slaba per total fata de ceilalți doi hibrizi luați în studiu.

Tabelul 3.6.2 Rezultate privind valorile statistice ale greutății semințelor per silicva la Brassica napus L.(după recoltat)

Fig.3.6.2 Greutatea semințelor de Brassica napus L. (după recoltat)

3.6.3 Număr semințe de Brassica napus L.

Se observa înca odată faptul ca V1-IMIDO CL-DEKALB a avut o dezvoltare mai buna acesta având un număr mai mare de semințe, prezentând valori de 32,00±0,00 fata de ceilalți doi hibrizi ce prezintă valori aproape identice de 27,50±3,19 și 26,00±0,71 la V2-EXPRIT-MONSANTO și V3-HARNAS-SYNGENTA.

Tabelul 3.6.3 Rezultate privind valorile statistice numărului de semințe per silicva la Brassica napus L.(după recoltat)

Fig.3.6.3 Număr semințe pe silicvă de Brassica napus L. (după recoltat)

CONCLUZII

1.În primăvara după răsărire sa luat în observație înălțimea, numărul de frunze, lungimea frunzelor, lățimea frunzelor și lungimea rădăcinii plantelor unde sa constatat ca hibridul V2-EXPRIT-MONSANTO a avut o dezvoltare mai buna decât ceilalți doi hibrizi luați în cercetare, dar diferențele dintre aceștia fiind foarte mici, plantele având un mediu de dezvoltare favorabil pentru intrarea în iarna.

2.După ieșirea din iarna a plantelor, acestea au prezentat o revenire a proceselor vitale accentuata, existând diferențe mari de dezvoltare la numărul de frunze V2-EXPRIT-MONSANTO prezentând valori anormale, de asemenea numărul de inflorescențe florale și tije florale au prezentat diferențe între hibrizi, restul valorilor luate în observație având diferențe minore sau egale între ele.

3.După 150-175 de zile de la răsărit hibridul V1-IMIDO CL-DEKALB prezintă cele mai ridicate valori la majoritatea caracterelor luate în observație, ceilalți doi hibrizi V2-EXPRIT-MONSANTO și V3-HARNAS-SYNGENTA au avut valori ce variază în funcție de caracterul analizat.

4.După 200-225 de zile hibrizii ajung la valori comune, diferențe majore existând doar la numărul de frunze și numărul de tije florale unde V2-EXPRIT-MONSANTO prezintă cele mai mici valori.

5.Înaintea recoltării, după 250-275 de zile de la răsărit valorile hibrizilor sunt relativ egale, numărul de silicve pe planta nefiind afectat în ciuda diferențelor de caractere pe parcursul perioadei de vegetație a hibrizilor.

6.După recoltare se observa ca hibridul V1-IMIDO CL-DEKALB a avut o dezvoltare mai favorabila având cele mai mari valori ale caracterelor după recoltare, diferențele dintre ceilalți doi hibrizi nefiind majore dar luate în cantitate mare diferențele sunt sesizabile.