Lect. univ. dr. ec. DAVID Katalin Gabriela [305070]

UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIȘ” [anonimizat]:

INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIA PUBLICĂ ȘI

AGROTURISM

FORMA DE ÎNVĂȚÂMÂNT: CU FRECVENȚĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator științific:

Lect. univ. dr. ec. DAVID Katalin Gabriela

Absolvent: [anonimizat]2018-

UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIȘ” [anonimizat]:

INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIA PUBLICĂ ȘI

AGROTURISM

FORMA DE ÎNVĂȚÂMÂNT: [anonimizat]-

Coordonator științific:

Lect. univ. dr. ec. DAVID Katalin Gabriela

Absolvent: [anonimizat]2018-

CUPRINS

LISTA FIGURILOR 5

LISTA TABELELOR 7

LISTA IMAGINILOR 7

LISTA GRAFICELOR 9

LISTA DIAGRAMELOR 9

INTRODUCERE 10

CAPITOLUL I

MARKETINGUL AGROALIMENTAR 11

1.1. [anonimizat] 11

1. 2. Rolul și importanța marketingului agroalimentar 12

1.2. Domeniile de aplicare al marketingului agroalimentar 13

[anonimizat] 16

2.1. Produsul în viziunea marketingului agroalimentar 16

2.1.1. Conceptul de produs în marketingul agroalimentar 16

2.1.2. Elementele produsului în viziunea marketingului agroalimentar 16

2.1.3. Tipologia produsului în accepțiunea marketingului agroalimentar 20

2.1.4. Beneficiile produsului în viziunea marketingului agroalimentar 20

2.1.5. Nivelele produsului în viziunea marketingului agroalimentar 21

2.1.6. Ierarhizarea produselor agroalimentare 22

2.1.7. Clasificarea produselor agroalimentare 23

2.2. Locul și rolul produsului în mixul de marketing agroalimentar 24

2.2.1. Produsul în cadrul mixului de marketing agroalimentar 24

2.2.2. Importanța produsului în marketingul agroalimentar în cadrul mixului de marketing 25

2.3. Strategia de produs în marketingul agroalimentar 29

2.3.1. [anonimizat] 29

2.3.2.Obiectivele strategiei de produs 29

2.3.3. Dimensiunile strategiei de produs 30

2.3.3. Etapele strategiei de produs 33

2.3.5. Strategii de produs în marketingul agroalimentar 34

CAPITOLUL III

ANALIZA ROLULUI ȘI IMPORTANȚEI STRATEGIEI DE PRODUS ÎN MARKETINGUL PRODUSULUI AGROALIMENTAR ,,MERITA BIO” 38

3.1. Prezentarea generală al firmei S.C. Agromec Cheresig S.R.L. 38

3.1.1. Datele de identificare al firmei S.C. Agromec Cheresig S.R.L. 38

3.1.2. Localizarea firmei S.C. Agromec Cheresig S.R.L. 39

3.1.3. Profilul firmei S.C. Agromec Cheresig S.R.L. 40

3.1.4. Viziunea – misiunea și valorile firmei S.C. Agromec Cheresig S.R.L. 42

3.1.5. Prezentarea generală a produselor firmei S.C.Agromec Cheresig S.R.L. 44

3.2. Analiza produslui agroalimentar ,,Merita Bio” 46

3.2.1. Analiza produsului ,,Merita Bio” în vizunea marketingului agroalimentar 46

3.2.2. Analiza elementelor corporale 47

3.2.3. Analiza elementelor acorporale al produslui ,,Merita Bio” 50

3.2.4. Analiza informațiilor referitoare la produsul ,,Merita Bio” 52

3.3. Analiza startegie de produs ,,Merita Bio” 53

3.3.1. Obiectivele strategiei de produs ,,Merita Bio” 53

3.3.2. Opțiunile strategice vizând produsul ,,Merita Bio” 54

3.3.3. Etapele strategiei de produs ,,Merita Bio” 55

3.4. Analiza strategiei de marketing agroalimentar al produsului ,,Merita Bio” 57

3.4.1. Analiza sistemului de marketing agroalimentar al produsului ,,Merita Bio” 57

3.4.2. Analiza activități de promovare al produsului agroalimentar ,,Merita Bio” 61

3.4.2.1. Analiza obiectivelor promoționale 61

3.4.2.2. Analiza mixul promoțional 63

3. 5. Analaiza evoluției globale ale firmei S.C. Agromec Cheresig S.R.L. pe baza principalilor indicatori financiari publici 67

CONCLUZII 70

PROPUNERI 71

BIBLIOGRAFIE 72

ANEXA NR. 1. CERTIFICAREA LIVADEI ÎNTREPRINDERII S.C.AGROMEC CHERESIG S.R.L. 73

ANEXA NR. 2. ÎNREGISTRAREA UNITĂȚII DE FABRICĂ SUCURI DE FRUCTE 74

ANEXA NR. 3. CERTIFICATUL DE ÎNREGISTRARE A MĂRCII ,,MERITA BIO” 75

ANEXA NR. 4. BULETINUL DE ANALIZE MERITA BIO 76

LISTA FIGURILOR

LISTA TABELELOR

LISTA IMAGINILOR

LISTA GRAFICELOR

LISTA DIAGRAMELOR

INTRODUCERE

Lucrarea de licență cu titlul ,,Rolul și importanța strategiei de produs în marketingul agroalimentar – Studiu de caz ,,Merita Bio” prezintă o analiză privind rolul produsului și importanța strategiei de produs în marketingul agroalimentar.

Am ales această temă în calitate de absolvent și viitor specialist, dorind să realizez un studiu științific în acest domeniu, în calitate de absolvent al Facultății de Științe Economice, specializarea Inginerie și Management în Alimentație Publică și Agroturism.

Actualitatea temei reprezintă importanța și recunoașterea acordată marketingului agroalimentar în prezent, ca specializare distinctă a marketingului, rolul și necesitatea acestuia, în cadrul căruia strategia de produs ocupă locul central, întrucât produsul este mijlocul prin care se obține venitul în cadrul întreprinderilor agricole și agroalimentare.

Strategia de produs agroalimentar este dată de un ansamblu coerent de decizii care vizează dimensiunile și structura gamei de produse, gradul de noutate, nivelul calitativ al produselor, strategie care joacă rolul definitiv privind dezvoltarea și susținerea afacerilor în domeniul marketingului agroalimentar.

Scopul și obiectivele lucrării de licență vizează cunoașterea și abordarea produsului în viziunea marketingului agroalimentar, ca domeniu distinct, prezentând particularitățiile acestuia, prin exemplificarea și analiza unui produs agroalimentar sucul de mere ,,Merita Bio”, un produs autohton de renume, produs în cadrul întreprinderii S.C. Agromec Cheresig S.R.L.

Proiectul meu diploma este o lucrare multidisciplinară îmbinând elementele disciplinelor de marketing, marketing agroalimentar și tehnici promoționale, structurată pe trei capitole, în cadrul cărora am definit și tratat marketingul agroalimentar, produsul agroalimentar și strategia de produs din punct de vedere teoretic în viziunea acesteia, iar în cadrul studiului de caz am prezentat firma producătoare S.C. Agromec Cheresig S.R.L. și analiza produsului agroalimentar sucul de mere ,,Merita Bio ” sub forma unei ample analize privind strategia de produs și activitatea de marketing în promovarea a acesteia.

Cu mulțumiri și recunoștință,

Absolvent,

MEZEI ( DALAN ) I. Luminița Mariana

CAPITOLUL I

MARKETINGUL AGROALIMENTAR

1.1. Marketingul agroalimentar – delimitări conceptuale

Marketingul agroalimentar vizează activitățile care au drept scop producția și comercializarea produselor agricole și agroalimentare și cuprinde un ansamblu coerent de activități practice, programate și organizate care urmăresc întregul circuit al produselor agroalimentare, de la faza de programare și realizare a producției agricole până în faza în care produsele alimentare ajung pe masa consumatorului final (David, G., 2014) .

Marketingul agroalimentar este ,,rezultatul procesului de specializare a marketingului, care a apărut și s-a intensificat în urma necesităților și particularităților existente în vederea armonizării domeniului agricol cu cel alimentar, determinând abordări și aplicații concrete în concordanță cu diferite zone de aplicație concretă ale acestuia.” (Alecu, I., 2011).

Pornind de la aspectele de mai sus, în concordanță cu definițiile date marketingului, specialiștii în domeniu definesc marketingul agroalimentar ca ,,un întreg sistem de activități economice ce vizează programarea și realizarea producției, stabilirea prețurilor, elaborarea și implementarea deciziilor în domeniul distribuției și promovării produselor agroalimentare, cu scopul de a satisface în cele mai bune condiții cerințele consumatorilor actuali și potențiali, concomitent cu creșterea profitabilității întreprinderii.” (Timiraș, C. L., 2012).

Marketingul agroalimentar mai este definit de specialistul în domeniu Prof. Mihai Diaconescu ca ,,ansamblul de activități, tehnici, metode și procedee cu ajutorul cărora oferta de produse agricole și alimentare este ajustată în funcție de schimbările cererii, în scopul maximizării satisfacerii consumatorilor, prin punerea la dispoziția acestora a mărfurilor dorite în cantitatea și calitatea cerută, precum și la timpul și locul potrivit, dar și al optimizării profitului cuvenit producătorilor și comercianților.” (Diaconescu, M., 2009).

1. 2. Rolul și importanța marketingului agroalimentar

În prezent, marketingul agroalimentar vizează ,,încadrarea și armonizarea producției, a cererii și ofertei de produse agricole și alimentare, în concrodanță cu restricțiile impuse de integrarea treptată a sectorului agroalimentar din România în marea economie agroalimentară a Uniunii Europene.” (David, G., 2014).

Marketingul agroalimentar joacă un rol foarte important în:

programarea producției agricole – pe baza unor studii și evaluări de piață privind necesitatea materiilor prime sau produse proaspete;

asigurarea produselor agroalimentare în concordanța cu cererea pieței;

optimizare activtăților – privind valorificarea produselor agricole și agroalimentare.

divizarea activităților întreprinderii – în diferite tipuri de subsisteme de prelucrare, păstrare, transport și vânzare etc., astfel ca un produs agroalimentar să poată fi coordonat eficient, având la bază un anumit studiu de marketing.

Fig. nr. 1.1. Rolul marketingului agroalimentar

Sursă: autor

Marketingul agroalimentar mai joacă un rol integrator și de sincronizare, determinat de necesitatea integrării întregului proces format din ansamblul de activități specifice producției agricole:

aprovizionare;

producție;

prelucrare;

transport;

manipulare;

depozitare;

distribuție.

În esență putem afirma că, marketingul agroalimentar realizează o sincronizare și optimizare a activităților de producție cu cea de valorificare a produselor agroalimentare în concordanță cu cerințele de consum din cadrul pieței, care constituie concepția fundamentală în domeniul marketingului agroalimentar.

1.2. Domeniile de aplicare ale marketingului agroalimentar

Apariția și dezvoltarea marketingului agroalimentar, ca domeniu distinct al marketingului, a avut loc concomitent cu dezvoltarea economiei și sectoarelor agricole și alimentare, determinat de creșterea distanței de la locul producției la locul de consum și diversificarea obiceiurilor de consum ale populației, atât la nivel local, cât și la nivel național și internațional.

În ceea ce privește domeniile de aplicare, marketingul agroalimentar, conform literaturii de specialitate, vizează acele categoriii de produse agricole, animale sau vegetale, care sunt destinate alimentației umane. În acest sens produsele agricole improprii consumului uman, de exemplu produsele agricole destinate nutriției animalelor sau materialul, nu fac obiectul acestei domeniu specializat și delimitat al marketingului.

Domeniile principale de aplicare ale marketingului agroalimentar se pot delimita la nivelul producătorului, distribuitorul și comerciantiului, conform imaginii de mai jos:

Fig. nr. 1.2. Domeniile de aplicare generale ale marketingului agroalimentar

Sursa: autor

Fiecare domeniu de aplicare ale marketingului agroalimentar în funcție de domeniul economic aplicat, utilizează instrumente specifice de aplicare.

Având în vedere aria de desfășurare și organizare al marketingului agroalimentar putem distinge:

micromarketing agroalimentar – la nivelul organizațiilor implicate în procesul de producție și comercializare a produselor agroalimentare;

macromarketing agroalimentar – la nivelul economiei naționale;

marketing agroalimentar global – la nivel global și în mod special în sectorul produselor ecologice sau cu valori nutriționale deosebite.

Fig. nr. 1.3. Nivelele de aplicare ale marketingului agroalimentar

Sursa: autor

Dezvoltarea și segmentarea domeniilor de aplicare ale marketingului agroalimentar au apărut concomitent cu dezvoltarea economiei contemporane și implicit îmbunătățirea nivelului de trai al populației, care a determinat diversificarea preferințelor și obiceiurilor de consum.

CAPITOLUL II

PRODUSUL – ELEMENTUL CENTRAL AL MARKETINGULUI AGROALIMENTAR

2.1. Produsul în viziunea marketingului agroalimentar

2.1.1. Conceptul de produs în marketingul agroalimentar

Produsul reprezintă un ,,obiect de studiu pentru mai multe discipline științifice atât din punct de vedere tehnic, cât și economic, fiind un obiect al producției, circulației mărfurilor și consumului, reprezentând o sumă de însușiri corporale și valori de schimb, raportat la preferințele consumatorului în același timp.” (David, G., 2014).

Conform dicționarului Dexonline, produsul este definit ca ,,bun material rezultat dintr-un proces de muncă; totalitatea obiectelor sau a bunurilor obținute în procesul de producție.” (http://dex.infoportal.rtv.net/~cuvant-produs.html.)

În viziunea specialiștilor din România prin produs se înțelege ,,un ansamblu de atribute sau caracteristici fizice și chimice, tangibile și intangibile reunite într-o formă identificabilă, potrivit destinației pe care o are.” (Balaure, V., 2002).

În concepția de marketing, noțiunea de produs este definite într-un sens mai larg și mai complex, astfel Ph. Kotler, definește ca ,,orice bun care poate fi oferit pe piață în scopul captării interesului, al achiziției, utilizării sau consumului și care poate satisface o cerință sau o nevoie.” (Kotler, Ph., 2008).

În esență, produsul poate fi definit ca un ansamblu structurat de atribute ce conferă consumatorului un set de beneficii sau avantaje așa cum este el perceput pe piață.

2.1.2. Elementele produsului în viziunea marketingului agroalimentar

În abordarea marketingului, produsul are o accepțiune mult mai largă, care reunește simultan, diferite aspecte, puse în evidență în cadrul mai multor discipline, produsul reprezentând astfel ca bun economic un ansamblu de caracteristici corporale și acorporale.

Fig. nr. 2.1. Elementele produsului în viziunea marketingului

Sursă: adaptare autor

Elementele corporale ale produsului agroalimentar se referă la:

însușirile fizico-chimice;

performanțele tehnico-economice;

caracteristicile merceologice;

caracteristici măsurabile riguros – cu diverse metode și tehnici specifice studierii calității produsului.

Fig. nr. 2.2. Elementele corporale ale produsului agroalimentar

Sursa: autor

Elementele acorporale ale produslui reprezintă elemente auxiliare sau complementare și anume:

numele;

prețul;

marca;

termenul de garanție;

protecția legală;

servicii conexe legate de produs.

Fig. nr. 2.3. Elementele acorporale ale produsului agroalimentar

Sursa: autor

Această abordare a produsului în viziunea marketingului explică utilizarea, în literatura de specialitate, a unor noțiuni privind definirea cum ar fi “produsul total” sau “produs global”, noțiuni care ne sugerează un conținut mult mai complex de cuprindere a produsul fizic propriu-zis.

O altă abordare a marketingului privind noțiunea de produs, rezultă din informațiile transmise referitoare la produs de către întreprindere. Comunicația dintre întreprindere și mediul său de marketing necesită realizarea acesteia astfel încât publicul vizat de produsul întreprinderii să primească informații referitoare la existența, caracteristicile și avantajele acestuia, vândut sub marca întreprinderii.

Ansamblul celor trei componente: corporale, acorporale, informații referitoare la produs, creează imaginea produsului în rândul consumatorilor potențiali, formând produsul global.

Fig. nr. 2.4. Elementele produsului agroalimentar global

Sursa: autor

Produsul global, ca rezultanta elementelor componente, formează ,,imaginea produsului” și reprezintă, în viziunea marketingului, latura cea mai importantă a produsului, deoarece înseamnă raportarea produsului la cerințele consumatorului și nu ale întreprinderii producătoare.

Produsul se impune pe piață prin utilitatea pe care o promite beneficiarului, astfel în cadrul vizunii de marketing al produsului se consideră necesară abordarea imaginii și al statutului pe piață al acestuia, care poate fi, după caz, un produs căutat sau greu vandabil, excedentară sau deficitară, scumpă sau ieftină etc.

O astfel de abordare a produsului poate garanta întreprinderii adoptarea unei politicii de marketing realistă, orientată spre îndeplinirea eficientă a obiectivelor propuse. (http://conspecte.com/Marketing/continutul-politicii-de-produs.html).

2.1.3. Tipologia produsului în accepțiunea marketingului agroalimentar

Din punct de vedere teoretic produsul este definit în mod diferit, astfel după Lusch R. F. ,,produsul este constituit dintr-o serie de atribute tangibile și intangibile, pe care un vânzător îl oferă unui potențial client și care satisface dorințele sau nevoile acestuia.” (http://biblioteca-digitala-online.blogspot.com/2013/01/referat-politica-de-produs.html).

Astfel un produs poate fi un:

bun fizic;

serviciu;

bun fizic – serviciu – îmbinarea lor, de cele mai multe ori.

Indiferent de tipologia generală dată de literatura de specialitate, produsul este un bun economic (David, G., 2002).

2.1.4. Beneficiile produsului în viziunea marketingului agroalimentar

Beneficiile reprezintă un atribut al produsului care ne arată ce primește consumatorul de la producător și se pot concretiza în:

câștiguri economice;

bunăstare;

satisfacții senzoriale.

Fig. nr. 2.5. Beneficiile produsului agroalimentar

Sursa: autor

Atât trăsăturile cât și beneficiile se regăsesc real în orice produs.

2.1.5. Nivelele produsului în viziunea marketingului agroalimentar

În cartea de marketing, profesorul Kotler distinge următoarele nivele de produs (Kotler, Ph., 2008):

nucleul fundamental – este prima și cea mai importantă etapă, ne dezvăluie avantajul de bază pe care îl oferă produsul respectiv (ex.: în cazul unui produs alcoolic – satisfacerea unui capriciu, sărbătorirea unui eveniment);

produsul generic – este versiunea uzuală a categoriei de produs pe care o oferă funcția de bază (ex.: existența unei unități de desfacerea a produsului mai sus amintit);

produsul așteptat – ne arată ce așteaptă consumatorul de la produsul respectiv (ex.: calitate, culoare etc.);

produsul amplificat/îmbunătățit – produsul care asigură în plus avantaje diferențiate pe care nu le găsim la alte produse similare (ex.: vechimea mare a produsului);

produsul potențial – care nu există în prezent, dar ar putea exista în viitor.

Fig. nr. 2.6. Nivelele unui produs agroalimentar

Sursa: autor

Elementul central îl reprezintă nucleul produsului, el răspunzând nevoii esențiale căreia i se adresează produsul agroalimentar și acesta reprezintă avantajul principal pe care îl achiziționează cumpărătorul. El trebuie informat printr-un produs generic, ce dobândește o formă distinctă.

2.1.6. Ierarhizarea produselor agroalimentare

Noțiunea de produs presupune o anumită scară de ierarhizare. În prezent, se folosesc șapte niveluri prin care se ierarhizează produsele (http://biblioteca-digitala-online.blogspot.com/2013/01/referat-politica-de-produs.html):

articolul – este unitatea de bază a produsului, referindu-se la denumirea și caracteristicile sale concrete;

marca – este numele asociat mai multor articole care permit identificarea lor sub o denumire comună;

tipul de produse – este constituit din articole muliple, care se disting între ele într-o anumită formă și formează o categorie distinctă;

gama de produse – este formată din produsele aparținând aceleași categorii, care sunt strâns legate între ele;

familia de produse – toate categoriile de produse care satisfac aceleași nevoi;

categoria de produse – includ toate produsele din aceeași familie, care prezintă o anumită coerență funcțională între ele;

produse de tip de nevoie – nevoia fundamentală căreia i se răspunde printr-un ansamblu (o familie) de produse.

Nu toate bunurile trebuie să parcurgă toate cele șapte nivele. În teoria și practica de marketing se utilizează uneori și alți termeni:

sistem de produs – categoria de produse diferă, dar există legătură între ele deoarece se folosesc în același timp;

mix de produs – sau portofoliu de produs, sortiment de produs: este ansamblul produselor și articolelor pe care un vânzător le pune la dispoziția unui cumpărător.

2.1.7. Clasificarea produselor agroalimentare

Produsele și serviciile existente pe piață pot fi clasificate după mai multe criterii în funcție de:

durabilitatea și caracterul lor tangibil:

mărfuri perisabile;

mărfuri neperisabile;

obiceiurile de cumpărare:

produse cumpărate în mod curent;

produse cumpărate pe baza unor reflecții;

produse de specialitate: prezintă caracteristici unice, au imagine de marcă;

produse a căror cumpărare nu necesită niciun fel de reflecții prealabile deoarece nu sunt cunoscute.

destinația lor:

produs destinat consumului direct;

produs destinat prelucrării.

Există și clasificări complete care consideră, simultan un număr mare de caracteristici ale produselor oferite pe piață.

2.2. Locul și rolul produsului în mixul de marketing agroalimentar

2.2.1. Produsul în cadrul mixului de marketing agroalimentar

Mixul de marketing ,,reprezintă ansamblul de instrumente tactice de marketing controlabile pe care firma le combină cu scopul de a produce pe piața țintă reacția dorită.” ( Kotler, Ph, 2008).

El reunește proprietățile caracteristice ale organizației, elementele pe care aceasta le poate folosi pentru a influența cererea pentru produsul său în general, vânzările în mod special, și anume:

produsul;

prețul;

distribuția sau plasarea produsului.

activitatea promoțională;

Fig. nr. 2.7. Cei 4P ai mixului de marketing

Sursa: David, G., Tehnici promotionale, Ed.Romflair, Oradea, 2008, după Philip Kotler, Managementul marketingului, Editura Teora, București, 1997

Cei „4P” constituie variabilele cheie prin care organizația poate acționa în vederea obținerii impactului maxim asupra pieții și consumatorului și reflectă modul în care sunt antrenate diferite componente ale resurselor de care dispune organizația pentru obținerea efectelor scontate.

Produsul este elementul central în cadrul mixului de marketing și este înțeles ca un ansamblu coerent de avantaje și funcții în favoarea consumatorului, fiind definit printr-un ansamblu de elemente materiale și nemateriale cum sunt:

numele și marca;

ambalajul și eticheta;

greutatea, gabaritul și masa;

nivelul calității;

fiabilitatea;

mentenabilitatea;

serviciile care le însoțesc etc.

Toate aceste componente ale produsului intră în funcțiune o dată cu lansarea produsului pe piață, și ies odată cu retragerea acestuia de pe piață.

Mixul de marketing se referă la o anumită structură de eforturi de marketing, la combinarea, proiectarea și integrarea în diverse proporții într-un program de marketing a variabilelor controlabile în scopul dobândirii eficacității necesare realizării obiectivelor organizației într-o perioadă determinată.

2.2.2. Importanța produsului în marketingul agroalimentar în cadrul mixului de marketing

Conform definiției date de specialiștii români produsul agroalimentar este ,,acel produs care are ca sursă de proveniență producția agricolă, provine din sol, sau este rezultatul unei asimilări biologice, și este destinat consumului uman.” (Țimiraș, L., 2008).

O altă definiție, conform concepției de marketing, definește produsul agroalimentar care cuprinde pe lângă substanța materială și întreaga ambianță care îl înconjoară. Conform acesteia, produsul agroalimentar, pe lângă rolul esențial, respectiv acela de a asigura substanțele nutritive necesare desfășurării normale a proceselor metabolice, au o semnificație mult mai complexă, determinată, în special, tocmai de componentele intangibile care împreună, cu elementele corporale formează ceea ce numim produs global.

În cadrul concepției de marketing agroalimentar, componentele care definesc produsul, se pot clasifica astfel:

componente corporale;

componente acorporale;

comunicații cu privire la produs;

imaginea produsului.

Fig. nr. 2.8. Componentele produsului agroalimentar

Sursa: David, G., Marketing Agroalimentar, Note de curs, U.V.V.G. Arad, 2014

Componentele corporale ale produsului agroalimentar cuprind totalitatea conținutului fizic al produsului, inclusiv ambalajul acestuia, fiind alcătuit din ansambulul următoarelor categorii:

conținutul;

gramajul;

dimensiunile;

factori de rezistență etc.

Componentele acorporale ale produsului agroalimentar cuprind elementele din următoarele categorii:

numele produsului;

descrierea;

marca;

instrucțiuni de preparare sau utilizare;

prețul;

licență de fabricației sau comercializare etc.

Comunicațiile cu privire la produsul agroalimentar cuprind totalitatea mesajelor transmise de către producător sau distribuitor, destinat consumatorul potențial sau final, cu scopul poziționării produsului pe piață, realizată prin diverse instrumente de marketing și de promovare cum sunt următoarele categorii:

publicitatea;

relații publice – vizând produsul;

diverse tehnici de promovarea vânzărilor sau la locul vânzării;

vânzări directe;

merchandising;

promoții etc.

Imaginea produsului agroalimentar este cel mai important component și cuprinde totalitatea reprezentărilor mentale de natură:

cognitivă;

afectivă;

socială;

personală.

Imaginea globală a produsului agroalimentar, fiind un element de influențare în mod hotărâtor privind succesul unui produs agroalimentar pe piață, producătorii și distribuitorii sunt nevoiți să facă eforturi în vederea creării unei imagini cât estetice și clare în rândul publicului țintă (David, G., 2014).

În ceea ce privește calitatea, în cadrul produselor agroalimentare găsim o serie de particularități, care se disting prin:

destinația lor în consum;

efectele asupra sănătății umane;

caracterul perisabil;

plăcerea generată de consum.

Din punct de vedere al calității, produsele agroalimentare prezintă o serie de particularități, rezultate în mod deosebit din:

destinația lor în consum;

efectele pe care le au asupra sănătății;

caracterul perisabil;

plăcerea generată de actul consumului.

Calitatea comercială a produselor agroalimentare este determinată în funcție de destinația lor:

prelucrare la nivel industrial;

comercializare la nivelul piețelor de consum.

În cazul prelucrării la nivel industrial, întreprinderile din industria alimentară, prin calitatea comercială vizează proprietatea produselor de a fi prelucrate, pe baza unor criterii specifice sau obiective vizate cum ar fi de exemplu: sursa ecologică, conținutul în ulei al florii soarelui, conținutul în gluten al grâului, conținutul în zahăr al sfeclei de zahăr etc.

În cazul comercializării la nivelul piețelor de consum, produsele agroalimentare destinate consumatorilor finali, calitatea comercială este determinată pe baza unor criterii subiective, în funcție de așteptările, dorințele, preferințele distribuitorilor sau după caz ale consumatorilor finali. Distribuitorii apreciază calitatea produselor alimentare și în funcție de atractivitatea ambalajelor, de ușurința în manipulare, de veniturile obținute în urma comercializării unor astfel de produse, iar aprecierile lor în materie de calitate sunt de importanță majoră, atât pentru procesatori cât și pentru producătorii agricoli, ei fiind cei care cunosc cel mai bine exigențele clienților și consumatorilor finali. Consumatorii apreciază calitatea produsului însuși determinat de valoarea nutritivă, efectele asupra sănătății și plăcerea generată de consum.

Pentru ca produsele agroalimentare, să fie considerate satisfăcătoare pe piață, este necesară existența lor cu caracter permament în circuitul de consum, indiferent de dimensiunea ei dar și de modernizare acestora sub aspectul calitativ.

2.3. Strategia de produs în marketingul agroalimentar

2.3.1. Strategia de produs – delimitări conceptuale

În ansamblul strategiei de marketing a întreprinderii, strategia de produs ocupă locul central, deoarece produsul este centrul mixului de marketing și prin care se obține venitul, în acest sens strategia de produs cuprinde un ansamblu coerent de decizii, care vizează dimensiunile și structura produsului sau gamei de produse, gradul de noutate, nivelul calitativ și prețul produselor.

2.3.2. Obiectivele strategiei de produs

Principale obiective ale politicii de produs pot fi (Anghel, L. D., 2004):

consolidarea poziției produsului – în cadrul actualelor segmente de piață;

poziționare mai bună al produsului – în cadrul pieței;

creșterea gradului de pătrundere în consum a unui produs;

creșterea cotei de piață a produselor – prin atragerea în consum a unor noi segmente de utilizatori, precum și a nonconsumatorilor relativi din segmentele deja câștigate;

diferențierea produselor proprii – față de cele similare sau apropiate, ale altor concurenți.

Fig. nr. 2.9. Principalele obiective ale strategiei de produs

Sursa: autor

2.3.3. Dimensiunile strategiei de produs

Strategia de produs vizează opțiunea întreprinderii în legătură cu:

dimensiunile și structura gamei;

nivelul calitativ al produselor;

gradul de înnoire a produselor.

Fig. nr. 2.10. Opțiunile strategice vizând produsul

Sursa: autor

Dimensiunile și structura gamei de produse, permite următoarele opțiuni strategice vizând produsul:

Strategia de selecție sortimentală;

Strategia stabilității sortimentale;

Strategia diversificării sortimentale.

Nivelul calitativ al produselor, permite următoarele opțiuni strategice vizând produsul:

Strategia de adaptare calitativă;

Strategia de diferențiere calitativă;

Strategia de stabilitate calitativă.

Gradul de înnoire a produselor, variantele strategice vizând produsul pot fi:

Strategia de asimilare de noi produse;

Strategia de perfecționare a produselor;

Strategia de menținere a gradului de noutate.

O altă abordare vizând strategia de produs, ca una din cele 4 componente de bază ale strategiei de marketing, alături de strategia de preț, strategia de promovare și cea de distribuție, o reprezintă abordarea produsului ca fiind un produs:

nou – lansat pe piață;

tradițional – existent în concepția oamenilor, prezent sau pus repus pe piață.

Opțiunile strategice legate de produs în acest sens sunt prezentate în figura de mai jos:

Fig. nr. 2.11. Tabloul strategiilor de produs

Sursa: Anghel, L. D., Business to Business, Editura ASE, București, 2004, p. 127

Tabloul de mai sus reprezintă doar o reprezentare schematică a celor mai importante strategii pe care le are la dispoziție întreprinderea în cadrul strategiei de produs, atitudinea întreprinderii față de gama proprie de produse este însă mai complexă și ea poate fi concretizată prin alegerea unei sau unor variante strategice care să aibă în vedere câteva criterii importante precum:

mărimea;

nivelul calitativ;

gradul de noutate al componentelor gamei de produse.

Rolul esențial al strategie de produs, joacă un rol esențial în mare măsură în cifra de afaceri, cota de piață și profitabilitatea întreprinderii, astfel definirea și evoluția strategiei de produs trebuie să aibă în vedere:

factorii interni – așteptările acționarilor și conducerii și obiectivele pe care conducerea întreprinderii și le propune, resursele disponibile, capacitatea de producție, tehnologii și know-how;

factorii externi – structura și dinamica pieței, nivelul și caracteristicile concurenței, așteptările consumatorilor, volumul cererii, fiscalitatea și elemente de reglementare;

poziționarea pe piață a firmei.

2.3.3. Etapele strategiei de produs

În conceperea strategiei de produs a întreprinderii, experiența practică indică necesitatea parcurgerii mai multor etape compuse din:

analiza – diagnostic – privind potențialului intern și mediului extern al întreprinderi legat de producția și lansarea produsului pe piață;

identificarea căilor de creștere a pieții produsului;

formularea obiectivelor strategiei de produs;

poziționarea produsului în cadrul gamei;

formularea și evaluarea strategiilor de produs – în cadrul mixului de marketing;

implementarea strategie de produs – lansarea și poziționarea produsului pe piață;

controlul permanent – vizând derularea operațiunilor de implementare a strategiei de produs și intervențiile corective necesare, ca răspuns la un feed-back din partea reacției pieței și consumatorilor.

Fig. nr. 2.12. Etapele conceperii strategiei de produs

Sursă: autor

Față de strategia de preț, strategia de produs presupune o durată mai mare de implementare iar rezultatele vin, de asemenea, după un timp mai îndelungat, dar ea este, însă, cea care dă trend-ul pe termen lung al strategiei de piață.

Dificultatea majoră în alegerea strategiilor de produs optime vine din necesitatea cunoașterii și înțelegerii în profunzime a factorilor externi și a găsirii, în funcție de aceștia, dar și de condiționările interne, a compromisului cel mai potrivit dintre risc și potențial de creștere.

2.3.5. Strategii de produs în marketingul agroalimentar

Opțiunea strategică în domeniul agroalimentar indiferent de tipul lui, este de fapt o decizie de importanță maximă, ca ce e solicită o evaluare corectă privind raportul între potențialul întreprinderii și cerințele pieții, precum și o estimare a avantajelor și dezavantajelor care apar în urma aplicării ei în practică. În vederea stabilirii principalelor elemente privind direcțiile strategice vizate, este necesar stabilirea în prealabil următoarelor criterii fundamentale:

dimensiunea și structura gamei de produse și nivelul calitativ al acestora

gradul de înnoire a produselor;

nivelul calitativ;

scopul urmărit;

căile folosite pentru poziționare și menținere pe piață.

Fig. nr. 2.13. Criterii fundamentale în vederea stabilirii strategiei de produs agroalimentar

Sursă: autor

Aceste criterii sunt de altfel criterii de diferențiere în cadrul strategiilor pe produs, care conduc la formularea mai multor alternative și tipuri strategice.

În funcție de dimensiunile și structura gamei de produse agroalimentare distingem următoarele strategii:

diversificarea gamei – vizează nuanțarea modalităților de satisfacere a nevoii căreia i se adresează produsul și astfel mărirea numărului de consumatori. Diversificarea se poate realiza în mai multe direcții:

diversificare pe verticală – prin prelungirea unei linii de produse;

diversificare pe orizontală – prin mărirea numărului liniilor gamei de produse;

diversificare laterală – prin dezvoltarea gamei de produse în direcții conexe structurii de bază;

stabilitatea gamei – vizează menținerea poziției câștigate a produslui agroalimentar și implicit întreprinderea pe piață și păstrarea notorietății și prestigiului de care se bucură pe piață și în rândul consumatorilor;

restrângerea gamei – vizează eliminarea produselor cu grad avansat de uzură morală și cerere, fiind în scădere aflându-se în faza de declin a ciclului de viață, dar poate viza și simplificarea structurii sortimentale până la limita unor dimensiuni;

înnoirea gamei – vizează crearea de noi linii de produse în cadrul gamei existente, urmărind înlocuirea produselor îmbătrânite și atragerea consumatorilor acestora către noile produse.

În funcție de gradul de înnoire a produselor, distingem următoarele strategii:

asimilare de noi produse care să-i asigure competitivitate pe piață;

perfecționarea produsului, prin care se urmărește îmbunătățirea periodică a parametrilor calitativi ai produsului existent în nomenclatorul de fabricație;

menținerea gradului de noutate – care să-i asigure o anumită poziție competitivă pe piață.

În funcție de nivelul calitativ al produselor agroalimentare distingem următoarele strategii:

adaptare calitativă – în concordanță cu nivelul cerințelor consumatorilor și al ofertei concurenților;

diferențiere calitativă – în raport cu produse similare și specificul segmentelor de piață;

stabilitate calitativă – în cazul în care nu necesită modificări piața.

În funcție de scopul urmărit al produselor agroalimentare, distingem următoarele strategii de:

creștere – vizează mărirea volumului sau gamei de produse prin creșterea gradului de saturare a piețelor și diversificarea producției;

selecție – vizează alegerea piețelor și produselor cele mai rentabile;

productivitate – care vizează îmbunătățirea produselor și a utilizării lor, prin îmbunătățirea producției, metodelor de organizare, planificare și conducere a activității întreprinderii.

În funcție de căile folosite pentru menținerea pe piață a produselor agroalimentare, distingem următoarele strategii de:

imitare – vizează neasumarea riscului inovării, aducând ameliorări produsului existent și asigură pătrunderea cu viteză mare pe piață;

adaptare – vizează repoziționarea sau ameliorare a produsului conform așteptărilor consumatorilor, fiind consecința progreselor ce apar la nivelul cerințelor cumpărătorilor, fabricației, marketingului, logisticii, serviciilor;

poziționare – vizează conferirea produsului sau mărcii o nouă postură pe o piață existentă.

Determinând o finalitate concretă, a fiecăreia dintre aceste strategii, întreprinderea trebuie să elaboreze o paletă de variante strategice distincte, pe care pe urmă se le combine între ele în funcție de necesitățile sau opțiunile optime, astfel încât strategia de produs să fie eficientă oferind întreprinderii cel mai mare avantaj competitiv și concurențial posibil pe piață.

CAPITOLUL III

ANALIZA ROLULUI ȘI IMPORTANȚEI STRATEGIEI DE PRODUS ÎN MARKETINGUL PRODUSULUI AGROALIMENTAR ,,MERITA BIO”

3.1. Prezentarea generală al firmei S.C. Agromec Cheresig S.R.L.

3.1.1. Datele de identificare al firmei S.C. Agromec Cheresig S.R.L.

Tabel nr. 3.1.

Detalii de identificare a întreprinderii S.C. Agromec Cheresig S.R.L.

Sursa: http://www.listafirme.ro/agromec-cheresig-srl-8182323/

3.1.2. Localizarea firmei S.C. Agromec Cheresig S.R.L.

Img. nr. 3.1. Localizarea firmei S.C. Agromec Cheresig S.R.L.

Sursa: autor

S.C. Agromec Cheresig S.R.L. este amplasată în comuna Toboliu localitatea Cheresig, județul Bihor.

Img. nr. 3.2. Sediul firmei S.C. Agromec Cheresig S.R.L

Sursa: http://www.meritabio.ro/galerie.html

3.1.3. Profilul firmei S.C. Agromec Cheresig S.R.L.

S.C. Agromec Cheresig S.R.L. a fost înființată la data de 02 martie 1996, având ca obiect de activitate, conform Codului CAEN 0124, Cultivarea fructelor semințioase și sâmburoase.

Obiectivul principal al firmei S.C. Agromec Chersig S.R.L. începând cu anul 2007, este cultivarea merelor ecologice pe o suprafață de 20 hectare, având în componența sa 8 soiuri de mere.

Fig. nr. 3.1. Profilul firmei S.C. Agromec Cheresig S.R.L.

Sursa: autor

În urma certificărilor pe parcursul anilor perioadei 2007-2012, S.C.Agomec Cheresig S.R.L. a obținut atestarea de livadă cu statut ecologic, în urma inspecției efectuate de către Ecoinspect din Cluj Napoca, conform imaginii de mai jos, Anexa nr.1.

Img. nr. 3.3. Certificarea livadei firmei S.C. Agromec Cheresig S.R.L.

Sursa: http://www.meritabio.ro/galerie.html

În urma certificării livadei întreprinderea S.C.Agromec Cheresig S.R.L. și a extins activitatea, începând producția sucului de mere 100% ecologică în spațiul propriu de producție

Img. nr. 3.3. Secția de producție a firmei S.C. Agromec Cheresig S.R.L.

Sursa: http://www.meritabio.ro/galerie.html

Atât livada cât și secția de producție a firmei S.C. Agromec Cheresig S.R.L. sunt certificate ecologic.

3.1.4. Viziunea – misiunea și valorile firmei S.C. Agromec Cheresig S.R.L.

Viziunea firmei S.C. Agromec cheresig S.R.L. a fost de la înființarea livadei din anul 2007, ca o sursă pură de sănătate pentru consumatorii de mere, fapt care a determinat nefolosirea substanțelor chimice dăunătoare de la început mediului înconjurător și consumatorilor, crearea unui brand local românesc de top și creșterea profitabilă, prin inovație și excelență antreprenorială, a afacerii, care se reflectă prin importanța acordată produsului principal, sucul de mere ecologice ,,Merita Bio”.

Misiunea firmei S.C. Agromec Cheresig S.R.L. este:

crearea unui brand local – livadă și produs ecologic – atestat și înregistrat ca marcă;

satisfacția consumatorilor – care cred în valorile românești – oferindu-le produse accesibile, obținute prin folosirea materiei prime autotohne de cea mai bună calitate, ecocertificate atât ca materie primă, cât și ca produs final realizat prin standarde înalte de fabricație;

asigurarea condițiilor optime și sigure pentru angajați.

Fig. nr. 3.2. Misiunea firmei S.C. Agromec Cheresig S.R.L.

Sursa: autor

Valorile fundamentale ale firmei S.C. Agromec Cheresig S.R.L. sunt

Calitatea – produselor;

Respect – pentru mediu și consumator;

Profesionalism – fondat pe baza de cunoaștere, știință și inovare;

Grija – față de client – găsirea celor mai bune soluții pentru satisfacția nevoilor clienților fondată pe încredere maximă față de toți clienții și colaboratorii întreprinderii;.

Spirit de echipă – cultivarea culturii organizaționale, succesul întreprinderii fiind bazat pe rezultatul implicării tuturor membrilor, angajaților și prin promovarea și încurajarea dezvoltării competențelor personale relevante, astfel contribuind la reușita poziției stabile și notorietății produselor și întreprinderii.

Fig. nr. 3.3. Valorile de bază ale firmei S.C. Agromec Cheresig S.R.L.

Sursa: autor

Prin viziunea, misiunea și valorile asumate în cadrul firmei S.C. Agromec Chresig S.R.L. sunt asigurate succesului afacerii, notorietatea întreprinderii și ale produselor, care stau la baza politicii de marketing realizată în cadrul activităților specific marketingului agroalimentar.

3.1.5. Prezentarea generală a produselor firmei S.C. Agromec Cheresig S.R.L.

Produsele firmei S.C. Agromec Cheresig S.R.L. sunt formate din două grupe mari:

Mere – opt soiuri ecologice;

Suc de mere 100% ,,Merita Bio”.

Fig. nr. 3. 4. Produsele firmei S.C. Agromec Cheresig S.R.L.

Sursa: autor

Merele ca produs principal au în componența lor opt soiuri:

Reglindis;

Rebella;

Relinda;

Remo;

Florina;

Rewena;

Pinova;

Freedom.

Fig. nr. 3.5. Soiurile componente ale produsului principal – mere ecologice

Sursa: autor

Produsul ,,Merita Bio” este un produs inovativ atestat ecologic, care conține în întregime fruct și este obținut prin stoarcerea directă a fructelor într-un raport de aproximativ 2:1 mere și suc

Img. nr. 3.5. Suc de mere 100% – ,,Merita Bio”

Sursa: http://www.meritabio.ro/galerie.html

Sucul proaspăt este pasteurizat la 86° C pentru prevenirea oxidării, ambalat în vid, ceea ce asigură prospețime și termen de valabilitate de 24 luni și care, chiar după desfacere, se poate consuma 20 de zile fără să fie afectate calitatea și elementele nutritive.

Img. nr. 3.6. Stoarcerea și ambalarea sucului ,,Merita Bio”

Sursa: http://www.meritabio.ro/galerie.html

Atât producția cât și prelucrarea merelor pentru sucul ecologic ,,Merita Bio” este realizată cu metode tradiționale și ecologice.

3.2. Analiza produslui agroalimentar ,,Merita Bio”

3.2.1. Analiza produsului ,,Merita Bio” în vizunea marketingului agroalimentar

Img. nr. 3.7. Merita Bio

Sursa: http://www.meritabio.ro/produse_meritabio.html

Analiza produsului ,,Merita Bio” în viziunea marketingului agroalimentar ne arată ca aceasta este compus dintr-un ansamblu de caracteristici corporale, acorporale și comunicații privitoare la produs, formând imaginea produsului în rândul consumatorilor potențiali, numit produsul global.

Fig. nr. 3.6. Elementele produsului global ,,Merita Bio” în viziunea marketingului agroalimentar

Sursa: autor

Aceste trei elemente formează imaginea globală a produslui ,,Merita Bio” .

3.2.2. Analiza elementelor corporale

Elementele corporale al produsului ,,Merita Bio” se refera la:

însușirile fizico-chimice;

performanțele tehnico-economice;

caracteristicile merceologice;

caracteristici măsurabile riguros – cu diverse metode și tehnici specifice studierii calității produsului.

Img. nr. 3.7. Elemetele corporale ale produsului ,,Merita Bio”

Sursa: http://www.meritabio.ro/produse_meritabio.html p://www.meritabio.ro/galerie-foto.html

În imaginea de mai sus sunt prezenate doar căteva dintre elementele corporale ale produsului, fiind cele obligatorii pe ambalujul produsului, dar mai există o serie de alte caractereistici măsurabile, prin analize speciale executate în cadrul laboratoarelor de specialitate, prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel nr.3.2.

Caracterisitice fizico-chimice ale sucului de mere ,,Merita Bio ”

Sursă: prelucrare autor pe baza buletinelor de analiza – Anexa nr. 4.

În ceea pivește tehnologia de fabricație și îmbuteliere, sucul ,,Merita Bio” este obținut din mere certificate ecologic, proaspete, culese în livada proprie din Cheresig, Județul Bihor și sortate în funcție de calitate și standarde.

Merele care nu sunt conform standardelor se păstreaza separat și se vând micilor gospodari autohtoni, din aceste mere urmând să fie produsă renumita pălincă de mere de Bihor.

Merele sortate cu atenție se spală, după care se introduc în aparatul de ultima generație care le taie, le presează și le îmbuteliază în mod aseptic.

Sucul de mere ,,merita Bio” este ambalat în două tipuri de ambalaj:

3L Bag-in-box.

0,3L Sticla.

Img. nr. 3.9. Ambalarea produselor ,,Merita Bio”

Sursă: http://www.meritabio.ro/produse_meritabio.html

Sistemul de ambalare Bag-in-Box este la origine un produs inventat în Statele Unite și reprezintă o alternativa modernă și ecologică față de sistemele clasice de genul ambalajelor din sticla, sticlelor PET. Acest mod de ambalare prezintă numeroase avantaje în comparație cu metode convenționale de îmbuteliere, principalele avantaje fiind:

împiedicarea oxidării – prin comprimarea foliei pe măsura golirii acestuia, sucul de mere menținându-se proaspăt între 4 și 6 săptămâni de la deschidea pungii;

termen de valabilitate ridicat, respectiv 2 ani în mod sigilat;

ambalaj în întregime reciclabil.

Produsul agroalimentar ecologic ,,Merita Bio” se bucură de o mare apreciare și popularitate în rândul consumatorilor.

3.2.3. Analiza elementelor acorporale ale produslui ,,Merita Bio”

Elementele acorporale ale produsului ,,Merita Bio” reprezintă elementele auxiliare sau complementare care îmconjoară produsul, și anume:

numele;

prețul;

marca;

protecția legală;

termenul de garanție;

servicii conexe legate de produs.

Fig. nr. 3.7. Elementele acorporale a produsului ,,Merita Bio”

Sursa: autor

Numele produslui ,,Merita Bio” sugerează consumatorului produsul însuși și calitatea acestuia ca fiind ,,Bio”.

Prețul produsului ,,Merita Bio” este variabil în funcție de forma de comerț și variază astfel:

Merita Bio – 300 ml – 5,75 Ron – 8 Ron;

Merita Bio – 3 L – 33,50 Ron – 40 Ron.

Marca produsului ,,Merita Bio” este garanția calaității și documentul de înregistrare este prezentat în imaginea de mai jos:

Img. nr. 3.10. Înregistrarea mărcii ,,Merita Bio”

Sursa: http://www.meritabio.ro/analize/Inregistrare%20marca.pdf

Protecția legală a produslui ,,Merita Bio” este asigurată prin garanția mărcii.

Termenul de garanție al produsului ,,Merita Bio” este 24 de luni de la data fabricației și 30 zile de la deschiderea ambalajului.

Serviciile conexe legate de produsul ,,Merita Bio” se referă la distribuție, fiind distribuită în sistem propriu cu asigurarea serviciilor de transport.

3.2.4. Analiza informațiilor referitoare la produsul ,,Merita Bio”

Informațiile transmise referitoare la produsul ,,Merita Bio” de către firma producătoare S.C. Agromec Cheresig S.R.L. presupune transmiterea unor mesaje care vizează întărirea și extinderea notorietății produsului, prin crearea unei imagini favoribile în rândul consumatorilor.

Produsul agroalimentar ,,Merita Bio” se impune pe piață prin utilitatea pe care o promite beneficiarului, astfel în cadrul vizunii de marketingul agroalimentar necesită abordarea imaginii și al statutului pe piață a acestuia, aceasta fiind un produs căutat, ușor vandabil, destinat unui segment de clienți mai îngust, respectiv consumatorilor de produse bio.

Informațiile transmise de către întreprindere legat de imaginea globală al produslui agroalimentar ,,Merita Bio” sunt informații privind calitatea :

materiei prime – din care este produs;

ambalajului – în care este ambalat;

atestarea liniei tehnologice – în cadrul căruia este realizată producția;

distribuitorilor – lista lor fiind afișată în cadrul site-ului oficial al produsului.

O astfel de abordare a produsului ,,Merita Bio” privind informațiile transmise în mod public, poate garanta firmei producătoare adoptarea unei politicii de marketing agroalimentar realistă, orientată spre îndeplinirea eficientă a obiectivelor propuse.

3.3. Analiza startegie de produs ,,Merita Bio”

În ansamblul strategiei de marketing vizând produsul agroalimentar ,,Merita Bio” strategia de produs ocupă locul central, deoarece produsul este centrul mixului de marketing și prin care se obține venitul.

3.3.1. Obiectivele strategiei de produs ,,Merita Bio”

Principale obiective ale politicii de produs vizând produsul agroalimentar ,,Merita Bio” sunt:

consolidarea poziției produsului pe piața – în cadrul actualelor segmente de piață;

creșterea gradului de pătrundere în consum al produsului;

creșterea cotei de piață a produsului – prin atragerea în consum a unor noi segmente de utilizatori, precum și a nonconsumatorilor relativi din segmentele deja câștigate;

diferențierea produsului – față de cele similare sau apropiate, ale altor concurenți.

Fig. nr. 3.8. Principalele obiective ale strategie de produs ,,Merita Bio”

Sursa: autor

3.3.2. Opțiunile strategice vizând produsul ,,Merita Bio”

Strategia de produs vizează opțiunea în cadrul întreprinderii producătoare ,,Merita Bio” în legătură cu:

dimensiunile și structura gamei;

nivelul calitativ al produselor.

Fig. nr. 3.9. Opțiunile strategice vizând produsul ,,Merita Bio”

Sursa: autor

Dimensiunile și structura gamei de produse, permite următoarele opțiunile strategice vizând produsul:

strategia stabilității sortimentale – realizată prin păstrarea produslui ,,Merita Bio” timp de 5 ani deja;

strategia diversificării sortimentale – realizarea unui produs complementar Suc de mere cu cătină în anul 2016.

Nivelul calitativ al produselor ,,Merita Bio” permite următoarele opțiuni strategice vizând produsul:

strategia de adaptare calitativă – prin atestarea Bio;

strategia de diferențiere calitativă – prin caracteristicile fizio-chimice și nutritive;

strategia de stabilitate calitativă – păstrarea și supravegherea calității.

3.3.3. Etapele strategiei de produs ,,Merita Bio”

Conceperea strategiei de produs a produsului ,,Merita Bio”, a necesitat parcurgerea mai multor etape compuse din:

analiza – diagnostic – privind potențialului intern și mediului extern al firmei legat de producția și lansarea produsului pe piață;

identificarea căilor de creștere a pieții produsului;

formularea obiectivelor strategiei de produs;

poziționarea produsului în cadrul gamei;

formularea și evaluarea strategiilor de produs – în cadrul mixului de marketing;

implementarea strategie de produs – lansarea și poziționarea produsului pe piață;

controlul permanent – vizând derularea operațiunilor de implementare a strategiei de produs și intervențiile corective necesare, ca răspuns la un feed-back din partea reacțieiilor pieței și consumatorilor.

Fig. nr. 3.10. Etapele strategiei de produs ,,Merita Bio”

Sursă: autor

Față de strategia de preț, strategia de produs presupune o durată mai mare de implementare iar rezultatele vin, de asemenea, după un timp mai îndelungat, dar ea este, însă, cea care dă trend-ul pe termen lung al strategiei de piață.

Dificultatea majoră în alegerea strategiilor de produs optime vine din necesitatea cunoașterii și înțelegerii în profunzime a factorilor externi și a găsirii, în funcție de aceștia, dar și de condiționările interne, a compromisului cel mai potrivit dintre risc și potențial de creștere.

3.4. Analiza strategiei de marketing agroalimentar al produsului ,,Merita Bio”

3.4.1. Analiza sistemului de marketing agroalimentar al produsului ,,Merita Bio”

Sistemul de marketing agroalimentar în cadrul întreprinderii S.C. Agromec Cheresig S.R.L. este format dintr-un întreg sistem de activități economice care vizează (David, G., 2014):

realizarea studiilor de piață;

programarea și realizarea producției și produselor agroalimentare ,,Merita Bio”;

stabilirea prețurilor;

elaborarea și implementarea deciziilor în domeniul distribuției;

elaborarea strategiei de promovare privind produsele agroalimentare.

Fig. nr. 3.11. Activitățile sistemului de marketing agroalimentar

Sursă: autor

Programarea și realizarea producției produsului agroalimentar ,,Merita Bio” este realizată pe baza studiilor de piață și cererea pieței. Realizarea unui studiu de piață în Satu Mare, pe un eșantion de 100 de persoane, privind preferințele de consum ale produsului agroalimentar ,,Merita Bio” ne prezintă următoarele rezultate:

Diagrama nr. 3.1. Preferința de consum a populației locale în Satu Mare

Sursa: autor pe baze datelor

La ora actuală producția este programată în funcție de cerere, care acoperă întreaga capacitate de producție atât a livezii, cât și a liniei de producție.

Stabilirea prețurilor produsului agroalimentar ,,Merita Bio” este destul de stabilă, fiind un produs stabil pe piață, având trei nivele de prețuri:

Prețul de producție;

Prețul en-gros;

Prețul cu amănuntul.

Elaborarea și implementarea deciziilor de distribuție vizând produsul agroalimentar ,,Merita Bio” sunt realizate prin utilizarea canalelor de distribuție:

direct;

scurt;

medie.

Canul direct de distribuție utilizat în cadrul produsului agroalimentar ,,Merita Bio” este un canal fără intermediari și este specific produselor agroalimentare comercializate în regim direct, specific produselor exclusiviste, destinate direct către consumatorii finali.

Fig. nr. 3.12. Canal direct de distribuție

Sursă: autor

Canalul direct de distribuție, este utilizat și în cadrul magazinului online propriu și în cadrul fermei de producție, care dispune de personal specializat în vânzările directe.

Img. nr. 3.11. Site-ul oficial al produsului ,,Merita Bio”

Sursa: http://www.meritabio.ro/suc-merita.html

Canalul scurt de distribuție al produslui agroalimentar ,,Merita Bio” este specific produselor agroalimentare și presupune existența unei singur intermediar între producător și consumator, fiind utilizat de obicei de către producători, prezentat în cadrul figurii de mai jos.

Fig. nr. 3.14. Canal scurt de distribuție

Sursă: autor

Canalul scurt de distribuție în cadrul produslui agroalimentar ,,Merita Bio” este utilizat de asemenea și în situația în care produsul agroalimentar contractat de către distribuitorii și detailiști, aceștia integrând și funcția de detail, distrubuind produsul în comerțul cu amănuntul.

O exemplificare a distribuitorilor este publicat în cadrul site-ului oficial al produsului agroalimentar ,,Merita Bio”, conform imaginii de mai jos:

Img. nr. 3.12. Lista distribuitorilor oficiali

Sursa: http://www.meritabio.ro/comenzi-suc-de-mere.html

Utilizarea canalelor de distribuție în cadrul distribuției produslui agroalimentar ,,Merita Bio” indiferent de lungimea acesteia, asigură distribuția produsului față de locul de producție, participanții asigurând managementul stocurilor în vederea distribuției neîntrerupte.

Elaborarea și implementarea strategiilor de promovare a produsului ,,Merita Bio” presupune analiza activității de promovare în ansamblu pe baza obiectivelor vizate și instrumentele de promovare utilizate.

3.4.2. Analiza activități de promovare al produsului agroalimentar ,,Merita Bio”

Activitatea promoțională în cadrul promovării produslui agroalimentar ,,Merita Bio” este fondată pe baza obiectivelor promoționale vizate, elaborarea mixului promoțional și utiliziarea instrumentelor promoționale.

3.4.2.1. Analiza obiectivelor promoționale

Obiectivele activității promoționale în cadrul promovării produslui agroalimentar ,,Merita Bio ” vizează:

obiective economice:

creșterea cifrei de afaceri;

creșterea profitului;

creșterea rentabilității întreprinderii producătoare.

obiective corporative:

întărirea imaginii întreprinderii;

creșterea notorietății întreprinderii.

obiective vizând produsul agroalimentar:

informarea consumatorilor vizând produsului;

creșterea încrederii în calitatea produslui;

creșterea volumul de desfacere;

creșterea notorietății produsului.

Fig. nr. 3.14. Obiectivele promoționale vizate

Sursa: autor

Obiectivelele promoționale specifice, în ceea ce privește consumatorul, în vederea atragerii și menținerii acestuia, necesită modificarea percepției asupra obiceiurilor de consum, astfel obiectivele activității promoționale care vizează consumatorii, sunt următoarele:

modificarea preferințelor de consum;

modificarea cererii;

atragerea consumatorului;

fidelizarea consumatorului.

Fig. nr. 3.15. Obiectivele promoționale vizând consumatorii

Sursa: autor

Toate obiectivele promoționale vizate în cadrul activității promoționale pot fi realizate în cadrul unor strategii promoționale bine stabilite.

3.4.2.2. Analiza mixul promoțional

Mixul promoțional utilizat în cadrul activităților promoționale ale produsului agroalimentar ,,Merita Bio” sunt formate din:

Publicitatea;

Promovarea vânzărilor;

Vânzările directe;

Merchandisign – tehnici de expunere;

Evenimente promoționale – participare la târguri și expoziții.

Fig. nr. 3.18. Mixul promoțional utilizat în cadrul promovării produsului agroalimentar ,,Merita Bio”

Sursa: autor

Publicitatea produsului agroalimentar ,,Merita Bio” este asigurată cel mai intens în cadrul site-ului promoțional destinat publicității produsului:

Img. nr. 3.13. Site-ul publicitar oficial al prodsului agroalimentar ,,Merita Bio”

Sursa: http://www.meritabio.ro/

Ambalajul este o altă sursă importantă privind publicitatea produsului agroalimentar, ,,Merita Bio” conform imaginii de mai jos, asigurând în același timp și publicitatea întreprinderii S.C. Agromec Cheresig S.R.L:

Img. nr. 3.14. Publicitatea produsului agroalimentar ,,Merita Bio ”prin ambalaj

Sursa: http://agromeccheresig.infoferma.ro/anunt_6523-Mere+ecologice+pentru+industrie+merita+bio.html

Promovarea vânzărilor în cadrul produslui agroalimentar ,,Merita Bio” este realizată prin:

reducere de prețuri;

discount-uri ocazionale;

vânzări grupate;

cadouri promoționale.

Vânzările directe în cadrul produsului agroalimentar ,,Merita Bio” sunt realizate în cadrul vânzărilor online prin ofertele directe adresate consumatorului:

Img. nr. 3.15. Publicitatea produsului agroalimentar ,,Merita Bio” în cadrul site-ului publicitar

Sursa: http://www.meritabio.ro/galerie-foto.html

Merchandisignul este o altă tehnică de promovare dezvoltată în ultima perioadă datorită extinderii producției sunt tehnicile de expunere în cadrul magazinelor specializate ale produselor ,,Merita Bio”, conform imaginii de mai jos:

Img. nr. 3.16. Tehnici de expunere a produsului agroalimentar ,,Merita Bio Ӕn cadrul magazinelor specializate

Sursa: http://www.meritabio.ro/galerie-foto.html

Evenimentele promoționale sunt realizate prin participarea producătorului la târguri și expoziții, prin expunerea produselor agroalimentare ,,Merita Bio” în cadrul standurilor expoziționale, conform imaginii de mai jos:

Img. nr. 3.17. Participare la târgul și expoziții

Sursa: autor

Activitatea de promovare, indiferent de instrumentele mixului promoțional utilizat, prin realizarea obiectivelor promoționale propuse, contribuie la creșterea vânzărilor și rentabilității afacerii și creșterea notorietății produsului agroalimentar ,,Merita Bio”.

3. 5. Analaiza evoluției globale ale firmei S.C. Agromec Cheresig S.R.L. pe baza principalilor indicatori financiari publici

Analiza evoluției firmei S.C. Agromec Cheresig S.R.L. a fost realizată pe baza analizei evoluției principalilor indicatori financiari, extrase din baze de date publice în cadrul site-urilor oficiale, pe perioada 2013-2016.

Tabel nr. 3.3.

Principalii indicatori financiari ai firmei S.C. Agromec Cheresig S.R.L.

Perioada 2013- 2016

Sursa: http://www.risco.ro/verifica-firma/agromec-cheresig-cui-8182323

Analiza evoluției globale a firmei, pe baza principalilor indicatori financiari S.C. Agromec Cheresig S.R.L., ne arată că afacerea, chiar dacă a fost derulată doar începând cu anul 2012, anul de certificare a livadei și producției ca fiind ecologic, prezintă creșteri semnificative în anii 2013 și 2014, iar în anul 2015 o scăderea, revenind spectaculos și înregistrând creștere ridicată în anul 2016, dublând cifra de afacere și profitul față de anul 2013.

Analiza indicatorului principal Cifra de Afaceri, ne arată o creștere în anii 2013 și 2014 și o scădere în anul 2014, după care își dublează cifra de afacere. Începând cu anul 2012, anul certificării și atestării produselor, firma S.C.Agromec Cheresig S.R.L. a început desfacerea produselor care se reflectă într-o creștere dinamică și pozitivă de la an la an, cu excepția anului 2014.

Grafic nr. 3.1. Analiza evoluției indicatorului – Cifra de afaceri

Sursa: http://www.risco.ro/verifica-firma/agromec-cheresig-cui-8182323

În ceea ce privește analiza indicatorilor Profitul Net și marja Profit Net, aceasta ne arată o evoluție pozitivă dar fluctuantă, fiind un indicator care este influențat de diverși factori, la ora actuală prezentând valori ridicate ambele, care atestă evoluția pozitivă al firmei.

Grafic nr. 3.2. Analiza evoluției indicatorului – Profit net

Sursa: http://www.risco.ro/verifica-firma/agromec-cheresig-cui-8182323

În ceea ce privește numărul personalului angajat în cadrul întreprinderii S.C. Agromec Cheresig S.R.L. putem constata o creștere și o stabilitate după lansarea afacerii în anul 2012, păstrând personalul angajat la un număr de 10 salariați pe parcursul anilor 2013- 2014, după care în urma tehnologizării a fost redus la un număr de 6 persoane.

Grafic nr. 3.3. Analiza evoluției indicatorului – Număr angajați

Sursa: http://www.risco.ro/verifica-firma/agromec-cheresig-cui-8182323

Analiza profitabilității firmei S.C. Agromec Cheresig S.R.L., pe baza analizei comparate a indicatorilor proft-venit-cheltuieli-stocuri-datorii, ne arată că începând cu anul 2013, firma prezintă o creștere accentuată privind toți indicatorii analizate , apărând inclusicv stocurile de mărfuri, veniturile înregistrând ceea mai mare valoare, astfel putem afirma că după doi ani de funcționare prezintă o rentabilitate în concordanță cu cheltuielile și datoriile înregistrate, care se diminuează pe parcursul anului 2014, revenind spectaculos în anul 2016.

CONCLUZII

Marketingul agroalimentar, ca domeniu distinct al marketingului, a părut și s-a dezvoltat ca rezultat al procesului de adaptare continuă a ofertei de produse agroalimentare la exigențele în continuă creștere ale consumatorilor, și nevoia de preluare a tot mai multor operațiuni de transformare a produsului agricol în produs alimentar, de către industria alimentară și evidențierea beneficiilor produselor rezultate.

Marketingul agroalimentar vizează activitățile care au drept scop producția și comercializarea produselor agricole și agroalimentare și ca rezultatele acestui proces și cuprinde un ansamblu coerent de activități practice, programate și organizate care urmăresc întregul circuit al produselor agroalimentare, de la faza de programare și realizare a producției agricole până în faza în care produsele alimentare ajung pe masa consumatorului final.

Domeniul de aplicare al marketingului agroalimentar vizează doar acele produse agricole animale sau vegetale care sunt destinate alimentației umane, astfel produsele agricole improprii consumului uman, care sunt destinate nutriției animalelor sau sunt utilizate pentru însămânțare și material săditor nu fac parte din aceasta.

În esență putem afirma ca marketingul agroalimentar realizează o sincronizare și optimizare a activităților de producție cu cea de valorificare a produselor agroalimentare în concordanță cu cerințele de consum din cadrul pieței, care constituie concepția fundamentală în domeniul marketingului agroalimentar.

Produsul agroalimentar ,,Merita Bio” se impune pe piață prin utilitatea pe care o promite beneficiarului, astfel în cadrul vizunii de marketing agroalimentar este necesară abordarea imaginii și al statutului pe piață al acestuia, produsul agroalimentar ,,Merita Bio” fiind un produs căutat, ușor vandabil, destinat unui segment de clienți mai îngust, respectiv consumatorilor de produse bio.

Analiza produsului ,,Merita Bio”, în viziunea marketingului agroalimentar, ne arată că aceasta este compus dintr-un ansamblu de caracteristici corporale, acorporale și comunicații privitoare la produs, formând imaginea produsului în rândul consumatorilor potențiali, numit produsul global.

Strategia de produs în ansamblul strategiei de marketing vizând produsul agroalimentar ,,Merita Bio” ocupă locul central, deoarece produsul este centrul mixului de marketing și toate celelalte elemente ale mixului de marketing sunt determinate de aceasta.

PROPUNERI

Îmbunătățirea și completarea site-ului produsului agroalimentar ,,Merita Bio”, deoarece prezintă insuficiente privind comunicațiile de produs.

Extinderea activității de promovare, atât în cadrul site-ului, cât și la punctele de vânzare, prin completarea și evidențierea beneficiilor de produs.

Organizarea unor campanii privind popularizarea și promovarea produsului agroalimentar în cadrul unor degustări la locul vânzării unde se comercializează produsul.

Includerea într-un circuit agroturistic și organizarea evenimentelor de promovare la ferma de cultivarea și prelucrare a firmei S.C. Agromec Cheresig S.A., în cadrul unor programe de degustări și participarea activă la procesul de culegere și prelucrare demonstrative.

Utilizarea mai accentuată în activitatea de promovare a instrumentelor social media și instrumentelor marketingului agroalimentar global, Facebook Twitter și Linkedin, în vederea extinderii pieței.

BIBLIOGRAFIE

Alecu, I., Marketing agricol, Editura Ceres, București, 2011

Anghel, L. D., Business to Business, Editura ASE, București, 2004

Chiran, A., Gîndu E., Marketing agroalimentar – teorie și practică, Editura Orizonturi, București, 2002

Constantin, M., Alecu I., Marketingul Serviciilor în sistemul producției agroalimentare, Editura Cereș, București, 2009

David, G., Tehnici promoționale, Editura Romflair, Oradea, 2008

David, G., Marketing agroalimentar, Note de curs, U.V.V.G. Arad, 2014

Diaconescu, M., Marketing agroalimentar, Editura Universitaria, București, 2005

Kotler, Ph., Managementul marketingului, ediția a III.-a, Ed. Teora, București, 2003

Kotler, Ph., Principii de marketing, Ediția IV, Editura Teora, București, 2008

Papuc, M. Tehnici promoționale, Editura Universitară, 2006

Popescu, I.C., Comunicarea în marketing, Ed. a II-a, Editura Uranus, Bucuresti 2003

Stone, B., Jacobs, R., Metode de succes în marketingul direct, Editura ARC, 2004

Timiraș, C., L., Marketing agroalimentar, Alma Mater, Bacău, 2012

http://conspecte.com/Marketing/continutul-politicii-de-produs.html)

http://conspecte.com/Marketing/continutul-politicii-de-produs.html)

(http://biblioteca-digitala-online.blogspot.com/2013/01/referat-politica-de-produs.html)

http://www.listafirme.ro/agromec-cheresig-srl-8182323/

http://www.meritabio.ro/

http://www.meritabio.ro/galerie.html

http://www.risco.ro/verifica-firma/agromec-cheresig-cui-8182323

http://www.firme.info/agromec-cheresig-srl-cui8182323/

http://www.meritabio.ro/produse_meritabio.html

http://www.meritabio.ro/analize/Inregistrare%20marca.pdf

http://www.meritabio.ro/comenzi-suc-de-mere.html

ANEXA NR. 1.

CERTIFICAREA LIVADEI ÎNTREPRINDERII S.C.AGROMEC CHERESIG S.R.L.

ANEXA NR. 2.

ÎNREGISTRAREA UNITĂȚII DE FABRICĂ SUCURI DE FRUCTE

ANEXA NR. 3.

CERTIFICATUL DE ÎNREGISTRARE A MĂRCII ,,MERITA BIO”

ANEXA NR. 4.

BULETINUL DE ANALIZE MERITA BIO