Lect. univ. dr. ec. DAVID KATALIN GABRIELA Masterand: DUMITRACHE N. (FRÎNCU) Daniela ARAD -2014- FORMAREA ȘI PROMOVAREA PRODUSULUI TURISTIC RURAL ÎN… [305073]

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific:

Lect. univ. dr. ec. DAVID KATALIN GABRIELA

Masterand: [anonimizat]2014-

FORMAREA ȘI PROMOVAREA PRODUSULUI TURISTIC RURAL ÎN CADRUL FIRMEI

S.C. BALTA MOȚULUI S.R.L. DIN HIDIȘELU DE JOS

Coordonator științific:

Lect. univ. dr. ec. DAVID KATALIN GABRIELA

Masterand: [anonimizat]2014-

CUPRINS

CUPRINS ……………………………………………………………………………………………………………………. 3

LISTA FIGURILOR SI TABELELOR ………………………………………………………………………… 5

INTRODUCERE …………………………………………………………………………………………………………. 7

CAPITOLUL I. TURISMUL RURAL ………………………………………………………………………….. 8

1.1. [anonimizat] A

STĂRII DE SPIRIT LOCAL …………………………………………………………………………. 8

1.1.1. [anonimizat] …………………………………………………….. 8

1.1.2. Particularitățile turismului rural ……………………………………………………………….. 8

1.1.3. Elementele care permit conturarea conceptului de turism rural …………………….. 9

1.1.4. Factorii necesari privind cererea de turism rural …………………………………………. 9

1.1.5. Elementele necesare dezvoltării turismului rural ………………………………………. 10

1.1.6. Activitățile turistice cu caracter rural ………………………………………………………. 11

1.1.7. Tipologia formelor de manifestare a turismului rural ………………………………… 11

1.2. PRODUSUL TURISTIC RURAL ………………………………………………………………… 13

1.2.1 Componentele produsului turistic rural ……………………………………………………. 13

1.2.2. Funcțiile produsului turistic rural …………………………………………………………… 14

CAPITOLUL II. MARKETINGUL ȘI PROMOVAREA

PRODUSULUI TURISTIC RURAL …………………………………………………………………………… 16

2.1. MARKETINGUL TURISTIC ……………………………………………………………………… 16

2.1.1. [anonimizat] ……………………………………………… 16

2.1.2. Particularitățile marketingului turistic rural …………………………………………….. 16

2.2. ACTIVITATEA DE PROMOVARE ÎN TURISMUL RURAL …………………….. 17

2.2.1. [anonimizat] …………………………………… 17

2.2.2. Conținutul, locul și rolul activității de promovare în turismul rural ……………. 18

2.2.3. Instrumentele activității promoționale în turism ………………………………………. 18

2.2.4. Etapele activității promoționale …………………………………………………………….. 20

2.2.5. Strategii promoționale ………………………………………………………………………….. 22

2.2.6. Mijloace promoționale utilizate în promovarea turismul rural …………………… 23

2.2.7. Rețelele de promovare ale turimului rural ………………………………………………. 23

2.2.8. Inițiativele Uniunii Europene în cooperarea europeană în domeniul

turismului rural …………………………………………………………………………………… 24

2.2.9. Promovarea on-line – instrumentul de succes în promovarea turistică ……….. 25

CAPITOLUL III. FORMAREA ȘI PROMOVAREA PRODUSULUI TURISTIC RURAL

ÎN CADRUL FIRMEI S.C. BALTA MOȚULUI S.R.L. DIN HIDIȘELU DE JOS ………… 26

3.1. PREZENTAREA GENERALĂ A COMPLEXULUI TURISTIC RURAL

,,BALTA MOȚULUIˮ …………………………………………………………………………………. 26

3.1.1. Datele de identificare ale firmei S.C. Balta Moțului S.R.L. ………………………… 26

3.1.2. Prezentarea generală a complexului turistic rural ,,Balta Moțului” ……………… 26

3.1.2.1. Amplasarea complexului turistic rural ,,Balta Moțuluiˮ ………………… 26

3.1.2.2. Profilul complexului turistic rural ,,Balta Moțului” ………………………. 27

3.1.2.3. Structura unității turistice ,,Balta Moțului” ………………………………….. 28

3.2. PREZENTAREA PRODUSULUI TURISTIC RURAL DIN CADRUL

COMPLEXULUI ,,BALTA MOȚULUIˮ ………………………………………………………. 30

3.2.1. Componentele produsului turistic rural din cadrul complexului

,,Balta Moțului” ……………………………………………………………………………………. 30

3.2.1.1. Prezentarea potențialului turistic al zonei Hidișelu de Jos ……………… 30

3.2.1.2. Prezentarea ofertei turistice a complexului ,,Balta Moțului” …………… 33

3.3. PROMOVAREA PRODUSULUI TURISTIC RURAL DIN CADRUL

COMPLEXULUI ,,BALTA MOȚULUIˮ ……………………………………………………….. 38

3.3.1. Politica promoțională a complexului turistic rural ,,Balta Moțului” ………………. 38

3.3.2. Obiectivele activității promoționale a complexului turistic rural

,,Balta Moțului” ………………………………………………………………………………………. 39

3.3.3. Strategii de promovare utilizate în cadrul activităților promoționale ale

complexului turistic rural ,,Balta Moțului” ………………………………………………… 39

3.3.4. Mixul promoțional utilizat în activitatea promoțională a

complexului turistic rural ,,Balta Moțului” ………………………………………………… 40

3.3.5. Manifestările promoționale în cadrul complexului turistic rural

,,Balta Moțului” ……………………………………………………………………………………… 43

CONCLUZII …………………………………………………………………………………………………………. 45

ANEXA NR. 1. REGULAMENT CUPA MOȚULUI 2014 ……………………………………….. 47

BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………………………………. 50

LISTA FIGURILOR

LISTA TABELELOR

LISTA IMAGINILOR

INTRODUCERE

Lucrarea de disertație cu titlul ,,Formarea și promovarea produsului turistic rural în cadrul firmei S.C. Balta Moțului S.R.L. din Hidișelu de Jos”, prezintă particularitățile formării și promovării produsului turistic rural și analiza de promovare a acestuia în cadrul complexului turistic rural ,,Balta Moțului”.

Am ales această temă în calitate de client al complexului turistic rural ,,Balta Moțului”, în vederea prezentării unui model real și viabil, privind formarea și promovarea produsului turistic rural din zona Hidișelu de Jos, județul Bihor.

Tema aleasă prezintă interes în primul rând pentru cei interesați de lansarea și promovarea unei afaceri similare, care se bucură de mare succes, oferind o privire de ansamblu atât asupra complexului turistic rural ,,Balta Moțului”, cât și asupra modalităților de promovare al acestuia, cu posibilități de corecție și îmbunătățire a activității.

Actualitatea temei are o importanță deosebită, datorită trendului de promovare a turismului rural în context european, deoarece regiunile rurale reprezintă 92 % din teritoriul Uniunii Europene, iar aceste regiuni produc 45 % din valoarea adăugată a UE și 53 % din locurile de muncă. În ciuda situațiilor diverse, în regiunile rurale, veniturile pe cap de locuitor sunt în general mai reduse cu o treime față de media europeană, ratele de angajare a femeilor sunt mai scăzute, iar sectorul serviciilor este mai puțin dezvoltat, astfel zonele rurale vor trebui să răspundă provocărilor în materie de creștere, ocupare a forței de muncă și dezvoltare durabilă în cursul următorilor ani, iar un model viabil reprezintă încurajarea și dezvoltarea turismului rural.

Scopul analizei și cercetării din cadrul lucrării de disertație, este elaborarea unui studiu privind particularitățile activității de turism rural, dezvoltarea produselor de turism rural și exemplifcarea acestora ca bune practici, în vederea preluării ca un model viabil.

Obiectivele lucrării de disertație vizează prin analiza particularităților activității de turism rural și promovarea acestuia, promovarea modelului și încurajarea de multiplicare al acestuia.

Metodologia analizei și a cercetării a fost bazată pe utilizarea metodelor științifice de cercetare fundamentale, cum ar fi metoda documentației, observației, analizei, comparației și sintezei, ce au permis cercetarea esenței obiectului propus în cadrul prezentei lucrări de disertație.

Elaborarea lucrării de disertație, a presupus studiul suporturilor teoretice, conceptuale și metodologice, prezentând particularitatea activității și formarea produsului turistic rural, respectiv activitatea și modalitatea de promovare a acestuia în cadrul complexului turistic rural ,,Balta Moțului”, astfel fiind posibil realizarea obiectivelor propuse în cadrul prezentei lucrări de disertație.

Prezenta lucrare de disertație este o lucrare multidisciplinară, îmbinând elementele disciplinelor de turism rural și tehnicile promoționale în turism, fiind structurată în trei capitole. În cadrul capitolelor teoretice, am definit și tratat particularitățile turismului rural și elementele componente al produsului turistic rural. În studiul de caz, realizat în cadrul firmei S.C. Balta Moțului S.R.L., am prezentat o amplă analiză, atât a complexului, cât și a produsului turistic rural și modalitățile de promovare ale acestuia.

Cu recunoștință și mulțumiri profesorilor de la Universitatea de Vest ,,Vasile Goldiș” din Arad, Facultatea de Științe Economice și coordonatorului științific al lucrării de disertație, Lect. univ. dr. David Katalin Gabriela,

Masterand,

DUMITRACHE N. (FRÎNCU) Daniela

CAPITOLUL I

TURISMUL RURAL

1.1. TURISMUL RURAL – SFERA DE MANIFESTARE A

STĂRII DE SPIRIT LOCAL

1.1.1. Turismul rural – delimitări conceptuale

Turismul rural este definit ca ,,o formă particulară de turism, ca un domeniu și o artă a primirii turistului și a unuicomportament ce diferă de alte forme de turism” (David, G., 2008).

Putem aprecia că turismul rural ,, este o stare de spirit specifică locuitorilor rurali, care implică foarte mult respectfață de oaspețiˮ.

știința economică, se concentrează în principal asupra contribuțiilor pozitive ale turismului asupra dezvoltării, profitului, ocupării forței de muncă etc. și afirmă că ,,turismul rural este una din subramurile turismului care își propune dezvoltarea turismuluiîn mediul rural în strânsă legătură cu economia locală și în mod special cu agricultura” (David, G., 2008).

O altă definiție a turismul rural definește aceasta ca ,,o formă de turism care se desfășoară în mediul rural, valorificând resursele turistice locale (naturale, economice, culturale șiumane) ca și dotările și echipamentele turistice, inclusiv pensiunile și fermeleagroturistice,utilizează diverse spații de cazare: hanuri și hoteluri rurale,adăposturi, sate de vacanță și îmbracă forme variate de sejur, cu un spectru largde motivații: de tranzit sau itinerant cu valențe cultural-cognitive (Nistoreanu, P., 2008) etc.”

Definiția potrivit căreia „Turismul rural este o formă particulară de turism, mai complexă, cuprinzând atât activitatea turistică propriu-zisă (cazare, pensiune, circulație turistică, prestarea serviciilor de bază și suplimentare) cât și activitatea economică, de regulă agricolă, practicată de gazdele turiștilor (activități productive de prelucrare a produselor agricole în gospodărie, de comercializare a acestora către turiști), precum și modalități de petrecere a timpului liber”.

În concluzie, turismul rural poate fi definit ca fiind acel tip de activitate turistică asociată spațiului rural, care gestionată corespunzător asigură conservarea ruralității, convergența intereselor economice și spirituale ale ofertanților și turiștilor care relaționează prin intermediul produsului turistic (David, G., 2008).

1.1.2. Particularitățile turismului rural

Activitatea turistică din spațiul rural a evoluat într-o perioadă relativ scurtă de timp, transformându-se dintr-o „ciudățenie a orășenilor”, într-o activitate socio-economică bine conturată. Pentru cei care activează în acest domeniu, turismul rural reprezintă sfera manifestării lor îndeosebi ca întreprinzători și șansa realizării unui profit care să le permită ridicarea standardului de trai în condițiile reducerii drastice a șanselor lor de a supraviețui în condiții acceptabile în mediul rural.

În situația în care singura ocupație pare să fie agricultura și aceea de subzistență, turismul rural creează șansa sporirii veniturilor locuitorilor din mediul rural și a reținerii populației tinere. Totodată el permite valorificarea resurselor locale, creând o piață de desfacere pentru anumite bunuri și servicii, rezultat al unor activități condamnate altfel la dispariție.

1.1.3. Elementele care permit conturarea conceptului de turism rural

Se poate observa că este nevoie de mai multe elemente care să permită conturarea conceptului de turism rural și acestea sunt:

localizare în zona rurală;

funcționalitate rurală, rezultată în urma manifestării trăsăturilor particulare ale lumii rurale: gospodăria țărănească, contactul cu natura și cu patrimoniul material și spiritual al lumii sătești;

dimensionare rurală, reflectată prin respectarea mărimii, distanței și densității coordonatelor rurale tradiționale (clădiri, străzi, anexe, spații de destindere etc.);

specificitate, reflectată prin dezvoltarea în timp a evidențelor fizice și a unui mod de viață ce valorifică mediul fizic, istoria, achizițiile economice și spirituale;armonie între om și natură.

Fig. nr. 1.1. Elementele care permit conturarea conceptului de turism rural

Sursa: autor

Se cuvine să menționăm aici faptul că, diferitele categorii de specialiști se concentrează asupra unor aspecte specifice, tratate dintr-un punct de vedere specific, lucru căruia îi vedem utilitatea, deoarece contribuie la o mai deplină cunoaștere a domeniului, privit ca întreg.

1.1.4. Factorii necesari privind cererea de turism rural

Pentru ca nevoia de turism să se transforme în cerere de turism, este necesară prezența a trei factori:

venit (este vorba mai ales de venitul discreționar);

timp liber;

motivație.

Fig. nr. 1.2. Factorii necesari privind cererea de turism rural

Sursa: autor

Turismul rural constituie o alternativă a turismului tradițional, clasic, desfășurat în stațiuni. Căutarea mediului rural pentru odihnă și recreere este o tendință generală în practica mondială a turismului. Venind în întâmpinarea acestei tendințe, numeroase organizații de turism, lucrative sau obștești, din diverse țări europene, se preocupă de mai mulți ani, de organizarea și instituționalizarea turismului în spațiul rural.

1.1.5. Elementele necesare dezvoltării turismului rural

Practicarea turismului rural presupune existența următoarelor elemente:

existența unui spațiu rural bogat în tradiții cu un mediu natural deosebit;

oamenii interesați să practice o astfel de activitate;

existența serviciile turistice de bază oferite de ofertanți: cazare și masă;

existența unei baze materiale (care implică mijloace de transport și căi de acces) și a unui cadru legislativ adecvat, care să impulsioneze oamenii în vederea practicării unei astfel de activități);

existența cererii privind oferta turistică rurală.

Fig. nr.1.3. Elementele necesare dezvoltării turismului rural

Sursa: autor

1.1.6. Activitățile turistice cu caracter rural

În majoritatea cazurilor, timpul alocat vacanței este un timp de ,,ruptură” în care organizarea programului și conținutul acestuia contează cel puțin tot atât de mult ca și calitatea mediului în care se află turistul.

De aceea, activitățile propuse turiștilor, explicit sau implicit, joacă un rol determinant în alegerea locului de vacanță și trebuie să ocupe un loc central în elaborarea produselor turistice.

Activitățile turistice cu caracter general rural se împart in două mari categorii:

activități turistice cu caracter general rural;

activități turistice cu caracter intermediar (urban-rural).

Fig. nr. 1.4. Tipologia activităților favorizante dezvoltării turismului rural

Sursa: David, G., Tehnici promoționale în comerț și turism, Note de curs, p.45

1.1.7. Tipologia formelor de manifestare a turismului rural

Tipologia formelor de turism specifice mediului rural este extrem de diversă în țările cu tradiție în domeniu (Franța, Elveția, Irlanda, Austria, Germania ș.a.).

Individualizarea ei se realizează prin orientarea deliberată a pieței spre anumite oferte turistice și segmentarea clientelei în acord cu aceasta.

Astfel, pot fi avute în vedere forme de turism, precum turismul:

cultural;

de agrement;

curativ;

sportiv;

religios;

agroturism.

Fig. nr. 1.5. Formele de manifestare ale turismului rural

Sursa: autor

În realitate, aceste forme de manifestare ale turismului rural, apar frecvent într-o manieră difuză, cu tendințe de întrepătrundere.

Turismul cultural – constă în vizitarea unor sit-uri rurale a căror distincție se datorează existenței monumentelor istorice, caselor memoriale, muzeelor ș.a. sau participarea la desfășurarea unor sărbători sau datini tradiționale (pelerinaje religioase, practici legate de calendarul agricol) sau evenimente sociale din viața comunității (hramuri, nedei, nunți etc.). Lipsa unei oferte turistice adecvate face ca impactul economic să fie practic nesemnificativ.

Turismul de agrement – se practică sub formă neorganizată și constă în petrecerea parțială sau integrală a concediului individual sau cu familia, într-un spațiu de cazare (casă, cameră mobilată) existent în mediul rural, obținut prin diverse modalități: moștenire familială, închiriere pe durate de timp variabile, cazare la prieteni sau rude etc.

Turismul curativ – dezvoltarea sa este favorizată de existența unor condiții climatice favorabile (absența poluării, predominarea calmului atmosferic, aeroionizarea negativă), prezența izvoarelor de ape minerale cu proprietăți terapeutice, a apelor termale, a salinelor ș.a, asociate eventual cu posibilitățile de aplicare a remediilor consacrate în "medicina" populară (fitoterapie, apiterapie, hidroterapie ș.a.). Existența disponibilităților de acest fel pot conduce la elaborarea unor oferte turistice care poate rivaliza cu cele din stațiunile balneare și climaterice consacrate.

Turismul sportiv – în mediul rural poate constitui un spațiu important pentru susținerea activităților sportive de proximitate: cicloturism, pescuit sportiv, alpinism, sporturi nautice, speleoturism, sporturi de iama, orientare turistică ș.a.

Turismul religios – poate avea de asemenea un impact deosebit în dezvoltarea turismului rural prin conturarea unor destinații certe. În țara noastră se remarcă creșterea prestigiului Bisericii, "reîntoarcerea" unei părți semnificative a populației țării la practicile vieții spirituale tradiționale și apariția unor "focare" de misionariat, în special așezămintele monahale, care polarizează interesul unui număr apreciabil de credincioși.Este cunoscută, în acest sens, atracția exercitată de unele mănăstiri precum cele de la Rohia și Bârsana (Maramureș), Nicula (Cluj), Sâmbăta de Jos (Brașov), Poșaga (Alba), Izbuc (Bihor) etc. Așezămintele religioase, depozitarele unor valori artistice și spirituale remarcabile, au intrat de mult timp în sfera atracției turistice: Putna, Moldovița, Sucevița, Voroneț, Humor, Agonia, Neamț, Tismana.

1.2. PRODUSUL TURISTIC RURAL

Produsul turistic cuprinde ,,un ansamblu de produse și servicii valorificate în cadrul unei ambianțe specifice create de factori naturali într-o anumită regiune” (David, G., 2010).

1.2.1 Componentele produsului turistic rural

Astfel produsul turistic rural este alcătuit din:

componente de bază, care cuprind:

cazare;

alimentatie;

transport.

componente auxiliare, care cuprind:

agrement;

tratament balnear;

activități sportive, etc.

Fig. nr. 1.6. Categoria componentelor produsului turistic rural

Sursa: autor

Combinația elementelor de bază și a celor auxiliare, formează produsul turistic rural și dă specificitate.

Componentele fundamentale ale unui produs turistic (care este oferit spre vânzare de tour-operatori, printr-o rețea de distribuție):

elemente de atractivitate: climatice, peisagistice, istorice, culturale, servicii turistice- motive puternice de revenire la o destinație;

infrastructură de comunicații: căi de acces, mijloace de transport, telecomunicații, servicii de transport- ce pot fi cuprinse în pachetul de servicii sau lăsate la alegerea clientului;

echipamente (structuri) de primire și restaurație: recepție, cazarea și alimentația publică – reprezintă componenta primară a produsului turistic și premisa reținerii în sejur a vizitatorului;

echipamente complementare:

permanente: instalații recreative, sportive și culturale, dotări proprii ale unui centru turistic pentru petrecerea variată și atractivă a timpului liber;

ocazionale: manifestări culturale, artistice, comerciale (târguri, expoziții, festivaluri);

elemente umane: educație civică, cunoștințe tehnice, profesionale și culturale, educație estetică, ospitalitate (turismul fiind cunoscut ca o „industrie a ospitalității”).

Figura nr. 1.7. Elementele componente ale produsului turistic

Sursa: autor

Asigurarea unui produs turistic de calitate necesită punerea în valoare a patrimoniului turistic, prin combinația factorilor naturali și antropici; a infrastructurii generale, determinată de dezvoltarea economică a zonei de destinație; a infrastructurii turistice (facilități de transport, cazare, alimentație publică, așezăminte de sănătate etc.), precum și de calitatea personalului din turism. Produsul turistic poate fi alcătuit și pe baza informațiilor prealabile privind:

clientela – segmentată în funcție de vârstă, profesie, reședință, venituri, obiceiuri, gusturi turistice etc.

concurența – din necesitatea de adaptare a elementelor ce compun produsul în scopul diferențierii de oferta concurentă și din necesitatea unei promovări optime;

resursele turistice existente în zonele de destinație – naturale, valori culturale, infrastructură, agrement etc.

1.2.2. Funcțiile produsului turistic rural

Rolul produsului turistic este să corespundă nevoilor multiple ale turiștilor, asigurând un beneficiu pentru organizator, îndeplinind două funcții inseparabile și complementare:

funcția obiectivă (concretă) – legată de performanțele fizice ale produsului;

funcția subiectivă (psihologică) – determinată de satisfacțiile oferite prin consumul produsului turistic.

Fig. nr. 1.8. Funcțiile produsului turistic

Sursa: autor

Produsul turistic rezultă din îmbinarea de bunuri materiale și servicii, oferite de către personalul turistic și din serviciile adiacente, care, punând în valoare elementele patrimoniului turistic și ale infrastructurii generale și turistice, avantajele cadrului instituțional urmăresc satisfacerea unor motivații specifice și generale ale consumatorilor turistici.

CAPITOLUL II

MARKETINGUL ȘI PROMOVAREA PRODUSULUI TURISTIC RURAL

2.1. MARKETINGUL TURISTIC

2.1.1. Marketing turistic – delimitări conceptuale

Marketingul turistic se poate defini și sub următoarea formă: ,,complexul de evaluări și decizii care, pe baza unei permanente actualizări a tendințelor înregistrate la nivelul disponibilității cererii turistice (piața), își propune să realizeze condițiile optime de formulare a ofertei și de amplasare pe piață prin intermediul unei coordonări permanente a inițiativelor întreprinderilor private cu acțiunile puterii publice” (Merlo, L., 1978).

Ca orice produs comercial sau de altă natură, acesta presupune îndeplinirea cel puțin a uneia dintre următoarele cerințe:

imagine de marcă;

raport optim preț- calitate;

unicitate și originalitate pe piața turistică;

asigurarea unei game largi de servicii turistice.

Activitatea de marketing a unei întreprinderi turistice se cere a fi analizată ca o parte componentă a unui sistem socio-economic complex, care include un ansamblu de componente intermediare, care influențează rezultatele.

2.1.2. Particularitățile marketingului turistic rural

Particularitățile marketingului în turism sunt delimitate luând în considerare și caracteristicile produsului turistic.

Astfel se pot enumera (Cătoiu, I., Balaure, V., Veghes, C., 2005):

complexitatea produsului – complex ce este caracterizat printr-o multitudine de factori, ce cuprind (exprimă) caracteristicile ambientului și servicii ce se referă la toate experiențele și activitățile turistului din momentul părăsirii domiciliului său stabil și până în momentul reîntoarcerii;

intangibilitatea produsului și multitudinea interpretărilor subiective – determinate de funcțiile și motivațiile – ce diferă substanțial – prin care turiștii se raportează la produse sau servicii aparent identice;

incertitudinea prețului compus (complex) – exceptând pachetele preconfecționate;

importanța socială și economică a produsului pentru comunitatea umană, fie în relația sa directă cu maturizarea intelectuală și refacerea psihologică a indivizilor, fie prin aportul său economic și valutar;

imposibilitatea transportului produselor sau a serviciilor ce le compun și care rămân strâns legate de localizarea lor teritorială;

importanța subiectivă a produsului, care transcede valoarea sa economică, deoarece presupune nu numai o cheltuială considerabilă, dar și necesitatea timpului liber, după o lungă perioadă de muncă sau oricum după o lungă așteptare;

importanța socială a produsului pentru individ (în cazul turismului înțeles ca vacanță: vacanța este simbolul cel mai caracteristic al statutului individului și a gradului său de integrare în grupul căruia îi aparține);

problematicile externe ale produsului, respectiv diverse evenimente (chiar neturistice) din zona (regiunea) vizitată sau în care se intenționează vizita. Printre caracteristicile produsului turistic sunt de relevat acelea referitoare la serviciile ce intră în compoziția produsului turistic:

varietatea și eterogenitatea tipologică a caracteristicilor serviciilor care compun produsul turistic;

imposibilitatea gradualizării în ordinea importanței de către turist;

complementaritatea lor reciprocă;

prestabilirea lor, cu condiția ca, clientul să accepte în mod direct această formulă.

Acestora li se adaugă caracteristicile referitoare la întreprinderile ce furnizează asemenea servicii:

rigiditatea lor, datorată importanței costurilor fixe (în special în întreprinderile hoteliere);

dimensiunea lor modestă în raport cu amploarea pieței, precum și caracterul lor de întreprindere de export;

importanța relevantă a prestațiilor personalului în cadrul serviciilor efectuate.

Toate aceste caracteristici (ale produsului, serviciilor și ale întreprinderilor) determină conținutul acțiunilor de marketing pe care întreprinderile turistice le pot iniția, atât în domeniul politicii de produs, cât și în acela al politicii promoționale.

Marketingul mix este un complex de instrumente, menit să actualizeze strategiile; constituie un ansamblul ordonat și coordonat al instrumentelor de marketing, menite să conducă la atingerea obiectivelor fixate.

2.2. ACTIVITATEA DE PROMOVARE ÎN TURISMUL RURAL

2.2.1. Activitatea de promovare – delimitări conceptuale

Activitatea de promovare este ,,o acțiune care, în zilele noastre, datorită dezvoltării civilizației, a devenit, am spune, o necesitate, un factor însoțitor al oricărui proces de vânzare indiferent de natura produsului negociat” (Ban, 2007).

Promovarea în turism se referă la un ansamblu de demersuri de comunicare ce vizează transmiterea permanentă pe diverse căi a unor „mesaje destinate informării atât a clienților potențiali, cât și a operatorilor de turism asupra caracteristicilor produselor și serviciilor turistice oferite spre comercializare, cu scopul de a consolida o imagine pozitivă și de a cultiva o atitudine favorabilă față de acestea și firmă, respectiv de a determina în mentalitatea și obiceiurile de cumpărare (…) ale turiștilor modificări convenabile întreprinderii ofertante” (Niculescu, 2005).

Activitatea de promovare se materializează atât în eforturi ale personalului de specialitate, cât și într-o serie de acțiuni publicitare, menite a stimula penetrația acestora pe piață. În ambele cazuri, întreprinderea turistică, încearcă să dirijeze un flux de informații și mesaje spre piața sa potențială, în vederea influențării preferințelor utilizatorilor și orientării acestora spre produsele și serviciile sale.

Includerea, cu o poziție distinctă, a politicii promoționale în mixul de marketing se justifică prin rolul, uneori decisiv, pe care acțiunile promoționale îl au în procesul realizării mărfurilor și serviciilor, ca și prin costul acestor acțiuni. De altfel, promovarea este apreciată a fi „una dintre cele mai costisitoare componente ale strategiei de marketing” (Cruceru, 2005). Dar în absența unor asemenea acțiuni pot apărea dificultăți în desfășurarea normală a relației întreprindere – mediu extrem, a relației întreprindere – piață.

2.2.2. Conținutul, locul și rolul activității de promovare în turismul rural

Sistemul de comunicații destinat promovării unui produs turistic pentru a fi eficace trebuie să aibă la bază studierea nevoilor, motivațiilor turiștilor potențiali și este dorit să se țină cont și de indeciziile sau îndoielile acestora.

Sistemul comunicațiilor de marketing al unei firme de turism, numit și mix promoțional implică utilizarea unor forme variate de informare și stimulare a beneficiarilor produsului turistic menite să prezinte oferta în toată complexitatea sa, dar să și provoace o serie de modificări favorabile în legătură cu obiceiurile și preferințele acestora: publicitatea, promovarea vânzărilor, relațiile publice și vânzarea personală (Popescu, 2003).

Fiecare categorie reprezintă zone importante de promovare și recurge la mijloace și metode specifice de acțiune.

2.2.3. Instrumentele activității promoționale în turism

Activitatea promoțională cunoaște, în economia modernă, o mare varietate sub forma conținutului, rolului, formei de realizare, etc. De aceea, este dificil de clasificat și de delimitat. Cele mai des întâlnite criterii de clasificare întâlnite în literatura de specialitate sunt natura și rolul lor în sistemul comunicațional al firmei.

În funcție de aceste criterii, activitatea promoțională se poate structura astfel pe șapte instrumente specifice (David, 2008):

publicitatea;

relațiile publice;

promovarea vânzărilor;

utilizarea mărcilor;

manifestările promoționale;

vânzările directe;

forțele de vânzare.

Fig. nr. 2.1. Instrumentele activității promoționale

Sursa: David, G., Tehnici promoționale, Editura Romflair, Oradea, 2008, pag.78

La rândul lor, fiecare dintre aceste componente dispun de procedee, tehnici și mijloace specifice de acțiune.

Publicitatea, fiind considerată ca fiind „nervul politicii de comunicație a întreprinderii”, este o variabilă calitativă, de natură psihologică, cu acțiune pe termen lung și care, în general, este greu de măsurat în termeni cantitativi cu privire la efectele economice pe care le generează și reprezintă un mijloc de comunicare în masă și contribuie la educarea consumatorului (Papuc, 2006).

Publicitatea în turism reprezintă principala modalitate de promovare a produselor și serviciilor turistice, fiind reprezentată de ansamblul tehnicilor de comunicare, de care dispune o firmă, care constă în transmiterea de mesaje pentru a-și face cunoscută oferta și pentru a-și motiva clienții potențiali.În cadrul publicității se pot distinge:

publicitatea media (TV, radio, presă scrisă);

publicitatea exterioară(panouri publicitare, publicitatea pe vehicule),

publicitatea directă(distribuirea unor informații prin poșta electronică, prin telefon) și nu în ultimul rând publicitatea gratuită.

Relațiile publice grupează o serie tehnici și atribute ce presupun menținerea contactului direct cu diferite categorii de public, cu persoane influente din conducerea altor firme, cu mass-media, cu reprezentanți ai puterii publice (Nicolae, Petre, 2009)

Relațiile publice în turismsunt din ce în ce mai conturate în ultima perioadă și presupun o consolidare a încrederii reciproce a publicului în companie, și a companiei în publicul său, iar această întărire a încrederii reciproce, duce fară îndoială la atingerea unuia dintre cele mai importante obiective ale promovării turistice, întărirea fidelității clienților.

Mijloacele de informare folositeîn cazul relațiilor publice pot fi:

scrise (scrisori de informare, adrese și note interne, jurnale și reviste ale firmei, comunicate de presă);

orale (conferințe, seminarii, reuniuni, zile ale porților deschise);

vizuale (diapozitive, filme).

Promovarea vânzărilor este o variabilă de ordin cantitativ și cu acțiune pe termen scurt și este ușor de măsurat în termeni cantitativi, aducând consumatorilor avantaje economice, materiale și imediate, iar producătorilor le oferă posibilitatea exercitării unui control riguros asupra activității desfășurate. Promovarea vânzărilor presupune „îmbogățirea ofertei” prin adăugarea unui valori suplimentare la nivelul produsului, al prețului și al distribuției, ținând cont de obiectivele comerciale ale firmei, cu scopul de a obține un avantaj temporar față de concurența promovării vânzărilor presupune folosirea de mijloace și tehnici de stimulare, impulsionare și creștere a vânzărilor unei firme (Zaiț-Gafencu, 1998).

Promovarea vânzărilor în turism, cuprinde un ansamblu de tehnici prin care, spre deosebire de publicitate, prin care se furnizează informații cu privire la firmă și la oferta sa, se stimulează, pe diferite căi, turistul și intermediarii, în vederea achiziționării produsului turistic, astfel tehnicile de promovare a vânzărilor completează acțiunile publicitare, contribuind la consolidarea imaginii firmei turistice în cadrul pieței, stimularea cererii(creșterea cantitativă), reducerea timpului de adoptare a deciziei de cumpărare.

Principalele tehnici de promovare a vânzărilor folosite în domeniul turismului sunt:

reduceri temporare de preț;

jocuri și concursuri promoționale;

voiajele de stimulare;

cadouri promoționale (materializate prin bunuri sau servcii), publicitatea la locul vânzării.

Utilizarea mărcilor circumscrie ansamblul semnelor distinctive menite să individualizeze un produs.

Utilizarea mărcilor în domeniul turistic, presupune individualizarea acestuia în raport cu cele ale concurenței, având ca scop și obiectiv atragerea și stabilizarea fidelității consumatorilor, să creeze obiceiuri de consum, să garanteze calitatea produsului și să certifice notorietatea și prestigiul prestatorului și se caracterizează printr-o acțiune pe termen lung și pe plan psihologic, dar și prin posibilitatea controlului rezultatelor obținute.

Manifestările promoționale se înscriu între instrumentele moderne de promovare cuprinzând participările la manifestări cu caracter expozițional și sponsorizarea.

Manifestările promoționale în domeniul turisticsunt realizate prin participarea firmei turistice la diverse evenimente și expoziții cu scop promoțional, sau chiar de a fi gazda unor asemenea evenimente.

Vânzările directe pot fi îndeplinite atât de departamente specializate de vânzare din cadrul firmei, cât și de personalul care intră în contact direct cu clienții (Stone, Jacobs,2004).

Vânzările directe în domeniul turismului, având în vedere particularitatea că vânzarea serviciilor turistice se face de cele mai multe ori prin intermediul distribuitorilor, motivarea acestora pentru a vinde produsele turistice în detrimentul altora, constituie un obiectiv care trebuie luat în considerare.

Forțele de vânzare reprezintă ansamblul ambianței locației și calității personalului (intern si extern), având drept misiune principală comercializarea efectivă, prospectarea și impulsionarea vânzărilor printr-un contact permanent și nemijlocit cu clientela potențialăși astfel eficiența forței de vânzare joacă un rol esențial în succesul sau eșecul comercial al firmei(Popescu, 2003).

Forțele de vânzare în domeniul turismuluisunt unul dintre cele mai importante instrumente de promovare, având un rol determinant în succesul sau eșecul unității turistice.

2.2.4. Etapele activității promoționale

Pentru realizarea unui program de comunicații eficient, trebuiesc parcurse următoarele șase etape (David, 2008):

– etapa I-a: Identificarea auditoriului;

– etapa a II-a: Stabilirea obiectivelor comunicării;

– etapa a III-a: Conceperea mesajului;

– etapa a IV-a: Alegerea canalelor de comunicare;

– etapa a V-a: Stabilirea bugetului destinat activității de promovare;

– etapa a VI-a: Elaborarea mixului promoțional;

– etapa a VII-a: Măsurarea efectelor campaniei promoționale.

Fig. nr. 2.2. Etapele activității promoționale

Sursa: autor

Identificarea auditoriului – emițătorul trebuie să știe clar cui se adresează, adică care este piața țintă și aceasta poate fi formată din cumpărători actuali și potențiali, factori de decizie sau factori de influențare.

Stabilirea obiectivelor comunicării – sunt realizate după ce piața țintă și caracteristicile ei au fost identificate, emițătorul trebuie să decidă asupra răspunsului pe care și-l dorește din partea auditoriului.

Conceperea mesajului – presupune formulareamesajului în așa fel să fie eficient și să atragă atenția, reținând interesul, determinând apariția dorinței de a provoca acțiunea de a cumpăra.

Alegerea canalelor comunicaționale – presupun utilizarea acelorcanalele de comunicare care sunt potrivite și cele mai eficiente, atunci când este vizat un public larg și relativ omogen, deoarece ele nu se pretează la diversificare

Stabilirea bugetului promoțional – vizează deciziile cu privire la dimensiunea bugetelor promoționale și atestă optici și practici diferite de abordare, determinate atât de rezursele financiare ale întreprinderilor, cât și de limitele unor metode de cuantificare riguroasă a efoturilor necesare, de reflectare corectă a acțiunii conjugate a diferitelor instrumente promoționale și a efectului remanent al acțiunii lor, ceea ce îngreunează măsurarea cu precizie a rezultatelor obținute.

Elaborarea mixului promoțional – presupune și implică selecția, asamblarea și încadrarea într-un program distinct al modalităților practice de organizare și desfășurare a activităților promoționale și integrarea acestuia în strategia de piață a întreprinderii.

Întregul proces de elaborare a mixului promoțional trebuie să pornească de la o analiză atentă a pieței, respectiv, de la cercetarea comportamentelor de cumpărare și de consum, a activității firmelor concurente, etc.

Evaluarea rezultatelor – sunt realizate prin diverse tehnici de control al acțiunilor, utilizate atât înaintea cât și după desfășurarea lor. Analiza informațiilor culese în cadrul sondajelor efectuate în rândul consumatorilor constituie o altă modalitate de determinare riguroasă a efectelor diferitelor acțiuni promoționale.

2.2.5. Strategii promoționale

Politica promoțională a întreprinderii turistice se materializează printr-un ansamblu de strategii care, având în vedere complexitatea activităților promoționale, se caracterizează printr-o diversitate deosebită.

Criteriile de clasificare a strategiilor promoționale sunt numeroase, așa cum rezultă din cele prezentate în continuare, dar specialiștii consideră că cea mai cuprinzătoare clasificare împarte strategiile promoționale astfel (Mecu G. Mecu D., David, Bușu, Vultur, 2008):

strategii de împingere (push strategy),care presupun promovarea produsului doar către următorul participant la procesul de distribuție, care va continua această strategie cu următorii membri ai canalului de distribuție, până ce produsul va fi promovat direct potențialilor clienți.

strategii de tragere (pull strategy), care implică activități de marketing, mai ales publicitate și promovare pe piața de consum, direcționate către utilizatorul final și menite să-l facă pe acesta să solicite produse de la intermediari.

Fig. nr. 2.3. Clasificarea generală a strategiilor de promovare

Sursa: adaptare autor după Mecu, G., David, G., Bușu, I., Vultur, T., Mecu, D., Strategii de marketing, Editura Arvin Press, București, 2008

În funcție de obiectivele urmărite, întreprinderea turistică poate opta pentru două mari categorii (Stăncioiu, 2008):

promovarea produsului;

promovarea imaginii.

În funcție de criteriul de promovarea imaginii, se pot concretiza două variante strategice, și anume:

strategia de promovare a imaginii;

strategia de extindere a imaginii.

În funcție de modul de desfășurare în timp a activităților promoționale opțiunile strategice ale întreprinderii se diferențiază în:

strategia activității promoționale permanente, care presupune eforturi financiare mari;

strategia activității promoționale intermitente, în funcție de anumite situații conjuncturale sau de factori sezonieri.

În funcție de criteriul pătrunderea pe piață sau cucerirea unei noi piețe, întreprinderea are de ales între:

strategia concentrată, când își concentrează efortul promoțional spre un singur segment de piață;

strategia diferențiată, când va adopta un mix promoțional individualizat pentru fiecare segment de piață deservit;

strategia nediferențiată, când se adresează întregii piețe, cu același mix promoțional.

În funcție de specificul pieței și interesele întreprinderii, sunt:

strategii ofensive (de atac),ce presupune utilizarea masivă a tuturor mijloacelor promoționale și un buget ridicat, o strategie specifică întreprinderilor mari și

defensive (de apărare), utilizată în cazul manifestării, pe piață, a unor condiții mai puțin favorabile.

Din punct de vedere al sediului organizării acțiunilor promoționale, întreprinderea are de ales între:

realizarea acestora cu forțe proprii, la sediul său;

apelarea la instituții specializate și, în consecință, desfășurarea activităților promoționale în exteriorul întreprinderii.

2.2.6. Mijloace promoționale utilizate în promovarea turismul rural

Strategia de promovare a turismului autohton și în mod special turismul rural, va urmări comunicarea unei imagini care să sugereze originalitatea produselor turistice românesti, sintetizând particularitățile legate de potențialul turistic, concepția de amenajare, posibilitățile de practicare a turismului, contextul socio-cultural.

Este de așteptat adaptarea strategiei promoționale la specificul fiecarei piețe (interne și externe) și la caracteristicile fiecărui segment de consumatori vizat, folosindu-se mesajele cele mai adecvate.

În majoritatea țărilor U.E. este frecventă utilizarea mijloacelor tradiționale de promovare, cum sunt (David, G., 2008):

toate suporturile de vânzare (ghid, broșură, pliant, catalog);

obiecte publicitare;

prezența la saloanele de turism;

mail-ingul;

utilizarea mas mediei (TV, publicații, radio, etc.);

utilizarea rețelelor de promovare.

2.2.7. Rețelele de promovare ale turimului rural

Rețelele de promovare sunt de asemenea utilizate prin următoarele forme:

bancare (Germania, Belgia, Franța, Olanda);

teritoriale (Germania, Belgia, Franța);

cluburi (Germania, Olanda).

Se poate sintetiza că, în majoritatea țărilor din U.E., comercializarea produsului turistic variază în funcție de organisme: Comercializarea internă cu referire la:

centrale de rezervare internațională (Franța);

centrale de rezervare națională (Spania, Franța, Irlanda, Portugalia);

centrale de rezervare regională (anumite landuri germane, Belgia, Franța, Sania, Italia);

centrale de rezervare departamentale/locale (Franța, Grecia);

vânzare directă (toate țările U.E.).

Comercializarea externă

tour-operatorii de voiaj (Germania, Belgia, Danemarca, Franța, Marea Britanie);

structuri turistice teritoriale (Germania, Belgia, Danemarca, Franța, U.K.);

primării, comitete de întreprindere (Franța, Italia).

Fig. nr. 2.4. Modalități de promovare și comercializare a produsului turistic rural

Sursa: autor

2.2.8. Inițiativele Uniunii Europene în cooperarea europeană în domeniul

turismului rural

În afara relațiilor competitive, un anumit număr de lanțuri de locuințe ale locuitorilor satelor sunt din ce în ce mai angajate în acțiuni de cooperare europeană cu caracter bilateral sau multilateral la nivel interregional, transnațional, în scopul profitului reciproc al fiecărui partener, prin acțiuni comune de promovare sau de scoatere pe piață.

Două inițiative pot fi semnalate mai pregnant:

prima privește agroturismul în spațiul comunitar (în special primirea turiștilor în cadrul fermelor). Un grup al Organizației profesioniștilor din agricultură a Comunității (COPA-COGECA), numit EURAGRITOUR, reunește periodic rețele ale sindicatelor naționale ale agricultorilor și ale asociațiilor camerelor agricole pentru a trata probleme specifice, sociale și fiscale. Acestea sunt impuse de dezvoltarea activității turistice în cadrul exploatațiilor agricole, pentru o apropriere la nivel global comunitar în scopul diversificării activității în domeniul turismului rural. De notat că EURAGRITOUR a elaborat și publicat un document de prezentare a rețelei sale în cadrul Anului european al turismului (1990);

pentru cazarea turiștilor la locuitorii satelor, s-au creat începând din 1990, “Federația europeană de primire a turiștilor la locuitorii satelor sau ferme”, numite “Federation Eurogites” sau mai pe scurt, EUROGITES, la inițiativa EUROTER și prin mobilizarea “Federation Nationale des Gites de France”.

Cele două inițiative au scos în evidență preocupările organizatorice ale lanțurilor de primire. Prin cooperarea lor activă, se urmărește consolidarea imaginii de marcă a primirii turiștilor la locuitorii satelor si poziționarea produselor pe piața turistică europeană, totul contribuind pozitiv la dezvoltarea turismului rural.

De notat, de altfel, că această convergență a obiectivelor între EURAGRI-TOUR (sector agricol în spațiul U.E.) și Federation des EUROGITES (cazarea turiștilor la săteni și în ferme în spațiul U.E.), ar trebui să faciliteze cooperarea între cele două grupuri; formele de activitate complementare a celor două organizații le-ar putea face partenere posibile.

2.2.9. Promovarea on-line – instrumentul de succes în promovarea turistică

Agențiile de turism din România au înțeles că pentru o mai bună informare a clienților actuali și potențiali, web-ul este un instrument care începe să fie din ce în ce mai mult la îndemână turiștilor. Astfel, pe web au apărut numeroase site-uri de promovare a ofertelor turistice. Există un număr satisfăcător de site-uri românești, unele de sine stătătoare, altele găzduite de alte site-uri specializate.

O mare parte din firme au preferat să-și construiască imaginea pe internet numai în limba engleză, fără a avea o versiune în limba română. Un site cunoscut, în cadrul căruia firme de turism (agenții de turism, hoteluri, companii de transport etc.) își promovează produsele și serviciile turistice este Romanian Travel Guide – Ghidul turistic al României. Ca pachet de informații, acest site cuprinde date generale despre România, dar și date detaliate despre firmele de-turism ale fiecărui județ obiectivele turistice, opțiuni pentru cazare, prestări de servicii turistice. Acest ghid turistic pe internet oferă și servicii utile (în special de intermedieri și nu numai) turiștilor din întreagă lume interesați de România. Printre portalurile de turism ale României menționăm:

www.eTurism.ro,

www.infotravelromania.ro,

w w w. romaniantour.ro,

www.infoturism.ro,

www.romaniatravel.ro s.a.

Avantajele realizării unui astfel de site turistic sunt:

poate fi accesat din orice colț ai lumii;

are o structura de informații accesibilă, completă și complexă;

informațiile sunt prezentate în forme sintetice, care sunt ulterior detaliate;

informațiile sunt actuale, putând fi modificate în orice moment;

satisface nevoile de promovare specifice ale firmelor din domeniul turismului.

Concluzia autorilor unuia dintre site-urile despre țară noastră este următoarea: ,,România va rămâne neexplorată până când nu se va dezvoltă industria turismului, iar dificultățile economice nu vor fi depășite. Între timp, pachetele turistice sunt oferite la un preț foarte bun, iar turiștii îndrăzneți care călătoresc pe cont propriu vor descoperi o parte a Europei bogată în tradiții, acea parte care a scăpat de presiunile, complexitatea și estetică timpurilor moderne.”

Cu alte cuvinte, spunem noi, programul turistic al României poate fi promovat sub titulatura: ,,O călătorie înapoi în timp”.

CAPITOLUL III

FORMAREA ȘI PROMOVAREA PRODUSULUI TURISTIC RURAL ÎN CADRUL FIRMEI S.C. BALTA MOȚULUI S.R.L.

DIN HIDIȘELU DE JOS

3.1. PREZENTAREA GENERALĂ A COMPLEXULUI TURISTIC RURAL ,,BALTA MOȚULUIˮ

3.1.1. Datele de identificare ale firmei S.C. Balta Moțului S.R.L.

Tabel nr. 3.1. Datele de identificare ale firmei S.C. Balta Moțului S.R.L.

Sursa: www.listafirme.ro

3.1.2. Prezentarea generală a complexului turistic rural ,,Balta Moțuluiˮ

3.1.2.1. Amplasarea complexului turistic rural ,,Balta Moțuluiˮ

Complexul turistic rural ,,Balta Moțuluiˮ este amplasat în județul Bihor, pe perimetrul localității Hidișelu de Jos.

Fig. nr. 3.1. Amplasarea unității turistice ,,Balta Moțului”

Sursa: adaptare autor

3.1.2.2. Profilul complexului turistic rural ,,Balta Moțului”

Complexul turistic rural ,,Balta Moțului”, conform obiectului de activitate, activează în domeniul turismului, oferind facilități de cazare pentru vacanțe și perioade scurte, cu caracter sezonier.

Imag. nr. 3.1. Complexul turistic rural ,,Balta Moțului”

Sursa: https://www.facebook.com/pages/Balta-Motului/157583294320411

Turismul rural și agroturismul, în plină dezvoltare în ultimii ani, se dezvoltă pe fondul disponibilității unui potențial natural și cultural inestimabil.

Turismul rural din județul Bihor și dezvoltarea complexului turistic rural ,,Balta Moțului”, se caracterizează prin mai mulți factori determinanți, printre care se enumeră:

calitatea peisajului natural;

calitatea aerului

calitatea apelor;

ospitalitatea oamenilor –un element cheie, care este trăsătura definitorie pentru succesul turismului rural.

Fig. nr. 3.2. Factorii determinanți ai dezvoltării complexului turistic rural ,,Balta Moțului”

Sursa: autor

Într-o ambianța și un cadru natural cu totul aparte, în mijlocul acestei oaze de frumusețe, clienții complexului turistic rural ,,Balta Moțului”se pot bucura de liniște și de natură, împreună cu bunul gust și rafinamentul unei lumi pitorești pe care aceasta le oferă.

3.1.2.3. Structura unității turistice ,,Balta Moțului”

Structura unității turistice ,,Balta Moțului” este următoarea:

Balta Moțului;

Imag. nr. 3.2. Balta Moțului

Sursa: https://www.facebook.com/pages/Balta-Motului/157583294320411

Spații de cazare;

Imag. nr. 3.3. Spațiile de cazare ale complexului turistic rural ,,Balta Moțului”

Sursa: https://www.facebook.com/pages/Balta-Motului/157583294320411

Restaurant;

Imag. nr. 3.4. Restaurantul complexului turistic rural ,,Balta Moțului”

Sursa: https://www.facebook.com/pages/Balta-Motului/157583294320411

Întreaga structură a complexului turistic rural ,,Balta Moțului” este amenajată cu bunul gust specific al regiunii județului Bihor.

3.2. PREZENTAREA PRODUSULUI TURISTIC RURAL DIN CADRUL COMPLEXULUI ,,BALTA MOȚULUIˮ

3.2.1. Componentele produsului turistic rural din cadrul complexului
,,Balta Moțului”

Produsul turistic rural oferit în cadrul complexului ,,Balta Moțului” este compus din două elemente fundamentale:

potențialul turistic al zonei rurale Hidișelu de Jos;

oferta turistică a complexului ,,Balta Moțului”.

Fig. nr. 3.3. Componentele de bază ale produsului turistic rural

Sursa: autor

3.2.1.1. Prezentarea potențialului turistic al zonei Hidișelu de Jos

Județul Bihor și zona limitrofă localității Hidișelu de Jos, prin frumusețea și originalitatea peisajului natural, prin monumentele istorice și prin elementele etnografice, oferă turiștilor variate și bogate posibilități de recreere și instruire.

Accesul la frumusețile naturale ale județului și zonei Hidișelu de Jos, este facilitat de existența unor artere de circulație și infrastructură bine întreținute, precum și a unor cabane în care drumețul poate găsi loc de odihnă.

Produsul turistic rural oferit în cadrul complexului ,,Balta Moțuluiˮoferă:

Atracții naturale;

Agrement;

Sporturi;

Băi termale;

Etnografie și folclor zonal.

Fig. nr. 3.4. Atracții turistice în zona turistică Hidișelu de Jos

Sursa: autor

Atracțiile turistice naturale ale zonei Hidișelu de Jos sunt:

Stațiunea Băile Felix;

Stațiunea 1 Mai;

Rezervația Naturală Pârâul Peța;

Lacul cu nuferi;

Dealul Șomleu;

Avenul Betfia sau Hudra Bradii.

Fig. nr. 3.5. Atracții turistice naturale în zona Hidișelu de Jos

Sursa: autor

Stațiunea Băile Felix – principala atracție turistică cu resurse naturale, este dominată de ștrandurile termale, în care apa termală este colectată și folosită pentru proprietățile sale curative excelente, atât în tratarea diverselor afecțiuni, cât și în recuperarea post-traumatică. Ștrandul cu apă termală Apollo este nu numai un loc pentru relaxare, tratament și distracție, ci și un obiectiv turistic interesant, fiind construit în anul 1900;

Stațiunea 1 Mai cu renumita cu renumita Ștrandul cu valuri din Băile 1 Mai, cel mai vechi din România- aprox. 107 ani.

Rezervația Naturală Pârâul Peța, ale cărui ape calde ajung și în Lacul cu nuferi, și care numără la rândul său o mulțime de specii de plante, pești și broaște exotice.

Lacul cu nuferi este cea mai cunoscută atracție turistică a stațiunii Băile Felix, fiind un obiectiv turistic unic în Europa, datorită faptului că dezvoltarea nuferilor (Nymphae Lotus Thermalis) aici este un total mister. Lacul este un adevărat spectacol vizual în orice sezon, apa lacului, are o temperatură constantă de 30ș C și găzduiește și o specie de melci, care a supraviețuit erei glaciare, numită Melanopsis Parreyssi și peștele Roșioara lui Racoviță și alte specii rare pe glob, cum ar fi tritonul crestat și broasca de lac sau broasca țestoasă de Florida. Nuferii Nymphae Lotus Thermalis sunt caracterizați printr-o culoare albă, având frunzele așezate perfect pe suprafața apei. La aceștia se adaugă și Lotușii de India, Nelumbo Nucifera, cu flori mult mai mari și roz, a căror frunze se ridică la peste 20 cm deasupra de pelicula de apă. Printre aceste flori colorate trăiesc o mulțime de specii de pești și broaște exotice, prezențe obișnuite numai în țările cu climat mult mai cald, dar care au apărut datorită temperaturii mari a apei.

Dealul Șomleu – pentru cei pasionați de drumeții montane, este o destinație ideală, unde au avut loc fenomene carstice de amploare, ce au lăsat în urmă adevărate monumente ale naturii.

Avenul Betfia sau Hudra Bradii – este unul dintre cele mai spectaculoase monumente naturale, care are o adâncime de 86 m și un puț cu o cădere verticală de 54 m, aici fiind descoperite fosilele unor animale din pleistocen, conservate în sedimente de argile roșii.

În ceea ce privește resursele de agrement ale zonei Hidișelu de Jos, acestea sunt:

ștrandurile de agrement din zonă;

lacuri de pescuit și agrement;

centrul de echitație ,,Mentorˮ ;

pârtia de schii și de sanie Hidișelu de Jos;

pistă de alergare și atletism – cel mai mare din țară.

Fig. nr. 3.6. Atracții turistice de agrement din zona Hidișelu de Jos

Sursa: autor

Pentru cei interesați de cultura și civilizația locală, se pot vizita următoarele obiective:

Bisericile din lemn din Hidișelu de Jos;

Capela și Biserica ortodoxă din Haieu – o impresionantă biserică-sală de sorginte medievală (sec. XIV), în care se mai pot observa elementele arhitecturale romanice, cisterciene și gotice (a fost restaurată în anul 1977);

Clădirea Sanifarm, o fostă mănăstire aparținătoare ordinului călugăresc ,,Saint-Vincent”, o frumoasă clădire de arhitectură barocă, construită în sec. al XVIII-lea;

Biserica ortodoxă din Rontău (sec. XV);

Biserica greco- catolică din Haieu (1906);

Bisericile din lemn ortodoxă și greco-catolică din Băile Felix.

Fig. nr. 3.7. Atracții turistice de etnografie și folclor din zona Hidișelu de Jos

Sursa: autor

3.2.1.2. Prezentarea ofertei turistice a complexului ,,Balta Moțului”

Produsul turistic rural oferit de către complexul turistic rural ,,Balta Moțului” cuprinde:

infrastructură turistică, formată din spații de cazare, restaurant, spații de agrement, format din piscină, plajă și lac de pescuit;

un ansamblu de produse și servicii (cazare, masă, divertisment, etc.) utilizate într-un context anume, influențate fiind de factorii naturali ai regiunii sau localității.

Fig. nr. 3.8. Oferta complexului turistic rural ,,Balta Moțului”

Sursa: autor

Calitatea produsului turistic din cadrul complexului rural ,,Balta Moțului” este direct legată de exploatarea patrimoniului zonei, înțelegând prin acesta resursele naturale, infrastructura și în special calitatea resurselor umane din zonă implicate în activitatea de turism. Elementele fundamentale ale produsului turistic din cadrul complexului rural ,,Balta Moțului” și care este distribuit de către rețele specializate (agenții de turism, tour-operatori, etc.) se sintetizează după cum urmează:

Atractivitatea resurselor: climatice, peisagistice, istorice, culturale, servicii turistice – ca o motivație de a vizita din nou zona;

Infrastructura: drumurile de acces, mijloacele de transport, telecomunicații, servicii de transport – pot fi incluse în pachetul de servicii sau pot fi lăsate la la atitudinea clientului;

Spațiile de primire și de alimentație publică : receptia, cazarea si ofertele culinare – sunt elemente principale ale produsului turistic și reprezintă premisa revenirii turistului;

Dotările permanente: divertisment, construcții sportive și culturale, variate modalități de petrecere a timpului liber;

Dotarile suplimentare: piscină, spațiu special pentru grill, etc.;

Elemente ocazionale: culturale, artistice, evenimente comerciale (târguri, expoziții, festivaluri;

Resurse umane: educație civică, cunostințe tehnice, profesionale și culturale, simț al frumosului, ospitalitate (turismul este o industrie a ospitalității).

Fig. nr. 3.9. Valențele produsului turistic rural

Sursa: autor

Produsul turistic rural al complexului turistic rural ,,Balta Moțului” întrunește toate aceste elemente, fiind compus din:

servicii turistice de bază al complexului;

servicii turistice auxiliare ale complexului;

atracțiile turistice ale zonei.

atracțiile zonei turistice.

Fig. nr. 3.10. Elementele componente ale produsului turistic rural din cadrul

complexului turistic rural ,,Balta Moțului”

Sursa: autor

Serviciile de cazare ale complexului turistic rural ,,Balta Moțului” se fac în căsuțele de lemn, cu caracter sezonier:

Imag. nr. 3.5. Spațiile de cazare ale complexului turistic rural ,,Balta Moțului”

Sursa: https://www.facebook.com/pages/Balta-Motului/157583294320411

Fiecare cabană este dotată cu apă curentă, un grătar și-un ceaun pentru gătit în aer liber, la un tarif de 50 Ron /noapte o cabană.

Serviciile de restaurație sunt realizate în restaurantul complexului, amplasată în mijlocul lacului, care este înconjurată de o terasă de vară superbă, cu o vegetație luxuriantă.

Imag.nr. 3.6. Restaurantul complexului turistic rural ,,Balta Moțului”

Sursa: https://www.facebook.com/pages/Balta-Motului/157583294320411

În cadrul restaurantului se pot servii specialitățile zonei, într-o variantă multiculturală: borș și gulaș de pește, saramură de crap, mici și grătar, etc.

Resursele de agrement din cadrul complexului turistic rural ,,Balta Moțului” sunt:

piscinele și zona de plajă a complexului;

lacurile de pescuit sportiv propriu ale complexului.

Imag. nr. 3.7. Zona de piscine – plajă a complexului turistic rural ,,Balta Moțului”

Sursa: https://www.facebook.com/pages/Balta-Motului/157583294320411

Piscinele complexului turistic rural ,,Balta Moțului” sunt construite și amenajate conform cerințelor sănătății publice. Zona de plajă este dotată cu dușuri și paturi de plajă.

Lacurile de agrement și pescuit sportiv sunt principala atracție a complexului rural ,,Balta Moțului”.

Imag. nr. 3.8. Lacurile de agrement și pescuit sportiv ale complexului turistic rural

,,Balta Moțului”

Sursa: https://www.facebook.com/pages/Balta-Motului/157583294320411

Lacurile din cadrul complexului ,,Balta Moțului” găzduiesc nenumărate evenimente și concursuri de pescuit sportiv și stau la dispoziția pescarilor în tot sezonul estival.

O altă sursă de agrement în cadrul complexului turistic rural ,,Balta Moțului” este echitația, realizată în zona de pădure din împrejurimea complexului, cu cei șapte cai proprietate personală.

Imag. nr. 3.9. Echitația în cadrul complexului turistic rural ,,Balta Moțului”

Sursa: https://www.facebook.com/pages/Balta-Motului/157583294320411

Sintetizând, caracteristicile produsului turistic rural din cadrul complexului turistic rural ,,Balta Moțului”, îndeplinesc exigențele oricărui alt produs turistic similar oferit pe piață, precum și următoarele:

raportul calitate/preț este optim;

particularitatea și originalitatea pieței turistice locale, este una de excepție;

serviciile turistice prezintă o diversitate și o caracteristică de sezonalitate.

3.3. PROMOVAREA PRODUSULUI TURISTIC RURAL DIN CADRUL COMPLEXULUI ,,BALTA MOȚULUIˮ

3.3.1. Politica promoțională a complexului turistic rural ,,Balta Moțului”

Politica promoțională a complexului turistic rural ,,Balta Moțului” vizează în primul poziționarea complexului pensiunii și a produsului turistic oferit.

Poziționarea în viziunea politicii de promovare a complexului turistic rural ,,Balta Moțului” desemnează modul în care programul de marketing și de promovare al pensiunii este perceput de cumpărător față de marketingul și activitățiile promoționale aplicate de principalii competitori, adică modul în care produsele sunt poziționate față de competitori, în ceea ce privește mixul de promovare.

În esență, poziționarea este definită drept plasarea obiectelor comercializabile (produse, servicii,) într-un model de piață mulți dimensional cu scopul de a le asigura un loc bine determinat în psihologia consumatorului. Politica de poziționare reprezintă concepția potrivit căreia trebuie influențată atitudinea potențialilor clienți față de produsul turistic oferit, imaginea pe care aceștia o au despre respectiva ofertă.

Problema-cheie în dezvoltarea și implementarea unei politici de poziționare o reprezintă modalitatea în care este perceput complexul rural și oferta sa de către clienții care formează piața-țintă.

3.3.2. Obiectivele activității promoționale a complexului turistic rural

,,Balta Moțului”

Obiectivele activității promoționale vizate în cadrul activităților promoționale ale complexului turistic rural ,,Balta Moțului”, sunt:

poziționarea complexului;

poziționarea ofertei globale;

creșterea vânzărilor;

creșterea profitului;

păstrarea și atragerea clienților;

fidelizarea clienților;

întărirea imaginii complexului;

creșterea și extinderea notorietății complexului.

Fig. nr. 3.11. Obiectivele promoționale vizate în cadrul promovării complexului turistic rural ,,Balta Moțului”

Sursa: autor

Realizarea obiectivelor promoționale propuse presupune utilizarea unui mix promoțional și al instrumentelor specific ale acestuia.

3.3.3. Strategii de promovare utilizate în cadrul activităților promoționale ale

complexului turistic rural ,,Balta Moțului”

Strategiile de promovare utilizate în cadrul activităților promoționale ale complexului turistic rural ,,Balta Moțului” sunt:

strategia de produs;

strategia de preț;

strategia de imagine.

Fig. nr. 3.12. Strategii de promovare utilizate în cadrul activităților promoționale a

complexului turistic rural ,,Balta Moțului”

Sursa: autor

Strategia de produs a complexului turistic rural ,,Balta Moțului” este realizată prin:

complexitatea produselor turistice rurale;

variantele multiple ale produselor turistice;

adaptarea și reînnoirea produselor turistice prin ofertele multiple puse la dispoziția clienților.

Strategia de preț a complexului turistic rural ,,Balta Moțului” influențează asupra tuturor elementelor marketingului, iar deciziile cu privire la stabilirea prețului la produse este luată odată cu adoptarea programelor mixului promoțional.

În cadrul strategie de preț utilizat ca parte integrantă a strategiei promoționale a a complexului turistic rural ,,Balta Moțului”, obiectivele promoționale vizate sunt:

atragerea clienților noi – prin aplicarea unor prețuri și tarife atractive;

păstrarea clienților existenți – prin acordarea de tarife preferențiale clienților fideli.

Strategia de imagine a complexului turistic rural ,,Balta Moțului” vizează:

întărirea și extinderea imaginii complexului;

creșterea notorietății complexului;

creșterea notorietății ofertelor turistice ale acestuia.

3.3.4. Mixul promoțional utilizat în activitatea promoțională a

complexului turistic rural ,,Balta Moțului”

Mixul promoțional utilizat în activitatea promoțională a complexului turistic rural ,,Balta Moțului”, este compus din:

publicitate;

promovarea vânzărilor;

relații publice;

manifestări promoționale.

Fig. nr. 3.13. Mixul promoțional utilizat în cadrul activităților promoționale ale

complexului turistic rural ,,Balta Moțului”

Sursa: autor

În ceea ce privește publicitatea utilizată în cadrul complexului turistic rural ,,Balta Moțului”, obiectivele activității publicitare vizate sunt:

informarea clientelei potențiale în legătură cu existența pe piață a unui produs sau serviciu turistic și a complexului;

crearea și îmbunătățirea imaginii complexului împreună cu cea a destinației turistice;

publicitatea pentru noi oferte si oferte speciale;

extinderea rețelei de distribuție prin atragerea de noi membrii;

înlăturarea convingerilor și a atitudinilor negative formate în rândul consumatorilor cu privire la produsul turistic sau al complexului;

atingerea unei noi audiențe și/sau menținerea celei actuale;

anunțarea lansării sau relansării unor servicii turistice complementare celor existente;

poziționarea produsului turistic pe piață;

revigorarea și îmbunătățirea publicității în scopul menținerii imaginii produsului turistic în mintea consumatorului.

Publicitatea este realizată în cadrul promovării complexului turistic rural ,,Balta Moțului” prin:

publicitatea exterioară – panouri publicitare aplicate pe clădiri și pe autovehicule;

publicitatea pe internet:

facebook propriu;

Pe site-ul distribuitorilor specializați;

înregistrarea complexului pe diverse site-uri de promovare profesională:

înregistrarea complexului pe diverse site-uri de rezervare turistică.

Promovarea vânzărilor în cadrul complexului turistic rural ,,Balta Moțului”, tehnicile de promovare a vânzărilor, completează acțiunile publicitare, contribuind la:

consolidarea imaginii complexului turistic în cadrul pieței;

stimularea cererii imediate (creșterea cantitativă);

reducerea timpului de adoptare a deciziei de cumpărare.

Obiectivele urmărite prin promovarea vânzărilor în promovarea complexului sunt:

creșterea vânzărilor de produse turistice (mai ales în perioade în care cererea este scăzută);

determinarea consumatorilor în utilizarea unui nou produs sau serviciu turistic;

încurajarea intermediarilor pentru vânzarea produselor proprii în detrimentul produselor concurenței prin acordarea unor avantaje sporite;

fidelizarea clienților prin acordarea anumitor avantaje (reducerile de preț, cadouri).

Principalele tehnici de promovare a vânzărilor folosite în cadrul complexului turistic rural ,,Balta Moțului”, sunt:

reducerile temporale de prețuri și tarife;

reduceri de prețuri promoționale:

pentru grupuri;

pentru durata sejurului.

oferte promoționale;

servicii adiționale cu titlu gratuit în scop promoțional, exemplu servicii de inițiere în tainele aventurii pentru copiii.

promovarea online a produsului turistic rural în cadrul complexului.

3.3.5. Manifestările promoționale în cadrul complexului turistic rural

,,Balta Moțului”

Manifestările promoționale în cadrul complexului turistic rural ,,Balta Moțului” sunt:

Organizarea unor mese cu mâncăruri tradiționale, cu degustare de vinuri, mâncăruri specifice, prilej cu care pot fi distribuite și materiale de promovare a complexului turistic;

Concursuri de pescuit sportiv organizate în cadrul complexului, cu scop promoțional;

Evenimentul ,,Cupa Moțului”, se organizează în fiecare an, în scop promoțional, fiind promovat prin relații publice, prin articole în diverse ziare de specialitate și pe internet (Anexa nr. 1).

CONCLUZII

Strategia de promovare a turismului autohton și în mod special turismul rural, va urmări comunicarea unei imagini care să sugereze originalitatea produselor turistice românesti, sintetizând particularitățile legate de potențialul turistic, concepția de amenajare, posibilitățile de practicare a turismului, contextul socio-cultural.

Turismul rural este o formă particulară de turism, ca un domeniu și o artă a primirii turistului și a unui comportament ce diferă de alte forme de turism:

se desfășoară în mediul rural, valorificând resursele turistice locale (naturale, economice, culturale și umane), dotările și echipamentele turistice, inclusiv pensiunile și fermele agroturistice:

utilizează diverse spații de cazare: hanuri și hoteluri rurale, adăposturi, sate de vacanță și îmbracă forme variate de sejur, cu un spectru larg de motivații: de tranzit sau itinerant cu valențe cultural-cognitive.

Turismul rural constituie o alternativă la turismul tradițional, clasic, desfășurat în stațiuni, căutarea mediului rural pentru odihnă și recreere fiind o tendință general în practica mondială a turismului.

Individualizarea turismului rural se realizează prin orientarea deliberată a pieței spre anumite oferte turistice și segmentarea clientelei în acord cu aceasta., astfel, pot fi avute în vedere forme de turism, precum turismul cultural, de agrement, curativ, sportiv, religios, agroturismul, etc.

Mediul rural în vederea dezvoltării și practicării turismului rural poate constitui un spațiu important pentru susținerea activităților sportive de proximitate: cicloturism, pescuit sportiv, alpinism, sporturi nautice, speoturism, sporturi de iama, orientare turistică.

În anumite situații, turismul sportiv capătă accente de turism de aventură atunci când obiectivul îl constituie practicarea unor activități, desemnate în limbajul de specialitate prin sintagma "sport extrem".

Calitatea produsului turistic rural din cadrul complexului turistic rural ,,Balta Moțului”, direct legată de exploatarea patrimoniului zonei, înțelegând prin acesta și resursele naturale, infrastructura și în special calitatea resurselor umane din zonă implicate în activitatea de turism.

În ceea ce privește analiza activității desfășrată din cadrul complexului turistic rural ,,Balta Moțului”, politica promoțională vizează în primul rând poziționarea complexului pe piață și a produsului turistic oferit.

Poziționare în viziunea politicii de promovare a cadrul complexului turistic rural ,,Balta Moțului”, desemnează modul în care programul de marketing și de promovare al complexului este perceput de client față de marketingul și activitățile promoționale aplicate de principalii competitori, adică modul în care produsele sunt poziționate față de competitori în ceea ce privește mixul de promovare.

Politica de poziționare reprezintă concepția potrivit căreia trebuie influențată atitudinea potențialilor cumpărători, în cazul nostru turiști, față de produsele oferite, imaginea pe care aceștia o au despre respectiva ofertă și problema-cheie în dezvoltarea și implementarea unei politici de poziționare, o reprezintă modalitatea în care este percepută pensiunea și oferta sa de către clienții care formează piața-țintă.

Obiectivele activității promoționale vizate în cadrul activităților promoționale a cadrul complexului turistic rural ,,Balta Moțului”, sunt:

poziționare complexului turistic;

poziționare ofertei globale;

creșterea vânzărilor;

creșterea profitului;

păstrarea și atragerea clienților;

fidelizarea clienților;

întărirea imaginii pensiunii;

creșterea și extinderea notorietății pensiunii.

Realizarea obiectivelor promoționale propuse presupune utilizarea unor strategii și a unui mix promoțional și al instrumentelor specific ale acestora.

Strategiile de promovare utilizate în cadrul activităților promoționale ale cadrul complexului turistic rural ,,Balta Moțului”, sunt:

strategia de produs;

strategia de preț;

strategia de imagine.

Mixul promoțional utilizat în activitatea promoțională a cadrul complexului turistic rural ,,Balta Moțului”, este compus din:

publicitate;

promovarea vânzărilor;

relații publice;

manifestări promoționale.

Ca o concluzie finală, pe baza analizei activității promoționale a complexului turistic rural ,,Balta Moțului”, putem afirma ca produsul turistic global al acestuia, tinde spre crearea unor produse turistice creative, permițând turistului ca pe baza ofertei concrete să creeze singur produsul lui turistic personalizat, iar activitatea promoțională favorizeză această nou orientare care se bucură din ce în ce de mai mare succes în rândul turiștilor.

ANEXA NR. 1

REGULAMENT CUPA MOȚULUI 2014

Cupa Motului 2014

de victor nagy » 27 Mar 2014, 13:59

In data de 14.06.2014 http://www.pescarulbihorean.ro organizeaza concursul de pescuit stationar "Cupa Motului".
Locatia – balta Motului (balta lui Ovi de la Hidiselul de Jos BH
https://www.facebook.com/pages/Balta-Mo … 11?fref=ts
Taxa de concurs = 70 lei/concurent !
Ultima zi pt. achitarea taxei de participare este 07.06.2014 (prioritate au cei care au platit taxa de participare) !
Locuri disponibile = 16 standuri !
Pesti vizati – caras si crap (accidental si alte specii de pesti pasnici) .
Din aceasta taxa 5 lei/concurent se vor duce spre organizarea cupei juniorilor 2014 !
Durata concursului va fi de 5 ore fara pauza .

Pentru cei care nu-s din Oradea si doresc sa participe , ptr, achitarea taxei le sta la dispozitie nr. de cont deschis la CEC Bank – RO 60 CEC E BH 1008 RON 0573699 – Nagy Victor – Oradea (pastrati chitanta pina in ziua concursului , cu ea justificati plata taxei de participare) !
Cine depune in cont sa ma anunte cind a depus (data) si locatia !

Victor Nagy – tel: 0770193759 – 0741480309 – se poate achita si personal !

REGULAMENT / PROGRAM

– Fara limita de virsta (deschis atit pt. femei cit si pt. barbati) !
– Pe baza tabelului nominal alcatuit in ordine alfabetica se va efectua tragerea la sorti al ordinii in care concurentii extrag numerele de stand , implicit sectorul in care vor pescui (fiecare pista va fi alcatuita din min. 2 sectoare)
– Stilul de pescuit va fi cel stationar (pluta , plumb/lest si un [1] cirlig) ;
varga fixa (LA LIBER)
lanseta bolo. min. 4m
rube. min. 7m – max. 13m
lanseta match de min.3,60m – max. 4.50m ( cu matchul se va lansa si pescui obligatoriu la cel putin 10m de mal , obligatoriu se vor folosi plute cu fixare intr-un singur punct , plute match)
linii cu pluta si 1 (UN) cirlig , este interzis sa se ataseze pe cirlig bilute , fire textile , tub silicon , momeli artificiale sau alte artificii care nu tin de pescuitul stationar sportiv , din lest (plumbaj) doar 10% poate atinge substratul!
– Pe mal pot fi pregatite mai multe ustensile pt. pescuit
– Durata unui concurs = 5 ore !
– Fiecare concurent are obligatia sa pastreze pestii vii in juvelnic cu rame de MIN. 2,5m si sa aiba asupra lui degorjor (avind in vedere ca pestii trebuie eliberati vii si nevatamati !)
– Nada pt. o mansa va fi de MAX. 20 l umectata si sitata , in care se include si porumbul sau arpacasul sau peleti !
– Momeli vii , viermi/rime 2 l . larve cit ptr. cirlig = 125 ml si 500 ml fuiles , fara pasta , peleti pe cirlig sau alte momeli artificiale (cine nu are fuiles poate sa aiba in plus 0,5 l de viermi sau rime) !
– In standuri se intra doar la semnalul sonor !
– Timpul de pregatire va fi de 2 ore din momentul intrarii in standuri , nimeni nu are voie sa intre in stand pina cind nu se da semnalul ''INTRATI IN STANDURI !!!'' (durata de pregatire se poate scurta la cererea concurentilor pina la 1,1/2 ore , dar nu poate fi mai lunga de 2 ore , dupa verificarea nadei , al momelilor si al monturilor concurentii nu mai pot iesi din standuri nu se mai poate introduce nimic in stand si nici nu mai poate intra nimeni in standuri , doar organizatorul/arbitrul , dupa ce s-a verificat momeala si nada este interzis sa se mai prepare alta !
– Ajutorul concurentului poate sa-i care bagajele si sa ajute la pregatirea nadei , atit si nimic mai mult , dupa verificare nu mai poate intra nimeni in standul concurentului , doar arbitrii sau organizatorii !
– Concurentii nu pot primi nici un fel de ajutor de la nimeni si nu mai pot parasi standul dupa inceperea concursului (in cazuri extreme se anunta organizatorul/arbitrul) !
– Nadirea grea va dura 10 minute va incepe la semnalul ''SE POATE NADI !!!'' si se termina la semnalul ''SE POATE PESCUI !!!'' , din acest moment se mai poate nadi de intretinere doar cu bulgari de nada facuti cu o mina si fara ajutorul marginilor vasului in care se afla nada
– In timpul concursului este interzisa deranjarea vecinilor de stand
– In cazul in care o captura in timpul drilului intra in standul vecin si deranjeaza concurentul , la cererea acestuia , pestele respectiv va fi eliberat fara sa puncteze
– Inainte cu 5 minute de terminarea concursului se va anunta ''ULTIMELE 5 MINUTE !!!''
– Sfirsitul concursului se anunta prin '' SCOATETI BETELE !!!'' , dupa acest semnal nu mai puncteaza nici un peste care atinge luciul apei !
– Cintarirea se face cu un cintar electronic (cintarul ramine acelasi pe tot timpul cintaririi) cu ajutorul arbitrilor in prezenta concurentului si al reprezentantului din partea concurentilor
– Dupa cintarire se alcatuieste clasamentul , prima data clasamentul pe sectoare si ulterior clasamentul final
– In functie de cantitatea de pesti se acorda puncte ;
primul va primi 1 punct , al doilea va primi 2 puncte , ……. , s.a.m.d. (cei care nu au nici o captura in sector vor primi maximul de puncte) !
Dupa punctarea celor 2 sectoare se alcatuieste clasamentul pe mansa dupa care se face clasamentul final
locul 1 din sec. A cu locul I din sec. B se lupta pt. locul I si II (in functie de cantitatea prinsa) , locul II din sec. A si locul II din sec. B pt. locurile III si IV , …. , s.a.m.d.
Dupa terminarea clasamentului acesta se afiseaza la vedere si timp de 30 de minute se pot face contestatiile !
Pe tot parcursul concursului organizatorul va fi prezent si va fi ajutat de cel putin 2 arbitri (impreuna vor rezolva problemele care apar pe timpul concursului) !

Cei care au platit taxa de participare si se retrag in ultima saptamina dinaintea concursului nu-si mai recupereaza banii ! , dar au posibilitatea sa aduca un inlocuitor de la care isi pot recupera banii !

La prima incalcare al unuia sau a mai multor puncte din regulament se da un avertisment concurentului din partea arbitrului/organizatorului (in asa fel incit sa auda si ceilalti concurenti) !
La al doilea avertisment conurentul va fi eliminat din concurs fara a avea dreptul sa puncteze cu pestii capturati pina in momentul eliminarii !

Retragerea din concurs dupa inceperea acestuia nu se considera abandon , concurentul este punctat cu capturile prinse !

06:45 – intilnirea
07:00 – 07:30 prezenta si tragerea la sorti
07:30 – 08:00 deplasarea la pista de concurs
08:00 – 10:00 intrarea in standuri . pregatirea si 10 minute nadirea grea la semnalul arbitrilor
10:00 – 15:00 desfasurarea concursului
15:00 – 15:30 cintarirea capturilor
15:30 – 17:00 alcatuirea clasametului (rezolvarea contestatiilor daca este cazul) , servirea mesei si premierea

La organizare contribuie
ALEXA BROS CONSTRUCT SRL Oradea
HOBBY FISH Oradea
VAIDA FISHING Oradea

Asteptam si alte ajutoare/sponsorizari !

Loc 1 ; 2 si 3 cupe/trofee , medalii , diplome + premii in functie de citi bani ramin !
Ceilalti concurenti medalii si diplome !
Bine-nteles toti participantii primesc o portie mare de bogracsos (mincare pregatita la ceaun) !

Lista de intentie deschisa ;

1. – Vaida Bogdan – Oradea
2. – Szilagy Zsolti – Oradea
3. – Nagy A Cristian – Oradea
4. – Domjan Ocsi – Oradea
5. – ?

BIBLIOGRAFIE

Bran, F., Nistoreanu, P., Simon, T., Ecoturism, Editura Economică, București, 2008.

Băltărețu, A. M., Ecoturism și dezvoltare durabilă, Editura Prouniversitaria,

București, 2007.

Cătoiu, I., Balaure, V., Veghes, C., Marketing turistic, Editura, Uranus,

București,2005.

David, G., Managementul și economia serviciilor turistice, Note de curs, 2010.

David, G., Turism rural și agroturism, Tipografia Romflair , Oradea, 2008.

Florescu, C., Mâlcomete, P., Pop, N.Al. (coord.) – Marketing – Dicționar explicativ,

Ed. Economică, București, 2003.

Glăvan, V. Turism rural. Agroturism. Turism durabil. Ecoturism,

Editura Economică,București,2002.

Kotler, Ph., Managementul marketingului, Ed. Teora, București, 2007.

Mecu, G., David, G., Bușu, I., Vultur, T., Mecu, D., Strategii de marketing, Editura Arvin Press, București, 2008.

Merlo, L., Introducere in marketingul turistic, Roma, 1978.

Nistoreanu,P., Agroturism și turism rural, Editura, ASE, București, 2006.

Papuc, M, Tehnici promoționale, Ed. Universitară, București, 2006.

Stăncioiu, F., A., Strategii de marketing în turism, Editura Economică, 2004.

WEBOGRAFIE

http://turismbihor.com/ Consultat la data de 16.04.2014

http://www.pescarulbihorean.ro/forum/viewtopic.php?f=12&t=200#p1211 Consultat la data de 22.05.2014

http://www.bihon.ro/concurs-de-pescuit-stationar/1422229 Consultat la data de 16.04.2014

http://www.hartapescar.ro/locatie/4068/balta-motului Consultat la data de 13.06.2014, 22.05.2014

http://www.hartapescar.ro/locatie/4068/balta-motului Consultat la data de 16.04.2014, 13.06.2014

www.listafirme.ro Consultat la data de 13.06.2014

https://www.facebook.com/pages/Balta-Motului/157583294320411 Consultat la data de 22.05.2014