Lect. Univ. Dr. Cioca Ionela-Cornelia [305116]

Licență

Lect. Univ. Dr. Cioca Ionela-Cornelia [305116]

Byadmin ianuarie 1, 2024

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 ALBA IULIA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ZI

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:

Lect. Univ. Dr. [anonimizat]: [anonimizat]

2017

MINISTERUL EDUCAȘIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 ALBA IULIA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ZI

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ȘI VENITURILOR

LA SOCIETATEA

TEO&RĂZVI S.R.L.

Coordonator științific:

Lect. Univ. Dr. [anonimizat]: [anonimizat]

2017

INTRODUCERE

Contabilitatea a apărut din nevoia de a satisface pe plan informațional și decizional la problema gestiunii valorice economice. [anonimizat], prelucrează și trasmite informații despre o entitate identificabilă.

[anonimizat]-o [anonimizat].

[anonimizat]. Formula obținerii profitului brut este clasică și foarte cunoscută: venituri totale minus cheltuieli totale.

Lucrarea intitulată „Contabilitatea cheltuielilor și veniturilor la S.C. TEO&RĂZVI S.R.L. cuprinde aspecte ce privesc contabilitatea financiară a cheltuielilor, veniturilor și rezultatelor în cadrul societății TEO&RĂZVI S.R.L., precum și aspecte de natură teoretică.

Am ales această temă deoarce este un lucru important cum o [anonimizat] a [anonimizat].

Toate entitățiile înregistrează venituri și cheltuieli pe perioada existenței pe piață. Cheltuielile reprezintă eforturi negative pentru entitate, o scădere, iar veniturile reprezintă efecte pozitive pentru entitate, o creștere. Compararea lor rezultă profitul sau pierderea entității economice.

Am ales tema „Contabilitatea cheltuielilor și a veniturilor la S.C. TEO&RĂZVI S.R.L.” deoarece consider că este important în contextul economic actual cunoașterea modului de determinare a [anonimizat].

Lucrarea este structurată pe patru capitole și începe cu o scurtă prezentare a societății TEO&RĂZVI S.R.L. [anonimizat], [anonimizat].

Deoarece analiza globală a [anonimizat]-financiari privind creșterea sau scăderea cheltuielilor și veniturilor pe o perioadă de 2 ani.

Capitolul 2 ”CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ȘI VENITURILOR la S.C. TEO&RĂZVI S.R.L.” este capitolul în care am cercetat și am prezentat din punct de vedere teoretic o scurtă prezentare a contabilității financiare urmată de subcapitolele privind contabilitatea cheltuielilor: definiție, clasificare, [anonimizat], [anonimizat]lor și cheltuielilor și rezultatele financiare. În acest capitol este explicat ce înseamnă și cum funcționează cheltuielile și veniturile într-un exercițiu financiar.

Capitolul 3 este reprezentat de ”ASPECTE PRACTICE LA S.C. TEO&RĂZVI S.R.L. PRIIVIND CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ȘI A VENITURILOR” în cadrul căruia am analizat studiul de caz în contabilitate a operaților de cheltuieli și venituri în cadrul entității cât și rezultatele financiare pe perioada lunii decembrie din anul 2015 cu ajutorul Registrului Jurnal.

Capitolul 4 este intitulat ”Concluzii”, este capitolul în care o să vă prezint aspecte teoretice și practice privind contabilitatea cheltuielilor și a veniturilor. Pentru partea practică o să înregistrez un Registru Jurnal și o să vă prezint și anexele folosite de enitate pentru anul 2015 și în ultimul rând bibliografia și articolele științifice care m-au ajutat la elaborarea lucrării de licență.

CAPITOLUL 1 INFORMAȚII GENERALE ALE SOCIETĂȚII TEO&RĂZVI S.R.L.

Descrierea societății TEO&RĂZVI S.R.L

Societatea TEO&RĂZVI S.R.L., este o societate cu răspundere limitată și cu un capital integral privat înființată în anul 2010, înscrisă la Registrul Comerțului sub numărul J01/78/2010. Aceasta este situată în comuna Jidvei, localitate Căpâlna de Jos, județul ALBA, ROMÂNIA.

Codul Unic de Înregistrarea a firmei este: RO26533503.

Personalul angajat este unul calificat cu experiență de lucru.

Conducerea firmei este asigurată de doi asociați și un administrator.

Societatea TEO&RĂZVI S.R.L. este persoană juridică romană și s-a constituit cu răspundere limitată, iar părțile sociale sunt deținute de doi actionari.

Durata societății este nelimitată, cu începere de la data înregistrării la Camera de Comerț.

Conform Ordinului Ministerului Finanțelor Publice 1802/2014, cu modificările și completările ulterioare, societatea întocmește contul prescurtat de profit și pierdere, care să prezinte separat:

Cifra de afaceri;

Alte venituri;

Costul materiilor prime și al consumabilelor;

Cheltuieli cu personalul;

Ajustări de valoare;

Alte cheltuieli;

Impozite;

Profit sau pierdere.

Situațiile financiare anuale întocmite de societatea comerciala cuprind:

Bilanț prescurtat;

Cont de profit și pierdere prescurtat;

Note explicative / Date informative la situațiile financiare anuale.

Situațiile financiare anuale întocmite oferă o imagine fidelă a operațiunilor economico-financiare ale societății.

Obiectul de activitate și obiectivul fundamental. Prezentarea serviciilor

Firma activează pe două servicii, cum ar fi:

Agricultura; și

Transporturi rutiere de marfă.

Dar obiectul principal al firmei este transporturi rutiere de marfă – Cod CAEN 4941, datorită numărului mare de clienți și furnizori. Transportă mafră atât în țară cât și în străinătate, în mare parte în Franța.

În această firmă de transport, obiectivul fundamental constă în realizarea serviciilor de transport astfel încat aceasta să respecte normele de calitate prevăzute de lege.

Activitatea de transport al firmei S.C. TEO&RĂZVI S.R.L. se desfășoară în prezent în următoarele obiective:

Prestează servicii de transport mărfuri, atât ăn țară, cât și în străinătate;

Transporul de mărfuri se efectuează la cerere.

Deși este o entitate mică și cu un număr mic de angajați mereu își sadisfac clienții și respectă termenul stabilit pentru transport, fiind o firmă serioasă privind respectarea contractelor.

Istoricul firmei

Societatea a fost înființată în anul 2010 având un număr de 2 angajați cu un singur camion, iar în prezent a urmat o perioadă de dezvoltare ajugând la un număr de 6 angajați, 2 camioane și achiziționarea de diverse utilaje agricole diversificând prestări de servicii și în agricultură.

În primul an firma, S.C. TEO & RAZVI S.R.L a avut o cifră de afaceri în valoare de 366276 lei, un profit net de 166020 lei, datorii de 256908 lei, active imobilizate de 135009 lei, active circulante de 129500 lei și capitaluri propii de 336003 lei, iar în anul trecut, în 2015 firma a avut o cifră de afaceri în valoare de 692073 lei, un profit net de 413980 lei, datorii de 182005 lei, active imobilizate 822850 lei, active circulante 103300 lei și capitaluri propii de 371099 lei.

Deși este o societate mică și cu un număr mic de angajați, firma nu a avut niciodată pierdere/cheltuieli ci numa profit/venituri chiar dacă este mic.

Iar în anul trecut (2016), firma are până la sfârșitul lunii Octombrie o cifră de afaceri în valoare de 524122 lei.

Analiza principalilor indicatori economico-financiari

Factorii analizei economico-financiari

Importanța analizei economică decurge și din funcțile ei. Acestea sunt:

Descoperirea și mobilizarea rezervelor interne;

Conscolidarea autonomiei economico-financiare și creșterea eficenței economice;

Diagnoza și reglarea activității înreprinderii;

Participarea activă la actul decizional.

Evoluția indicatorilor economico-financiari, aferentă anilor 2010-2015

Tabel nr. 1

Sursa: prelucrarea datelor obținute de la S.C. TEO&RĂZVI S.R.L

Conform datelor din tabelul nr. 1, cifra de afaceri crește si scade de la un an la altul iar în 2015 cifra de afaceri a scazut fată de anul 2014 cu 68944 lei. Conform datelor primite de la societatea S.C. TEO&RĂZVI S.R.L. în anul 2016 pâna la data de 31.10.2016 a avut o cifră de afaceri de 524122 lei, ceea ce duce la o creștere a cifrei de afaceri.

Evoluția indicatorilor din venituri și cheltuieli totale, aferentă anilor 2014-2015

Tabel nr. 2

Sursa: prelucrarea datelor obținute de la S.C. TEO&RĂZVI S.R.L.

Din datele prezentate în tabelul de mai sus a rezultat:

cifra de afaceri a scăzut în anul 2015 cu 68944 față de anul 2014;

veniturile din exploatare au scăzut în anul 2015 cu 273520 față de anul 2014;

veniturile financiare au crescut în anul 2015 cu 359 față de anul 2014;

ceea ce rezultă că veniturile totale au scăzut în anul 2015 cu 273161 față de anul 2014;

cheltuielile din exploatare au scăzut în anul 2015 cu 276663 față de anul 2014;

cheltuielile financiare au crescut în anul 2015 cu 3905 față de anul 2014;

ceea ce rezultă că cheltuielile totale au scăzut în 2015 cu 272758 față de anul 2014.

Iar prin calcularea abaterii relativă a rezultat că:

cifra de afaceri a scăzut cu 171,07 %;

veniturile din exploatare au scăzut cu o pondere de 100,13%, veniturile financiare au crescut cu o pondere de 0,13%;

cheltuielile din exploatare au scăzut cu o pondere de 101.43% și cheltuielile financiare au crescut cu o pondere de 1,43%;

Veniturile totale si cheltuielile totale au scăzut cu 100%.

Graficul indicatoriilor economico-financiari aferent anilor 2014-2015

Grafic nr. 1

Sursa: prelucrarea datelor obținute de la S.C. TEO&RĂZVI S.R.L.

Indicatorii economico-financiari privind ponderea și rezultatele anilor 2014-2015

Tabel nr. 3

Sursa: prelucrarea datelor obținute de la S.C. TEO&RĂZVI S.R.L.

Din datele prezentate în tabelul nr.3 a rezultat că:

veniturile din exploatare au scăzut cu o pondere de 0,001 în anul 2015 față de anul 2014;

veniturile financiare au crescut cu o pondere de 0,001 în anul 2015 față de anul 2014;

cheltuielile din exploatare rezultă au scăzut în anul 2015 cu 0.011 față de anul 2014;

cheltuielile financiare rezultă au crescut în anul 2015 cu 0,11 față de anul 2014;

rezultatul exploatării rezultă a crescut în anul 2015 cu 3143 față de anul 2014;

rezultatul financiar rezultă a crescut în anul 2015 cu 3546 față de anul 2014;

rezultatul curent a scăzut în anul 2015 cu 403 față de anul 2014;

rezultatul brut a scăzut în anul 2015 cu 403 față de anul 2014;

rezultatul net a scăzut în anul 2015 cu 359 față de anul 2014;

analiza dinamicii și structurii veniturilor totale au scăzut în anul 2015 cu 273161 față de anul 2014;

analiza dinamicii și structurii cheltuielilor totale au scăzut în anul 2015 cu 272758 față de anul 2014.

Graficul rezultatelor veniturilor și cheltuielilor aferente anilor 2014-2015

Grafic nr. 2

Sursa: prelucrarea datelor obținute de la S.C. TEO&RĂZVI S.R.L.

Graficul ponderii veniturilor și cheltuielilor aferente anilor 2014-2015

Grafic nr. 3

Sursa: prelucrarea datelor obținute de la S.C. TEO&RĂZVI S.R.L.

Structura organizatorică

”Desfășurarea activității unității economice presupune conceperea unei structuri organizatorice optime care să favorizeze atingerea obiectivelor propuse.

Organizarea structurală reprezintă gruparea acțiunilor, funcțiunilor sarcinilor și atribuțiilor conform anumitor criterii și repartizarea acestora în subdiviziuni organizatorice, pe grupuri de persoane, în vederea asigurării unor condiții optime pentru îndeplinirea obiectivelor unității economice.

Structura organizatorică este rezultatul organizării structurale.

Structura organizatorică este dată de ansamblul posturilor, al subdiviziunilor organizatorice și al relațiilor dintre acestea, astfel constituite și reglementate încât să asigure premisele organizatorice necesare obținerii performanțelor stabilite.

Elementele de bază ale structurii organizatorice sunt:”

Postul;

Funcția;

Ponderea ierarhică;

Compartimentul;

Relațiile dintre compartimente sau posturi;

Niveluri ierarhice.

Structura organizatorică a unei întreprinderi se proiectează pe baza unor norme, reguli, principii și documente oficiale.

Administratorul este răspunzător și pentru existența tuturor registrelor cerute de lege, dar și pentru ținerea lor corectă, precum și pentru păstrarea acestora la sediul social al societății ( de exemplu: registrul asociaților, documente de evidență contabilă, registrul inventar, registrul unic de control). Unul din registrele importante cerute de lege este ”registrul asociaților” unde sunt menționate date ca: numele și prenumele asociaților, domeniul fiecăruia, transferul părților sociale sau orice altă modificare referitoare la părțile sociale.

Administratorul negociază salariile cu fiecare angajat în parte, nivelul salariului fiind stabilit în funcție de: atribuțiile fiecăruia, capacități intelectuale, de calificarea avută, de munca efectiv prestată, de funcția ocupată, de vechimea în câmpul muncii și în unitate.

Conform Legii Contabilității nr. 82/1991 republicată, administratorul trebuie ca după aprobarea situațiilor financiare anuale, să depună la Oficiul Registrului Comerțului copii ale situațiilor financiare anuale, până cel târziu 15 zile de la data desfășurării adunării generale ordinare.

Organigrama S.C. TEO&RĂZVI S.R.L. este prezentată în figura de mai jos:

Figura nr. 1

CAPITOLUL 2

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ȘI VENITURILOR LA S.C. TEO&RAZVAN S.R.L.

În acest capitol se vor descrie pe scurt contabilitatea cheltuielilor și a veniturilor. Se vor da definiții, clasificări, regulile de funcționare cât și conturile specifice.

Ca urmare a activităților ce se desfăsoară în întreprineri, alături de modificările de volum și structură în masa elementelor patrimoniale se produc și transformări cantitative și calitative. Transformările calitative și cantitative sunt descrise în contabilitate cu ajutorul structurilor de cheltuieli și venituri.

Contabilitatea financiară a cheltuielilor și veniturilor este organizata având la bază concepția dualistă. În cosecință, ea are ca obiect evaloarea și înregistrarea cheltuielilor și veniturilor în funcție de natura lor, iar contabilitatea de gestiune, în raport de destinația (funcția ) cheltuielilor.

În conformitate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificări și completările ulterioare, răspundera pentru organizarea și conducerea contabilității revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligația gestionării entității respective.

Activitatea oricărei întreprinderi este constituită din diferite procese transformatoare, care generează consumuri (cheltuieli) și, în același timp, produc rezultate (venituri). După natura lor, aceste procese se grupează în: activitatea de exploatare, activitatea financiară și evenimente extraordinare.

Ingineria contabilă este denumire mai puțin întâlnită în literatura de specialitate, fiind intitulată, de regulă, contabilitatea creativă și constituind subiectul unei literaturi bogate în ultimii 20 de ani. Recurgerea la noțiunea de inginerie contabilă o argumentăm prin faptul că aceasta poate fi asimilată cu activitatea de creație, de proiectare, de cercetare, de conducere a procesului tehnologic de către profesioniștii contabili, din care rezultă imaginea favorabilă, dorită a companiei. Folosită în mod serios, noțiunea ingineri contabilă creează iulizia unei situații favorabile a poziției financiare și a performanțelor companiei. La acest nivel, ingineria contabilă a condus la un număr de scandaluri contabile și la propuneri de reforme contabile focalizate de obicei pe ultima analiză a capitalului și a factorilor de producție, care reflectă, în mod real modul în care se adaugă valoarea. Indiferent de titulatura pe care o poartă, ingineria contabilă sau contabilitatea creativă, se referă la practicile de contabilitate care derivă din practicile de contabilitate standard. Ele se caracterizează prin complicații excesive și o creativitate similară scrieeii unui roman, având ca scop prezentarea favorabilă a poziției financiare și performanțelor companiei. Situațiile financiare obținute în acest mod nu sunt deloc plictisitoare, ci, dimpotrivă, au toată complexitatea unui roman, de unde și denumirea de creativ sau inovator.

„În perioada actuală este cel mai important capital de cunoaștere care determină viitorul oricărei entități este informația.

Cunoașterea informației contabile pornește de la observarea unei entități și a activităților specifice acestora. Contabilitatea este considerată „nucleul financiar al sistemului informațional managerial”, ea prelucrând ce mai mare cantitate de informații financiare si nu numai, necesare conduceri entității și tuturor utilizatorilor de informație contabilă.

Există două categorii de beneficiari ai informației contabile, externi și interni, conduce la separarea contabilității în două părți: contabilitate financiară și contabilitate de gestiune.

Contabilitatea financiară are un rol bine precizat și se bazează pe analiza trecutului. Mai este denumită și contabilitate generală.

Contabilitatea financiară este un instrument de modelare a entităților care poate avea un rol, un conținut, o structură dinamică, pe masura evoluției acestora, a apariției de noi cereri din partea utilizatorilor și, ca răspuns, de noi oferte din partea producătorilor de informație contabilă.

Obiectul contabilității financiare îl constituie furnizarea de informații fidele, sintetice privind poziția financiară, performanța financiară și alte informații referitoare la activitatea desfășurată de entități.

Contabilitatea financiară este structurată, ceea ce semnifică faptul că se organizează și se conduce pe bază de norme, iar în unele cazuri se bazează pe reglementări obligatorii privind producerea și utilizarea informației contabile. Actele normative în vigoare reglementează organizarea contabilității financiare ca fiind obligatorie”.

2.1. Contabilitatea cheltuielilor

Cheltuielile unității patrimoniale reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit, pentru:

Consumurile, lucrările executate și serviciile prestate de care beneficează unitatea patrimoniala;

Cheltuielile cu personalul;

Executarea unor obligații legale sau contraxtuale de către unitatea patrimonială;

Cheltuieli excepționale.

În cadrul chetuielilor pentru determinarea rezultatului exercițiului se cuprind, de asemenea:

Amortizarile și provizioanele constituite;

Valoarea contabilă a activelor cedate, distruse sau disparute.

Cheltuielile sunt reprezentate de diminuarea în decursul unui exercițiu a unor avantaje viitoare sub forma:

Ieșirii sau scăderii valorii activelor, ca urmare a:

Ieșirilor de licidități sau echivalent de lichidități datorită unor servicii primite (cheltuieli cu serviciile de la terți), plății unor amenzi, penalități, dobânzi, despăgubiri;

Ieșirilor din stocuri ale materiilor prime și materialelor eșiberate în consum, a costului de achiziție a mărfurilor livrate, a costului de producție a produselor finite;

Utilizării unor active imobilizate

Unele dintre cheltuieli nu presupun o plată, ci sunt consecința unui joc contabil. Aceste cheltuieli calculate sunt determinate de deprecierile ireversibile (amortizarea) și de deprecierile reversibile (provizioanele) pe care le suferă elementele patrimoniale, asa cum s-a arătat. În același timp, unele plăți se suprapun cu cheltuielile corespunzătoare, cum este cazul plății dobânzilor bancare.

2.1.1. Definiția cheltuielilor

Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor econmice, pe parcursul perioadei contabile, sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor ori creșteri ale datoriilor și care se concretizează în reduceri ale capitalului propiu, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora către acționari.

„Cheltuielile sunt sume sau valori plătite sau de plătit, pentru consumuri, lucrări, servicii, personal, etc…

Potrivit IAS, cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor ori creșteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propiu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acționari.

Se impune definirea cheltuielilor în paralel cu noțiunea de costuri, în timp ce cheltuielile reprezintî sume sau valori plătite sau de plătit, indiferent de activitatea care le generează, costurile reprezintă cuantumul cheltuielilor referitoare la un element definit al rețelei contabile. Nu se poate vorbi despre costuri în afara de urmatoarele caracteristici„:

Câmpul de aplicare al calculului costurilor, adică produsul, lucrarea, serviciul la care se referă;

Conținutul și întinderea cheltuielilor reținute pentru calcul;

Momentul calculului, înainte sau după desfășurarea proceselor de producție și distribuție.

Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere atunci când se poate evalua în mod credibil o diminuare a beneficiilor economice viitoare legate de o diminuarea a valorii unui activ sau de o creștere a valorii unei datorii. Recunoașterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoașterea creșterii valorii datoriilor sau reducerii valorii activelor (de exemplu, drepturile salariale angajate sau amortizarea echipamentelor).

2.1.2 . Clasificarea cheltuielilor

Cheltuielile se înregistrează în contabilitate cu ajutorul conturilor din Clasa 6 – conturi de cheltuieli.

În cadrul categoriilor de cheltuieli după natura lor, conturile de cheltuieli se pot dezvolta în analitice, în funcție de necesitățile impuse de anumite reglementări, sau de nevoile proprii ale întreprinderi.

Costurile cu un element necorporal trebuie recunoscute drept cheltuieli atunci când sunt suportate, cu excepția cazurilor:

Fac parte din costul unei imobilizări necorporale care îndeplinește criteriile de recunoaștere; sau

Elementul este dobândit în cadrul unei combinări de întreprinderi și nu poate fi recunoscut ca imobilizare necorporală. În acest caz, faceparte valoarea recunoscută ca fond comercial la data achiziției.

În cadrul imobilizărilor necorporale se cuprind:

Cheltuielile de constituire;

Cheltuielile de dezvoltare;

Concesiunile, breventele, licențele, mărcile comericale, drepturile și activele similare, cu excepția celor create intern de entitate;

Active necorporale de explorare și evaluarea a resurselor minerale;

Fondul comercial pozitiv;

Alte imobilizări necorporale; și

Avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale.

Ocazionarea cheltuielilor se derulează de regulă în patru etape:

Angajarea intervine în momentul cumpărării când se crează obligația bănească față de furnizori de a plăti bunurile sau serviciile primite de la aceștia;

Plata constă în achitarea unei sume de bani ca echivalent în cadrul relațiilor comerciale sau de transfer (fără echivalent) în cadrul relațiilor financiare. Astfel, achitarea obligațiilor față de furnizor reprezintă o plată ca echivalent, iar achitarea unui impozit datorat, reprezintă un transfer fără echivalent;

Consumul sau vânzarea este specificutilizării efective a bunurilor economice în vederea satisfacerii unor nevoi ale unității patrimoniale;

Încorporarea este o etapă strict contabilă în cadrul căreia cheltuielile sunt decontate asupra rezultatelor exercițiului.

„Cheltuielile plătite/de plătit și veniturile încasate/de încasat în exercițiul financiar curent, dar care privesc exercițiile financiare următoare, se întregistrează distinct în contabilitate, la cheltuieli în avans (contul 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”) sau venituri în avans (contul 472 „Venituri înregistrate în avans”), după caz.

În contul 471 „Cheltuieli înregistratte în avans” se înregistrează, de asemenea, achizițiile de certificate de emisii de gaze cu efect de seră și certificate verzi, efectuate în cursul perioadei curente, dar care sunt aferente unei perioade ulterioare, urmând a se recunoaște drept cheltuieli ale perioadelor viitoare în care urmează a se utiliza.„

„ Cheltuielile entității reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru:

Consumuri de stocuri și servicii prestate, de care beneficiază entitatea;

Cheltuieli cu personalul;

Executarea unor obligații legate sau contractuale etc.

Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice și pot rezulta sau nu ca urmare a desfășurării activității curente a entității. Acestea nu diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli.

În contul de profit și pierdere, pierderile sunt prezentate, de regulă, la valoarea netă, exclusiv veniturile aferente, la elementul „Alte cheltuieli de exploatare”.

În cadrul cheltuielilor exercițiului financiar se cuprind, de asemenea, provizioanele, amortizările și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate.

Contabilitatea cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli, după natura lor, astfel:

Cheltuieli de exploatare, crae cuprind:

Cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile; costul de achiziție al obiectelor de inventar consumate; costul de achiziție al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei și a apei consumate; valoarea activelor biologice de natura stocurilor; costul mărfurilor vândute și al ambalajelor;

Cheltuieli cu serviciile executate de terți, redevențe, locații de gestiune și chirii; prime de asigurare; studii și cercetări; cheltuieli cu alte servicii executate de terți (colaboratori); comisioane și onorarii; cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate; transportul de bunuri și personal; deplasări, detașări și transferări; cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații, servicii bancare și altele;

Cheltuieli cu personalul (salariile, asigurările și protecția socială și alte cheltuieli cu personalul, suportate de entitate);

Alte cheltuieli de explotare (cheltuielile legate de protejarea mediului înconjurător, aferente perioadei; pierderi din creanțe și debitori diverși; despăgubiri, amenzi și penalități; donații, sponsorizări și alte cheltuieli similare; cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital; creanțe prescrise potrivit legii; certificatele de emisii de gaze cu efect de seră achiziționate potrivit legislației în vigoare și ale căror costuri pot fi determinate, aferente perioadei curente etc.); și

Cheltuieli financiare, care cuprind: pierderi din creanțe legate de participații; cheltuieli privind investițiile financiare cedate; diferențele nefavorabile de curs valutar; dobânzile privind exercițiul financiar în curs; sconturile acordate clienților; pierderi din creanțe de natură financiară și altele.

Pe seama cheltuielilor de explotare (contul 654 „Pierderi din creanțe și debitori diverși”) se recunoaște, de asemenea, diferența dintre valoarea creanțelor cedate în schimbul titlurilor primite și valoarea mai mică a titlurilor primite, la data dobândirii acelor titluri.

În cazul vânzării imobilizărilor financiare, pe seama cheltuielilor se înregistrează valoarea contabilă a acestora.

În cazul vânzării investițiilor pe termen scurt la un preț de cesiune mai mic decât valoarea lor contabilă, pe seama cheltuielilor se înregistrează pierderea rezultată din vânzarea acestora.

Cheltuielile cu provizioanele, amortizările și ajustările pentru deprecierea sau pierderea de valoare, precum și cheltuielile cu impozitul pe profit și alte impozite, calculate potrivit legii, se evidențiază distinct, în funcție de natura lor.”

Tipuri de cheltuieli întalnite în cadrul societății TEO&RĂZVI S.R.L. :

GRUPA 60 „CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE

Din grupa 60 „Cheltuieli privind stocurile” fac parte:

Contul 602 „Cheltuieli cu materialele consumabile”

Contul 604 „Cheltuieli privind materialele nestocate”

Contul 605 „Cheltuieli privind energia și apa”

Contul 607 „Cheltuieli privind mărfurile”

GRUPA 61 „CHELTUIELI CU SERVICIILE EXECUTATE DE TERȚI”

Din grupa 61 „Cheltuieli cu serviciile executate de terți” fac parte:

Contul 611 „Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile”

Contul 613 „Cheltuieli cu primele de asigurare”

GRUPA 62 „CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERȚI”

Din grupa 62 „Cheltuieli cu alte servicii executate de terți” fac parte:

Contul 624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal”

Contul 625 „Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări”

Contul 626 „Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații”

Contul 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate”

Contul 628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți”

GRUPA 63 „CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ȘI VĂRSĂMINTE ASIMILATE”

Din grupa 63 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate” face parte:

Contul 635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate”

GRUPA 64 „CHELTUIELI CU PERSONALUL”

Din grupa 64 „Cheltuieli cu personalul” fac parte:

Contul 641 „Cheltuieli cu salariile personalului”

Contul 645 „Cheltuieli privind asigurările și protecția socială”

GRUPA 65 „ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE”

Din grupa 65 „Alte cheltuieli de exploaatare” face parte:

Contul 658 „Alte cheltuieli de exploatare”

GRUPA 66 „CHELTUIELI FINANCIARE”

Din grupa 66 „Cheltuieli financiare” fac parte:

Contul 665 „Cheltuieli din diferențe de curs valutar”

Contul 666 „Cheltuieli privind dobânzile”

GRUPA 68 „CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELE ȘI AJUSTĂRILE PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE”

Din grupa 68 „Cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare” face parte:

Contul 681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere”

GRUPA 69 „CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ȘI ALTE IMPOZITE”

Din grupa 69 „Cheltuieli cu impozitul pe profit și alte impozite” face parte:

Contul 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit”

Acestea sunt toate tipurile de cheltuieli pe care entitatea TEO&RĂZVI S.R.L. le folosește într-un exercițiu financiar.

2.1.3. Analiza și funcționarea conturilor de cheltuieli

Conturile de cheltuieli prezintă următoarele caracteristici:

Funcționarea după aceeași regulă pecum conturile de activ;

Se debitează cu valoarea cheltuielilor recunoscute în cursul lunii respective;

Se creditează cu sumele reprezentând eventualele diminuări de cheltuieli din luna respectivă;

La sfârșitul lunii, aceste conturi se creditează cu sumele corespunzătoare reprezentând cheltuieli din luna respectivă încorporate în rezultatul exercițiului financiar curent;

Nu prezintă sold la sfârșitul lunii.

„Efectele activității derulate de către entități se măsoara, în primul rând prin rezultat. Elementele generatoare ale acestuia sunt cheltuielile și veniturile, iar preluarea lor contabilă implică utilizarea conturilor de cheluieli, venituri și a contului de rezultat.

Pentru evidențierea în contabilitate a cheltuielilor se utilizează conturile din clasa 6 Conturi de cheltuieli. Se știe că, în funcție de felul activității și natura lor economică, cheltuielile pot fi:

Cheltuieli de exploatare;

Cheltuieli financiare

Cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru deprecierea sau pierdere de valoare; și

Cheltuieli cu impozitul pe profit și alte impozite.

Cheltuieli din exploatare sunt evidențiate cu ajutorul conturilor componente ale următoarelor grupe de conturi:

Grupa 60 „Cheltuieli privind stocurile”;

Grupa 61 „Cheltuieli cu serviciile executate de terți”;

Grupa 62 „Cheltuieli cu alte servicii executate de terți”;

Grupa 63 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate”;

Grupa 64 „Cheltuieli cu personalul”;

Grupa 65 „Alte cheltuieli de exploatare”

Toate cheltuielile de exploatare sunt evidențiate și cu ajutorul contului 681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele și ajustările pentru deprecierea.

După cum arată și denumirea grupelor de conturi menționate cheltuielile de exploatare sunt ocazionate de producția și/sau distribuția bunurilor, serviciilor, lucrărilor și se concretizează în consumuri de materii prime, materiale, energie, servicii, lucrări, manoperă, costul imobilizărilor și al altor bunuri vândute (provenite din cumpărări anterioare), diferite impozite și taxe pe care entitatea are obligația de a le plăti, precum și alte cheltuieli ocazionate de activitatea de exploatare.

Cheltuielile financiare sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul conturilor din grupa 66 „Cheltuieli financiare” și a contului 686 „Cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare”. Structura cheltuielilor financiare cuprinde următoarele elemente: pierderi din creanțe legate de participații, pierderi din vânzarea titlurilor imobilizate, a investiților financiare pe termen scurt, diferențe nefavorabile de curs valutar din operațiuni curente, dobânzi, sconturi acordate, amortizarea primelor de rambursare a obligațiunilor, ajustări de valoare de natură financiară, precum și alte cheltuieli financiare.

Conturile din grupa 69 „Cheltuieli cu impozitul pe profit și alte impozite” evidențiază impozitul pe profit/venit calculat asupra profitului impozabil și datorat de entitate în calitate de contribuabil.

Întrucât cheltuielile reprezintă active în devenire, toate conturile de cheltuieli sunt conturi de activ, care funcționează astfel:„

Conturile din clasa 6 „Conturi de cheltuieli” sunt conturi cu funcție de activ, cu excepția contului 609 „Reduceri comerciale primite”, care are funcție de pasiv.

Conturile din clasa 6 „Conturi de cheltuieli” pot fi creditate în cursul perioadei, pentru operațiunile în participație, cu sumele trasmise pe bază de decont.

La sfârșitul perioadei, soldul acestor conturi se transferă asupra contului de profit și pierdere (121).

2.2. Contabilitatea veniturilor

În categoria de venituri se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propiu din activități curente, cât și câșttigurile din orice alte surse.

Activitățile curente sunt orice activități desfășurate de o entitate. Ca parte integrantă a obiectului său de activitate, precum și activitățile conexe acestora.

Veniturile din activități curente se pot regăsi sub diferite denumiri, cum ar fi: vânzări, prestări de servicii, comisioane, redevențe, chirii, subvenții, dobânzi, dividende.

Într-un sens sau altul, capitalurile propii sunt influențate de venituri, cheltuieli, câștiguri, pierderi, investiții ale proprietarilor și distribuiri în favoarea proprietarilor.

2.2.1. Definiția veniturilor

Veniturile reprezintă sume sau valori încasate sau de încasat din livrări de bunuri, executare de lucrări, prestarea de servicii, etc. Din rațiuni metodologice se consideră venituri producția stocată, producția de imobilizări, prețul de vânzare al activelor cedate, precum și diminuarea sau anularea provizioanelor.

Veniturile – creșteri ale beneficiilor economice întregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creșteri ale activelor, ori descreșteri ale datoriilor, care se caracterizează în creșteri ale capitalurilor propii, altele decât cele rezultate din contribuții ale acționarilor.

Veniturile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere atunci când se poate evalua în mod credibil o creștere a beneficiilor economice viitoare legate de creșterea valorii unui activ sau de scșderea valorii unei datorii. Recunoașterea veniturilor se realizează simultan cu recunoașterea creșterii de active sau reducerii datoriilor (de exemplu, creșterea netă a activelor, rezultată din vânzarea produselor sau serviciilor, ori descreșterea datoriilor ca rezultat al anulării unei datorii).

2.2.2. Clasificarea veniturilor

Veniturile se înregistrează în contabilitate cu ajutorul conturilor din Clasa 7 – conturi de venituri.

În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat, în nume propiu din activități curente, cât și câștigurile din orice alte surse:

Activitățile curente sunt orice activități desfășurate de entitate, ca parte integrantă a obiectului său de activitate, precum și activitățile anexe acestora.

Câștigurile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice viitoare și, în consecință, nu diferă, ca natură, de veniturile din activitatea curentă, dar sunt rezultatul fie din desfășurarea activităților curente ale entității (de exemplu, câștigurile obținute din vânzarea unor active), fie rezultatul obținut din alte activități (de exemplu, câștiguri realizate din rezerve din reevaluarea imobilizărilor corporale).

Venituriile se referă la rezultatele obținute din activitățile desfășurate de unitățile economice și pot fi evidențiate și ele în trei momente:

Obținerea rezultatului, adică momentul în care s-au obținut, de exemplu, produsele finite din activitatea de producție;

Vânzarea, adică momentul în care a avut loc vânzarea și facturarea bunurilor economice către clienși;

Încasarea, adică momentul în care se încasează efectiv contravaloarea bunurilor vândute.

În cazul agenților economici veniturile se crează, de regulă, în urma parcurgerii a patru etape:

Obținerea, uneori și stocarea, producției în curs, a lucrărilor recepționate (venituri din producția stocată);

Facturarea producției constă în transferul dreptului de propietate de vânzător la clienții săi. Facturarea dă naștere la un drept de creanță asupra beneficiarilor de produse;

Încasarea reprezintă etapa în care se transformă în bani rezultatele producției;

Încorporarea este o etapă contabilă în cadrul căreia veniturile sunt încorporate în rezultate în vederea acoperirii cheltuielilor.

În funcție de activitățile care le-au generat, respectiv ocazionat, veniturile pot fi grupate în:

Venituri de exploatare, cuprizând acele venituri ce provin din activitățile de exploatare. Această categorie de venituri cumprinde:

Valoarea vânzărilor de bunuri materiale (produse finite, semifabricate, produse reziduale, mărfuri, ambalaje, etc…);

Lucrări;

Servicii;

Valoarea producției stocate adică realizată și nevândută;

Valoarea producției de imobilizări;

Subvenții de exploatare;

Alte subvenții și donații primite;

Prețul de cedare a activelor;

Alte venituri de exploatare.

Dintre aceste elemente, unele prezintă o certitudine mai mare, fiind validate de către piață, cum este cazul celor provenite din vânzări, altele o certitudine mai mică, fiind evaluate după costurile necesitate de obținerea lor, costuri care, întodeauna reflectă mărimea socială a acestora. De fapt, această ultimă categorie de venituri, are rolul de a echilibra cheltuielile ocazionate de obținerea produselor, imobilizărilor, etc…

Venituri financiare, provenite din tranzacțiile financiare ale întreprinderii, respectiv din participarea acestora la piața de capital în calitate de ofertant sau solicitator de capitaluri.

Se includ în aceasta categorie ca venituri:

Dividendele cuvenite pentru participarea întreprinderii la capitalul social al altor întreprinderi;

Dobânzile pentru creanțe imobilizate sau pentru plasamente;

Diferențele favorabile de preț la cedarea titlurilor de plasament;

Alte venituri financiare.

O categorie aparte de venituri o reprezintă cele privind amortizările și provizioanele. Această categorie de venituri este una calculată, dar care nu provoacă fluxuri financiare.

Conturile cu ajutorul cărora se contabilizează veniturile aparțin clasei 7 – Conturi de venituri, din Planul de conturi general.

După momentul constatării și încorporării lor, veniturile pot fi:

Venituri curente, constate, înregistrate și încorporate în rezultatul exercițiului curent;

Venituri înregistrate în avans, constate în exercițiul N dar încorporate în exercișiul N+1;

Venituri de realizat, realizate efectiv în exercițiul N și încorporate în rezultatul aceluiați exercițiu, pentru care nu s-au întocmit documente de înregistrare.

Veniturile sunt fie intrări sau creșteri ale activelor unei entități, fie diminuări ale datoriilor sale, fie, în sfârșit, o combinație a celor două categorii de operații suvenite, în cursul exercițiului financiar și generate de livrarea sau protecția de bunuri, de prestarea de servicii sau alte activități, care decurg din activitățile normale sau principale privind exploatarea. Se poate constata că diferența dintre venituri și un câștig este dată de faptul că ele decurg sau nu din exploatarea normală sau principală a întreprinderii. Astfel, în timp ce venitul decurge din exploatarea principală, câștigul nu face obiectul principal al exploatării.

Tipuri de venituri întâlnite în cadrul societății TEO&RĂZVI S.R.L. :

GRUPA 70 „CIFRA DE AFACERI NETĂ”

Din grupa 70 „Cifra de afaceri netă” fac parte

Contul 704 „Venituri din servicii prestate”

Contul 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”

GRUPA 75 „ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE”

Din grupa 75 „Alte venituri de exploatare” face parte:

Contul 758 „Alte venituri din exploatare”

GRUPA 76 „VENITURI FINANCIARE”

Din grupa 76 „Venituri financiare” fac parte:

În creditul contului 765 „Venituri din diferențe de curs valutar”

Contul 767 „Venituri din sconturi obținute”

Contul 768 „Alte venituri financiare”

Deși sunt puține conturi de venituri, entitatea TEO&RĂZVI S.R.L. doar atâte venituri are dintr-un exercițiu financiar.

2.2.3. Analiza și funcționarea conturilor de venituri

Conturile de venituri prezintă următoarele caracteristici:

Funcționează după aceeași regulă precum conturile de pasiv;

Se creditează cu valoarea veniturilor recunoscute în cursul lunii respective;

Se debitează cu sumele reprezentând eventualele diminuări de venituri din luna respectivă;

La sfârșitul lunii, aceste conturi se debitează cu sumele corepunzătoare reprezentând veiturile din luna respectivă încorporate în rezultatul exercițiului financiar curent;

Conturile de venituri nu prezintă sold la sfârșitul lunii.

Informația finală privind mărimea veniturilor se obține în urma prelucrării datelor privind vânzările de bunuri și încasările realizate în contrapartida prestațiilor efectuate. Înregistrarea veniturilor în contabilitate se efectuează prin utilizarea conturilor din clasa 7 Conturi de venituri.

Ca și cheltuielile, în funcție de activitatea care le generează și natura lor economică, veniturile pot fi:

Venituri din activitatea de exploatare;

Venituri financiare;

Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare.

Grupele de conturi care evidențiază veniturile din exploatare sunt:

Grupa 71„Venituri aferente costului producției în curs de execuție”;

Grupa 72„Venituri din producția de imobilizări”;

Grupa 74„Venituri din subvenții de exploatare”;

Grupa 75„Alte venituri din exploatare”;

Contul 781 „Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare”.

Evidențiază, de asemenea, veniturile generate de activitatea de exploatare, după cum relevă, de altfel, și denumirea contului.

În raport cu gradul de realizare veniturile pot fi certe și potențiale. Veniturile potențiale sunt cele reflectate cu ajutorul conturilor din grupa 71„Venituri aferente costului producției în curs de execuție” și 72„Venituri din producția de imobilizări”, restul veniturilor fiind certe.

Veniturile din exploatare cuprind:

Venituri din vânzarea de bunuri, lucrări executate și servicii prestate;

Venituri din creanțe reactivate;

Venituri rezultate în urma realizării cu forțe propii a unor bunuri;

Venituri din reluarea sau anularea unor provizioane constituite anterior pentru activitatea de exploatare;

Alte venituri din exploatare.

Veniturile financiare sunt evidențiate în contabilitate cu ajutorul conturilor din grupa 76 „Venituri financiare” și 786„Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare. Conturile menționate evidențiază veniturile din imobilizări financiare, din investiții financiare pe termen scurt, din diferențe de curs valutar, din dobânzi, din sconturi obținute, precum și din reluarea unor provizioane de natură financiară.

Conturile din clasa 7 „Conturi de venituri” sunt conturi cu funcție de pasiv. Fac excepție conturile 709 „Reduceri comerciale acordate”, care are funcție de activ, si cele din grupa 71 „Venituri aferente costului producției în curs de execuție”, care sunt bifuncționale.

Conturile din clasa 7 „Conturi de venituri” pot fi debitate, în cursul perioadei, cu veniturile realizate din operațiuni de participație transferate coparticipanților.

La sfârșitul perioadei, soldul acestor conturi se transferă asupra contului de profit și pierdere (121).

Conturile de venituri nu prezintă sold la finele perioadei contabile.

Contul de profit și pierdere

Conturile de venituri și cheltuieli se închid la sfârșitul anului prin contul 121 ”Profit și pierdere”. La rândul său, contul 121 „Profit și pierdere„ este un cont de bilanț, fiind inclus în categoria conturilor de capitaluri propii. Soldul creditor al contului evidențiază rezultatul sub forma profitului net, iar soldul debitor evidențiază rezultatul sub forma pierderilor nete. Soldul creditor determină creșterea capitalurilor propii, iar soldul debitor reducerea capitalurilor propii, în felul acesta, contul 121 „Profit și pierdere„ realizează legătura dintre conturile de cheltuieli și conturile de venituri pe de o parte, și conturile de bilanț, pe de alta parte. Astfel, soldul său creditor reprezintă profitul creat ca sursă de finanțele în urma excedentului veniturilor asupra cheltuielilor, iar pierderile exprimă bunurile economice consumate nerecuperate ca urmare a excedentului cheltuielilor asupra veniturilor.

Contul de profit și pierdere cuprinde: cifra de afaceri netă, veniturile și cheltuielile exercițiului, grupate după natura lor, precum și rezultatul exercițiului (profit sau pierdere).

Atunci când, în baza unor prevedei legale exprese, în conturile de venituri au fost cuprinse sume reprezentând diverse impozite și taxe reflectate concomitent în conturi de cheltuieli, cu ocazia întocmirii contului de profit și pierdere, la cifra de afaceri netă se vor înscrie sumele reprezentând veniturile menționate, corectate cu cheltuielile corespunzătoare acelor impozite și taxe.

Exemple de situații care impun ajustarea cifrei de afaceri nete, prezentată în contul de profit și pierdere, pot fi următoarele:

Impozitul se determină în funcție de nivelul cifrei de afaceri;

Impozitul se datorează ca urmare a vânzării unui produs sau a unui serviciu;

Impozitul se colectează în numele autorităților, în legătură cu vțnzarea unui produs sau a unui serviciu.

Conturile sintetice de venituri și cheltuieli se pot dezvolta pe conturi analitice, în funcșie de necesitățile impuse de anumite reglementări sau potrivit necesităților propii ale entității.

Conform IAS 1, contul de profit și pierdere trebuie să cuprindă următoarele valori:

Venituri din activități curente;

Rezultatele activității din exploatare;

Costurile de finanțare;

Partea fin profit și pierderea aferentă întreprinderilor asociate și asocierilor în participație, contabilizată prin metoda punerii în echivalență;

Cheltuieli cu impozite și taxe;

Profitul sau pierderea din activități curente;

Elementele extraordinare;

Interesul minoritar;

Profitul net sau pierderea netă a perioadei.

Veniturile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere atunci când a avut loc o creștere a beneficiilor economice viitoare aferente creșterii unui activ sau diminuării unei datorii, iar această creștere poate fi evaluată credibil. Aceasta înseamnă că recunoasterea veniturilor se realizează simultan cu recunoașterea creșterii de active sau reduceri de datorii. De exemplu, diferențele favirabile de curs valutar rezultate din lichidarea împrumuturilor și datoriilor în valută ale întreprinderii sunt recunoscute simultan ca reduceri de pasive și ca venituri financiare.

În consecință, pe baza principiilor partidei duble, orice venit delimitat și recunoscut pe baza următoarelor relații:

ACTIVE = VENITURI; și

DATORII (pasive) = VENITURI

Procedurile adoptate în practică în mod normal pentru recunoașterea veniturilor, de exemplu cerința ca venitul din activitatea curentă să fie realizat, derivă din criteriile de recunoaștere prezentate în cadrul general IASB. Astfel de proceduri au ca obiectiv limitarea recunoașterii ca venituri la acele elemente ce pot fi evaluate credibil și care prezintă un grad suficent de certitudine.

Cheltuielile sunt recunoscute în contul de rezultate atunci când a avut loc o reducere a beneficiilor economice viitoare aferente diminuării unui activ sau creșterii unei datorii, iar acestă reducere poate fi evaluată credibil. Asta înseamnă că recunosșterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoașterea creșterii datoriilor sau reducerii activelor, ca de exemplu, drepturile salariale, contribuțiile aferente salariilor și amortizarea.”

„Contabilitatea include în obiectul său evidența, calculul și controlul mișcărilor interne și a transformărilor suferite de elementele patrimoniale în urma operațiunilor desfășurate de către o entitate. Consumurile de mijloace, de resurse și producerea de rezultate sunt mișcări complexe care provoacă transformări atât în volumul cât și în structura patrimoniului.

De regulă, veniturile și cheltuielile nu sunt egale între ele și ca urmare se înregistrează o modificare a volumului patrimoniului, modificare care este reflectată în contabilitate prin intermediul rezultatului exercițiului (a profitului sau a pierderii).

Cadrul general stipulează că profitul este frecvent utilizat ca o măsură a performanței sau ca o bază de referință pentru alți indicatori, veniturile și cheltuielile constituie elemente direct legate de măsurarea profitului.

Bilanțul prezintă activele, datoriile și capitalurile proprii, pe baza cărora se evaluează poziția financiară a unei întreprinderi. Contul de profit și pierdere (Contul de rezultate) prezintă veniturile și cheltuielile pe baza cărora se evaluează performanțele întreprinderii respective.

Părțile componente ale situațiilor financiare (Bilanțul, Contul de profit și pierdere, Situația fluxurilor de trezorerie ) reflectă diferite aspecte ale acelorași tranzacții sau alte evenimente, motiv pentru care aceste documente de sinteză contabilă interacționează între ele.”

Caracteristicile conturilor de venituri și cheltuieli

Conturile de cheltuieli prezintă următoarele caracteristici:

Funcționarea după aceeași regulă pecum conturile de activ;

Se debitează cu valoarea cheltuielilor recunoscute în cursul lunii respective;

Se creditează cu sumele reprezentând eventualele diminuări de cheltuieli din luna respectivă;

La sfârșitul lunii, aceste conturi se creditează cu sumele corespunzătoare reprezentând cheltuieli din luna respectivă încorporate în rezultatul exercițiului financiar curent;

Nu prezintă sold la sfârșitul lunii.

Conturile de venituri prezintă următoarele caracteristici:

Funcționează după aceeași regulă precum conturile de pasiv;

Se creditează cu valoarea veniturilor recunoscute în cursul lunii respective;

Se debitează cu sumele reprezentând eventualele diminuări de venituri din luna respectivă;

La sfârșitul lunii, aceste conturi se debitează cu sumele corepunzătoare reprezentând veiturile din luna respectivă încorporate în rezultatul exercițiului financiar curent;

Conturile de venituri nu prezintă sold la sfârșitul lunii.

Analiza și funcționarea conturilor de rezultat

Rezultatul obținut la finele unui exercițiu financiar relevă eficiența cu care s-a desfășurat activitatea unei entități patrimoniale. Excedentul veniturilor față de cheltuieli se concretizează în profit, iar situația inversă generează pierdere.

Pentru evidențierea rezultatului aferent exercițiului financiar curent se utilizează contul 121 „Profit sau pierdere”, care este un cont bifuncțional.

Funcționează astfel:

SD – pierdere obținută sau SC – profitul obținut

Recunoașterea structurilor situațiilor financiare

Recunoașterea este procesul de întocmire în Bilanț sau în Contul de profit și pierdere a unui element care corespunde definiției unei structuri a situațiilor financiare și care satisface următoarele criterii de recunoaștere:

Este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat să intre sau sa iasă din întreprindere;

Elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluată în mod credibil.

Recunoașterea veniturilor

Veniturile sunt recunoscute în Contul de profit și pierdere atunci când are loc o creștere a beneficiilor economice viitoare (aferente creșterii unui activ sau diminuării unei datorii), modificare ce poate fi evaluată credibil.

Veniturile mai pot fi definite ca fiind creșteri de avantaje economice care apar în cursul exercițiului sub formă de creșteri de active sau de diminuări de datorii și care au provocat o creștere a capitalurilor propii pe alte căi decât aporturi noi de capital. Această definiție înglobează atât venituri care provin din activitatea curentă a întreprinderii (vânzări, comisioane, redevențe, chirii, onorarii, dividende, dobânzi), cât și câștiguri (profituri din cesiunea de imobilizări, plusuri de valoare din reevaluarea activelor).

Recunoașterea veniturilor se realizează simultan (sau combinat) cu recunoașterea creșterii de active sau a educerii de datorii. Creșterea valorii unor active, ca urmare a reevaluării acestora, deși corespunde definiției date veniturilor, ea se reflectă în contabilitate direct în categoria capitalurilor propii, conform principiului menținerii capitalului (acest surplus de valoare nu poate fi distribuit către acționari, deoarece el corepunde unui venit nerealizat).

Standardul Internaționale de Contabilitate (IAS 18) precizează condițiile care trebuie îndeplinite pentru recunoașterea veniturilor în Contul de profit și pierdere. Astfel, veniturile din vânzarea bunurilor sunt recunoscute în momentul în care:

Se transferă către cumpărător principalele riscuri și avantaje ce decurg din propietatea bunului;

Întreprinderea nu mai gestionează bunul respectiv sau nu mai deține controlul asupra lui;

Mărimea venitului poate fi evaluată în mod rezonabil;

Există probabilitatea ca tranzacția să genereze beneficii economice către întreprindere (există, spre exemplu, probabilitatea încasării unei creanțe sau a vânzării unui produs finit);

Tranzacția respectivă are un cost pentru întreprindere care poate fi evaluat în mod rezonabil (beneficiile economice viitoare primite sau de primit privesc întreprinderea). Încasările care nu privesc întreprinderea (TVA, vânzările în mandat și în consignație) nu reprezintă venituri, cu exceptția comisioanelor reținute pentru aceste operațiuni.

Recunoașterea cheltuielilor

„Cheltuielile sunt fie ieșiri sau diminuări ale activelor unei entități, fie creșteri ale datoriilor sale, fie, în sfârșit, o combinație a celor două categorii de operații, survenite în cursul exercițiului financiar și generate de livrarea de bunuri, prestarea de servicii sau de alte activități care decurg din activitățile normale sau principale privind exploatarea.

Sub o altă formă mai putem defini cheltuielile și ca fiind reprezentate de diminuările de avantaje economice în cursul exercițiului sub formă de diminuări de active sau de creșteri de datorii și care au provocat o scădere a capitalurilor propii pe alte căi decât distribuirile în favoarea proprietarilor.

În această categorie, pot fi distinse cheltuielile propiu-zise, care rezultă din activitatea curentă (costul vânzărilor, consumurilor de materiale, cheltuieli de personal, deprecierile sub formă de amortizări, al variației cursurilor monedelor străine).

Cheltuielile sunt recunoscute în Contul de profit și pierdere atunci când are loc o reducere a beneficiilor economice viitoare aferente diminuării unor active sau creșterii unor datorii, modificare care poate fi evaluată credibil.

Recunoașterea cheltuielilor are loc simultan (sau combinat) cu recunoașterea diminuării activelor sau a creșterii datoriilor.

FASB constată că distincțiile între venituri și câștiguri, pe de o parte, sau între cheltuieli și pierderi, pe de altă parte, țin de natura întreprinderii, de activitățiile dale principale și de cele accesorii. Câștigurile și pierderile decurg din activitățile de exploatare ale întreprinderii, dar nu și din cele normale. Astfel spus, câștigurile și pierderile rezultă din evenimente și din circumstanțe care țin de mediul extern și care, de obicei, nu cad sub incidența controlului întreprinderii.”

O cheltuială este recunoscută în Contul de profit și pierdere atunci când apare o datorie, fără ca aceasta să dea naștere la un activ (constituirea de provizioane pentru produsele vândute cu garanție). De asemenea, o cheltuială este recunoscută imediat în Contul de profit și pierdere atunci când o plată nu generează beneficii economice viitoare sau atunci când avantajele economice viitoare nu mai corepund condițiilor de recunoaștere în activul Bilanțului (constatarea deprecierii unor active).

Rezultatul exercițiului financiar

La 31 decembrie, în fiecare an, se încheie exercițiul financiar ce începe la 1 ianuarie sau în cursul anului la data înființării întreprinderii, respectiv înmatriculării, potrivit legii, la Registrul Comerțului. În acest scop, se întocmesc, ca produs final al contabilității financiare, documentele contabile de sinteză și raportare denumite situații financiare anuale. Acestea trebuie sa ofere o imagine fidelă a poziției financiare, performanței financiare, modificărilor poziției financiare, fluxurilor de trezorerie și a celorlalte informații privind activitatea întreprinderii.

Veniturile și cheltuielile se pot regasi în Contul de profit și pierdere în diferite moduri, astfel încat să furnizeze informații relevante pentru procesul decizional.

În funcție de natura operațiilor care le generează, veniturile, cheltuielile și rezultatele sunt structurate asfel:

Din activitatea de exploatare;

Din activitatea financiară.

Sunt considerate activități din exploatare operațiunile care au un caracter repetitiv și real.

Operațiunile de exploatare sunt legate de activitatea principală a unității patrimoniale, se identifică în bună parte cu obiectul de activitate al acestei unități. Sunt considerate operațiuni de exploatare și operațiunile accesorii dacă au un grad de repetivitate, de permanență.

Activitățile financiare ale unei unități patrimoniale pot avea un caracter obijnuit, repetativ sau pot avea loc întâmplător în situații excepționale și ca urmare ele ar putea fi incluse de către contabilitate fie în categoria operațiunilor de exploatare, fie în cea a operațiunilor excepționale, după caz. Dar, natura financiara a acestor operațiuni este considerată primodială, și, ca urmare, ele sunt grupate în această categorie.

În categoria activităților excepționale (extraordinare) sunt incluse operațiunile care au un caracter întâmplător, nerepetativ, precum și operașiunile generate de anumite constrângeri legale (amortizări, provizioane reglementare).

Rezultatul exercițiului se determină dinstinct pentru activitatea de exploatare ( R expl), precum activitatea financiară (R fin), astfel:

R= R expl ± R fin

sau

R = (V expl – Ch expl) ± (V fin – Ch fin)

Rezultatul exercițiului financiar se determină anual după închiderea tuturor conturilor de cheltuieli și venituri. În țara noastră se aplică metoda economică de determinare a rezultatelor financiare, ca diferență dintre venituri și cheltuieli. Acest rezultat se determină în Contul de profit și pierdere.

Rezultatul brut al exercițiului, diminuat cu rezervele legale și cu impozitul pe profit reperezintă rezultatul net al exercițiului destinat repartizării.

De regulă, înaintea întocmirii situațiilor financiare nu au loc distribuiri din profitul net dar, în mod excepțional pot apărea unele prevederi expres în acest sens.

Destinația profitului net este hotărâtă de adunarea generală a acționarilor sau asociaților, care se convocă în exercițiul financiar urmărit, iar repartizarea acestuia are loc după întrunirea ei. La repartizarea profitului se are în vedere respectarea legislației în vigoare.

Ultima operație care se înregistrează în contabilitate, înainte de a întocmi formularul de bilanț este închiderea conturilor de activ și de pasiv cu ajutorul cu ajutorul contului special Bilanț de închidere (simbol 892).

În România s-a aplicat în anii 1995-1996, pentru contribuabilii mari, metoda patrimonială care are în vedere ecuația juridică a bilanțului și anumde:

A – D = Sn

Unde: A= Active, D= Datorii, Sn= Situație netă.

Prin compararea situației nete de la finele exercițiului cu cea de la începutul exercițiului se obțin rezultatele financiare. Dar, înainte de a face această comparație, se făcea actualizarea la inflație a elementelor patrimoniale din bilanțul de la începutul și sfârșitul anului. Deoarece această metodă nu se aplică în România, nu vom insista asupra ei.

Formatul bilanțului, respectiv al bilanțului prescurtat, și cel al contului de profit și pierdere nu se modifică de la un exercițiu financiar la altul. În cazuri excepționale sunt permise totuși abateri de la acest principiu pentru a oferi o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziției financiare și a profitului sau pierderii entității. Astfel de abateri și justificările corespunzătoare se prezintă în notele explicative la situațiile financiare.

Formatul, nomenclatura și terminologia elementelor din bilanț și din contul de profit și pierdere care sunt precedate de cifre arabe sunt adaptate, prin reglementări speciale emise în acest sens de către Ministerul Finanțelor Publice și alte autorități de reglementare, în cazurile în care natura specifică a activității anumitor entități justifică acest lucru.

Situațiile financiare anuale sunt semnate de persoanele în drept, cuprizând:

Numele și prenumele persoanei care le-a întocmit, înscrise în clar;

Calitatea acesteia (director economic, contabil-șef sau altă persoana desemnată prin decizie scrisă de administrator, persoana autorizată potrivit legii, membră a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România);

Numărul de înregistrare în organismul profesional, dacă este cazul.

Situațiile financiare anuale se întocmesc și se publică, potrivit legii, în monedă națională.

CAPITOLUL 3

ASPECTE PRACTICE LA S.C. TEO&RĂZVI S.R.L. PRIVIND CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ȘI A VENITURILOR

Pe baza Registrului Jurnal de la S.C. TEO&RĂZVI S.R.L. se înregistrează următoarele operații de cheltuieli și venituri aferente lunii Decembrie 2015, fiind date din anul 2015 TVA-ul este de 24%:

Cheltuieli

Cheltuieli privind stocurile:

Înregistrarea facturii emise de furnizor privind combustibilii în valoare de 4.693,52 lei, TVA 24%:

Înregistrarea cheltuielilor privind combustibilii în valoare de 2.939,92 lei:

Înregistrarea facturii privind cheltuielile nestocate în valoare de 2.265,04 lei, TVA 24%:

Înregistrarea facturii emise de furnizorul de energie electrică în valoare de 21,73 lei, TVA 24%:

Cheltuieli cu serviciile executate de terți:

Înregistrarea cheltuielilor cu primele de asigurare pentru bunurile aflate în patrimoniul entității achitată în numerar, în valoare de 1.485,19 lei:

Cheltuieli cu alte servicii executate de terți

Înregistrarea facturii emise de furnizor cu privire la cheltuielile cu transportul de bunuri și personal în valoare de 5.867,55 lei, TVA 24%:

Înregistrarea cheltuielilor cu deplasări, detașări și transferări în valoare de 3.533,55 lei:

Înregistrare cheltuieli cu comisioane bancare în lei, pentru serviciile prestate în valoare de

763,15 lei:

Înregistrare cheltuieli cu comisioanele bancare în valută, pentru serviciile prestate în valoare de 38,74 lei:

Înregistrarea facturii emise de furnizor cu privire la serviciile executate de terți în valoare de 2.897,90 lei, TVA 24%:

Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate

Înregistrarea cheltuielilor cu salariile personalului cuvenite pentru munca prestată, în valoare de 4.070,00 lei:

Înregistrarea cheltuielilor privind contribuția unității la asigurările sociale în valoare de 688,00 lei:

Înregistrarea cheltuielilor privind contribuția unității la fondul de șomaj în valoare de 20,00 lei:

Înregistrarea cheltuielilor privind contribuția unității la fonduri speciale în valoare de 10,00 lei:

Înregistrarea cheltuielilor privind contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate în valoare de 212,00 lei:

Alte cheltuieli de exploatare

Înregistrarea cheltuielilor cu casa în lei privind despăgubiri, amenzi și penalități în valoare de 250,00 lei:

Cheltuieli financiare

Înregistrarea cheltuielilor privind diferențe nevaforabile la bancă în lei, în valoare de 32,14 lei:

Înregistrarea cheltuielilor privind diferențe nefavorabile de curs valutar în valută, în valoare de 36,98 lei:

Înregistrarea cheltuielilor privind diferențe nefavorabile la avansuri de trezorerie în valoare de 21,83 lei:

Înregistrarea cheltuielilor privind dobânzile în lei la conturi bancare, în valoare de 1948,49 lei:

Cheltuieli cu amortizarea

Înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor privind construcțiile în valoare de 833,98 lei:

Înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilot privind instalațiile și mijloacelor de transport în valoare de 92,19 lei:

Cheltuieli cu impozitul pe profit

Înregistrarea cheltuielilor privind impozitul pe profit, în valoare de 1.776,00 lei:

Venituri

Cifra de afaceri

Înregistrarea veniturilor privind serviciile prestate, la preț de vânzare total de 41.077,93 lei, TVA 24%:

Venituri fianciare

Înregistrarea veniturilor în valută privind diferențe favorabile de curs valutar în valoare de 155,75 lei:

Înregistrare venituri cu avansurile de trezorerie privind diferențele favorabile de curs valutar în valoare de 29,57 lei:

Închiderea contului de venituri și cheltuieli aferente lunii decembrie 2015

Închiderea conturilor de cheltuieli cu impozitul pe profit:

Închiderea conturilor de venituri cu impozitul pe profit:

Repartizarea diferenței contului de profit și pierdere pentru luna decembrie 2015

Repartizarea profitului

Înregistrarea contului 121„Profit și pierdere” în T, pentru a demonstra profitul entității TEO&RĂZVI, pentru luna decembrie 2015:

Si 0 Si 0

RD RC

34.600,40 41.077,93

7.633,44 185,32

2.265,04

21,73

1.587,69

5.867,55

3.433,55

801,89

2.897,90

4.070,00

688,00

30,00

212,00

250,00

90,95

1.948,49

926,17

1.776,00

TSD 34.600,40 TSC 41.263,25

Sf C 6.662,85 (profit) lei

CAPITOLUL 4 CONCLUZII

Este important pentru orice director, asociat/acționari să desfășoare o activitate cât mai profitabilă, să obțină un profit/venit maxim și să nu ajungă la pierdere/cheltuieli.

Societatea TEO&RĂZVI S.R.L. are ca obiect de activitate transporturi rutiere de marfă.

În această lucrare am încercat să vă prezint aspecte teoretice și practice privind contabilitatea cheltuielilor și a veniturilor. Pentru partea practică am analizat operațiile realizate de S.C. TEO&RĂZVI S.R.L. în cursul lunii decembrie 2015 și calcularea indicatorilor economici cu ajutorul Bilanțului prescurtat și Contul de profit și pierdere prescurtat din anii 2014-2015.

Eficența în ansamblu a veniturilor privită prin prisma capacității lor de a degaja profit este relativ sadisfăcătoare pe ansamblul firmei.

În ceea ce privește evoluția cheltuielilor și a veniturilor pe parcursul a celor doi ani (2014-2015) rezultă că: