Almășan Alexandru Final 2017 Corr [305055]
LUCRARE DE LICENȚĂ
Coordonator științific:
Lect. univ. dr. ec. DAVID Katalin Gabriela
Absolvent: [anonimizat]2017-
ANALIZA ACTIVITĂȚII ȘI MARKETINGUL SERVICIILOR CONTABILE
STUDIU DE CAZ
CABINETUL INDIVIDUAL DE CONTABILITATE ALMĂȘAN ALEXANDRU
Coordonator științific:
Lect. univ. dr. ec. DAVID Katalin Gabriela
Absolvent: [anonimizat]2017-
CUPRINS
LISTA FIGURILOR 5
LISTA IMAGINILOR 6
LISTA DIAGRAMELOR 6
INTRODUCERE 7
CAPITOLUL I
MEDIUL DE MARKETING AL ÎNTREPRINDERILOR DE SERVICII 8
1.1. ÎNTREPRINDEREA – UNITATE ECONOMICĂ ȘI DE PRESTAȚII DE SERVICII 8
1.1.1. Întreprinderea – delimitări conceptuale 8
1.1.2. Caracteristicile întreprinderii 8
1.1.3. Rolul întreprinderii în economia de piață 9
1.1.4. Dimensiunile întreprinderii 9
1.2. SERVICIILE ȘI ROLUL LOR ECONOMIC ÎN CADRUL ÎNTREPRINDERILOR 12
1.2.1. [anonimizat] 12
1.2.2. Caracteristicile serviciilor 12
1.2.3. Sistemul de servucție al serviciilor 13
1.3. MEDIUL DE MARKETING AL ÎNTREPRINDERII DE SERVICII 14
1.3.1. Mediul extern al firmei 15
1.3.2. Mediul intern 18
CAPITOLUL II
MARKETINGUL ȘI PROMOVAREA SERVICIILOR CONTABILIE 20
2.1. ROLUL CONTABILITĂȚII ÎN VIAȚA ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ 20
2.1.1. Contabilitatea – știința administrației raționale 20
2.1.2. Obiectivele contabilității în cadrul întreprinderii 21
2.2. SERVICIILE CONTABILE ȘI CONTABILITATEA ÎNTREPRINDERII 22
2.2.1. Contabilitatea și sistemul de servicii a întreprinderii 22
2.2.2. Contabilitatea întreprinderii 23
2.3. MARKETIMGUL ȘI PROMOVAREA SERVICIILOR CONTABILE ÎN LIMETELE DEONTOLOGIEI 25
2.3.1. Poziționarea și diferențierea serviciilor în viziunea marketingului 25
2.3.2. Politica de marketing 26
2.3.3. Mixul de marketing în domeniul serviciilor 27
2.3.4. Strategii de marketing în domeniul serviciilor 28
2.3.5. Activitate de promovare în domeniul serviciilor 29
2.3.5.1. Obiective activității promoționale 30
2.3.5.2. Strategii promoționale 30
[anonimizat] – ALMĂȘAN ALEXANDRU 32
3.1. PREZENTAREA GENERALĂ A CABINETULUI INDIVIDUAL DE CONTABILITATE ALMĂȘAN ALEXANDRU 32
3.1.1. [anonimizat] 32
3.1.2. Amplasarea Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru 33
3.1.3. [anonimizat] 33
3.2. ANALIZA ACTIVITĂȚII DE MARKETING C.I.C. ALMĂȘAN ALEXANDRU 35
3.2.1. Analiza mediului de marketing a Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru 35
3.2.2.Analiza produsului din cadrul Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru 42
3.2.3. Analiza prețului Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru 50
3.2.4. Analiza plasamentului în cadrul Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru 52
3.2.5. Analiza personalului din cadrul Cabinetului Individual de Contabilitate 53
3.2.6. Analiza procesului în cadrul Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru 53
3.2.7. Analiza dovezilor fizice în cadrul Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru 54
3.2.8. Analiza promovării în cadrul Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru 54
CONCLUZII 57
BIBLIOGRAFIE 58
WEBOGRAFIE 58
ANEXA NR. 1 – CERTIFICATUL DE ÎNREGISTRARE A [anonimizat] ALEXANDRU 59
ANEXA NR. 2 – CERTIFICAT DE PROMOVARE A EXAMENULUI DE ADMITERE ÎN VEDEREA ATRIBUIRII CALITĂȚII DE EXPERT CONTABIL/ CONTABIL AUTORIZAT CU STUDII SUPERIOARE/MEDII 60
ANEXA NR. 3 – DECIZIEE CECCAR PRIVIND ÎNSCRIEREA ÎN TABLOUL CORPULUI CABINETELOR INDIVIDUALE 61
ANEXA NR. 4 – EXTRAS DIN CODUL DE ETICĂ NAȚIONALĂ AL PROFESIONIȘTILOR CONATBILI PRIVIND ACTIVITATEA DE MARKETING 62
ANEXA NR. 5 – PROMOVAREA SERVICIILOR CONTABILE ÎN LIMITELE DEONTOLOGIEI PROFESIEI – CURS CECCAR 63
LISTA FIGURILOR
LISTA IMAGINILOR
LISTA DIAGRAMELOR
INTRODUCERE
Lucrarea de licență cu titlul ,,Analiza activității și marketingul serviciilor contabile – Studiu de caz – Cabinetului Individual de Contabilitate – Almășan Alexandru”, prezintă particularitățile activității serviciilor de contabilitate, incluse într-o amplă analiză a acesteia și analiza activității de marketig în viziunea deontologiei profesionale.
Am ales această temă în calitate de proprietar și contabil autorizat al Cabinetului Individual de Contabilitate – Almășan Alexndru și în calitate de absolvent al Facultății de Științe economice, Informatică și Inginerie, specializarea marketing, dorind ca absolvent să elaboez un studiu de marketing privind marketingul și promovarea serviciilor contabile.
Tema aleasă prezintă interes în primul rând tuturor celor interesați de serviciile contabile, lucrarea de față oferind o privire de ansamblu, atât asupra cabinetului, cât și asupra modalității de lucru efectiv, marketingul și promovarea acesteia în viziunea deontologie profesionale.
Actualitatea temei are o importanță, datorită trendului de externalizare a serviciilor de contabilitate și nu prin angajarea unui contabil propriu, prezentând interes astfel tuturor celor care își desfășoară această activitate și doresc să dezvolte și să promoveze afacerea și totodată profesia de contabil.
Scopul analizei din cadrul lucrării de licență, este elaborarea unui studiu privind analiza, particularităților de prestare a serviciilor de contabilitate și modalitatea de promovare și extinderea afacerii, ca persoană fizică independentă autorizată.
Obiectivele lucrării de licență vizează prin analiza particularităților serviciilor de contabilitate, marketingul serviciilor contabile, promovarea conceptului și a soluțiilor integrate, oferite de Cabinetul Individual de Contabilitate – Almășan Alexandru.
Metodologia analizei și a cercetării se bazează pe utilizarea metodelor științifice de cercetare fundamentale, cum sunt analiza, metoda observației, comparația, analogia și sinteza, care au permis cercetarea esenței obiectului lucrării, transpuse într-un studiu cu caracter științific.
Tema de cercetare aleasă și prezentată în cadrul lucrării de licență, are un caracter practic-aplicativ, din domeniul de administrare a afacerilor, cu referire la o situație economică reală din cadrul domeniului de furnizare a serviciilor de contabilitate.
Elaborarea lucrării de licență a presupus studiul și elaborarea unui suport teoretic, conceptual, metodologic și practic, prezentând particularitățile activității analizate în studiul de caz, pe baza informațiilor teoretice acumulate anterior, astfel fiind realizate obiectivele propuse în cadrul lucrării de licență.
Lucrarea mea de licență este o lucrare multidisciplinară, îmbinând elementele disciplinelor de economia întreprinderii, microeconomie și marketing, fiind structurată în trei capitole. În cadrul capitolelor teoretice, am definit și tratat întreprinderea și serviciile contabile, în contextul economiei de piață, iar în studiul de caz, realizat în cadrul Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru, am prezentat cabinetul și analiza activității a acesteia și modalitatea de promovare a afacerii.
Cu mulțumiri și recunoștință corpului academic de la Universitatea de Vest ,,Vasile Goldiș” din Arad, Facultatea de Științe Economice, Informatică și Inginerie, specializarea Marketing și coordonatorului științific al prezentei lucrări de licență, Lect. univ. dr. David Katalin Gabriela,
Absolvent,
Almășan A. Alexandru
CAPITOLUL I
MEDIUL DE MARKETING AL ÎNTREPRINDERILOR DE SERVICII
1.1. ÎNTREPRINDEREA – UNITATE ECONOMICĂ ȘI DE PRESTAȚII DE SERVICII
1.1.1. Întreprinderea – delimitări conceptuale
În dicționarul DexOnline, întreprinderea este definită ca ,,unitate economică de producție, de prestații de servicii sau de comerț (www.dexonline.ro).
Definiția juridică conform OUG nr. 44/2008, definește întrepriderea ca o ,,activitate economică desfășurată în mod organizat, permanent și sistematic, combinând resurse financiare, forța de muncă atrasă, materii prime, mijloace logistice și informație, pe riscul întreprinzătorului, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege”.
Cea mai elocventă definiție este dată profesorul L, Ilieș, „întreprinderea reprezintă un grup de activități umane, respectiv efortul conjugat al unor oameni, ce au ca scop satisfacerea nevoilor consumatorilor și maximizarea profiturilor, activități care se repetă în timp și a căror existență este determinată în mod esențial de vânzarea produselor” (L., Ilieș).
Pe baza funcției de producție, specialistul M. Porter, definește întreprinderea după modul în care elementele intrate în producție sunt transformate în rezultate ale producției astfel ,,o sumă de activități care se execută pentru a proiecta, a produce, a promova pe piață, a livra și a sprijini cu servicii de asistență produsul firmei" (M. Porter)
Peter Drucker, definește întreprinderea ca fiind ,,un grup de produse și servicii, o societate umană ce cultivă forme specifice de cultură”. (P. Drucker)
Profesorul Verboncu, specialist român, definește întreprinderea ca ,,un grup de persoane, constituit pe baza unor criterii economice, sociale, tehnice și tehnologice etc., ce derulează procese de muncă concretizate în obținerea de bunuri economice în anumite condiții de eficiență” (I. Verboncu).
C. Bărbulescu definește întreprinderea ca fiind ,,o organizație autonomă care își asigură existența și dezvoltarea prin producerea și vânzarea unor produse cu scopul obținerii unui profit". (C. Bărbulescu).
Întreprinderea este ,,veriga organizatorică unde se desăvârșește fuziunea între factorii de producție cu scopul producerii de bunuri economice în structura, calitatea și cantitatea impuse de cererea de pe piață și obținerii unui profit.” (http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/-Economia intreprinderii).
1.1.2. Caracteristicile întreprinderii
Întreprinderea reprezintă veriga organizatorică a economiei naționale care realizează unirea factorilor de producție (capital și munca) în scopul producerii și desfacerii de bunuri economice (produse, lucrări, servicii, informații) în funcție de cerințele pieței, pentru obținerea de profit.
În cadrul întreprinderii se combină resurse umane, materiale, financiare și informaționale – formând structurile organizatorice ale acesteia: secții, ateliere, ferme, depozite, magazine etc. Combinarea factorilor de producție în cadrul unor procese de producție – dă naștere la noi valori de întrebuințare, conform cerințelor pieței.
Mijloacele materiale ale întreprinderii cuprind: terenuri, clădiri, utilaje, mijloace de transport, materii prime și materiale, disponibilități bănești etc.
Mijloacele umane sunt reprezentate prin salariații întreprinderii grupați în: lucrători direct productivi, indirect productivi, personal TESA (tehnic, economic, administrativ și de altă specialitate).
Întreprinderea capătă încă de la înființare statutul de persoană juridică, cu obiect de activitate și sediu bine definite, cu structură organizatorică proprie și regulament de funcționare.
1.1.3. Rolul întreprinderii în economia de piață
Întreprinderea este un sistem economico-social, astfel deținând două roluri principale:
economic;
social.
Fig. nr. 1.1. Rolul întreprinderii în economia de piață
Sursa: autor
Rolul economic al întreprinderii derivă din faptul că, pe de o parte atrage factorii de producție – obținând bunuri și servicii la costuri cât mai avantajoase – iar, pe de altă parte – vinde aceste produse și servicii, creând veniturile capabile să acopere costurile și să plătească salariile angajaților, impozitele și taxele către stat, bănci, terțe întreprinderi și instituții – și să permită obținerea unui profit.
Rolul social al întreprinderii derivă din faptul că ea există prin angajații săi, pe de o parte, cărora trebuie să le asigure condițiile optime de muncă și salarizare, și prin consumatorii bunurilor sale, pe de altă parte, cărora trebuie să le asigure produse și servicii în cantitatea și calitatea solicitată.
1.1.4. Dimensiunile întreprinderii
Întreprinderea ca sistem, are trei dimensiuni (David, G., 2012):
economică;
socială;
politică.
Fig. nr. 1.2. Dimensiunile întreprinderii
Sursa: autor
Dimensiunea economică a întreprinderii este dată de misiunea de a produce bunuri sau servicii, valorificate pe piață, creând o plus valoare, deoarece întreprinderea realizează o producție, plecând de la resurse umane și materiale, mijloace tehnologice, financiare, creând valoare prin transformarea intrărilor în ieșiri, totodată, creând utilitate, prin satisfacerea nevoilor consumatorilor.
În cadrul acestui sistem are loc combinarea factorilor de producție, pentru obținerea de bunuri materiale, conform obiectivelor fixate în funcție de raportul cerere-obiective-piață.
Mecanismul economic al întreprinderii presupune utilizarea unui sistem de reguli, metode și instrumente pentru organizarea și conducerea activității astfel încât eficiență să fie maximă.
Procesul de creare a valorii nu se limitează doar la secția de producție, ci la tot personalul întreprinderii, care participă la acest proces.
În cadrul dimensiunii economice a întreprinderii, conform M. Porter, distingem:
Activitați primare: aprovizionare, informatică etc.
Activitățile complementare (de susținere): asociate direct producției de bunuri sau servicii, acestea au un rol de suport, de sprijin logistic.
Fig. nr.1.3. Activitățile dimensiunii economice a întreprinderii
Sursa: autor
Acestea pun la dispoziția activităților primare mijloace (umane, financiare, administrative, tehnologice) și definesc condițiile de alocare ale acestora.
Dimensiunea socială a întreprinderii, derivă din faptul că întreprinderea este locul unde se întâlnesc indivizi și grupuri mai mult sau mai puțin instituționalizate, așa ziși ,,actori sociali”.
Importanța factorului uman este centrul teoriilor cu privire la organizații și a devenit o temă privilegiată în dezbaterile economice, cu privire la eficacitatea economică a întreprinderilor. Resursele umane, barbații și femeile, implicați într-o întreprindere, sunt posesori ai unor competențe diverse și ai unui know-how pus la dispoziția întreprinderilor, fiind inserați într-o rețea, mai mult sau mai puțin formală, de fluxuri fizice și de fluxuri informaționale.
Al doilea aspect al dimensiunii sociale este reflectat în cultura organizațională a întreprinderii. Conceptul de cultură organizațională se referă la tot ceea ce înseamnă standarde colective de gândire, atitudini, valori, convingeri, norme și obiceiuri care există într-o organizație.
Dimensiunea politică a întreprinderii este un loc al înfruntărilor, al conflictelor legate de ambițiile personale sau de opoziția între interesele colective. Confruntarea de interese între diferitele categorii (acționari. manageri, sindicate) din cadrul întreprinderii dă loc unor conflicte, dar găsește limite în solidaritatea necesară în jurul unui interes comun: supraviețuirea întreprinderii.
1.2. SERVICIILE ȘI ROLUL LOR ECONOMIC ÎN CADRUL ÎNTREPRINDERILOR
1.2.1. Serviciile și serviciile comerciale – delimitări conceptuale
Dicționarul Dexonline, definește serviciile ca fiind ,,acțiunea, faptul de a servi, de a sluji; formă de muncă prestată în folosul sau în interesul cuiva” (http://dexonline. ro/definitie/serviciu).
Definiția serviciilor dată de către Prof.univ. Maria Ioncica, prezintă astfel "serviciile reprezintă o activitate umană, cu conținut specializat, având ca rezultat efecte utile, imateriale și intangibile destinate satisfacerii unei nevoi sociale." ( Ioncică, M., 2003).
Cel mai mare specialist român în domeniul serviciilor, Valerică Olteanu definește serviciile: „serviciile sunt efecte utile, imateriale și intangibile, rezultate din desfășurarea unor activități intercondiționate.” (Olteanu, 2005).
Definirea serviciilor comerciale, cuprinde numeroase încercări, unele dintre ele aparținând unor prestigioase școli sau asociații de specialitate. Astfel, ,,Asociația Americană de Marketing” definește serviciile comerciale și conținutul acestora sintetizat în următoarea definiție „serviciile comerciale reprezintă activități, beneficii sau utilități care sunt oferite pe piață sau prestate în asociere cu vânzarea unui bun material” (www.ama.com).
O amplă definiție privind serviciile comerciale, este dată și de către lect. univ. dr. David Gabriela, conform căreia serviciile sunt ,, bunuri economice intangibile, compuse din avantaje și satisfacții, achiziționate direct sau indirect prin achiziția unui bun, care satisfac anumite nevoi.” (David, G. 2012).
Serviciile pot fi abordate și în viziunea unei activități integrate din cadrul activităților comerciale, în situația în care grupează activități terțiare înglobate în procesul de vânzare al bunurilor economice, astfel luând naștere conceptul de ,,serviciu comercial integrat” care este compus din produs și serviciu. (David, 2012).
1.2.2. Caracteristicile serviciilor
Conform literaturii de specialitate, principalele caracteristici ale serviciilor sunt menționate astfel (Ioncică, 2003):
intangibilitatea;
inseparabilitatea;
variabilitatea;
perisabilitatea.
Fig. nr. 1.4. Caracteristicile serviciilor
Sursa: autor
Intangibilitatea serviciilor, ca și caracteristică esențială, exprimă faptul că acestea nu pot fi atinse, văzute, simțite, auzite sau mirosite nici înainte și nici pe perioada beneficierii lor, în esență fiind doar compuse din activități, care nu depind neapărat de prezența prestatorului.
Inseparabilitatea serviciilor exprimă faptul că prestarea lor are loc simultan, în același timp cu consumul, astfel serviciul nu poate exista niciodată separat de beneficiarul acestuia și în unele cazuri de prestatorul său. Drept urmare, calitatea serviciului este inseparabilă de calitatea prestatorului, astfel această legătură este mai puternică la unele servicii, dar există servicii care nu necesită prezența fizică a prestatorului.
Variabilitatea serviciilor semnifică diversitatea acestora și imposibilitatea de a repeta în mod identic același serviciu, astfel există un număr infinit de varietăți ale serviciilor și în cadrul aceluiași serviciu.
Perisabilitatea serviciilor este prezentată de capacitatea acestora de a nu putea fi stocate, astfel în industria serviciilor, prestațiile de servicii nu pot fi depozitate și folosite în perioadele de vârf.
Principalele caracteristici ale serviciilor prezentate mai sus, sunt elemente care determină reflectarea și diferențierea marketingului serviciilor, ca domeniu distinct și care particularizează oferta, punând amprenta lor specifică asupra modului de manifestare al cererii. Bazate pe aceste motive, politicile de marketing prin obiectivele urmărite, prin strategiile și tacticile folosite, au la baza lor un mod particular de coexistență al acestor elemente în cadrul economiei de piață.
1.2.3. Sistemul de servucție al serviciilor
Definirea sistemului de servicție al serviciilor a fost lansată de renumiții oameni de știință Eigler și Langeard, în opinia cărora, ca inițiatori ai conceptului, sistemul de servucție este ,,organizarea sistematică și coerentă a tuturor elementelor fizice și umane ale interfeței client – firmă, necesare realizării prestației serviciului pentru care caracteristicile comerciale și nivelul calității sunt determinante.” (David, G. 2012).
Elementele sistemului de servucție sunt:
suportul fizic;
personalul de contact;
clientul;
serviciul.
Între elementele sistemului de servucție există condiționări și relații reciproce strânse și intercondiționate, reprezentate în cadrul figurii de mai jos.
Fig. nr. 1.5. Elementele sistemului de servucție al serviciilor comerciale
Sursa: David, G., Economia serviciilor (2012) – adaptare după după P. Eiglier și E. Langeard
Suportul fizic este suportul material, tangibil, necesar care stă la baza prestării serviciului și este utilizat atât de personalul de contact cât și de client. Suportul fizic este reprezentat de tehnicile și instrumentele folosite în producerea serviciului și de mediul (ambianța) în care are loc acesta.
Personalul de contact este cel care intră efectiv în contact cu consumatorul de servicii, fiind elementul cheie în prestarea serviciilor, dar unele din servicii nu presupun prezența personalului de contact.
Clientul sau consumatorul este cel care formulează nevoia de serviciu și care solicită prestarea lui.
Serviciul, ca și componentă a sistemului de servucție, constituie obiectivul, rezultatul sistemului, astfel încât se spune că este ,,rezultanta interacțiunii celor trei elemente de bază ale sistemului: client, suport fizic, personal de contact” (David, 2012).
1.3. MEDIUL DE MARKETING AL ÎNTREPRINDERII DE SERVICII
Orice întreprinderea de servicii, ca agent economic, indiferent de forma lui juridică, acționează în condițiile concrete pe care i le oferă mediul său intern și extern, numit în domeniul marketingului mediul de marketing.
Raportarea eficientă la mediul de marketing, impune cercetarea atentă a componentelor sale și a interacțiunii dintre acestea, precum și a impactului lor asupra pieței și, evident în final asupra activității întreprinderii.
Mediul de marketing a întreprinderii de servicii, ca orice altă entitatea economică de fapt, este compus din intern și extern.
Fig. nr. 1.6. Mediul de marketing al firmei
Sursa: autor
1.3.1. Mediul extern al firmei
Mediul extern al întreprinderii de servicii, este definit ca fiind ,,totalitatea factorilor din afara întreprinderii care acționează asupra acesteia și îi influențează activitatea” (David, G., 2012). Mediul extern al întreprinderii, în funcție de relațiile și legăturile care se stabilesc între agenții economici mediul extern firmei, este împărțit în:
macromediu;
micromediu.
Macromediul întreprinderii este dat ansamblul și complexul de factori de mediu care acționează pe o arie mai largă, de ordin general, acționând indirect și pe termen lung și este format din factori demografici, economici, tehnologici, culturali, politici, culturali și naturali care influențează în măsură diferită activitatea firmei.
Fig.nr.1.7. Factorii determinanți mediului extern al întreprinderii
Sursa: autor
Mediul demografic – se referă la populația aflată în zona de activitate a întreprinderii sub diverse aspecte ca piață potențială și forță de muncă unică, astfel mediul demografic reprezentând o semnificație deosebită prin indicatorii lui specifici: numărul populației, structura pe grupe de vârstă, repartizarea teritorială etc .
Mediul economic – este alcătuit din ansamblul elementelor care compun viața economică a spațiului în care acționează întreprinderea, oferind elementele necesare pentru o evaluare corectă a potențialului de piață, pe care poate conta întreprinderea, fiind reprezentat de indicatorii specifici cum ar fi: nivelul de dezvoltare economică de ansamblu și pe ramuri, gradul de ocupare a forței de muncă, volumul și structura ofertei de mărfuri și servicii, nivelul veniturilor bănești, mișcarea prețurilor, nivelul concurenței.
Mediul tehnologic – este constituit din elemente care contribuie la modul în care sunt obținute serviciile într-un anumit domeniu de activitate, prin nivelul și dinamica mediului tehnologic atât ca beneficiar cât și ca furnizor, în principal prin intermediul pieței. Dezvoltarea și îmbunătățirea nivelului tehnologic conduce la modificarea volumului, dinamicii și structurii ofertei, cererii și prețurilor.
Mediul cultural – este format din ansamblul elementelor privind sistemul de valori, obiceiurile, tradițiile, credințele și normele care guvernează statutul oamenilor în societate de pe raza de activitate a întreprinderii, care la rândul lor formează, comportamentul de cumpărare și consum de care trebuie să țină cont întreprinderea.
Mediul politic – reflectă structurile specifice fiecărei societăți, clasele sociale și rolul lor în societate, reflectat de gradul de implicare a statului în economie, gradul de stabilitate politică, relațiile cu celelalte state.
Mediul instituțional (juridic) – este constituit din totalitatea reglementărilor de natură juridică prin care este vizată direct sau indirect activitatea de piață a întreprinderii, reprezentând în domeniu serviciilor, un factor cu un specific aparte, fiind puternic delimitate și reglementate.
Mediul natural – este format din totalitatea condițiilor naturale (relief, climă, vegetație) și de resursele care determină modul de localizare, de distribuție în spațiu a activităților umane, în unele situații constituind chiar însuși obiectivul activității de prestarea serviciilor .
Micromediul întreprinderii este constituit din resursele materiale, financiare și umane, cu ajutorul cărora poete derula activitatea, componente care acționează direct, permanent și puternic asupra activității ei format din: furnizori, clienți, concurenți, furnizorii forței de muncă și organismele publice.
Fig.1.8. Micromediul întreprinderii
Sursa: autor
Furnizorii – sunt reprezentanți de diverse firme care în baza unor relații comerciale, asigură întreprinderii resursele necesare în vederea desfășurării activității, fiind formați de diverse categorii cum ar fi furnizorii de echipamente, aparatură, de materiale consumabile, prestatorii de servicii etc.
Clienții – sunt cei ce alcătuiesc cercul firmelor, instituțiilor și persoanelor fizice cărora le sunt adresate serviciile întreprinderii, fiind cea mai importantă componentă a micromediului firmei, ocupând un loc central în activitatea și studiile de marketing. În conținutul marketingului serviciilor, gruparea clienților, în funcție de rolul și locul lor în cadrul prestației, se împart în două mari categorii: clienții potențiali și clienții efectivi.
Concurenții – sunt formați din categoria firmelor sau persoanele particulare, care își desfășoară aceeași activitate, reprezentând un factor strategic deosebit de important, fiind important atât tipul și profilulul lor cât și a mijloacele de acțiune în mod special de tip marketing.
Furnizorii de forță de muncă – sunt importanți ca și componenetă a micromediului, în mod special firmelor de prestări servicii, aceștia fiind reprezentați de unitățile de învățământ, centre de formare și perfecționare, agenții guvernamentale, oficii de plasare și reorientare a forței de muncă, etc.
Organismele publice – constituie o componentă a micromediului în măsura în care pot influența activitatea și atingerea obiectivelor întreprinderii, fiind identificate de către Ph. Kotler câteva mari categorii ale unor astfel de organisme cum ar fi: asociații profesionale, asociații ale consumatorilor, mediile de informare în masă, marele public, organele de stat.
1.3.2. Mediul intern
Componentele mediului intern sunt date de componentele sistemului de creare și livrare ale serviciilor, fiind incluse în cadrul politicii de marketing, compuse din: terenuri, clădiri, echipamente, resurse umane, tehnologiile, resursele financiare etc.
Fig.1.9. Mediul intern întreprinderii
Sursa: autor
Terenul – are o importanță majoră deoarece conferă caracterul rigid al ofertei de servicii și stabilității afacerii, fiind totodată un factor important în poziționarea acesteia în funcție de localizarea și migrația cererii.
Clădirile – ca element central și de bază al suportului fizic privind prestației serviciilor, aspectul și funcționalitatea acestora reprezintă atributele esențiale ale ambianței, componentă specifică a produsului în domeniul serviciilor.
Echipamentele – reprezintă elementele esențiale ale suportului fizic, în vederea realizării prestațiilor de servicii, bazate pe echipamente în mod special, existența și nivelul lor calitativ condiționând prestarea, calitatea și productivitatea serviciilor.
Tehnologiile – care stau la baza procesele de creare și livrare a serviciilor, reprezintă componentă importantă a micromediului, asigurând avantajul competitiv, în măsura în care acestea realizează un nivel înalt al satisfacției.
Personalul – reprezintă locul central în cadrul procesului, de el depinzând în cea mai mare măsură calitatea serviciului și modul cum este el perceput de consumator. Calitatea acestuia, climatul intern, motivarea, experiența etc., sunt câteva din elementele de care depinde succesul firmei pe piață.
Resursele financiare – sunt date de suma bugetelor necesare derulării și prestării servciilor și ale programelor de marketing.
Capacitatea organizatorică și managerială – este componenta definitorie și factorul de succes pentru desfășurarea și organizarea activității și de prestarea serviciilor, care prin utilizarea cât mai eficientă ale componentelor mediului intern, asigură obținerea satisfacției și reușitei întreprinderii.
CAPITOLUL II
MARKETINGUL ȘI PROMOVAREA SERVICIILOR CONTABILIE
2.1. ROLUL CONTABILITĂȚII ÎN VIAȚA ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ
2.1.1. Contabilitatea – știința administrației raționale
Inițial, contabilitatea era considerată „o ramură a matematicilor” ulterior aceasta s-a transformat în „știința administrației raționale a întreprinderii”.
Calificarea contabilității ca știință s-a realizat în strânsă legătură cu stadiul dezvoltării cunoștințelor din acest domeniu și cu accepția acordată conceptului de „știință”.
Întreprinderea ocupă o poziție centrală în societățile contemporane, fiind agentul care elaborează și distribuie produse materiale, efectuează prestări de servicii destinate să satisfacă nevoile economice individuale sau colective.
Rolul contabilității în viața economică și socială face ca, oricare ar fi natura sistemului în care își desfășoară activitatea, cu atât mai mult în contextul unei economii de piață, ea trebuie să dea socoteală despre sine partenerilor săi, utilizatori interni sau externi ai informației contabile. Instrumentul prin intermediul căruia entitatea informează mediul sau despre ceea ce face, despre performanțele situației financiare este contabilitatea. Deci, contabilitatea reprezintă ,,un sistem complex de colectare, identificare, grupare, prelucrare, înregistrare, generalizare a elementelor contabile și de raportare financiară”.
În decursul timpului, contabilitatea a cunoscut o evoluție conformă cu progresul tehnico-științific, urmărind să satisfacă mai bine cerințele informaționale ale unor categorii din ce în ce mai largi și mai relevate de utilizatori, crescând gradul de precizie și de semnificație al datelor oferite, evoluție posibilă prin:
folosirea unei terminologii exacte pentru înregistrarea și structurarea faptelor în conturi;
organizarea conturilor ce corespunde cerințelor interne ale controlului de gestiune și nevoilor externe de informare;
exprimarea acestor conturi în unități monetare comparabile;
respectarea anumitor principii contabile, care garantează sinceritatea informării.
Fig. nr. 2.1. Instrumentele contabilității
Sursa: autor
Cu alte cuvinte, contabilitatea este considerată ca o activitate prestatoare de servicii, care face legătura dintre activitățile economice și factorii decizionali.
2.1.2. Obiectivele contabilității în cadrul întreprinderii
Contabilitatea înregistrează operațiunile economice care produc schimbări în conținutul patrimoniului. În acest scop, ea folosește categorii specifice precum: activul, pasivul, cheltuielile și veniturile.
Obiectivele contabilității în cadrul întreprinderii sunt:
contabilitatea se ocupă cu reflectarea în expresie valorică a patrimoniului;
înregistrează acele condiții concrete de loc și timp circuitul elementelor patrimoniale;
măsoară și calculează în expresie valorică mărimea elementelor patrimoniale;
reflectă mișcarea patrimoniului prin operații de intrări și ieșiri în și din patrimoniu și prin procese economice interne de transformare a intrărilor în ieșiri.
Contabilitatea studiază modul în care se asigură gestiunea patrimoniului. Pe baza informațiilor furnizate, se fundamentează deciziile referitoare la investiția și finanțarea, utilizarea și recuperarea elementelor patrimoniale:
se organizează controlul privind realizarea deciziilor;
se asumă drepturi și obligații;
se stabilesc răspunderi cu privire la gospodărirea, integritatea și dezvoltarea patrimoniului.
Contabilitatea studiază echilibrul global al patrimoniului și veghează la respectarea ecuației patrimoniale dată de relația:
Bunuri economice = Drepturi + Obligații;
Din relația amintită pot deriva următoarele:
Drepturi = Bunuri economice – Obligații
(patrimoniu net) (patrimoniu străin)
Obligații = Bunuri economice – Drepturi
(patrimoniu străin) (patrimoniu net)
Echilibrul global al patrimoniului reprezintă expresia dublei determinări a patrimoniului – bunurile economice formează substanța economică a acestuia, iar drepturile și obligațiile indică modul de posesiune a acesteia.
2.2. SERVICIILE CONTABILE ȘI CONTABILITATEA ÎNTREPRINDERII
2.2.1. Contabilitatea și sistemul de servicii a întreprinderii
Contabilitatea este considerată ca o activitate prestatoare de servicii care face legătura dintre activitățile economice și factorii decizionali, ilustrat în figura de mai jos:
Fig. nr. 2.2. Sistemul de servicii contabile în cadrul întreprinderii
Sursa: http://www.cartier.md/upload/File/Contabilitatea_Intre.pdf
Operațiunile economice zilnice care au loc în cadrul unei entități economice sunt recunoscute de contabilitate doar dacă acestea pot fi transformate în cifre (evaluate) și prelucrate prin intermediul procedeelor specifice metodei contabilității.
Contabilitatea este acel element care păstrează toată informația și o prezintă la solicitare factorilor de decizie. Cea mai mare parte a deciziilor luate de către conducerea întreprinderii se bazează pe datele furnizate de contabilitate.
Serviciile contabile conform literaturii de specialitate, legislației și reglementerălilor legale se împart în următoarele categorii de servicii principale:
2.2.2. Contabilitatea întreprinderii
Contabilitatea întreprinderii este formată din:
contabilitatea financiară;
contabilitatea managerială.
Fig. nr. 2.3. Componentele contabilității întreprinderii
Sursa: autor
Aceste două forme reprezintă două subsisteme ale sistemului informațional contabil și aceste două subsisteme diferă atât din punctul de vedere al obiectivelor, cât și în ceea ce privește intrările în sistem și tipul proceselor folosite în transformarea intrărilor în ieșiri.
Contabilitatea financiară oferă informații utilizatorilor externi, avînd că obiectiv principal întocmirea de situații și rapoarte financiare, contabilitatea de gestiune produce informații pentru utilizatorii interni.
Contabilitatea managerială permite organelor de conducere ale întreprinderii să obțină anumite informații privind activitatea trecută a unității, dar servește și ca bază de elaborare a viitoarelor decizii cu caracter strategic, tactic și operativ.
Conform Legii contabilității, contabilitatea financiară reprezintă un sistem de colectare, grupare, prelucrare și sistematizare a informației privind existența și mișcarea activelor, a capitalului propriu, datoriilor, veniturilor și cheltuielilor în expresie valorică, pentru întocmirea rapoartelor financiare.
Contabilitatea financiară are ca obiectiv principal prezentarea unei imagini de ansamblu a activității entităților economice în decursul unei perioade de gestiune prin intermediul rapoartelor financiare și în același timp, ea are un rol dublu:
pe plan extern – reprezintă un instrument de comunicare financiară prin informațiile prezentate utilizatorilor externi;
pe plan intern – reprezintă un instrument de gestiune pus la dispoziția managerilor.
Conform Legii contabilității, contabilitatea managerială reprezintă un sistem de colectare, prelucrare, pregătire și transmitere a informației contabile pentru planificarea, calcularea costurilor, verificarea și analiză executării bugetelor, în scopul pregătirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale. Contabilitatea managerială este un instrument de gestiune pus la dispoziția administrației întreprinderii și a apărut ca o necesitate practică a managementului întreprinderii.
Informațiile propuse de contabilitatea managerială trebuie să respecte unele criterii:
informația are valoare pentru manager – dacă ea contribuie la reducerea incertitudinii (îndoielii) viitorului;
informația suplimentară – are valoare dacă această, poate afecta decizia respectivă;
informația are valoare – dacă ea contribuie la modificarea consecințelor unei decizii.
Contabilitatea este privită ca un sistem informațional ce culege informații brute, le prelucrează prin intermediul contabilității financiare și manageriale, prezentîndu-le organelor de decizie. Însă principalul motiv pentru studierea contabilității constă în obținerea cunoștințelor și aptitudinilor necesare pentru a participa la luarea unor decizii economice importante
Prin urmare, contabilitatea reprezintă un instrument de modelare și o practică socială care poate servi direct directorilor.
Fig. nr. 2.4. Sistemul și dimensiunile contabilității întreprinderii
Sursa: autor
Odată cu creșterea puterii economice a profesiei contabile și internaționalizarea sa, s-au diminuat prejudecățile care planau asupra meseriei de contabil.
Organizarea contabilității este definită ca un proces de coordonare a acțiunilor în cadrul unei entități prin intermediul mijloacelor administrative, economice și tehnice în baza unui plan adecvat, astfel încât să permită executarea în condiții optime a activității economice.
Principalii factori de care trebuie să se țină seama la organizarea contabilității sunt:
forma de proprietate;
forma organizatorico-juridică;
mărimea entității economice.
Fig. nr. 2.5. Factorii influenți în organizarea contabilității întreprinderii
Sursa: autor
Organizarea contabilității întreprinderii se referă la cele două subsisteme ale sistemului informațional contabil, și anume: organizarea contabilității financiare și organizarea contabilității manageriale.
2.3. MARKETIMGUL ȘI PROMOVAREA SERVICIILOR CONTABILE ÎN LIMETELE DEONTOLOGIEI
2.3.1. Poziționarea și diferențierea serviciilor în viziunea marketingului
Serviciile în cadrul marketingului au fost poziționate de savanții în doemniu Ph. Kotler, B. Dubois, în categoria de produs, ca bun economic intangibil, considerând poziționarea, în concepția unui produs și a imaginii sale în scopul de a-i da un loc determinat în concepția consumatorului țintă.
Poziționarea servicilului ca produs nu se referă la ceea ce se face cu produsul ci, mai degrabă, la ceea ce reprezintă în imaginația consumatorului sau doritorului de servicii. În acest sens putem afirma că poziționarea este făcută de către consumator și astfel în esență este vorba de imaginea și de efortul promoțional a acesteia, pentru ca această imagine favorabilă va vinde serviciul.
Diferențierea serviciilor se realizează și se materializează sub forma ,,avantajul competitiv” care este perceput de clienți în termenii utilității diferențiate, asigurat de elementele formative ale serviciului: personalul, echipamentele, ambianța și clienții.
Particularitățile serviciilor și în mod deosebit intangibilitatea și simultaneitatea lor fac dificilă poziționarea în cadrul tehnicilor de promovare și din acest motiv poziționarea serviciilor presupune mai întâi diferențierea ofertei și ulterior diferențierea imaginii (David, G. 2012) .
2.3.2. Politica de marketing
Adaptarea și succesul întreprinderii prestatoare de servicii la condițiile concrete ale mediului său de marketing nu se poate realiza fără o activitate de marketing adecvat, obictului de activitate.
Politica de marketing a întreprinderii de servicii, definește cadrul general de acțiune a comunicării de marketing, în vederea realizarii obiectivel propuse, prin utilizarea unor strategii selectate și prestabilite.
Politica de marketing este alcătuită dintr-o suma de strategii și instrumente concrete de acțiune numiți și tactici.
Politica globală de marketing a întreprinderii de servicii este alcătuita dintr-un număr de patru politici de baza, și anume:
politica de produs;
politica de preț;
politica de distribuție;
politica de promovare.
Fig.nr. 2.6. Componentele politicii de marketing global
Sursa: autor
Elaborarea și aplicarea unui politici de marketing cu succes, în domeniul serviciilor, necesită integrarea funcției de marketing în cadrul funcțunilor întreprinderii și presupune desfățurarea unor activități specifice, cum ar fi: elaborarea politicii și strategiilor de marketing, cuantificarea interdependențelor între activitatea de marketing și toate celelalte activități și stabilirea unui mix de marketing adecvat obiectului de activitate.
2.3.3. Mixul de marketing în domeniul serviciilor
Specificitatea serviciilor determină conceperea și operaționalizarea mixului de marketing, ca instrument de bază al politicii de marketing.
Mixul de marketing, conceput în firma de servicii, este similar cu cel utilizat în domeniul bunurilor materiale în vederea concretizării strategiilor întreprinderii și este format dintr-un set de elemente controlabile pe care întreprinderea îl poate utiliza în vederea modificării și determinării reacției consumatorilor.
Managementul marketingului, după Ph. Kotler, propune combinarea acestor elemente în direcția satisfacerii nevoilor pieței țintă selectată, având în vedere variabilele necontrolabile, parțial sau total de către întreprindere prestatoare de servicii, cum sunt: resursele și obiectivele ei, elementele mediului de marketing: politic, legal-instituțional, social, cultural, economic, concurențial.
Procesul de formulare și echilibrare a mixului de marketing este unic, distinct pentru fiecare întreprindere prestatoare de servicii, datorită specificității și evoluției serviciilor, au apărut noi abordări și completări al mixului de marketing, astfel mixul de marketig în domeniul serviciilor fiind comps dincei 7 P.
În anii ’80, savanții marketingului au constatat că mixul de marketing dezvoltat pe plan teoretic și aplicat în practică, în domeniului serviciilor, datorită naturii și caracteristicilor lor, trebuie să se completeze cu noi elemente. Astfel, autorii B. H. Booms și M. J. Bitner au susținut, mai întâi intuitiv, că în componenta mixului de marketing în servicii se regăsesc șapte variabile, și anume: produsul, prețul, plasamentul, promovarea, oamenii (implicarea umană), dovezile fizice, procesul.
Fig. nr. 2.7. Mixul de marketing în domeniul serviciilor
Sursa: https://aditusvero.wordpress.com/2010/05/11/cei-7-p-mixul-de-marketing-in-servicii/
Cei 7 a mixului de marketing în domeniul serviciilor, prezintă o importanță individuală cum ar fi:
produsul – prin: gama, calitatea, nivelul, numele de marcă, linia de serviciu, garanțiile, serviciile post-vânzare;
prețul – prin: nivelul, politicile de preș, tehnicile de preț, reducerile, comisioanele, termenele de plată, valoarea percepută de consumatori, raportul preț-calitate, diferențierea;
plasamentul – prin: pozița, accesibilitatea, canalele de distribuție, aria de distribuție;
promovarea – prin: publicitatea, personalul de vânzare, promovarea vânzarilor, relațiile publice, reclama, vânzările directe.
personalul – prin: pregătirea, discreția, angajarea, motivarea, înfățisarea, comportamentul interpersonal;
procesul de prestarea serviciilor – suportul fizic și personal prin care este prestat serviciul, politicile, procedurile, mecanizarea, discreția angajaților, implicarea consumatorilor, îndrumarea consumatorilor, fluxul de activități;
dovezile fizice – mediul: mobilierul, culoarea, aranjamentul, zgomotul, suportul fizic (bunurile), indiciile tangibile.
Mixul de marketing elaborat și adoptat depinde de profilul serviciului și este individualizat pentru fiecare serviciu în parte și presupune adaptarea lor permanentă la modificările survenite în comportamentul consumatorilor și în exprimarea necesităților de consum sau utilizare, prezentând astfel grade diferite de implicare a componentelor mixului.
2.3.4. Strategii de marketing în domeniul serviciilor
Misiunea întreprinderilor de prestări servicii este descrierea detaliată și clară a scopului de durată reflectând:
profesiunea de credință;
valorile;
aspirațiile;
strategii fundamentale.
Strategia de marketing ca și componentă a politicii de marketing, include mijloacele pe care întreprinderea urmează să le utilizeze în vederea realizării obiectivelor propuse , în concordanță cu coordonatele generale ale politicii de marketing.
În funcție de segmentul și obiectivelor ropuse cărora i se adresează, strategia de marketing poate îmbrăca forme concrete: strategie de piață, strategie de produs, strategie de preț, strategie promoțională etc.
Fig. nr. 2.8. Principalel grupe de strategii de marketing în doemniul serviciilor
Sursa: autor
În general, o strategie de marketing este alcătuită din trei grupe de strategii parțiale:
strategia de acțiune – care stabilește produsele sau gama de produse care urmează să fie produse în întreprindere; nivelul prețurilor practicate la beneficiar; regiunea și respectiv piețele pe care se va comercializa produsul; canalele de distribuție utilizate etc.;
strategia rezultatelor – care motivează acțiunile întreprinderii prin abordarea prioritară a unor domenii cum ar fi: utilitatea socială și economică a produselor; utilizarea completă a capacităților de producție sau a forței de muncă; prioritățile tehnice etc.;
strategia angajării – care stabilește cine, când și unde va executa acțiunile concrete cuprinse în strategia de marketing în cauză.
Tacticele și instrumentele de marketing realizează transpunerea efectivă în practică a strategiilor de marketing și relația lor este de la întreg la parte.
2.3.5. Activitate de promovare în domeniul serviciilor
Activitate a de promovare, reprezintă o componentă de bază a sistemului de comunicație a întreprinderii cu mediul său și în această calitate, promovarea face practic legătura între activitățile firmei, reflectate în produs, preț și distribuție și clienții săi efectivi sau potențiali.
Ca variabilă a mix-ului de marketing, termenul de promovare sugerează ansamblul acțiunilor de impulsionare a pătrunderii produselor pe piață și în consum, de stimulare a vânzărilor (V. Balaure, 2000).
În cadrul serviciilor, promovarea se particularizează printr-o serie de elemente determinate de legăturile sale cu celelalte componente ale mix-ului, precum și printr-un set de obiective, strategii și instrumente specifice (V., Olteanu, 2003).
Politica de promovarea este ,,un program dirijat ce include metode și tehnici de comunicare realizat cu scopul de a prezența compania și serviciile sale consumatorilor potențiali, de a comunica atributele importante ale produselor, de a facilita vânzarea acestora și astfel de a contribui la maximizarea profitului pe termen lung.” (David, G., 2008).
Politica promoțională în cadrul întreprinderilor de servicii, presupune o permanentă și complexă comunicare cu clienții și cu piața pe care acționează sub forma unei comunicări de marketing integrate, prin intermediul unei diversități de activități promoționale care au drept scop influențarea comportamentului acestora.
Locul și rolul politicii promoționale în cadrul mix-ului de marketing este reliefat și de percepția pe care o are consumatorul, atât asupra serviciilor, cât și asupra sistemului de comunicație.
Activitatea promoțională în servicii este determinată între altele și de diversitatea mijloacelor de comunicație. Un criteriu deosebit de valoros are la bază o componentă potrivit căruia se disting: personalul de contact, elementele fizice ale sistemului de prestație și mediile tradiționale.
2.3.5.1. Obiective activității promoționale
Elaborarea politicii promoționale se concretizează în formularea obiectivelor și strategiilor și în selectarea alternativelor corespunzătoare, care vor sta la baza activităților concrete de promovare, care vor fi vor fi incluse în programele de marketing.
Obiectivele strategice ale activităților promoționale se împart în trei mari categorii:
obiective generale – informarea clienților, convingerea acestora să achiziționeze serviciile, reamintirea, repoziționarea serviciilor față de concurenți și promovarea imaginii de marcă;
obiective specifice – atragerea și fidelizarea clienților, modificarea cererii și înlesnirea achiziționării serviciilor;
obiective parțiale – conducerea serviciilor promise, recâștigarea încrederii clienților, instruirea corespunzătoare a clienților, îmbunătățirea cooperării dintre compartimentele care contribuie la vânzarea și prestarea serviciilor.
Atingerea obiectivelor promoționale prestabilite presupune aplicarea alternativelor strategice, care sunt astfel fundamentate încât să permită atingerea obiectivelor strategice stabilite.
2.3.5.2. Strategii promoționale
Strategiile de promovare aplicate sunt selectate pe baza unor criterii, astfel fiind de patru mari categorii:
oferta;
variația temporală;
structura pieței;
mediile promoționale.
Oferta joacă rolul cel mai important la structurarea strategiilor promoționale și vizează modul cum este abordat produsul, oferind următoarele opțiuni strategice:
strategia promovării produsului global – pusă în aplicare prin instrumente specifice cum sunt: marca, simbolul.
strategia promovării unor componente distincte – utilizând mijloace și mesaje specifice fiecărei componente.
Variația temporară a cererii, ca și criteriu, la fel de important în structurarea strategiilor promoționale, oferă două opțiuni strategice:
strategia diferențierii temporare a promovării – care este realizată prin utilizarea activității cu caracter temporar în funcție de cererea pieței;
strategia nediferențiată.
Structura pieței, ca și criteriu, presupune segmentarea acesteia în funcție de situația de moment a acesteia oferind trei opțiuni strategice:
strategia concentrată – care presupune alegerea mijloacele de comunicație și conținutul mesajelor în concordanță segmentul bine determinat;
strategia diferențiată – care presupune diferențierea mijloacelor și a mesajelor de comunicație destinat diferitelor segmenți a pieței;
strategia nediferențiată – care este utilizată în cadrul unor pieței neuniforme și este specifică în cazul pieței unor servicii cu arie geografică locală.
Mediile promoționale, și ca crieteriu strategic, prin utilizarea în transmiterea mesajelor selectate în strânsă corelare cu oferta de servicii, clienții vizați și conținutul mesajului transmis, oferă trei alternative strategice:
strategia promovării intensive – care presupune utilizarea tuturor canalelor și mijloacelor posibile, fiind întâlnită și recomandată în cadrul promovării unei game largi de servicii și cu o piață puternic segmentată;
strategia promovării exclusive – care presupune alegerea și utilizarea unui singur canal promoțional, în special în activitatea și demeniul servicilor de o singură categorie.
strategia selectivă – care presupune utilizarea numai a acelor mijloace de promovare, care asigură cea mai bună comunicare, în condițiile unei oferte de servicii diverse și a unei piețe segmentate.
În vederea stabilirii a unei strategii de promovare completă și corectă, se presupune alegerea câte unei alternative strategice în funcție de fiecare criteriu, cu condiția existenței a unei legături strânse și elaborarea mesajului promoțional trebuie să fie în concordanță pe de o parte cu strategiile selectate iar, pe de altă parte de cerințele obiectivului de reducere a decalajului dintre serviciul promis și cel efectiv livrat.
CAPITOLUL III
ANALIZA DE MARKETINGUL SERVICIILOR CONTABILE – ÎN CADRUL CABINETULUI INDIVIDUAL DE CONTABILITATE – ALMĂȘAN ALEXANDRU
3.1. PREZENTAREA GENERALĂ A CABINETULUI INDIVIDUAL DE CONTABILITATE ALMĂȘAN ALEXANDRU
3.1.1. Datele de identificare ale Cabinetului Individual de Contabilitate – Almășan Alexandru
Sursa: www.listafirme.ro
3.1.2. Amplasarea Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru
Cabinetul Individual de Contabilitate Almășan Alexandru, este amplasat cu sediul în localitatea Biharia, Str. Cetății nr.11, conform imaginii de mai jos:
Imag. nr. 3.1. Amplasarea Cabinetului Individual De Contabilitate – Almășan Alexandru
Sursa: autor
3.1.3. Profilul și activitatea Cabinetului Individual de Contabilitate – Almășan Alexandru
Cabinetului Individual de Contabilitate – Almășan Alexandru, conform codului CAEN 6920, desfășoară activitați de contabilitate și audit financiar și consultanță în domeniul fiscal.
Cabinetului Individual de Contabilitate – Almășan Alexandru, funcționează începând cu anul 2009, ca și persoană fizică autorizată, înființat pe baza Autorizației de exercitare a profesiei de expert contabil/ contabil autorizat, eliberat de Agenția Națională de Administrarea Fiscală:.
Imag. nr. 3.2. Certificarea de Înregistrarea al Cabinetului Individual De Contabilitate – Almășan Alexandru
Sursa: autor
Cabinetului Individual de Contabilitate – Almășan Alexandru ,este condus de către domnul Almășan Alexandru, contabil autorizat.
Imag. nr. 3.3. Alexandru Almășan – contabil autorizat și membru CECCAR
Sursa: internă
Contabilul autorizat, Alexandru Almășan, este membru CECCAR, care garantează profesionalismul în domeniul contabil.
3.2. ANALIZA ACTIVITĂȚII DE MARKETING C.I.C. ALMĂȘAN ALEXANDRU
3.2.1. Analiza mediului de marketing a Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru
Cabinetul Indiviual de Contabilitate – Almășan alexandru, ca orice întreprinderea de servicii, ca agent economic, acționează în condițiile concrete pe care i le oferă mediul său intern și extern, numit în domeniul marketingului mediul de marketing.
Mediul de marketing al Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru este format din:
Micromediu;
Macromediu.
Fig. nr. 3.1. Mediul de marketing al Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru
Sursa: autor
Mediul extern al Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan, este definit ca totalitatea factorilor din exterior, care acționează asupra acesteia și îi influențează activitatea, în funcție de relațiile și legăturile care se stabilesc între agenții economici mediul extern firmei, este împărțit în:
macromediu;
micromediu.
Macromediul Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan, este dat ansamblul și complexul de factori de mediu care acționează pe o arie mai largă, de ordin general, acționând indirect și pe termen lung și este format din factori demografici, economici, tehnologici, culturali, politici și naturali care influențează în măsură diferită activitatea firmei.
Fig. nr. 3.2. Macromediul cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru
Sursa: autor
Micromediul Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru, sau mediul extern, cuprinde ansamblul componentelor cu care aceasta intră în relații directe, pe termen scurt și este constituit din componente care acționează direct, permanent și puternic asupra activității sale.
Micromediul Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru este format din:
furnizorii de mărfuri;
furnizorii de prestări servicii;
clienții;
concurenții;
furnizorii forței de muncă;
organisme publice.
Fig. nr. 3.3. Micromediul Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru
Sursa: autor
Furnizorii de prestări servicii ai Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru sunt:
S.C. ELECTRICA S.A.;
S.C. RCS&RDS S.A.
S.C. ORANGE S.A.
S.C. Apa Canal Bors.;
S.C. SAGA S.R.L.
Fig. nr. 3.4. Furnizorii de prestări servicii ai Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru
Sursa: date interne ale firmei
Clienții Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru sunt din Oradea și din zona metropolitană a acesteia și cuprind:
18 firme (societăți comerciale);
3 Persoane Fizice Autorizate;
2 Asociații și fundații;
Ocazionale.
Diagrama nr.3.1. Structura clienților Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru
Sursa: date interne ale firmei
Clienții principali ai Cabinetul de Individual de Contabilitate – Almășan Alexandru sunt:
firme de construcție;
prestări servicii;
transport;
servicii de vopsitorie;
asociații și fundații;
persoane fizice autorizate.
Concurenții Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru nu sunt foarte numeroși, la ora actuală fiind compus din:
2 cabinete de expertiză contabilă – înregistrate la CECCAR Oradea;
4 persoane fizice autorizate active în localitatea Biharia.
Fig. nr. 3.5. Concurența Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru
Sursa: autor
Furnizorii forței de muncă ai Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru, în primul rând pot fi:
CECCAR Oradea;
Universități;
AJOFM Bihor etc.
Fig. nr. 3.6. Furnizorii forței de muncă ai Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru
Sursa: autor
Organismele publice cu care colaborează Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru sunt:
Direcția Generală a Finanțelor Publice Bihor;
Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor;
Inspectoratul Anti-fraudă;
Casa de Sănătate Bihor;
Direcția Generală Vamală Bihor.
Fig. nr. 3.7. Organismele publice cu care colaborează
Cabinetul Individual de Contabilitate Almășan Alexandru
Sursa: autor
Raportarea eficientă la mediul de marketing, impune cercetarea atentă a componentelor sale și a interacțiunii dintre acestea, precum și a impactului lor asupra pieței și, evident în final asupra activității Cabinetul Individual de Contabilitate Almășan Alexandru.
3.2.2. Analiza mixului de marketing din cadrul Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru
Analiza mixului de marketing din cadrul Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru, presupune analiza celor 7 P, conform și specificului obiectului de activitate de prestarea serviciilor de contabilitate.
Fig. nr. 3.8. Mixul de marketing al
Cabinetul Individual de Contabilitate Almășan Alexandru
Sursa: autor
Analiza mixul de marketing al Cabinetul Individual de Contabilitate Almășan Alexandru presupune analiza fiecărui elemnt în parte, și adaptarea lor permanentă la modificările survenite în comportamentul sau cerințele clienței și a pieței.
3.2.2.Analiza produsului din cadrul Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru
Produsul din cadrul Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru, este materializat sub forma diverselor servicii contabile prestate, ofertate și contractate.
Cabinetul de Individual de Contabilitate – Almășan Alexandru oferă următoarele servicii contabile complete, inclusiv:
Servicii contabile de evidență – evidență primară; întocmirea balanță de verificae și bilanț contabil până la 100 000 de euro;
transmitere declarații către ANAF;
salarizare – întocmirea statelor de plată;regulamente de ordine interioară; fișa postului; contracte de muncă și transmiterea Revisal.
Serviciile contabile oferite în cadrul Cabinetul de Individual de Contabilitate – Almășan Alexandru sunt formate din cinci mari grupe de servicii:
Servicii profesionale de evidență contabilă;
Servicii de personal – salarizare;
Consultanță și asistență și rapoarte de analiza economico-financiară și fiscală;
Consultanță si asistența managerială și servicii de management financiar.
Fig. nr. 3.9. Serviciile oferite în cadrul Cabinetul de Individual de Contabilitate – Almășan Alexandru
Sursa: autor
Serviciile profesionale de evidență contabilă oferite în cadrul Cabinetul de Individual de Contabilitate – Almășan Alexandru, cuprind:
Înregistrarea cronologică a articolelor contabile pe baza documentelor primare;
Elaborarea balanței de verificare lunar;
Întocmirea registrului jurnal, registrului inventar, jurnalelor de TVA și cartea mare;
Contabilitate de gestiune;
Întocmirea bilanțului contabil;
Întocmirea și depunerea declarațiilor privind taxele și impozitele;
Verificarea și certificarea bilanțului contabil 100 000 Euro;
Servicii complete de contabilitate pentru PFA.
Contabilitatea este știința și arta stăpânirii afacerilor, în care scop se ocupă cu ,,măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor obținute din activitatea persoanelor fizice și juridice”, în care scop ,,trebuie să asigure înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la poziția financiară, performanță financiară și fluxurile de trezorerie, atât pentru cerințele interne ale acestora, cât și în relațiile cu investitorii prezenți și potențiali, creditorii financiari și comerciali, clienții, instituțiile publice și alți utilizatori” (Lazăr, L.2012).
Contabilitatea profesională este formată din două părți contabile:
Contabilitatea de gestiune
Evidența global-valorică, cantitativ-valorică, după caz, și întocmirea balanței analitice a stocurilor;
Elaborarea balanței de verificare și a balanțelor analitice;
Întocmirea jurnalelor contabile prevăzute de lege: Registrul Jurnal, Registrul Inventar, Registrul Cartea Mare;
Evidența analitică și sintetică clienți, furnizori;
Evidența mijloace fixe, calculul amortizării.
Contabilitatea financiară
Calculul impozitului pe profit sau a impozitului pe veniturile microintreprinderii, după caz, întocmirea și depunerea declarațiilor în termenele legale;
Calculul impozitului pe dividende, întocmirea și depunerea declarațiilor privind impozitul pe dividende;
Calculul impozitului pe veniturile persoanelor fizice și juridice nerezidente;
Întocmirea decontului de TVA și depunerea acestuia în termenele legale;
Consolidarea balanțelor de verificare pentru grupuri de societăți și transpunerea lor în bilanț;
Întocmirea altor situații sau rapoarte cerute de legislația în vigoare;
Întocmirea de raportări contabile externe, dacă specificul activității o impune către parteneri, furnizori sau clienți externi;
Lucrări specifice pentru participarea la licitații publice de oferte;
Informarea periodică a conducerii asupra situației economico-financiare a societății;
Informarea permanentă și în timp util a conducerii societății privind reglementările din domeniul fiscal și financiar-contabil;
Informări periodice privind schimbările legislației fiscale privitoare la activitatea beneficiarului;
Participarea cu ocazia verificării contabilității de către organele abilitate prin lege de a efectua controale financiare și fiscale;
Întocmirea de dosare credite, dosare leasing;
Obținerea certificate fiscale, certificate constatatoare;
Efectuarea de punctaje cu administrația financiară.
Fig. nr. 3.10. Serviciile profesionale de evidență contabilă în cadrul
Cabinetul de Individual de Contabilitate – Almășan Alexandru
Sursa: autor
Serviciile de personal – salarizare oferite în cadrul Cabinetul Individual de Contabilitate Almășan Alexandru, sunt:
Încheierea contractelor de muncă;
Întocmirea și depunerea statelor de plată a salariilor;
Întocmirea și depunerea declarațiilor privind obligațiile aferente drepturilor de personal;
Elaborarea fișelor fiscale.
Fig. nr. 3.11. Serviciile de personal-salarizare în cadrul Cabinetul Individual de Contabilitate Almășan Alexandru
Sursa: autor
Consultanța, asistența și rapoartele de analiză economico-financiară și fiscală oferite în cadrul Cabinetul Individual de Contabilitate Almășan Alexandru, sunt:
Analiza structurilor financiare;
Analiza fluxurilor financiare, cash-flow-ului;
Analiza datoriilor și creanțelor;
Analiza capitalurilor și a imobilizărilor;
Întocmirea bugetului de venituri și cheltuieli
Consultanță privind legislația financiar-contabilă și fiscală (impozitul pe profit, impozitul pe venit, TVA, accize, asigurări sociale);
Asistență contribuabilului pe timpul controalelor fiscale.
Fig. nr. 3.12. Consultanța și asistență economico-financiară -fiscală oferite în cadrul Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru
Sursa: autor
Consultanța și asistența managerială și serviciile de management financiar oferite în cadrul Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru:
Consultanță privind organizarea și conducerea societății (organigrame, structuri, definiri de funcții);
Elaborarea de proceduri și norme interne privind desfășurarea activității de baza și a activităților conexe;
Analiza și organizarea fluxului informațional (comunicarea între departamente);
Consultanță privind organizarea contabilității financiare și de gestiune în conformitate cu legislația în vigoare;
Instruirea personalului cu privire la modul de întocmire a documentelor primare și circuitul acestora în cadrul organizației;
Consultanță în alegerea sistemului informatic necesar activității.
Fig. nr. 3.13. Consultanța și asistența managerială și serviciile de management financiar oferite în cadrul Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru
Sursa: autor
Serviciile oferite în cadrul Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru sunt de o diversitate mare și cuprinzătoare și stabilirea nevoilor clienților este necesară în funcție de domeniul și activității acestora.
Analiza ofertei în cadrul Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru – este recunoscut faptul că fiecare client este unic, iar problemele fiecăruia sunt specifice.
Din acest motiv, împreună cu clientul, se negociează și se stabilește politica de prețuri și tarife care să satisfacă cel mai bine cerințele proprii ale acestora.
Oferta Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru are următoarele valențe:
Experiența acumulată din colaborări cu companii din domeniile cele mai diverse;
Experiența rezolvării situațiilor de criză;
Siguranța clientului că va fi mereu informat cu privire la ultimele noutăți legislative;
Promptitudine, în ceea privește respectarea clauzelor contractuale;
Disponibilitate permanentă la solicitarea clientului.
Fig. nr. 3.14. Valențele ofertei Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru
Sursa: autor
Avantajele colaborării cu Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru
sunt materializate prin:
Economisirea de bani cu taxe și impozite;
Protejarea în fața legilor;
Economisirea timpului de a sta la ghișee și trafic pentru contabilitate;
Răspunsul imediat la orice întrebare pe care o pot adresa clienții prin telefon sau mail;
Aplicarea celor mai mici tarife în raport cu activitatea – realizat prin sistem de tarife personalizat.
Fig. nr. 3.15. Avantajele colaborării Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru
Sursa: autor
3.2.3. Analiza prețului Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru
Politica de tarife și colaborarea cu clienții, al Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru. Este realizat prin evaluarea complexității și volumul activității potențialului client.
În cadrul Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru, pentru a câștiga clienți, se practică o politică și tarifare fixă, adaptată la prețurile pieței locale.
Modalitățile practice de colaborare cu Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru, sunt unitare și stabile, în întregime la discreția clientului, doar astfel se pot stabili relații de lungă durată, bazate pe alegerea unora sau altora dintre următoarele opțiuni de bază:
Asigurarea de servicii lunare în baza unui contract de prestări servicii.
Asigurarea de servicii pentru lucrări ocazionale/individuale.
Fig. nr. 3.16. Opțiunile de colaborare cu Cabinetul Individual de Contabilitate Almășan Alexandru
Sursa: autor
Contractele lunare de prestari servicii înglobează:
servicii de contabilitate profesională;
servicii de salarizare;
depunere declarații;
consultanță fiscală.
Contractele lunare de prestări servicii constituie un avantaj atât pentru clienți, cât și pentru Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru.
Consultanțele fiscale avantajează pe clienți, oferind continuitate în abordarea problemelor, făcând posibilă consilierea prudențială ce pleacă de la principiul că este mai ușor evitare problemelor decât necesitatea rezolvării, în parte și din cauza aglomerării și birocrației instituțiilor publice, precum și a modificărilor legislative neanticipate în timp util.
În ceea ce privește onorariul perceput de către Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru, se aplică două onorarii fixe:
Onorariu fix pentru microîntreprinderi cu activitate redusă – 1 -10 salariat și maxim 10 facturi/luna – 300 RON/luna – depinde de fluxul de personal;
Onorariu fix pentru întocmire declarații firme fără activitate – 50/ RON/semetru și 150 de RON/Bilanț.
Dezvoltarea colaborărilor de lungă durată determină continuitatea în abordarea și rezolvarea problemelor specifice domeniului de activitate a fiecărui client și face posibilă consilierea prudențială, ținând cont de aglomerarea și birocrația instituțiilor publice, precum și de modificările legislative neanticipate în timp util.
3.2.4. Analiza plasamentului în cadrul Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru
Plasamentul sau distribuția serviciilor contabile în cadrul Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru, cuprinde toate activitățile care permit punerea acestora la dispoziția clienților, în momentul și locul în care aceștia îl solicită, precum și fluxurile pe care le generează prestarea servicilor, poziția, accesibilitatea, canalele de distribuție și aria de distribuție.
Plasamentul serviciilor de contabilitate este localizat la locul prestărilor și utilizare, având un conținut complex constituit din:
canalele de plasament – traseul ce îl parcurg pe piață de la prestator – clientul final;
plasamentul fizic – logistica prestării serviciilor de contabilitate – cuprinzând toate etapele și operațiile specifice, în funcție de specificul serviciului;
ansamblul de operațiunilor economice – privnd prestarea serviciilor;
aparatul tehnic necesar plasamentului – este constituit din resursele materiale necesare;
resurse umane – personal specializat în domeniu, motivat pentru activitatea pe care o desfășoară;
fluxurile – care pot fi de tip – fluxul negocierilor; fluxul informațional constă în circulația reversibilă a informațiilor între prestator și client; fluxul promoțional include informații despre serviciilor prestate, fluxul de risc care cuprinde toate operațiile de asigurare a integrității cantitative și calitative a serviciilor în cadrul perioadei de plasament.
Fig. nr. 3.17. Conținutul plasamentului în cadrul Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru
Sursa: autor
Plasamentul serviciilor contabile, în cadrul Cabinetului Individual de Contabilitate, este realizat pe plan local și la limitrofele comunei Biharia.
3.2.5. Analiza personalului din cadrul Cabinetului Individual de Contabilitate
Personalul din cadrul Cabinetului Individual de Contabilitate, este calificat și dispune de studiile, calificările și atestările necesare practicării profesiei de contabil autorizat.
Practicarea profesiei de contabil autorizat, în cadrul Cabinetului Individual de Contabilitate – Almășan Alexandru, a fost permis pe baza documenteleor legale de atestare pe baza Certifactului De Promovare a Examenului De Admitere În Vederea Atribuirii Calității De Expert Contabil/Contabil Autorizat Cu Studii Superioare?studii Medii (Anexa nr.2.) și Decizia CECAR (Anexa nr 3) conform imaginilor de mai jos
Imag. nr. 3.4. Documentelede atestare Almășan Alexandru
Sursa: internă
Personalul Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan alexandru prin pregătirea, discreția, angajarea și comportamentul interpersonal asigură succes acesteia.
3.2.6. Analiza procesului în cadrul Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru
Procesul de prestarea serviciilor de contabilitate în cadrul Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru, presupune utilzarea suportului fizic și personal în cadrul prestărilor, politicilor , procedurile, odată cu discreția angațatilor, implicarea clienților, prin consultarea și îndrumarea lor în cadrul fluxului de activități.
Potrivit legii contabilității nr. 113/2007, în prestarea servciilor de evidență contabilă sunt prevăzute următoarele etape ale evidenței contabile:
întocmirea documentelor primare și centralizate;
evaluarea și recunoașterea elementelor contabile;
reflectarea informațiilor în conturile contabile;
întocmirea registrelor contabile;
inventarierea elementelor contabile;
întocmirea balanței de verificare a Cărții mari și a rapoartelor financiare.
Fig.nr. 3. 18. Etapele procesului de evidență contabilă
Sursa: autor
Procesul de prestarea servciilor contabile, materializat prin evidența contabilă, în mod obligatoriu, trebuie să reflecte datele veridice privind operațiunile exercitate în cadrul întreprinderii, pe baza contratctului de prestări servicii.
3.2.7. Analiza dovezilor fizice în cadrul Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru
Dovezile fizice privind prestarea servciilor contabile, în cadrul Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru, ca și componentă a mixului de marketing, sunt de două mari categorii:
dovezi fizice necesare prestării servciilor contabile – clădire, dotarea tehnică, personal;
rezultate fizice – evidența contabilă și documentele legale depuse la organele fiscale.
Dovezile fizice materializate sub forma rezultatelor ca evidența contabilă, declarații și alte documente fiscale întocmite și depuse, joacă rolul cel mai important în cadrul acestora.
3.2.8. Analiza promovării în cadrul Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru
Promovarea serviciilor contabile trebuie să se realizeze în limitele deontologiei profesionale, conform normelor impuse de organismele profesionale, prevăzute în Codul etic – CECCAR, care reglementează și definesc regulile activității de promovare pe o piață concurențială acerbă, astfel încât reputația profesiei contabile să nu fie afectată.
Promovarea, ca și componentă a mixului de marketing al Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru, este realizată în cadrul și limitele deontologiei profesionale, prin: publicitatea și vânzările directe, ca instrumente ale promovării.
Codul Etic Național al Profesioniștilor Contabili, prevede în cadrul Secțiunea 250 – Marketingul Serviciilor Contabile – etica și deontologia privind marketingul și promovarea acestora (serhttp://ceccar.ro/ro/wp content/uploads/2011/09/Codul_etic_2011.pdf).
Conform Codul Etic Național al Profesioniștilor Contabili, publicitatea sau orice tip de marketing, trebuie să respecte conformitatea cu principiile fundamentale.
Principiul cel mai important al Codul Etic Național al Profesioniștilor Contabili, privind promovarea serviciilor contabile, prevede ca un profesionist contabil în practica publică nu trebuie să compromită profesia atunci când promovează serviciile profesionale practicate și trebuie să fie onest și loial și nu trebuie:
să exagereze calitatea serviciilor oferite, a calificărilor deținute sau a experienței câștigate;
să facă referiri compromițătoare la comparații nefundamentate cu activitatea altora.
înserări personale în presa, publicațiile profesionale sau alte înscrisuri și în general în toate activitățile publicitare, făcând comparații sau referiri negative la alți membrii sau, prin modul de prezentare și continutul unui mesja care ar putea aduce prejudicii în vreun fel altor membri;
oferte promoționale, atunci când prin ea se acordă reduceri din onorariu, comisioane, tarife reduse sau alte avantaje, prin uzul unui mandat politic sau de o funcție administrativă.
să se asume calități pe care nu le are profesionistul și nici să facă promisiunea unor servicii pentru care nu dispune în portofoliu deoarece poate aduce prjudicii personale prin reclama negativă.
Personalizarea și adaptarea serviciilor contabile și poziționarea lor la nevoile și dificultățile clientului sau cerințelor pieței sunt esențiale, determinând astfel conturizarea unor principii privind promovarea serviciilor contabile/.
Principiile promovării serviciilor contabile în cadrul deontologiei profesionale sunt următoarele:
Img. nr. 3.5. Principiile fundamentale ale promovării servicilor contabile
Sursa: adaptare autor
Instrumentele activității promoționale în domeniul servciilor contabile pot fi:
• publicații – publicarea de cărți, articole, rapoarte și studii de specialitate;
• buletine informative – care să țină la curent clienții cu noutățile în domeniu;
• manifestări promoționale – participarea la emisiuni economice radio-TV, conferințe și seminarii de profil; participarea la evenimente organizate de CECCAR, Camerele de Comerț etc.;
• crearea unui website propriu – centrat pe prezentarea cabinetului și a serviciilor propuse, precum și informații de interes public, care să satisfacă necesitățile generale ale clienților existenți, dar în același timp să atragă atenia și a celor potențiali;
• identitatea vizuală- cărți de vizită, foi de lucru cu antet, broșuri și materiale promoționale etc.;
• respectarea unui cod de ținută vestimentară – cu impact asupra imaginii profesionistului;
• relații interpersonael – colaborarea cu alți profesioniști, astfel încât să se ofere potențialilor clienți servicii complete la cerere.
Promovarea serviciilor contabile realizată în cadrul Cabinetului Individual de Contabilitate Almășan Alexandru, are un impact semnificativ asupra imaginii si reputatiei profesiei contabile în general, și drept urmare ține cont de faptul căa atunci când promovează serviciile contabile proprii promovează de fapt și profesia contabilă.
CONCLUZII
În termeni generali, marketingul profesional al serviciilor contabile, ar trebui să sublinieze domeniile cheie care permit practicarea profesiei și anume: calificările, pregătirea și experiența și dezvoltarea profesională continuă;
Marketingul serviciilor contabile și al profesioniștilor contabili reprezintă o arie foarte complexa, care implică un număr substanțial de decizii în concordanta cu codul etic impus de CECCAR.
În Romania, etica activității de marketing a serviciilor conatbile, pot fi găsite în codul de etică intitulat "Elemente de doctrină și deontologie profesională" furnizat de CECCAR.
Elaborarea unui plan de marketing privind marketingul și promovarea serviciilor contabile, trebuie să fie în conformitate cu procedurile codului de etică, care implică punerea în valoare a punctelor forte ale cabinetului de contabilitate cu privire la preț, calitatea serviciilor, fiabilitate, inovație, în raport cu cerințele clienților.
În marketingul serviciilor contabile, contabilii profesioniști trebuie să urmeze un cod de etică care asigură că activitatea de marketing este în conformitate cu reglementările organismului profesional și respectarea conduitei profesionale.
Tehnicile de marketing și de promovare utilizate în marketingul serviciilor contabile, nu trebuie să conducă la deteriorare reputației profesiei de contabil.
Etica în marketingul serviciilor contabile, face referire la integrarea acesteia în procesul de marketing, astfel, acesta duce la o evaluare din punct de vedere moral, privind prezentarea onestă și corectă a produsului, respectiv al serviciului contabil, furnizat intr-un cadru, a unor valori culturale, profesionale și sociale.
Orice plan de marketing în domeniul serviciilor contabile, trebuie să îmbine obiectivele semnificative și realizabile cu posibilitatea cabinetului sau profesionistului, de a atinge aceste obiective.
Dacă profesionistul contabil în practica publică are îndoieli cu privire la caracterul adecvat al unei anumite forme de publicitate sau de promovare, profesionistul contabil în practica publică trebuie să se consulte cu organismul profesional.
Cea mai buna metoda de promovare a serviciilor contabile este calitatea serviciilor => un client multumit te recomandă mai departe.
Secretul căștigării unui client în domeniul servciciilor contabile, nu se realizează aplicând prețuri mici, ci prin valoarea adusă afacerii clientului prin serviciile profesionale contabile oferit.
BIBLIOGRAFIE
Anton , C. E., Marketingul serviciilor financiar contabile, Editura Universitară, București, 2013.
Bădulescu, A., David, G., Microeconomie, Note de curs, 2007.
Bărbulescu, C., Economia și gestiunea întreprinderii, Editura Economică, București, 1995.
David, G., Economia Întreprinderii, Note de curs, U.V.V.G. Arad, 2012.
David, G. Economia serviciilor, Curs UV.V.G. Arad, 2012.
David, G. Tehnici promoționale, Tipografia Romflair, Oradea 2008.
Caloian, F., Bazele Contabilității, Editura CH Beck, 2008.
Dobrescu, E., Mic dicționar de Microeconomie,Editura Wolters Kluwer, București, 2010.
Găvrilă, I., Găvrilă, T., Competitivitate și Mediu concurențial, Editura Economică, 2009.
Iamandi, L., Petcu, P.M., Bazele Contabilității, Editura National, 2009.
Kotler, Ph.Principiile marketingului, ediția a 4- a, Editura Teora, București, 2008.
Lazăr, L., Bazele Contabilității, UVVG Arad, 2011.
Lazăr, L., Contabilitate de gestiune, UVVG Arad, 2012
Mecu, Gh., Mecu G., D., Microeconomie, Editura Princeps Edit, Iași, 2011.
Olteanu, V., Marketingul serviciilor, Editura ecomar, București, 2005 .
Porter, M., Avantaj concurențial, Editura Teora, 2002.
Remeș, C., Economia Întreprinderii, Note de curs,-ID, U.V.V.G. Arad, 2012.
Ghidul CECCAR, 2013.
CODUL NAȚIONAL ETIC –CECCAR 2011
WEBOGRAFIE
http://dexonline.ro/definitie/intreprindere
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/- Eonomia Întreprinderii
http://www.elfconsulting.ro/showdef.php?nrdef=14
http://www.europeana.ro/comunitar/tratate/tratatul%20cee%20partea%205.htm
http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/4.htm
http://www.contabilsef.md/public/files/teza_alim_publica.pdf http://www.apubb.ro/wp-content/uploads/2011/02/Marketing_suport_de_curs.pdf
http://www.ceccarbh.ro/
ANEXA NR. 1
CERTIFICATUL DE ÎNREGISTRARE A CABINETULUI INDIVIUAL DE CONTABILITATE – ALMĂȘAN ALEXANDRU
ANEXA NR. 2
CERTIFICAT DE PROMOVARE A EXAMENULUI DE ADMITERE ÎN VEDEREA ATRIBUIRII CALITĂȚII DE EXPERT CONTABIL/ CONTABIL AUTORIZAT CU STUDII SUPERIOARE/MEDII
ANEXA NR. 3
DECIZIEE CECCAR PRIVIND ÎNSCRIEREA ÎN TABLOUL CORPULUI CABINETELOR INDIVIDUALE
ANEXA NR. 4
EXTRAS DIN CODUL DE ETICĂ NAȚIONALĂ AL PROFESIONIȘTILOR CONATBILI PRIVIND ACTIVITATEA DE MARKETING
ANEXA NR. 5
PROMOVAREA SERVICIILOR CONTABILE ÎN LIMITELE DEONTOLOGIEI PROFESIEI – CURS CECCAR
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Almășan Alexandru Final 2017 Corr [305055] (ID: 305055)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.