Universitatea Din Bucureșt11111 Autosaved [305218]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

Domeniul: Geografie

Programul de studii: Cu frecvență

Îndrumător științific: Conf. Dr. Săvulescu Ionuț

Absolvent: [anonimizat], având rolul de a [anonimizat], liceelor, a stațiilor de autobuz, a unității de primiri urgențe și a unităților de poliție.

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat] o prezentare generală a metodologiei de lucru folosite pentru a realiza această lucrare.

[anonimizat] a lucrării, unde sunt abordate aplicațiile GIS și utilizarea lor în planificare teritorială.

Așezare și limite geografice

Municipiul Roman este situat în partea de vest a [anonimizat]. [anonimizat] 46055’ latitudine Nordică și 26056’ longitudine Estică. [anonimizat], [anonimizat].

Municipiul Roman are o [anonimizat]-[anonimizat]-o arie unde converg mai multe căi de comunicație de o [anonimizat].

[anonimizat], ocupând o suprafață totală de 2.983 ha, din care 1.617 ha intravilan.

[anonimizat], [anonimizat]-[anonimizat]-est Comuna Cordun.

Clima Municipiului Roman

Municipiul Roman are o [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].

Minima absolută s-a înregistrat în data de 20 februarie 1954, fiind de – 33, 2 °C. Temperatura medie a lunilor de vară este de 19,9 °C, cu o maximă absolută de 38,2 °C în anul 1952.

Cantitatea medie anuală de precipitații este de aproximativ 550 mm. Cele mai mari cantități de precipitații cad în sezonul cald (400-500mm), [anonimizat] 250mm.

[anonimizat] o au cele dintre N-V și N. Vânturile din direcțiile V și E au viteze reduse. [anonimizat].

[anonimizat] a [anonimizat], într-o [anonimizat]-o [anonimizat].

Cele doua râuri care traversează raza Municipiului Roman sunt Moldova și Siretul. Densitatea rețelei hidrografice este cuprinsa intre 0, 5 si 1, 2 km/km².

Râurile prezintă în această zonă de confluență numeroase brațe și cursuri părăsite. Inundațiile destul de frecvente afectează mai ales porțiuni situate în sudul și vestul orașului.

Din punct de vedere al regimului hidric, cele două artere hidrografice se caracterizează prin ape mici iarna (9 – 10 % din scurgerea anuală) și la începutul verii – începutul toamnei, și prin viituri la începutul primăverii – verii, tipul de alimentare fiind cel pluvial .

În ceea ce privește debitul, Siretul are un debit mediu multianual de 46,4 mc/s. Scurgerea medie cea mai slabă se înregistrează în luna ianuarie datorită reținerii precipitațiilor sub formă de zăpadă, iar scurgerea cea mai bogată, de 144 mc/s, se înregistrează în luna aprilie, ca urmare a topirii zăpezilor și a ploilor de primăvară.

Debitul râului Moldova are o medie multianuală de circa 30mc/s.

Vegetația

Vatra Municipiului Roman este situată în zona nemorală, subzona pădurilor de stejar mezofile. La vest de Valea Moldovei, se găsesc și amestec de gorun cu alte foioase, fag, carpen, frasin etc.

În ceea ce privește stratul arbustiv, se întâlnesc următoarele specii: porumbarul, alunul, măceșul, socul.

Vegetația azonală este reprezentată de salcia albă, rachita, plopul, papura, rogozuri. Vegetația de luncă apare în zonele cu exces de umiditate, respectiv în sectoarele din lunca Siretului și a Moldovei. Aceasta este formată din plante higrofile și hidrofile, stuful, iarta broaștei, săgeata apei.

Specii de plante medicinale și aromatice frecvent întâlnite: coada șoricelului, rostopască, cicoare, pelin, mușețel, mentă, socul etc.

Vegetația ruderală este foarte bogată în specii, obișnuind să se dezvolte pe marginea drumurilor și în zonele neîntreținute. Printre cele mai frecvente specii se numără urzica, brusturul, bozul etc.

Solurile

Din punct de vedere pedogeografic, teritoriului orașului Roman îi este specifică o mare diversitate de soluri, pe suprafața sa întâlnindu-se atât soluri zonale cât și o gamă variată de soluri intrazonale.

Aceasta variație a învelișului pedologic este consecință interacțiunii diferite în timp și spațiu a factorilor mediului natural (litologia, relieful, clima, vegetația, fauna, apele) și social (omul), la care se adaugă și timpul, ca durată de manifestare a celorlalți factori pedogenetici.

Solurile zonale sunt reprezentate prin cernoziomuri cambice, cernoziomuri argiloiluviale, soluri brune argiloiluviale și brun luvice. Pe lângă acestea sunt însă prezente și soluri intrazonale, soluri hidromorfe, ca și soluri neevoluate cum sunt solurile aluviale și coluviale de pe șesuri, regosoluri și erodisoluri pe versanții văilor.

Potrivit interdependențelor fito–climatice putem deosebi pe teritoriul municipiului Roman mai multe tipuri de soluri distribuite în funcție de particularitățile zonale:

Zona molisolurilor: cernoziom cambic, cernoziom argiloiluvial;

Zona argiluvisolurilor cuprinzând soluri brune argiloiluviale, soluri brune luvice;

Zona solurilor hidromorfe : lacoviștele și solurile gleice;

Zona solurilor neevoluate, trunchiate și desfundate: regosol, protosoluri aluviale, soluri aluviale, erodisoluri, coluvisoluri.

În jurul orașului sunt soluri diverse, folosite atât pentru culturi agricole, în sectoarele mai joase și cu pantă redusă, din categoria molisolurilor și argiluvisolurilor, cât și pentru plantații forestiere, pășuni și fânețe.

Toate elementele cadrului natural: relieful, clima, hidrografia, vegetația, au oferit un complex de condiții favorabile pentru clădiri, apă potabilă, culturi agricole și material lemnos din abundență și au constituit tot atâtea avantaje la nașterea și dezvoltarea, în această regiune de confluență, a unei așezări de tip urban înca din cele mai vechi timpuri.

Populația

Municipiul Roman este, din punct de vedere demografic, al doilea oraș din județul Neamț și între cele mai mari municipii din țară care nu au funcția de reședință de județ, având o populație stabilă de 50.713 locuitori, conform Recensământului General al Populației din anul 2011, în timp ce Institutul Național de Statistică prin fișa localității pe anul 2012 indică o populație stabilă de 65.205 locuitori, valoare apropiată de datele Direcției Județene de Evidență a Persoanelor Neamț.

Economie

În prezent, în municipiul Roman își desfășoară activitatea 1451 de societăți comerciale, cele mai multe desfășurându-și activitatea în sectorul industriei prelucrătoare, al comerțului și serviciilor.

În anul 2012, din totalul firmelor din municipiu, 689 sunt microîntreprinderi, 116 sunt firme mici, 25 sunt întreprinderi mijlocii iar 4 întreprinderi se încadrează în categoria firmelor mari cu peste 250 de angajați.

După cifra de afaceri și numărul de angajați se remarcă următoarele societăți:

ArcelorMittal Tubular Products Roman SA – producția de tuburi, țevi;

Agrana Roman – fabricarea zahărului;

Cersanit România SA – fabricarea de obiecte sanitare din ceramică;

Somaco Grup Prefabricate SRL- fabricarea produselor din beton pentru construcții;

Caremil SRL, Odlo SRL – fabricarea de articole de îmbrăcăminte;

Petrotub Izoterom SA – lucrări de construcții a proiectelor utilitare pentru fluide;

Marsat SA – depozitări;

Societatea Smirodava SRL ce face parte din Cluster-ul Textil Astrico Nord Est.

În domeniul comerțului, în ultimii ani, au fost deschise unități comerciale ale unor rețele naționale și internaționale cum ar fi: LIDL, PROFI, PENNY MARKET, KAUFLAND, AYA, DEDEMAN.

Din punct de vedere investițional, Romanul a cunoscut în ultima perioadă o dinamică deosebită. Astfel, pe amplasamentul fostei platforme industriale, situată în partea de nord a orașului, compania TRW Airbag Systems S.R.L. a inaugurat o fabrică de airbag-uri auto, care va ajunge la 1.500 de salariați iar S.C. Cersanit România S.R.L. a modernizat secția de obiecte sanitare și a inaugurat recent cea mai modernă fabrică de ceramică termică din România. De asemenea, Lidl România și Profi au construit doua centre logistice pe raza municipiului Roman.

Începând cu 2014, Microhidrocentrala de pe râul Moldova asigură integral iluminatul public din municipiul Roman.

Planificare teritorială

Planificarea teritorială poate fi reprezentată în două moduri deosebite, unul prin care apare ca fiind suportul necesar al existenței umane, iar altul prin care apare ca fiind un cadru teoretic, în care se desfășoară procese biofizice și antropice. Un sistem teritorial este esențial în definirea unui anumit tip de dezvoltare teritorială, care are în vedere atingerea unor finalități de ordin social-economic și cultural.

Populația are puterea de a crea un mediu social tipic, influențează activitățile economice prin cantitatea și calitatea forței de muncă, așezările umane prin intermediul creșterii numerice și prin exigențele în materie de mod de viață, determinând extinderea și modernizarea acestora, și comportamentul comunităților umane prin nivelul de instruire și de educație. ( Ioan Ianoș, Sisteme Teritoriale, 2000)

Suprafața teritoriului administrativ al municipiului Roman este de 2983,47 ha, suprafața agricolă este de 1646 ha, iar cea a intravilanului este de 1426,47 ha.

În prezent, intravilanului este alcătiut din patru trupuri. Prin Hotărârea Consiliului Local 48/2006, în zona de nord a municipiului s-au introdus în intravilan 4,5 ha teren, pe porțiunea dintre trupul A și trupul D, astfel că trupul D este inclus în trupul A. Trupul A este trupul principal al localității, ocupând cea mai mare suprafață a acesteia.

Trupul C, respectiv fostul UTR 18, se desființează odată cu stabilirea noii limite a teritoriului administrativ al municipiului, acesta trecând la comuna Cordun.

Trupul B reprezentat de decantoarele Danubiana își păstrează numele și suprafața și funcțiunea de echipări tehnico-edilitare.

Trupul E devine trupul C și are funcțiunea de industrie și depozitare, iar trupul F, fostul UTR 21 devine trupul D și are funcțiunea dominantă de teren și construcții aferente rețelelor tehnico-edilitare (Stația de epurare) și o funcțiune de industrie (S.C. Protan S.A.). (PUG Municipiul Roman).

Definirea obiectivelor

Lucrarea aceasta are ca obiectiv realizarea unei analize de proximitate, pe teritoriul municipiului Roman, pentru a observa care sunt zonele cu probleme din oraș referitor la acoperirea tuturor cartierelor cu unități de învățământ, cu transport public, precum și cu distanța parcursă până la o unitate de primiri urgențe și un sediu al poliției.

GIS ( Sisteme Informaționale Geografice ) este aplicat în diverse domenii, găsindu-și o utilitate deosebită în planificarea teritoriului, fiind util în realizarea unor analize privind amplasarea unităților de învățământ, a stațiilor de transport public în comun dintr-un oraș etc.

Sistemele Informaționale Geografice răspund la multe întrebări și vin în ajutorul nostru cu multe răspunsuri referitoare la diferite situații, cum ar fi: Unde se găsește cea mai apropiată grădiniță din domiciliul meu? Cât timp fac până la cea mai apropiată școală? Care sunt cartierele din oraș care nu sunt acoperite de transportul în comun?

Metodologia de lucru

În vederea elaborării lucrării de licență și a hărților s-a utilizat programul ArcMap.

Date utilizate

Date raster utilizate : Ortofotoplanul color scara 1:5000 în format raster cu rezolutie de 50 cm. Achiziția datelor: -Cameră – Aanalogică ZEISS LMK, RC30; -Digitală IMU, DMC f=120 mm Scara de aerofotografiere:1:25000; directia de zbor:est-vest; sistem de navigatie: GPS; acoperire fotograme: 60%±5% longitudinal, 30%±5% transversal; film: negativ color; sistem de coordonate STEREO 70, plan de referință Marea Neagră 1975, parametri de scanare:16 microni Perioada de zbor: aprilie 2003,aprilie-octombrie 2004, mai-septembrie 2005 Acoperire națională: 7,5% pentru aprilie 2003, 24% pentru aprilie-octombrie 2004 și 70% pentru mai-septembrie 2005 Caracteristici tehnice:; precizie ±1,5 m; banda spectrală: RGB; dimensiune ortofotoplan: 2,5 km x 2,5 km; denumire ortofotoplan: coordonate colț SV ale ortofotoplanului (Est_Nord ex.: 350_450). (ANCPI,2006)

Prelucrarea datelor

Se deschide aplicația ArcMap, se întroduc datele vectoriale de tip shapefile și ortofotoplanul, după care se selectează Editor – Start Editing pentru a porni editarea.

După ce am pornit editarea, se incepe vectorizarea clădirilor pe baza ortofotoplanului.

În continuare, dupa ce am terminat de vectorizat clădirile, am adăugat drumurile, apele și căile ferate.

După ce am adaugat toate datele vectoriale, se accesează Arc ToolBox – Analysing Tools – Proximity – Multiple Ring Buffer. Această unealtă crează un perimetru în jurul unei clădiri, format din mai multe inele.

După ce am selectat unealta Multiple Ring Buffer, se adaugă poligonul care urmează să fie analizat. În cazul nostru, adăugăm Grădinițe.

Următorul pas constă în adăugarea distanței corespunzătoare între fiecare inel de analiză.

În continuare, se selectează unitatea de măsură a distanței dintre inele. În cazul nostru vom selecta metri și vom apasa pe OK.

După ce am urmat îndeaproape toți pașii, acesta este rezultatul final.

Aplicații GIS – utilizare în planificare teritorială

Analiză de proximitate pentru unitățile de învățământ

Aceste areale au fost realizate prin intermediul aplicației Multiple Ring Buffer, care a delimitat anumite teritorii în funcție de distanța selectată, în jurul unor clădiri. În această situație, analiza de proximitate a fost realizată pentru grădinițe pentru a se vedea gradul acestora de acoperire a suprafeței municipiului Roman.

Ideal ar fi ca pana la gradinita copii sa nu se deplaseze mai mult de 500 m, distanță ce ar fi parcursă cu aproximativ 1 km/h de un copil de gradiniță, fiind nevoit sa mearga aproximativ 30 de minute pe jos, fiind un interval destul de mare pentru un preșcolar.

Distanța maximă recomandată pentru un preșcolar se află în intervalul culorilor verde și galben. Aceste doua culori acoperă o mare parte a municipiului Roman, existând însă și excepții și zone în care distanța pana la cea mai apropiată grădiniță este foarte mare, parinții fiind nevoiți să își ducă copii cu mașina.

Printre zonele cu probleme privind distanța pana la cea mai apropiată grădiniță se află cartierul Nicolae Bălcescu, situat în partea de sud-est a municipiului Roman, precum si o parte din sud-vestul municipiului.

Numărul mare de grădinițe și amplasarea acestora într-un mod în care sa acopere toate suprafețele orașului este utilă și pentru decongestionarea traficului dimineața, în cazul în care părinții nu mai sunt nevoiți să se deplaseze cu mașina pentru a-și conduce copii la grădiniță.

Distanța la care se află grădinița ar trebui să fie rezonabilă față de casă, pentru a evita petrecerea unui timp îndelungat al copilului pe drum, mai ales că orașele au devenit din ce în ce mai pline de mașini iar șoferi sunt din ce în ce mai puțin prietenoși cu pietonii. Deci este de preferat ca fiecare cartier sa aibă grădinița lui, pentru a evita situațiile neplacute, disntanțele lungi parcurse de un copil preșcolar pe jos până la grădiniță.

Gradinița care este aproape de casă este alegerea ideală, atât din punct de vedere al transportului, dar și pentru faptul ca cel mic poate menține mai ușor prietenii cu colegii de grupă, mai ales ca mulți dintre ei vor fi colegi de clasă și în învățământul primar.

Aceste areale au fost realizate prin intermediul aplicației Multiple Ring Buffer, care a delimitat anumite teritorii în funcție de distanța selectată, în jurul unor clădiri. În această situație, analiza de proximitate a fost realizată pentru grădinițe pentru a se vedea gradul acestora de acoperire a suprafeței municipiului Roman.

În figura 10 se poate observa ca școlile acoperă în mare parte toate zonele locuite din municipiul Roman. Spre deosebire de grădinițe, elevii pot parcurge o distanță mai mare până la cea mai apropiată școală. Intervalul portocaliu, adică intre 500 si 750 de m este ideal pentru elevii din școala generală. Aceștia parcurg o distanță mult mai rapid față de copii de la grădiniță, putțndu-se deplasa chiar si cu 2 sau 3 km/h.

Figură 11 – Harta Liceelor

Liceele au o distribuție buna pe raza municipiului Roman, acoperind o buna suprafața a orașului. În ceea ce privește transportul până la liceu, în cazul asta liceeni se pot deplasa distanțe mai lungi, în special daca vin din mediul rural. Din punct de vedere strategic, diferenta este ca tinerii nu vor alege un liceu pe baza distanței ci în funcție de specializare.

După cum se poate în figura 11, Cartierul Nicolae Bălcescu este dezavantajat din acest punct de vedere deoarece niciun liceu nu se regăsește în partea de sud-est a orașului.

Analiză de proximitate a Sistemului Sanitar