,,Zâmbet de primăvară am observat ,,Copacii înfloriți. [305152]
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918”
[anonimizat] I
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Conf. univ. dr. Igna Cornel Victor
ABSOLVENT: [anonimizat] 2019
Gradul didactic I, coordonator Conf. univ. dr. Igna Cornel Victor
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918”
[anonimizat]. univ. dr. Igna Cornel Victor
ABSOLVENT: [anonimizat] 2019
Gradul didactic I, coordonator Conf. univ. dr. Igna Cornel Victor
Introducere……………………………………………………………………………………………………………………5
Capitole
1. Caracteristici și repere metodice în proiectarea integrată la învățământul preșcolar
1.1. Abordarea integrată a conținuturilor învățării……………………………………………………..8
1.2. Paradigme și metode de integrare curriculară…………………………………………………….11
1.3. Metodologia de aplicare a planului de învățământ pentru copiii cu vârsta
cuprinsă între 3-6/7 ani……………………………………………………………………………………………………14
1.4. [anonimizat]…….15
1.5. Caracteristici definitorii ale unei activități integrate………………………………..21
1.6. Curriculum-[anonimizat] a curriculum-ului..…..24
1.7. Valorifi[anonimizat] a curriculum-ului……………………………………………………………………………26
1.8. Strategii educaționale de abordare integrată a dezvoltării copilului și centrarea procesului educațional pe copil………………………………………………………………………………………..28
2. Metode educaționale actuale în învățământul preșcolar….………………………………..32
2.1. [anonimizat]……………………33
2.1.1. Metoda Piramidei…………………………………………….………………………33
2.1.2. Metoda cubului..…………………………………………………………………..35
2.1.3. Metoda Schimbă perechea.………………………………………………………….36
2.2. Metode și tehnici de fixare și sistematizare a cunoștintelor, priceperilor și deprinderilor
2.2.1. Explozia stelară……………………………………………………………………37
2.3. Metode și tehnici de rezolvare de probleme prin stimularea creativității.
2.3.1. Brainstorming-ul (asaltul de idei)……………………………………………………40
2.3.2. Ciorchinele……………………………………….……………………………………..41
2.3.3. Bula dublă……………………………………………………………………………44
2.3.4. Metoda „Știu/Veau să știu /Am învățat…………………………………………….44
2.3.5. Metoda pălăriilor gânditoar…………………………………………………………..46
2.4. Metode complementare de evaluare din perspectiva interactivității de grup
2.4.1. Metoda R.A.I……………………………………………………………………………………………..48
2.4.2. Diagrama Venn..………………………………………………………….…………49
2.4.3. Benzi desenate…………………………………………………………….……….51
3. Cercetare experimentală din perspectiva utilizării metodelor didactice moderne actuale
în proiectarea integrată, specifică învățământul preșcolar, la grupa mare…………………52
3.1. Obiective……………………………………………………………………………………………………….52
3.2. Ipoteze……………………………………………………………………………….52
3.3. Prezentarea eșantionului de subiecți………………………………………………….53
3.4. Prezentarea instrumentelor…………………………………………………………..54
3.5. Designul cercetării……………………………………………………………………56
3.6. Rezultatele cercetării și interpretarea lor……………………………………………..82
Concluzii…………………………………………………………………………………………..95
Anexe………………………………………………………………………………………………97
Bibliografie………………………………………………………………………………………114
INTRODUCERE
Finalități ale educației timpurii din Curriculum pentru învățământul preșcolar
▪ Fiecare copil are dreptul la o dezvoltarea liberă, armonioasă, respectând ritmul său propriu, nevoile sale, creativitatea acestuia;
▪ Prin comunicare copilul dobândește: cunoștințe, deprinderi, atitudini și conduite noi iar exercițiile, încercările, încurajarea și experiențele, duc la o învățare autonomă;
▪ Imaginea de sine constă în descoperirea propriei identități și a potențialului propriu, al fiecărui copil;
▪ Încurajarea și sprijinirea copilului în achiziționarea de: aptitudini, deprinderi, cunoștințe, capacități, necesare acestuia pentru pregătirea pentru școală și pentru tot parcursul vieții.
Finalitățile educației urmăresc dezvoltarea globală a copilului. Obiectivele cadru și de referință ale curriculumului sunt ghid sau instrumente de măsură, formulate pe domenii experiențiale, urmărind dezvoltarea copilului.
Scopul lucrării: luând în considerare patrticulatitățile psiho-individuale ale preșcolarilor, lucrarea de față își propune să cerceteze modul în care poate fi stimulată comunicarea copiilor prin utilizarea motodelor moderne.
Pedagogia preșcolară, ramura pedagogiei, este un ghid și se ocupă de educație. Pedagogia preșcolară stabilește metode și procedee pentru a ajunge la scopul urmărit ,,educație’’. Pedagogia preșcolară, ține seama de particularitățile individuale ale preșcolarilor și dozarea cunoștințelor prin stabilirea perceperilor și a deprinderilor specifice vârstei. Perioada dezvoltării intense este la vârsta preșcolară unde se dezvoltă fizic și pshic, influențând dezvoltarea ulterioară a copiilor. Educația ,,cea mai mare și mai grea ploblemă ce i s-a dat omului spre rezolvare’’.
În cadrul procesului instructiv-educativ se organizează și se desfășoară activități cu următoarele finalități: transfer de cunoștințe, informații competente prin domeniile experiențiale, dezvoltând capacitatea de investigație și un stil de muncă independentă (a învăța cum să invețe).
Cadrul didactic inițiază dialogul, selectează și structurează, propune și organizează activitatea preșcolarului cu materialul, inclusiv fixarea acestuia în memorie, folosește cele mai eficiente căi și metode în activitatea cu copiii care să-i servească acestuia pregătirii pentru școală și pe tot parcursul vieții.
Dorința de modernizare și perfecționare se încadrează în ideea sporirii caracterului activ-participativ al metodei de învățare și aplicarea unor metode cu un pronunțat caracter formativ care să-l implice pe copil direct în procesul de învățare.
Didactica modernă pune în centu atenției copilul, împlicându-l direct în propria sa formare. Cadrul didactic are rolul de a proiecta, de a conduce și îndruma activitățile folosind cele mai adecvate motode.
Învățământul preșcolar a simțit nevoia unei schimbări, adoptarea unor metode moderne de învățare, mult mai ușoare și mai eficiente.
Astfel, m-am gândit să lucrez cu metodele moderne, să descopăr dacă sunt mai utile decât cele tradiționale. Cu ajutorul metodelor interactive, adordate în această lucrare, voi încerca să-i stimulez și pe copiii mai puțin dotați și să le trezesc interesul pentru învățare. Aceste metode interactive ajută copiii să selecteze informațiile, să comunice între ei, să desprindă idei și comportamente de învățare necesare în viața de școlar și adult. Metodele interactive acționează asupra modului de gândire și de manifestare a copilului. Aplicarea lor trebuie făcută sub forma unui joc cu reguli. Prezentate astfel, ele atrag copii în activitate, spre învățare activă, spre cooperare, îi determină să se consulte în grup pentru luarea deciziilor și să prevină sau aplaneze conflictele. Așadar, pentru fiecare preșcolar, va trebui să-mi pregătesc optim: gestul, munca, interjecția, întrebarea, sfatul, orientarea, lauda, reținerea, aprecierea, entuziasmul în raport cu situația dată, pentru ca să obțin cele propuse. După ce voi lucra cu aceste metode interactive, sper să formez capacitatea copiilor de a aduna informații despre o temă singuri, nu în grup, de a face conexiuni între diferite elemente, să le stimulez gândirea și creativitatea copiilor, dar și gândirea critică, să le încurajez independența copilului, dar și promovarea cooperării în activitate.
TEMA – Mi-am ales ca temă: ,,Proiectarea activităților integrate din perspectiva utilizării metodelor didactice moderne actuale, la grupa mare’’- având în vedere respectarea trăsăturilor individuale ale copiilor, aplicarea unor noi metode și forme de organizare a activităților integrate, destinate să asigure o însușire corespunzătoare a cunoștințelor prevăzute în Curriculum-ul actual. Pentru ca predarea activităților integrate să fie cât mai eficientă și atractivă, necesită o pregătire bună, în predare-învățare-evaluare.
Metodele active bazate pe cooperare, pot genera un climat afectiv-pozitiv, contribuind la obținerea unor performanțe școlare superioare, stimulând încrederea în forțele proprii, interacțiunea între copii, atitudinea pozitivă față de cadrele didactice și față de școală. Integrate, cu tact de către dascăl, aceste metode, aduc un plus în dezvoltarea personalității copilului preșcolar.
Tema aleasă vizează demersurile desfășurate de către educatoare pentru inovarea și modernizarea strategiilor de predare/învățare în vederea creșterii motivației și interesului copiilor pentru învățarea școlară, pentru valorificarea potențialului creativ și intelectual al fiecărui copil. În lucrare îmi propun să demonstrez că activitățile integrate îmbinate cu metodele moderne actuale accelerează însușirea cunoștințelor, formarea priceperilor, deprinderilor, a capacităților, contribuind la dezvoltarea tuturor proceselor psihice. Activitățile integrate îmbinate cu metodele moderne actuale este o forma eficientă de predare și sunt îndrăgite de preșcolari.
Activitatea integrată pune în valoare experiența didactică a cadrului didactic și tot odată dă mâna liberă creativității, desfășurându-se după un scenariu unic și personalizat de educatoare, raportat la nevoile și interesele copiilor respectiv: personaje îndrăgite, animale, întâmplări trăite, evenimente petrecute în familie.
Așadar activitatea integrată este:
– o împletire a conținuturilor într-o formă flexibilă;
– conduce activitatea copilului spre investigare, documentare;
– o cercetare și aplicare practică a celor învățate.
În proiectarea și desfășurarea activităților integrate, povestea poate fi utilizată ca organizator central al conținuturilor integrate, prin utilizarea inițială a ei ca pretext. Scenariul, povestirea, asigură un mediu de învățare motivat și plăcut prin atracția pe care o exercită asupra copiilor preșcolari încă puternic ancorați în zona fabulației și a ficțiunii, adevărate comori ale sufletului, fermecând lumea copilăriei.
Strategiile de proiectare, organizare și realizare, a activităților didactice în grădiniță au rolul cel mai important în promovarea reușitei școlare și înlăturarea insucceselor. Precizarea obiectivelor generale și operaționale la fiecare lecție de către educator, folosirea metodelor activ-participative, organizarea pe baze moderne a procesului de predare-învățare-evaluare, interesul educatorului pentru randamentul școlar al copiilor, stilul didactic integrat, înlăturarea factorilor stresanți, studierea permanentă a cauzelor rămânerii în urmă a unor copii și colaborarea cu familia sunt doar câteva din modalitățile de creștere a eficienței procesului de predare-învățare.
Pentru ca activitățile să fie cât mai eficiente și atractive, este necesar să utilizăm în predare-învățare, metode active bazate pe cooperare, generând astfel un climat afectiv-pozitiv, contribuind la obținerea unor performanțe școlare superioare, stimulând încrederea în forțele proprii, interacțiunea între copii, atitudinea pozitivă față de cadrele didactice și față de școală. Dacă el trăiește bucuria fiecărui succes mare sau mic, toate aceste trăiri cultivă interesul și dragostea pentru studiul pe mai departe.
Și vreau să închei cu un citat care motivează reușita copilului.
„ Eu sunt copilul. Tu ții în mâinile tale destinul meu. Tu determini, în cea mai mare măsură, dacă voi reuși sau voi eșua în viață! Dă-mi, te rog, acele lucruri care să mă îndrepte spre fericire. Educă-mă, te rog, ca să pot fi o binecuvântare pentru lume”. (Child’s Appeal)
CAPITOLUL 1
Caracteristici și repere metodice în proiectarea integrată la învățământul preșcolar
Abordarea integrată a conținuturilor învățării
,,Integrarea curriculară reprezintă o strategie de proiectare și predare a curriculumului ce presupune crearea de conexiuni semnificative, relevante, între domeniile de cunoaștere și de dezvoltare, teme sau competențe, în vederea construirii unor viziuni holistice și interactive asupra lumii reale”. (Adina Glava, Maria Pocol, Lolica Lenuța Tătaru, 2009; p. 38)
Integrarea curriculară presupune ancorarea învățării în contexte reale/realiste de viață (probleme cotidiene, teme de actualitate, preocupări ale preșcolarilor, nevoi specifice vârstei) și armonizarea diferitelor aspecte ale cunoașterii, acțiunii umane în jurul unor nuclee interactive, disciplinare sau interdisciplinare.
Integrarea conținuturilor este considerată astăzi, una din provocările principale în domeniul proiectării programelor școlare. Aparent, un proces natural, presupune acțiuni de adaptare fină, date fiind implicațiile integrării curriculare pentru programul curricular în ansamblu său și pentru fiecare din componențele curriculare în parte. Activitățile integrate au o structură flexibilă și dă libertatea de decizie a educatoarei, privind maniera de abordare a acestora în grădiniță, eficiența acesteia a fost validată în timp. Deși terminologia este nouă, practicile integrate la nivelul curriculumului preșcolar au o oarecare vechime și și-au dovedit eficiența. A fost exersată prin intermediul metodei proiectului.
Așadar integrarea curiculară reprezintă un concept actual de tip umbrelă, generic, paradigmatic, care include o varietate de manifestări didactice, de ipostaze ale integrării curriculare.
Nucleul de integrare este reprezentat de unitatea de coținut: tip de temă, concept, problemă, abilitate etc., în jurul căreia se organizează situațiile de învățare. (Adina Glava, Maria Pocol, Lolica Lenuța Tătaru, 2009; p. 38-41)
Prin activitatea din grădiniță se pun bazele formării personalității preșcolarului. O proiectare centrată pe obiective educaționale care să creeze posibilitatea abordării flexibile a conținuturilor, particularităților de vârstă și interesele copiilor. Proiectarea se face în funcție de obiectivele propuse pe zile, permițând crearea unor scenarii plăcute copiilor, antrenându-i în rezolvarea sarcinilor încredințate. Obiectivele vor fi de ordin formativ și informativ, nu prea numeroase, pentru a permite realizarea lor.
Proiectarea didactică se rezumă la a da răspunsuri la următoarele întrebări:
Ce voi face? Această întrebare vizează obiectivele care trebuie fixate și realizate.
Cu ce voi face? Vizează stabilirea resurselor educaționale (delimitarea conținutului învățării, a resurselor umane (invitați, părinți, specialiști, experți, cadru didactic, copii), a resurselor materiale (jucării, planșe, materiale didactice, fișe de evaluare, ustensile etc).
Cum voi face? Vizează conturarea strategiilor didactice optime. Cadrul didactic este cel care alege și combină, echilibrat, metodele, materialele și mijloacele folosite în învățămînt. În conformitate cu cerințele didacticii moderne, axate pe necesitățile copilului, cele mai eficiente sunt metodele interactive, care presupun participarea directă și activă a copilului în procesul de învățare.
Cum voi ști dacă ceea ce trebuia făcut a fost făcut? Vizează stabilirea metodelor/tehnicilor de evaluare a realizării obiectivelor propuse (observarea curentă, jocul didactic, analiza produselor, fișe/teste individuale, portofoliul) și a rezultatelor învățării. O activitate este mai eficientă atunci când implică: un cadru temporal de realizare a obiectivelor cât mai redus, cheltuieli de resurse materiale minime, puțină oboseală și multă plăcere pentru efortul depus. (Rodica Gavra, 2008; p. 33-35)
Proiectarea tematică presupune o viziune de ansamblu a tot ce se poate întâmpla în perioada derulării unui proiect, care cuprinde o activitate integrată cu un scenariu unic, cu secvențe zilnice alcătuite din una-două activități cum ar fii: activități pe centre de interes sau activități experiențiale.
Abordarea integrată, desfășurându-se după un scenariu unic, regizat și personalizat de educatoare, raportat la nevoile și interesele copiilor. Abordarea integrată ajută copiii să înțeleagă, să accepte, să spună opinii personale, emoții, sentimente, fiind parteneri în învățare.
Accentul pus la activitățile integrate: formarea de competențe practice, dezvoltarea gândirii critice, latura calitativă a formării (informații, valori, sentimente, atitudini, comportamente), feed-back-ul pozitiv, măsurarea și aprecierea competențelor. Prin activitatea integrată se cultivă independența, autocontrol, emoții pozitive, deschiderea spre inovație. Obiectivele propuse trebuie urmărite în fiecare secvență didactică a celor două activități. Educatoarea stabilește cu claritate obiectivele și conținuturile activităților zilnice ca mai apoi să gândească un scenariu al zilei. Scenariul are o motivare care să canalizeze activitatea copiilor pentru elucidarea problemelor rezolvate. Repartizarea sarcinilor pe centre trebuie să fie realizabile, în funcție de obiectivele propuse. Programul unei zile reprezintă un tot, un întreg, eliminând departajarea pe discipline.
Așadar activitatea integrată este o împletire a conținuturilor într-o formă flexibilă, atractivă care conduce activitatea copilului spre investigare, documentare, cercetare și aplicarea practică a celor învățate. Programul se organizează prin joc, un joc organizat nu întâmplător cu sarcini indivibuale sau pe grup mic, având o gamă largă, variată de opțiuni pentru realizarea celor propuse.
Prin metoda integrată copilul învață mai ușor, creativitatea copilului este lăsată să se manifeste în toate domeniile, se dezvoltă personalitatea copilului, motivația este DEVIZA.
Proiectele tematice sunt și ele un plus, care stârnesc interesul copiilor.
Talentul, vocația, dorința de reușită, îmbinată cu metodele moderne și tehnicile clasice sunt un echilibru pentru binele copilului. (Laurenția Culea, Angela Sesovici, Filofteia Grama, Mioara Pletea, Daniela Ionescu, Nicoleta Anghel, 2008.)
,,Domeniile experiențiale sunt adevărate „câmpuri cognitive integrate” (L.Vlăsceanu) care transced granițele dintre discipline și care, în contextul dat de prezentul curriculum, se întâlnesc cu domeniile tradiționale de dezvoltare a copilului, respectiv: domeniul psihomotric, domeniul limbajului, domeniul socio-emoțional, domeniul cognitive”. (Curriculum pentru învățământul preșcolar între 3-6/7 ani, 2008; p. 9)
1.2. Paradigme și modele de integrare curriculară
,,Literatura pedagogică (Chiș, 2001, Glava și Glava, 2002, Ciolan, 2008 ș.a.) descrie patru paradigme de integrare curriculară și de obținere în grade diferite a conexiunilor între diferite domenii ale cunoașterii: integrarea monodisciplinară, multidisciplinaritatea, interdisciplinaritatea și transdisciplinaritatea. Fiecare din acestea poate fi aplicat în integrarea curiculumului preșcolar, desigur respectând proporțiile date de faptul că educația în grădiniță își propune cunoașterea de către copil a realității înconjurătoare în parametrii ei de bază, abilitarea individului pentrurelaționarea social și activarea/dezvoltarea potențialităților psihofizice individuale într-un mediu puternic educogen și nu își propune aprofundarea unor domenii științifice fundamentale.”(Adina Glava, Maria Pocol, Lolica Lenuța Tătaru, 2009; p. 41)
Paradigmele de integrare curriculară, pot fi drept concepții și dezvoltări teoretice, unitare și coerente, în legătură cu problematica conectării conținuturilor în vederea asigurării unității cunoașterii.
Paradigmele de integrare curriculară, pot fi:
Integrarea intradisciplinară/monodisciplinară
Paradigma multidisciplinară
Paradigma interdisciplinară
Paradigma transdisciplinară
A. Integrarea intradisciplinară/monodisciplinară este o primă treaptă a integrării curriculare, care presupune reorganizarea conținuturilor informaționale și procedurale ale unei discipline științifice, în vederea aprofundării unei teme, a rezolvării unei probleme și exersării complexe a unei abilități. Integrarea intradisciplinară în grădiniță este facilitată de tradiția planificării tematice a activităților didactice. În mod tradițional, predarea tematică implică, parcurgerea unei teme cu instrumentele și cunoașterea specifică mai multor domenii de studiu și dezvoltare, însă cadrele didactice din grădiniță pot opta și pentru teme disciplinare, pe care să le parcurgă eventual în unități mici de timp (o zi, o activitate) și care să integreze conținuturi specifice disciplinei. De exemplu, tema ,,Eroi” se poate parcurge doar cu referire la modelele eroilor din povești (cu referire la cunoștințe și abilități din domeniul limbă și comunicare), finalitatea formativă fiind structurarea portretului moral al ,,eroului”.
B. Paradigma multidisciplinară- implică rezolvarea unei teme curriculare care aparține în mod direct unui domeniu, din perspectiva mai multor domenii de cunoaștere. De exemplu, tema ,,Cele cinci simțuri.
Limbă și comunicare
Basmul Povestea lui Harap-Alb, cu accent pe profilul personajelor care excelează în utilizarea celor cinci simțuri: Gerilă, Setilă, Păsări-Lăți-Lungilă, Flămânzilă, Ochilă.
Alcătuirea unor povești pornind de la recordurile în utilizarea celor cinci simțuri:
– construcția unui set de reguli de îngrijire a ochilor și a urechilor;
– analiza unor situații din poveste/basm, din perspectiva informațiilor obținute prin cele cinci simțuri.
C. Paradigma interdisciplinară- în grădiniță, o temă de tipul ,,Să comunicăm cu și fără cuvinte”, în care finalitatea este exersarea unor modalități de comunicare a gândurilor prin căi specifice diverselor domenii de activitate (verbal, nonverbal: artistic, muzical, corporal, relațional etc.), se pretează la o astfel de abordare. O a doua accepțiune a interdisciplinarității este dată de atingerea unor așa-numite obiective de transfer precum ,,achiziția unor tehnici de memorare eficientă” se poate face printr-o abordare interdisciplinară.
D. Paradigma transdisciplinară- reprezintă o abordare holistică, globală, deplină a cunoașterii, nu se limitează la rezolvarea unei teme. Organizarea conținuturilor este aici axată pe demersurile celui care învață (a comunica, a reacționa la stimulii exteriori, a se adapta, a lua decizii, a prevedea, a crea, a transforma, a dovedi, a explica etc.). (Adina Glava, Maria Pocol, Lolica Lenuța Tătaru, 2009; p. 41-46)
Modele ale integrării conținuturilor învățării
O parte din aceste modele sunt aplicabile și în proiectarea activităților integrate din grădiniță. Iată câteva din cele mai des utilizate în practica educațională contemporană:
Modelul integrării ramificate
Detalierea experiențelor de învățare se face, la un prim nivel, pe domeniile experiențiale prevăzute în programă.
Domeniul limbă și comunicare- achiziția de noi coduri de comunicare
Domeniul științe (cunoașterea mediului) – observarea schimbărilor din natură
Domeniul științe (activități cu conținut matematic) – compararea, gruparea și generalizarea relativ la diverse culori și nuanțe – colaje din bucăți colorate de forme geometrice diferite – măsurarea cantităților de culoare pentru obținerea nuanțelor.
Modelul integrării liniare (modelul hibridării). Acest model de proiectare integrată este aplicabil pentru perioade mai îndelungate de timp.
Domeniul limbă și comunicare /Comunicarea cu și fără cuvinte
povestire, repovestire, utilizând limbajul verbal și nonverbal – redactarea în coduri variate (verbal, grafic, desen) a jurnalului grupei, calendarului zilei, revista grupei – joc de rol, mimă.
Domeniul științe (activități matematice)
– crearea de probleme în jurul unor exerciții cu cifre, figuri geometrice, desen;
– înțelegerea vocabularului matematic (+, –, =) – comunicarea în vederea găsirii soluțiilor;
– povești și poezii cu numere, numărători.
Domeniul Psihomotoric
exprimarea prin mișcare și dans/indicarea ritmului cântecelor și poeziilor prin mișcare/înțelegerea și achiziția elementelor de limbaj corporal.
Domeniul om și societate
– cum vorbim în diverse situații;
– cum ne facem noi prieteni;
– când trimitem scrisori și felicitări;
– cum le spunem și celorlalți ce simțim.
Domeniul științe (cunoașterea mediului)
– intuirea semnificației unor cuvinte noi din vocabularul științelor ; imitarea comportamentului animalelor și plantelor; atribuirea de cuvinte semnificative, caracteristice pentru un fenomen, animal, obiect din mediul înconjurător; ilustrarea prin limbaj nonverbal a unui fenomen al naturii și a stărilor sufletești pe care acesta le induce.
Domeniul estetic și creativ
– exprimarea prin desen, pictură, modelaj – citirea după imagini – ilustrarea povestirilor -comentarea asupra muncii artistice a colegilor și argumentarea părerii exprimate.
– exprimarea prin cântec și mișcare a stării sufletești create de muzică.
Modelul integrării secvențiale- Prin comentariile, întrebările, sarcinile date acest model de integrare se face pe discipline și pe domenii de cunoaștere.
Modelul curriculum-ului infuzionat- Constă în studierea unor teme diverse, centru de interes,(un proiect). Acest model este întâlnit în special în grădinițele muzicale sau grădinițele de limbă străină etc.
Modelul integrării în rețea- Este metoda proiectelor de investigare-acțiune. Copiii împreună cu educatoarea abordează o temă și așează la centrul tematic toate resursele, imagini cu tema propusă.
Temele transdisciplinare vor fi abordate ca atare. Toată activitatea din acea zi, este centrată pe tema propusă și abordată pe mai multe domenii experiențiale.
Modelul polarizării- Realizarea unor obiective specific, pentru un nou domeniu de cunoaștere (eventual opțional) sunt polarizate segmente din alte discipline. (Adina Glava, Maria Pocol, Lolica Lenuța Tătaru, 2009; p. 46-52)
1.3. Metodologia de aplicare a planului de învățământ pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3-6/7 ani
Programul anual de studiu se va organiza în jurul a șase mari teme: Cine sunt/ suntem?, Când, cum și de ce se întâmplă?, Cum este, a fost și va fi aici pe pământ?, Cum planificăm/ organizăm o activitate? Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim? și Ce și cum vreau să fiu? (ordinea prezentării nu are nici o legătură cu momentul din anul școlar când pentru o temă sau alta se pot derula cu copiii diferite proiecte). Pornind de la aceste teme, anual, pe grupe de vârstă, se stabilesc proiectele dorite, care urmează a fi derulate cu grupa de copii.
Numărul de proiecte pentru un an școlar, pot fi maximum 7 proiecte având o durată de maximum 5 săptămâni pe proiect sau mai multe proiecte, derulate între 1-3 săptămâni, în funcție de tema abordată și de interesul copiilor. Se mai pot derula și săptămâni independente care nu sunt legate de proiecte tematice ci, sunt proiecte de o zi.
Activitățile pe domenii experiențiale (nivel preșcolar) sunt activități integrate, desfășurate cu copiii în cadrul unor proiecte planificate în funcție de temele mari propuse de curriculum, precum și de nivelul de vârstă și de nevoile și interesele copiilor din grupă. Mijloacele de realizare sunt jocul cu toate valențele și sub toate formele sale (liber, dirijat, inițiat de copii, sau inițiat de cadrul didactic, jocul didactic, logic, de perspicacitate, de creativitate, muzical, de mișcare etc.) discuțiile libere, povestirea, exercițiile cu material individual, experimențele, construcțiile, lectura după imagini, observarea, convorbirea, povestirile create de copii, memorizările, precum și alte mijloace, specifice didacticii, în funcție de nevoile educaționale ale copiilor preșcolari.
Astfel, considerăm că se pot desfășura maximum 5 activități integrate pe săptămână, indiferent de nivelul de vârstă al copiilor. Așadar, educatoarea poate planifica activități de sine stătătoare, una din activitățile obligatorii (Domeniul știință-cunoașterea mediului și activități matematice, Domeniul limbă și comunicare- educarea limbajului, Domeniul estetic și creative -educație muzicală și activități artistico-plastice, Domeniul om și societate- activități practice și educație pentru societate, Domeniul psihomotor de educație fizică). (Viorica Preda, 2010).
Cunoștințele interdisciplinare sunt focalizate pe anumite domenii experiențiale. Este important să reținem faptul că ordinea desfășurării activităților (activitățile pe centrele de interes, activitățile comune și jocurile de mișcare etc.) nu au o ordine strict obligatorie.
O activitate cu copiii, se desfășoară între 15 și 45 de minute (de regulă, 15 minute la grupa mică, 30-45 minute maximum la grupa mare). În funcție de nivelul grupei, de particularitățile individuale ale copiilor din grupă, de conținuturile și obiectivele propuse la activitate. Educatoarea va decide care este timpul efectiv necesar pentru desfășurarea fiecărei activități.
Pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul 3-5 ani, categoriile de activități desfășurate cu copiii vor viza îndeosebi socializarea copilului (colaborare, cooperare, negociere, luarea deciziilor în comun etc.) și obținerea treptată a unei autonomii personale, iar pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul 5-7 ani, accentul va cădea spre pregătirea pentru școală. (Curriculum pentru învățământul preșcolar între 3-6/7 ani 2008; p. 18 -22)
1.4. Activitățile integrate – Exigențe în proiectarea și desfășurarea lor în grădiniță
Descrise mai sus indică faptul că integrarea curriculară poate lua forme practice diverse, de la programe de conținuturi integrate, cum este, în fapt, actualul program curricular pentru învățământul preșcolar (organizat pe domenii experiențiale și pe teme integratoare) de mai largă sau mai mică întindere.
Curriculumul actual impune activitățile integrate ca tip de activitate didactică desfășurate pe activități experiențiale sau pe discipline/categorii de activitate. Structural, prezentul curriculum aduce în atenția cadrelor didactice următoarele componente: finalitățile, conținuturile, timpul de instruire și sugestii privind strategiile de instruire și de evaluare pe cele două niveluri de vârstă 3-5 ani și 5-6/7 ani. (Adina Glava, Maria Pocol, Lolica Lenuța Tătaru, 2009; p. 52-53)
Tipuri de activități integrate
Activitate didactică de sine stătătoare. Durata unei astfel de activități va fi aceea a unei activități didactice din grădiniță, conform vârstei copiilor (între 15 și 45 de minute).
Exemplu: ADE – DLC: Domeniu Limbă și comunicare
Joc didactic: ,,Eu spun una, tu spui multe" (grupa mare)
Scop: formarea deprinderii de a alcătui propoziții și fraze scurte utilizând corect numărul singular și plural al substantivelor.
Sarcina didactică: folosirea corectă a singularului și pluralului în vorbirea curentă.
Reguli: copiii aleg un jeton de pe măsuță, denumesc imaginea și cer colegilor să spună una, mai multe: o casă, mai multe case etc., singularul sau pluralul. Copiii alcătuiesc propoziții folosind corect substantivele la numărul singular și plural. Răspunsurile corecte sunt evidențiate.
Elemente de joc: surpriza, întrecerea, aplauzele, închiderea și deschiderea ochilor.
Material didactic: jetoane cu diferite imagini reprezentând un obiect sau mai multe obiecte, panou cu buzunărașe, minitablouri, fișe, instrumente de scris.
Desfășurarea jocului: vor fi așezate jetoane pe două măsuțe. Pe una, pentru singularul substantivelor, pe cealaltă pentru pluralul substantivelor. Un copil va alege un jeton de pe prima măsuță, denumește imaginea și numește un coleg care să vină să găsească pluralul imaginii (mai multe) de pe măsuța a doua. Sunt solicitați copiii să alcătuiască propoziții cu prima imagine, la singular și cu a doua imagine la plural.
Variante de joc:
A) Se va împărți grupa în două echipe. Se folosesc plicuri cu jetoane. Un copil din prima grupă alege un jeton, denumește imaginea și cere unui coleg din echipa a doua să alcătuiască o propoziție despre obiectul din imagine (obiectele) folosind singularul sau pluralul. Răspunsurile corecte sunt aplaudate. Educatoarea ajută ambele echipe, la nevoie.
B) Un copil din prima echipă alege un jeton, îl denumește.
Exemplu: ,,Pe jetonul meu este un ursuleț". Echipa cealaltă alcătuiește propoziții folosind substantivul la numărul plural. Exemplu: ,,Ursuleții mănâncă mure".
C) La panou se așează imagini perechi pentru singular și plural. Copiii pun mâinile la ochi, iar educatoarea ascunde una din imagini. Copiii sunt solicitați să alcătuiască propoziții cu substantivul din imaginea care lipsește (singular sau plural). (Nicoleta Bârsan, București; 1995)
Activitate integrată, din domeniile Științe și Om și societate
Exemplu: La tema zilei „De vorbă cu Zâna Iarna” Astăzi a venit în vizită la noi Zâna Iarnă. Ea va rămâne la noi în grupă să vadă câte lucruri știm noi despre anotimpul Iarna și ne-a pregătit multe surprize dacă suntem asculători, cuminți și răspundem corect la activități. Apoi educatoarea prezintă copiilor, în termeni accesibili, activitățile pe care le vor desfășura în această zi și precizează pe scurt sarcinile care le vor îndeplini în cadrul activităților. La matematică /Numără fulgii de zăpadă, sortează-i mici și mari, poziți spațille, unde s-au așezat fulgii de zăpadă, iar la Om și societate, avem o discuție cu Zâna Iarnă: Cum sunt oamenii îmbrăcați în acest anotimp ? În ce anotimp suntem? Cum ne ferim de răceală? Zâna Iarnă ne sfătuiește ce trebuie să consumăm în anotimpul rece. etc.
Activitate integrată care include mai multe secvențe didactice – sunt secvențe din categorii de activitate) situații de învățare, dedicate activităților comune.
Exemplu: În săptămână cu tema: ,,Zâmbet de primăvară’’ am observat ,,Copacii înfloriți’’.
La ,,Întâlnirea de dimineață’’, copiii au parte de o surpriză. Intră ,,Scufița Roșie”, care se prezintă. Ea ne povestește cât de mult își dorește să vină primăvara ca să poată ajunge la bunicuța, cerând ajutorul copiilor din grupa. Scufița Roșie prezintă copiilor ce are în coșuleț: cozonac pentru bunica, steluțe, precum și unele surprize. Ea le spune copiilor că, pentru ai da o mână de ajutor trebuie să cunoască povestea din care face parte, așa că, pe steluțele galbene sunt scrise întrebările:
,,Cine se întâlnește cu lupul în pădure?”, ,,Unde locuiește bunicuța?”, ,,De ce a întârziat Scufița Roșie?”, ,,Când apar primele flori?”, ,,Ce flori poate culege Scufița Roșie primăvara pentru bunicuța ei?” metoda (Explozia stelară).
Jocuri și activități didactice alese (ALA1)
Construcții: «Copăcelul din pădure»- construcții tridimensionale/ mozaic
Artă: « Pomul înmugurit » dactilopictură
La activitatea matematică în cadrul jocului didactic ,,Prin poiană ne jucăm matematică noi învățăm’’- copiii vor avea de așezat materialele propuse în funcție de pozițiile spațiale, formă și culoare, raportarea corectă a numărului la cantitate și invers. Jocul se va complica prin metoda ,,Piramidei ’’denumind elementele din pădure (personaje din poveste).
1.Câte femei, fete sunt în povestea noastră? Așează în primul rând al piramidei jos. (3)
2.Spune câte case sunt în poveste? (2)
3.Denumește animalul care a vorbit cu Scufița Roșie în pădure. (1)
Program de activitate integrată care cuprinde o parte sau toate activitățile comune ale zilei și o parte sau toate activitățile alese
Exemplu: Tema săptămânală independentă: Ridichea
Tema zilei: Ridichea uriașă
Scenariul zilei
Ziua începe cu: Întâlnirea de dimineață. Copiii sunt așezați în semicerc pentru a avea contact vizual cu toți membrii grupei.
Salutul de dimineață: „Bună dimineața, grădinari”. Copiii răspund salutului și se salută reciproc.
Prezența copiilor se consemnează în catalogul grupei și pe panoul de prezență.
Calendarul naturii este completat în urma unei discuții referitoare la anotimpul în care ne aflăm și starea vremii.
Noutatea zilei: Prezint copiilor o ridiche și discutăm despre leguma care ar dori fiecare să o planteze în grădină.
Tranziții: Prin tranziția „Luați seama bine, în piciare drepți” se face trecerea către activitățile liber-alese.
Activități liber alese: Copiii intuiesc materialele, îi anunț sarcinile de lucru și dau explicațiile necesare înțelegerii acestora, ajutându-i pe cei care au nevoie de sprijin.
Artă – Legume de primăvară: Copiii au pe masă fișe cu legume de primăvară, acuarele, pensule și apă. Îi anunț că au ca sarcină să picteze legumele într-un mod cât mai frumos, utilizând culorile adecvate.
Joc de rol – Salată de legume: Copiii au pe masă farfurii, castronele, tacâmuri și legume. Îi anunț că au ca sarcină să gătească o salată delicioasă de legume.
Joc de masă – Grădina de legume (mozaic): Copiii au pe masă tăblițe și piese de mozaic. Îi anunț că au ca sarcină să realizeze o grădină de legume.
Știință – Sortăm legume de primăvară: Copiii au pe masă jetoane cu legume de primăvară. Îi anunț că au ca sarcină să formeze grupe de legume de același fel. La semnalul meu, copiii încetează lucrul și împreună vom evalua fiecare sector.
Rutine: După terminarea activității pe centre, copiii fac curat la locul de joacă, merg la baie să se spele pe mânuțe și apoi servesc gustarea.
Tranziții: Prin tranziția „Trenulețul grădinarilor” se face trecerea către activitățile pe domenii experiențiale.
Educarea limbajului – Ridichea uriașă: Prezint copiilor o grădină de legume și îi anunț că le voi spune o poveste despre o ridiche plantată în acea grădină. Reproduc cât mai expresiv conținutul poveștii, folosind intonația, mimica și gestica corespunzătoare. Fixarea cunoștințelor se va face cu ajutorul metodei ciorchinelui.
Tranziții: Prin tranziția „1, 2, 3, 4, 5,/ Ne plimbăm cu pașii mici./ Noi știm să numărăm,/ În grădină noi lucrăm./ 1, 2, 3, 4, 5,/ Ne plimbăm cu pașii mici./ Noi știm să numărăm,/ Pe scăunele ne așezăm.” se face trecerea la activitatea practică.
Activitatea practică- Ridichea: Înainte de începerea lucrului, realizăm exercițiile pentru încălzirea mâinilor. După intuirea materialelor, explic modul de lucru și pașii care vor fi urmați în realizarea produselor. Copiii lucrează folosind instrumentele și tehnicile necesare de lucru pentru realizarea activității practice. După finalizarea lucrărilor, acestea vor fi expuse pe panou.
Tranziții: Prin tranziția „Dacă vreau să fiu voinic,/ Fac gimnastică de mic./ Merg în pas alergător,/ Sar apoi într-un picior,/ Mă opresc, respir ușor,/ Întind brațele să zbor./ Toată lumea e a mea,/ Când m-așez jos la podea./ Ăsta-i doar un început/ Ia priviți cât am crescut!”, se face trecerea la activitățile de grup.
Joc de mișcare – Prinde ridichea: Așez copiii câte 2 față în față și între ei, pe covor, o ridiche. Copiii vor executa diferite mișcări și la semnalul „Prinde ridichea!”, vor încerca să prindă ridichea. Va câștiga din fiecare echipă, copilul care reușește să prindă primul ridichea.
Dramatizare – Ridichea uriașă: Ziua se încheie cu dramatizarea poveștii „Ridichea uriașă”.
1.5. Caracteristici definitorii ale unei activități integrate
Obiective-cadru și de referință sunt finalitățile atent selectate pentru domeniile experiențiale ale activității integrate, iar obiectivele operaționale, fac referire directă la experiențele de învățare vizate. Obiectivele operaționale pot fi patru-cinci la număr.
Conținuturile abordate: De exemplu, într-o situație în care Tema săptămâniieste „Toamna cea bogată’’, iar tema activității integrate este ,,Ce ne aduce toamna în coș”, conținuturile didactice provenite din domeniile experiențiale sunt: Științe, Estetic și creative, Om și societate. Conținuturile pentru aceste activități sunt selectate cu atenție îndeplinind cerințele impuse de temă. (Revistă Națională de profil psihopedagogic pentru cadre didactice din învățământul preșcolar și primar; 2010; p. 141)
Astfel, activitatea integrată trebuie să vizeze: utilizare a unor surse variate de informații, investigație, comunicare, cooperare, identificare de soluții, analiză, testare de ipoteze, rezolvarea temei etc. Copiii vor fi încurajați să caute informații privind fructele de toamnă: când culegem fructele, legumele, ce fel de fructe, legume, cunoaștem, cum le putem consuma, unde le depozităm. Material intuitiv (legume, fructe de toamnă, castraveții în borcan, compot, plăcintă cu mere, cuburi, puzzle etc.).
Proiectul didactic al activității integrate va include un scenariu didactic integrativ, fără a delimita sau a distribui situațiile de învățare pe domenii experiențiale sau categorii de activitate.
Scenarii didactice integrative
Pentru a asigura caracterul integrat este util identificarea unui scenariu didactic integrativ. Scenariul integrativ reprezintă o structură unitară, închegată și coerentă de repere-nucleu, în jurul cărora se articulează situațiile de învățare integrată.
a. Povestea ca scenariu integrativ. Povestea reprezintă un mijloc educațional al cărui potențial formativ este astăzi frecvent teoretizat. Teme relevante pentru copii, dar și în raport cu realitatea pe care aceștia o explorează. Prin atracția pe care o exercită asupra copiilor preșcolari, încă puternic ancorați în zona fabulației și a ficțiunii, povestea asigură un mediu de învățare motivant și plăcut.
Povestea poate fi utilizată ca instrument operativ pentru proiectarea.
Structura poveștii componentele acesteia, dimensiunile de spațiu și timp în care povestea are loc. Această structură poate reprezenta pretexte pentru integrarea unor conținuturi, explicitarea, aprofundarea și rezolvarea unor probleme pe care povestea le pune.
Povestea e completă, este o narațiune a cărei problematică a fost finalizată, ceea ce ne permite să analizăm, să apreciem dacă soluțiile identificate de personaje au fost eficiente, să formulăm concluzii și să oferim soluții alternative.
Povestea ilustrează: bine/rău, adevăr/minciună, sărăcie/bogăție, istețime/prostie, corectitudine/ /înșelătorie, viață și moarte, egoism și altruism, război și pace. Aceste valori evocate de poveste pot fi transpuse în planul realității curente.
Elementele-cheie ale poveștii suportă chestionări: timpul, spațiul, personajele, criza/problema, secvențele repetitive, sensul profund al poveștii – mesajul acesteia.
Poveștile simplifică realitatea personajele sunt fie bune, fie rele, problemele nu sunt rezolvate prin compromisuri sau complăcerea în situația de criză, ci prin soluții radicale, toate elementele prezente au un rost în desfășurarea firului narativ etc. În proiectarea și desfășurarea activităților integrate, povestea poate fi utilizată ca organizator central al conținuturilor integrate, prin utilizarea inițială a ei ca pretext.
Transpunerea poveștii din planul ficțional, în care se desfășoară, în planul realității.
Aprofundarea profilului unui personaj al poveștii și eventual, asocierea acestuia cu profile similare oferite de alte povești, pentru crearea ,,portretului-robot” al tipului de personaj respectiv.
Utilizarea unor elemente particulare ale poveștii ca pretext pentru aprofundarea acestora, dincolo de poveste.
Preluarea problemei puse de poveste și identificarea unor soluții alternative.
b. Problema reprezintă un organizator puternic structurat al activităților integrate, are caracteristicile unei probleme reale, de interes pentru copii. Iată câteva exemple de astfel de probleme: în curtea grădiniței urmează să fie amenajat un nou loc de joacă, cu aparate de joc, groapă de nisip etc. Copiii au sarcina de a organiza acel loc de joacă, conform dorințelor lor.
O astfel de activitate didactică permite integrarea unor conținuturi din domeniile curriculare: Științe, Om și societate, Estetic și creativ, Psihomotric.
c. Concursul integrează sarcini de evaluare din diferite domenii acționale sau/și de cunoaștere, concursul reprezintă un context didactic integrativ, care asigură coerența integrării conținuturilor învățării. Educatoarea va crea un scenariu în care este nevoie de contribuția copiilor, care constă în rezolvarea de sarcini de evaluare pentru câștigarea unui premiu, pentru rezolvarea cât mai rapidă a unei probleme, pentru oferirea promptă de ajutor unui personaj imaginar.
d. Jocul didactic de exemplu, jocul ,,Adevărat sau fals” le cere, pe rând, copiilor să se gândească la un obiect și să îl descrie prin patru afirmații, dintre care una nu este corectă, prin raportare la caracteristicile obiectului.
Colegii trebuie să identifice obiectul pe baza descrierii și să spună care este afirmația incorectă. (Florica Mitu, Ștefania Antonovici, 2005; p.70)
e. Tema integratoare/ Permite articularea de conținuturi ale învățării, poate asigura un nivel crescut de fuzionare a conținuturilor. Experimentele permit parcurgerea de conținuturi informaționale și exersarea de abilități din domenii de cunoaștere variate, care ilustrează totuși un mod particular de raportare la cunoaștere. Ilustrative în acest context sunt și temele care impun proiectarea unor sisteme sau structuri complexe. (Adina Glava, Maria Pocol, Lolica Lenuța Tătaru, 2009; p .52- 60)
1.6. Curriculum-ul integrat- modalitate inovatoare de proiectare a curriculum-ului
Educația reprezintă axul principal al formării personalității umane. Platon spunea că ,,nu este nimic mai dumnezeiesc decât educația, prin educație omul ajunge într–adevăr om’’.
Curriculum-ul integrat reprezintă noua abordare a psihopedagogiei moderne în ceea ce privește organizarea și proiectarea activităților de învățare. Curriculum-ul integrat reprezintă corelația legăturii dintre experiențele de învățare școlară și experiențele trăite în viața reală.
Integrarea conținuturilor disciplinelor de studiu, precum și a ariilor curriculare este considerată astăzi principala provocare în domeniul proiectării, programelor școlare. În grădiniță, această preocupare se prelungește la nivelul micropedagogic, dată fiind structurarea flexibilă a conținuturilor în documentele curriculare, oferind cadrelor didactice o libertate de decizie pentru a selecta conținuturile dorite.
Din punct de vedere psihopedagogic, dar și social grădinița este considerată ca fiind mediul propice pentru structurarea integrală a curriculum-ului. Acest demers al curriculum-ului integrat este posibil datorită faptului că în cadrul învățământului preșcolar cadrele didactice nu sunt constrânse de utilizarea auxiliarelor sau a manualelor școlare care să leproiecteze desfășurarea și organizarea activităților educative, dar nici a evaluarii periodice a cunoștințelor. Deși pentru elevii care iau parte la aceste activități, procesul instructiv-educativ devine mult mai interesant și mai benefic, pentru cadrele didactice implică o mai mare disponibilitate, deoarece întregul ansamblu de informații trebuie să fie structurat conform particularităților de vârstă ale elevilor, dar și a abilităților, intereselor, nevoilor de cunoaștere ale acestora (gradul de dificultate al sarcinilor de învățare propuse copiilor este sporit treptat, țintind zona proximei dezvoltări pentru fiecare copil) ancorarea în concret în crearea unor situații de învățare care să fie relevate pentru experiența de viață a copilului preșcolar; implicarea copiilor în procesul de cunoaștere, atât în alegerea tematicii și modalității de abordare ale acestuia, cât și în parcurgerea unei experiențe de învățare reale.
Activitatea integrată:
– este specifică noul Curriculum pentru învățământul preșcolar
– se desfășoară în cadrul unui proiect tematic
– se desfășoară în cadrul proiectării pe teme săptămânale
– educatoarea, pune în valoare experiența didactică
– activitatea integrată abordează conținuturi complexe
– granițele dintre categoriile de activități dispar
– se desfășoară un număr de trei activități integrate la vârsta de 3-5 ani și un număr cinciactivi-tăți la vârsta de 5-6/7 ani
– accentul va cădea pe activitățile de grup și nu pe cele frontale
– activitatea se desfășoară după un scenariu unitar, în scopul investigării unei teme, gândite bine pentru întreaga zi.
Această activitate presupune o împletire de obiective care provin de la arii curriculare diferite, apelându-se la conținuturi din diferite domenii.
Clasificare:
Activitățile integrate se pot desfășura :
• activitate integrată pentru întreaga zi;
• activitate integrată care integrează activități liber alese și activități pe domenii experiențiale;
• activitate integrată care cuprinde activități pe domenii experiențiale dintr-o zi;două activități experiențiale;
• activitate integrată cu mai multe domenii experiențiale.
Concluzii:
În activitatea integrată se va pune accentul pe dezvoltarea gândirii critice, pe latura calitativă a formării, pe feed-back-ul pozitiv. Așadar, conducerea activității copilului spre investigare, împletirea conținuturilor într-o formă atractivă, flexibilă, documentare, cercetare și aplicare practică a celor învățate, este esența unei activități integrate. (Adina Glava, Cătălin Glava, 2002; p.119-125)
1.7. Valorificarea jocului ca modalitate de abordare integrată atât dezvoltării copilului, cât și a curriculum-ului
,,Omul nu este întreg decât atunci când se joacă”. ( Schiller)
În viața copilului jocul este o activitate deosebit de atrăgătoare care evoluează între ficțiunea pură și realitatea muncii (M. Debesse, 1967) și ne ajută să cunoaștem mai bine înclinațiile copilului, fiind cel mai bun turn de observație de unde putem avea o vedere de ansamblu asupra dezvoltării copilului. Jocul ne permite să urmărim copilul sub toate aspectele dezvoltării sale, în întreaga sa complexitate: cognitiv, motor, afectiv, social, moral. (Ghid de bune practici pentru educație timpurie a copiilor între 3 și 6/7 ani p. 26)
Jocul ca tip de activitate de învățare integrată
Prin joc copilul este stimulat din toate punctele de vedere ale dezvoltării sale! De aceea, jocul este cea mai eficientă formă de învățare integrată datorită naturaleței cu care copilul învață! (Ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor între 3 și 6/7)
Prin joc copilul:
• desfășoară, identități personale, urmează cerințele și determinările de bază ale copilului;
• realizează mișcări de motricitate, de coordonare oculo-motorie;
• își dezvoltă limbajul, comunică, își îmbogățesc și exersează vocabularul;
• rezolvă probleme de viață din mediul lor fizic și social;
• rezolvă probleme, creează soluții, experimentează posibilități de adaptare;
• își dezvoltă gândirea abstractă și exprimă sentimentele;
• învață să recunoască sentimentele celorlalți,comunică cu sine, cu ceilalți;
• își dezvoltă creativitatea, atenția, motivația, interesul, folosind obiectele din jurul lor.
Condiții pentru ca jocul să contribuie cât mai semnificativ la dezvoltarea copilului:
• jocul să permită ocazia unor descoperiri, experimente sub supravegherea adultului;
• materialele să solicite copilul și să-l antreneze în noi experiențe, să-i extindă cunoașterea, să-i faciliteze formarea deprinderilor;
• prin joc, preocupările lui imediate să fie satisfăcute;
• să se stimuleze dezvoltarea socio-emoțională să se încurajeze interacțiunea;
• abordarea jocului să se creeze în spațiu adecvat ca activitate complexă și completă;
• jocul copilului reprezintă feed-back-ul influenței educative a adultului asupra sa.
Jocul- declanșează mecanismul propice cultivării unor calități morale cum ar fi: influențează pozitiv dezvoltarea, perseverența, curajul, inițiativa, voința, stăpânirea de sine, autocontrolul.
Astfel, în jocul ,,De-a vânzătorul”: vorbește frumos cu clienții, aranjează marfa în rafturi, stabilește prețurile. Prin acest rol al acestui joc copilul acumulează multe cunoștințe:
își îmbogățește vocabularul (utilizează cuvinte, expresii, apreciază, descrie, admiră, întreabă), comunică ușor, firesc;
se dezvoltă sub aspect fizic: face mișcări de aplecare, întoarcere, ridicări și coborâri ale brațelor, răsuciri, prindere, aruncare, ghemuire;
reacționează adecvat, se modelează procesele afectiv-emoționale copilul este total convins că trebuie să joace cât mai fidel rolul pe care îl are cu maximă convingere;
copilul așează jucăriile într-o ordine stabilită după criterii proprii își dezvoltă acuitatea vizuală, simțul ordinii; se dezvoltă sub aspect cognitiv, stabilește prețul, numără bani;
el este cu adevărat vânzătorul pe care l-a cunoscut și care l-a impresionat, adăugând la aceasta cum și l-ar dori;
învață să-și stăpânească emoțiile;
în rolul interpretat are corespondență socială, realitatea nu este reprodusă identic, ci transfigurată respectându-se însă relațiile interumane: vânzătorul are acest statut atâta vreme cât există și un cumpărător cu care relaționează; în plan social copilul învață prin joc să trăiască și să acționeze împreună cu ceilalți.
Jocul este o experiență naturală, face parte din viața de zi cu zi. Jocul copiilor, este individual sau în grupuri mici, își cunoște tovarășii, se descoperă pe sine, explorează mediul înconjurător, jocul servește pentru susținerea culturii autentice, este o experiență de învățare cu multiple valențe, încorporează povești populare, aniversări, tradiții, obiceiuri, teme universale.
Sugestii pentru cadrele didactice… și părinți privind jocul copilului:
Participați la jocul copilului dacă vă acceptă;
Jucați-vă efectiv cu copilul, stimulați-l să manipuleze obiecte, diversificându-i modurile și modalitățile de joc;
Nu vom folosi obiecte din sticlă, sârmă, nasturi, pioneze la 3-4 ani și nici cuburi grele sau alte jucării care presupun efort fizic ce depășește posibilitățile acestora;
Complicăm jocul, solicitând copilul să rezolve sarcini cu un grad mai mare de dificultate;
Atrageți copiii să se joace dacă este nevoie;
Apreciați mereu pozitiv eforturile copilului în joc;
Extindeți acțiunile copiilor și propuneți și altele;
Lăsați copiilor destul timp să se gândească, să găsească soluții la problemele ivite, nu le răspundeți dumneavoastră;
Îmbogățiți cunoștințele copilului cu materiale noi pe care el le poate folosi jucându-se, puneți la dispoziția lor semințe de mac sau susan și sugerați-le să modeleze;
Creați copilului posibilități multiple de a se juca cu alții; stimulați copilul să stabilească relații de joc cu alți copii;
Folosiți-vă întreaga dumneavoastră experiență și creativitate pentru a descoperi împreună cu copilul noi obiecte și materiale ce îi pot stimula și lărgi experiența prin joc;
Îmbogățiți cunoștințele copiilor cu teme variate despre evenimentele, lucrurile, fenomenele din lumea înconjurătoare, lărgiți tematica și gama de subiecte, folosiți toate ocaziile pentru a dirija atenția copilului spre obiectele și evenimentele naturale;
Valorificați experiența personală a copilului și integrați-o cu noile cunoștințe și deprinderi prin situațiile de învățare pe care le creați;
Implicați copii timizi, asigurați participarea tuturor copiilor în joc, îndeosebi a celor care sunt sau nu au încredere că pot să contribuie și ei la derularea jocului prin asumarea unui rol. (Ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor între 3 și 6/7 ani)
Strategii educaționale de abordare integrată a dezvoltării copilului și centrarea procesului educațional pe copil
A. Strategii de învățare prin descoperire
B. Strategii de învățare prin cooperare
„A crește un copil este un lucru riscant; căci reușita depinde de multă trudă și grijă,
iar nereușita întrece orice altă durere”. (Democrit)
Învățarea, ca proces, abordată de către specialiștii în psihologie
Ea poate fi:
,,Orice activitate care dezvoltă noi cunoștințe și abilități. (Galperin, 1965)
Un proces de reorganizare prin feed-back, al paternurilor senzoriale ce asigură celui ce învață un control asupra propriului său comportament, când se află în relație cuobiecte și evenimente din mediul înconjurător. (Smith, 1965)
Modificare a dispozițiilor organismului, care se menține în timp și care nu se datorează proceselor de creștere. (R.Gagne, 1975)
O alternare a comportamentului ca rezultat al experienței individuale”.
(Ghidde bune practici pentru educație timpurie a copiilor între 3 și 6/7 ani)
Teoriile moderne spun că: Învățarea este experiențială; rolul cadrului didactic este de facilitator, dezvoltare potențialului fiecărui copil este esențial, cel mai important. Se ține cont de ritmului și vârsta intelectuală a copilului, puncte forte, temperament și oferim un mediu educațional fizic și social propice.
În realizarea acestor scopuri, trebuie să gândim strategii, să selectăm metode, tehnici, pro-cedee adecvate.
Principiul constructivismului: Aici se implică trei factori: copil, educator, părinte.
Respectăm: Învățarea interactivă; semnificativă; învățare prin descoperire; învățare tematică; învățarea integrată.
Comunicăm bine dacă: Lucrăm în grup; Ne acceptăm necondiționat; Ne încurajăm; Suntem confidențiali; Suntem flexibili.
Copilul are noi roluri: Se implică activ, spune din experiența trăită, este partener, este responsabil, exprimă opinie personală, este persoană reponsabilă, rezolvă probleme, organizator ascultător, gânditor, evaluator, negociator, prieten, ia decizii, interacționează, comunică.
Rolul Educatorului: Partener; Observator; Prieten; Mentor; Evaluator; Motivator; Sursă de informare; Manager; Facilitator; Cel care încurajează; Are simțul umorului; Sensibil; Cunoaște nevoile specifice; Este sursa de informare.
Familia are roluri noi: Stimulează învățarea prin experiențe variate; Identifică interese și nevoi; Oferă mediu securizant, cald și stimulativ; Prieten; Partener; Expert; Educator; Mentor: dă ascultare, afecțiune, toleranță, securitate;
Și vreau să inchei cu un citat:
„Copiii știu să fie arbitrii norocului lor și stăpânii propriei fericiri, lucru pe care-l ignoră după aceea în decursul vieții.” („De l”homme”, ,,La Bruyerre”)
Strategii de învățare prin descoperire
Metodele noi, văzute dintr-un unghi al didacticii, pot căpăta noi aplicații „banalul” și „rutina” trebuie șterse din prima carte a copilăriei – „Grădinița”. Calitatea activității noastre la clasă este o „carte de vizită”. Rețeta este să avem mereu „curaj”, dorință, încredere în noi: ,,Schimb -mă schimb; mă schimb – reușesc!”
,,Educația modernă răspunde la întrebarea: „pentru ce înveți?” iar răspunsul este – „să știm ce să facem cu ceea ce am învățat”. (Ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor între 3 și 6/7 ani)
Prin metodele interactive se constituie căutarea de idei, noul, necunoscutul, ca o secvență a cunoașterii în care copilul este participant activ. El întâlnește probleme, situații complexe pentru mintea lui de copil; lucrează în grup prin: analize, dezbateri. Descoperă răspunsurile, rezolvă sarcinile de învățare.
Învățarea prin descoperire implică patru componente:
Copilul – participant activ;
Educatorul – resursa de motivare, stimulare, clarificare, explicare;
Mediul – include familiaritate, libertate de acțiune;
Sarcina poate fi nouă; un adevăr exprimat pe care copilul trebuie să-l găsească, să-l folosească.
Concluzionăm:
– Copiii învață descoperind;
– Pornesc de la o întrebare, un obiect, o problemă, o ipoteză, observație, fenomen;
– Adultului sprijină învățarea, individual și în grup;
– Învățarea se desfășoară sub forma unui algoritm;
– Rezultatele sistematizării sunt notate.
B. Strategii de învățare prin cooperare
Definim învățarea prin cooperare astfel: o situație de învățare în care copiii lucrează în grupuri având abilități și cunoștințe eterogene și împreună realizează o sarcină, un produs. Copiii sunt recompensați pe baza performanțelor grupului.
Cooperarea reprezintă:
– forma de învățare în grup (copiii lucrează împreună pentru a rezolva una și aceeași problemă);
– fiecare membru să-și îmbunătățească performanțele proprii;
– învățarea prin cooperare facilitează învățarea reciprocă.
Ce fac copiii?
Studiază individual situația prezentată, găsesc soluții, se ajută unii pe alții să înțeleagă, își împărtășesc ideile.
Explică celorlalți ceea ce știu, stau unii lângă alții, discută împreună fiecare aspect al temei pe care o au de rezolvat.
Ce face educatoarea?
Stabilește reguli de lucru: Se vorbește pe rând; nu se atacă persoana, copiii se ascultă între ei, nu se monopolizează discuția, nu se rezolvă sarcina de unul singur, se lucrează cu culori diferite.
Explică sarcinile, obiectivele activității, timpul pe care îl au copiii la dispoziție.
Asigură ambianța proprie muncii în echipă, aranjând mobilierul în sala de grupă în mod corespunzător.
Ideale sunt grupurile de patru copiii, aranjați de-o parte și de alta a fiecărei măsuțe.
Stabilește criteriul de grupare (sex, prietenii, nivelul abilităților, diferite jocuri) și dimensiunea grupului (de la 2 la 6 copii).
Avantajele învățării prin cooperare:
Copiii învață să lucreze împreună, capătă mai mare încredere în sine alături de colegi, se dezvoltă socio-emoțional, prin comunicarea, învăța lucruri noi unii de la ceilalți, învață să negocieze, să ia decizii împreună cu ceilalți, să își argumenteze un punct de vedere, se rezolvă conflicte de idei, se evidențiază discrepanțele între cunoștințele anterioare și cerințele sarcinilor, prin întrebări, dezbateri ei pot fi conduși să emită idei noi, discuțiile în grup ajută pe membrii grupului să-și fixeze noi cunoștințe, se realizează conexiuni logice, își organizează cunoștințele.
Elemente de bază ale învățării prin cooperare:
– copiii trebuie să lucreze împreună pentru a atinge scopul propus, au nevoie unul de celălalt;
– fiecare membru al grupului este răspunzător de propria contribuție la îndeplinirea scopului;
– copiii decid, reflectează, asupra modului de îmbunătățire a eficienței acestui tip de activitate;
– se dezvoltă deprinderi de comunicare.
Și vreau să închei cu un citat:
„Cu fiecare copil pe care-l educăm, câștigăm un om.” (Victor Hugo)
Aplicație – realizarea unui poster „La Teatru”
Copiii își verifică ei înșiși cunoștințele despre Teatru.
– Un grup decupează elemente componente, personaje, pentru realizarea imaginii;
– Un grup desenează și decupează decor copaci, flori;
– Un grup pregătește sunetul, muzica;
– Un grup pregătește fundalul planșei.
(Ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor între 3 și 6/7 ani p. 66-78)
CAPITOLUL 2
2. Metode educaționale actuale în învățământul preșcolar
„Învățarea în grup exersează capacitatea de decizie și de inițiativă, dă o notă mai personală muncii, dar și o complementaritate mai mare aptitudinilor și talentelor, ceea ce asigură participarea mai vie, mai activă, susținută de foarte multe elemente, de stimularea reciprocă, de cooperare fructuoasă”. (Ioan Cerghit, 1997; p. 54)
Prin metodele moderne se constituie căutarea de idei, noul, necunoscutul, ca o secvență a cunoașterii în care copilul este participant activ.
Rolul cadrului didactic este de facilitator în dezvoltare potențialului fiecărui copil. Cel mai importent și esențial- se ține cont de ritmului și vârsta intelectuală a copilului, puncte forte, temperament, și oferim un mediu educațional fizic și social propice. În realizarea acestor scopuri, trebuie să gândim strategii, să selectăm metode, tehnici, procedee adecvate. Focalizarea pe acest aspect metodologic este impusă de nevoia de a utiliza munca în echipă ca mijloc și ca scop al formării elevilor, pe de o parte, iar pe de alta, pentru ca viziunea interdisciplinară și transcurriculară nu poate avea ca premisă de succes decât munca în echipă a educatorilor.
Beneficiile activităților de grup sunt deosebite în activitatea de formare:
– Pot fi realizate dezbateri, demonstrații, exersarea unor competențe, brainstorming, studii de caz etc./deci procedurile respective pot fi combinate, varietatea lor devenind astfel infinită.
– Comportamentul elevilor este mai ușor de modificat în și prin grup.
– Elevii au posibilitatea de a învăța de la ceilalți.
– Deciziile luate în cadrul grupului sunt respectate mai mult decât deciziile individuale. Probleme care pot fi generate în activitatea de grup:
„Gândire de grup” (Groupthink) posibilitatea alertării eficienței grupului pentru a păstra cadrul normativ existent;
„Lene socială” (social loofing) – scăderea performanțelor individuale – realizarea sarcinilor și rezolvarea problemelor fiind lăsate pe seama grupului, scade implicarea individuală;
Analizând comparativ cooperarea și competiția putem evidenția următoarele trăsături caracteristice: învățarea prin competiție, învățarea prin cooperare.
2.1. Metode și tehnici de predare – învățare interactivă în grup
2.1.1. Metoda Piramida
Piramida pe scurt: Metoda poate fi integrată la începutul unei ativități pentru reactualizarea cunoștințelor, în vederea realizării feed-back-ului, ca variantă de desfășurare a unui joc didactic.
se decupează mai multe dreptunghiuri de culori diferite;
se construiește piramida după îndrumări verbale formulate (după culoare);
vizualizarea piramidei construite;
se poate lucra cu diverse imagini (jetoane cu fructe, animale, legume etc.)
imaginile se clasifică după felul lor și copiii găsesc locul potrivit.
Avantajele metodei: lucrul în perechi, stimulează învățarea prin cooperare, sporește încrederea în forțele proprii prin testarea ideilor emise individual, capacitatea de a emite soluții inedite la problemele și sarcinile apărute și dezvoltarea spiritului de echipă și intrajutorare.
Dezavantajele: se poate stabili mai greu care și cât de însemnată a fost contribuția fiecărui participant . (Silvia Breben, Elena Goncea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga, 2002; p.185.)
Exemplu de activitate de învățare:
Mijloace de transport
1. Denumește 3 mijloace de transport care merg pe șosea.
2. Enumeră 2 mijloacele de transportcare merg pe apă.
3. Denumește pasărea care zboară și duce oameni.
2.1.2. Metoda cubului
Este încadrată în categoria celor mai utilizate metode pentru dezvoltarea gândirii critice și are ca scop explorarea unui subiect de discție din mai multe puncte de vedere. Această metodă, este o tehnică prin care se evidențiază activitățile și operațiile de gândire implicate în învățarea unui conținut. Sarcinile lansate copiilor sunt notate pe fețele unui cub confecționat din carton. Aceste sarcini sunt spre exemplu: descrie (Ce formă are?, Ce mărime?); compară (Prin ce se aseamănă și prin ce se deosebesc?…); asociază (La ce te face să te gândești?); analizează (Ce conține?, Din ce este alcătuit/ă?); aplică (Cum se poate folosi? Ce se poate face cu?….); argumentează (Se solicită argumentarea pro sau contra etc.).
În cadrul grupei de preșcolari metoda se poate adapta spre exemplu: educatoarea discută împreună cu copiii pe o anumită temă sau citește o poveste, iar apoi cu ajutorul metodei cubului, se trece la consolidarea cunoștințelor. Cubul va avea pe fețele sale imagini, care să stimuleze copiii să vorbească, să descrie, să compare ceea ce știu cu ceea ce văd în imaginea respectivă.
Se propune și se lansează tema propusă, se împarte grupa de copii în șase subgrupe, care vor avea de rezolvat o cerință. Pot fi valorificate elementele de joc prin aruncarea cubului de către copii pentru împărțirea sarcinilor. Metoda se poate aplica și cu întreaga grupă, educatoarea lansând tuturor copiilor fiecare sarcină în parte, pentru a fi dezbătută, rezolvată.
Metoda cubului este una cu implicații formative ținând cont de faptul că presupune implicarea conștientă a copiilor în activitate, solicită gândirea și operațiile ei, dezvoltă limbajul și sprijină capacitatea de cooperare. Sarcinile de pe fețele cubului sunt invariabile din perspectivă acțională: (descrie, compară, asociază, argumentează, analizează, aplică). (Daniela Jeder, DPH, 2017; pg.121).
Tema acticității: ,,Curajosul Ghiocel’’
Categoria de activitate: Educarea limbajului
1. Descrie! (Ce este acesta? – un Ghiocel);
2. Compară! (Cum este Ghiocelul față de lalea?); Ghiocelul este mai firav față de lalea.
3. Asociază! (Cu ce se aseamănă Ghiocel?); Cu un clopoțel.
4. Analizează! (Care sunt părțile componente ale Ghiocelului, Lalelei ?); Rădăcină, tulpină, frunze, floare.
5. Aplică! (Cum îngrijim florile?) Apa, se schimbă în fiecare zi pentru ca floarea să nu se vestejească.
6. Argumentează! (De ce trebuie să iubim și să ingrijim florile)Îngrijim florile pentru a le prelungi durata de viață.
2.1.3. Schimbă perechea: este o metodă de predare-învățare interactivă de grup care constă în rezolvarea sarcinii de lucru în pereche. Are ca obiectiv stimularea comunicării și rezolvarea de probleme prin lucrul în pereche. Materialele folosite sunt: simboluri, fluturi, cifre, litere pentru constituirea perechilor. Se realizează astfel:
– copiii se împart în două grupe egale și sunt așezați în 2 cercuri concentrice;
– se comunică sarcina didactică sau problema propusă pentru rezolvare, cazuri pentru studiu din activitatea copiilor;
– copiii lucrează în perechi, iar la un semnalul dat de educatoare schimbă perechea, perechile se schimbă mereu, având o nouă sarcină de învățare, până se termină și până se ajunge la perechea inițială;
– la final are loc analizarea ideilor perechilor, pe o foaie educatoarea reține concluziile.
(Silvia Breben, Elena Goncea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga, 2002; p.140)
Aplicare practică
Întâlnirea de dimineață: ,,Iarna a sosit în zori și ne-aduce sărbători!”.
Activitatea debutează cu ,,Întâlnirea de dimineață’’. Salutul- Folosind metoda ,,Schimbă perechea”. Se formează două cercuri, unul în interiorul celuilalt, în funcție de bulgărele primit mare sau mic. Educatoarea împreună cu copiii recită poezia-salut:
„Dimineața a sosit
Toți copiii au venit
În cerc să ne adunăm
Și frumos să salutăm’’.
La terminarea versurilor, copiii din cercul interior se vor întoarce și îi vor saluta pe cei aflați în spatele lordin cercul exterior (bulgărele mare sau mic) prin strângere de mână. Jocul se repetă de 3 ori pentru a da copiilor posibilitatea de a se saluta cu cât mai mulți colegi. Pentru a-i așeza pe copii în cerc vom recita împreună, Tranziția „Mâinile frumos le dăm”.
2.2. Metode și tehnici de fixare și sistematizare a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor
2.2.1. Explozia stelară
Este o metodă de dezvoltare a creativității individuale și în grup, care se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme. Această metodă cuprinde o stea mare și cinci steluțe mai mici (ramuri), fiecare având o întrebare: „cine”, „ce”, „când”, „unde” „de ce”, stimulându-se atât creativitatea în grup cât și cea individuală.
Etapele desfășurării sunt următoarele:
propunerea unei probleme, după care pe steluța mare se așează o imagine legată de tema abordată;
colectivul se organizează în grupuri preferențiale;
grupurile lucrează pentru a elabora cât mai multe întrebări și cât mai diverse;
rezultatele comunică în grup;
se evidențtiază cele mai interesante întrebări și se apreciază munca în echipă.
(Silvia Breben, Elena Goncea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga, 2002, p. 344)
Metoda Explozia stelară
Domeniul Limbă și comuicare (Educarea limbajului)
Tema acticității: Pasări călătoare
Obiectiv: fixarea conținutuluidespre ,,păsările călătoare” prin formularea de întrebări specifice exploziei stelare.
UNDE ?
Unde își face barza cuibul?
Unde își face rândunica cuibul?
CE ?
Ce mănâncă barza?
Ce mănâncă rândunica?
CÂND ?
Când plecă, păsările călătoare din țara noastră?
Când se întorc păsările călătoare din țara noastră?
DE CE ?
De ce plecă păsările călătoare în țările calde?
De ce pot păsările să zboare?
CINE ?
Cine se întorc din țările calde ?
Cine are penele negre?
Aplicare practică
2. 3. Metode și tehnici de rezolvare de probleme prin stimularea creativității
2.3.1. Brainstorming-ul (asaltul de idei)
Brainstorming-ul își are originea într-o metodă didactică folosită în India, în urmă cu 400 de ani, numită Prai-Barshana (prai-în afara eului; barshana-discuții care nu admit critici).
Ca metodă intuitivă de creație în grup, brainstorming-ul a fost sistematizat, în 1948 de profesorul de la Universitatea din Buffalo (SUA), Alexander Osborn. Termenul de brainstorming se compune din cuvintele brain-creier și storming-furtunos. (Crenguța-Lăcrămioara Oprea, 2009, p. 211)
În bibliografia de specialitate, metoda este cunoscută sub diferite denumiri: ,,furtună în creier’’.Brainstorming: ,,furtună în creier”, sau ,,multe idei”, această metodă stimulează creativittea ce constă în enunțarea spontană a cât mai multor idei pentru soluționarea unei probleme într-o atmosferă lipsită de critică. Prin această metodă se urmărește exersarea capacităților creatoare a copiilor în procesul didactic și transformarea acestora în copii activi, capabili să se concentreze mai mult timp, în grupuri creative.
Etapele acestei metode sunt:
– se alege tema și se anunță sarcina de lucru;
– se solicită exprimarea într-un mod cât mai rapidătuturor ideilor, cum vin ele în minte legate de rezolvarea unei situații-problemă. Se pot face asociații în legătură cu afirmațiile celorlalți, se pot prelua, completa sau transforma ideile din grup, dar atenție, fără referiri critice. Se suspendă orice gen de critică, nimeni nu are voie să facă observații negative.
– totul se înregistreză în scris, pe tablă, flipchart, video, reportofon etc.
– se lasă o pauză de câteva minute pentru „așezarea” ideilor emise și recepționate;
– se reiau pe rând ideile emise, iar grupul găsește criterii de gruparea lor pe categorii- imagini care reprezintă posibile criteri de, cuvinte-cheie;
– dezbaterea se poate desfășura în grupul mare. În această etapă are loc evaluarea, argumentarea, analiza critică, și contra argumentarea ideilor emise anterior. Se selectează ideile originale sau cele mai aproape de soluții favorabile pentru problema pusă în discuție. Se discută liber, spontan, riscurile și contradicțiile care apar.
– se afișează ideile rezultate în forme cât mai variate și originale: cuvinte, propoziții, imagini, desene, cântece. (Silvia Breben, Elena Goncea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga, 2002, p.277)
2.3.2. Metoda Ciorchinele
Ciorchinele este o metodă de brainstorming neliniară care organizează grafic cunoștințele învățate. Ciorchinele este utilizat pentru a stimula gândirea, dar poate fi folosită și în scopul de a sintetiza, rezuma ideile unei teme studiate. Este o corelare între cunoștințele cunoscute deja de copii și cele noi. Acesta mai poate fi folosit ca mijloc de a rezuma ceea ce s-a studiat, ca modalități de a construi asociații noi, sau de a reprezenta noi sensuri. Este o strategie de găsire a căii de acces la propriile cunoștinte, înțelegeri sau convingeri legate de o anumită temă. Metoda are rol de stimulare a gândirii, dar poate fi folosită și în scopul de a sintetiza, rezuma ideile unei teme studiate. (Daniela Jeder,2017, p.117)
Aplicarea metodei
Etape: Se așează pe tabla magnetică o imagine, un cuvânt /nucleu reprezentativ pentru tema abordată.
Copiii sunt îndemnați să comunice cuvinte, expresii sau chiar să caute jetoane cu imagini ajutătoare ce au legătură, cu tema pusă în discuție, cu imaginea nucleu. Acestea sunt notate, așezate sub tema centrală în formă de ciorchine. Se fac legături și se trag linii între aceste cuvinte/ imagini. Se notează toate cuvintele, ideile până la epuizarea timpului disponibil.
Pentru buna desfășurare și aplicare a acestei metode sunt și reguli care trebuiesc respectate: răspund pe rând, nu vorbesc neîntrebați, păstrează liniștea.
Această metodă am folosit-o în învățarea noțiunilor despre ,,Locuința mea’’ precum și în recapitularea lor.
Exemplu: Le-am înmânat cartonașe cu numere de la 1 la 3, apoi le-am solicitat ca cei cu numărul 1 să formeze o grupă, cei cu numărul 2 altă grupă, până când s-au format toate grupele. Mai întâi copii au lucrat individual după care au comunicat noțiunile găsite și celorlalți membrii ai grupului.
Fiecare grupă și-a găsit un nume în concordanță cu tema propusă. La sfârșitul sarcinii de lucru s-au afișat „Ciorchinii” și s-au comparat noțiunile găsite. Cei care au găsit cele mai multe, au fost recompensați cu câte o diplomă.
Abordare practică
Grădinița: Colegiul Național Pedagogic ,, Regina Maria’’ Deva
Educatoare: Lăscuș Elena
Grupa: Mare
Tema anuală de studiu: Cum este/ a fost și va fi pe acest pământ?
Domeniul experiețial: Domeniul știință/DȘ
Disciplina: Cunoașterea mediului
Tema activitatii: ,,Ce știi despre locuința ta? ”
Mijloc de realizare: Convorbire
Tipul de activitate: Consolidarea și sistematizarea cunoștințelor insușite anterior
Strategii didactice:
Metode si procedee: Surpriza, brainstroming, ciorchinele, explicația, exercițiul, conversația, munca în echipă.
Mijloace de învățământ: tablă magnetică pe care este amplasată imaginea unui oraș; imagini sugestive despre elementele existente ale unui oraș; cartonașe de formă rotundă, cu magneți care vor fi amplasate pe tablă.
Forma de realizare: Frontal, individual, pe grupuri
Etapa momentul activității: Reactualizarea cunoștințelor
Obiectiv operațional: să descrie elemente specifice orașului în care trăiesc, asociindu-le cu comportamente și atitudini potrivite vârstei copiilor.
Ilustrarea metodei
Educatoarea formulează o propoziție pe care o spune copiilor. Exemplu: ,,Deva este un oraș’’, după care invită copiii să găsească și să exprime cuvinte care le vin în minte la auzul cuvântului ,,oraș’’. Răspunsuri posibile ale copiilor: bloc, stradă, parc, loc de joacă, grădiniță, școală, Centrul Comercial ,,Iulius Mall’’, oameni, mașini, copii etc.
Copilul identifică imaginea corespunzătoare temei centrale, și o așează în cerculeț pe tabla magnetică. La fel se procedează cu celelalte imagini, până la epuizarea tuturor răspunsurilor copiilor.
Cadrul didactic adresează copiilor următoarea întrebare:
Ce ați aflat despre locuința voastră ? Exemplu: Ființe, Construcții, Instituții, Locuri de agrement, Insușiri etc.
Gruparea cerculețelor pe tablă, în jurul locuinței, formează imaginea unui ciorchine. Pornind de la imaginea ciorchinelui, educatoarea, pe baza unui plan de întrebări bine structurat, poate dezvolta o activitate de convorbire reușită și atractivă.
2.3.3. Bula dublă
Metodă de predare-învățare, ușor de aplicat, care grupează asemănările și deosebirile dintre două obiecte, fenomene, idei, concepte etc.
Este reprezentată grafic prin cercuri în care se specifică imaginea care denumește subiectul. Între cercurile mari se află alte cercuri/dreptunghiuri mici, care sunt relaționate prin linii de cercurile mari și specifică asemănările. În cercurile/dreptunghiurile situate în exterior la dreapta și la stânga termenilor cheie se înscriu caracteristicile sau deosebirile dintre cei doi termeni sau cele două concepte.
Această tehnică se poate realiza, de exemplu, într-o activitate de cunoașterea mediului, unde copiii pot acumula informații despre păsări călătoare.
2.3.4. Metoda „Știu/Veau să știu /Am învățat”.
Scopul folosirii acestei metode este formarea unui stil de învățare eficient prin conștientizarea legăturii dintre experiența cognitivă și noile achiziții.
Etapele metodei:
– colectivul se organizează în perechi și fiecare pereche primește ca sarcină realizarea unei liste cu ceea ce știu sau cred că știu despre o anumită temă (brainstorming);
– în timp ce copii realizează lista educaroarea desenează pe tablă un tabel cu 3 coloane.
– fiecare pereche va completa propriul tabel și se vor nota apoi, în tabelul de pe tablă, în coloana din stânga, informațiile cu care toată clasa e de acord;
– copii vor formula întrebările generate de noua temă, iar educatoarea le va scrie în a doua coloană a tabelului; aceste întrebări vor evidenția nevoile de învățare ale elevilor în legătură cu tema aflată în discuție;
– educatoarea citește copiilor; după lectura textului se revine asupra întrebărilor din a doua coloană și se analizează la care dintre întrebări s-a găsit răspunsul în text; răspunsurile elevilor vor fi notate în coloana ,,Am învățat";
– copii compară ceea ce știau deja în legătură cu tema respectivă (informațiile din prima coloană a tabelului) cu ceea ce ei au învățat (informațiile din a treia coloană a tabelului); unele dintre întrebări pot rămâne fără răspuns sau pot genera întrebări noi, ca punct de plecare pentru investigații personale.
Pasul 1 – Se face un tabel cu 3 coloane:
a) ceea ce știm/credem că știm;
b) ceea ce vrem;
c) ceea ce am învățat.
Pasul 2 – copii spun ce știu și educatoarea scrie:
a) ce știu deja despre o anumită temă;
b) întrebări care evidențiază nevoile de învățare legate de temă;
Pasul 3 – Se citește textul;
Pasul 4 – Se revine asupra întrebărilor (coloana a II-a ceea ce vrem să știm;) și copii fac o listă cu răspunsurile la întrebările din coloana I, scriindu-le în coloana a III-a cu ajutorul educatoarei;
Pasul 5 – Compararea a ceea ce știau înainte cu ceea ce au dorit să afle și au aflat;
Pasul 6 – Discuția finală va conține mesajul central.
Știu/Vreau să știu/Am învățat este o metodă de învățare prin descoperire prin care copii realizează un inventar a ceea ce știu deja despre o temă și apoi formulează întrebări legate de tema nouă la care vor găsi răspunsuri prin valorificarea cunoștințelor anterioare.
Rezolvarea problemelor poate fi efectuată atât sintetic (de la date spre întrebare), cât și analitic (de la întrebare spre date), pentru a solicita mai mult gândirea copiilor, pentru a nu aplica mecanic algoritmul de rezolvare, pentru a se asigura că elevii au înțeles foarte bine datele și condiția fiecărei probleme, că au raportat datele cunoscute la cerințe și condiții, ceea ce îi ajută să construiască șirul de judecăți ce conduce la găsirea soluției, stimulând în acest fel exersarea gândirii logice la copii. Am rezolvat în clasă, împreună cu elevii, următoarea problemă:
Metoda constă în completarea unei fișe de lucru, prin activități de grup sau individual.
TOAMNA- Observare în natură
Metoda a oferit feed-back continuu și eficient, a antrenat toți copiii, individual, frontal și în perechi, copii și-au sistematizat cunoștințele, și-au clarificat pe loc ceea ce se cunoaște în problemă și ceea ce se cere. Lucrul în perechi sau în grup a contribuit la cultivarea și educarea unei noi atitudini față de muncă (simțul responsabilității față de grup), a prieteniei, a cooperării între copii, a toleranței, ceea ce a stimulat, încurajat și motivat mai ales pe copiii mai timizi, mai neîncrezători în forțele proprii.
2.3.5. Metoda„Pălăriile gânditoare”
Metoda celor ,,șase pălării gânditoare” a fost creată de Eduard de Bono în cartea sa intitulată ,,Six Thinking Hats”. Titulatura ei are la bază proverbul englezesc ,,Gândește în conformitate cu pălăria pe care o porți". Cele șase pălării întruchipează șase posibilități de procesare a datelor.
– pălăria albă este neutră, participanții sunt învățați să gândească obiectiv.
– pălăria roșie oferă o perspectivă emoțională asupra evenimentelor.
– pălăria neagră este perspectiva gândirii negativiste, pesimiste.
– pălăria galbenă este simbolul gândirii pozitive și constructive, al
optimismului.
– pălăria verde trebuie să fie creativ. Gândirea laterală este specifică acestei
pălării.
– pălăria albastră este dirijorul orchestrei și cere ajutorul celorlalte pălării.
Gânditorul pălăriei albastre definește problema și conduce întrebările, reconcentrează informațiile pe parcursul activității și formulează ideile principale și concluziile la sfârșit. Monitorizează jocul și are în vedere respectarea regulilor.
Copiii se împart în șase grupe – pentru șase pălării. Ei pot juca și câte șase într-o singură grupă. Împățirea elevilor depinde de materialul studiat (Silvia Breben, Elena Goncea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga, 2002, p.304)
Metoda „Pălăriile gânditoare”
Mijlocul de realizare: povestirea educatoarei (DLC)
Tema activităților: „Banul muncit’’ de Alexandru Mitru
Categoria de activitate: Activități pe domenii experiențiale (ADE)
Scop: dezvoltarea competenței de comunicare orală și îmbogățirea vocabularului în a reda o poveste;
Obiective operaționale:
– să-și fixeze cunoștințele despre meserii;
– să răspundă corect, în propoziții simple și dezvoltate la întrebările puse;
– să asculte cu mare atenție conținutul poveștii;
– să expună oral povestea după ilustrații;
Pentru fixarea conținutului poveștii voi folosi metoda pălăriuțelor gânditoare.
1. Pălăria albă/ Informează.
– Despre ce este vorba în text?
2. Pălăria neagră/ Aspecte negative
– Ce a greșit Iliuță?
3. Pălăria roșie/ Spune ce simți.
– Ce fel de băiat a devenit Iliuță?
4. Pălăria galbenă/ Aspecte pozitive
– Ce a învățat Iliuță din această pățanie?
5. Pălăria albastră/ Clarifică
– De ce a scos Iliuță al doilea galben din foc?
6. Pălăria verde/ Idei noi
– Adresează-i două întrebări lui Iliuță.
Se scoate morala poveștii: să apreciem munca oamenilor.
2.4. Metode complementare de evaluare din perspectiva interactivității de grup
2.4.1. Metoda R.A.I.
La bază, presupune dezvoltarea capacităților de comunicare (prin întrebări și răspunsuri), din ceea ce au învățat. După cum îi este și numele fiecare literă are o sarcină clară, respectiv R/ Răspunde, A/ Aruncă, I/Interoghează.
Cum procedăm: printr-un joc de aruncare a unei mingi. ,,Cel care aruncă mingea trebuie să pună o întrebare din lecția predată celui care o prinde. Cel care prinde mingea răspunde la întrebare și apoi aruncă mai departe altui coleg, punând o nouă întrebare. Evident interogatorul trebuie să cunoască și răspunsul întrebării adresate. Elevul care nu cunoaște răspunsul iese din joc, iar răspunsul va veni din partea celui care a pus întrebarea. Acesta are ocazia de a mai arunca încă o dată mingea, și, deci, de a mai pune o întrebare. În cazul în care, cel care interoghează este descoperit că nu cunoaște răspunsul la propria întrebare, este scos din joc, în favoarea celui căruia i-a adresat întrebarea. Eliminarea celor care nu au răspuns corect sau a celor care nu au dat niciun răspuns, conduce treptat la rămânerea în grup a celor mai bine pregătiți.” (Crenguța Lăcrămioara Oprea, 2009, p.280)
Exemplu: ,,Fata babei și fata moșului”, ,,Punguța cu doi bani’’.
Ce știi despre …?
Cum se numește povestea?
Despre ce ai învățat?
Care sunt personajele?
Cum consideri că… părerea ta… consecințe…
Ce învățăm din poveste?
Ce ți s-a părut interesant?
De ce poveste mai poți lega evenimentele?
Ce ai vrea să mai afli?
2.4.2. Diagrama Venn: este o metodă grafică ce poate fi utilizată în activitățile de învățaresau la fixarea cunoștințelor, putând constitui și o modalitate de evaluare. Este eficientă în formarea capacităților copiilor de a compara două evenimente, procese, personaje, obiecte etc. – scopul lor este să evidențieze asemănări, deosebiri și elemente comune.
Este formată din 2 cercuri care se suprapun parțial. Se completează cercurile cu informațiile referitoare la problemele de comparat iar în zona suprapusă se desenează/notează asemănările, elementele comune temelor comparate.
Copiii pot gândi, lucra în perechi, să comunice și să completeze diagrama, apoi se pot grupa câte 4, pentru a-și compara cercurile, completând împreună zona de intersecție a lor cu elementele comune celor două concepte. (Silvia Breben, Elena Goncea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga, 2002, p.140)
Exemplu: Tema ,,Legume de toamnă’’ pentru domeniul Limbă și comunicare. Copiii au lucrat în perechi. Copiilor-perechi li s-a înmânat câte o fișă având pe ea desenate două ovale mari suprapuse parțial. În parte de jos a fișei existau imagini-jetoane cu următoarele legume de toamnă: roșie, ardei, cartof, usturoi, varză, morcov. Copiii au ca sarcină să decupeze legumele date, să le coloreze și să le lipească astfel:
Sarcini
– în primul oval, legumele a căror denumire conțin sunetul ,, A’’
– în al doilea oval, trebuiau lipite legumele a căror denumire conțin sunetul ,,O’’
– la mijloc (în intersecția celor două ovale), trebuia lipită leguma a cărei denumire conține ambele sunete ,,A/ O”.
La sfârșit toate fișele s-au afișat și s-au analizat. A fost apreciată colaborarea cu coechipierul și lăudate cele mai complete fișe.
Utilizând frecvent metodele, tehnicile, procedeele activ-participative de grup, preșcolarii au numeroase beneficii precum:
– capacitatea de fixare a cunoștințelor crește;
– când copiii au succes crește stima de sine, iar atitudinea față de activitatea respectivă și față de cadrele didactice se îmbunătățește;
– copiii devin mai motivați, centrați mai mult pe sarcină, pentru că le place să lucreze mai mult în grup, sunt mai curioși, își asumă responsabilități, devin mai încrezători;
– copiii învață să cedeze, să coopereze și să se respecte, ceea ce duce la îmbunătățirea relațiilor din grup;
– lucrând în grupuri eterogene se îmbunătățesc performanțele celor care au mai puține cunoștințe, atunci când sunt grupați alături de cei care dețin mai multe cunoștințe.
Ardei, Varză, Cartof. Roșie, Usturoi, Morcov.
Ce au în comun ? Ambele au sunetul ,,A/ O” și toate sunt legume.
2.4.3. Benzi desenate:
Câte un copil din fiecare echipa va ieși în fața unei table și va trebui să deseneze câte un element specific anotimpului pe care îl reprezintă.
Primăvara – lalea
Vara – soare
Toamna – strugure
Iarna – om de zăpadă;
În timp ce copiii desenează, ceilalți cântă un cântecel despre un anotimp și recită poezii.
(Silvia Breben, Elena Goncea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga, 2002, p. 216)
Proba: Asemănări și deosebiri între anotimpurile călduroase și cele friguroase:
CAPITOLUL 3
Cercetare experimentală din perspectiva utilizării metodelor didactice moderne
actuale în proiectarea integrată, specifică învățământul preșcolar, la grupa mare
Delimitarea temei/problemei de cercetat
Cercetarea pedagogică prezentă este una cantitativă, având ca scop identificarea și precizarea locului și rolul metodelor moderne și a proiectării integrate, la activitățile instructiv-educative în vederea însușirii și consolidării cunoștințelor din cadrul activității desfășurate la grupa de preșcolari.
S-a ales cercetarea pedagogică de tip combinat: teoretic-fundamental și practic-aplicativă, pornind de la încadrarea temei într-un spațiu și ajungând la reliefarea implicațiilor practice menite să îmbunătățească, să optimizeze activitatea de învățare. (Ioan Jinga și Elena Istrate, 2001; p.61-75.)
3. 1. Obiectivele cercetării
Pe tot parcursul cercetării pedagogice am urmărite obiectivele:
– să promovez ideea că prin utilizarea metodelor de învățare prin cooperare se dezvoltă gândirea, creativitatea, sentimentele și atitudinile pozitive și crește randamentul școlar;
– să demonstrez că folosind metodele moderne în cadrul activităților integrate din grădiniță, copiii vor învăța mai ușor și într-un mod atractiv, în condițiile unor satisfacții evidente;
– să realizez o cercetare psihopedagogică pentru a arăta noi metode și forme de organizare a activității didactice în vederea creșterii eficienței lor în activitățile integrate din grădiniță.
3. 2. Ipoteza cercetării
Presupun că prin utilizarea sistematică a metodelor moderne copiii tind să aibă performanțe școlare mai bune că, munca în grup permite împărțirea responsabilității și oferă copiilor posibilitatea de a-și face cunoscute ideile, experiența, informațiile, strategiile personale de lucru.
Variabila dependentă -performanțele școlare obținute în comunicare.
Variabila independentă -metodele moderne actuale în cadrul activităților integrate din grădiniță.
3.3. Prezentarea eșantionul de subiecți
„O modalitate de lucru foarte frecvent întâlnită în practica cercetării, în educație, este utilizarea eșantioanelor-clasă, pe care le numim, adesea, loturi sau grupe”. (Bocoș, 2003).
Eșantionul de preșcolari este alcătuit din copiii grupei mele (grupa Boboceilor/ A) de la Colegiul Național Pedagogic ,,Regina Maria’’Deva, (24 copii) dintre care 10 fete și 14 băieți. Vârsta acestor copii este cuprinsă între 4 ani și 8 luni și 5 ani și 5 luni,vârsta medie fiind de 5 ani și 2 săptămâni. Am ales să realizez experimentul la grupa mea (grupa Boboceilor/ A) deoarece fiind grupa pe care o îndrum; îmi oferă posibilitatea de a culege rapid datele, de mai multe ori, în legătură cu problema de cercetat.
Colectivul grupei mele este format, în mare parte din preșcolari foare preocupați de activitățile desfășurate în grădiniță, dornici de cunoaștere, ai căror părinți sunt interesați de rezultatele și evoluția școlară a acestora, dar și din preșcolari pentru care grădinița și implicit școala care va urma, nu constituie o prioritate a acțiunilor lor. Părinții copiilor au terminat studii medii majoritatea, ceea ce se constituie ca un factor care poate favoriza reușita experimentului.
A doua grupă de copii sunt colegii de la Step-by-step (20 copii) tot din aceeași unitate, dintre care 9 fete și 11 băieți. Vârsta acestor copii este cuprinsă între 5 ani și 5 ani și 6 luni, vârsta medie fiind de și 5 ani și 3 luni. Cu această grupă voi lucra tradițional, aceștia constituind grupa de control. Grupa de la Step-by-step este formată în mare parte de preșcolari mai puțin preocupați de activitățile desfășurate în grădiniță, dar și din preșcolari pentru care grădinița și implicit școala care va urma este o preocupare.
Mediul familial în care se dezvoltă grupul este normal din punct de vedere social. Nivelul de pregătire al colectivului de preșcolari este omogen din punct de vedere al posibilităților intelectuale, copiii provenind din familii care le oferă condiții necesare desfășurării actului învățării.
Între copii s-au stabilit relații de prietenie, colegialitate, relaționează bine unii cu alții, în cadrul grupelor din care fac parte, chiar dacă în clasă sunt copii cu posibilități intelectuale bune și foarte bune pe de altă parte, și copii cu posibilități intelectuale medii și limitate pe de altă parte.
Activitatea instructiv-educativă este condiționată și de alți factori sociali ca: structura familiei, nivelui socio-cultural al familiei, situația materială, componența numerică a familiei, gradul de confort de care dispune aceasta (psihic și material).
3.4. Prezentarea instrumentelor
Experimentul pedagogic a constituit principala metodă de investigare utilizată în cercetare; testarea ipotezei de lucru a presupus organizarea și desfășurarea unui sistem de experimente pedagogice.
În aprecierea elevilor am avut în vedere descriptori de performanță.
Metoda observației directe s-a aplicat pe tot parcursul investigației experimentale, întrucât ea deține un rol aparte în sistemul metodelor de cercetare pedagogică.
În etapa constatativă, metoda observației a fost utilizată în scopul alegerii eșantionului de lucru, prin urmărirea activităților integrate. Pentru a colecta datele utile experimentului didactic, observația a fost orientată de obiective, care vizau prestația preșcolarilor și a educatoarei.
Obiectivele referitoare la prestația preșcolarilor, au fost:
stabilirea nivelului general de dezvoltare a limbajului;
stabilirea măsurii în care preșcolarii sunt familiarizați cu învățarea prin cooperare;
aprecierea interesului și a motivației preșcolarilor pentru, metodele moderne prin studierea comportamentului și a reacțiilor lor;
Obiective referitoare la activitatea educatoarei, în activitățile desfășurate:
stabilirea stilului de activitate școlară și a raportului dintre intervențiile educatoarei și cele ale preșcolarilor (ritmicitatea intervențiilor);
stabilirea măsurii în care educatoarea angajează și încurajează dialogul autentic preșcolar–educatoare și copil-copil;
stabilirea ponderii în care educatoarea încurajează prin joc participarea activă a preșcolarilor la activitățile desfășurate.
Prin urmărirea acestor obiective, mi-am propus să culeg date referitoare la caracteristicile procesului de predare-învățare în, activitățile desfășurate, pe care să le valorific în etapa experimentului propriu-zis.
Au fost studiate materiale legate de activitatea educatoarelor: Curriculum-ul Național, materiale auxiliare școlare, proiecte de lecții și alte instrumente de lucru, precum și materiale care reprezentau produsele activității preșcolarilor: fișe de lucru aplicate din suportul metodic pentru planificarea calendaristică specific vârstei de preșcolari.
Metoda convorbirilor s-a utilizat în investigația experimentală în ambele ei forme – colectivă și individuală. S-au organizat convorbiri individuale cu educatoarele din grădiniță, în scopul asigurării bunei desfășurări a cercetării. S-au purtat convorbiri colective și individuale cu preșcolarii pentru a cunoaște opiniile lor despre metodele moderne, aplicate la clasă.
Fișele de evaluare scrisă au avut rolul de a înregistra, cât mai obiectiv, nivelul de pregătire al preșcolarilor, calitatea performanțelor lor și de a analiza evoluția lor. Iar la activitățile experimentale am aplicat fișe de evaluare orală folosind metodele moderne. (Ioan Nicula, 2003; p. 69-85)
La începutul experimentului s-au elaborat mai multe activități pe diferite teme cum ar fi: ,,Corpul uman” (Anexa1) ,,Unde este locul și casa mea” (Anexa 2) ,,Bogățiile toamnei’’ (Anexa 3),,Trăistuța cu povești” (Anexa 4). Pentru acest experiment am ales conținutul de metode moderne în cadrul activităților integrate din grădiniță, unde copiii vor învăța mai ușor și într-un mod atractiv, din următoarele motive:
este reprezentativ pentru preșcolari, deoarece în grădiniță se urmărește dezvoltarea exprimării orale, înțelegerea și utilizarea corectă a semnificațiilor structurilor verbale orale;
tematica abordată este accesibilă și atractivă pentru preșcolari;
elementele de conținut sunt strâns legate de activitățile integrate și metode moderne, implicațiile practice vin să îmbunătățească, să optimizeze activitatea de învățare.
Instrumente de cercetare
– teste pedagogice de cunoștințe;
– fișe de lucru;
– chestionarul.
Mi-am propus pentru realizarea experimentului eșantion de conținut din activitățile integrate:
Cunoașterea mediului
Activitate matematică
Educarea limbajului
Educație pentru societate
Tot pentru realizarea experimentului am efectuat următoarele activități:
Teme abordate:
,,Corpul uman”
,,Toamna în imagini”
,,Fructe parfumate”
,,Bogățiile toamnei’’
În lumea animalelor: ,,Pisica și Cățelul’’
Animale domestice și sălbatice.
,,Ursul cafeniu’’
,,Șantierul de construcții’’
„Trăistuța cu povești”
,,Povestea florilor”
„Legenda lui Moș Nicolae
,,Punguța cu doi bani”
Am desfășurat un număr de 12 activități.
3. 5. Designul cercetării
La baza cercetării didactice experimentale s-a aflat un sistem metodologic, în competența căruia au intrat: experimentul pedagogic, observația directă, studiul documentelor școlare și analiza de conținut a produselor activității elevilor, convorbirea și exercițiul.
Experimentul urmărește rezultatele obținute de preșcolarii grupei experimentale, într-un timp dat, folosind metode diferite și activitatea de muncă independent și diferențiată, pentruînsușireasauconsolidareacunoștințelor teoreticeși practicedincadrul procesului de învățare.
Experimentul s-a desfășurat pe trei etape:
Etapa constatativă- testare inițială- este o etapă constatativă a nivelului de pregătire al preșcolarilor înmomentul inițierii experimentului (etapa de pre-test);
Etapa experimentală (formativ- ameliorativă) – este etapa introducerii factorului de progres;
Etapa finală- testare finală- este etapa de comparare a rezultatelor pentru a se vedea progresul/regresul preșcolarilor (etapapost- test).
Durata experimentului
Experimentul s-a desfășurat pe parcursul anul școlar 2018-2019.
Etape de desfășurare
ETAPAPRE-TEST
a) Etapa constatativăsau pre-test, desfășurată în perioada 12.09.2018 – 01.10.2018, a constat înutilizarea mai multor metode și procedee de cunoaștere a particularităților psihice ale copiilor clasei.
La activitățile experențiale specifice preșcolarilor, am aplicat un testde evaluare inițială și examinări orale pentru a cunoaște nivelul decunoștințe al copiilor, condițiile în care aceștia se pot integra în activitatea care urmează.
1. Proba de comparare pentru identificarea,asemănărilor, deosebirilordintre fată/băiat ,,Corpul uman”/probăorală– 2 puncte.(Anexa 1)
2. Proba de generalizare pentru diferențierea animalelor domestice de cele sălbatice ,,În lumea animalelor”/probăorală– 2 puncte.(Anexa 2)
3. Proba de clasificare: formează grupe după criteriul: formă, mărime, culoare. Sortează jucăriile din grupă/probă orală – 2 puncte.(Anexa 3)
4. Proba de verificare a unor poveșticunoscute și norme de comportare: ,,Trăistuța cu povești”/probă orală– 2 puncte. (Anexa 4) (Smaranda Maria Cioflică, Silvia Borțeanu, Gabriela Berbeceanu,Elena Ilie, 2008, 168-170 și caiet p. 8, 10, 11.)
Scopul evaluarii: Valorificarea potențialului psihic și fizic al fiecărui copil în vedea stabilirii nivelului de pregătire a volumului de cunoștințe, priceperi și deprinderi.
Probele au avut ca scop verificarea nivelului de cunoștințeși a gradului de înțelegere a sarcinilor cerute. În vederea atingerii obiectivului propus am avut fișe cu sarcini. În notarea răspunsurilor am apreciat atât corectitudinea răspunsului cât și cele greșite. Pentru fiecare răspuns corect am acordat 2 puncte: unul pentru conținut și unul pentru amplitudinea răspunsului. Cunoașterea capacităților de învățare ale copiilor, a nivelului de pregătire de la care pornesc și a gradului în care stăpânesc cunoștințele și abilitățile necesare asimilării conținutului etapei care urmează, reprezintă o condiție hotărâtoare pentru reușita activității didactice.
Rezultatele de la etapa constatativă sau pre-test asigură datele necesare pentru stabilirea unor obiective accesibile, elaborarea unei planificări a activităților instructiv-educative care să țină cont de datele culese, utilizarea acelor mijloace, metode, tehnici de lucru care să formeze copiilor priceperile și deprinderile de bază, necesare integrării active în activitatea educațională din învățământul preșcolar.
Prelucrarea și analiza rezultatelor mi-au dat posibilitatea formulării concluziilor cu privire la colectivul de copii, la fiecare copil în parte, cât și a adoptării unor măsuri de sprijinire și recuperare a unor copii.
Dacă și mediul familial oferă aceleași condiții pe care noi ne străduim să le oferim la grădiniță peste câțiva ani vom putea privi spre un om ale cărui gânduri nu se scurg încet, împiedicate de sărăcia vocabularului, ci se vor revărsa prin acele mici fragmente de logică pe care omul le-a numit cuvinte.
Probe deidentificare a nivelului de cunoștințe referitoare la Domeniile experiențiale
Tabel nr. 3.1.
Descriptori de performanță
Tabel nr. 3.2.
EXPERIMENTUL
b) Experimentul propriu-zis
Etapa formativă- ameliorativă desfășurată în perioada 08.10.2018 – 08.12.2018, (8 săptămâni) a cuprins proiectarea, organizarea și desfășurarea demersului didactic la disciplimele Domeniul Limbă șicomuicare, (Educarea limbajului), Domeniul Științe (Cunoașterea mediului, Activitate matematică), Domeniul om și societate (Educație pentru societate) și introducerea metodelor de învățare prin cooperare, urmărindu-se antrenarea tuturor copiilor în procesul formării. Astfel am aplicat variabila independentă la eșantionul de subiecți pentru a obține modificări calitative.
Pentru reușita metodelor moderne în cadrul activităților integrate am folosit o gamă diversificată de material didactic auxiliar, tradițional și modern.
Materialul didactic tradițional cuprinde: jucării, planșe, jetoane, mulaje, machete, ilustrații, tablă magnetică, care au contribuit la activitățile de predare, fixare sau verificare a cunoștințelor, iar mijloacele moderne au fost metodele moderne: cubul pătrat, dreptunghiuri, stele, pălării, cercuri mari și mici, jetoane. La metoda cubului, am lipit pe fiecare parte a cubului imagini cu rezolvarea sarcinii cerute. La metoda Ciorchinele – am făcut jetoane în formă rotundă cu magneți pe spate, care vor fi amplasate pe tabla magnetică în jurul temei centrale. La metoda ,,Pălăriilor gânditoare”- Pălării colorate etc.
În funcție de specificul activităților am folosit materiale didactice care au făcut activitatea mai interesantă, mai atractivă și a ușurat înțelegerea unor explicații teoretice. Am avut în vedere ca materialul didactic folosit să întrunească cerințele pedagogice necesare: să corespundă sarcinii didactice urmărite, să fie atrăgător, să intereseze pe copil, să corespundă ca formă, mărime, să întrunească cerințele estetice corespunzătoare. Am căutat ca elaborarea lui să fie făcută fără improvizații de moment. Materialul didactic conceput pe teme l-am folosit în împrejurări diferite, în funcție de etapele și tipurile de activități. Nu există șabloane recomandate pentru folosirea materialului didactic. El poate fi folosit cu succes în oricare parte a activității cu condiția de a nu înlocui atingerea scopului propus.
Pe baza rezultatelor obținute am adoptat decizii adecvate de organizare a unor activități diferențiate, atât cu copiii ce dovedesc un randament crescut la învățătură, cât și cu copiii ce manifestă goluri în cunoștințe.
Am confecționat astfel, în sprijinul activităților următoarele materiale:
,,Corpul uman”- Am confecționat un set de imagini corespunzătoaretemei jetoane în formă rotundă cu magneți pe spate, care vor fi amplasate pe tabla magnetică în jurul temei centrale. Imagini cu/fată, băiat, păr lung, cercei, fustă, păr scurt, pantaloni, cămașă etc.
,,Toamna în imagini”- Am confecționat un set de imagini corespunzătoare temei jetoanerotundecu magneți: începerea grădiniței, flori, fructe, legume, frunze, picuri de ploaie, cizme de cauciuc, pelerine, umbrele etc.
,,Fructe parfumate”- Am confecționat un set de imagini corespunzătoare temei jetoane rotunde cu magneți, cu fructe de toamnă.
,,Bogățiile toamnei’’- Am confecționat un set de imagini de formă pătrată și rotundă corespunzătoare temei jetoane cu fructede toamnă, legume de toamnă și flori de toamnă.
Animale: ,,Pisica și Cățelul’’- Am confecționat unset de imagini de formă pătrată, jetoane cu animale domestice.
,,Ursul cafeniu’’- jetoane cu animalede la poli/ Pinguin, Urs polar, Foca, Morsa, Ursul Brun.
Animale domestice și sălbatice.
,,Șantierul de construcții’’- aici am folosit forme geometrice din trusa logii II.
Tema: „Trăistuța cu povești”- ,,Povestea florilor” /o crizantemă, tufănică, ciucure de căciulă, părțile componente ale crizantemei, personaje din poveste.
„Legenda lui Moș Nicolae”- Am confecționat un set de imagini corespunzătoare temei – omul cel sărac și cele trei fete.
,,Căsuța cu povești”- Am confecționat un set de imagini corespunzătoare temei cu povești Scufița Roșie, Cei trei purceluși, Ursul păcălit de vulpe etc.
,,Punguța cu doi bani”- Am confecționat un set de imagini corespunzătoare: cocoș, boier, galbeni, cireada cu animale etc.
Am mai folosit ca material didactic: jucăriile din clasă, fiind cel mai apropiat material cu care copiii vin în contact direct, le vede, le pipăie, le manevrează, le observă, le compară.
Calculatorul pentru vizionarea poveștilor, teatru de păpuși, măști etc.
Am organizat concursuri, jocuri : „Cel mai bun povestitor”, ,,Cine știe câștigă” etc.
Exemplu:
Mijloacele audio-vizuale, fie ele tradiționale sau moderne sunt sub ordonate acțiunilor educative ale educatoarei. De aceea folosirea lor prezintă un sprijin de bază în predare, dar nu unicul. Nu trebuie să se ajungă la idolatrizarea acestor mijloace, ci la folosirea lor echilibrată conform specificului activității. Dacă în primii ani de grădiniță, imaginea are un rol predominant, în predare mai târziu se cere formarea și dezvoltarea gândirii abstracte. Alături de imagine dobândește un rol important cuvântul. Educatoarelor le revine sarcina de-a îmbina cât mai judicios metodele intuitive cu cele verbale, pentru a contribui la dezvoltarea armonioasă a personalității copilului.
Activitățile didactice realizate la grupa experimentală au avut ca obiectiv fundamental familiarizarea preșcolarilor cu metodele moderne, în cadrul activităților integrate care dezvoltă gândirea, creativitatea, sentimentele și atitudinile pozitive și crește randamentul școlar.
Am aplicat la grupul experiențial activități integrate și metode moderne după cum urmează:
Metoda Ciorchinele/Corpul uman
Exercițiul1 Tema activității: ,,Corpul uman” – Cunoașterea mediului/Convorbire
Metoda cubului/Animale
Exercițiul 1 Tema: ,,Pisica și Cățelul”Cunoașterea mediului- Metoda cubului
Exercițiul 2 Tema: ,,Animale de la noi din țară”- Metoda piramida
Exercițiul 3 Tema: ,,Ursul Cafeniu”/ lectura educatoarei- Metoda piramida
Metoda Ciorchinele, Metoda piramida, Metoda cubului/Sortează fructe, legume și flori…forme.
Exercițiul 1Tema activității: ,,Toamna în imagini” Cunoașterea mediului- Convorbire/Activitate matematică, Metoda Ciorchinele, Metoda piramida
Exercițiul 2 Tema: „ Fructe parfumate”Activității: Cunoașterea mediului- Metoda cubului
Exercițiul 3 Tema: ,,Bogățiile toamnei’’Activității: Cunoașterea mediului- Metoda cubului
Exercițiul 4 Tema: ,,Șantierul de construcții’’Activitate matematică/Joc didactic/logic- Metoda cubului
Metoda cubului/Activității: Educarea limbajului -Tema: „Trăistuța cu povești”
Exercițiu 1 Tema: „Căsuța cu povești”Activității: Educarea limbajului/Metoda cubului
Exercițiu 2 Tema acticității: ,,Povestea florilor”- lectura educatoarei/ Metoda cubului.
Exercițiul 3 Tema acticității: „Legenda lui Moș Nicolae” Activității: Educarea limbajului/Explozia stelară, Metoda Ciorchinele
Exercițiul 4 Tema acticității:Punguța cu doi bani/Metoda Explozia stelară
Exemple din activitate aplicate la experiment
1. Metoda Ciorchinele
Această metodă am folosit-o în învățarea noțiunilor despre corpul uman.
Exercițiul 1
Tema activității: ,,Corpul uman” Cunoașterea mediului- Convorbire
Obiectiv:să descrie elemente specifice, asociindu-le cu componentele cerute (asemănari /deosebiri îmbrăcăminte, înfățișare).
Ilustrarea metodei
Educatoarea formulează o propoziție pe care o spune copiilor. ,,O fetiță și-un băiat uite cum sunt îmbrăcați’’, după care invită copiii să găsească și să exprime cuvinte care le vin în minte la auzul cuvintelor ,,Corpul uman’’.
Răspunsuri posibile ale copiilor: fată, băiat, păr lung, cercei, fustă, pantaloni etc. Copilul identifică imaginea corespunzătoare temei centrale, și o așează pe tabla magnetică. La fel se procedează cu celelalte imagini, până la epuizarea tuturor răspunsurilor.
Cadrul didactic adresează copiilor următoarea întrebare:
Ce ați aflat despre ,, Corpul uman’’. Exemplu:
Ființe: fată, băiat
Asemănari /deosebiri
Îmbrăcăminte: fustă, pantaloni
Înfățișare: Înalt/Scund
Gruparea cerculețelor pe tablă, în jurul temei, formează imaginea unui ciorchine. Pornind de la imaginea ciorchinelui, educatoarea, pe baza unui plan de întrebări bine structurat, poate dezvolta o activitate de convorbire reușită și atractivă. Am enunțat tema și iată răspunsurile copiilor.
2. Metoda cubului/ Tema: ,,Pisica și Cățelul”- Cunoașterea mediului
Exercițiul 1
Copiii au un cub mare cu imagini legate de temă propusă. Îi anunț că au ca sarcină să rostogolească cubul, iar la imaginea oprită dau răspunsul.Exemple:
1. Descrie! (Ce este acesta?); Copiii răspund – un animal de casă.
2.Compară! (Cum este pisica față de cățel?); Copiii răspund – Pisica prinde șoareci, cățelul latră, ne păzește.
3. Asociază! (Cu ce se aseamănă pisica cu cățelul?) Copiii răspund- blăniță, lăbuțe…etc.
4. Analizează! (Care sunt părțile componente ale pisicuței, cățelului?); Copiii răspund- bot, blăniță, lăbuțe.
5. Aplică! (Cum ne comportăm cu pisicile pentru a fi blânde și prietenoase cu noi?) Copiii răspund- Le hrănim, îngrijim, iubim.
6. Argumentează! (De ce trebuie să iubim și să îngrijim animalele de casă?);
Copiii răspund – Animalele de casă sunt prietenele omului.
După fiecare răspuns voi pune pe tabla magnetică, jetoane magnetice reprezentând răspunsurile copiilor. La această activitate copii au învățat despre animalele domestece și prin joc au acumulat multe cunoștințe. La final de activitate copii sunt bine dispuși și cu un bagaj de cunoștințe.
Exercițiul 2- Metoda piramida
Exemplu de activitate de învățare:
,,Recunoaște animale de la noi din țară”
1. Denumește 3 animale domestice.
2. Spune care sunt animale sălbatice din poveste ,,Ursul păcălit de vulpe? (2)
3. Denumește animalul care a vorbit cu Scufița Roșie în pădure. (1)
Exercițiul 3 – Metoda piramida
Tema: ,,Ursul cafeniu”,Activității: Educarea limbajului/lectura educatoarei
La ADP educatoarea le va capta atenția cu jetonul reprezetând un ursuleț brun strecurat printre animalele polare. Le propun copiilor să descoperim împreună povestea acestui urs cafeniu care a plecat într-o călătorie să descopere prieteni noi, ajungând tocmai în ținuturile polare. Ajuns aici, acest ursuleț nu va fi bine primit de către animalele polare, el fiind respins chiar și de către urșii polari, care cred cu toții că musafirul este murdar. Doar un pinguin va încerca să-l ajute. Copiii vor fi atenți la lectura educatoarei, reținând ideile principale. Vor completa căsuțele goale ale piramidei cu imagini ce ilustrează răspunsul la următoarele întrebări:
Cine este personajul principal din poveste?
Ce culoare aveau urșii din poveste?
Ce a făcut ursul pentru a încerca să devină prieten cu urșii polari?
Ce animale a întâlnit ursul la polul nord?
După ce vor completa piramida, copiii vor desprinde mesajul zilei, „Iubiți-l pe ursul cafeniu”, „Să iubim toate animalele” etc. Cel mai bun mesaj va fi notat pe panou.
După fiecare întrebare copii vor completa piramida cu imaginile cerute. La fel se procedează cu celelalte imagini, până la epuizarea tuturor răspunsurilor copiilor. La final de activitate copii sunt bine dispuși și cu un bagaj de cunoștințe.
,,În vizită la Polul Nord!”. Își va face apariția primul nostru prieten de la Poli: Ursul Polar (mascota cu plicul). Educatoarea va iniția o discuție despre tema studiată în această săptămână cu ajutorul unei imagini cu un urs polar/alb (scoasă de mascotă din plic), adresându-se întrebarea ,,Unde îl întâlnim/unde trăiește ursul polar?”- Preșcolarii vor identifica locul unde trăiește ursul polar. Prin intermediul unei alte întrebări: ,,Ce știți voi despre Polul Nord?”, educatoarea va identifica lucrurile pe care copiii le știu despre Polul Nord.
Se desfășoară o activitate integrată, din domeniile Științe și Om și societate, la matematică unde numărăm urșii polari, mici și mari, poziți spațille, iar la Om și societate, evidențiem morale: ,,O mamă ursoaică și puiul ei în pericol. Pe baza materialului intuitiv se desfășoară activitatea: Machetă, foci, pinguini, urși polari/albi, urși cafenii, ghețari, imagini din povestea ,,Ursul cafeniu”.
Metoda ciorchinelui și metoda piramida
Exercițiul 1 Tema activității: ,,Toamna în imagini ”
Activității: Cunoașterea mediului și Activitate matematică
Obiectiv: să descrie elementespecifice, asociindu-le cu componentele cerute (fenomene, flori, fructe, legume de toamnă).
Ilustrarea metodei
Educatoarea formulează o propoziție pe care o spune copiilor. Zâna Toamnă vrea în coș multe, multe, bunătăți…, după care invită copiii să găsească și să exprime cuvinte care le vin în minte la auzul cuvântului ,,Toamnă’’. Răspunsuri posibile ale copiilor: grădiniță, flori, fructe, legume, frunze, picuri de ploaie, cizme de cauciuc, pelerine, umbrele etc.
Copilul identifică imaginea corespunzătoare temei centrale, și o așează în cerculeț pe tabla magnetică. La fel se procedează cu celelalte imagini, până la epuizarea tuturor răspunsurilor copiilor. Cadrul didactic adresează copiilor următoarea întrebare:
Ce ați aflat despre ,,Toamnă’’? Exemplu:
Fenomene
Flori
Fructe
Legume
Gruparea cerculețelor pe tablă, în jurul temei, formează imaginea unui ciorchine. Pornind de la imaginea ciorchinelui, educatoarea, pe baza unui plan de întrebări bine structurat, poate dezvolta o activitate de convorbire reușită și atractivă.
Am enunțat tema: Toamna în imaginișiiată răspunsurile copiilor:
Metoda ciorchinelui dă rezultate deosebite și atunci când elevii lucrează în echipă. Fiecare membru al echipei va fi implicat. După completarea „ciorchinilor" de către membrii fiecărui grup se trece laactivitatea matematică folosind metoda piramidei.
Metoda piramidei/ Sarcini:Fenomene, Flori, Fructe, Legume.
Recunoaște 5 legume de toamnă;
Denumește 4 fructe de toamnă;
Alege 3 jetoane cu fenomene de toamnă;
Denumește 2 flori de toamnă;
Spune dacă ști în ce anotimp începem grădinița.
Exercițiul 2
Metoda cubului – La tema „Fructe parfumate”
Activității – Cunoașterea mediului
La tema: „ Fructe parfumate” desfășurată în cadrul activității de Cunoașterea mediului,
am folosit metoda cubului unde copii au primit sarcini diferite: descrie, compară, explică, analizează, aplică, argumentează. Vom forma astfel 6 grupuri: grupa merelor, perelor, prunelor, strugurilor, nucilor, gutuilor. Fiecare grup trebuie să răspundă la câte o întrebare.
Obiectv: fixarea cunoștințelor despre fructele de toamnă
Ne vom juca jocului „Cubul fructelor de toamnă”. Arunc cubul către primul grup, spunând: „Cubul se rostogolește și la …..el sosește”. Numesc un copil din grupul respectiv care să răspundă, ceilalți copii putând veni și ei cu alte răspunsuri. Copiii vor răspunde în funcție de cerința expusă pe cub.
Sarcini:
Descrie! – Ce culoare, mărime și formă are mărul? Copiii răspund (are culoarea roșie, mare și este rotund)
2. Compară! – Cum este mărul față de pară? Copiii răspund (asemănări și deosebiri rotund- oval)
3.Asociază! – Cu ce seamănă acest măr? Copiii răspund (cu o minge)
4. Analizează! – Din ce este alcătuit mărul? Copiii răspund (coajă, miez, semințe)
5. Aplică! – Cum îngrijim pomii? Copiii răspund (pomii trebuiesc curățați,văruiți…)
Argumentează! – De ce mâncăm fructe? Copiii răspund ele ne dau vitamine)
După fiecare răspuns voi pune pe tabla magnetică, jetoane magnetice reprezentând răspunsurile copiilor. La această activitate copii au învățat despre fructele de toamnă și prin joc au acumulat multe cunoștințe. La final de activitate copii sunt bine dispuși și cu un bagaj de cunoștințe.
Exercițiul 3
Categoriea de activitate: Cunoașterea mediului Tema: ,,Bogățiile toamnei’’
„Cubul se rostogolește și la …..el sosește”. Numesc un copil din grupul respectiv care să răspundă, ceilalți copii putând veni și ei cu alte răspunsuri. Copiii vor răspunde în funcție de cerința expusă pe cub.
Descrie ! Ce sunt acestea? Copiii răspund- o roșie, un măr, o crizantemă…
Compară! Cum este roșie față de struguri? Copiii răspund – Roșia estemare și rotundă, iar strugurii au mai multe bobițe mici.
Asociază! Cu ce se aseamănă, roșia/mărul? Copiii răspund – Cu o minge
Analizează! Care sunt părțile componente ale unui/unei: măr/crizanteme?
Copiii răspund – Rădăcină, tulpină, frunze, flori/fruct.
Aplică! Cum îngrijim florile, legumele, fructele?
Copiii răspund – Apa se schimbă în fiecare zi pentru ca floarea să nu se vestejească, curățăm frunzele uscate…Legumele le săpam, pomii îi curățăm.
Argumentează! – La ce sunt bune fructele, legumele, florile?
Copiiirăspund – Fructele, legumele ne dau vitamine. Îngrijim florile pentru că ele ne dau oxigen, ne înfrumusețează viața.
La această activitate copii au învățat despre fructe, legume, flori de toamnă și prin joc au acumulat multe cunoștințe.La final de activitate copii sunt bine dispuși și cu un bagaj de cunoștințe.
Exercițiul 4
Tema activității: ,,Șantierul de construcții’’ Activitate matematică /Joc didactic/logic
Scopul activității: Recunoașterea, formelor geometrice din mai multe perspective: clasificare, descriere, comparare-asemănare și deosebiri, asociere, analiză, argumentare etc.
Cadrul didactic împarte grupa de copii în șase subgrupe, după care le prezintă ,,cubul formelor geometrice”. Sarcini
Descrie – formele geometrice – formă, mărime, culoare, grosime;
Răspuns- Acesta este un cerc, mare, roșu,gros.
Compară – două din formele geometrice – pătratul și dreptunghiul;
Răspuns- Dreptunghiul este mai lung de cât pătratul.
Asociază – la ce te îndeamnă să te gândești această formă?
Răspuns- Copiii fac legături cu obiecte utilizate de diferite profesii pe șantier, stabilind asemănări ale formei- dreptunghiul cu ușile și ferestrele realizate de tâmplar, pătratul cu plăcile de gresie și faianță montate de faianțar, cu pereții văruiți de zugrav etc.
Analizează – spune din ce este făcut, din ce se compune.
Răspuns- Copii stabilesc numărul laturilor, ale unghiurilor, al formelor geometrice;
Aplică- ce poți face cuformele geometrice?
Răspuns- Folosesc formele geometrice la construirea unei mese, uși, case, ferestre, rafturi, scări, steag, gardetc.
Argumentează – pro și contra, afrimația
Răspuns- rafturile dulapului au formă dreptunghiulară.
La această activitate copii au învățat despre formele geometriceși prin joc au acumulat multe cunoștințe. La final de activitate copii sunt bine dispuși și cu un bagaj de cunoștințe.
Tema: „Trăistuța cu povești”
Exercițiu 1
Metoda cubului /Domeniul Limbă și comuicare (Educarea limbajului)
În continuare vom juca un joc care se numește „Cubul magic”. Noi am ascultat povești cu personaje care ne-au învățat cum să ne comportăm. Să ne jucăm cu acest cub și să discutăm pe baza imaginilor atașate pe fiecare din cele 6 fețe ale lui. Copiii vin pe rând, aruncă cubul, descriu, compară, asociază, analizează și argumentează imaginea.
Sarcini
1. Descrie! Îmbrăcămintea Scufiței- Copiii răspun – Scufița Roșie are o scufie roșie pe cap.
2.Compară! Cum este casa de cărămidă, față de casa din paie?
Copiii răspund- casa de cărămidă este rezistentă.
3.Asociază! Ghici: „La pește a poftit/dara rămas păcălit”- Copiii răspund (Ursul)
4.Analizează! Cinea făcut fapte bune/rele?- Copiii răspund- lupul sau vânătorul
5.Aplică! Cântă cântecelul caprei;
6.Argumentează! De ce trebuie să ascultăm povești? – Copiii răspund/ Poveștile ne bucură viața și ne învață multe lucruri.
La această activitate copii au recapitulat tot ce știu despre poveștile învățate iar prin joc au acumulat mai multe cunoștințe. La final de activitate copii sunt bine dispuși și cu un bagaj de cunoștințe mai mare.
Exercițiul 2
Categoria de activitate: Domeniul Limbă și comuicare (Educarea limbajului)
Tema acticității: ,,Povestea florilor”- lectura educatoarei
Obiectv: dezvoltarea capacității de a asculta o poveste, de a transpune gȃnduri, semnificații prin limbajul artistic specific vȃrstei;
Aici vom descoperi o crizantemă, precum și povestea oferită de Grădinăreasă. Vom purta o scurtă discuție pe baza surprizelor primite, urmând ca educatoarea să facă lectura poveștii. Pe măsura citirii poveștii, educatoarea pune pe tablă, imagini din poveste. Se va trece la analiza conținutului poveștii, fixarea acesteia realizându-se prin metoda cubului.
Sarcini:
1.Descrie! Ce este acesta? Copiii răspund – o crizantemă
2.Compară! Cum este crizantema față de tufănică? Copiii răspund- Crizantema are o singură floare mare, tufănica are mai multe flori mici.
3.Asociază! Cu ce se aseamănă? Copiii răspund- Cu un ciucure de căciulă.
4.Analizează! Care sunt părțile componente ale crizantemei? Copiii răspund – Rădăcină, tulpină, frunze, flori.
5.Aplică! Cum îngrijim florile? Copiii răspund- Apa se schimbă în fiecare zi pentru ca floarea să nu se vestejească.
6.Argumentează! Ce învățăm din această poveste?
Copiii răspund- Că nu e bine să-i uiți pe frații și surorile tale.
Exemplu practic a materialului folosit.
Descrie! Ce este acesta?- o crizantemă
Compară! Cum este crizantema față de tufănică ?
Asociază! Cu ce se aseamănă? Cu un ciucure de căciulă.
Analizează! Care sunt părțile componente ale crizantemei? Rădăcină, tulpină, frunze, flori.
5.Aplică! Cum îngrijim florile? Apa se schimbă în fiecare zi pentru ca floarea să nu se vestejească.
6.Argumentează! ,,Ce învățăm din această poveste!”
Exercițiul 3
Metoda Explozia stelară
Domeniul Limbă și comuicare (Educarea limbajului)
Tema acticității: „Legenda lui Moș Nicolae” DLC
Anunț copiii că le voi spune „Legenda lui Moș Nicolae” și că ei trebuie să asculte cu atenție povestea și apoi să răspundă la câteva întrebări.
„Legenda lui Moș Nicolae”: Atașez steluța mare pe panou cu imaginile poveștii. Explic copiilor că în plic mai sunt 5 steluțe pe care sunt scrise întrebări la care ei trebuie să răspundă. Chem câte un copil să extragă câte o steluță și apoi citesc întrebările. Copiii răspund la întrebări.
Steluța: CINE este în această imagine? Copiii răspund- omul cel sărac și cele trei fete
Îndrum copiii să privească prima imagine, pentru a găsi răspunsul la întrebare. Atașez steluța lângă prima imagine.
Steluța: CE își doreau cele trei fete? Copiii răspund- să se căsătorească
Îndrum copiii să privească a doua imagine, pentru a găsi răspunsul la întrebare. Atașez steluța lângă a doua imagine.
Steluța: CUM le-a ajutat Moș Nicolae pe cele 3 fete? Copiii răspund – le-a dăruit bani
Îndrum copiii să privească a treia imagine, pentru a găsi răspunsul la întrebare. Atașez steluța lângă a treia imagine.
Steluța: UNDE așează Moș Nicolae cadourile pentru copii? Copiii răspun – în ghetuțe
Îndrum copiii să privească a patra imagine, pentru a găsi răspunsul la întrebare. Atașez steluța lângă a patra imagine.
Steluța: DE CE aduce Moș Nicolae daruri? Copiii răspund – pentru a-i face fericiți pe copii
Îndrum copiii să privească a cincea imagine, pentru a găsi răspunsul la întrebare. Atașez steluța lângă a cincea imagine.
Exercițiul 4
Metoda Explozia stelară/Domeniul Limbă și comuicare (Educarea limbajului)
Tema acticității: Punguța cu doi bani, de Ion Creangă
Obiectiv: fixarea conținutului poveștii pe fragmente prin formularea de întrebări specifice exploziei stelare.
UNDE ?
Unde a ajuns cocoșul?
Unde l-a aruncat boierul pe cocoș?
Unde și-a alungat baba găina?
Unde a găsit găina o mărgică ?
Unde a plecat cocoșul?
CE ?
Ce a făcut cocoșul în fântână?
Ce bogății a adus cocoșul moșneagului?
Ce îi cerea moșneagul, babei?
Ce bogății a adus găina babei?
Ce a găsit cocoșul pe drum?
CÂND ?
Când a plecat cocoșul de acasă?
Când boierul l-a lăsat pe cocoș, să plece acasă?
Când și-a bătut baba găina?
DE CE ?
De ce a plecat cocoșul de acasă?
De ce baba nu-i dădea moșneagului nici un ou?
De ce boierul voia să scape de cocoș?
CINE ?
Cine l-a aruncat pe cocoș în fântână?
Cine s-a luat după cocoș în cireadă?
Cine a furat punguța cocoșului?
Unde a plecat cocoșul? Cine a furat punguța cocoșului?
Când a plecat cocoșul de acasă?
Ce a găsit cocoșul pe drum?
De ce boierul voia să scape de cocoș?
În urma activităților desfășurate pe parcursul celor 12 activități, am aplicat descriptori de performanță pentru a observa progresul /regresul atins în predarea integrată a metodelor moderne după cum urmează:
Observația sistematică mi-a oferit informații pe care le-am sintetizat, folosind ca instrument protocolul de observație.
Principalele obiective ale observației sunt:
Identificarea problemelor de comunicare ale preșcolarilor.
Stabilește impactul utilizării metodelor interactive de grup asupra modalităților de comunicare a preșcolarilor.
Determinarea gradului de implicare, colaborare a copiilor în cadrul Domeniile experiențiale (Cunoașterea mediului, Activitate matematică, Educarea limbajului, Educație pentru societate).
Pentru elaborarea protocolului de observație am urmărit comportamentele non-verbale (expresiile faciale, contactul vizual, mișcările mâinilor, postura corpului), extra-lingvistice (tonul, volumul, inflexiunile) și lingvistice.
Formele observației
Directă, (observația se desfășoară în prezența observatorului).
Participativă, (m-am implicat în activitatea subiecților).
Continuă, (în cadrul activităților pe domenii experiențiale).
Sistematică, (aspectele au fost notate în protocolul de observație și interpretate).
3.6. Rezultatele cercetării și interpretarea lor
Nivelul inițial de cunoștințe referitoare la grupa mare/grupa Boboceilor/ (A), lotul
experimental, etapa pre-test. Nr. copii: 24 preșcolari.
Tabel nr. 3.3.
Nivelul inițial de cunoștințe referitoare la, Grupa mare/ Step-by-step (B),
lotul de control etapa pre-test, Nr. copii: 20 preșcolari.
Tabel nr. 3.4.
Aceste date de start pentru stabilirea posibilităților de comunicare în momentul inițierii experimentului, conturează profilul general al celor două eșantioane la începutul experientului.
Probele propuse au demonstrat că nivelul de dezvoltare la domeniile prezentate este diferit. O parte din copii nu posedă cunoștințele specifice vârstei, întâmpină greutăți de exprimare, sunt timizi, datorită faptului că au o slabă frecvență la grădiniță.
Din tabelul nr. 3.3. se poate observa că din totalul de 24 de copii la grupa mare/grupa Boboceilor/ (A) lotul experimental, 3 copii au un comportament atins la cei 4 itemi prezentați în tabel, cu un procent 12,50% , 9 copii au un comportament în dezvoltare la cei 4 itemi prezentați, cu un procent 37, 50% iar 12 copii au un comportament care necesită sprijin cu un procent 50% la cei 4 itemi prezentați.
Astfel că:
Proba 1: – 3 copii identifică corect asemănări, deosebiri dintre fată/băiat, 9 copii identifică asemănări, deosebiri dintre fată/băiat, dar încurcă hainele iar 12 copii nu înțeleg cerința, deci nu reușesc să identifice asemănările, deosebirile dintre fată/băiat.
Proba 2: – 3 copii separă cu ușurință animalele domestice de cele sălbatice, rezolvă foarte ușor sarcina, 9 copii separă relativ ușor animalele cu mici greșeli iar 12 copii nu reușesc să separe corect animalele.
Proba 3: – 3 copii sortează cu ușurință: forma, mărimea, culoarea cerută, 9 copii încurcă cel puțin o culoare și o mărime, iar 12 copii nu reușesc să sorteze.
Proba 4: – 3 copii redau textul unei povești utilizând vorbirea dialogată, 9 copii redau textul unei povești cu ajutor iar 12 copii redau textul unei povești cu dificultate și utilizează un dialog, tot cu dificultate.
Din tabelul nr. 3.4. se poate observa că din totalul de 20 de copii la grupa mare Step-by-step (B) lotul de control, 3 copii au un comportament atins la cei 4 itemi prezentați în tabel, cu un procent 15%, 5 copii au un comportament în dezvoltare la cei 4 itemi prezentați, cu un procent 25% iar 12 copii au un comportament care necesită sprijin cu un procent 60% din cei 4 itemi prezentați.
Astfel că:
Proba 1: – 3 copii identifică corect asemănări, deosebiri dintre fată/băiat, 5 copii identifică asemănări, deosebiri dintre fată/băiat, dar încurcă hainele iar 12 copii nu înțeleg cerința, deci nu reușesc să identifice asemănările, deosebirile dintre fată/băiat.
Proba 2: – 3 copii separă cu ușurință animalele domestice de cele, sălbatice, rezolvă foarte ușor sarcina, 5 copii separă relativ ușor animalele cu mici greșeli iar 12 copii nu reușesc să separe corect animalele.
Proba 3: – 3 copii sortează cu ușurință: forma, mărimea, culoarea cerută, 5 copii încurcă cel puțin o culoare și o mărime, iar 12 copii nu reușesc să sorteze.
Proba 4: – 3 copii redau textul unei povești utilizând vorbirea dialogată, 5 copii redau textul unei povești cu ajutor iar 12 copii redau textul unei povești cu dificultate și utilizează un dialog, tot cu dificultate.
Protocol de observare
Data: Noiembrie
Locul: sala de clasă
Durata: 30 minute
Scopul observării: Observarea comportamentului copiilor în timpul activității integrate ,,Bogățiile toamnei’’(Cunoașterea mediului, Activitate matematică, Educarea limbajului, Educație pentru societate).
Metode interactive de grup: Metoda ciorchinelui, Metoda piramidei, Metoda R.A.I.
Obiective:
Identificarea pentru tema propusă.
Identificarea capacităților de a colobora, comunica.
Eșantion: 24 copii
Tabel cu rezultate obținute în urma aplicării observării comportamentului copiilor în
timpul activităților la grupamare/ grupa Boboceilor/ (A)
Tabel nr. 3.5.
În urma observației sistematice desfășurată, rezultă că majoritatea copiilor sunt interesați de acest gen de activițăți, își manifestă curiozitatea și entuziasmul sub diferite forme. Răspunsurile formulate de copii demonstrează faptul că metodele utilizate îi stimulează, le dezvoltă creativitatea, imaginația, spiritul de colaborare, capacitatea de colaborare.
Observație sistematică am realizato și cu ocazia vizitei la ,,Piața de fructe, legume și flori’’. Prin această acțiune am urmărit:
Familiarizarea copiilor cu fructele, legumele, florile care se vând în piață.
Îmbogățirea cunoștințelor referitoare la mediul lor de viață, de păstrare. (fructe, legume, flori).
Însușirea noțiunilor despre modul de cultivare și creștere.
Pentru elaborarea protocolului de observație am urmărit aceleași comportamente verbale și non-verbale, cu mențiunea că manifestările copiilor au fost mult mai intense.Veseli, încântați și entuziasmați de ceea ce vedeau, chiar dacă au mai fost la piață, împreună cu părinții sau bunicii au participat cu plăcere la această activitate.
Protocol de observare
Data: Noiembrie
Locul: Piața de fructe, legume și flori
Durata: 1 oră
Scopul observării: Observarea comportamentului copiilor în timpul vizitei unei piețe de fructe, legume și flori.
Metode interactive de grup: Metoda cubului, Metoda explozia stelară, Metoda R.A.I.
Obiective:
Identificarea interesului cu care participă la vizită.
Analizarea capacității de a descrie și verbaliza ceea ce au văzut în timpul vizitei.
Verificarea gradului de înțelegere și a capacității de expunere și exprimare.
Eșantion: 24 copii
Tabel cu rezultate obținute în urma aplicării observării comportamentului copiilor în
timpul unei vizite la piața de fructe, legume și flori, la grupa mare/ grupa Boboceilor/ (A)
Tabel nr. 3.6.
Din datele obținute reiese faptul că, deși nu se află pentru prima dată la piață, interesul se află la cote ridicate. Familiarizați deja cu aspectul fructelor, legumelor, florilor sunt curioși să afle cât mai multe aspecte din mediul de viață, îngrijire, cultivare și cum le putem consuma.
Identificarea, selectarea și punerea în practică a metodelor moderne interactive de grup propuse a avut în vedere particularitățile psihologice ale formării deprinderilor de comunicare, nivelul de dezvoltare al limbajului, cât și particularitățile de vârstă ale preșcolarilor. Au fost atent selectate pentru a conferi siguranță și o bună încadrare în sfera de interes a copiilor.
Copiii ajung la o comunicare din ce în ce mai bună, respectă indicațiile propuse în desfășurarea lor.
Din practica la grupă am cunstatat că numai folosind cât mai multe tipuri de jocuri și metode, copilului îi crește capacitatea de comunicare în cadrul domeniilor experiențiale.
Utilizând metoda analizei produselor activității, din tabelele nr. 3.5. și nr. 3.6. am obținut indirect date privitoare la acțiunea educațională, îndeosebi asupra rezultatelor ei. Astfel, că datele mi-au oferit prilejul unor reflecții retroactive și a unor comparații între ceea ce se constată la momentul respectiv și ceea ce ne oferă alte metode, procedee.
Produsele activității mi-au permis să fac previziuni în legătură cu dezvoltarea personalității copiilor, să depistez cauzele unor manifestări comportamentale ale lor, dar și a gradului de comunicare.
Am căutat să nu influențez copiii în realizarea lucrărilor: experiențe, desene, planșe, activități practice sau fișe matematice puse la dispoziție.
Aplicând această metodă am avut în vedere faptul că produsele activității sunt oglinda personalității copilului.
De un real folos mi-a fost chestionarul, pentru realizarea feed-back-ului pe care l-am aplicat copiilor. Având în vedere că preșcolarii sunt în perioada preabecedară, eu am citit întrebările cu explicațiile necesare, iar ei au bifat imaginile pe care le-au considerat potrivite.
Folosind metoda anchetei – chestionarul am aflat în ce măsură copiii sunt atrași de activitățile desfășurate în natură și în același timp de activitățile integrate în cadrul cărora se folosesc metode interactive de grup. Totodată m-a ajutat în determinarea unor trăsături de personalitate, a nivelului de comunicare, a unor atitudini și mentalități.
Chestionarul m-a ajutat să cunosc și să pot delimita aspecte legate de factorii ce influențează activitatea în grup, să obțin date concrete și să surprind obiectiv evoluția și stadiul de comumicare atins de fiecare copil în parte. Cunoștințele copiilor au fost testate cu ajutorul chestionarului alcătuit în conformitate cu vârsta lor.
Rezultatele m-au condus la idea că activitățile experiențiale, la disciplimele Domeniul Limbă și comuicare, (Educarea limbajului), Domeniul Științe (Cunoașterea mediului, Activitate matematică), Domeniul om și societate (Educație pentru societate) la care am aplicat metode interactive de grup, își au locul bine definit în evoluția situațiilor de comunicare a copilului preșcolar.
ETAPA POST-TEST
c) Etapa finală, evaluativă, post-test s-a desfășurat la finalul semestrului I, în perioada 27.01- 01.02.2019 (1săptămână), în cadrul acesteia aplicându-se probe de evaluare pentru a stabili nivelul de deprinderi la care s-a ajuns în urma aplicării variabilei independente la eșantionul de subiecți,grupa Grupa mare/ grupa Boboceilor/ (A) pentru a releva modul de evoluție a subiecților față de etapa inițială.
1. Proba de comparare pentru identificarea, asemănărilor, deosebirilor dintre fată/băiat.
La această probă am cerut copiilor să denumească imaginile: asemănări, deosebiri, îmbrăcăminte, de fată/băiat – 2 puncte. Anexa 5 / Metoda ciorchinelui.
2. Proba de generalizare pentru diferențierea animalelor domestice de cele sălbatice ,,În lumea animalelor”/se denumește mediul de viață al animalelor domestice, sălbatice și se descrie ce au animalele în comun probă orală -2 puncte Anexa 6 /Metoda Diagrama Venn.
3. Proba de clasificare: Să identifice: fructe, legume și flori, să le descrie în propoziții simple, așezându-le după criteriul dat – 2 puncte probă orală Anexa 7/Metoda piramidei.
4. Proba de verificare a unor povești cunoscute și norme de comportare: ,,Trăistuța cu povești”/probă orală – 2 puncte Anexa 8.
5. Proba analitică: Participă la discuții de grup sugerând ce este de făcut mai departe într-un joc/activitate -2 punct.
Aplicate la următoarele activității:
Cunoașterea mediului, Activitate matematică și Educație pentru societate
,,Corpul uman? ”- Convorbire
,,Unde este locul și casa mea” – Observare
,,Fructe parfumate’’ – Joc didactic
Educarea limbajului și activități de dezvoltare personală (ADP)
,,Trăistuța cu povești”/probă orală.
Obiective de evaluare:
O1. – să descrie asemănări, deosebi dintre fată/băiat – 1 punct;
O2. – să descrie îmbrăcăminte de fată/băiat – 1 punct.;
O3. – să denumească mediul de viață al animalelor domestice, sălbatice – 1 punct;
O4. – să descrie ce au animalele în comun – 1 puncte;
O 5. – să sorteze fructe, legume, și flori -1 puncte;
O6. – să le descrie în propoziții simple -1 puncte;
O7. – să recunoască povestea -1 puncte;
O 8. – să răspunde la întrebări – 1 puncte;
O9. – să participe la discuții de grup -1 puncte;
O10. – să sugereze ce este de făcut mai departe într-un joc/activitate – 1 puncte.
Tabel nr. 3.7.
Descriprori de performanță
Tabel nr. 3.8.
Fiecărui descriptor de performanță s-a acordat un punctaj, în funcție de gradul de dificultate al acestuia.
Preșcolarii au fost notați cu calificative după cum urmează:
Copilul obține – sub 5 puncte (Comportament Insuficient)
Copilul obține Suficient – între 5 și 6,99 puncte (Comportament care necesită sprijin)
Copilul obține Bine – între 7 și 8,99 puncte ( Comportament în dezvoltare)
Copilul obține Foarte Bine – între 9 și 10 puncte (Comportament atins)
Rezultate finale obținute de preșcolarii, grupei experimentale
Tabel nr. 3.9.
Prezentarea rezultatelor obținute la Grupa mare/ grupa Boboceilor/ (A) grupa
experimentală, Nr. copii: 24 preșcolari. În urma aplicării post-testului
Tabel nr. 3.10.
Din tabelul nr. 3.10. se poate observa că din totalul de 24 de copii la grupa mare/grupa Boboceilor/ (A) lotul experimental, 6 copii au un comportament atins la cei 5 itemi prezentați în tabel, cu un procent 25%, 12 copii au un comportament în dezvoltare la cei 5 itemi prezentați, cu un procent 50% , iar 6 copii au un comportament care necesită sprijin cu un procent 25% la cei 5 itemi prezentați.
Astfel că se poate observa din tabelul nr. 3.9. rezultatele obținute:
Proba 1: 18 copii identifică corect asemănări, deosebiri dintre fată/băiat, 6 copii identifică asemănări, deosebiri dintre fată/băiat, dar încurcă hainele.
Proba 2: 24 copii separă cu ușurință animalele domestice de cele, sălbatice, rezolvă foarte ușor sarcina.
Proba 3: 18 copii sortează cu ușurință: forma, mărimea, culoarea cerută, 6 copii încurcă cel puțin o culoare și o mărime.
Proba 4: 6 copii redau textul unei povești utilizând vorbirea dialogată, 18 copii redau textul unei povești cu ajutor.
Proba 5: 12 copii participă la discuțiile de grup sugerând ce este de făcut mai departe într-un joc/activitate, 12 copii participă la discuțiile de grup dar nu sugerează ce este de făcut mai departe într-un joc/activitate.
Această probă de evaluare utilizată la sfârșitul intervenției a avut rolul de a verifica în ce măsură subiecții au evoluat în ceea ce privesc rezultatele școlare. Menționez că pe parcursul desfășurării cercetării, cu preșcolarii de la grupa mare s-a lucrat conform premiselor stabilite în ipoteză. Prin aplicarea acestui test final s-a dorit să se afle nivelul la care se află cunoștințele preșolarilor la finele experimentului. Rezultatele confirmă că metodele moderne aduc copiilor performanțe școlare mai bune, că munca în grup permite împărțirea responsabilității și oferă copiilor posibilitatea de a-și face cunoscute ideile, experiența, informațiile, strategiile personale de lucru.
La finalul experimentului, s-a avut în vedere compararea rezultatelor obținute de preșcolari, ca urmare a aplicării programului experimental. În continuare, s-a urmărit compararea rezultatelor finale obținute de subiecți în faza finală și rezultatele obținute în faza de pre-test.
În urma aplicării probelor de evaluare din cadrul pre-test și post-testului, care au urmărit în ce măsură, calitativ, copiii și-au îmbunătățit deprinderile de comunicare în cadrul metodelor moderne, după aplicarea activităților integrate și s-au înregistrat următoarele rezultate:
Nivelul inițial și final la eșantionul experimental și de control
Tabel nr. 3.11.
În urma desfășurării intervenției, rezultatele inregistrate de copii la proba de evaluare finală au fost superioare celor din pre-test. Se poate observa Nivelul inițial și final, la eșantionul experimental o diferență procentuală mai mare în cazul calificativului Foarte bine/Comportement atins, în etapa de pre-test, 3 copii, au obținut calificativul Foarte bine, iar în etapa de post-test, 6 copii, au obținut acest calificativ, creșterea procentuală fiind de 12,50%. De asemenea la calificativul Bine/ Comportament în dezvoltare la etapa de pre-test, 9 copii, au acest calificativ, iar în etapa de post-test, 12 copii cu un procent de creștere de 12,50%. Un alt progres vizibil este și la calificativul Suficient/Comportament care necesită sprijin la etapa de pre-test, 12 copii, au acest calificativ iar în etapa de post-test, 6 copii, au acest calificativ, cu un procent de creștere de 25%. Așadar se observă o îmbunătățire semnificativă, mai ales la preșcolarii care necesită sprijin.
Comparând aceste două rezultate, se vede clar că la sfârșitul experimentului s-au obținut rezultate superioare față de etapa constatativă. Aceste rezultate ne conduc la ideea că în comparațiecu metodele tradiționale, metodele moderne folosite la grupă, în predarea integrată
favorizeazăcreșterearandamentuluișcolar. La sfârșitul cercetării s-a constatat progres în aplicarea metodelor moderne în procesul de învățare din grădiniță, care au avut un rol important în socializarea conduitei preșcolarilor, prin învățarea de plăcere fără constrângeri.
Deci, putem spune că ipoteza stabilită a fost confirmată, iar metodele didactice moderne și proiectarea integrată a activităților au ajutat la progresul școlar. Faptul că la testul din perioada finală, preșcolarii au obținut rezultate superioare comparativ cu cele din perioada constatativă, cred că metodele didactice moderne și abordarea integrată a activităților instructiv-educative sunt foarte eficiente în învățământul preșcolar.
Se poate observa Nivelul inițial și final, al Grupului de control că din totalul de 20 de copii la grupa mare Step-by-step (B), în etapa de pre-test,3 copii, au un comportament atins/ FB, cu un procentde 15%, iar la post-test, 4 copii, au acest comportament atins cu un procent de 20%, la comportamentul în dezvoltare/B, în etapa de pre-test, 5 copii, au un comportament în dezvoltare /B, cu un procent de 25%, iar la post-test, 7 copii, au acest comportament cu un procent de 35%, iar la comportamentul care necesită sprijin/S în etapa de pre-test, 12 copii, au un comportament care necesită sprijin cu un procentde 60%, la post-test, 9 copii, au un comportament care necesită sprijin cu un procent 45%. Datorită faptului că activitățile s-au desfășurat constant, folosindu-se mai rar metodele moderne, grupul de control are rezultate cu un progres mai mic.
CONCLUZII
Prin lucrarea de față mi-am concentrat atenția asupra modernizării procesului de predare/învățare prin utilizarea unor metode noi în scopul creșterii eficienței în predarea integrată. Se poate spune că pedagogii sunt unanim de acord cu necesitatea organizării învățământului și a desfășurării activității școlare adecvat trăsăturilor caracteristice unor grupuri de elevi și chiar specifice fiecărui elev. Ideea modernizării școlii după elev, în perspectiva realizării obiectivelor învățământului și nu adaptarea elevului la o școală arbitrar concepută este dominantă în strategia determinării structurii învățământului, a conținutului sau a metodologiei didactice.
Tiberiu Kulcsar, în lucrarea ,,Factori psihologici ai reușitei școlare” precizează că ,,eșecul școlar al elevilor poate fi evitat prin practica unei metode pedagogice active și mai individualizate, în raport cu profilul psihologic al acestora. (Kulcar, Tiberiu, Prefață la lucrarea Factorii psihologici ai reușitei scolare, E.D.P., București, 1978, pag 4).
Metodele active de învățare sunt singurele care pot transforma posibilitățile latente ale creierului în instrumente mintale reale.
Prin activitatea la clasă, am căutat ca accentul să nu cadă pe captivitatea educatorului, ci pe stimularea impulsurilor interne, a motivației învățării, a comportamentelor pe care le vizează obiectivele educației timpurii, care trebuie să fie orientate în optica învățării participative, cu intensificarea gradată a mecanismelor intelectuale.
Prin prezentarea modalităților practice de predare integrată, cumulată cu metodele moderne la grupa mare în lucrarea de față am urmărit elaborarea unor scheme mintale simple, pe care elevul să le utilizeze creator, în situații cât mai variate.
Prin munca diferențiată și individualizată se pot obține rezultate foarte bune. Lecțiile care au la bază învățarea prin cooperare se caracterizează prin interdependență, răspunderea individuală, predarea directă a deprinderilor sociale, rolul de observator al profesorului care poate interveni la nevoie, climat mai relaxat etc.
Elevii sunt capabili și sunt dornici să învețe, dar pentru aceasta dascălul are datoria de a-i stimula și ajuta permanent, de a găsi mijloace și metode didactice atractive și în concordanță cu dezvoltarea intelectuală a acestora.
Metodele moderne de învățare prin cooperare sunt singurele care pot transforma posibilitățile latente ale creierului în instrumente mintale reale.
Ținând cont de tot ceea ce s-a prezentat până acum, de rezultatele care s-au obținut, se poate desprinde ideea că experimentul și-a atins scopul, ipoteza de lucru șianume utilizarea metodelor moderne și aproiectării integrate îi va mobiliza și stimula pe copii să se implice conștient și activ, în rezolvarea sarcinilor primite și le va îmbunătății competențele au fost confirmate și obiectivele stabilite la începutul cercetării, au fost atinse în urma evaluării și interpretării rezultatelor.
Putem concluziona că în urma activității copiilor, a analizei produselor activității, a comparării rezultatelor copiilor din cele două etape, putem afirma că metodale moderne și abordarea integrată a activităților instructiv-educativă îi mobilizează și îi stimulează să se implice conștient și activ în rezolvarea sarcinilor primite, antrenând gândirea divergentă a copiilor.
Concluziile referitoare la diferitele moduri de organizare a preșcolarilor în predarea metodelor moderne și a proiectării integrate ar fi:
învățământul frontal contribuie în mod deosebit la însușirea de către elevi a elementelor de bază a noțiunilor esențiale, tehnicilor de muncă intelectuală;
învățământul pe grupe îi obișnuiește pe copii să aplice în forme variate cunoștințe, însușiri, deprinderi și le formează priceperea de a învăța singuri, de a se exprima liber, dezvoltându-se gândirea, creativitatea, sentimentele și atitudinile pozitive;
organizarea individuală și cea pe grupe cultivă inventivitatea, gândirea independentă și creatoare.
Conform acestor metode active în predarea integrată, nu numai solicitarea elevilor este maximă ci și solicitarea noastră, tactul nostru pedagogic.
Deoarece aptitudinile și deprinderile se destăinuie cu precădere de timpuriu, ca ghioceii ce răsar din zăpada începuturilor de primăvară, trebuie puse în lumina unui soare cald și surâzător și ferite de a fi înăbușite sau strivite de supărare sau miopie.
Anexe 1/ PRE-TEST
Proba de comparare pentru identificarea, asemănărilor, deosebirilor dintre fată/băiat
– ,,Corpul uman”/ probă orală – 2 puncte
Proba de generalizare pentru diferențierea animalelor domestice, sălbatice ,,Unde este locul și casa mea’’/probă orală – 2 puncte
Le-am prezentat copiilor câteva animale: cățel, porc, vacă, oaie, cal, găină, urs, lup, iepuraș, căprioară etc. Am cerut copiilor să denumească aceste animale domestice, sălbatice și să spună unde locuiesc.
Anexe 2/ PRE-TEST
Anexe 2/ PRE-TEST
Denumește animalele domestice și sălbatice, locul și casa lor- 2 puncte.
Anexe 3/ PRE-TEST
Proba de clasificare: formează grupe din următoarele imagini: formă, mărime, culoare/ probă orală. Aici copii au avut ca sarcină gruparea obiectelor – să clasifice obiectele după criteriul formă, culoare și mărime- probă orală. -,,Recunoaște și denumește jucăriile din grupă” -2 puncte.
Anexa 4/ PRE-TEST- Material ilustrat
Proba de verificare a unor povești cunoscute și norme de comportare: Trăistuța cu povești- Recunoaște povestea/probă orală
Anexa 4/ PRE-TEST
Recunoaște povestea – 1 puncte.
Denumește personajele -1 puncte.
Anexa 5/ POST-TEST- Metoda ciorchinelui
Denumește imaginile: asemănări, deosebi, îmbrăcăminte, de fată/băiat – 2 puncte.
Anexa 6/ POST-TEST- Metoda Diagrama Venn
Denumește mediul de viață al animalelor domestice, sălbatice și descrie ce au animalele în comun- 2 puncte.
Mediul de viață
Casa omului Pădure
Ce au în comun, animalele domestice și cele sălbatice: 4 picioare, copite, blană, piele, cap, ochi, bot, coadă, fac pui.
ANEXE 7/ POST-TEST- Metoda ciorchinelui și metoda piramida
Tema: ,,Toamna în imagini ”
Mijloc de realizare: joc didactic/Cuvinte și propoziții simple ce exprimă fenomene/fructe, legume, flori de toamnă.
Scopul activității: Verificarea cunoștințelor copiilor despre legume, fructe și flori de toamnă. Consolidarea deprinderii de a formula propoziții corecte gramatical și numerația în limitele 1-5.
Reguli de joc: Copiii învârt de roată iar unde se oprește acul, alcătuiesc propoziții simple despre imagine, răspunzând la întrebarea: Ce ne-a adus toamna? Este recompensat copilul care dă cel mai complet răspuns.
Elemente de joc: Surpriza, aplauze, mânuirea materialului, mișcarea
Obiective operațional: Domeniu Limbă și comunicare+ Matematică
O1- Să recunoască fructe, legume și flori prezentate de educatoare în imagini.
O2- Să identifice fructe, legume și flori, să le descrie în propoziții simple.
O3- Alăturarea (aranjarea) unor elemente într-un ansamblu dat, în limitele 1-5.
Strategia didactică:
Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, observația, exercițiul
Mijloa Materiale didactice: Panou – roata toamnei, jetoane (imagini fructe, legume și flori) recompense.
Forme de organizare: frontal, individual
Durata: 30-40 minute
Locul desfășurării: sala de grupă
Anexa 7/ POST-TEST- Metoda piramidei
Să identifice: fructe, legume și flori, să le descrie în propoziții simple, așezându-le după criteriul dat- 2 puncte.
Anexa 8/ POST-TEST- 2 puncte
1. Unește cu o linie fiecare personaj cu povestea din care face parte – 0,5 puncte.
2. Colorează povestea preferată – 0,5 puncte.
3.Unește imaginea cu litera corespunzătoare – 0,5 puncte.
4. Alcătuiește propoziții cu imaginile din poveste – 0,5 puncte.
I C N C F G
Proiect de activitate didactică
Grădinița: Colegiul Național Pedagogic ,, Regina Maria’’ Deva
Nivelul: II
Grupa: Mare
Educatoare: Lăscuș Elena
Tema anuală: „ Când/cum și de ce se întâmplă?”
Tema săptămânii: Roadele dulci ale Toamnei
Categoria de activitate: Activitate integrată/Cunoașterea mediului/Educație pentru societate
Tema acticității: „Fructe parfumate”
Tipul de activitate: Verificarea și consolidarea cunoștințelor
Forma de realizare: Joc didactic
Scopul activității: Consolidarea cunoștințelor despre cum trebuie să consumăm fructele și ce știm despre mediul lor de viață. Dezvoltarea capacității de cunoaștere și recunoaștere a fructelor de toamnă, precum și raportarea numărului la cantitate și invers.
Obiective operaționale: să descrie mărul prin antrenarea analizatorului vizual (culoare, mărime); să descopere asemănările și deosebirile față de pară; să recunoască obiectele cu care se aseamănă mărul; să descrie părțile componente ale mărului; să deseneze ,,Cubul fructelor de toamnă”, să respecte regulile de igienă alimentară, să raporteze numărului la cantitate și invers.
Strategii didactice:
Metode și procedee: – conversația, explicația, demonstrația, observația, jocul didactic
– Metoda Cubului , Metoda R.A.I.
Material didactic: cubul cu cele 6 fețe divers colorate, coșul cu fructe de toamnă, Zâna Toamna, ecusoane cu fructe de toamnă (folosite pentru alegerea grupelor), imagini reprezentând obiectele cu care se aseamănă mărul.
Bibliografie:
Cărți și lucrări de autor în edituri
Adina Glava, Maria Pocol, Lolica Lenuța Tătaru, Educația timpurie – ghid metodic pentru aplicarea curriculum-ului preșcolar, Editura Paralela 45,2009, p. 38-102.
Adina Glava, Cătălin Glava, Introducere în pedagogia preșcolară, Editura Dacia,Cluj– Napoca, 2002, p.119-125.
Activitatea integrată din Grădiniță – Ghid pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar, Editura Didactica Publishing House, 2008 DPH.
Crenguța Lăcrămioara Oprea, Strategii didactice interactive, Editura Didactică și Pedagogică, R.A. , 2009, p. 119, 201, 211, 214, 280.
Curriculum pentru învățământul preșcolar între 3-6/7 ani, 2008, p. 18-22.
Daniela Jeder volum coordonat, Elemente de didactică aplicată în învățământul preșcolar, București, Editura Didactica Publishing House, 2017, DPH, p.114,117, 121.
Florica Mitu, Ștefania Antonovici, Metodica activităților de educare a limbajului în învățământul preșcolar, Grădinița Humanitas, Seria didactica, 2005, p.70.
Florica Mitu, Ștefania Antonovici, Jocuri didactice integrate pentru învățământul preșcolar, Grădinița Humanitas, Seria didactica, 2005, p.53.
Filofteia Grama, Mioara Pletea, Cristina Spânu, Laurenția Culea, Rodica Fotache, Anghela Ciubotaru, Angela Sesovici, Ghid pentru proiecte tematice. Activități integrate pentru preșcolari (3-5 ani), Editura Didactica Publishing House, 2008, DPH, p.70.
Ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor între 3 și 6/7 ani, Ministerul educației, cercetării și tineretului, 2008, p. 26-74.
Ioan Jinga și Elena Istrate, coordonatori, Manual de pedagogie/ ediția a II- a, revăzută și adăugită, 2001; p. 61-75.
Ioan Nicula, Tratat de pedagogie școlară, Editura Aramis, 2003; p. 69-85.
Laurenția Culea, Angela Sesovici, Filofteia Grama, Mioara Pletea, Daniela Ionescu, Nicoleta Anghel, Activitatea integrată din grădiniță – Ghid DPH, 2008.
Nicoleta Bârsan, Jocuri didactice specific dezvoltării limbajului și comunicării orale a preșcolarilor mari. Editura Didactică și pedagogică R.A, București 1995.
Rodica Gavra coordinator ,,Totul … Pentru Copil – Ghid pentru educatoare și directori, Colecția ghiduri, Editura Diana, 2008, p. 33-35.
Silvia Breben, Elena Goncea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga, Metode interactive de grup-ghid metodic, Editura Arves, 2002, p. 62-63, p. 123-129, p.121, p.142, p. 185.
Smaranda Maria Cioflică, Silvia Borțeanu,Gabriela Berbeceanu,Elena Ilie, Suport metodic pentru planificarea calendaristică Editura Tehno-Art 2008, 168-170 și caiet p. 8, 10, 11.
Viorica Preda, Metodica activităților instructiv-educative în grădinița de copii, Ministerul educației, cercetării tineretului și sportului, Editura Sitech Craiova, 2010.
Reviste de specialitate
Revista învățământul preșcolar, Ministerul educației, cercetării și inovării, nr.1/2-2009 p.170.
Revistă Națională de profil psihopedagogic pentru cadre didactice din învățământul preșcolar și primar; Editura Arlequin, Revista nr.1/2 -2010, p. 171.
Revistă Națională de profil psihopedagogic pentru cadre didactice din învățământul preșcolar și primar; Editura Arlequin, Revista nr.3/4 -2010, p. 141.
Revistă Națională de profil psihopedagogic pentru cadre didactice din învățământul preșcolar și primar; Editura Arlequin, Revista nr.3/4 -2015, p. 116.
Resurse în format electronic
Adina Glava, Lolica Tătaru, Olga Chiș, Piramida Cunoașterii- Repere metodice în aplicarea curriculum-ului preșcolar referent științific: prof. univ. dr. Vasile Chiș. – Pitești:EdituraDiamant, 2014.
http://www.scritub.com/profesor-scoala/Activitatile-integrate.
Nicola Ioan, Pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1992, pag. 84-102. Răfăilă Elena, Educarea creativității la vârsa preșcolară, Ed, Aramis, Buc. 2002
Șchiopu Ursula, Psihologia vârstelor, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București 1997, pag. 241-245.
www.didactic.ro.
Programa activităților instructiv-educative din grădiniță;
Ministerul educației și cercetării „Metoda proiectelor la vârstele timpurii”; Ed. Miniped. Buc. 2002
Revista Invățământului Preșcolar nr. 3-4/2003
RevistaInvățământului Preșcolar nr.1-2/2004
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: ,,Zâmbet de primăvară am observat ,,Copacii înfloriți. [305152] (ID: 305152)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.