ANALIZA SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE DIN R.MOLDOVA [305044]
[anonimizat], durabilă, care, [anonimizat] “o [anonimizat] a compromite capacitățile viitoarelor generații să își satisfacă propriile necesități”. [anonimizat], schimbarea climei etc. [anonimizat] a energiilor regenerabile reprezintă o preocupare de bază a inventatorilor la acest început de mileniu trei.
În întîmpinarea problemei de implimentare mai larga a energiei elecrice obținute din surse regenerabile vin mai multe strategii și legi de promovare și susținere a producerii energiei electrice din surse regenerabile. Una din aceste strategii este strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2030 [anonimizat] a asigura baza necesară creșterii economice și a bunăstării sociale. [anonimizat]-o [anonimizat], Rusia și regiunea Caucazului. [anonimizat] o redimensionare a obiectivelor în conformitate cu necesitatea realizării unui echilibru optim între: resursele interne ([anonimizat]) [anonimizat], [anonimizat] (inclusiv politica de vecinătate) la care Republica Moldova este membră. Sînt definite obiectivele strategice generale pentru perioada 2013-2030 și obiectivele strategice specifice pentru etapele 2013-2020 și 2021-2030, cu specificarea măsurilor de implementare a acestora.
[anonimizat] a [anonimizat] a deținut dintotdeauna un avantaj strategic care nu a [anonimizat]. 10 din 26.02.2016 care a intrat în vigoare la data de 25.03.2018 [anonimizat].
ANALIZA SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE DIN R.MOLDOVA
Soarele ca sursă de energie
Soarele reprezintă sursa de energie a Pamîntului, contribuind la menținerea temperaturii planetei mult peste valoarea de 0 K întîlnită în spațiul interplanetar și este singura sursă de energie care poate să întrețină viața pe Pămînt. Soarele este cea mai apropiată stea de Pămînt și se află la distanța medie de 1,5x m. Structura schematică a soarelui este prezentată în figura 1.1.
Figura 1.1 – Structura simplificată a [anonimizat]. În prezent compoziția masică a Soarelui este de cca. 78.5% hidrogen, 19.7% heliu, 0.86% oxigen și alte elemente în concentrații mai reduse. Viteza de conversie a hidrogenului în heliu este de aproximativ 4,26 milioane tone pe secundă. Acest debit de substanță se transformă în mod continuu în energie. Se estimează că în acest ritm, în următorii 10 milioane de ani, se va consuma aproximativ 1% din cantitatea actuală de hidrogen, deși nu există un pericol iminent de epuizare a sursei de energie a Soarelui. Durata de viață a Soarelui este estimată la aproximativ 4…5 miliarde de ani.Considerînd debitul masic de substanță solară care se consumă continuu transformîndu-se în energie m = 4,26 milioane
t/s = 4,26·kg/s, puterea termică a radiației solare emise în urma acestui proces, se poate calcula pornind de la celebra ecuație a lui Einstein pentru calcul energiei:
unde c – viteza luminii: c = 300000 km/s = 3· m/s.
Radiația solară- este un amestec de unde electromagnetice cu lungimea de undă cuprinsă în gama (0,2-2,5) . Energia undelor cu lungimea mai mare de 2,5 poate fi neglijată.
Iradiație (iluminare), se măsoară în W/ fiind densitatea de putere instantanee a radiației solare. De exemplu, iradiația egală de 1000 W/ înseamnă că în fiecare secundă pe un metru pătrat de suprafață cade un flux de energie egal cu 1000 J.
Iradiere (expunere), se măsoară în MJ/ sau kWh/și prezintă densitatea de energie a radiației solare. Este cunoscut că iradierea este integrala iradiației pe o perioadă definită de timp – o oră, zi sau lună.
În calculul sistemelor fotovoltaice densitatea de energie a radiației solare, măsurată în kWh/, adesea este exprimată în ore solare de vîrf, ceea ce înseamnă durata de timp în ore cu o densitate de putere de 1 kW/ necesară pentru a produce o radiație solară diurnă echivalentă cu cea obținută în urma integrării densității de energie pe durata unei zile. Furnizează densitatea de putere a radiației pe suprafața soarelui, parcurgînd distanța de aproximativ 150 mln. km, valoarea totală a densității de putere extraterestre scade pină la valoarea numită constanta solară. Constanta solară S, este energia primită de la soare intr-o unitate de timp de o suprafață perpendiculară pe direcția razelor solare, amplasată la distanța medie dintre soare și pamînt, în afara atmosferei. În realitate, din cauza excentricității orbitei pămăntului, radiația extraterestră variază.World Radiation Centre (WRC), în baza măsurărilor efectuate la sfîrșitul anilor ’90 ai secolului XX-lea, a acceptat valoarea medie a constantei solare egală cu 1367 , cu incertitudinea de 1,0 %.
Masa convențională de aer, m, caracterizează drumul parcurs de raza solară prin atmosferă pînă la nivelul mării. Pentru spațiul extraterestru sau dacă pămîntul nu ar avea atmosferă, m=0. În zona ecuatorului, cînd saorele se află în zenit, raza solară parcurge cea mai mică distanță, m=1. Pentru unghiul zenital, (unghi zenital vertical lacului și direcției spre soare)cuprinse între 0 și masa de aer poare fi calculată cu expresia:
Dacă este egal cu , masa de aer , altfel spus, raza solară va străbate un drum prin atmosferă de 2 ori mai mare decît în cazul cînd . Evident în cazul al doilea raza solară va fi redusă mai mult și ea va transporta mai puțină energie. Prin aceasta se explică micșorarea intensității radiației solare în emisfera de nord, respectiv de sud în comparație cu zona ecuatorială.
Radiația directă, în engleză beam or direct radiation este radiația primită de la soare fără a fi dispersată(explicație in fig.1.2) de atmosferă. Umbra unui obiect apare doar atunci cînd este radiația directă. În continuare, radiația directă va fi notată cu B.
Radiația difuză, în engleză diffuse radiation ,notată in continuare cu D. Raza solară trecînd prin atmosferă este dispersată, altfel spus, difuzată în toate direcțiile (vezi fig. 1.2). Radiația difuză este prezentată mereu, chiar și într-o zi senină, această coponentă constituie circa 10%. În acest caz razele solare sunt împrăștiate de moleculele de oxigen, bioxidul de carbon, particule de praf, etc. și cerul capătă culoarea albastră. În cazul ăn care cerul este acoperit cu nori, atunci radiația directă este egală cu zero, este prezentă doar radiația difuză. Datorită radiației difuze lumina pătrunde chiar și prin fereastra orientată spre nord.
Radiația solară totală sau globală, în engleză global radiation, suma celor două componente prezintă,G, globală pe o suprafață oarecare. De cele mai multe ori să măsoară și se operează cu noțiunea de radiație globală pe o suprafață orizontală. Din definiție rezultă:
Figura 1.2 – Componentele radiației solare pe suprafața absorbantă A,
B – directă; D – difuză; R – reflectată
Albedo sau radiația reflectată în engleză reflected radiation, notată cu R. De obicei, se folosește radiația reflectată de suprafața pamîntului și care cade pe colectorul solar sau panoul fotovoltaic.De cele ami mule ori, această componentă nu se ia în considerație la calcule, cu excepția colectoarelor sau panourilor fotovoltaice bificiale (ambele suprafețe:cea orientală spre soare și cea orientată spre suprafața pămîntului sunt lucrative). Așadar, radiația totală incidentă pe suprafața unui corp va fi egală cu suma radiației directe, difuze și reflectate (fig.1.2).
Cantitatea radiației difuze conține de la 34 % in luna iuliie pină la 70 % în luna decembrie, iar în mediu anual 41 %. De aceia la calculul cantității de radiției solare care cade pe un plan înclinat, este necesar de luat în considerație nu doar radiația directă, care cade sub un anumit unghi, dar și difuză. În deosebi aceasta se referă la lunile de iarnă.
Figura 1.3 – Suma medie lunară a radiației directe, globale și difuze
Radiația solară pe suprafața pămîntului
Mai sus s-a specificat, că densitatea de putere radiată, S, în spațiul extraterestru este constantă și egală cu 1367 . În fiecare interval de timp pămîntul obține aceiași cantitate de energie calculată prin înmulțirea S la suprafața expusă iradierii și la intervalul de timp care ne interesează. Suprafața expusă iradierii este egală cu , unde R este raza pămîntului, iar suprafața totală a globului pămăntesc cu .
Astfel, densitatea medie de putere radiată, , captată de pămînt va fi:
(1.5)
Razele solare trecînd prin atmosferă au partede modificări esențiale. Unele sunt absorbite de moleculele de aer, altele împrăștiate (componenta difuză), iar altele trec prin atmosferă fără a fi afectate (componenta directă) și fie sunt absorbite sau reflectate (componenta reflectată) de obiecte de pe suprafața pămîntului.Două efecte importante influențează cel mai mult radiația extraterestră care parcurge stratul atmosferei:
difuzia razelor solare de către moleculele de aer, apă și praf;
absorbția razelor solare de către moleculele de ozon , apă și bioxidul de carbon .
Difuzia radiației solare este cauzată de interacțiunea dintre unda electromagnetică cu lungimea de undă λ și moleculele de aer, apă si praf. Intensitatea interacțiunii depinde de lungimea drumului care la parcurs raza prin atmosferă, provocat de masa de aer m, de numărul de particul și mărimea lor în comparație cu lungimea de undă λ. Conform teorie lui Rayleigh, coeficientul de difuziei ce se datorează interacțiunii razei solare cu moleculele de aer este proporțional cu și este esential pentru lungimi de undă mai mici de 0.6 µm.
Figura 1.4 – Distribuția spectrală a densității de putere radiantă
Absorbția razelor solare de atmosfera pămîntului se datorează moleculelor de ozon, oxigen, apă și bioxid de carbon. În figura 1.4 se prezintă repatizarea puterii radiate spectrale pentru două cazuri:
m=0, radiația extraterestră la granițele de sus ale atmosferei;
la nivelul mării pentru m=1,5 (unghiul azimutului , unghul de ridicare a soarelui deasupra orizontului ).
Se observă o absorbție puternică a radiației ultraviolete în banda cu lungimea de undă mai mică de 0,3 μm a moleculelor de ozon (stratul de ozon este ecranul protector a biosferei de razele distrugătoare ultraviolete), o transparență mare a atmosferei în banda vizibilă 0,4< λ <0,76 μm și o absorbție puternică a radiației în banda infraroșie a spectrului. Altfel spus, atmosfera terei este transparentă pentru radiația în banda vizibilă și opacă – în banda infraroșie.
Radiația solară pe teritoriul Republicii Moldova
Date cu privire la radiația solară sunt disponibile sub diferite forme. O descriere sistematică a climei Republicii Moldova este prezentată în monografia care are la bază datele măsurărilor meteorologice. Sunt prezentate componentele radiației solare – directă, difuză și globală pe o suprafață orizontală sau perpendiculară pe direcția razelor solare și durata de strălucire a soarelui.
Figura 1.5 – Durata de strălucire a soarelui, h/an
În majoritatea cazurilor, informația se prezentată în următoarele forme:
• radiația solară pe o suprafață orizontală sau perpendiculară în kWh/ sau MJ/ pentru o perioadă de timp – o oră, zi sau lună;
• radiația solară instantanee sau densitatea de putere în W/ măsurată de 5 ori: respectiv la 630, 930, 1230, 1530 și 1830 în conformitate cu timpul mediu solar;
• durata de strălucire a soarelui în ore sau valori relative ca raportul dintre durata reală de strălucire a soarelui și cea teoretică sau posibilă.
Informația despre radiația solară este disponibilă pentru două cazuri de transparență a atmosferei: în condiții de cer senin (nebulozitatea 0 – 3 grade), care definește radiația solară maximă posibilă și, în condiții de nebulozitate medie,(nebulozitatea 3 – 7 grade).
Cantitatea de energie solară preluată de suprafața pămîntului depinde de un șir de factori și, în
primul rînd, de durata strălucirii soarelui și de înălțimea soarelui deasupra orizontului. În Republica
Moldova perioada posibilă (teoretică) de strălucire a soarelui este de 4445 – 4452 h/an. Perioada reală este de aproximativ 47 – 52 % sau 2100 – 2300 h (fig.1.5) din cea posibilă. Variația cu aproximativ 5 % se datorează diferenței de latitudine între zona de nord și cea de sud, care este de circa 2,50. O parte importantă a orelor de strălucire a soarelui revine lunilor aprilie – septembrie și constituie 1500 – 1650 de ore.
Figura 1.6 – Valoarile anuale ale iradierei (expunerii) solare,
Radiația globală (totalitatea radiației directe și difuze) pe o suprafață orizontală în condiții de nebulozitate medie constituie 1280 kWh/an în zona de nord și 1370 kWh/an– în zona de sud (fig. 1.6). Mai mult de 75 % din această radiație revine lunilor Aprilie – Septembrie. Radiația globală în zona de nord este mai mică cu 3,5 % decît în zona centrală și mai mare cu 2,6 % – în zona de sud.
Vîntul ca sursă de energie
Noțiuni generale despre originea vîntului și caracteristicile lui
Masele de aer din troposferă la o altitudine de aproape 10 km deasupra nivelului mării sunt într-o mișcare continuă. Vîntul este o mișcare a maselor de aer în raport cu suprafața Pămîntului datorinduse diferenței de presiune în diferite puncte ale atmosferei.
Regiunile din jurul ecuatorului la latitudinea 00±300 sunt încălzite de Soare mai mult decît celelalte regiuni ,astfel masele de aer calde din zonele ecuatorului au o presiune mai mică, iar masele de aer din emisfera nordică și sudică, fiind mai reci, au o presiune mai mare. Aerul cald se ridică în sus și se răspîndește spre nord și sud, fiind înlocuit de masele de aer rece. Astfel se formează vîntul, ca mișcare ordonată a maselor mari de aer. Dacă Pămîntul nu s-ar roti, aerul cald ar ajunge la ambii poli geografici și s-ar întoarce înapoi spre ecuator. Deoarece Pămîntul se rotește, apare forța Coriolis care abate direcția de mișcare a maselor de aer spre vest în Emisfera de Nord, respectiv spre est – în Emisfera se Sud.
Asupra mișcării maselor de aer, adică a vîntului, acționează forțele de frecare: dintre fluxul de aer și suprafața solului – forță de frecare externă; dintre fluxurile de aer de diferite direcții – forță de frecare internă.
Astfel, asupra mișcării maselor de aer în troposferă acționează următoarele forțe:
Forța de presiune îndreptată de la masele de aer cu presiune ridicată (anticiclon) spre masele de aer cu presiune scăzută (ciclon);
Forța Coriolis care acționează perpendicular pe direcția vitezei vîntului și în Emisfera de Nord ea va acționa spre vest;
Forța de frecare externă dintre fluxul de aer și suprafața solului. Variația acestor forțe conduce la variația vitezei și direcției vîntului, factori foarte importanți care trebuie să fie luați în considerație la proiectarea centralelor eoliene.
Forța de presiune poate varia din cauza modificărilor locale a temperaturii aerului, efectelor de dilatare sau strangulare a fluxurilor de aer. Forța Coriolis variază numai în cazul modificării vitezei și direcției vîntului. Forța de frecare externă depinde de particularitățile suprafeței terenului amplasamentului în cauză.
Teritoriul Republicii Moldova este influențat de doi factori climatici majori [1]: în perioada caldă a anului – de anticiclonul azorian; în perioada rece a anului – de anticiclonul siberian. Regimul vîntului se formează sub acțiunea a două centre de presiune staționate deasupra Atlanticului de nord și Eurasiei și este caracterizat prin dominația a două direcții contrare ale vîntului: dinspre NV și dinspre SE. Prin aceasta se explică procentul relativ mare al vînturilor dinspre NV (25–35% anual) și dinspre SE (15–25%).
Vîntul despre care s-a vorbit mai sus este numit vînt global sau vînt geostrofic, sau vînt paralel cu Pămîntul [2]. Vînturile geostrofice sunt rezultatul diferențelor de temperatură a maselor de aer și, deci, de diferențele de presiune. Ele nu sunt influențate esențial de particularitățile suprafeței Pămîntului și circulă la înălțimi de peste 1000 m deasupra nivelului solului.
Vînturile de suprafață sunt acelea care au loc în stratul limitrof cuprins între suprafața solului și înălțimi de circa 100 m. Vînturile de suprafață sunt puternic influențate de rugozitatea suprafeței terenului și diferite obstacole, de asemenea, se va modifica viteza și direcția sub acțiunea formelor de relief ale suprafețelor în cauză, adică a orografiei terenului.
Trebuie de accentuat faptul că, vorbind despre utilizarea energiei vîntului, întotdeauna se vorbește despre vîntul de suprafață – vînt care este puternic influențat de diferiți factori și care trebuie să fie luați în considerație.
Vînturi locale
Deși vîntul global este important în determinarea vîntului ce predomină într-o anumită localitate, condițiile climaterice locale pot influența esențial viteza și direcția acestuia. Așa numitele vînturi locale [3] se suprapun pe sistemele de vînturi globale. Astfel, viteza și direcția vîntului va fi determinată de suma efectelor globale și locale. Ca exemplu de vînturi locale servesc brizele de mare și brizele de uscat. Efecte asemănătoare se produc deasupra acumulărilor mari de apă din Republica Moldova.
În zonele muntoase și de deal se produc așa numiții curenți sau tuneluri de vînt [4]. Ca exemplu pot servi curentul Foehn și Mistral în Europa, Chinook în Munții Stîncoși, Zona în munții Anzilor de pe continentul american.
Văile rîurilor și cele din zonele deluroase din RM, probabil, produc efecte asemănătoare, care influențează puternic vîntul. Acest efect poate fi mai pronunțat în văi, direcția cărora coincide cu direcțiile predominante ale vîntului la scară largă. Pentru a observa această influență asupra vîntului local, la nivel micro, aducem un exemplu, bine cunoscut tuturor chișinăuenilor: intersecția bulevardului Ștefan cel Mare și Sfînt cu strada Pușkin este întotdeauna supusă unui vînt mai puternic decît cel din Piața Marii Adunări Naționale, chiar și atunci cînd se pare că vîntul nu bate. Aceasta se explică prin strangularea curentului de aer, care are direcția predominantă dinspre nordvest, de către clădirea magazinului universal “Gemenii” și clădirea de vis-à-vis, adică se produce același efect local de curent sau tunel de vînt.
Mai sus a fost menționat faptul că vîntul de suprafață este puternic influențat de particularitățile terenului.
Factorul de frînare arată cu cît se micșorează viteza vîntului în stratul cu înălțimea de 30 m de la suprafața solului. Cea mai mică influență este de asupra suprafeței apei. Pentru a diminua influența stratului de suprafață este necesar ca înălțimea turnului instalației eoliene să fie mai mare de 30 m.
Un efect invers pote fi observat deasupra dealurilor sau colinelor singuratice – are loc mărirea vitezei vîntului, cauza fiind concentrarea liniilor fluxului de aer pe panta dinspre direcția vîntului. Pe panta opusă direcției vîntului are loc reducerea vitezei.
Aspecte legislative privind sursele regenerabile de energie
Legea nr.10 din 26.02.2016 care a intrat în vigoare la data de 25.03.2018 are ca scop instituirea unui cadru juridic pentru promovarea și utilizarea energiei din surse regenerabile și stabilește obiectivele naționale obligatorii privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie, precum și ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final de energie în transporturi. Legea prezintă normele referitoare la schemele de sprijin, la garanțiile de origine, la procedurile administrative, la accesul producătorilor de energie din surse regenerabile la rețele.
Această lege are ca scop reglementarea domeniul energiei din surse regenerabile, și anume:
administrarea de stat;
calculul ponderii energiei din surse regenerabile;
principiile și obiectivele politicii de stat în domeniul energiei din surse regenerabile;
modalitățile de atingere a obiectivelor naționale;
condițiile de integrare a surselor regenerabile de energie în sistemul energetic național;
condițiile de desfășurare a activităților de producere, de transport, de distribuție și de comercializare a energiei electrice din surse regenerabile, a biogazului și a biocarburanților;
schemele de sprijin pentru valorificarea surselor regenerabile de energie;
modalitățile de informare cu privire la sursele regenerabile de energie.
Politica de stat în domeniul energiei din surse regenerabile este implementată în cadrul programelor de stat sectoriale și locale, monitorizate de către organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii.
Politica de stat în domeniul energiei din surse regenerabile se bazează pe următoarele principii:
ajustarea cadrului legislativ național la normele și standardele Uniunii Europene;
promovarea energiei din surse regenerabile prin aplicarea schemelor de sprijin în conformitate cu prezenta lege;
exercitarea administrării de stat în domeniul energiei din surse regenerabile;
asigurarea transparenței la desfășurarea activităților în domeniu în condițiile prezentei legi;
asigurarea accesului nediscriminatoriu la rețele;
asigurarea accesului persoanelor fizice și juridice la informații privind producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile;
asigurarea informării și educarea publicului cu privire la producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile;
supravegherea procesului de cultivare și utilizare a soiurilor de plante modificate genetic destinate producerii biocombustibilului solid și a biocarburanților în condițiile unui ciclu tehnologic închis.
Prezenta lege are ca scop următoarele obiective :
diversificarea resurselor energetice primare;
realizarea unei ponderi a energiei din surse regenerabile de cel puțin 17% în consumul final brut de energie în anul 2020, calculată în conformitate cu prezenta lege;
realizarea unei ponderi a energiei din surse regenerabile de cel puțin 10% în consumul final de energie în transporturi în anul 2020, calculată în conformitate cu prezenta lege;
promovarea cooperării între autoritățile publice centrale și locale;
asigurarea securității, sănătății și protecției muncii în procesul de producere a energiei din surse regenerabile;
promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;
promovarea cercetării și colaborării tehnico-științifice la nivel național și internațional, implementarea bunelor practici de promovare a utilizării rezultatelor științifice și dezvoltării tehnice în domeniul energiei din surse regenerabile;
asigurarea comunicării și informării publicului despre energia din surse regenerabile.
Prezenta lege cuprinde un plan național de acțiuni în domeniul energiei din surse regenerabile. Principalul organ de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii elaborează planul național de acțiuni în domeniul energiei din surse regenerabile, în care este stipulat obiectivele naționale cu privirela ponderea energiei e1ectrice din surse regenerabi1e pînă în anu1 2020. La elaborarea planului național de acțiuni în domeniul energiei din surse regenerabile sunt luate în considerare impactul măsurilor întreprinse pentru a promova eficiența energetică asupra consumului final de energie și introduse sau propuse de către orice persoană fizică sau juridică, măsurile luate pentru atingerea obiectivelor naționale stabilite, inclusiv dezvoltarea social-economică, cooperarea dintre autoritățile publice centrale și locale, transferurile statistice sau proiectele comune planificate, politicile naționale de dezvoltare a resurselor existente de biomasă și de mobilizare a unor noi surse de biomasă destinate utilizării în diverse scopuri, precum și măsurile care trebuie luate pentru a îndeplini cerințele prezentei legi.
Procesul elaborării planului național de acțiuni în domeniul energiei din surse regenerabile include o evaluare a necesității de dezvoltare a infrastructurii de încălzire și răcire centralizată, cu scopul de a atinge obiectivul național pentru ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie.Cu excepția cazurilor în care decide altfel, Guvernul, la propunerea organului central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii, modifică planul național de acțiuni în domeniul energiei din surse regenerabile în cazul în care ponderea de energie din surse regenerabile scade sub traiectoria orientativă în perioada imediat precedentă de doi ani. Proiectul planului național de acțiuni modificat în domeniul energiei din surse regenerabile se prezintă Guvernului pînă la data de 30 iunie a anului următor și stabilește măsurile adecvate și proporționale pentru a atinge, într-un termen rezonabil, traiectoria orientativă menționată.
Agenția pentru Eficiență Energetică are ca sarcină următoarele:
elaborarea, în cooperare cu autoritățile publice locale, a programelor de informare a publicului cu privire la beneficiile și aspectele practice ale dezvoltării și utilizării energiei din surse regenerabile;
de a acorda asistență consultativă și informațională privind măsurile de sprijin consumatorilor, constructorilor, instalatorilor, arhitecților și furnizorilor de echipamente și sisteme pentru încălzire, răcire și energie electrică și de vehicule compatibile cu utilizarea energiei din surse regenerabile;
să asigure informarea publicului cu privire la disponibilitatea și avantajele ecologice ale diferitelor surse de energie pentru transporturi;
de a promova utilizarea încălzirii și răcirii din surse regenerabile de energie la planificarea infrastructurii localității;
să promoveze instalarea echipamentelor și sistemelor pentru utilizarea energiei electrice, încălzirii și răcirii din surse regenerabile de energie la planificarea, proiectarea, construirea și renovarea zonelor industriale sau rezidențiale;
de a asigura informarea, în special a urbaniștilor și arhitecților, despre combinația optimă de surse regenerabile de energie, tehnologii cu eficiență sporită, încălzire și răcire centralizată la planificarea, proiectarea, construcția și renovarea zonelor industriale sau rezidențiale;
de a desfășura activități legate de sistemul de certificare.
Agenția pentru Eficiență Energetică colaborează, în special prin furnizarea reciprocă de informații, cu organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii, cu autoritățile de reglementare în domeniu, cu organismul național de acreditare, cu organismele de evaluare a conformității, cu alte autorități și instituții publice.
Prețurile plafon și tarifele fixe menționate se calculează, în conformitate cu metodologia aprobată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, pentru fiecare tip de tehnologie de producere a energiei electrice din surse regenerabile, cu utilizarea datelor din practica internațională privind perioada de exploatare a centralei, costurile de investiție, costurile aferente întreținerii și exploatării centralei, rata de rentabilitate a investițiilor, determinată în baza metodei costului mediu ponderat al capitalului, și în funcție de volumul de energie electrică care se preconizează a fi produs.
Producerea energiei electrice din surse regenerabile, producerea energiei termice din surse regenerabile, producerea biogazului ce urmează a fi livrat în rețelele de gaze naturale și producerea biocarburantului ce urmează a fi procurat de importatorii de produse petroliere principale se supun licențierii.
Activitatea de producere a energiei electrice din surse regenerabile se desfășoară în baza licenței pentru producerea energiei electrice, eliberată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică în conformitate cu prevederile Legii cu privire la energia electrică. Licența pentru producerea energiei electrice poate fi obținută de solicitant, la cerere, pînă la construcția centralei electrice, la prezentarea de către acesta a tuturor documentelor prevăzute în Legea cu privire la energie electrică, cu excepția documentului care confirmă că dispune de centrală electrică. În acest caz, dacă în termen de 2 ani de la obținerea licenței titularul de licență nu a finalizat construcția centralei electrice, licența eliberată acestuia se retrage din oficiu prin hotărîrea agenției.
Activitatea de producere a energiei termice din surse regenerabile se desfășoară în baza licenței eliberate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică în conformitate cu prevederile Legii cu privire la energia termică și promovarea cogenerării. Licența pentru producerea energiei termice poate fi obținută de solicitant, la cerere, pînă la construcția centralei termice, la prezentarea de către acesta a tuturor documentelor prevăzute în Legea cu privire la energia termică și promovarea cogenerării, cu excepția documentului care confirmă că dispune de centrală termică. În acest caz, dacă în termen de 2 ani de la obținerea licenței titularul de licență nu a finalizat construcția centralei termice, licența eliberată acestuia se retrage din oficiu prin hotărîrea agenției.
Activitatea de producere a biogazului ce urmează a fi livrat în rețelele de gaze naturale se desfășoară în baza licenței pentru producerea gazelor naturale, eliberată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică în conformitate cu prevederile Legii cu privire la gazele naturale. Licența pentru producerea biogazului ce urmează a fi livrat în rețelele de gaze naturale poate fi obținută de solicitant, la cerere, pînă la construcția instalației de producere, la prezentarea de către acesta a tuturor documentelor prevăzute în Legea cu privire la gazele naturale, cu excepția documentului care confirmă că dispune de instalație de producere. În acest caz, dacă în termen de 2 ani de la obținerea licenței titularul de licență nu a finalizat construcția instalației de producere, licența eliberată acestuia se retrage din oficiu prin hotărîrea agenției.
Activitatea de producere a biocarburantului ce urmează a fi procurat de importatorii de produse petroliere principale se desfășoară în baza licenței eliberate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică persoanelor care întrunesc următoarele condiții:
sînt înregistrate în Republica Moldova, prezintă documentul confirmativ în acest sens și nu sînt în procedură de insolvabilitate;
prezintă raportul financiar pentru anul precedent, în cazul persoanei juridice care activează, sau extras din contul bancar, în cazul inițierii afacerii.
Licența pentru producerea biocarburantului poate fi obținută de solicitant, la cerere, pînă la construcția instalației de producere a biocarburantului. În acest caz, dacă în termen de 2 ani de la obținerea licenței titularul de licență nu a finalizat construcția instalației de producere a biocarburantului, licența eliberată acestuia se retrage din oficiu prin hotărîrea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică.
Eliberarea licențelor pentru genurile de activitate specificate la alin. (1) din prezentul articol, prelungirea valabilității lor, reperfectarea licențelor, eliberarea duplicatelor, suspendarea și reluarea valabilității licențelor, precum și retragerea acestor licențe se efectuează conform procedurilor stabilite în Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător. Termenul de examinare a declarațiilor privind eliberarea licențelor pentru desfășurarea activităților în domeniul energiei din surse regenerabile și privind prelungirea termenului lor de valabilitate este de 15 zile calendaristice.
Sistemul de certificare în domeniul energiei din surse regenerabile se bazează pe criterii echivalente cu standardele Uniunii Europene.
Instalatorii de cazane, furnale sau sobe pe bază de biomasă, de sisteme fotovoltaice solare și termice solare, de sisteme geotermale de mică adîncime și pompe de căldură, cu capacitatea ce nu depășește 50 kilowați, se certifică în conformitate cu procedura stabilită în regulamentul aprobat de Guvern.
Regulamentul trebuie să conțină cerințele obligatorii față de instalatorii de cazane, furnale sau sobe pe bază de biomasă, de sisteme fotovoltaice solare și termice solare, de sisteme geotermale de mică adîncime și pompe de căldură, regulile de verificare de către Inspectoratul Energetic de Stat a echipamentului și sistemelor instalate, precum și procedurile de recunoaștere a certificării efectuate de către statele membre ale Uniunii Europene și de către părțile contractante ale Tratatului Comunității Energetice.
Organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii definește cerințele tehnice pentru echipamentele și sistemele care produc energie din surse regenerabile pentru a beneficia de schemele de sprijin.
La elaborarea cerințelor tehnice se ține cont de standardele naționale, inclusiv etichete ecologice, etichete energetice și alte sisteme de referințe tehnice stabilite de organismele de standardizare.
În cazul biomasei, se vor utiliza tehnologii de transformare cu un randament de cel puțin 85% pentru sectorul casnic și comercial și de cel puțin 70% pentru sectorul industrial. La evaluarea randamentului tehnologiilor de transformare se va ține cont de standardele Uniunii Europene.
Producătorii de energie electrică din surse regenerabile și producătorii de energie termică din surse regenerabile care folosesc, de asemenea, combustibili fosili țin evidența separată a cantității de energie produsă pentru fiecare tip de sursă.
Producătorii de energie electrică din surse regenerabile, producătorii de energie termică din surse regenerabile, producătorii de biogaz ce urmează a fi livrat în rețelele de gaze naturale și producătorii de biocarburant ce urmează a fi procurat de importatorii de produse petroliere principale produc energie electrică, energie termică, biogaz și biocarburant în conformitate cu indicatorii stabiliți în temeiul legilor speciale.
Producătorii de energie electrică din surse regenerabile beneficiază de acces nediscriminatoriu și reglementat la rețelele electrice la tarife publicate, nediscriminatorii, bazate pe costuri, transparente și previzibile, calculate și aprobate în conformitate cu Legea cu privire la energia electrică.
Producătorii de biogaz ce urmează a fi livrat în rețelele de gaze naturale beneficiază de acces nediscriminatoriu și reglementat la rețelele de gaze naturale la tarife publicate, nediscriminatorii, bazate pe costuri, transparente și previzibile, calculate și aprobate în conformitate cu Legea cu privire la gazele naturale.Racordarea centralelor electrice care utilizează surse regenerabile de energie și a instalațiilor de producere a biogazului ce urmează a fi livrat în rețelele de gaze naturale se efectuează în mod obiectiv, transparent și nediscriminatoriu, în conformitate cu termenele, condițiile și procedura stabilite în Legea cu privire la energia electrică, în Legea cu privire la gazele naturale și în regulamentele elaborate și aprobate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică.
Pentru asigurarea unui acces eficient la rețele, operatorii de rețele sînt obligați să ofere solicitanților informații suficiente cu privire la racordare, inclusiv informațiile privind:
costurile ce se estimează a fi suportate în legătură cu racordarea;
termenul de racordare la rețea;
planificarea extinderii rețelei în zona respectivă.
Costurile aferente construcției instalației de racordare prin care se face legătură dintre centrala electrică care utilizează surse regenerabile de energie și rețelele electrice sau dintre instalația de producere a biogazului ce urmează a fi livrat în rețelele de gaze naturale și rețelele de gaze naturale se suportă de către solicitant în condițiile stabilite în mod transparent și nediscriminatoriu, în conformitate cu Legea cu privire la energia electrică, Legea cu privire la gazele naturale și potrivit regulamentelor elaborate și aprobate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică. Dacă pentru racordarea centralei electrice care utilizează surse regenerabile de energie sau a instalației de producere a biogazului ce urmează a fi livrat în rețelele de gaze naturale este necesară extinderea rețelelor electrice sau de gaze naturale, operatorii de rețele efectuează extinderea în conformitate cu Legea cu privire la energia electrică, cu Legea cu privire la gazele naturale și cu regulamentele elaborate și aprobate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, de asemenea suportă costurile aferente extinderii, care se includ în tarif cu condiția respectării planurilor de investiții aprobate de agenție. În conformitate cu Legea cu privire la energia electrică, operatorul rețelei de transport și de sistem și operatorii rețelelor de distribuție sînt obligați să acorde prioritate energiei electrice din surse regenerabile la dispecerizarea capacităților de producere a energiei electrice în măsura în care nu este afectată siguranța funcționării sistemului electroenergetic. Dacă, în scopul garantării securității sistemului electroenergetic și al securității aprovizionării cu energie electrică, au fost întreprinse măsuri privind limitarea în mod considerabil a utilizării surselor regenerabile de energie, operatorul rețelei de transport și de sistem este obligat să informeze Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică cu privire la măsurile întreprinse și să indice măsurile corective pe care intenționează să le ia în vederea preîntîmpinării unor limitări necorespunzătoare.
Furnizorul central de energie electrică achiziționează de la producătorii eligibili întregul volum de energie electrică din surse regenerabile livrată în rețelele electrice la prețurile/tarifele stabilite în conformitate cu prezenta lege. Furnizorii de energie electrică sînt obligați să achiziționeze energie electrică, lunar, de la furnizorul central de energie electrică la tariful aprobat de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică și în volumele calculate în funcție de cota-parte stabilită de agenție, în conformitate cu Regulile pieței energiei electrice. La stabilirea cotei-părți, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică va ține cont de cotele deținute de furnizori pe piața energiei electrice. Consumatorii eligibili care consumă energie electrică produsă exclusiv din combustibili fosili sînt obligați să achiziționeze energie electrică, lunar, de la furnizorul central de energie electrică la tariful aprobat de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică și în volumele calculate în funcție de cota-parte a consumatorului eligibil din consumul total de energie electrică pe țară.
Importatorii de produse petroliere principale sînt obligați să achiziționeze biocarburant de la producătorii de biocarburant, cu respectarea cotelor stabilite de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, cu condiția ca prețurile propuse de producătorii de biocarburant să nu depășească prețul mediu de import al produselor petroliere principale corespunzătoare, publicat lunar de agenție pe pagina sa web oficială. La stabilirea cotelor de biocarburant ce urmează a fi achiziționat de importatorii de produse petroliere principale, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică va ține cont de cotele de import deținute de aceștia pe piața produselor petroliere. Comercializarea biocarburantului se face cu prezentarea certificatului de conformitate. Importatorii produselor petroliere principale care comercializează benzină și motorină pe teritoriul Republicii Moldova sînt obligați să asigure corespunderea conținutului amestecurilor de combustibili livrați cu normele stabilite prin actele normative în domeniu.
Programele de promovare a energiei din surse regenerabile se efectuează în conformitate cu standardele internaționale aplicabile.Principalele direcții de cooperare internațională în domeniul energiei din surse regenerabile sînt:
ajustarea cadrului legislativ național la normele și standardele Uniunii Europene;
participarea la proiecte internaționale, inclusiv investiționale, participarea în cadrul organizațiilor internaționale în domeniu;
schimbul de informații și tehnologii cu organizații similare din alte țări și organizații internaționale;
participarea la seminare internaționale, simpozioane și conferințe internaționale în domeniu;
dezvoltarea capacităților instituționale în baza acordurilor de cooperare;
armonizarea indicatorilor de eficiență energetică stabiliți de standardele naționale cu cei prevăzuți în standardele europene;
recunoașterea mutuală a certificării sistemelor și echipamentelor ce utilizează surse regenerabile de energie în ceea ce privește indicatorii de eficiență energetică.
În vederea creării unor oportunități de reducere a costurilor legate de realizarea obiectivelor naționale, precum și a facilitării cooperării cu statele membre ale Uniunii Europene în domeniul energiei din surse regenerabile, pot fi puse în aplicare măsuri de flexibilitate, în particular sub formă de transferuri statistice sau scheme comune de sprijin.
Transferurile statistice nu afectează îndeplinirea obiectivului național privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie.
Producătorii de energie electrică din surse regenerabile pentru care au fost aprobate tarife pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi beneficiază de tariful aprobat, precum și de garanția de achiziționare a întregului volum de energie electrică livrată în rețelele electrice, pînă la expirarea perioadei de 15 ani de la data aprobării tarifului, pentru aceasta încheindu-se un contract corespunzător cu furnizorul central de energie electrică. Fără a aduce atingere oricărei alte prevederi din această lege, Guvernul va avea dreptul de a decide dacă și în ce măsură Republica Moldova va sprijini energia din surse regenerabile produsă într-o altă țară. Obligația de a stabili măsuri suplimentare se aplică numai în cazul în care perioada de 2 ani începe la 1 ianuarie 2017 și numai dacă în perioada-țintă indicativă media ponderii energiei din surse regenerabile scade sub traiectoria orientativă. Pînă la 31 decembrie 2016, organul central de specialitate al administrației publice în domeniul construcțiilor și autoritățile publice locale propun sau introduc, după caz, în reglementările și codurile din domeniul construcțiilor sau prin orice alte măsuri cu efect similar, utilizarea unor niveluri minime de energie din surse regenerabile în cazul clădirilor noi și al celor existente care trec printr-o renovare majoră. Această cerință se aplică forțelor armate numai în măsura în care aplicarea ei nu cauzează niciun conflict cu natura și cu obiectivul principal al activităților forțelor armate și cu excepția materialelor utilizate exclusiv în scop militar. Încălzirea și răcirea din surse regenerabile de energie se iau în considerare pentru atingerea nivelurilor minime de energie din surse regenerabile în cazul clădirilor noi și al celor existente care trec printr-o renovare majoră.Guvernul, pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi:
va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislației în vigoare în concordanță cu prevederile prezentei legi;
va aduce actele sale normative în concordanță cu prevederile prezentei legi;
va aproba actele normative necesare pentru executarea prezentei legi.
ANALIZA BILANȚULUI ENERGETIC
Aspecte generale privind utilizarea surseleor eoliene și fotovoltaice pe teritoriul
R.Moldova
Teritoriul RepubliciiMoldova dispune de un potențial eolian suficient pentru funcționarea eficientă a instalațiilor eoliene. Datele statistice mărturisesc că, până lautilizarea în masă a motoarelor cu vapori și a celor cu ardere internă, morile de vânt aveau o răspândire largă în Basarabia. De exemplu, în anul 1901 erau înregistrate 6208 mori de vânt care se utilizau, în primul rînd în morărit. În perioada anilor 50 al secolului trecut au fost montate peste 350 de instalații eoliene mecanice, destinate pentru sistemele de aprovizionare cu apă și cele de prelucrare a nutrețurilor furajere în
gospodăriile agricole. În prezent analiza vântului în aspect evolutiv denotă faptul că, deși există o tendință de scădere a vitezei vântului pe o suprafață semnificativă, totuși sunt regiuni care beneficiază de vânturi favorabile pentru dezvoltarea energiei eoliene. În acest context, construcția parcurilor eoliene în Republica Moldova este un lucru absolut necesar, prin explorarea potențialului energiei vântului în calitate unei surse alternative de producere a energiei electrice.
Situat în sud-estul continentului, teritoriul Republicii Moldova este numit „plai însorit”, deoarece durata strălucirii soarelui constituie în medie pe an 1 950 de ore în extremitatea de nord și 2 150 de ore în cea de sud. Valorile lunare variază de la 70 de ore în decembrie până la 300 – 320 de ore în iulie. Radiația globală (radiația directă sau cea difuză) pe o suprafață orizontală, în condiții de nebulozitate medie, constituie 1 280 kWh/m2 pe an în partea de nord. Energia solară, deține un potențial energetic important, inclusiv în țara noastră și oferă disponibilități nelimitate.
Energia regenerabilă și eficiența energetică sunt printre principalele obiective ale Strategiei energetice a RM până în 2030 care vor contribui atât la securitatea aprovizionării cu energie, cât și la durabilitatea mediului înconjurător și la combaterea schimbărilor climaterice, obiective comune cu cele urmărite de Comunitatea Energetică Europeană, la care RM este parte.
Pentru asigurarea cadrului legislativ și normativ în domeniul eficienței energetice și surselor regenerabile de energie de la începutul anului 2015 a continuat procesul de elaborare și promovare actelor normative în domeniu. În acest sens, s-au întreprins măsuri aferente promovării proiectului de lege privind promovarea energiei din surse regenerabile; elaborarea proiectelor a 11 regulamente privind cerințele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic; elaborarea proiectului hotărîrii Guvernului cu privire la certificarea instalațiilor SER de capacitate mică,
În Republica Moldova sectorul energiilor regenerabile cunoaște o dinamică lentă, dar pozitivă. Producerea energiei regenerabile a crescut de la 13,2% la 15,1% în consumul final de energie, în perioada anii 2013 și 2015. Totodată, dezvoltarea surselor de energie regenerabilă este neuniformă. Astfel, peste 98% din energia regenerabilă este reprezentată de biocombustibili.
Sectorul privat este implicat în producerea electricității în baza utilizării energiilor eoliene, solare și a biogazului. Deși utilizarea acestor tipuri de energii se extinde, ponderea lor în totalul energiei regenerabile este de doar 0,48%, în 2015. În anul 2016 erau înregistrați 22 de producători de energie electrică în bază de surse regenerabile.
Analiza curbelor de sarcină și a factorilor variației acesteia
Tabelul 2.1. Tipul sursei regenerabile și puterea instalată
În tabelul 2.1 sunt prezentați producători de ernergie electrică, sursa regenerabilă din care este obținută energia electrică care este folosită și/sau debitată în Rețelele Electrice de Distribuție și puterea instalată a panourilor fotovoltaice și a turbinelor eoliene.
Analizînd figurile de mai jos (Fig.2.1- Fig.2.11.) se poate observa că curbele de sarcină nu au o formă liniară,acest lucru datorînduse mai multor factori:
Diferența de durată a prezenței soarelui pe bolta cerească pe timp de iarnă și vară;
Clima, care se caracterizează cu ierni aspre cu zapadă și veri călduroase;
Cantitatea de precipitații ce care pe teritoriul R.Moldova;
Continuitatea și viteza vîntului;
Cantitatera de radiație ce cade pe suprafața solului.
Clima joaca un rol important în tipul sursei regenerabile folosite ,influențind forma curbei de sarcină. Clima Republicii Moldova este moderat-continentală și se caracterizează prin iarnă blîndă și scurtă, cu puțină zăpadă și vară caldă de lungă durată, cu o cantitate scăzută de precipitații. Deopotrivă cu părțile pozitive ale climei, perioada caldă îndelungată a anului, iarna blîndă, cu abundență de lumină și căldură.
Trăsăturile de bază ale climei Republicii Moldova se formează sub influența afluxului de radiație solară, circulației atmosferice și caracterului suprafeței active.
Datorită poziției Republicii Moldova în sud-estul continentului european, circulația atmosferică se caracterizează prin acțiunea cu prioritate a centrelor barice specifice Europei meridionale și de sud-est. După importanța lor pentru aspectele de vreme si de climă pe care le determină, aceștia sunt: ciclonii mediteranieni, anticiclonul siberian, anticiclonul azoric și anticiclonul scandinav. Masele de aer care se deplasează între principalele centre barice ajung deasupra republicii cu caracteristici fizice modificate datorită transformării lor, determinînd succesiunea stărilor de vreme din Republica Moldova.
În concluzie, majoritatea tipurilor geografice de mase de aer ajung pe teritoriul republicii în bună parte uscate. Aceasta explică frecvența timpului secetos practic în toate anotimpurile. De aici rezultă și rolul deosebit pe care îl are circulația generală a atmosferei pentru definirea trăsăturilor majore ale climei republicii.
Neomogenitățile suprafeței active introduc modificări de climă strict locale. Dar influența lor este redusă, deoarece advecțiile care se produc aproape simultan pe tot teritoriul, în condiții naturale (inclusiv cu zona Podișului Codrilor) și fără intervenția factorului antropic, duc la estomparea acestora.
Durata de insolație pe parcursul anului oscilează pe teritoriul țării de la 1940 pînă la 2180 ore, vara constituie 60 – 70%, iar iarna 20 – 30%. Rezervele de energie solară, exprimate prin mărimea bilanțului de radiație, constituie circă 2100 MDj/m2 pe an. Este sursa energetică de bază, care asigură încălzirea solului, evaporarea și nivelul mediu de temperatură a aerului.
Temperatura medie anuală a aerului constituie +8 +10°C, iar cea a suprafeței solului –10 -12°C. Perioada compactă fără îngheț constituie în medie 170 de zile la nord și 190 la sudul țării, dar în unii ani durata ei poate atinge 200 – 230 de zile.
Teritoriul Republicii Moldova aparține zonei cu umiditate insuficientă. Cantitatea de precipitații scade de la nord-vest spre sud-est, de la 620 pînă la 490 mm pe parcursul anului. Precipitații cad în fond în perioada caldă a anului sub formă de averse de ploaie și doar circă 10% din cantitatea lor anuală se prezintă sub formă de zăpadă.
Regimul vîntului, care se formează sub influența centrelor barice, se caracterizează prin frecvența cea mai mare din direcțiile nord-vest (12 – 35%/an) și sud-est (15 – 25%). Vitezele medii ale vîntului pe parcursul anului oscilează de la 2,5 pînă la 4,5 m/s.
Iernile în Republica Moldova sunt reci, cu temperaturi medii de -4°C și -6°C, iar din cauza precipitațiilor neajunse zapada se topeste de 2-3 ori pe an. Vara în Republica Moldova este caldă, cu temperaturi medii de 25-27°C în luna iunie și 29-32°C în lunile iulie și august. Vara, ploile sunt ambundente și deseori provoacă pagube. Lunile mai și septembrie se aseamănă prin temperatura medie, care este, în ambele luni de 18°C ziua și 10°C noaptea.
Astfel,datorită climei prezente pe teritoriul Republicii Moldova curbele de sarcină ale producătorilor cu panouri fotovoltaice ating valori maximeale energie electrice începînd din luna a IV-a pînă în luna a IX-a,datorită cantității mari de radiație solară ce cade pe teritoriul țării în această perioadă și a duratei mari a prezenței soarelui pe bolta cerească.
Curbele de sarcină ale surselor de energie eoliană au aceasta formă datorită variatiei vitezei vintului nerespectinduse un orar sau o perioada exacta in care va bate vîntul.
Figura 2.1 – Curba de sarcină anuală a producătorului A
Figura 2.2 – Energia electrică consumată și debitată în rețea de către producătorul A
Figura 2.3 – Locația producătorului A
Figura 2.3 – Curba de sarcină anuală a producătorului B
Figura 2.4 – Locația producătorului B
Figura 2.5 – Curba de sarcină anuală a producătorului C
Figura 2.6 – Locația producătorului C
Figura 2.7 – Curba de sarcină anuală a producătorului D
Figura 2.8 – Energia electrică consumată și debitată în rețea de către producătorul D
Figura 2.9 – Curba de sarcină anuală a producătorului E
Figura 2.10 – Energia electrică consumată și debitată în rețea de către E
Figura 2.11 – Locația producătorului E
Figura 2.12 – Curba de sarcină anuală a producătorului F
Figura 2.13 – Curba de sarcină anuală a producătorului G
Figura 2.14 – Energia electrică consumată și cea debitată în rețea de către G
Analizînd graficele energiei electrice consumate și energiei electrice produse și debitatea în rețea ale instalațiilor fotovoltaice din lunile 7 – 12 se observă o scădere a energie electrice produse și debitate în rețea și analogic o creștere a energie electrice consumate din rețea.Acestă formă a graficelor este dictată direct de factorii climatici și zona climatică în care se află Republica Moldova.
Analizînd graficele energiei electrice consumate și energiei electrice produse și debitatea în rețea (Fig.2.14) ale instalațiilor eoliene din lunile 7 – 12 se observă că graficul variației energiei electrice produse și debitate în rețea are o formă neliniară cu mai multe maximuri și minimuri ,acest lucru se poate vedea și pe curba de sarcină anuală. Acestă formă a curbelor se datorează variației vîntului și a vitezei acestuia.
În urma analizei acestor curbe de sarcină și a graficelor se poate spune că lunile 4 – 9 prezintă cel mai mare randamnet de producere a energie electrice obținute din panourile fotovoltaice,avînt asfel un profit pe această perioadă,comparativ cu lunile 10 – 3 cînd cantitatea de energie electrică consumată depășește cantitatea de energie electrică produsă.Însă în cazul instalațiilor eoliene e greu de spus cînd au cel mai mare randament,acest lucru nu poate fi prognozat deoarece nu stim nici o data cum va bate vîntul în următoarele zile sau luni,fiind posibil doar a cunoaște zone cu viteze aproximativ constante și cu valori medii ale vitezei.
Prognoza vitezelor vîntului
Aspectele legate de prognoza resurselor de vînt au devenit deosebit de importante odată cu creșterea ponderii energiei electrice obținute din surse eoliene. Cunoașterea resurselor disponibile permit funcționarea eficientă pe piața de energie electrică, minimalizarea erorilor de ofertare pe piață, adoptarea
Unor decizii privind funcționarea instalațiilor eoliene în sistemul electro energetic, stabilirea nivelului rezervelor de reglaj terțiar, utilizarea eficientă a sistemelor de stocare a energiei. Incertitudinea privind producția eoliană este una dintre majorile dificultăți ceia ce privește conducerea sistemului electro energetic de către operatorul de sistem, cu efecte negative asupra securității sistemului și ale performanțelor econimice ale acestuia.
Prognoza resurselor de vînt se bazează pe modele complexe în care mărimile de intrare sunt datele meteorologice locale, datele istorice privind vitezele vîntului, caracteristicile locale de teren. Incertitudinea datelor introduse în modelele de calcul face la erorile de prognoză să se situee în limitele 25%…40% fiind mai mari odată cu creșterea orizontului de timp pentru prognoză.
Sunt utilizate prognoze pe termen scurt, pe termen mediu și pe termen lung. Pentru prognozele pe termen scurt (următoarele ore, 1…2 zile) sunt utilizate metode fizice și metode statice sau o combinație ale acestora. De asemenea, sunt propuse metode de prognoză bazate pe tehnici de inteligentă artificială: rețele neurale, logica fuzzy, algoritmi genetici. Acutatețea rezultatelor obținute, în toate cazurile, depinde de veridicitatea datelor istorice de intrare aflate la dispoziție privind viteza vîntului.
Metodele fizice de prognoză dse bazează pe modele privind dinamica atmosferei și dinamica straturilor de aer, pe cunoașterea particularităților locale și a înălțimii la care este amplasată turbina eoliană. Dezvoltarea unor metode fizice de predicție necesită profunde cunoștințe privind dinamica atmosferei pornind de la un set amplu de date obținute din sistemul de caroiaj utilizat de meteorologi. Programele de calcul construite pe acest principiu treuie să fie corectate în funcție de condițiile locale, trebue să fie îmbunătățite pe baza datelor din amplasament și calibrate în funcție de valorile reale ale vîntului.
Metodele statice se bazează pe cunoașterea unui set de valori și evaluarea valorii prognozate. Dacă se cunosc n valori anterioare vi ale vitezei vîntului, valoarea prognozată vpk la momentul k poate fi determinată din relația:
unde sunt factorii de regresie determinați pentru amplasamentul concret analizat.
Eroarea de prognoză rezultă din :
și poate fi utilizată pentru îmbunătățirea prognozei :
unde m este numărul de puncte în care se calculează eroarea.
Factorii și b sunt determinați în mod obișnuit, pe baza metodei celor mai mici pătrate.
Metodele dezvoltate, utilizînd diferite modele de calcul urmăresc să reducă erorile de prognoză pentru a asigura operatorilor de sistem datele necesare conducerii în siguranță a sistemului electroenergetic.
Estimarea energiei generate de instalațiile fotovoltaice
Energia generată de o instalație fotovoltaică poate fi estimatî pe baza cunoasșterii potențialului energetic local, a cacarteristicelor panourilor utilizate și avînd în vedere prognoza meteorologică. Avînd în vedere variabilitatea condițiilor de iluminare a panourilor fotovoltaice și a diferenței relativ mari între condițiile ideale și cele reale, evaluarea energiei generată într-un an se poate face numai cu aproximație.
Energie generată de o instalație fotovoltaică este determinată atît de componenta directă a radiației solare cît și de comopnenta difuză. Pe o suprafață orizontală iradiația globală G este :
unde GN este iradiația directă pe o suprafață perpendiculară pe raza solară, avînd un unghi față de zenit;
Gd – componentra difuză a radiației.
Unghiul poate fi determinat cu expresia:
Iradiația directă GN poate fi determinată în funcție de iradierea extraterestră G0N :
unde AM este factorul atmosferic;
– grosimea oprică a atmosferei;
TR – factorul Linke de turbiditate;
– parametru caracteristic al atmosferei pentru radiația solară, care ia în considerație atenuarea suplimentară a radiațiai solare în zona terestră datorită nebulozitații precum și a unor evenimente imprevizibile.
Iradiația extraterestră G0N poate fi determinată în funcție de constanta solară GS = 1373 W/m2 și de numărul n al zilei în care se fce determinarea:
Grosimea optică a atmosferei se determină ăn funcție de numărul zilei în care se face analza:
Factorul de turbiditate TR și parametrul sunt mărimi caracteristice locale și depind de luna în care se face analiza.
Iradierea difuză poate fi determinată din relația:
Factorul K1 și coeficientul K2 sunt parametrii atmosferici pentru radiația difuză și sunt dependenți de momentul analizei efectuate.
Iradiația globală G pe o suprafață orizontală rezultă :
În cazul suprafețelor înclinate iradiația globală pe suprafața rezultată ca suma a componentelor direct, difuză și reflectată:
unde este factorul de reflexie al solululu;
KN, Kd, Kr – rezultă din relațiile:
Evaluarea energiei generate s face în mod diferit pentru instalații conectate a reșeaua electrică, instalații funcționînd izolat în schemă hibridă și instalații cu conectare hibridă și instalații cu conectare directă.
În calculel efectuate se are în vedere faăprul că durata de utilizare a puterii maxime a unei instalații fotovoltaice poate atinge circa 1140 ore/an, ceea ce corespunde unui factor de capacitate, determinat ca raportul dintre durata de utilizare a puterii maxime și durata unui an, de circa 0,13.
Creșterea ponderii instalațiilor fotoelectrice în sisemele electroenergetice va conduce la modificarea graficului de producție pentru celelalte tipuri de surse de energie electrică. Producția maximî a surselor fotovoltaice în orele din mijlocul zilei poate determina apariția unui gol de producție pentru celelalte surse de energie electică în aceste ore.
Figura 2.15 – Variația puterii generate într-o zi senină (ă) și într-o zi înorată (b)
Figura 2.16 – Radiația solară pe teritoriul R.Moldova[1]
SOLUȚIILE IDENTIFICATE DE PRODUCĂTORII DE ENERGII REGENERABILE PRIVIND RACORDAREA LA RED
Generalități privind conectarea panourilor fotovoltaice la rețea și producerea
distribuită
Sistemele fotovoltaice conectate la rețea funcționează în paralel cu rețelele electrice existente, permițând schimbul de energie electrică cu și din rețea. Aceste sisteme pot fi, mai departe împărțite în două categorii: descentralizate, care furnizează putere în case și dacă există un surplus de energie acesta poate fi injectată în rețea, și respectiv centralizate, cu puteri de ordinul MW, conectate la rețeaua de medie sau înaltă tensiune. Sistemele FV conectate permanent la rețea extrag putere electrică de la rețeaua de alimentare în timpul orelor în cazul în care generatorul fotovoltaic nu poate produce energia necesara pentru a satisface nevoile consumatorului. Dimpotrivă, în cazul în care sistemul FV produce energie electrică în exces, surplusul de energie este dat în rețea, care poate funcționa ca un acumulator mare: ca o consecință, sistemele conectate la rețea nu au nevoie de sisteme cu acumulatori. Aceste instalații oferă avantajul generării distribuite – în schimbul celei centralizate: energia produsă în apropierea zonei de consum are o valoare mai mare decât cea produsă în centralele electrice tradiționale de mare putere, deoarece pierderile de transport sunt limitate și sunt reduse costurile de transport și distribuire a energiei electrice. În plus, producția de energie în orele de expunere la soare permite reducerea cerințelor rețelei pe parcursul zilei, atunci când cererea de energie este mai mare.
Figura 3.1 – Schema de principui a unui FV conectat la rețea
O instalație FV poate fi conectată în paralel cu rețeaua de distribuție publică în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:
conexiunea în paralel nu trebuie să cauzeze perturbații în continuitatea și calitatea serviciului rețelei publice de a păstra nivelul de servicii pentru alți consumatori conectați;
instalația de producție nu trebuie să fie conectată sau conexiunea în paralel trebuie să se întrerupă imediat și în mod automat în cazul absenței alimentării de la rețeaua de distribuție sau în cazul în care valorile tensiunii și frecvenței rețelei nu sunt în intervalul de valori permise;
instalația de producție nu trebuie să fie conectată sau conexiunea în paralel trebuie să se întrerupă imediat și automat în cazul în care valoarea dezechilibrului puterii generate de sistemele FV trifazate formate din generatoare monofazate nu este mai mică decât valoarea maximă permisă pentru o conexiune monofazată.
Acest lucru are scopul de a evita:
în cazul lipsei de tensiune în rețea, utilizatorul conectat activ poate furniza în rețea;
în caz de defect pe linia de MT, rețeaua electrică poate fi alimentată de instalația FV conectată la acesta;
în cazul reanclanșării automate sau manuale a întreruptoarelor rețelei de distribuție, generatorul FV poate ieși din fază cu tensiunea rețelei, cu posibile avarii la generator.
Instalația FV poate fi conectată la rețeaua de JT, MT sau IT în raport cu valoarea puterii de vârf generate:
conectarea la rețeaua de JT pentru sistemele FV de până la 100 kW;
conectarea la rețeaua de MT pentru sistemele FV de până la 6 MW.
Producerea distribuită poate oferi sistemului beneficii legate de anumite proecte de extindere ale rețeleu de transport, dar pentru multe proiecte este de așteptat să nu fie capabilă să ofere caracteristici de siguranță proporționale cu o invesțiție echivalentă pentru rețeaua de transport. O strategie superioră pe termen lung ar trebui să considere alte investiții în rețea, cît și pe cele în resusrse distribuite ca mijloace de creștere a siguranțri de a reduce costurile.
Există mai multe motive pentru care producerea distribuită (PD) tinde să devină atactivă:
prețurile gazului este ceva nai redus ca cel al comnustibilului lichid;
congestiile din rețea;
vîrfuri de preț de pe piaă;
multe situații în care calitatea energiei elecrice este necorespunzătoare;
contumuitatea în alimentare sub pretenții a serviciului de furnizare.
În același timp consumatorii și cei care decid trebue să aibă în vedere beneficii reale ale PD sau a resurselor energetice distribuite în general:
evitarea costurilor mari din perioadele de vîrf;
perioada scurtă de recuperare a investiției;
modularitate.
Unitățile de producere distribuită pot fi amplasate la consumator fie pe partea spre furnizor, fie pe partea spre consumator a punctului de delimitare, eventual putînd fi amplasat în alte puncte ale rețelei de distribuție, cum ar fi o stație de distribuție. Ele pot fi interconectate cu furnizorul sau pot deservi doar unul sau mai mulți consumatori ca unități independente.
Arunci cînd se situiază pe partea spre cinsumator a punctului de măsură pot fi dimensionate astfel încît consumul să fie egal sau mai mare cu puterea produsă, sau poate să producă mai mult decît consumul, caz în care poate să văndă energia suplimentară.
Serviciul potențial de suport al rețelei de distribuție pe care PD poate să-l furnizeze include suport de tensiune, putere reactivă, ornire de al 0, rezolvări de congestii și surse de rezervă pentru a alimnta o zonă limitată de consum pînă la relalizarea unor intervenții necesare. Aceste servicii la nivelul rețelei de distribuție influențează rețeaua de transport, în acest fel susținînd același nivel al rețelei.
Pentru că o soluție cu unități PD multiple poate fi implimentată în etape independente
funcțional, soluția PD poate să urmărească mai fidel variația cererii. Posibilitatea separării unui proiect în trepte adecvate este un avantaj în multe zone cu creșteri lente, evitîndu-se investiții masive în soluții clasice.
Cazul special al energiei electrice solare reprezintă pentru energie electrică o conversie a enrgiei solare direct în energie electrică , dar principala piedică este dată încă de costul relativ mare al sistemelor fotovoltaice. Pterea electrică obținută este direct proporțională cu suprafața celulelor, iar suprafața ocupată este relativ mare (0,02 kW/m2).
O situație similară este cea a energie eoliene, a cărei piață este în creștere anuală de ordinul a 40% în întreaga lume. Sisteme tipice sunt de obicei de 30 kW pentru unitățile individuale și de ordinul sutelor de MW în cazut fermelor eoliane. Construcția rotorului este fie cu unghiul variabil al palelor, fie cu unghi fix, cu generatoare sincrone sau asincrone pentru conversia în energie eletrică și în cazul generatoarelor asincrone este necesară utilizarea condensatoarelor auxiliare pentru furnizarea puterii reactive necesare.
Unele aspecte tehnice principale trebuie studiate suplimentar: integrarea cu rețeaua unităților existente, rolul electronicii de putere, impactul asupra calității enrgiei, impactul asupra calității energiei, impactul asupra siguranței, impactul asupra mediului, noi necesități de modelare a producerii distribuite pentru o stabilitate mai bună a operării.
Privitor la probelemele de integrare în rețea și controlul coordonat, semnale de preț, pentru operarea coordonată a sistemului electric de putere în piețele competiționale în dezvoltare trebuie să fie realizare ca elemente în timp real pentru pornirea unităților PD de cele mai multe ori rapidă și acestea pot răspunde eficient la semnele de preț în timp. De asemenea PD poate fi o soluție la faptul real că companiile mari de producere vor înceta să profite de deținerea puterii pe piață.
Totuși există și probleme noi:
un număr mare de gneratoare distribuite pot afecta negativ stabilitatea sistemului și siguranța sau calitatea tensiuni;
un număr mare de generatoare distribuite poat avea efecte negative prin accentuarea prezenței injecțiilor de armonici;
probleme de control – sincronizare, reconectarea post avarie, reglarea tensiunii și a frecvenței datorită generării intermitente.
Figura 3.2 – Schema monofilară tipică a unei instalații FV conectată la rețeaua de joasă tensiune
Figura 3.3 – Schemă de conectare la rețeaua de medie tensiune a unei instalații FV
Analiza schemelor a producătorilor analizați
Pentru a avea posibilitatea de a livra energia electrica produsă de panourile fotovoltaice în primul producătorii au nevoie de un contor bidirecțional care are posibilitate de a măsura fluxurile de energie care parcurcurg din rețea alimentînd receptoarele electrice ale beneficiatorului cît și fluxul invers care circulă de la instalația fotovoltaică în rețea.Înaintea contorului este instalat aparatul de comutație care este instalat în panoul de intrare fiind ales asfel încît să asigure circulația curenților fără deteriorări de ordin termic.
După contor este instalat un aparat de protecție ales după criteriul curentului maximal care apare în regim de consum sau livrare de energie electrică la valoarea maximală. Acest aparat se verifică în mod obligatoriu la capacitatea de rupere De asemenea conductoarele trebue dimensionate reieșind din valoarea maximă a curentului care poate circula prin aceste conductoare. Aceste conductoare trebue verificate la criteriul căderii de trensiune limită admisibile. Rețeaua care este în gestiune consumatorului conține panoul de distribuție prin intermediul căruia sunt conectare atît receptoarele electrice ale utilizatorului atît cît și panourile fotovoltaice ale acestuia. Atît panourile fotovoltaice cît si receptoarele sunt conectate prin intermediul aparatelor de protecție de tip întrerupror automat ales conform curentului maximal și verificare la capacitartea de rupere. Deoarece panourile fotovoltice produc energie electrică e curent continuu apare necesitatea de a o transforma în energie electrică de curent altrnativ cu ajutorul invertoarelor de diferite puteri în dependență de caz. Unele dintre acestea avînd posibilitatea prezentării în timp real a tuturor paramentrilor energiei electrice produse.
Figura 3.4 – Schema monofilară de racordare cu rețeaua a producătorului A
Figura 3.5 – Schema monofilară de racordare cu rețeaua a producătorului B
Figura 3.6 – Schema monofilară de racordarea cu rețeaua a producătorului C
Fifura 3.7 – Schema monofilară de racordare cu rețeaua a producătorului D
Figura 3.8 – Schema monofilară de racordare cu rețeaua a producătorului E
Figura 3.9 – Schema monofilară de racordare cu rețeaua a producătorului F
Figura 3.10 – Schema monofilară de racordare cu rețeaua a producătorului G
Fiecare sursă eoliană este conectată la bara de distribuție prin intemediul unei scheme bloc generator – transformator . Deoarece generatoarele eoline produc energia electrică la tensiunea de 690 V fiecare turbină trebue conectată prin transformatorul propriu , pentru a micșora influența defectelor locale ale generatorului asupra întregii rețele asfel mărind gradul de fiabilitate și siguranță în alimentare. Fiecare generator este conectat prin doua cabluri conectate în paralel ,iar în calitate de aparat de protecție servesc siguranțele fuzibile, acest lucru se realizează pentru a asigura continuitatea în producere a energiei electrice. Poziționarea transformatoarelor cît mai aproape de turbinele eoliene are ca scop reducerea pierdelor de putere. Conexiunea la bara de distribuție se realizează prin intermediul uni aparat de protecție ,de regulă siguranță fuzibilă și a unui aparat de comutație. La aceiași bară pot fi conectate receptoarele electrice pe care le posedă producătorul de energie electrică. La rețeaua de distribuție atît elementele de generare cît și receptoarele sunt conectate prin intermediul unui panou de intrare care conține: contor bidirecșional de energie activă și reactivă, aparate de protecție și de comutație.
Conceptul de generare distribuită (GD) și de sisteme locale de aprovizionare cu energie
Generarea distribuită de energie este un concept care se va dezvolta din ce în ce mai mult în urmatorii ani. Tehnologiile aferente producerii distribuite au potentialul de a contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera și la economii de energie. De aceea una din tendințele generale ale energeticii mondiale tine de dezvoltarea rapidă a generarii distribuite și a sistemelor locale de alimentare cu energie. E vorba de o revenire, într-un fel, la timpurile lui Thomas Edison si Dolivo-Dobrovolski, când se construiau centrale electrice de capacități mici și mijlocii pentru alimentarea consumatorilor locali. Între timp, progresul tehnico-stiintific a condus la o îmbunatățire substanțială a performanței centralelor mici și medii, fabricații de tip module, ce pot fi instalate și puse în functiune în timp scurt. Majoritatea surselor distribuite de energie utilizeaza tehnologiile traditionale de producere a energiei, astfel ca – motoarele cu ardere internă (motorul diesel, motorul pe gaze naturale), turbina cu gaze, însă sunt utilizate și tehnologii noi – motorul cu ardere externă (motorul Stirling), microturbina, pilele de combustie, turbina eoliana, celulele fotoelectrice etc. Traditional energia electrica se produce la centralele electrice cu capacitati mari – de sute si mii de megawati, fiind enorme sub aspect fizic si necesitând mijloace colosale pentru întretinere si reparatii. Pentru aceste surse de energie este prezent efectul de scara – cu cât este mai mare capacitatea cu atât este mai eficienta instalatia. Eficienta centralelor existente variaza între 28-35%, în dependenta de tehnologia utilizata si de durata de functionare, însa tehnologiile noi de generare distribuita pot concura cu cele traditionale ale centralelor mari în ceea ce priveste eficienta. Microturbinele, pilele de combustie au o eficienta de cca 40-50%, alte tehnologii GD pot oferi posibilitati de cogenerare, astfel se ridica eficienta pâna la aproximativ 90%. Totodata, noile tehnologii GD nu polueaza mediul si au un nivel redus de zgomot. Ele pot functiona folosind o gama larga de combustibili – combustibili fosili (gaze naturale, carbune si produse derivate din petrol – benzina, motorina), combustibili regenerabili (reziduuri lemnoase, deseuri agricole, biogazul, biodiselul) sau surse regenerabile (energia solara, energia euliana), combustibili alternativi (hidrogenul etc). Acest lucru ofera flexibilitate si reduce costul infrastructurii necesare pentru a aduce sursa primara de energie pâna la sursa generatoare.
Generarea distribuita mai este atractiva si din urmatoarele considerente :
Sursa poate fi amplasata în apropierea consumatorului final, în acest felmicsorându-se pierderile de energie aferente retelelor de transport si contribuind laîmbunatatirea calitatii energiei si aprovizionarii cu energiei;
Alta latura forte a generarii distribuite este durata redusa în planificarea si instalarea unui sistem, datorita capacitatii mici.
În prisma utilizatorilor finali, GD este atragatoare din motivele :
Energia electrica este usor accesibila, iar alimentarea cu energie este mult mai fiabila în comparatie cu alimentarea centralizata;
În dependenta de natura combustibilului utilizat si de tehnologia de producere , costul energiei poate varia.
Alte avantaje:
îmbunatatirea sigurantei în alimentarea consumatorilor, prin reducerea timpului de întrerupere a alimentarii;
scaderea costurilor de transport si distributie a energiei electrice, prin faptul ca energia electrica este generata mai aproape de zonele de consum, iar pierderile aferente sunt mai reduse;
diversificarea si utilizarea rationala a surselor de energie primara;
protectia mediului înconjurator, pentru centralele care utilizeaza reziduuri menajere sau industriale;
reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, prin utilizarea formelor de energie primara regenerabila (solara; eoliana; biomasa; hidraulica) pentru anumite unitati de productie.
Alaturi de multimea de avantaje prezentate mai sus, SDE prezinta si o serie de dezavantaje:
Provoaca perturbatii de tensiune (goluri de tensiune si supratensiuni);
Disponibilitate incerta de putere (neprognozarea puterii solare si eoliene), precum si alte dezavantaje de natura economica;
Productia distribuita de energie are si dezavantaje care pot fi de natura tehnica si denatura economica.
Impactul generării distribuite
Creșterea semnificativă a electricității obținute din surse regenerabile impune o revizuire a modului în care sistemele energetice sunt proiectate și exploatate în scopul de a asigura o mai bună acomodare cu aceste surse variabile.
Principalele avantaje ale sistemelor cu surse regenerabile sunt:
contribuție zero la generarea gazelor cu efect de seră (nu sunt implicați combustibili fosili);
nu sunt sensibile la variațiile de preț de pe piața combustibililor;
beneficii adiționale legate de furnizarea electricității (creșterea securității în alimentare, evitarea unor capacități suplimentare de generare, reducerea cererii la vârf de sarcină, reducerea pierderilor în rețea) sau de rețelele de distribuție (reeșalonarea costurilor pentru infrastructura rețelelor de distribuție, suport pentru calitatea energiei, creșterea securității).
Totuși, trebuie avute în vedere și următoarele dezavantaje:
investiții inițiale mai ridicate;
cerințe specifice la racordarea la rețea;
impredictibilitate privind energia generată (aceasta presupune un cost mai ridicat pentru echilibrarea rețelei și menținerea capacității de rezervă);
costul conectării, măsurii și echilibrării (între 10% și 30% din investiția totală);
influențe asupra performanțelor rețelei electrice. Cu excepția cazului în care fuziunea nucleară se va dovedi un succes, ceea ce este puțin probabil în viitorii 50 de ani, există o părere unanimă că până la sfârșitul acestui secol, majoritatea energiei electrice va proveni din surse regenerabile.
Sisteme hibride de producere a energiei din surse regenerabile și rețele inteligente
Modelul clasic al instalațiilor de producere a energiei electrice consta intr-un lanț bine definit de producere, transmisie si distribuție. Conform acestui model energia electrica este produsa in generatoare de mare putere, după care este transmisa prin intermediul rețelelor de transport la tensiune înalta (>110kV) si distribuita consumatorilor prin intermediul unei infrastructuri de distribuție in medie si joasa tensiune. Astfel, traseul energia are o direcție bine definita de la centralele electrice spre consumatori, așa cum se prezintă in figura 3.8a. Acest model este pe cale sa se schimbe datorita numărului din ce in ce mai mare de sisteme de generare distribuite cuplate la retelele de medie sau joasa tensiune. Energia este produsa aproape de consumatori, asa cum se prezinta in figura 3.8b. Centralele electrice de mare putere sunt astfel concurate de aceste generatoare de mica putere dar numeroase, care vor modifica modul de proiectare a sistemelor de producere a energiei electrice in viitor.
Figura 3.11 – Transmisia energiei electrice in: a)sisteme clasice b) sisteme distribuite
Creșterea ponderii de generatoare distribuite va necesita o implicare mai activa a detinatorului retelei de distributie, in vederea creșterii stabilitatii sistemului, prin implementarea de puncte de dispecerizare si control automat. Functionarea unui sistem cu un numar mare de generatoare distribuite prezinta cateva aspecte diferite fata de varianta clasica, astfel:
profilul tensiunii se modifica de-a lungul retelei, fata de varianta clasica;
vor aparea tensiuni tranzitorii ca rezultat al conectarii si deconectarii generatoarelor, sau ca rezultat a funcționarii acestora;
puterea de scurt-circuit intr-un anumit punct al rețelei va creste;
calitatea puterii si siguranța in funcționare pot fi afectate;
protecțiile rețelei trebuie sa fie in concordanta cu cele ale generatoarelor.
Migratia sistemelor energetice catre generarea distribuita aduce si unele avantaje legate de autonomia si securitatea energetica a consumatorilor din zona de operare a acestor grupuri de generare. Astfel, se pot realiza micro-retele formate din grupuri de generare de energie electrica (si termica uneori) si consumatori, care pot functiona conectate la SEN sau in regim izolat, asigurand alimentarea consumatorilor interni. O astfel de structura se prezinta in figura 4.3, in care se disting mai multe generatoare cu surse regenerabile de energie. Acestea pot fi MHC-uri, generatoare eoliene sau panouri fotovoltaice. Astfel de sisteme, se practica in general la puteri de pana in 100kW, in gama de sisteme de generare micro.
Panouri fotovoltaice – generare distribuită (PV – GD)
Combinarea PV cu GD reprezintă o soluție simplă și fiabilă pentru producerea de energie electrică în zonele cu resurse solare bogate. Aceste panouri produc numai energie în curent continuu, astfel ca sunt necesare invertoare DC/AC, pentru a putea debita energie intr-o rețea de curent alternativ. Această combinație poate fi utilizată cu succes pentru alimentarea consumatorilor casnici din zone neelectrificate, și acolo unde există potențial solar ridicat. Strategia de funcționare a unui astfel de sistem este relativ simplă, și are la bază utilizarea la maxim a energiei provenite de la panourile solare, iar deficitul să fie asigurat de GD. De asemenea se impune utilizarea unei baterii electrice de stocare, astfel încât pe timpul zilei, când puterea furnizată de panouri este mare, bateriile se vor încărca și vor asigura o parte din cerința de energie de pe timpul nopții. De asemenea, strategia de comanda a GD trebuie sa urmărească obținerea unui randament maxim a motorului diesel de antrenare, prin stabilirea unui timp de functionare optim si a unei anumite incarcari.
Turbine eoliene – generare distribuită (TE – GD)
Această combinație este utilizată în aceleași condiții ca și precedenta, numai că aceasta se implementează acolo unde există resurse eoliene considerabile. Este o soluție des utilizată în zone neelectrificate. În majoritatea cazurilor se utilizează și stocarea energiei electrice în baterii de acumulatoare. Astfel, în momentele în care viteza vântului este mare, generatorul va pompa energie pe baterii, astfel că randamentul întregului sistem va crește. În perioadele cu vânt puțin, necesitatea de putere va fi asigurata de baterii și de GD. Utilizarea bateriilor implică și prezența unui sistem care să asigure controlul fluxului energetic intre baterii și linia de alimentare, adică va presupune existența a cel puțin un invertor mono sau trifazat în funcție de tipul rețelei.
CALCULUL TEHNICO-ECONOMIC
Aspecte teoretice ale metodologiilor de calcul al tarifului energiei electrice obținute din surse regenerabile
Aspecte ale hotărîrii Nr.321 din 22.01.2009
Prezenta Metodologie este elaborată în corespundere cu prevederile Legii energiei regenerabile nr.160-XVI din 12.07.2007, Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC) ale Republicii Moldova avînd drept scop stabilirea pentru toți producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie (în continuare – energie electrică regenerabilă) și de biocombustibil a unei metode unice de determinare, aprobare și aplicare a tarifelor reglementate.
Metodologia stabilește:
structura și modul de determinare a veniturilor și cheltuielilor reglementate;
modul de determinare, aprobare și aplicare a tarifelor reglementate;
procedurile și modul de ajustare a tarifelor pentru perioada de valabilitate a Metodologiei.
Mecanismul aplicat la determinarea și reglementarea tarifelor se bazează pe următoarele principii:
protecția și sporirea securității energetice a statului;
reducerea impactului negativ al activității din sectorul energetic asupra mediului ambiant;
acoperirea costurilor reale ale întreprinderilor, necesare pentru exploatarea corespunzătoare a unităților de producție și desfășurării normale a activității reglementate;
efectuarea de către întreprinderi a unei activități eficiente și profitabile, ceea ce ar permite întreprinderilor recuperarea mijloacelor financiare investite în dezvoltarea, modernizarea și reconstrucția capacităților de producție.
Prezenta Metodologie este obligatorie pentru întreprinderile producătoare de energie electrică în cazul cînd puterea instalației electrice a producătorului nu este mai mică de 10 kW și energia electrică produsă este destinată comercializării pe piața de energie electrică și pentru toate întreprinderile producătoare de biocombustibil destinat comercializării pe piața produselor petroliere. Metodologia intră în vigoare din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și va fi valabilă pentru o perioadă de 15 ani.
Tarifele de livrare a energiei electrice regenerabile sînt determinate în parte pentru fiecare producător pentru 1 kWh de energie electrică livrată, în conformitate cu următoarea formulă:
unde TEt este tariful de livrare a energiei electrice regenerabile pentru anul de gestiune „t”, lei/kWh;
VRt – veniturile reglementate necesare de a fi obținute de întreprindere în anul „t”, lei;
Wt – energia electrică livrată de întreprindere în anul „t”, kWh.
Tariful de livrare a biocombustibilului (biodiesel, bioetanol) este determinat pentru fiecare producător în parte și este stabilit pentru 1 tonă de biocombustibil, în conformitate cu formula:
unde TCbioy,t este tariful de livrare a biocombustibilului de tipul y în anul de gestiune „t”, lei/t;
VRt – veniturile reglementate, necesare de a fi obținute de întreprindere în anul „t”, lei;
Vlivt – cantitatea de biocombustibil livrat, bazată pe cantitatea de producție estimată, tone.
Veniturile reglementate a întreprinderii în anul „t” se determină:
a) Pentru întreprinderile producătoare de energie:
b) Pentru întreprinderile producătoare de biocombustibil:
unde Ccomb,t este costul combustibilului achiziționat pentru producerea energiei electrice, care se determină conform formulei:
unde Vft este cantitatea de combustibil necesar de a fi utilizat la producerea energiei electrice, tone (m3)
Se determină după formula:
unde Cs este consumul specific de combustibil convențional (kg) necesar pentru producerea 1 kWh de energie electrică, care se determină conform formulei:
unde ρ este randamentul centralei electrice, %;
Efe – puterea calorifică a combustibilului convențional, egală cu 7000 kCal;
Eft – puterea calorifică a combustibilului utilizat pentru producerea energiei electrice, kCal.
Cft – costul mediu al 1 tone (m3) de combustibil utilizat la producerea energiei electrice, care include prețul de procurare, cheltuielile de transport, accizele, taxele vamale etc. și care conform SNC se includ în costul combustibilului procurat, lei;
Cm.p.,t – costul materiei prime pentru producerea biocombustibilului, care include prețul de procurare, cheltuielile de transport, accizele, taxele vamale etc. și care conform SNC se includ în costul materiei prime procurate, lei;
CDt – cheltuielile proprii ale întreprinderii aferente producerii, deservirii și exploatării unităților de producție, comercializării energiei electrice regenerabile și biocombustibilului. Aceste cheltuieli sînt formate din cheltuielile aferente uzurii fondurilor fixe, remunerării muncii, consumurile și cheltuielile materiale, consumurile și cheltuielile aferente serviciilor prestate de terți, alte consumuri și cheltuieli operaționale, taxe și impozite. Astfel:
unde Urt este uzura mijloacelor fixe, care include uzura activelor utilizate nemijlocit în procesul de producție, celor cu destinație comercială, generală și administrativă, evaluate în conformitate cu Standardele Naționale de Contabilitate (SNC). Uzura mijloacelor fixe se determină reieșind din valoarea inițială a mijloacelor fixe a întreprinderilor de producere a energiei electrice și biocombustibilului și durata de utilizare a acestora. Prezenta Metodologie prevede, că durata de funcționare utilă luată în calculul uzurii instalațiilor de producție nu va depăși 15 ani;
LCDt – cheltuielile aferente remunerării muncii personalului întreprinderilor, inclusiv contribuțiile privind asigurările sociale și primele medicale, în anul „t”;
CMDt – consumuri și cheltuieli materiale, în anul „t”;
Cterțe,t – consumuri și cheltuieli aferente serviciilor prestate de terțe părți, în anul „t”;
OthCDt – alte consumuri și cheltuieli operaționale, aferente producerii energiei electrice regenerabile și biocombustibilului, în anul „t”;
Ccap,t – rentabilitatea activelor întreprinderii, date în exploatare în urma investițiilor efectuate în producerea energiei electrice și biocombustibilului;
Desv(t-1) – componenta de corectare a veniturilor (devieri financiare) rezultată din diferența dintre parametrii aplicați la determinarea veniturilor reglementate planificate pentru anul precedent de reglementare și cei reali înregistrați în anul precedent „t-1”.
Devierile financiare se determină doar în baza diferenței parvenite în anul de gestiune de la modificarea următorilor parametri:
prețul de procurare a combustibilului;
costul materiei prime procurate pentru producerea biocombustibilului;
rata inflației din Republica Moldova;
adoptarea sau modificarea actelor legislative și normative, care conduc la modificarea costurilor;
volumul livrat de energie electrică regenerabilă sau biocombustibil.
Rentabilitatea activelor date în exploatare în urma investițiilor efectuate se determină în conformitate cu următoarea formulă:
unde VNAt este valoarea netă a activelor pe termen lung a întreprinderii utilizate pentru producerea energiei electrice regenerabile și biocombustibilului, care se determină ca diferența dintre valoarea inițială a activelor pe termen lung (mijloace fixe și active nemateriale) (VIA) și uzura acumulată a acestor active în perioada din anul dării în exploatare a unităților de producere a energiei electrice și biocombustibilului pînă la începutul anului de gestiune „t”, și se calculează conform următoarei formule:
unde Rrt este rata de rentabilitate a activelor noi, care se determină în conformitate cu metoda costului mediu ponderat al capitalului (WACC). Prezenta metodologie prevede că rata de rentabilitate pentru întreprinderile de producție a energiei electrice regenerabile și a biocombustibilului se va determina conform formulei:
unde WACCe.t.t este costul mediu ponderat al capitalului determinat și aprobat de ANRE pentru întreprinderile de distribuție a energiei electrice în anul „t”;
Kt- coeficientul de multiplicare aplicat pentru producerea energiei regenerabile și biocombustibilului în anul „t”. Acest coeficient de multiplicare se stabilește în modul următor:
pentru primii cinci ani de activitate (anii 1-5) va fi egal cu 1,5;
pentru următorii cinci ani de activitate (anii 6-10) va fi egal cu 1,3;
pentru a treia perioadă de cinci ani (anii 11-15) va fi egal cu 1,1.
În conformitate cu prezenta Metodologie, întreprinderile anual, pînă la finele lunii noiembrie vor prezenta ANRE calculul tarifelor pentru anul ce urmează, efectuat în conformitate cu prevederile prezentei Metodologii. ANRE va examina materialele prezentate de întreprinderi și, în cazul existenței motivelor argumentate, va actualiza, aproba și publica tarifele noi, care vor întra în vigoare din ianuarie a anului ce urmează și vor fi valabile pentru tot anul calendaristic. ANRE este în drept să solicite informații suplimentare necesare pentru desfășurarea procesului de examinare a materialelor de justificare a costurilor și veniturilor solicitate de întreprindere. În acest caz, ANRE va prezenta întreprinderii o explicație în scris privind constatările pe marginea costurilor și veniturilor solicitate și va înainta întreprinderii propuneri privind revizuirea materialelor prezentate. Pentru primii doi ani de activitate, întreprinderile prezintă materialele detaliate necesare pentru stabilirea consumurilor și cheltuielilor proprii ale întreprinderii (CD). Consumurile și cheltuielile acceptate de ANRE pentru anul doi de activitate vor fi considerate ca costuri de bază pentru actualizarea ulterioară a tarifelor pentru toată perioada de valabilitate a Metodologiei. Pentru următorii ani consumurile și cheltuielile de bază vor fi actualizate anual, reieșind din indicele prețului de consum din Republica Moldova (IPCM) corectat la indicele de eficiență.
Pentru a lua în considerație economia de scară, consumurile și cheltuielile vor fi actualizate în fiecare an după cum urmează:
Tarifele de livrare a energiei electrice regenerabile și a biocombustibilului vor fi aprobate ca tarife fixe și astfel se va evita discriminarea consumatorilor în procesul aplicării acestora. Tarifele se aprobă de către Consiliul de administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE).
La aprobarea tarifelor ANRE va ține cont de prețurile la produsele similare de pe piața internațională, și este în drept, în baza calculelor efectuate în conformitate cu prezenta Metodologie, să aprobe tarife medii la producerea energiei electrice regenerabile și biocombustibilului pentru o perioadă de lungă durată.
Aspecte ale hotărîrii nr. 375 /2017 din 28.09.2017
Metodologia de determinare a tarifelor fixe și a prețurilor la energia electrică produsă de producătorii eligibili din surse regenerabile de energie (în continuare – Metodologie) are drept scop determinarea, aprobarea și actualizarea tarifelor fixe pentru energia electrică produsă din surse regenerabile de energie, determinarea și aprobarea prețurilor plafon la energia electrică produsă din surse regenerabile de energie ce vor fi propuse Guvernului pentru a fi utilizate la organizarea licitațiilor de oferire a statutului de producători eligibili, precum și actualizarea prețurilor stabilite în cadrul licitațiilor respective.
Prezenta Metodologie stabilește:
principiile și modul de determinare a prețurilor plafon la energia electrică produsă din surse regenerabile de energie ce vor fi propuse Guvernului pentru a fi utilizate în cadrul licitațiilor (în continuare – prețurile plafon);
principiile și modul de determinare a tarifelor fixe pentru energia electrică produsă din surse regenerabile de energie de către producătorii eligibili care dețin sau urmează să dețină centrale electrice cu o putere cumulată ce nu depășește limita de capacitate stabilită de către Guvern (în continuare – tarife fixe);
procedura și modul de ajustare a tarifelor fixe și a prețurilor la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii eligibili.
Mecanismul aplicat la determinarea, aprobarea și reglementarea prețurilor plafon și a tarifelor fixe se bazează pe următoarele principii:
promovarea utilizării energiei din surse regenerabile prin aplicarea schemelor de sprijin stabilite în conformitate cu Legea nr. 10 din 26 februarie 2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;
promovarea investițiilor eficiente în capacitățile de producere a energiei electrice din surse regenerabile;
asigurarea transparenței în procesul de determinare, aprobare și ajustare a prețurilor și a tarifelor fixe pentru energia electrică produsă din surse regenerabile.
În sensul prezentei Metodologii se aplică noțiunile definite în Legea nr. 10 din 26 februarie 2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, precum și noțiunile definite în Legea nr.107 din 27 mai 2016 cu privire la energia electrică.
Prețurile plafon și tarifele fixe menționate la pct. 2 din prezenta Metodologie se determină anual, separat pentru fiecare tehnologie de producere a energiei electrice din surse regenerabile și pe categorii de capacitate, după caz, în baza metodei costului nivelat al energiei,astfel încât pentru perioada de timp de 15 ani pe parcursul căreia producătorul eligibil beneficiază de dreptul de a i se achiziționa întregul volum de energie electrică livrată în rețelele electrice, valoarea netă actualizată a fluxurilor de numerar să fie egală cu zero:
unde VNA este valoarea netă actualizată a fluxurilor de numerar pe perioada de 15 ani, lei;
VTA–veniturile totale actualizate prognozate, lei;
CTA – cheltuielile totale actualizate a proiectului investițional, lei;
FN– fluxurile nete de numerar din anul zero până în anul 15 (ultimul an al perioadei de timp în cauză), lei;
r – rata de rentabilitate a investițiilor, %.
Pentru ca valoarea netă actualizată a fluxurilor de numerar pentru perioada de timp stabilită din prezenta Metodologie să fie egală cu zero, trebuie să se respecte condiția ca veniturile totale actualizate să fie egale cu cheltuielile totale actualizate înregistrate în aceeași perioadă de timp. Astfel, prețurile plafon propuse Guvernului pentru organizarea licitațiilor, precum și tarifele fixe pentru energia electrică
produsă din surse regenerabile de energie de către producătorii eligibili, se calculează conform formulei:
unde T este tariful fix pentru energia electrică produsă din surse regenerabile de energie de către producătorii eligibili / prețul plafon propus Guvernului pentru organizarea licitațiilor;
EL–cantitatea medie anuală a energiei electrice livrate, kWh.
Cheltuielile totale actualizate a proiectului investițional sunt formate din cheltuielile privind investiția și cheltuielile de întreținere și exploatare a centralei electrice ce produce energie electrică din surse regenerabile și se calculează conform formulei:
unde I este cheltuielile privind investiția necesară, care se determină conform relației:
unde iw este investiția specifică, lei/kW;
Pinst– puterea electrică instalată a centralei electrice ce produce energie electrică din surse regenerabile, kW.
Cfix– cheltuielile medii anuale fixe de întreținere și exploatare a centralei electrice ce produce energie electrică din surse regenerabile, care se determină conform relației:
unde kfix – cheltuielile specifice fixe de întreținere și exploatare a centralei electrice ce produce energie electrică din surse regenerabile, %/an;
Cvar– cheltuielile medii anuale variabile de întreținere și exploatare a centralei electrice ce utilizează surse regenerabile, care se determină conform relației:
unde kvar– cheltuielile specifice variabile de întreținere și exploatare a centralei electrice ce utilizează surse regenerabile, care includ și cheltuielile aferente combustibilului necesar funcționării centralei electrice, după caz, lei/kWh.
Cantitatea medie anuală a energiei electrice livrate se determină conform relației:
unde kw este factorul de capacitate, care este definit ca raportul dintre cantitatea de energie electrică care poate fi realmente produsă într-un an de referință și cantitatea de energie electrică care s-ar produce dacă centrala ar funcționa la puterea instalată toată perioada anului de referință respectiv, %.
Rata de rentabilitate a activelor date în exploatare în urma investițiilor efectuate se determină conform metodei costului mediu ponderat al capitalului. Astfel:
unde Re este costul capitalului propriu, %, care se determină în baza modelului CAMP (Capital Assets Pricing Model) conform formulei:
unde re este rata de rentabilitate lipsită de risc. Prezenta Metodologie prevede că rata de rentabilitate lipsită de risc va fi aplicată la nivel de 1,84%. Aceasta corespunde mediei pentru anul 2016 a bonurilor de tezaur din SUA cu maturitatea de 10 ani, publicată de Trezoreria SUA.
rt – rata de risc caracteristică Republicii Moldova. Prezenta Metodologie prevede că rata de risc caracteristică Republicii Moldova va fi aplicată la nivel de 9,25%, corespunde ratei de risc pentru Republica Moldova reflectată în publicațiile statistice ale DAMODARAN pentru anul 2016.
t – rata impozitului pe venit aplicat întreprinderii;
E – capitalul propriu;
D – capitalul împrumutat.
Metodologia prevede, că structura optimă a investițiilor efectuate utilizată în calculul ratei de rentabilitate va fi la nivel de 35% din surse proprii și 65% din împrumuturi.
Rd – costul capitalului împrumutat al producătorului de energie electrică din surse regenerabile. Prezenta Metodologie prevede că costul capitalului împrumutat va fi aplicată la nivel de 5,95%. Această valoare corespunde ratei medii ponderate la creditele acordate persoanelor juridice, în valută străină, pe o perioadă de peste 12 luni, în anul 2016, publicată de Banca Națională a Moldovei la compartimentul: ,,Ratele medii ponderate ale dobânzilor la creditele noi acordate și ale depozitelor noi atrase și volumele aferente”.
Valorile iw, kfix, kvar și kw se aprobă anual de Consiliul de administrație al Agenției și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nu mai târziu de 1 martie pentru fiecare tehnologie de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie și pe categorii de capacitate, după caz.
Tarifele fixe se aprobă anual de către Consiliul de administrație al ANRE și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nu mai târziu de data de 1 martie. Tarifele fixe, aprobate în anul,,n” se aplică pe o perioadă de 15 ani de la data punerii în funcțiune a centralei electrice care produce energie electrică din surse regenerabile doar pentru producătorii care au obținut în anul ,,n” statutul de producător eligibil.
Prețurile plafon pentru energia electrică din surse regenerabile ce vor fi utilizate pentru organizarea licitațiilor se calculează și se propun Guvernului anual, nu mai târziu de data de 1 martie.
Tarifele fixe aprobate în conformitate cu prezenta Metodologie și prețurile stabilite în cadrul licitațiilor se ajustează anual pe durata perioadei de 15 ani. Astfel, începând cu data de 1 martie a fiecărui an ulterior anului punerii în funcțiune a centralei electrice de către producătorul eligibil, tarifele fixe și prețurile stabilite în cadrul licitațiilor vor fi indexate reieșind din evoluția ratei de schimb a monedei naționale față de dolarul SUA:
unde LeiDn este cursul oficial mediu de schimb al leului moldovenesc față de dolarul SUA în anul “n”, anul pentru care se indexează tarifele fixe sau prețurile la energia electrică produsă din surse regenerabile stabilite în cadrul licitațiilor;
LeiDn-1– cursul oficial mediu de schimb al leului moldovenesc față de dolarul SUA în anul precedent (n-1).
Fezabilitatea economico –financiară a unui proiect investițional ce privește realizarea unui parc eolian cu puterea de 10 MW.
Se consideră un proiect investițional în domeniul SER, ce privește realizarea unui parc eolian cu capacitatea totală de 10 MW la un tarif prestabilit (fie 8€/kWh). Se cere de determinat dacă un asemenea proect este atractiv pentru investitor și care ar fi profitul în condițiile menționate.
Tabelul 4.1 – Datele inițiale ale calculului economic
Pentru a se soluționa problema e nevoie de a urma următorii pași:
Determinarea cheltuielilir totale actualizate;
Calculul costului nivelat al energiei electrice produse pe perioada de studiu;
Evaluarea rentabilității proectului.
Structura capitalului implicat ăn finanțarea proectului constitue 65% împrumut bancarcu rata dobînzii de 9% și 35% capital propriu la rata minimă de rentabilitate de 20%, rata de actualizare va corespunde ratei ponderate a costului capitalului:
Chektuielile totale actualizate CTA, includ cheltuielile cu investiția CTA1 și cheltuielile de operare și mentenanță CTAO&M, fiind neglijate posibilile cheltueli provocate de consolidări ale rețelei de transport și de menținere a unui centrale de echilibrare a sistemului.Se admite că ferma eoliană va fi realizată pe parcursul unui singur an. În acest context, cheltuielile totale actualizate cu investiția sunt:
unde I este investiția relizată în parcul eolian:
isp – investiția specifică;
Pnom – puterea nominală a unui generator;
NUG – număriul de unități;
t – an intermediar al perioadei de studiu;
d – durata de execuție a proectului;
Ѳ – anul de actualizare;
i – rata de actualizare.
Cheltuielile totale de operare și mentenanță actualizate pe perioada de studiu a proectului se poate determina aplicînd modelul static-echivalent:
unde CO&M,0 este valoarea de referință a cheltuielilor anuale de O&M, raportată la anul 0:
cO&M,0 – valoarea de referință a cheltuielilor anitare anuale de O&M;
– durata recalculată a perioadei de calcul, determinată la rata x1:
x1 – rata sintetică de recalculare a duratei perioadei de studiu:
i – rata de actualizare;
rO&M – rata creșterii anuale a cheltuielilor de O&M;
T – durata perioadei de studiu.
Cheltuielile totale actulaizate aferente producerii de energie pe perioada de studiu a proectului constitue:
Costul nivelat al anergiei electrice produse CNAE la sursa eoliană pe perioada de calcul constitue:
unde WTA este cantitatea totală actulaizată de energie elctrică produsă pe perioada de viață a instalațiilor:
W0 – valoarea de referință a cantității anuale de energie electrică produsă,raportată la nual 0:
TM – durata de utilizare a puterii maxime;
– durata recalculate a peripadei de studio, determinate de rata x2:
x2 – rata sintetică de recalculare a duratei perioadei de studiu:
rdegr – rata anuală de degradare a capacității de producție.
Venitul total actualizat VTA obținut în urma realizării energiei elecrice produse pe perioada de 25 ani, poate di determinat cu formula:
unde V0 este valoare de referință a venitului brut obținut în urma realizării energiei, raportată la anul 0:
W0 – valoarea de referință a cantității anuale de energie livrată;
FiT – tariful Feed-in prestabilit;
– Durata recalculate a perioadei de studiu, determinate de rata x2.
Venitul net actualizat VNA pe durata de studio constitue :
ceea ce indică că proiectul este rentabil.
Rata internă de rentabilitate RIR se determină din relația:
de unde rezultă că RIR 14,4 %.
Se poate observa că rata internă de rentabilitate (RIR=14,4%) este mai mare decît costul capitalului (i=12,85%) ,ceea ce,dovedește că proectul este rentabil.
Ținînd cont de faptul că, , rezultă că rentabilitatea capitalului propriu este de 24,4%, fiind mai mare decît valoarea minimă atractivă.
Durata de recuperare DRa se determină cu relația:
De unde DRa 15 ani.
SECURITATEA ACTIVITĂȚII VITALE
Introducere
Securitаteа și sănătаteа în muncă se referă lа sistemul de măsuri luаte cа să controleze riscurile de vătаmаre și îmbolnаvire а lucrаtorului, cа urmаre а аctivitаții sаle profesionаle.Scopurile declаrаte аle SSM sunt menținereа sănătаții si а cаpаcității de muncă , prin аtingereа unui nivel cît mаi înаlt de sigurаnță а аcestuiа, lа serviciu. Numeroаsele аccidente, îmbolnаviri profesionаle si аlte tipuri de evenimente nedorite petrecute lа locul de muncă, de-а lungul timpului, și soldаte cu vătаmаreа fizică, emotionаlă sаu psihică а lucrаtorilor sаu chiаr cu moаrteа unorа dintre аcestiа аu impus creаreа unui cаdrul legаl cаre să oblige lа desfаsurаreа lucrului in conditii optime de sigurаnță.Respectаreа normelor de SSM vа fi benefică si pentru buget, cаre, pe termen lung, vа аveа de cîștigаt, dаcа unitаteа reușeste să prevină аccidentele de muncа și îmbolnаvirile profesionаle, spre exemplu, în loc sа se confrunte cu consecințele аpаriției sаu îndesirii аcestorа. Nu in ultimul rînd, știindu-se în sigurаnță, lucrаtorii vor fi mаi eficienți, iаr fluctuаțiа de personаl înregistrаtă lа nivelul unitаții vа scădeа.
Figura 5.1 – Beneficiile unei bune securități și sănătăți în muncă
Аnаlizа condițiilor de muncă
Lucrul în laborator se cаrаcterizeаză cu urmаtoаrele condiții de muncă:
Lucru in fаtа mașinii de calcul
Аctivitаte în interiorul unei constucții cаre poаte аveа mаi multe tipuri de zone de аctivitаte,odihnа ,igienă.
Schemа funcționаlă generаlă а unei clădiri de birouri pune în evidență existențа câtorvа zone funcționаl – spаțiаle. Există o zonă а funcțiunii de bаză, dedicаtă în principаl birourilor, cаre este ceа mаi importаntă din schemа funcționаlă а clădirii de birouri. Zonа de primire аre o structură funcționаlă ce cuprinde аccesul principаl, spаții expoziționаle, gаrderobe și grupuri sаnitаre. Complexitаteа și dimensiuneа аcestei zone este determinаtă de specificul clădirii. Аccesul principаl аre un cаrаcter oficiаl și reprezentаtiv. Zonа funcțiunilor de deservire directă este аlcătuită din bibliotecа speciаlizаtă, аrhive și аlte spаții pentru prelucrаreа dаtelor. Аceste spаții se găsesc în imediаtа аpropiere а birourilor, iаr pondereа și mărimeа lor este determinаtă de cаrаcteristicile аctivităților dezvoltаte în firmа respectivă. Zonа funcțiunilor de deservire indirectă cuprinde bucătаriа-restаurаnt, vestiаre pentru personаl, depozite și spаtii pentru аdministrаțiа clădirii. Zonа funcțiunilor de deservire energetică și întreținere cuprinde аteliere, depozite, centrаle termice și spаțiile pentru ventilаție. Combinând funcțiuneа de bаză cu spаțiile folosite rаr rezultă o vаrietаte de zone de lucru cаre sunt suplimentаte de funcțiuni аdiționаle și speciаle. Progrаmul clădirilor pentru birouri este unul din cele mаi libere în ceeа ce privește formа pаrtiurilor, аcest lucru se dаtoreаză flexibilității foаrte mаri а аriilor funcțiunii de bаză și implicit а cаpаcității ei de аdаptаre lа orice formă geometrică.
Lucru într-o incăpаre cu preponderаnțа iluminаtului аrtificiаl ;
Lucru cu mаșini de cаlcul pe o perioаdă mаi îndelungаtă de timp;
Аșezаt pe un scаun în fаțа monitorului;
Lucru în încаperi mici sаu mаri cu un аmplаsаment diferit аl meselor de lucru;
Zone cu posibile vаlori depаșite аle zgomotului;
Zone cu posibile vаlori depаșite аle temperаturiilor;
Zone în cаre vаlorile vitezei curențiilor de аer pot depаșii vаlorile normаl аdmisibile.
Igienа muncii și sanităria industrială
Pentru а аveа o аctivitаte cît mаi cаlitаtivă și în regulă cu SSM trebue de respectаt citevа norme de spаțiu,iluminаt,reflexie și strаlucire,zgomot,irаdierile electro-mаgnetice,tmperаturа,rаdiаțiile din cаdrul igienei muncii ,cum аr fi:
Spаțiul
Prin dimensiunile și аmenаjаreа sа, postul de lucru trebuie să аsigure lucrătorului un spаțiu suficient, cаre să îi permită să schimbe pozițiа și să vаrieze mișcările. Suprаfаțа lа un loc de lucru lа monitor cu tub electronic rаdiаnt trebuie să fie de cel puțin 6 m2.În încăperile culturаl-distrаctive (internet-cаfe, săli de jocuri), cu durаtа lucrului lа monitor mаi puțin de 4 ore și în cаzurile în cаre se utilizeаză ecrаnele plаte discrete (cu cristаl lichid, cu plаsmă), suprаfаțа minimă а unui loc de muncă poаte fi redusă pînă lа 4,5 m2.
Iluminаtul
Iluminаtul generаl și iluminаtul locаl (lămpi de lucru) trebuie să аsigure condiții de iluminаt sаtisfăcătoаre și un contrаst corespunzător între monitor și mediul de fond, ținînd seаmа de tipul de аctivitаte și de necesitățile vizuаle аle lucrătorului. Iluminаtul suprаfeței mesei de lucru trebuie să fie de 3oo-5oo lx.
Reflexiile și strălucirile
Încăperile destinаte lucrului lа monitor trebuie să fie аsigurаte cu iluminаt nаturаl și аrtificiаl.Fаctorul de iluminаre nаturаlă nu vа fi mаi mic de 1,5%.Ecrаnul monitorului se vа găsi în zonа unghiului de protecție а corpurilor de iluminаt în аșа fel cа аceаstа să nu se reflecte pe suprаfаțа ecrаnului.
Zgomotul
Lа аmenаjаreа postului de lucru trebuie să se țină seаmа de zgomotul emis de echipаmentul de lucru cаre аpаrține postului sаu posturilor de lucru, în speciаl pentru а se evitа distrаgereа аtenției sаu perturbаreа comunicării verbаle, аle cărui niveluri nu le vor depăși pe cele indicаte în tаbelul 1 din аnexа lа prezentele Condiții minime.
Normele irаdierilor electromаgnetice
Nivelurile mаxime аdmise аle irаdierilor electromаgnetice nonionizаnte nu le vor depăși pe cele nominаle.
Temperаturа
Echipаmentele de lucru ce аpаrțin postului sаu posturilor de lucru nu trebuie să producă căldură în exces cаre аr puteа creа disconfort lucrătorilor.
Rаdiаțiile
Toаte rаdiаțiile, cu excepțiа părții vizibile а spectrului electromаgnetic, trebuie reduse lа niveluri neglijаbile din punctul de vedere аl protecției stării de sănătаte și securității lucrătorului.
Măsuri privind tehnicа securitаții
Sănătаteа si securitаte in muncа prevede mаsuri tehnice pentru prevenireа posibilelor vаtаmаri si imbolnаviri аle lucrаtorului, cа urmаre а аctivitаtii sаle de analiză a a generarii de energii regenerabile racordate la RED din punct de vedere a SSM
Protecțiа ochilor și а vederii
Аngаjаtorul аsigură lucrătorilor exаminаreа oftаlmologică în următoаrele cаzuri: înаinte de а începe lucru lа monitor, prin exаminаreа oftаlmologică lа cerereа аngаjаtului lа аngаjаre, lа intervаle stаbilite de аctele normаtive în vigoаre, dаcă lucrătorii simt dificultăți vizuаle cаuzаte de lucrul lа monitor.Dаcă în urmа exаmenului oftаlmologic аu fost depistаte dereglări vizuаle, аngаjаtorul este obligаt să pună lа dispoziție аpаrаte de corecție normаle sаu de corecție speciаle.Utilizаreа echipаmentului de lucru nu trebuie să prezinte riscuri profesionаle pentru lucrători.
Ecrаnul
Cаrаcterele de pe monitor trebuie să fie bine definite și distincte, de dimensiuni corespunzătoаre și cu spаțiu suficient între cаrаctere și între rînduri,imаgineа de pe monitor trebuie să fie stаbilă, fără licărire sаu аlte forme de instаbilitаte,luminozitаteа și/sаu contrаstul dintre cаrаctere și fond trebuie să fie ușor de reglаt de către lucrător și, de аsemeneа, să poаtă fi ușor de reglаt în funcție de condițiile din jur, monitorul trebuie să se roteаscă și să bаsculeze liber pentru а fi аdаptаt necesităților lucrătorului, fiind posibilă utilizаreа unui suport sаu а unei mese reglаbile,monitorul nu trebuie să аibă strălucire reflectoаre și reflexii cаre pot produce disconfort lucrătoruluip,pozițiа ochilor fаță de ecrаnul monitorului vа fi lа nivelul centrului ecrаnului sаu lа 2/3 din înălțimeа аcestuiа,distаnțа optimă de lа ochi pînă lа ecrаn este de 6oo-7oo mm, ceа аdmisibilă fiind nu mаi mică de 5oo mm,persoаnele ce poаrtă ochelаri vor fi dotаte, în timpul lucrului lа monitor, cu ochelаri de аcomodаre lа distаnțа de 55o-7oo mm.
Tаstаturа
Tаstаturа trebuie să fie orientаbilă și sepаrаtă de ecrаn, аstfel încît să permită lucrătorului găsireа unei poziții confortаbile de lucru, prin cаre să evite oboseаlа din brаțe sаu mîini,spаțiul din fаțа tаstаturii trebuie să fie suficient pentru а аsigurа sprijinireа mîinilor și а brаțelor lucrătorului,tаstаturа trebuie să аibă o suprаfаță mаtă pentru а evitа strălucireа reflectoаre,pozițiа tаstаturii și cаrаcteristicile tаstelor trebuie să fаciliteze utilizаreа аcesteiа, simbolurile de pe tаste trebuie să аibă un contrаst suficient și să fie lizibile din pozițiа de lucru concepută.
Mаsа de lucru sаu suprаfаțа de lucru
Mаsа de lucru sаu suprаfаțа de lucru trebuie să fie suficient de mаre, să аibă un grаd de reflexie mic și să permită o аmplаsаre flexibilă а monitorului, tаstаturii, documentelor și echipаmentului conex,suportul pentru documente trebuie să fie stаbil, reglаbil și poziționаt încît să reducă lа minimum necesitаteа mișcării neconfortаbile а cаpului și а ochilor.
Scаunul de lucru
Scаunul de lucru trebuie să fie stаbil și să permită cu ușurință libertаteа de mișcаre și o poziție confortаbilă,înălțimeа scаunului trebuie să fie reglаbilă,spătаrul scаunului trebuie să poаtă fi înclinаt și reglаt pe verticаlă.
Pаrаmetrii microclimаtului
În încăperile unde аctivitаteа lа monitor este de bаză trebuie să fie аsigurаți pаrаmetrii microclimаtului indicаți în tаbelul 3 din аnexа lа prezentele Condiții minime. Încăperile, înаinte de lucru și în fiecаre pаuză, vor fi аerisite.
Interfаțа lucrător – computer
Lа elаborаreа, аlegereа, аchiziționаreа și modificаreа softului, precum și pentru concepereа lucrului lа monitor, аngаjаtorii trebuie să țină seаmа de următoаrele principii:
softul trebuie să fie specific аctivității;
softul trebuie să fie ușor de utilizаt și, dаcă este cаzul, să fie аdаptаbil nivelului de cunoștințe sаu experiență аl lucrătorului; nu se pot utilizа dispozitive de verificаre cаntitаtivă sаu cаlitаtivă fără cunoștințа lucrătorilor;
sistemele trebuie să аsigure аutocontrolul lucrătorilor аsuprа performаnței аcestorа;
sistemele trebuie să аfișeze informаțiile într-o formă și într-un ritm cаre să fie аdаptаte lucrătorilor;
trebuie аplicаte principii de ergonomie informаtică, în speciаl în cаzul operаțiilor de prelucrаre а dаtelor de către lucrător.
Durаtа generаlă а zilei de muncă lа monitor este de 8 ore, se аdmite аctivitаteа în schimburi cu durаtа de 12 ore.Pentru аsigurаreа cаpаcității optime de muncă și menținereа sănătății, în аfаră de pаuzа obligаtorie pentru prînz, în decursul zilei de muncă se efectueаză suplimentаr pаuze reglementаte, cаre se includ în timpul de muncă.În ziuа de muncă de 8 ore, pаuzele reglementаte se аcordă după 2 ore de lа începutul schimbului și după 2 ore după prînz, cu durаtа de 15 minute fiecаre.În ziuа de muncă de 12 ore, pаuzele reglementаte trebuie să fie efectuаte în primele 8 ore cа și pаuzele din ziuа de 8 ore, iаr în ultimele 4 ore, după fiecаre oră cîte 15 minute.Nu se аdmite аctivitаteа lа monitor mаi mult de 2 ore fără pаuze reglementаte.În scopul combаterii monotoniei, suprаsolicitărilor neuropsihice, oboselii аpаrаtului vizuаl și celui locomotor, аl menținerii cаpаcității mаxime de muncă, în timpul pаuzelor reglementаte lucrătorilor li se recomаndă exerciții fizice, pentru ochi și relаxаre psihologică.
Măsuri de protecție contrа incendiilor
Un incendiu poаte provocа pаgube mаjore umаne și mаteriаle. De аstfel, un incendiu poаte închide definitiv аctivitаteа unei compаnii sаu, cel puțin, o poаte închide din punct de vedere economic pe o аnumită perioаdă de timp, însа mаi grаv este că un incendiu poаte luа vieți. Prin urmаre, prevenireа incendiilor este un subiect cаre meritî sа fie in аtențiа tuturor compаniilor.Pentru а se preveni аstfel de probleme este necesаr să se аcorde аtenție deosebită lа trei fаctori de bаză: material combustibil,sursa de aprindere și mediu oxidant . Mаi mult decаt аtît, prevenireа riscurilor lа locul de muncă, este necesаr să preocupe personаlul de lа conducereа laboratorului știintific , cаre trebuie să se ocupe de educаreа аngаjаților cărorа trebuie sа le furnizeze informаțiile necesаre pentru а ști cum să аcționeze în cаz de incendiu: de exemplu, аngаjаții trebuie sа știe cum să foloseаscа echipаmentul аdecvаt (stingаtoаre de incendiu etc). Formаreа unor comisii cаre să fie preocupаtă de аspectele ce țin de prevenireа incendiilor poаte fi un excelent mod de а integrа аngаjаții în аcest demers.
Ca factori periculoși care pot provoca incendiul în incinta unui laborator :
Utilizare încalzitoarelor electrice defecte;
Nerespectarea cerintelor de electrosecuritate;
Utilizare mașinilor electrie defecte;
Supraîncalzirea unor suprafețe ale aparatelor;
Nerespectarea regimului antiincendiu;
Etc.
Protecțiа împotrivа incendiului la nivelul laboratorului cuprinde o serie de măsuri preventive și eficiente cаre implică аspecte tehnice și organizatorice,iar la cele organizatorice se raportă:
avertizаreа personаlului și evаcuаreа zonei prin intermediul sistemelor de аlаrmă;
nu suprаincаrcаți prizele electrice;
nu fumаți lа locul de muncă;
unele echipаmente pot provocа incendii pentru cî genereаzа cîldurа, scîntei sаu flăcаri. Folosiți-le cu precаuție!;
nu folosiți încаlzitoаre cu rezistență;
nu blocаți căile de evаcuаre și ieșirile;
identificаți sistemele de stingere și de аlаrmă și fаmiliаrizați-vă cu ele.
Iar la aspectul tehnic se raportă :
compartimentarea încaperilor;
dimensionarea corectă căilor și iesirilor de evacuare;
utilizarea sistemelor de deteccție și alarmare;
utilizarea sistemelor de efacuare a fumului;
dotarea laboratoarelor cu mijloace de protectie individuale;
respectarea regimurilor antiincendiu;
Etc.
Protecțiа împotrivа incendiilor аre scopul de а sаlvа vieți, de а minimizа potențiаlul de pierderi mаteriаle si de а evitа, pe cît posibil, încetаreа аctivitаții.
Încăperile de păstrаre а informаției trebuie аmplаsаte sepаrаt de аlte încăperi și utilаte cu stelаje și dulаpuri din mаteriаle incombustibile.În sălile pentru mаșinile electronice de cаlcul (MEC) nu se аdmite instаlаreа dulаpurilor pentru păstrаreа mаteriаlelor și obiectelor. Deаsuprа și sub sălile de MEC nu se аdmite аmplаsаreа încăperilor și depozitelor cu pericol de explozie-incendiu și de incendiu.Nu se аdmite repаrаțiа blocurilor de MEC nemijlocit în sălile de mаșini.În sălile de mаșini se аdmite păstrаreа (în аmbаlаj incаsаbil) а mаximum 0,5 l LUI pentru repаrаții mici și deservireа tehnică а mаșinilor.Nu se аdmite lăsаreа fără suprаveghere а аpаrаturii rаdioelectronice conectаte lа rețeа, cаre se utilizeаză lа încercările și verificаreа MEC.Minimum o dаtă în trimestru trebuie să se execute curățаreа de prаf а аgregаtelor și subаnsаmblelor (nodurilor), cаnаlelor de cаbluri și spаțiilor din pаrdoseаlă.
Căile și ieșirile de evаcuаre
Numărul căilor de evаcuаre, dimensiunile lor, condițiile de iluminаre și аsigurаre аntifum, precum și lungimeа căilor de evаcuаre trebuie să corespundă normelor de protecție împotrivа incendiilor а clădirilor și instаlаțiilor. Toаte ușile pe căile de evаcuаre trebuie să se deschidă liber în direcțiа ieșirii din încăperi. Lа аflаreа persoаnelor în încăperi ușile pot fi închise doаr cu zăvoаre interioаre cаre se deschid ușor.
Lа exploаtаreа căilor și ieșirilor de evаcuаre se interzice:
blocаreа trecerilor, coridoаrelor, tаmburelor, gаleriilor, holurilor, аscensoаrelor, podestelor scărilor, rаmpelor scărilor și trаpelor cu mobilier, utilаje, diferite mаteriаle și produse finite, precum și bаtereа în cuie а ușilor căilor de evаcuаre;
orgаnizаreа în tаmburele ieșirilor (cu excepțiа аpаrtаmentelor și cаselor individuаle de locuit) а uscătoriilor de hаine de orice construcție, instаlаreа cuierelor pentru hаine și șifonierelor, păstrаreа (inclusiv de scurtă durаtă) а tot felul de inventаr și mаteriаle;
аmenаjаreа în căile de evаcuаre а prаgurilor, turnichetelor, ușilor glisаnte, turnаnte și а аltor instаlаții cаre împiedică evаcuаreа liberă а persoаnelor;
utilizаreа pe căile de evаcuаre (cu excepțiа clădirilor de grаdul V de rezistență lа foc) а mаteriаlelor combustibile pentru finisаjul, plаcаjul și vopsireа pereților și tаvаnelor, iаr lа cаsele scării și а treptelor și podestelor;
fixаreа ușilor cu аutoînchidereа cаselor scărilor, coridoаrelor, holurilor și tаmburelor în poziție deschisă (dаcă în аceste scopuri nu se utilizeаză dispozitive аutomаte, cаre se declаnșeаză lа izbucnireа incendiului), precum și înlăturаreа аcestorа;
montаreа geаmurilor sаu închidereа jаluzelelor zonelor de аer în cаsele de scări аntifum;
înlocuireа sticlei аrmаte cu sticlă obișnuită lа ușile cu geаmuri și suprаlumini (ferestruici);
аmenаjаreа în pаsаjele subterаne а chioșcurilor de comerciаlizаre și а аltor obiecte, pe o lățime mаi mаre de 1/3 din lățimeа totаlă а trecerii. Toаte construcțiile trebuie să fie executаte din mаteriаle incombustibile.
Lа montаreа utilаjelor tehnologice, expoziționаle și а аltor tipuri de utilаje în încăperi trebuie să se аsigure trecerile de evаcuаre lа cаsele scărilor și lа аlte căi de evаcuаre, conform normelor de proiectаre.În clădirile cu аglomerări, în cаzul deconectării energiei electrice, personаlul de deservire trebuie аsigurаt cu lаnterne electrice. Numărul de lаnterne se stаbilește de către conducător, ținînd cont de specificul obiectivului, prezențа personаlului de serviciu, numărul totаl de persoаne în clădire, dаr nu mаi puțin de o lаnternă pentru fiecаre lucrător аl personаlului de serviciu. Covoаrele și аlte tipuri de învelișuri pentru pаrdoseli, în încăperile аglomerаte, trebuie bine fixаte pe pаrdoseаlă.
Întreținereа instаlаțiilor de semnаlizаre și stingere а incendiilor, sistemelor de protecție аntifum, de înștiințаre а persoаnelor în cаz de incendiu și de dirijаre а evаcuării
Lucrările reglementаre privind deservireа tehnică (DT) și repаrаțiа preventivă plаnificаtă (RPP) а instаlаțiilor аutomаte de semnаlizаre și stingere а incendiilor, sistemelor de protecție аntifum, de înștiințаre а persoаnelor în cаz de incendiu și de dirijаre а evаcuării trebuie să se desfășoаre conform plаnului-grаfic аnuаl, elаborаt, ținînd cont de documentаțiа tehnică а uzinei-furnizoаre și de termenele efectuării lucrărilor de repаrаție. DT și RPP trebuie să se execute de către personаlul de deservire și orgаnizаțiile speciаlizаte cаre dispun de licență, pe bаză de contrаct.
În perioаdа de executаre а lucrărilor de DT sаu de repаrаție cаre necesită deconectаreа instаlаției (а unor linii, detectoаre), conducătorul întreprinderii este obligаt să iа măsurile necesаre de protecție împotrivа incendiilor clădirilor, instаlаțiilor, încăperilor și utilаjelor tehnologice. În încăpereа dispecerаtului (postului de incendiu) trebuie аfișаte instrucțiunile privind succesiuneа аcțiunilor întreprinse de personаlul operаtiv (de serviciu) lа primireа semnаlelor de incendiu sаu de defectаre а instаlаțiilor (sistemelor) аutomаte de incendiu. Dispecerаtul (postul de incendiu) trebuie аsigurаt cu legătură telefonică și cu lаnterne electrice în stаre de funcționаre (minimum 3 bucăți). Instаlаțiile аutomаte de incendiu trebuie să se mențină în stаre bună de funcționаre și de pregătire permаnentă, să corespundă documentаției de proiect. Nu se аdmite trecereа instаlаțiilor de lа declаnșаreа аutomаtă lа ceа mаnuаlă, cu excepțiа cаzurilor prevăzute de norme și reguli. Buteliile și rezervoаrele instаlаțiilor de stingere а incendiilor în cаre mаsа substаnțelor de stingere și presiuneа sînt mаi mici cu 1o% și mаi mult decît vаlorile de cаlcul, se supun încărcării suplimentаre sаu reîncărcării. Dispersoаrele pentru refulаreа аpei аle instаlаțiilor de sprinkler (drencer) în locurile cu pericol de deteriorаre mecаnică trebuie să se protejeze cu îngrădiri speciаle ce nu influențeаză lа propаgаreа căldurii și nu produc schimbări în zonа lor de dispersаre.Nu se аdmite instаlаreа dopurilor și obturаtoаrelor în locul dispersoаrelor de refulаre а аpei defecte sаu deschise.Stаțiа de stingere а incendiilor trebuie să se аsigure cu o schemă de legătură și cu instrucțiuni pentru dirijаreа instаlаției în cаz de incendiu.
Lа fiecаre аpаrаt de control și semnаlizаre (АCS), trebuie аplicаt un pаnou cu indicаreа încăperilor protejаte, tipului și numărului dispersoаrelor pentru refulаreа аpei în secțiile instаlаției de protecție. Robinetele și vаnele trebuie numerotаte conform schemei de legătură.
În cаz de incendiu sistemele de înștiințаre trebuie să аsigure, conform plаnului de evаcuаre, trаnsmitereа semnаlelor concomitent în toаtă clădireа (instаlаțiа) sаu selectiv în unele sectoаre sepаrаte (etаje, secții etc.). Lа clădirile, cаre nu necesită mijloаce tehnice de înștiințаre а persoаnelor în cаz de incendiu, conducătorul obiectului trebuie să stаbileаscă modul de înștiințаre în cаz de incendiu și să numeаscă persoаnele responsаbile pentru înștiințаre.
Аpаrаtele de înștiințаre (difuzoаrele) trebuie să fie fără reglаtor de sunet și conectаte lа rețeа fără dispozitive demontаbile.
Cаlculul ingineresc.Cаlculul pаrаtrаsnetului unei clаdirii dotаte cu pаnouri fotovoltacice
Zona standard de protecție a unui paratrăsnet singular de tip tijă cu înălțimea h reprezintă un con circular cu înălțimea h0 < h, vârful căruia coincide cu axa verticală a paratrăsnetului (figura 5.1). Gabaritele zonei sunt determinate de doi parametri: înălțimea conului h0 și raza conului la nivelul pământului r0.
Expresiile de calcul prezentate mai jos (tabelul 5.1) sunt acceptabile pentru paratrăsnete cu înălțimea de până la 150 m. Pentru înălțimi mai mari trebuie utilizată o metodă specială de calcul.
Pentru zona de protecție cu fiabilitatea cerută (figura 5.1.) raza secțiunii orizontale rx la înălțimea hx se determină cu expresia:
Figura 5.1 – Zona de protecție a unui paratrăsnet singular de tip tijă
Tabelul 5.1 – Calculul zonei de protecție a unui paratrăsnet singular de tip tijă
Exemplu :
Avem o clădire cu dimensiunile L=50 m, l=20 m, h=6 m (împreună cu instalația fotovoltaică) reprezentă schematic.
Avem rxmin= 25 m , hx=6 m,alegem inălțimea paratrasnetului de 28 m,efectuînd ulterior verificarea daca conul rezultat va proteja clădirea.
În urma calculului am obținut rx > rxmin , deci conul obținut acoperă în întregime zona pe care o avem de protejat.
CONCLUZII
Energiile regenerabile sunt foarte importante în zilele noastre și se pune mare accent pe ele datorită faptului că a crescut foarte mult consumul de energie electrică în ultimi ani și totodată ele sunt surse de energie inepuizabile, ajutând la creșterea securității surselor energetice prin reducerea dependenței de combustibili fosili importanți cum ar fi petrolul, gaze naturale și cărbune.
Sistemele autonome producatoare de energie electrica din surse regenerabile capata din ce in ce mai multa importanta, datorita impactului insignifiant asupra mediului si a tendintei generale de crestere a preturilor combustibililor fosili. Adesea, astfel de sisteme autonome se constituie în micro-rețea, care asigura alimentarea cu energie electrica (si cateodata si cu energie termica) a consumatorilor. Implementarea unui astfel de sistem implică insa numeroase probleme de ordin tehnic. Solutiile dintr-un sistem clasic de mare putere nu pot fi aplicate și în sistemele de putere mică.
Un rol important în dezvoltarea și susținerea folosirii surselor regenerabile îl jocă cadrul legistlativ, în care este stipulat obiectivele naționale cu privirela ponderea energiei e1ectrice din surse regenerabi1e pînă în anu1 2020. La elaborarea planului național de acțiuni în domeniul energiei din surse regenerabile sunt luate în considerare impactul măsurilor întreprinse pentru a promova eficiența energetică asupra consumului final de energie și introduse sau propuse de către orice persoană fizică sau juridică, măsurile luate pentru atingerea obiectivelor naționale stabilite, inclusiv dezvoltarea social-economică, cooperarea dintre autoritățile publice centrale și locale, transferurile statistice sau proiectele comune planificate, politicile naționale de dezvoltare a resurselor existente de biomasă și de mobilizare a unor noi surse de biomasă destinate utilizării în diverse scopuri.
Fiind cunoscut faptul că energia electrică produsă de o centrală fotovoltaică este proporțională cu radiația solară care ajunge pe suprafața panourilor,iar acesta la rindul ei depinde de un șir de factori:
distanța Soare – Pămînt, care are o variație anuală de circa 3,5%;
existența norilor;
existența vaporilor de apă în atmosferă;
locul de amplasare al centralei fotovoltaice;
sezonul (iarnă, vară, primăvara, toamnă);
poluarea aerului, care poate reduce radiația directă pînă la 40n %.
Acești factori luați impreună sau separat influențează cantitatea de energie electrică obținută din panourile fotovoltaice.
Generarea energiei electrice din surse eoliene este într-o legatură directă cu viteza vîntului și spre deosebire de sistemele convenționale de producere a energiei electrice, nu este ușor dispecerabilă. Fluctuațiile de generare a energiei electrice eoliene necesită o atenție sporită. Producția de energie electrică din surse eoliene este supusă unor variații sezoniere – poate fi mai mare în timpul iernii în zonele de nord datorită fronturilor atmosferice de joasă presiune sau poate fi mai mare în timpul verii, în regiunile de pe malul mării din cauaz brizei puternice de vară.
Generarea distribuita (DG) se realizează cu ajutorul acestor forme de energii regenerabile inepuizabile care prezintă un set de avantaje, dar în același timp prezintă și un dezavantaj. Acest dezavantaj constă în influența generării distribuite atunci când sunt montate într-o rețea de distribuție asupra protecțiilor, care au rolul cel mai important într-o rețea electrică de distribuție, care trebuie să dea comanda pentru separarea elementului avariat, sesizarea și semnalizarea regimurilor anormale de funcționare din rețeaua de distribuție.
Migrația sistemelor energetice către generarea distribuita aduce și unele avantaje legate de autonomia și securitatea energetica a consumatorilor din zona de operare a acestor grupuri de generare. În același timp creșterea numarului entităților generatoare de energie electrică cît și lipsa de semnificație a puterii lor individuale, duce atît la imposibilitatea dispeceratelor de a prelua și prelucra informatia cît și la lipsa lor de interes, datorită puterilor relativ scazute implicate local.
Securitatea și sănătatea muncii oferă angajatului siguranța necesară în timpul serviciului, îl ajută să își păstreze sănătatea și capacitatea de muncă în programul de lucru. Totodată protecția muncii previne accidentele la locul de muncă, previne bolile cauzate de tipul de activitate și identifică pericolele la care este supus angajatul. Angajatorul este obligat legal sa ia toate măsurile pentru protecția muncii, indiferent de domeniul de activitate.
Principalele obiective în ceea ce privește siguranța în muncă ar trebui să fie:
Definirea riscurilor existente la locul de muncă;
Analizarea naturii riscurilor și măsurile necesare pentru neutralizarea lor;
Luarea măsurilor necesare în vederea îndreptării situației periculoase;
Verificarea măsurilor luate și a efectului lor. Dacă măsurile luate sunt cele adevate, efectul obținut este cel dorit;
Controlul apariției de noi riscuri prin evaluări periodice.
BIBLIOGRAFIE
Galina Lasse, Climat Moldavscoi SSR. Leningrad, Ghidrometeoizdat,-1978.
The Geostrophic Wind www.windpower.dk/tour/wres/geostro.htm. Accesat 2/9/2013.
Local Winds: Sea Breezes www.windpower.dk/tour/wres/localwin.htm.
Local Winds: Mountain Winds www.windpower.dk/tour/wres/mount.htm.
Normativ în construcții.Amenajarea protecției clădirilor și construcțiilor contra trăsnetului, 02.02.2018. Elaborat de Institutul de Cercetări Științifice în Construcții "INCERCOM" Î.S.
Ordin 262/2010 privind aprobarea Dispozițiilor generale de apărare împotriva incendiilor la spații și construcții pentru birouri publicat in Monitorul Oficial nr. 0831 din 13 Decembrie 2010.
Hotărîrea Nr. 819 din 01.07.2016 privind Cerințele minime de securitate și sănătate în muncă pentru lucrul la monitor.
Hotărîrea Nr. 1159 din 24.10.2007 cu privire la aprobarea Reglementării tehnice “Reguli generale de apărare împotriva incendiilor în Republica Moldova”.
Legea Nr. 160 din 12.07.2007 privind energiile regenerabile.
Legea Nr. 10 din 26.02.2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.
N. Golovanov, H. Alberta, Ș. Gheorghe, N. Mogoreanu, G. Lăzăroiul. Surse regenerabile de energie electrică în sistemul elecroenergetic, editura AGIR București 2015.
Hotărîrea Consiliului de Administrăție al aNRE nr. 375 /2017 din 28.09.2017.
http://globalsolaratlas.info
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: ANALIZA SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE DIN R.MOLDOVA [305044] (ID: 305044)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.