Computerul și Internetul. Parte din viața noastră de zi cu zi. [304904]

[anonimizat]-[anonimizat] I

[anonimizat]. Univ. Dr. [anonimizat]-Napoca

Candidat: [anonimizat]. Iakobinyi-Pich (Peter) Dorina-Ana

Colegiul Tehnic ”Napoca” Cluj-[anonimizat] 2017-2019

Subsemnatul (a) ___________________________________________________,

[anonimizat]

_______________________________________________________________________

elaborată de _____________________________________________________________

avizez favorabil lucrarea pentru depunere la secretariatul DPPD.

Numele și semnătura:

_____________________________

_____________________________

Data: _____________

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I Metode didactice

Metoda didactică reprezintă o modalitate / [anonimizat], [anonimizat], competențe, atitudini, aptitudini etc. [5D]

Procedeul didactic reprezintă o componentă a metodei, un detaliu care ține de execuția acțiunii, o tehnică particulară cu rol de instrument al metodei sau cu alte cuvinte un instrument ajutător în cadrul metodei.[3D]

[anonimizat]. Atunci când se proiectează o activitate didactică se ține cont de cele mai potrivite metode în atingerea competențelor.

Funcții ale metodelor de învățământ:[1D]

cognitivă – de dirijare a cunoașterii în scopul însușirii unor cunoștințe;

normativă – [anonimizat], modul cum să predea profesorul și cum să învețe elevul;

motivațională – de stimulare a [anonimizat] a procesului de învățare;

instrumentală – operațională, de facilitare a atingerii obiectivelor educaționale preformulate;

formativ-educativă – [anonimizat] a proceselor psihice.

Caracteristici ale metodelor didactice: [20C]

1. [anonimizat]-învățare care asigură derularea și finalizarea eficientă a [anonimizat].

2. Sunt în același timp demersuri investigative (de cunoaștere științifică), [anonimizat].

3. Cuprind și dinamizează elemente pedagogice teoretice.

4. Se elaborează și implementează corelat cu:

✓ gradul și profilul învățământului

✓ cu specificul disciplinei de învățământ

✓ cu natura si specificul activităților didactice

✓ cu nivelul de pregătire al celor care învață

5. Se elaborează și se aplică în strânsă legătură cu celelalte componente ale procesului de învățământ.

6. Se elaborează și se aplică în funcție de particularitățile de vârstă și individuale ale agenților actului pedagogic.

7. Contribuie la realizarea obiectivelor didactice.

8. Au caracter dinamic (elimină "uzurile morale" [anonimizat]).

9. Contribuie la realizarea eficientă a predării-învățării ([anonimizat]; altele servesc mai ales elevului, învățării).

10. Sunt eficiente dacă profesorul le combină și folosește adecvat și creator.

Clasificări

Consultarea literaturii de specialitate pune în evidență un număr extrem de mare de modalități de clasificare a metodelor didactice, după diferite criterii. Am reținut de aici câteva criterii care, printre altele, introduc și terminologia folosită în continuare:

a) În primul rând trebuie făcută o clasificare a metodelor după funcția didactică pe care o îndeplinesc. Se disting astfel:

Metode de predare: expunerea, demonstrația, conversația, învățarea programată, modelarea, etc

Metode de învățare: problematizarea, lucrul cu manualul, învățarea cooperantă, etc

Metode de fixare și consolidare: exercițiul, lucrările practice, fișe de lucru

Metode de evaluare – de verificare și apreciere a rezultatelor activității

b) Un alt criteriu foarte important este cel istoric. Din acest punct de vedere, vorbim despre:

Metode clasice (tradiționale): expunerea, conversația, algoritmizarea, demonstrația, exercițiul, lectura, etc ;

Metode moderne (de dată mai recentă): metodele de lucru în grup, studiul de caz, metoda proiectelor, metode de simulare, modelarea, algoritmizarea, problematizarea, brainstormingul, instruirea programată etc.

c) Criteriul domeniului de aplicabilitate, metodele putând fi clasificate ca:

Metode generale (valabile tuturor disciplinelor de învățământ): expunerea, conversația, lectura, exercițiul, modelarea, etc.

Metode specifice (valabile numai pentru anumite discipline); în cazul de față prezintă interes metodele specifice disciplinelor Informatică și Tehnologia Informației și a Comunicațiilor[7R]: metode de predarea-învățarea algoritmicii, a programării, a informaticii aplicate

d) Criteriul gradului de angajare al elevilor este de asemenea relevant. Se pot evidenția următoarele două categorii remarcabile:

Metode pasive (elevul este receptor-memorator, iar cadrul didactic este sursa informațiilor): expunerea

Metode active (elevul este participant activ în procesul de predare-învățare): conversație, proiectele, brainstorming, lucrări practice, metode de lucru în grup, etc.

e) Nu în ultimul rând, este necesară clasificarea metodelor după forma de organizare a muncii:

Metode individuale (care mobilizează elevul în mod individual): lectura, exercițiul, documentarea

Metode frontale (pentru întreaga clasă): expunerea, modelarea, demonstrația, conversația, brainstormingul, etc

Metode de grup (presupun formarea de grupuri în scopul aplicării): mozaic, puzzle, turul galeriei, împărțirea sarcinilor, etc

Metode combinate (prin alternări ale variantelor precedente): proiectul, dezbaterea, etc.

După I. Cerghit avem următoarea schemă:

În continuarea acestui capitol voi descrie principalele metode de predare-învățare și de fixare-consolidare. Pentru a demonstra utilitatea metodelor voi prezenta, pentru fiecare în parte, exemple de aplicare în cadrul disciplinei Tehnologia Informației și a Comunicațiilor (T.I.C.).

Am ales o ordine de prezentare a metodelor care să deservească cât mai bine argumentele prezentate în introducere. Astfel, pornesc de la clasificarea metode generale – metode specifice, iar în cadrul metodelor generale mă voi axa pe criteriul funcției didactice pe care acestea o îndeplinesc.

Expunerea

Metoda expunerii constă în prezentarea verbală monologată a unui volum de informație, de către educator către educați, în concordanță cu prevederile programei și cu cerințele didactice ale comunicării [9C]. Este o metodă verbală ce a beneficiat de o îndelungată utilizare în procesul de învățământ de pretutindeni.

Este fără îndoială cea mai frecventă alegere într-o abordare didactică tradițională. Cu toate acestea este o metodă complexă de comunicare sistematică și continuă. Profesorul trebuie să țină cont de vârsta elevilor, de nivelul lor de cunoștințe, de gândirea și experiențele lor de viață. Trebuie să aibă un control permanent al gradului de receptivitate al clasei. Profesorul va trebui să urmărească permanent mimica elevilor și să observe gradul de înțelegere dar și neliniștea sau îngrijorarea acestora. Expunerea va avea un randament ridicat, dacă va fi însoțită de mijloace moderne de comunicare dar și de alte procedee didactice: întrebări, repetiții, comparații, analogii, explicații suplimentare. Alternarea expunerii cu demonstrația practică, asigură un succes ridicat în atingerea obiectivelor, elevii fiind transformați în receptori activi al expunerii.

Din cauză că în practica pedagogică regăsim diverse forme ale acestei metode, se face adesea referire la expunere ca fiind un grup de metode, numite metode expozitive. În funcție de grupa de vârstă căreia i se adresează și de modul de prezentare al informației se disting următoarele forme de expunere: povestirea, narațiunea (în învățământul primar), explicația (în învățământul secundar), prelegerea (în învățământul superior).

La tehnologia informației și a comunicațiilor se utilizează expunerea presărată de explicații. Durata expunerii este de aproximativ 15-20 de minute și se folosește în general în cadrul primelor ore ale unui capitol, când sunt predate lecții noi sau se dorește înțelegerea unor noțiuni date prin definiție, raționamente, metode de memorare sau de prelucrare.

Avantaje: Metodele expozitive se caracterizează printr-o serie de avantaje datorită cărora sunt frecvent utilizate în învățământ [10R]:

reprezintă o cale simplă și economică de comunicare a cunoștințelor (un volum mare de informații este transmis într-un timp scurt);

oferă posibilitatea unei abordări sistematizate și integrale a temei tratate;

oferă posibilitatea clarificării noțiunilor de bază;

furnizează un suport pentru studiul individual;

permit adaptarea discursului verbal la nivelul intelectual al elevilor.

Dezavantaje: Pe de altă parte, metodele expozitive sunt criticate pentru dezavantajele pe care le prezintă:

determină la elevi o stare de receptare pasivă, cunoștințele fiindu-le oferite sub formă de produse finite;

conexiunea inversă nu se realizează în mod corespunzător;

accentul se pune pe însușirea logicii ce stă la baza analizei intreprinse și nu pe construcțiile proprii ale elevului;

nu există posibilități de tratare diferențiată a elevilor.

Optimizare[9R]:

Lista considerabilă de avantaje este un argument suficient pentru tendința de a menține expunerea pe lista celor mai eficiente metode de predare. Pentru a ține pasul cu tendințele moderne de activizare a strategiilor didactice, cercetările au scos la iveală diverse modalități de eliminare a dezavantajelor expuse.

În general, aceste îmbunătățiri constau în combinarea expunerii cu alte metode didactice (modelarea, conversația, problematizarea, demonstrația, observarea, etc). Iată câteva idei:

Stimularea interesului elevilor prin: intrarea în prelegere prin intermediul unei glume, povești, imagini captivante sau lansarea unei întrebări incitante (astfel încât elevii să fie atenți la prelegere pentru a afla răspunsul)

Prezentarea conținutului pe "diviziuni" urmate de întrebări de fixare, ceea ce îi imprimă, în același timp, un caracter activ și constituie o garanție pentru reținerea de către elev

În timpul expunerii, profesorul poate să întocmească la tablă desene, schițe. Elevii ascultă expunerea profesorului și în același timp, urmăresc lucrările de pe tablă, transcriindu-le în caietele lor, așadar elaborând în același timp cu profesorul.

Solicitarea opiniei elevilor pe parcursul desfășurării

Folosirea analogiilor din viața reală și solicitarea adresată elevilor de a găsi alte analogii

Încheierea prin enunțarea unei sarcini ce urmează să fie rezolvate de elevi

Etapele unei lecții bazate pe „prelegere activizată” ar trebui să fie următoarele:

Faza inițială – Evocarea: profesorul își determină elevii să-și treacă în revistă cunoștințele anterioare cu privire la subiectul dorit, să formuleze întrebări ale căror răspunsuri să le afle de-a lungul prelegerii;

Faza intermediară – Realizarea sensului: prelegerea propriu-zisă; poate fi fragmentată în două sau mai multe părți (în funcție de specificul conținutului); la trecerea de la o parte la alta trebuie alocate câteva minute în care elevii să aibă timpul necesar să își compare ideile inițiale cu cele oferite de prelegere și să facă predicții cu privire la partea următoare a prelegerii.

Faza finală – Reflecția: toate predicțiile trebuie verificate la finalul prezentării. Acest lucru poate fi făcut sub forma unei conversații, prin intermediul eseului de 5 minute, prin prezentarea succintă a unui lucru invățat în timpul prelegerii, etc.

Exemplu: Prezentarea scopului unor programe utilitare (Word pentru tehnoredactare, Excel pentru calcul tabelar, Power Point pentru crearea de prezentări, Access pentru gestionarea bazelor de date, Paint pentru realizarea de desene etc)

Conversația

Conversația este o metodă care valorifică dialogul în vederea realizării obiectivelor procesului de învățământ. Deși este o metodă verbală, ca și expunerea, conversația impune participarea activă a elevilor, desfășurându-se sub forma unei suite de întrebări și răspunsuri și angajând astfel un sistem de interacțiuni verbale între elev și profesor, dar și între elevi. Această metodă poate fi utilizată în toate tipurile de lecții și în orice moment de activitate.

Conversația poate avea forme diferite:

a) După numărul de persoane (individuală, colectivă sau frontală)

b) După obiectivele urmărite (introductivă, expozitivă, recapitulativă, evaluativă, dezvoltată)

c) Euristică – fără reguli precise

d) Tip dezbatere – se realizează un schimb de păreri

e) Catehetică – impune efectuarea unor teste ce implică memoria

f) După tipul întrebărilor conversației (convergentă, divergentă)

Avantaje:

Încurajează înțelegerea și nu memorarea

Oferă feed-back imediat

Descoperă idei și presupuneri greșite

Este motivantă

Permite profesorului să evalueze învățarea

Poate fi folosită pentru a disciplina pozitiv un elev

Dezavantaje:

Este consumatoare de timp

Face dificilă implicarea tuturor elevilor

Nu reprezintă o tehnică simplă

Optimizare: Indiferent de tipul de conversație abordat, pentru a valorifica la maxim calitățile metodei, se impun anumite cerințe în calitatea răspunsurilor și a întrebărilor.

Astfel întrebările trebuie să îndeplinească următoarele condiții:[11R]

Să fie precise (vizează un singur răspuns)

Să nu conțină răspunsul

Să stimuleze gândirea și capacitatea de creativitate

Să fie formulate corect prin enunțuri variate și atrăgătoare

Să conțină și întrebări ajutătoare atunci când apar răspunsuri eronate

Să nu implice răspunsuri monosilabice (da/nu)

Răspunsurile acceptate de profesor trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

Să fie corecte gramatical și logic

Să fie concise, fără introduceri prea lungi

Să nu fie insoțite de elemente verbale parazitare (“ăăă..”, “Păi…”, …)

Exemplu: Discuții privind ergonomia postului de lucru; discuții privind măsurile de sănătate și siguranță în utilizarea calculatorului.

Dezbaterea

Considerată ca variantă a metodei conversației, metoda dezbaterilor presupune luarea în discuție a unei moțiuni (o propoziție care reprezintă tema dezbaterii) din două perspective opuse. Există două echipe: una dintre ele trebuie să susțină moțiunea, iar cealaltă să o combată. Restul clasei își va asuma rolul de arbitru.

Profesorul își va asuma rolul de moderator[9R] și va avea grijă ca fiecare elev să fie, pe rând, participant direct la dezbatere sau arbitru. Tehnicile dezbaterii dezvoltă gândirea critică, toleranța față de opiniile diferite sau adverse, stilul de prezentare a unei argumentații în fața unei audiențe, etc.

Dezbaterea se va desfășura pe parcursul mai multor ore (2-3) și se vor parcurge următoarele etape:

1. Inițierea dezbaterii (se anunță tema și se fac recomandări bibliografice)

2. Pregătirea dezbaterii (citirea bibliografiei, pregătirea argumentelor pro și contra)

3. Desfășurarea dezbaterii:

Prima oră: se formează echipe, fiecare dintre ele urmând să își pregătească lista de argumente și contraargumente;

A doua oră: se alege echipa negatoare și echipa afirmatoare; restul elevilor alcătuiesc echipa de arbitri. În dezbaterea propriu-zisă echipele vor avea pe rând cuvântul, construind argumente, respectiv contraargumente. Arbitrii vor decide cui vor acorda câștig de cauză; dacă e nevoie, mai pot pune întrebări. Își vor prezenta decizia pe baza unui discurs argumentativ.

Pentru buna desfășurare a dezbaterii profesorul trebuie să asigure îndeplinirea următoarelor cerințe:

grupul de dezbatere să aibă un număr rezonabil de elevi (15-20), pentru a da fiecăruia posibilitatea să-și exprime părerea;

grupul să fie cât mai bine dispus în spațiu (semicerc, masă rotundă)

profesorul nu își exprimă părerea; el este simplu moderator

distribuirea intervalelor de timp pentru fiecare etapă să fie atent făcută, pentru tratarea fiecărei teme propuse.

Avantaje:

Dezvoltă gândirea critică și analitică;

Încurajează înțelegerea și nu memorarea;

Participarea activă a elevilor;

Dezvoltă abilități de exprimare orală;

Dezvoltă încrederea în sine;

Pune accent pe lucrul în echipă dar în același timp dezvoltă și spiritul de competiție.

Dezavantaje:[1D]

Pentru unii elevi poate să aibă un efect de inhibiție, adică să frâneze tendința de afirmare și de participare activă a lor, situându-i pe o poziție de defensivă, manifestată prin reținere, precauție exagerată;

Subiectivitatea părerilor, provenite adeseori din insuficiența cunoștințelor, tendința unor participanți de a nu căuta să desprindă adevărul prin confruntarea de opinii, ci numai de a-și afirma și impune propria părere.

Exemplu: Dezbatere pe tema: „Computerul și Internetul. Parte din viața noastră de zi cu zi.”

Demonstrația

Metoda demonstrației reprezintă acțiunea didactică de prezentare a unor obiecte, fenomene din natură sau societate, reale sau substituite, în vederea stimulării capacității elevilor de descoperire și de argumentare a esenței acestora. Ea este o metodă de cercetare indirectă a realității și valorifică raționamentele de tip deductiv. [2D]

Forme ale demonstrație întâlnite în științele informatice:

demonstrația cu obiecte în stare naturală;

demonstrația cu ajutorul mijloacelor tehnice;

demonstrația cu acțiuni;

demonstrația cu substitute;

demonstrația de tip combinat.

Etapele metodice ale metodei demonstrației sunt: [9R]

1. Prezentarea de către profesor a obiectului, fenomenului;

2. Descoperirea de către elevi a esenței obiectului, fenomenului;

3. Integrarea cunoștințelor în sistemul cognitiv propriu.

Avantaje:

Imprimă învățării o notă deosebit de convingătoare;

Cu ajutorul substitutelor se simplifică înțelegerea unor noțiuni, reducând distanța

în timp și spațiu;

Substitutele pot sta la dispoziție timp nelimitat;

Utilizând mijloacele tehnice se pot reda fidel vizual și sonor;

Permit reluări rapide ori de câte ori este nevoie;

Demonstrațiile cu mijloacele tehnice pot surprinde aspecte ce sunt greu sau imposibil de sesizat în realitate;

Dezavantaje:

Organizare specială a spațiului de lucru pentru anumite acțiuni;

Pregătirea specială a educatorului pentru anumite demonstrații;

Exemplu:

Prezentarea echipamentelor hardware.

Folosirea videoproiectorului de către profesor:

pentru a face prezentări generale ale aplicațiilor Word, Excel, Power Point sau Access

pentru a demonstra diferite funcții sau operații din cadrul aplicațiilor (editoare de texte, editoare grafice etc)

Jocurile didactice

„În Didactică jocul didactic este definit ca un ansamblu de acțiuni și operații care paralel cu destinderea, buna dispoziție și bucuria pe care le stârnește, urmărește un set de obiective de pregătire intelectuală, tehnică, morală, fizică etc, a copilului.” [3D]

Jocurile didactice au multiple valențe, nu doar ating cu mai mare eficiență obiectivele educaționale dar creează și un climat relaxant în clasă, diminuează blocajele emoționale, alungă oboseala și plictiseala.

Un exercițiu sau o cerință poate deveni joc didactic, dacă:[3D]

realizează un scop sau o sarcină didactică;

folosește elementele de joc în vederea realizării sarcinii propuse;

folosește un conținut accesibil și atractiv;

utilizează reguli de joc, cunoscute anticipat și respectate de elevi.

Avantaje:

crește interesul elevilor;

favorizează instituirea unui climat de lucru relaxant și reconfortant;

se obține o mai bună concentrare a elevilor;

facilitează înțelegerea noțiunilor;

permite fixarea și consolidarea cunoștințelor;

asigură aplicarea cunoștințelor și deprinderilor;

dezvoltă capacitatea de rezolvare a problemelor.

Dezavantaje:

apare riscul deprecierii jocului didactic de către unii elevi, mai ales în situațiile în care profesorii nu valorifică valențele educaționale ale jocului;

obișnuiesc elevii cu activități ludice, ceea ce deformează așteptările lor privind activitatea școlară și implicit cantitatea de efort depusă (nu toate activitățile pot fi realizate sub formă de joc);

destructurează unii elevi foarte organizați și meticuloși care au nevoie de rutină școlară, mediu predictibil și organizat;

pot crea un oarecare haos și dezorganizare în clasă, situații conflictuale între elevi.

Exemplu: La clasa a IX-a, în cadrul temei “Dispozitive periferice”, se poate propune următorul joc creat cu ajutorul platformei Wand Education:

Tot la clasa a IX-a în cadrul temei “Internetul” se poate propune labirintul din cadrul lecției AEL – “Internet”.

Metoda exercițiului

Exercițiul reprezintă “exersarea repetată și conștientă a unei acțiuni în vederea însușirii practice a unui model dat de acțiune sau a îmbunătățirii unei performanțe” [7C]. În principal, prin această metodă se urmărește învățarea unor deprinderi, dar mai pot fi atinse și alte obiective, cum ar fi consolidarea cunoștințelor sau stimularea unor capacități sau aptitudini.

Este o metodă tradițională, algoritmică, utilizată în principal în lecțiile de fixare și consolidare a cunoștințelor. Aplicarea exercițiului este compatibilă cu orice materie de învățământ. Vom întălni metoda exercițiului în toate materiile școlare, nuanțată în modul caracteristic domeniului.

Eficiența acestei metode este condiționată de respectarea următoarelor cerințe:

Elevul să fie conștient de scopul exercițiului și să înțeleagă bine modelul acțiunii

Exercițiile să fie variate, altfel există riscul să formăm numai parțial deprinderea propusă

Exercițiile să respecte o anumită gradație de dificultate în aplicarea lor

Exercițiile să aibă continuitate în timp, să fie eșalonate

Exersarea să fie permanent însoțită de corecturi, autocorecturi și aprecieri

Tipuri de exerciții:

După aspectul social: individuale, de echipă, colective, mixte etc;

După funcția îndeplinită: introductive, de observație, de asociație, de bază, operatorii, de exprimare concretă, de exprimare abstract, repetitive, de operaționalizare, aplicative, de consolidare, de dezvoltare, paralele, operatorii, structurate, de creație, de evaluare, corective etc;

După gradul de determinare al activității: standardizate, algoritmizate, în întregime dirijate, semidirijate, libere;

Exerciții de diferite grade de complexitate; [1D]

Avantaje:

Dă posibilitatea muncii independente;

Formează o gândire productivă;

Trezește simțul critic și autocritic;

Dă posibilitatea de analiză a diverselor metode și soluții de rezolvare a problemelor;

Îi învață pe elevi să-și aprecieze rezultatele;

Oferă posibilitatea depistării și eliminării erorilor.

Dezavantaje:

Uneori pentru elevii mai buni unele exerciții ușoare duc la plictiseală.

Exemplu:

Exersarea formulelor de bază din Microsoft Excel (sum, average, max, min)

Exersarea formatării fontului în Microsoft Word (stilul fontului, dimensiune, culoare, aliniere)

Fișă formule și funcții Excel

Activitatea individuală cu ajutorul fișelor

Tehnica fișelor presupune: organizarea sistematică a procesului de instruire pornindu-se de la analiza conținutului și a dificultăților pe care acesta le prezintă; împărțirea conținutului pe secvențe, fiecare secvență fiind jalonată de una sau mai multe întrebări; secvențele sunt prezentate pe fișe; fiecare fișă solicită răspunsuri corespunzătoare ceea ce permite autocontrolul imediat. [1D]

Învățarea cu ajutorul fișelor a fost utilizată în vederea individualizării învățării, în perspectiva adaptării acestor fișe fiecărui individ, ajutându-i pe elevi să progreseze folosind fiecare la maximum eforturile sale personale. [1D]

Tipuri de fișe: [1D]

Fișe de cunoștințe (noțiuni);

Fișe de exerciții cu grad progresiv de dificultate destinate aplicării și consolidării noțiunilor, a deprinderilor;

Fișe de recuperare;

Fișe de control, utilizate în etapa regrupării cunoștințelor asimilate;

Fișe de dezvoltare, în vederea perfecționării cunoștințelor.

Avantaje:

Prezintă o mare posibilitate de adaptare;

Oferă posibilitatea tratării diferențiate a elevilor;

Progresul realizat de fiecare elev în parte e mult mai ușor de urmărit;

Trezește simțul critic și autocritic;

Îi învață pe elevi să-și aprecieze rezultatele.

Exemplu:

Clasa a X-a,

Tema: Aplicații practice – Microsoft Power Point

Obiective operaționale:

să lanseze ȋn execuție aplicația, să introducă și să formateze corect date;

să aplice animații obiectelor din prezentare; să aplice diapozitivelor tranziții;

să importe imagini, să creeze butoane de acțiune;

să formateze prezentările;

Modelarea didactică

„Modelarea constă în cercetarea indirectă a realității, a obiectelor, fenomenelor etc. cu ajutorul unor sisteme numite modele” [2D]. Modelul reprezintă o reproducere simplificată a unui original (obiect, fenomen, proces tehnologic, sistem de funcționare etc.), în așa fel încît să fie pus în evidență elementul care interesează la un moment dat. Astfel, modelul poate să scoată în relief fie forma caracteristică unui obiect, fie dispunerea și îmbinarea diferitelor elemente componente, fie ordinea și condiționarea operațiilor în cadrul unui proces, fie sinteza unor serii de fenomene aflate în legătură etc.

Există unele similitudini între această metodă și cea a demonstrației intuitive. Diferența stă în faptul că modelarea are o formă mai activă, care presupune un contact direct între elev și model. Astfel, elevul are posibilitatea să:

– Construiască modelul (se formează deprinderea de a reda realitatea pe căi multiple)

– Utilizeze modelul (să opereze concret cu el)

– Transforme modelul în acțiune (realizarea practică a modelului), etc.

Se poate face următoarea clasificare a modelelor folosite în practica pedagogică[8R]:

– Modele obiectuale: corpuri geometrice, machete, mulaje, micromodele similare;

– Modele figurative: scheme, grafice, semne convenționale, filme de animație;

– Modele simbolice: formule logice sau matematice.

Modelele se pot obține prin diferite procedee: prin mărire sau reducere la scară, prin analogie, prin abstractizare, etc.

Avantaje:[2D]

Familiarizarea elevilor cu raționamentul prin analogie;

Dezvoltă capacitatea elevului de a generaliza și abstractiza;

Exersează elevii în tehnica observației sistematice;

Oferă elevilor un material mai accesibil puterii lor de analiză și explorare activă;

Inițiază elevii în munca de cercetare științifică.

Dezavantaje:[2D]

Analogiile sau simplificările exagerate pot duce la concluzii greșite;

Uneori originalul nu poate fi înțeles în ansamblul său.

Exemplu: Reprezentarea grafică a structurii arborescente a directoarelor și fișierelor.

Problematizarea

Problematizarea “constă din punerea în fața elevului a unor dificultăți create în mod deliberat, în depășirea cărora, prin efort propriu, elevul învață ceva nou” [8C]. Esența acestei metode constă astfel în crearea, pe parcursul învâțării, a unor „situații-problemă” și rezolvarea acestora de către elevi care, pornind de la cunoștințe anterior însușite, ajung la adevăruri noi. Noile cunoștințe nu mai sunt astfel „predate” elevilor gata elaborate ci sunt obținute prin efort propriu.

“Situație-problemă” desemnează o situație problemă, conflictuală, ce rezultă din trăirea simultană a două realități, experiența anterioară (cognitivemoțională) și elementul de noutate și de surpriză, necunoscutul cu care se confruntă subiectul[9C].

Contradicția poate apărea între teorie și aspectele practice, între general și un caz particular, între vechile cunoștințe și cerințele impuse de rezolvarea unei noi situații, etc. Se creează astfel o stare de nelămurire și curiozitate care declanșează activitatea de cunoaștere, de rezolvare a problemei, prin formulare de ipoteze, verificarea lor și desprinderea unor concluzii.

Tipuri de problematizare

întrebarea problemă – folosită în verificările curente, la examenele orale etc.

problema – presupune utilizarea unor elemente cunoscute în scopul determinării unor date necunoscute

situația problemă – este cel mai puternic și complex tip de problematizare, include mai multe probleme teoretice și practice ce se cer[3C].

Etapele principale ce pot fi delimitate în cadrul acestei metode sunt[9R]:

determinarea de către elevi a existenței sau inexistenței unei probleme,

definirea problemei cu exactitate,

identificarea informațiilor de care au nevoie pentru a înțelege problema,

identificarea resurselor de care au nevoie pentru a colecta informația necesară,

generarea unor posibile soluții la problemă,

prezentarea soluțiilor (eventual, prin susținerea unei variante).

Aplicarea metodei necesită de asemenea respectarea unor condiții pentru obținerea de rezultate optime:

Existența la elev a unui fond perceptive suficient de ridicat;

Dozarea și gradarea dificultăților;

Alegerea celui mai potrivit moment pentru introducerea problemei în lecție;

Existența unui interes real pentru rezolvarea problemei.

Problematizarea poate deveni un procedeu eficient de activare a elevilor în cadrul altor metode (expunere, demonstrație) sau poate căpăta o extindere mai mare în metoda studiului de caz (cazul este o problemă mai complexă).

Avantaje:

este o metodă cu un înalt potențial formativ;

dezvoltă gândirea;

dezvoltă creativitatea;

stimulează motivația pentru învățare;

dezvoltă independența și autonomia în activitatea intelectuală.

Dezavantaje:

necesită un timp variabil impus de ritmul individual al elevului;

se poate aplica în cazul în care elevii stăpânesc suficient de bine noțiunile predate anterior;

există riscul neimplicări elevilor mai slab pregătiți;

la elevii neantrenați se produc frecvent stări de oboseală.

Exemplu:

Alegerea unei aplicații optime în rezolvarea unei probleme de birotică

Studiul de caz

Este o metodă activă, de mare valoare euristică, ce a pătruns recent în învățământul preuniversitar. S-ar putea caracteriza, pe scurt, ca fiind metoda ce constă în confruntarea elevilor cu o situație reală, prin a cărei observare, înțelegere, interpretare, urmează să realizeze un progres în cunoaștere. Asemenea cazuri de viață (life cases), cazuri-problemă concrete, luate drept “exemple” tipice, reprezentative și semnificative pentru anumite stări de lucruri mai generale pot să fie supuse unei analize atente, sub toate aspectele, până când elevii vor ajunge la înțelegerea complexă a problemei date și la soluționarea ei prin adoptarea unei decizii optime.[1D]

În utilizarea metodei se conturează următoarele etape:

alegerea cazului de către cadrul didactic;

prezentarea lui elevilor;

obținerea informațiilor necesare (cu ajutorul cadrului didactic sau în mod independent);

prelucrarea informațiilor;

elaborarea variantelor de rezolvare;

alegerea variantei optime;

verificarea deciziei adoptate.

Fiecare dintre etapele menționate face apel la diferite metode didactice (expunere – în faza de prezentare, observare, experiment, interviu – în faza de procurare a informației, dezbatere, brainstorming – în faza de alegere a variantei optime, etc). Acesta este și motivul pentru care studiul de caz este considerat a fi o metodă compozită, fiind formată ditr-o mulțime de alte metode fără de care nu poate exista.

Avantaje:

Fiind investigate unele situații reale, elevul vă înțelege și va reține mai bine ideile, putând să le aplice ulterior;

Sunt dezvoltate capacități de analiză, interpretare, anticipare, luare de decizii;

Este cultivat spiritul de responsabilitate în grup și este dezvoltată capacitatea de colaborare

Dezavantaje: [4D]

În unele cazuri necesită un timp mai îndelungat;

Insuficienta pregătire a elevilor poate conduce la o discuție superficială;

Metoda necesită experiență pentru a deveni eficientă;

Elevii pot să nu resimtă realitatea cazului și să se raporteze la el din “exterior”.

Variante ale studiului de caz:[1D]

a) Metoda situației. Elevii primesc toate informațiile; ei sunt mai mult receptori la prezentarea de către profesor a diferitelor aspecte ale cazului vizat. Această variantă este specifică pentru începutul activității de învățare a elevilor. Pare să fie o variantă specială a demonstrației îmbinată cu expunerea. Deosebirea este că elevii pot interveni cu întrebări în timp ce profesorul soluționează problema prezentată.

b) Metoda studiului analitic al cazului. De această dată, deși se face o prezentare completă a cazului și a unei părți din informație, restul activității cade în sarcina elevilor. Aceștia sunt obligați să caute și partea de informație care nu le-a fost prezentată, să efectueze și analizele cauzale necesare și corelațiile de tot felul, existente în cadrul "cazului".

c) Când elevilor li se propun doar sarcini de rezolvat concret, indicîndu-le eventual sfera din care să aleagă cazurile de lămurit. Identificarea și analiza, interpretarea, concluziile de stabilit revin în exclusivitate elevilor. Este caracteristic fazei de cea mai înaltă dezvoltare a capacităților de cercetare ale elevilor.

Exemplu: Studiul de caz asupra folosirii internetului de către elevi și a siguranței elevilor pe internet.

Metoda învățării prin descoperire

Este o metodă de învățare activă, în care materialul de învățat nu este prezentat într-o formă finală celui ce învață (așa cum se petrece în învățarea prin receptare), ci reclamă o anumită activitate mentală (rearanjare, reorganizare, transformare), pentru obținerea formei finale.

Învățarea prin descoperire apare ca o întregire a metodei problematizării. Predarea-învățarea cu ajutorul metodelor problematizării și descoperirii necesită utilizarea unor tehnici care să determine elevul să conștientizeze conflictul dintre informația dobândită și o nouă informație, implicându-l activ în acțiunea de descoperirea a unor noi proprietăți ale fenomenului/obiectului studiat[14C].

Profesorul trebuie să creeze un nivel de incertitudine care să îl menționă pe elev într-o stare activă. Tot în sarcina profesorului cade delimitarea materialului ce trebuie oferit elevului de ceea ce trebuie să descopere singur. Delimitarea respectivă se va face în funție de nivelul clasei, în asa fel încât sarcina să nu fie prea simplă, plicticoasă dar nici una prea incertă, cu multe necunoscute, greu de realizat.

Învățarea prin descoperire poate avea mai multe forme [3C]. Prezentăm câteva dintre ele:

Descoperire dirijată.

Descoperire independentă.

Descoperire creativă.

Descoperire inductivă.

Descoperire deductivă.

Vom spune că învățarea se face prin descoperire dirijată atunci când profesorul conduce descoperirea prin întrebări, sugestii, soluții parțiale, respectiv prin descoperire independentă atunci când profesorul doar supraveghează procesul, elevul fiind actorul principal.

Descoperirea creativă este o metodă în care elevul învață prin investigație, inventivitate, cercetare, în cadrul căreia elevul, creează, aduce ceva nou sub raport aplicativ într-un domeniu de specialitate, de exemplu: crearea unei pagini web personalizată, crearea unui soft educațional, instruirea pe bază de probleme.

Dacă descoperirea se face prin generalizare, pornind de la un caz particular, vorbim despre descoperire inductivă, iar atunci când se face o particularizare pornind de la un caz general aveam de-a face cu descoperirea deductivă. Există și o a treia variantă de descoperire, cea transductivă, corespondentă a situației în care descoperirea se face pe baza unor analogii.

Ca și problematizarea, învățarea prin descoperire este o metodă caracteristică lecțiilor practice de laborator, când sunt frecvent folosite programe utilitare, softuri de aplicație, platforme educaționale, AEL, etc.

Avantaje:

Creează mediul favorabil pentru o activitate intelectuală activă și intensă;

Descoperirile reprezintă achiziții trainice, cunoștințe durabile;

Contribuie la dezvoltarea motivației învățării;

Contribuie la însușirea unor metode euristice;

Formarea personalității elevilor;

Dezvoltarea unor capacități și abilități.

Dezavantaje:

Necesită un volum mare de timp;

Lipsa implicării elevilor mai slab pregătiți;

Conceperea și coordonarea activităților necesită o activitate laborioasă din partea profesorului;

Poate crea confuzie.

Cubul

Metoda presupune explorarea unui subiect, a unei situații din mai multe perspective, permițând abordarea complexă și integratoare a unei teme. Se vizează explorarea unui conținut prin descriere, comparație, asociere, analiză, aplicare și argumentare.

Aplicarea metodei presupune parcurgerea următoarelor etape:

Se realizează un cub pe fețele căruia sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează.

Se enunță subiectul pus în discuție

Se împarte clasa în 6 grupe, fiecare grupă având asociată o față a cubului.

Elevii vor trebui să examineze subiectul propus din perspectiva cerinței asociate

Se redactează ideile obținute și se prezintă în fața clasei

Se aduc completări, lămuriri de către cadrul didactic.

Pentru ca sarcina elevilor să fie mai ușoară, se pot da indicații suplimentare cu privire la tipul de informații solicitate.

Avantaje:

Elevii participă activ

Permite diferențierea sarcinilor de învățare

Dezvoltă logica și gândirea intelectuală

Dezvoltă abilități de cooperare și comunicare

Crește eficiența învățării – elevii învață unii de la alții.

Dezavantaje:

Necesită un volum relativ mare de timp

Se crează uneori o atmosferă mai gălăgioasă

Pot apărea erori în învățare

Exemplu: În cadrul lecției “Dispozitivele periferice ale unui sistem de calcul”, cele 6 grupe reprezentând cele 6 fețe ale cubului pot avea următoarele sarcini:

Descrie: descrie echipamentele periferice ale unui sistem de calcul

Compară: compară aceste echipamente

Analizează: analizează din ce este compus un echipament periferic

Asociază: asociază echipamentele în funcție de tipul lor

Aplică: Enumeră care echipamente periferice sunt necesare

Argumentează: argumentează rolul echipamentelor periferice

Bulgărele de zăpadă (sau Metoda Piramidei)

Metoda presupune reducerea numărului de elemente, aspecte, fațete ale unei probleme/ situații pentru focalizarea asupra celor esențiale.

Se recomandă parcurgerea următoarelor etape:

1. Enunțarea temei.

2. Elevii lucrează individual pentru a rezolva problema (5 minute) și notează ideile

3. Elevii se grupează câte doi pentru a discuta rezultatele individuale. Se face o ierarhizare a ideilor și se rețin primele două-trei.

4. Se formează grupe mai mari prin reunirea a câte două-trei grupuri și se repetă discuția, ierarhizarea ideilor și evidențierea celor mai importante.

În final se va reuni toată clasa și se vor reține doar ideile/aspectele pe care toți elevii le consideră relevante.

Avantaje:

Elevii participă activ;

Sporește încrederea în forțele proprii;

Dezvoltă spiritul de echipă și întrajutorare;

Dezvoltă capacitatea de a emite soluții inedite.

Dezavantaje:

Este dificil de evaluat activitatea fiecărui elev.

Exemplu: Metoda poate fi folosită în continuarea metodei cubului[9R]: În mod normal, ideile ce rezultă prin aplicarea cubului sunt stufoase și greu de reținut. Bulgărele de zăpadă poate veni în completare, pentru evidențierea celor mai importante, mai interesante și mai demne de reținut idei.

Brainstorming

Este o metodă foarte răspândită de stimulare a creativității. Metoda presupune enunțarea a cât mai multor idei legate de o temă, analiza acestora și evidențierea ideilor de calitate. Eficiența metodei rezultă din realitatea conform căreia cu cât se emit mai multe idei asupra unei teme, cu atât există mai multe șanse de a descoperi idei valoroase. Brainstorming-ul este o metodă ce urmărește formarea la elevi a unor calități imaginative, creative și chiar a unor trăsături de personalitate (spontaneitate, altruism). Se poate utiliza în special în cadrul orelor de laborator, când, după enunțarea problemei de rezolvat elevii sunt invitați să emită soluții, în mod spontan, fără preocuparea validității acestora. Evaluarea propriu-zisă a soluțiilor preconizate se realizează după un anumit timp, prin compararea și selectarea ideilor valabile sau prin compararea acestora din punct de vedere al complexității algoritmului.

Etape:

Deschiderea sesiunii de brainstorming (se prezintă problema ce așteaptă soluții);

Perioada de acomodare (participanții sunt stimulați să discute idei generale);

Partea creativă a brainstormingului (sunt explicate regulile tehnicii brainstorming, participanți își prezintă ideile, este stabilită o limită de timp);

Prelucrarea ideilor (sunt eliminate ideile prea îndrăznețe, cele pe lângă subiect);

Stabilirea unui acord (sunt votate cele mai bune idei).

Reguli, sfaturi:

Nu judecați ideile celorlalți;

Încurajați ideile nebunești sau exagerate;

Căutați cantitate și nu calitate în acest punct;

Notați tot;

Fiecare elev este la fel de important;

Nașteți idei din idei;

Nu vă fie frică de exprimare.

Avantaje:

Elevii participă activ;

Aplicabilitate largă, aproape în toate domeniile;

Datorită interzicerii observațiilor critice se va reuși implicarea elevilor emotivi, introvertiți sau complexați;

Se exersează comportamente adecvate de ascultare activă, comunicare relaxată, intervenție curajoasă, colaborare, respect reciproc;

Se exersează comportamente cognitive de analiză, comparare, decizie argumentare și contraargumentare, valorizare;

Se creează un mediu propice creativității;

Dezvoltă creativitatea, spontaneitatea, încrederea în sine;

Se dezvoltă relații interpersonale, etc

Dezavantaje:

Brainstorming-ul nu reprezintă decât o etapă, o ipostază a procesului de rezolvare de probleme neînlocuind partea clasică de investigare;

Oferă doar soluții posibile nu și realizarea efectivă

Este costisitoare din punct de vedere al timpului necesar;

Dacă nu este condus în mod profesionist se poate declanșa o stare de plictiseală, neimplicare.

Exemplu: În cadrul unității didactice “Aplicații software specializate pentru baze de date Microsoft Access”, tema “Proiectarea unei baze de date” se cere elevilor să proiecteze o bază de date care să gestioneze informații referitoare la o agenție de turism.

Realizare:

Pas 1: Profesorul prezintă problema pentru care se cere soluții

Pas 2: Profesorul împarte clasa în grupe, discută despre problemă cu elevii și explică eventualele neclarități

Pas 3: Profesorul explică regulile de lucru (Tehnica de Brainstorming)

Pas 4: Grupele de elevi prin dezbateri, și analize interne vor propune o structură a bazei de date (tabele necesare)

Pas 5: După expirarea timpului elevii pot pune întrebări pentru anumite clarificări

Pas 6: Profesorul împreună cu elevii vor evalua soluțiile propuse și de comun acord vor alege soluția finală (de compromis)

În didactica modernă se folosesc diferite variante de brainstorming, care diferă prin modul în care este organizat grupul de elevi, prin modul în care sunt notate sau evaluate ideile, etc. Câteva dintre aceste metode sunt metoda ciorchinelui, starbursting, harta gândirii – Mindmapping etc.

Metoda Starbursting Este o variantă relativ nouă de brainstorming care-și începe demersurile de explorare din centrul conceptului spre în afară, asemeni unei explozii solare, cu întrebări din aproape în aproape. Prin utilizarea acestei metode se urmărește obținerea cât mai multor întrebări și implicit a cât mai multor conexiuni între concepte.

Harta gândirii – Mindmapping Caracteristic acestei variante de brainstorming este faptul că participanții la activitate nu își noteaza ideile pe fișe sau în caiete ci pe coli mari de hârtie. Aceste coli vor fi de la bun început inscripționate cu tema centrală. Se poate lucra pe grupuri, fiecare grup având repartizată propria coală de completat. Regulile de bază ale „asaltului de idei” vor fi respectate și în acest caz, demersurile finalizatoare urmând aceiași pași. Pentru eliminarea monotoniei și introducerea unor elemente spectaculare care să energizeze intervențiile participanților la sesiunea ideatică, colile de hârtie pot lua forma unui papirus, a ecranului unui monitor, a unui creier uman etc.

Metoda ciorchinelui

Este o metodă didactică, utilizată individual sau în grup, care constă în evidențierea de către elevi a legăturilor dintre idei, pe baza găsirii altor sensuri ale acestora și a relevării unor noi asociații[11C].

Este o metodă de brainstorming care presupune următoarele etape:

Se scrie un cuvânt sau o temă (care urmează a fi cercetată) în mijlocul tablei sau a foii de hârtie;

Se notează toate ideile, sintagmele sau cunoștințele care vin în minte în legătură cu tema respectivă în jurul acestuia, trăgându-se linii între acestea și cuvântul inițial;

Pe măsură ce se scriu cuvinte, idei noi, se trag linii între toate ideile care par a fi conectate;

Activitatea se oprește când se epuizează toate ideile sau când s-a atins limita de timp

acordată.

Etapele pot fi precedate de brainstorming în grupuri mici sau în perechi. În acest fel se îmbogățesc și se sintetizează cunoștințele. Rezultatele grupurilor se comunică profesorului care le notează la tablă într-un ciorchine fără a comenta sau judeca.

Pot fi indicate în prealabil categoriile de informații așteptate de la elevi. În etapa finală a lecției, ciorchinele poate fi reorganizat utilizându-se anumite concepte supraordonate găsite de elevi sau de profesor.

Atunci când conceptele, ideile, legăturile dintre ele sunt bine structurate, ordonate avem de a face cu un organizator grafic (hartă conceptuală). Harta conceptuală este un graf orientat în care nodurile reprezintă concepte iar arcele sunt legături de determinare între acestea.

Avantaje:

Elevii pot fi ghidați, prin întrebări în gruparea informațiilor după anumite criterii;

Prin această metodă se rețin mai bine informațiile și structura lor;

Este flexibilă, încurajează învățarea prin cooperare și capacitatea de autoevaluare la elevi;

Se poate combina cu alte metode și procedee.

Dezavantaje:

Tratarea temelor necesită mai mult timp decât dacă lecția ar fi explicată de profesor;

Participarea este mai activă în cazul elevilor buni și foarte buni.

Exemplu: La unitatea tematică „Procesorul de texte Microsoft Word ” se poate cere realizarea următorului ciorchine, pornind de la întrebările profesorului:

Cum se numesc fișierele Word?

Ce extensie au fișierele Word?

Care sunt meniurile/filele aplicației Word?

Pentru a salva un fisier Word 2007 se folosește opțiunea….. din fila……

Pentru colorarea textului în Word 2007 se parcurg pașii……

Cum se adaugă sau modifică bordura de pagină?

Pentru a alege o culoare de fundal pentru pagină utilizăm fila……..

Aplicația Word se utilizează pentru realizarea de……… (tabele)

Intersecția unui rând cu o coloană se numește………

Aplicația Word face parte din pachetul……..

Această metodă este un bun mod de sintetizare a informației și de evaluare a cunoștințelor. Acești ciorchini pot fi folosiți și pentru identificarea deosebirilor și asemănărilor dintre aplicația Microsoft Word și aplicația Microsoft Power Point (de exemplu), la final realizându-se o diagramă Vernn, pentru a pune în evidență aceste asemănări și deosebiri.

Tehnica 6/3/5

Tehnica 6/3/5 este o metodă de rezolvare de probleme prin stimularea creativității. Este asemănătoare branstormingului, cu deosebirea că ideile noi se scriu pe foile de hârtie care circulă între participanți, și de aceea se mai numește și metoda brainwriting.

Metoda se desfășoară după următoarele etape:

1. Se împarte clasa în grupuri de câte 6 persoane;

2. Se formulează problema (o problemă care să admită mai multe tipuri de soluții)

3. Fiecare elev primește o foaie de hârtie împărțită pe 3 coloane; pe această foaie el trebuie să scrie 3 soluții pentru problema enunțată, într-un timp de 5 minute;

4. Foile se vor mișca în cadrul grupului de la stânga spre dreapta, până revin la posesorul inițial (în total, 30 de minute). Cel ce primește o foaie are la dispoziție 5 minute pentru a citi ce au scris ceilalți colegi și a face modificări (corectări, îmbunătățiri)

5. Se centralizează datele și se discută rezultatele.

Avantaje:

Dezvoltă spiritul de echipă;

Încurajează solidaritatea membrilor echipei;

Oferă elevilor mai puțin comunicativi posibilitatea de a se exprima;

Similar brainstorming-ului, stimululează construcția de „idei pe idei”;

Dezvoltă imaginația, creativitatea, etc

Dezavantaje:

– Dacă numărul elevilor nu este multiplu de 6 pot interveni probleme legate de încadrarea în timp.

– Elevii pot fi influențați de răspunsurile anterioare, intrând într-un blocaj creativ;

– Constrângerea de a răspunde în tip fix poate afecta creativitatea (deși scopul original al constrângerii este intensificarea producției creative).

Metoda Philips 6/6

Este similară metodei anterioare, prin limitarea timpului de lucru. De data aceasta însă echipele (formate tot din 6 membri) au la dispoziție 6 minute pentru a-și elabora răspunsul. Răspunsul dat de echipe este unul singur (spre deosebire de tehnica anterioară), iar tema enunțată poate avea orice caracter: poate implica o dezbatere în cadrul grupului, poate necesita rezolvarea unei probleme concrete, poate fi de natură recapitulativă, etc.

Exemplu: Se propune următoarea situație problemă referitoare la siguranța pe Internet: “Care dintre drepturile copilului sunt respectate în mediul online și care nu? În ce măsură?”.

La unitatea tematică “Comunicarea prin Internet” se poate propune tema “Viruși informatici și antiviruși. De ce este necesară apărarea împotriva virușilor?”.

Algoritmizarea

Algoritmizarea reprezintă o metodă de predare-învățare care se bazează pe utilizarea algoritmilor în organizarea activităților de instruire cât și familiarizarea elevilor cu o serie de scheme procedurale, menite să-i ajute pe elevi în formarea unor deprinderi de gândire și acțiune pentru rezolvarea unor probleme sau a unor sarcini de lucru.[25C]

Acești algoritmi pot fi grupați în următoarele categorii:

de rezolvare;

de sistematizare a materiei;

de consolidare a cunoștințelor;

de identificare a unei clase de probleme;

de creație.

Avantaje:

Aplicabilitate foarte bună la disciplinele informatice;

Formarea unor deprinderi de gândire și acțiune logice.

Dezavantaje:

Tendința de a uniformiza gândirea elevilor și de a împiedica descoperirea căilor proprii de rezolvarea a problemelor, împiedicând creativitatea;

Necesită conștientizarea caracteristicilor algoritmului.

Pentru ca dezavantajele să nu aibă un impact major asupra dezvoltării elevilor se recomandă, atunci când e posibil, antrenarea elevilor în descoperirea algoritmilor, pe care să-i însușească în mod activ.

Este esențial ca profesorul să sesizeze momentul în care trebuie renunțat la însușirea algoritmică, mai exact când, pe baza algorimului deja însușit, elevul poate adopta o atitudine euristică. Trecerea respectivă se poate realiza numai în condiția în care însușirea schemei inițiale, pe cale algoritmică, s-a ridicat la nivelul necesar.

În rezolvarea de probleme algoritmizarea are două aspecte: prezentând modele de rezolvări de probleme punem la îndemâna elevului un instrument simplu și operativ în care găsește un sprijin permanent. Pe de altă parte prin repetare și conștientizare se pot decripta alte soluții algoritmice, ajungându-se, astfel, la o fază nouă de învățare, cea euristică, de descoperire și probare a unor noi scheme de procedură.

Exemplu: La unitatea tematică „Excel – program de calcul tabelar” se poate cere crearea unui algoritm pentru rezolvarea ecuației de gradul al II-lea sau crearea unui algoritm pentru trasarea graficului unei funcții de gradul II.

Metoda proiectelor

Metoda se bazează pe efectuarea unor acțiuni complexe, legate de o temă impusă sau aleasă de elevi. Activitatea elevilor se desfășoară în mod independent, individual sau în grup, într-un timp mai îndelungat (o săptămână, o lună etc.), presupune un efort de informare, investigare, proiectare sau elaborare și se soldează în final cu prezentarea unui produs finit, care va fi evaluat (de aceea, proiectul este și o metodă de evaluare). Metoda proiectului este o metodă de instruire activ-participativă care stimulează creativitatea elevilor, competiția, dar îi și învață pe elevi să lucreze în echipe, să coopereze, să-și împartă sarcini și să se verifice reciproc. Această metodă are un caracter practic aplicativ care urmărește transpunerea teoriei în activități practice din viața de zi cu zi a elevilor.

Proiectul are obiective operaționale clare, în conformitate cu standardele de performanță. Activitățile proiectului au ca scop demonstrarea abilităților, a competențelor dobândite de către elevi și obținerea unor produse finite. Pe parcursul desfășurării proiectului sunt necesare metode de evaluare care să ghideze, regleze activitățile elevilor spre obținerea unor produse de calitate dar și atingerea unor performanțe.

Proiectul începe în clasă, prin definirea și înțelegerea sarcinii de lucru, eventual și prin începerea rezolvării acesteia – se continuă acasă pe parcursul a câtorva zile sau săptămâni, timp în care elevul are permanente consultări cu profesorul și se încheie tot în clasă, prin prezentarea în fața colegilor a unui raport asupra rezultatelor obținute și, dacă este cazul, a produsului realizat.

În vederea realizării unui proiect în școală sunt de parcurs mai multe etape[9R]:

1. Inițierea problemei

2. Descrierea produselor necesare pentru rezolvare

3. Stabilirea sarcinilor de lucru

4. Stabilirea necesarului de materiale

5. Formularea sugestiilor de soluționare

6. Alegerea soluțiilor

7. Realizarea produselor

8. Evaluarea produselor

9. Prezentarea produselor

10. Valorificarea produselor

Structura unui proiect poate fi următoarea:

1) Pagina de titlu cuprinzând: tema, numele autorului, perioada de elaborare

2) Cuprinsul

3) Prezentarea succintă a conținutului (rezumat)

4) Dezvoltarea elementelor de conținut (derularea proiectului pe activități)

5) Concluzii, sugestii etc.

6) Bibliografia

7) Anexe.

Pentru realizarea unei evaluări cât mai obiective a proiectului, trebuie avute în vedere câteva criterii generale de evaluare, criterii care țin de aprecierea calității proiectului (sau de calitatea produsului), pe de o parte, și altele care țin de calitatea activității elevului (sau de calitatea procesului), pe de altă parte. Fiecare dintre cele două categorii de criterii obiectivează aspecte care vizează modul de realizare și prezentare a unui proiect.

Exemplu de structurare a criteriilor de evaluare a unui proiect la disciplina TIC:

Stabilirea scopului/ obiectivelor proiectului și structurarea conținutului;

Activitatea individuală realizată de către elev (investigație, experiment, anchetă etc.);

Rezultate, concluzii, observații; aprecierea succesului proiectului în termeni de eficiență, validitate, aplicabilitate etc.;

Prezentarea proiectului (calitatea comunicării, claritate, coerență, capacitate de sinteză etc.);

Relevanța proiectului (utilitate, conexiuni interdisciplinare etc.).

Avantaje:

Consolidarea tehnicilor de activitate individuală;

Stimularea inițiativei și a independenței;

Dezvoltarea creativității;[11R]

Dezvoltarea cooperării, a competiției, a responsabilității;

Stimularea gândirii critice, analitice;

Asigură o activitate centrată pe elev;

Leagă cunoștințele studiate cu activități din viața de zi cu zi a elevilor;

Motivează utilitatea învățării disciplinelor informaticii;

Ușurează asimilarea de noțiuni, concepte;

Îi obișnuiește pe elevi cu situații de cercetare științifică;

Facilitează dezvoltarea activităților interactive;

Dezvoltă abilități de comunicare, autonomie în învățare, curiozitate intelectuală, adaptare;

Dezavantaje:

Necesită un consum ridicat de timp pentru organizare, desfășurare, evaluare;

Necesită un volum mare de muncă din partea elevilor dar și a profesorului;

Pe parcursul desfășurării proiectului interesul pentru acesta poate scădea;

Exemplu:

Proiecte realizate în Microsoft Access la clasele a X-a și a XI-a.

Descriere: Proiectele în Access sunt realizate în grupe de câte 2 elevi. Ele trebuie să conțină 3 tabele, iar dacă este cazul și tabelele de intersecție. Pe fiecare tabel trebuie creat un formular. Trebuie create minim 3 interogări, una cu un criteriu de selecție, minim una pe 2 sau 3 tabele. De asemenea mai trebuie create minim 3 rapoarte, din care 2 pe interogari pe mai multe tabele.

Scop: Realizarea unei baze de date cu date reale

Obiective:

1. Luarea decizilor în grupă

2. Realizarea legăturilor între diferite tabele

3. Alegerea câmpurilor fiecărui tabel

4. Realizarea formularelor de introducere a datelor

5. Realizarea de interogări pe 2 sau 3 tabele

6. Realizarea de rapoarte

7. Modificarea și personalizarea rapoartelor

Evaluarea se face, în momentul în care proiectul este prezentat întregii clase. Fiecare proiect trebuie să fie însoțit de un document text, în care, să fie explicate toate datele și obiectele introduse în baza de date.

Relații intre tabele

Interogare pe mai multe tabele

Modul de vizualizare Design View

Proiecte realizate în Microsoft Power Point la clasele a X-a

Descriere: Proiect individual, în care prezentarea creată de ei să dureze maxim 5 minute și în plus să fie însoțită de o explicație orală a diapozitivelor.

Evaluare: Evaluarea proiectelor se va face individual. Este foarte important și termenul de predare. Acesta trebuie să fie respectat cu strictețe.

Power Point – Beșleagă Mihaela

Power Point – Ipatii Natalia

Metoda Știu – vreau să știu – am învățat

Este o metodă interactivă de învățare care presupune stabilirea informațiilor cunoscute despre un anumit subiect precum și a informațiilor ce se doresc a fi cunoscute. Se încearcă lămurirea tuturor “curiozităților” din cea de-a doua categorie și promovarea acestora în grupul cunoștințelor învățate. Se pretează foarte bine atunci când se începe studiul unei noi unități de învățare sau când elevii primesc ca sarcini realizarea unui proiect.

Etapele derulării vor fi următoarele:

1. Se construiește un tabel după următorul model[5R]:

2. Elevii se grupează (de preferință câte doi) și fiecare grup încearcă să construiască o listă cu tot ceea ce știu despre tema ce urmează a fi discutată.

3. Se cere câtorva perechi să spună ce și-au notat, iar lucrurile cu care e toată lumea de acord se trec în prima coloană (eventual, grupate pe categorii).

4. Se cere elevilor să formuleze întrebări despre lucrurile de care nu sunt siguri, care nu sunt destul de clare sau care fac pur și simplu obiectul curiozității lor. Toate aceste idei se vor trece în cea de-a doua coloana a tabelului.

5. Se expune apoi materialul informativ

6. Se revine asupra întrebărilor din coloana a doua, iar cele pentru care s-au găsit răspunsuri în urma lecturii vor fi trecute în ultima coloană

7. Se revine asupra schemei și se trag concluziile asupra a ceea ce s-a învățat. Dacă au rămas întrebări fără răspuns se sugerează unde ar putea fi căutate aceste informații. Aceste întrebări pot fi folosite ca punct de plecare în lecțiile următoare.

Avantaje:

Oferă ocazia elevilor să se concentreze pe ceea ce ar trebui să știe;

Permite legarea cunoștințelor noi de cele deja cunoscute;

Stimulează interesul.

Dezavantaje:

Poate deveni formală pentru unii elevi când se lucrează pe grupe.

Metoda SINELG

„Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii și Gândirii” (SINELG) este o metodă specifică etapei de învățare.

Pe parcursul lecției elevii trebuie să evidențieze ideile importante emise/citite asociindule unul din simbolurile:

pentru ceea ce știu deja;

+ pentru informațiile noi;

pentru informațiile ce contrazic ceea ce știau până acum;

? – pentru informațiile asupra cărora au întrebări.

Această modalitate de categorisire va permite elevilor să înțeleagă în mod activ un anumit conținut. Învățarea devine mai interesantă și mai durabilă.

După lectură (la sfârșitul prelegerii/brainstormingului) ideile vor fi inventariate pe tablă sau flipchart. În acest scop se construiește un tabel cu patru coloane (pentru cele 4 simboluri stabilite), iar elevii se grupează, fiecare grup își centralizează ideile, apoi grupurile comunică profesorului rezultatele, acesta făcând centralizarea finală. Pe parcursul acestor etape, prin comunicarea în cadrul grupului, se pot lămuri anumite neclarități (lucruri pe care unii membri ai echipei le-au înțeles mai bine). Cunoștințele rămase incerte pot fi lămurite de profesor sau pot rămâne ca temă de cercetare pentru lecțiile următoare.

Avantaje:

stimulează schimbul de idei;

dezvoltă gândirea critică;

încurajează spiritul de echipă.

Dezavantaje:

necesită un volum mare de timp.

Exemplu: Lecție proiectată după modelul ERR (Evocare – Realizarea sensului – Reflecție), în care predomină metodele Știu – vreau să știu – am învățat, SINELG și Brainstorming.

Clasa: a IX-a

Tema: Browsere Internet

Obiective:

să formeze o linie de structură în ceea ce privește noțiunea de browser

să formeze abilități de manevrare a resurselor existente în laborator și acasă, unde posedă platforme diferite de operare

să lege noțiunea de browser în contextul Internetului și nu numai

Materialul pus la dispoziție de profesor:

Turul galeriei

Turul galeriei este o metodă de evaluare interactivă a produselor realizate de grupurile de elevi.

Metoda se va aplica în felul următor:

1. Elevii lucrează în grupuri la o problemă care se poate materializa într-un produs (de regulă, ceva ce poate fi expus sub forma unui afiș). Tema lucrărilor va fi în așa fel aleasă încât să existe posibilitatea obținerii unor produse cât mai diverse.

2. Produsele finale sunt prezentate în fața clasei, după care sunt expuse pe pereți, ca într-o galerie de artă. Lângă fiecare afiș se pregătește o foaie pentru comentarii.

3. Grupurile se rotesc prin clasă, pentru a examina și a discuta fiecare produs. Elevii își iau notițe și pot face comentarii pe hârtiile expuse.

4. După turul galeriei, grupurile își reexaminează propriile produse, citesc comentariile făcute și răspund la eventuale întrebări.

Metoda are ca avantaj faptul că elevii pot vedea toate produsele colegilor și se pot autoevalua prin comparație. Opiniile colegilor pot fi motivante în perspectiva unor lucrări viitoare.

Elevii trebuie să înțeleagă faptul că vor fi admise numai observațiile constructive, nejignitoare și întrebările formulate în limita bunului simț. Observațiile făcute asupra lucrărilor pot fi folosite de profesor pentru stabilirea notei finale.

Avantaje:

dezvoltă capacitatea reflectivă și argumentativă;

dezvoltă gândirea critică;

dezvoltă creativitatea;

cultivă respectul față de ceilalți și toleranța;

dezvoltă competențele emoționale;

dezvoltă competențele de relaționare și comunicare;

participarea activă a tuturor elevilor;

stimularea eforturilor de intercunoaștere și autocunoaștere;

dezvoltă capacitatea de cooperare și spiritul de echipă;

dezvoltă competențele de evaluare și autoevaluare.

Dezavantaje:

tendința de conformare la opinia grupului;

unii elevi tind să domine grupul;

marginalizarea sau autoizolarea elevilor care împărtășesc alte opinii;

implicarea scăzută a unor elevi;

o oarecare dezordine;

apariția unor conflicte între elevi;

generarea unei „gândiri de grup”.

Exemplu: În cadrul lecției de recapitulare a unității de învățare “Calculatoare și rețele de calculatoare” se cere grupelor de elevi (5-6 elevi) să realizeze câte un poster pe următoarele teme:

Rețele de calculatoare

Viruși informatici și antiviruși

Perifericele unui sistem de calcul

Componentele interne ale unui sistem de calcul

Ergonomia postului de lucru

Mozaicul (Jigsaw)

Mozaicul presupune învățarea prin cooperare la nivelul unui grup și predarea achizițiilor dobândite de către fiecare membru al grupului unui alt grup.

Clasa se împarte în mai multe grupe egale de membri. Fiecare grupă primește o sarcină de lucru. Fiecare elev al grupei devine expert, se regrupează elevii în grupuri de experți cu sarcină comună de lucru în care își împărtășesc experiențele. Urmează reîntoarcerea la grupele inițiale și împărtășirea noilor experiențe.

Etape în desfășurarea metodei: [14C]

1. Pregătirea materialului de studiu Tema de studiu va fi împărțită în subteme, se stabilesc sarcinile de lucru eventual fișe de lucru sub formă de întrebări cu răspuns grilă, afirmativ sau text de completat, ce obligă elevul să studieze materialul respectiv.

2. Organizarea colectivului în echipe de învățare de câte 4-5 elevi Fiecărui elev i se atribuie o literă (A, B, …) și va studia subtema aferentă (1,2, …).

3. Constituirea grupului de experți Formarea grupului de experți, cu aceeași literă pentru a dezbate aceeași problemă împreună. Fiecare elev dintr-un grup de experți poartă responsabilitatea modului cum au rezolvat secvența de învățare și modului cum au transmis-o colegilor din echipa inițială.

4. Reîntoarcerea în echipa inițială de învățare Este etapa de întoarcere a experților la grupa inițială și de transmitere, de predare a celor învățate în grupa experților.

5. Evaluarea Reprezintă faza demonstrației în care grupurile expun rezultatele tuturor elevilor clasei.

Reguli pentru elevi:

Toți elevii trebuie să se vadă;

O singură persoană are cuvântul la un moment dat;

Vor asculta ce spun ceilalți;

Nu se va devia de la subiect.

Avantaje:

este stabilit cu precizie rolul fiecărui elev;

implicarea activă a tuturor elevilor în activitate;

motivarea elevilor;

transpunerea în postura de lider informațional și acțional;

găsirea propriilor strategii de predare, de aranjare și structurare a informațiilor;

stimularea încrederii în sine a elevilor;

dezvoltarea abilităților de comunicare și de relaționare în cadrul grupului;

dezvoltarea gândirii logice, critice și independente;

dezvoltarea răspunderii individuale și de grup;

optimizarea învățării prin predarea achizițiilor altcuiva.

Dezavantaje:

se crează agitație prin schimbarea elevilor de la o grupă la alta;

unii elevi pot rămâne pasivi și se pot folosi de munca altora.

Exemplu:

Clasa: a XII-a

Unitatea de învățare: „Managementul informatizat al proiectelor”

Tema: „Descrierea conceptelor generale ale unui proiect”

Obiective operaționale:

să definească noțiunea de proiect

să enumere etapele realizării unui proiect

să definească scopul și obiectivele proiectului

să definească rolul unui manager de proiect și al echipei de proiect

să descrie elementele de evaluare ale unui proiect

Se solicită completarea unei fișe de către grupele de elevi, care cuprinde următoarele:

Rezolvare:

Profesorul anunță tema de studiu, împarte tema în patru subteme.

Se organizează colectivul în echipe de învățare, și sunt stabilite sarcinile de lucru.

Profesorul indică sursa de studiu (http://www.asecib.ase.ro/mttp/Capitolul_1.pdf)

Se parcurg etapele de lucru (faza de lucru independentă, formarea grupurilor de experți, reîntoarcerea în grupul inițial, faza demonstrației)

Instruirea programată și învățarea asistată de calculator (IAC)

Instruirea programată este o metodă didactică în cadrul căreia conținutul de învățat este prezentat sub forma unui program. Cunoștințele nu sunt predate de profesor ci sunt inserate pe niște fișe, pe secvențe, într-o ordine care să asigure învățarea treptată a ansamblului de noțiuni. Elevul va primi atât fișa cât și o listă cu răspunsurile corecte.

Fiecare secvență are o componentă informațională și o sarcină de lucru. Elevul citește informația de pe fișă, după care dă un răspuns pentru sarcina enunțată. Se verifică corectitudinea răspunsului. În caz de reușită se trece la secvența următoare, iar în caz contrar se insistă asupra secvenței curente, în încercarea de a găsi răspunsul bun.

Eficiența acestei metode va fi asigurată dacă în aplicarea ei se vor respecta anumite principia[3D]:

1. Principiul pașilor mici: materia se divizează în fragmente, în funcție de nivelul clasei; 2. Principiul participării active: se caută răspunsul corect la fiecare întrebare; nu sunt îngăduite omisiunile din acest punct de vedere; soluția de la acest pas s-ar putea să ajute la rezolvarea uneia dintre problemele următoare.

3. Principiul retroacțiunii permanente: prin validarea imediată a răspunsului dat elevul înaintează cu precizie, cu încredere în sine.

4. Principiul individualizării procesului de învățare: fiecare elev parcurge secvența de învățare în ritm propriu, etc

Metoda descrisă poate fi întâlnită în practică sub una din următoarele forme:

Programare liniară:

informația și sarcina de lucru sunt în așa fel prezentate încât să evite la maxim erorile;

elevul formulează răspunsul;

dacă răspunsul este greșit, elevul zăbovește asupra secvenței fără să primească materiale suplimentare

Programare ramificată:

nu se previn erorile; dimpotrivă, sunt enunțate răspunsuri intenționat greșite (se presupune că elevul poate învăța din propriile greșeli)

elevul alege un răspuns din mai multe sugerate;

dacă răspunsul este greșit elevul primește materiale auxiliare din care se poate documenta suplimentar.

Programarea combinată: se folosesc atât secvențe liniare cât și ramificate, în funcție de necesități.

Avantaje:

posibilitatea de întelegere sporită prin divizarea materiei;

învățarea în ritm propriu;

dobândirea independenței elevului.

Dezavantaje:

fărâmițarea excesivă a materiei; se limitează dezvoltarea gândirii sintetice;

privarea elevului de contactul direct cu profesorul și cu ceilalți colegi; izolarea socială a acestuia;

costurile ridicate ale elaborării materialelor.

Fișele folosite în instruirea programată pot avea formă tipărită, pe hârtie, sau pot avea formă electronică, pe calculator. Prin folosirea calculatorului, împreună cu un soft adecvat, se poate dobândi un mare avantaj în privința automatizării tuturor etapelor și, astfel, a conducerii învățării.

De altfel, folosirea calculatoarelor în activitatea didactică este din ce în ce mai frecventă, această practică fiind relativ recent “brevetată” ca metodă didactică de sine-stătătoare, sub denumirea de Instruire Asistată de Calculator (I.A.C.), sau E-learning.

Prin interacțiunea elev-calculator se permite diversificarea strategiei didactice, facilitând accesul elevului la informații mai ample, prezentate în modalități diferite de vizualizare, organizate logic și structurate variat. Sistemul IAC (Instruire Asistata de Calculator) este un mediu integrat hardware-software destinat interacțiunii dintre posesorii unui sistem de cunoștințe și destinatarii acestuia, în vederea asimilării active de informație însoțită de achiziționarea de noi operații și deprinderi.

În școlile din România se folosesc deja platforme electronice care pun la dispoziție instrumente puternice în asistarea activității didactice (lecții, evaluatoare, metode de partajare a rezultatelor, etc). Printre acestea putem enumera platformele Moodle, ThinkQuest și, nu în ultimul rând, prima platformă românească de E-learning, AEL.

Metode specifice de predare-învățare a informaticii aplicate

Sub această denumire sunt reunite metodele ce deservesc procesul de învățare-predare a programelor utilitare. Iată câteva orientări în acest sens:

Predare-învățare orientată pe meniuri: se prezintă meniul unui program utilitar, într-o anumită succesiune.

Avantaje[3D]: se poate folosi în situații în care e greu de găsit o aplicație practică cu scop didactic.

Dezavantaje[3D]: este ineficientă întrucât cunoștințele predate în acest mod se uită foarte repede, deci nu se respectă principiul fixării cunoștințelor.

Exemple: Prezentarea meniului Home – Font sau Paragraph în Word

Predare-învățare orientată pe funcții: se prezintă o funcție ce poate fi realizată de programul utilitar și apoi modul concret de realizare.

Avantaje[3D]: sistematizarea funcțiilor generale ale utilitarului.

Dezavantaje[3D]:

Prezentarea se poate lungi în timp

Uneori intervine plictiseala elevilor

Exemple: Inserarea imaginilor într-un document Word; realizarea automată a cuprinsului unui document; folosirea editorului de ecuații, inserarea unei diagrame într-o foaie de calcul Excel, etc.

Predarea-învățarea orientată pe probleme: se pornește de la o problemă simplă, căreia i se adaugă treptat câte o cerință ce impune introducerea unor noțiuni noi, etc.

Avantaje[3D]:

Elevii rețin ușor, pentru că introducerea noțiunilor are loc în momentul în care elevul are nevoie de ea pentru rezolvarea unei problem practice

Elevul identifică avantajele și dezavantajele unui utilitar față de altul prin exemple practice

Dezavantaje[3D]: uneori lipsa de sistematizare a conținuturilor științifice

Exemple: Folosirea formulelor de calcul Excel: Se pornește de la câteva informații numerice introduse într-o foaie de calcul, apoi se determină treptat suma elementelor de pe linie/coloană, media acestora, cea mai mare/mică valoare, etc;

Formatarea tabelelor Word: Se pornește de la un tabel simplu căruia i se aplică treptat diferite variante de formatare.

Formatarea caracterelor în HTML: Se începe cu un text simplu, apoi se modifică dimensiunile unor caractere, în continuare culoarea unora dintre ele, apoi se subliniază sau boldează anumite porțiuni, etc.

Predarea-învățarea orientată pe concepte: se prezintă conceptele care stau la baza programului utilitar, apoi se prezintă funcțiile care operează cu ele.

Avantaje[3D]: învățarea terminologiei specific fiecărui utilitar.

Dezavantaje[3D]: consumă timp, plictiseala elevilor.

Exemple: Tabele Word: celulă, linie, tabel.

CAPITOLUL II Aspecte generale despre e-learning

Conceptul de e-learning cumulează totalitatea situațiilor educaționale în care se utilizează semnificativ mijloacele tehnologiei informației și a comunicațiilor. Interferează și se suprapune pe o multitudine de termeni ce surprind varietatea experiențelor didactice ce pot beneficia de suport tehnologic: instruire asistată/ mediată de calculator, digital/ mobile/ online learning/ education, instruire prin multimedia etc.

În esență, e-learning oferă accesul comod și eficient la informațiile și cunoștințele cele mai noi, metode noi și eficiente de instruire (predare), învățare și evaluare a cunoștințelor, instruire și formare permanentă. În acest sens, e-learning este și o alternativă la educația permanentă în societatea informatizată de azi sau de mâine: societatea cunoașterii. [17CM]

Software educațional reprezintă orice produs software în orice format (exe sau nu) ce poate fi utilizat pe orice calculator și care reprezintă un subiect, o temă, un experiment, o lecție, un curs, etc., fiind o alternativă sau unica soluție față de metodele educaționale tradiționale (tabla, creta, etc.).[6CM] Astfel de produse software pot fi: hărți, dicționare, enciclopedii, filme didactice, prezentări în diverse formate, cărți (e-books), teste, tutoriale, simulări, software ce formează abilități.

În domeniul educației, și în special al învățării și perfecționării, apariția de noi tehnologii ale informației și comunicațiilor (TIC), îmbunătățirea teoriilor pedagogice și psihologice, obligă pe elevi, profesori, părinți și pe specialiști, să se adapteze la schimbările permanente ale societății umane. În era informațională în care fiecare este conectat cu lumea, educația permanentă s-a dezvoltat odată cu educația la distanță, educația online și e-learning.

Definiții, termeni, argumente

Prin e-learning se înțelege “totalitatea situațiilor educaționale în care se utilizează semnificativ mijloacele tehnologiei informației și comunicațiilor”.[15PM]

E-learning reprezintă interacțiunea dintre procesul de predare/învățare și tehnologiile informaționale – ICT (Information and Communication Technology) – , acoperind un spectru larg de activități, de la învățământul asistat de calculator până la învățământul desfășurat în întregime în manieră online.[6CM]

Un sistem de e-learning constă într-o experiență planificată de predare învățare, organizată de o instituție ce furnizează resurse educaționale stocate pe medii electronice într-o ordine secvențială și logică pentru a fi asimilate de subiecți în maniera proprie, fără a-i constrânge la activități sincrone de grup. Sarcina educației și formării bazate pe noile tehnologii ale informației și comunicării nu este de a înlocui tipurile tradiționale de formare, ci de a le completa în scopul măririi randamentului acestora.[6CM]

“Instruirea asistată de calculator (IAC) reprezintă o metodă didactică ce valorifică principiile de modelare și analiză cibernetică ale activității de instruire în contextual utilizării tehnologiilor informatice și de comunicații, caracteristice societății contemporane.”[1PM]

Pentru a înțelege specificitatea procesului de instruire online, pentru a-l putea organiza, conduce și controla este importantă cunoașterea și altor termeni specifici care vor fi definiți în cele ce urmează:[8CM]

Învățământul la distanță este forma de învățământ instituționalizată la începutul secolului XX și sprijinită inițial pe facilitățile de comunicare oferite prin intermediul poștei, telefonului, iar apoi al televiziunii.

Instruirea online se referă la instruirea care se desfășoară prin intermediul unui calculator conectat la o rețea, conținutul educațional putând fi sub forma unei lecții tradiționale sau a unei sesiuni de lucru colaborativă, realizată cu ajutorul tehnologiilor de comunicație. Materialele educaționale pot fi prezentate sub formă de text, grafice, materiale audio, video.

Instruirea bazată pe Web (WBL – Web-Based Learning) și-a propus transformarea spațiului WWW într-un veritabil „vehicul pentru intruire”, diversele materiale educaționale utilizate fiind accesibile online: instrumente software dedicate instruirii, material didactice, manuale electronice, legături spre alte surse educaționale. WBL poate fi condusă de instructor sau bazată pe calculator.

Predarea pe Internet (WBT – Web-Based Teaching) a extins învățământul online prin organizarea unor grupe de studenți coordonați de către un instructor, înglobând și o serie de sisteme de comnunicație între aceștia: liste de e-mail, forumuri de dicuții, videoconferințe.

Instruirea combinativă (Blended Learning) este forma de instruire în care metodele tradiționale de instruire sunt combinate cu cele care utilizează tehnologia.

Instruirea sincronă este instruirea care se desfășoară în cadrul unei săli de clasă virtuale în care elevii și profesorii se întâlnesc și acționează ca și cum s-ar afla fizic în același loc. Exemple de instruire medii de instruire sincronă sunt clasele virtuale, video sau audio conferințele, comunicația dublă prin Internet.

Instruirea asincronă, în care participanții nu sunt conectați în același timp la rețea, este antonimul instruirii sincrone.

Instruirea colaborativă este forma de instruire care utilizează tehnologia prin implicarea mai multor persoane în atingerea obiectivelor educaționale.

Termenul de cerere (aplicație) de partajare („application sharing”) este noțiunea folosită pentru utilizarea sincronă a unui soft aplicativ prin intermediul internetului.

Un curs electronic este un curs tradițional transpus într-un format accesibil (text, multimedia, audio, video) cu ajutorul calculatorului.

Se numește clasă virtuală spațiul de învățare online pe care utilizatorii pot să-l utilizeze concomitent. De obicei, cei care învață pot asista la o prelegere live. De cele mai multe ori sunt posibile și intervenții din partea celor care învață (întrebări, semnale, influențarea vitezei). Într-o clasă virtuală pot fi integrate și elemente cum este cea de Application Sharing.

Un obiect educațional este o entitate, digitală sau non-digitală, ce poate fi utilizată, reutilizată sau referențiată, în timpul procesului educațional susținut de tehnologie.

Un obiect de informație reutilizabil (RIO – Reusable Information Object) este o mulțime de resurse pedagogice reunite, necesare atingerii unui singur obiectiv al instruirii. RIO sunt construite plecând de la modele ce depind de informațiile ce se doresc a fi transmise: concepte, fapte, principii, proceduri.

Un obiect reutilizabil al instruirii (RLO – Reusable Learning Object) este o colecție de RIO, obiecte necesare evaluării, care permit atingerea unui anumit obiectiv instrucțional.

Un modul de instruire este format din mai multe unități de învățare, subordonate tematicii modulului. Învățarea modulară nu este lineară, adică anumite module tematice pot fi asamblate individual de cel care învață.

Strategie RLO este o metodologie dezvoltată de Cisco care permite generarea mai multor medii de predare utilizând aceleași RLO.

Sistem pentru managementul conținutului învățării (LCMS – Learning Content Management System) este un sistem software care, pe lângă organizarea și managementulcursurilor și a instruiților, permite și administrarea și realizarea de conținuturi. Aceste LCMS-uri sunt dotate cu sisteme ample de drepturi, funcții de redactare și funcții de autori.

Sistem pentru managementul învățării (LMS – Learning Management System) este un sistem software care permite organizarea învățământului online, prin înregistrarea procesului instruirii, înregistrarea rezultatelor testelor, prin parcurgerea întregului material educațional de transmis.

Noțiunea de tutoriat la distanță (Teletutoring) este utilizată cu întelesul de asistare de procese de instruire electronică. Alternativ se folosesc aici sinonimele: eTutoring, Online-Trainer etc. În cazul de Teletutoring se poate face distincție între asistență de specialitate sau asistare organizatorică. Se preconizează că asistența de specialitate în procesele de învățare se realizează prin Tele-Tutoring cu formare profesională specializată, asistarea în domenii de specialitate se obține prin asistență de specialitate din partea unor cadre de specialitate și instructori.

Programe de învățare tutoriale sunt pachete software care asistă pe cel ce învață în trecerea lui prin program și sunt, în esență, construite linear.

Un model de instruire asistată de calculator este un model instrucțional în care componenta activă este tehnologia informațională.

Proiectarea instruirii implică organizarea și ordonarea materialului care urmează să fie predat → învățat → evaluat, la nivelul corelației funcțional-structurale dintre profesor și elev.

Proiectarea instruirii asistate de calculator poate fi definită ca fiind dezvoltarea sistematică specificațiilor procesului de instruire utilizând teoriile învățării și instruirii pentru a asigura realizarea calității procesului de instruire. Aceasta este definită de un întreg proces de analiză a necesarului de deprinderi, cunoștințe și a obiectivelor învățării și de concepere a unui sistem de transfer și de livrare care să asigure satisfacerea acestor necesități.

Un sistem de instruire este o combinație de mijloace (instrumente) și proceduri care deservesc desfășurarea procesului de învățare.

Un sistem integrat de învățare (Integrated Learning System) este un pachet software de management a instruirii și evaluării cunoștințelor instruiților (elevilor), determinând totodată și evoluția instruiților în cadrul procesului educațional.

Un mediu virtual de învățare (VLE – Virtual Learning Environment) este un mediu cu două funcții de bază:

1. interacțiune între profesori și elevi, incluzând comunicare și schimb de informații,

2. distribuirea de conținut, adică publicații online, management și recuperare de documente și alte informații.

Instruirea inteligentă asistată de calculator (ICAI – Intelligent Computer Assisted Instruction) a apărut din necesitatea de a rezolva anumite probleme cu care s-au confruntat realizatorii de sisteme clasice de instruire, dintre care menționăm:[8CM]

alegerea secvenței optime de lecții pentru fiecare elev;

modificarea dinamică, în funcție de evoluția elevilor, a tacticilor pedagogice aplicate;

anticiparea, diagnosticarea și înțelegerea cauzei erorilor elevilor;

acceptarea răspunsurilor corecte, precum și dialogul în limbaj natural cu elevul.

Principalele categorii de sisteme (medii) inteligente de instruire sunt următoarele:

sistemele inteligente de instruire (ITS – Intelligent Tutoring Systems);

mediile de învățare inteligente (ILE – Intelligent Learning Environments); o subcategorie a acestora sunt micro-universurile (Microworlds);

mediile de instruire inteligente pentru învățare prin colaborare (CSCL – Computer Supported Collaborative Learning);

agenții pedagogici autonomi (PAA – Pedagogical Autonomous Agents);

sisteme de instruire asistată de calculator prin sisteme inteligente (ICAI – Intelligent Computer Assisted Instruction);

sisteme de învățare asistată de calculator prin sisteme inteligente (ICAL – Intellligent Computer Assisted Learning);

sisteme educaționale inteligente (IES – Intellligent Educational Systems);

sisteme de inteligență artificială în educație la distanță (AI-DE – Artificial Intelligence- Distance Education).

Termenul de sistem de instruire online desemnează un ansamblu de tehnologii, proceduri, mijloace, participanți care conlucrează pntru atingerea obiectivelor procesului de instruire.

Instuirea sistemică este definită ca fiind proiectarea sistemică, sistematică și metodică a procesului de instruire. Instruirea bazată pe viitor (Future Based Learning) este învățarea orientată spre viitor, care nu se lasă influențată de „moda didactică“ sau aspectele financiare, ci se orientează după practica pedagogică și participanții la acest proces, definindu-se întotdeauna ținând cont de contextul practicii pedagogice.

Procesul de e-learning este definit prin interacțiunea prin medii de comunicare între instructor și instruit cu participarea activă a unui manager al pachetului software necesar.[6CM]

E-Learning – model al instruirii asistate de calculator

E-learning, termen introdus în 1998 de Jay Cross, fondatorul Internet Time Group, a devenit extrem de popular. O căutare cu Google la începutul lui august 2018 oferă aproximativ 1.360.000.000 de referințe pentru e-learning.

E-learning-ul s-a dezvoltat odată cu utilizarea dispozitivelor de calcul (calculatoare, tablet, PDA-uri, telefoane mobile) și a tehnologiei comunicației (prin utilizarea Internetului, emailului, forumurilor de discuții sau a software-ului colaborativ de tip wiki sau blog) în sistemul de învățământ.[9PM] Reprezintă o modalitate actuală de dezvoltare a educației, în concordanță cu descoperirile tehnologice.

Termenul este utilizat astăzi pentru a desemna totalitatea tehnicilor de predare, învățare și evaluare prin mijloace asistate de calculator. Învățământul electronic folosește tehnologiile Internetului pentru a furniza soluții în dezvoltarea performanței și cunoștințelor. E-learning este sinonim astfel cu Web Based Learning (WBL).

O caracterizare a învățământului electronic poate fi realizată pe baza următoarelor idei:[10CM]

procesul de învățare este orientat către instruit (elev) și se realizează într-o locație virtuală;

resursele educaționale sunt accesibile pe Web și distribuite (prin utilizarea, integrarea accesarea bibliotecilor electronice și materialelor multimedia, prin antrenarea specialiștilor în discuțiile subiecților);

instruiții beneficiază de orientarea unui tutore (instructor, moderator) care planifică activitatea grupului de participanți, supune dezbaterii acestora aspecte ale cursului în conferințe asincrone (forum-uri de discuții, blog-uri) sau sincrone (chat, clasă virtuală), furnizează resurse auxiliare, comentează temele, impune direcții;

prin interacțiune și colaborare, grupul de participanți formează pe parcursul cursului, de multe ori și după, o comunitate virtuală; aceștia pot fi caracterizați prin așa numita “fluiditate a rolurilor”, prin balansul continuu al rolului instructorinstruit în grupul de învățare ("symmetric knowledge advancement" – Scardamalia, 1995), prin restructurarea continuă a echipelor de învățare în funcție de interese sau obiective;

materialul cursului are o componentă statică, cea pregătită de tutore împreună cu o echipă specializată, și una dinamică, rezultată din interacțiunea participanților, din sugestiile, comentariile, resursele aduse de aceștia;

cele mai multe medii de e-learning permit monitorizarea activității participanților, iar unele și simulări, lucrul pe grupuri, interacțiunea audio, video.

Menționăm faptul că actualmente termenul e-learning a ajuns să înlocuiască practic toți termenii care desemnau o nouă manieră de integrare a mijloacelor TIC în procesul de instruire.[10CM]

Realizările e-learning pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere . Vom selecta două dintre ele: [9PM]

Realizări e-learning pe bază de CD: studenții primesc cursurile pe CD, vor instala aceste cursuri pe calculatorul propriu și pot începe pregătirea, învățarea.

Realizări e-learning pe bază de rețea: cursurile pot fi accesate prin intermediul rețelei (intranet/internet) de pe serverul central.

În ambele situații, cursurile sunt în format electronic, diferența constă doar în modul de urmărire a studiului. Dacă în primul caz, specialistului care coordonează cursurile îi este foarte greu să obțină informații în legătură cu modul în care cursantul parcurge materialul, are sau nu întrebări, reușește să asimileze materia cerută, în cazul al doilea aceste informații pot fi accesate de pe serverul care furnizează serviciile de curs.[9PM]

Principalii participanți în proces sunt: administratorul de sistem, instruiții (elevii) și instructorul (profesorul).[9PM]

Principalii participanți în procesul de e-learning[9PM]

Avantaje și dezavantaje ale e-Learning

Avantajele acestui tip de învățare sunt următoarele: accesibilitate, flexibilitate, confortabilitate, utilizatorul hotărând singur, data și ora la care se implică în activitatea de instruire. Față de sistemul tradițional de învățământ, e-learning-ul prezintă numeroase avantaje: [9PM]

independența geografică, mobilitatea – posibilitatea de a accesa conținutul materialului educațional de oriunde și oricând, cu ajutorul computerului personal și a rețelei;

accesibilitate online – o caracteristică importantă specifică acestui tip de educație, prin care se înțelege accesul la educație prin Internet în timp real, de oriunde și oricând, 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână; nu există dependență de timp;

prezentare concisă și selectivă a conținutului educațional;

individualizarea procesului de învățare – fiecare instruit are un ritm și stil propriu de asimilare și se bazează pe un anume tip de memorie în procesul de învățare (auditivă sau vizuală), parcurgerea cursurilor poate fi făcută treptat și repetat, controlându-și rapid progresele, beneficiind de un feedback rapid și permanent; unii subiecți au un randament mai bun în weekend, alții la primele ore ale dimineții;

metode pedagogice diverse – programele e-learning trebuie să aibă la bază diverse metode pedagogice, care să ghideze subiecții pe tot parcursul procesului de învățare: la parcurgerea materialelor didactice, la realizarea proiectelor, la evaluarea online și până la certificarea programului, dacă este cazul; o serie de experimente care studiază efectul pe care îl au utilizarea diverselor medii în însușirea cunoștiințelor au dus la concluzia că, în general, un material educațional diversificat este reținut în proporție de 80% prin ascultare, vizionare și interactivitate;

administrarea online – utilizarea sistemelor e-learning necesită asigurarea securității utilizatorilor, înregistrarea acestora, monitorizarea studenților și a serviciilor oferite în rețea;

costuri reduse de distribuție – software-ul educațional sau soluțiile electronice de învățare nu sunt ieftine. Totuși, costurile lor sunt mai reduse decât cele implicate de o sesiune de învățare “clasică”, deoarece sunt eliminate cheltuielile de deplasare, închirierea spațiilor pentru cursuri, cazarea și masa subiecților;

timp redus de studiu – în unele cazuri, în funcție de soluția de tehnică adoptată, și timpul poate fi trecut la categoria reducerea costurilor: subiectul nu va întrerupe activitatea profesională pentru a urma un curs, ci va “pierde” doar câteva ore zilnic pentru a învăța online sau offline, pe computer;

interacțiuni sincrone și asincrone – cele două tipuri de interacțiuni dintre instructori și înstruiți se pot completa;

tehnologii dinamice diverse – acestea permit un feedback pronunțat, în timp real, și evaluări formative și sumative, calitative și cantitative, realizate într-un mod facil și de către evaluatorii cei mai avizați;

dacă învățământul tradițional este organizat pe grupe de vârstă, cel online este organizat pe subiecte; într-o clasă virtuală pot fi reuniți subiecți de toate vârstele, cu pregătiri diferite, neglijând granițele spațiale.

Dezavantajele educației de tip e-learning sunt:[9PM]

rata mare de abandon a elevilor – acest tip de educație la distanță necesită eforturi consistente și susținute din partea tuturor participanților la procesul instrucțional. Elevii trebuie să fie extrem de motivați, altfel se instalează fenomenul de abandon școlar care este mult mai frecvent în educația la distanță decât în învățământul tradițional. După studiile făcute de Rovai, există câțiva factori care pot influența abandonul școlar și care pot fi exploatați pentru a limita această tendință:

prezența – profesorul și elevul trebuie să fie prezenți chiar și într-o comunitate virtuală;

egalitatea – trebuie să se manifeste prin aceea că profesorul va modera activitatea în așa fel încât toți participanți să aibă oportunitatea de a intervene într-un anumit subiect de discuție;

grupuri de lucru cât mai mici care să permită o mai bună împărțire a sarcinilor și activităților;

stilul de predare și gradul de însușire al cunoștințelor reprezintă un factor important. Aceasta înseamnă folosirea unor formate de cursuri online specifice acestui tip de educație și care să se adapteze cunoștiințelor elevilor.

necesită experiență în domeniul utilizării calculatoarelor – elevilor li se solicit anumite cunoștințe în domeniul IT. În cele mai multe cazuri instalarea unui sistem elearning presupune instalarea de aplicații sau medii adiționale care presupun cunoștințe tehnice suplimentare. Pentru a minimiza acest dezavantaj, clientul poate folosi un browser web. Există cazuri în care această abordare nu este posibilă. În acest caz este necesară modularizarea aplicației, realizarea unui kit de instalare și a unui ghid al utilizatorului. În cazul în care sistemul prezintă o multitudine de funcțiuni care nu sunt modularizate, utilizatorul are reținere în utilizarea acestora și, în consecință, este diminuată eficiența sistemului în sine.

costuri mari pentru proiectare și întreținere – acestea includ și cheltuieli cu tehnologia, transmiterea informaților în rețea, întreținerea echipamentului, producerea materialelor necesare. Comparativ, însă, cu toate costurile pe care le implică procesul educațional clasic, acestea sunt net mai mici.

Cu toate aceste dezavantaje sau limitări, experiența platformelor e-learning deja funcționale a demonstrat faptul că participanții la educație prin intermediul noilor tehnologii e-learning se familiarizează în scurt timp cu mediul virtual și intră relativ repede în ritmul natural al transmiterii și, respectiv, însușirii de cunoștințe prin acest modern și eficient tip de educație. [9PM]

E-learning În România

În România, învățământul asistat de calculator cunoaște un ritm alert de dezvoltare. După anii 1990, marile firme IT din plan mondial s-au făcut prezente pe piața românească prin soluții informatice în domeniul e-learning. Astfel, în anul 1999 a fost înființată prima academie Cisco, cu scopul instruirii în domeniul rețelelor de calculatoare. [9PM]

Pornind de la conceptul că formarea resurselor umane pregătite pentru noua economie reprezintă o investiție pe termen lung ale cărei costuri se vor amortiza prin calitatea și nivelul de competență ale tinerei generații, în anul 2001 MEC (Ministerul Educației și Cercetării), a demarat programul Sistem de Educație Informatizat – SEI, al cărui obiectiv de bază îl reprezintă susținerea procesului de predare-învățare în învățământul preuniversitar cu tehnologii de ultimă oră.[17CM]

Există și o serie de portaluri educaționale românești:

Portalul Ministerului Educației Naționale: www.edu.ro

Acest portal, apărut în anul 1998, prezintă activitatea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, fiind punctul central de prezentare a informațiilor și documentelor oficiale. Sunt prezentate ultimele evenimente, programe, analize, noutăți, acte legislative din învățământul preuniversitar, universitar, minoritar și cercetare. Sunt descrise metodologiile de organizare și desfășurare a examenelor, modele de subiecte pentru examenele importante, inclusiv cel de bacalaureat.[9PM]

1educat – portalul ofertei de cursuri: www.1educat.ro

1educat este un portal specializat în prezentarea ofertelor de cursuri. Promovează perfecționarea în anumite domenii de interes general. Conține informații utile despre planificarea carierei și mediului educațional, precum și numeroase resurse, dispunând și de un asistent online.

Școala Online: www.e-scoala.ro

Proiectul Școala Online oferă resurse gratuite utile atât elevilor, studenților, profesorilor, cât și persoanelor dornice de instruire și informare: dicționare, biblioteci, eseuri, referate, cursuri, consiliere pentru e-learning și altele. Acest site este conceput pentru a fi o platformă deschisă, oricine putând să contribuie la dezvoltarea și la distribuirea lui pe Internet.

Portalul SEI: http://portal.edu.ro/

Portalul SEI (Sistemul Educațional Informatizat) este centrul unic de comunicare pe Internet între Ministerul Educației și publicul larg din România. Începând cu anul 2001, pe acest portal se afișează rezultatele repartizării computerizate a elevilor în licee, școli de arte și meserii, precum și rezultatele titularizării profesorilor. Din 2002, portalul are un forum de discuții animat, cu peste 40.000 de utilizatori actualmente înregistrați.[11CM]

Strict din domeniul informatică și tehnologia informației și a comunicațiilor există site-uri realizate în vederea pregătirii elevilor pentru probele de bacalaureat sau atestat dar nu numai. Astfel de site-uri sunt www.competentedigitale.ro sau http://www.lab.infobits.ro/

O binecunoscută platformă autohtonă este platforma AEL, dezvoltată de firma SIVECO.

Produs lansat în anul 2001, AEL (AeL) este o platformă integrată completă de instruire asistată de calculator și gestiune a conținutului, oferind suport pentru predare și învățare, testare și evaluare, administrarea conținutului, monitorizarea procesului de învățământ și concepție curiculară. Platforma AEL a fost pusă la dispoziția majorității școlilor și liceelor din România printr-un proiect guvernamental.[9PM]

Amintim și câteva oferte de cursuri online în România:

Sistemul de e-learning Academia Online: http://www.academiaonline.ro/

Academia Online este o platformă de e-learning în limba română dezvoltată în colaborare cu InsideMedia, Institutul de Științe ale Educației și Asociația în Carieră. Sunt oferite cursuri cu plată și gratuite, printre acestea din urmă numărându-se: Web Design, Comunicare, Creativitate, Gramatica limbii engleze etc. Unele cursuri se finalizează cu eliberarea de diplome avizate de MECTS. Utilizatorii primesc suport continuu prin intermediul tutorilor și asistenților, a mesajelor automate, personalizate, a instrucțiunilor de folosire, dar și prin intermediul secțiunii InfoCentru, în care este explicat cum se învață online, cum se poate înscrie la un curs etc.[9PM]

Timsoft – firmă dezvoltatore de cursuri, consultanță, instruire în e-learning: http://www.timsoft.ro/

Timsoft este o firmă privată din Timișoara care oferă cursuri online, găzduire, dezvoltare de cursuri online, consultanță și instruire în e-learning, dezvoltare de sisteme integrate de e-learning, design Web.[9PM]

Alte site-urii care oferă cursuri online: Cursuri de Engleză Online (de exemplu www.fluent.ro), https://cursuri-online.ro/, http://www.ecursuri.ro/cursuri-online etc.

Există și o serie de proiecte românești din domeniul e-Learning:

Proiectul Elearning.Romania: http://www.elearning.ro/

Proiectul Elearning.Romania își propune creșterea calității și eficienței în educația asistată de calculator, prin oferirea de suport teoretic, prin diseminarea bunelor practici și a experiențelor locale în e-learning, prin informarea continuă cu privire la inițiativele și evenimentele semnificative din domeniu, prin promovarea celor mai bune soluții, sisteme și servicii pentru e-learning. [9PM]

Următoarele obiective orientează activitățile desfășurate de partenerii Elearning.Romania: [13CM]

crearea unui spațiu de comunicare între specialiști, practicieni, cercetători, lideri de opinie și factori de decizie în domeniul e-learning;

promovarea experiențelor pozitive, semnificative pentru practica utilizării noilor tehnologii în educație atât la nivelul învățământului universitar și preuniversitar, cât și în zona educației nonformale;

susținerea activității practicienilor și specialiștilor în e-learning prin explorarea sistematică și prezentarea unor resurse teoretico-metodologice disponibile la nivel național, european și mondial;

prezentarea oportunităților de formare și de informare în domeniul e-learning și instruirii asistate de calculator;

susținerea activității instituțiilor guvernamentale prin oferirea unui canal de comunicare și informare în privința politicilor, a strategiilor și a programelor naționale de implementare a noilor tehnologii în sistemul de învățământ;

crearea și utilizarea unui instrument de cercetare a opiniilor practicienilor și specialiștilor în utilizarea noilor tehnologii în educație, datele obținute având rol de feedback pentru inițiativele naționale în domeniu.

Programul Intel Teach: https://iteach.ro/

Programul Intel Teach este o inițiativă globală care are ca scop pregătirea cadrelor didactice pentru integrarea eficientă a noilor tehnologii în activitatea didactică. Elaborat de specialiști în științele educației de la Intel și de la Institute for Computer Tehnology (SUA), curriculum-ul cursului Intel Teach cuprinde un minim de 32 de ore de formare și este implementat „în cascadă”: în fiecare țară, profesorii care au finalizat cu succes cursul pentru formatori susțin cursul pentru cadre didactice [13CM].

Platforme de e-learning

Oferta actuală de platforme de e-learning este impresionantă, multe universități și instituții adoptând o astfel de soluție pentru organizarea activităților și cursurilor online.

Platforme de tip e-learning:

Moodle – Modular Object-Oriented Dynamic Learning Envinronment

Platforma AeL- Advanced eLearning

Instrumente Google

eTwinning

WandEducation

Claroline

ATutor

LogiCampus

Typo3

Frog

Blackboard

Platforma Moodle – Modular Object-Oriented Dynamic Learning Envinronment

Modular Object-Oriented Dynamic Learning Environment (Moodle) este un pachet software destinat producerii de cursuri bazate pe Internet, oferind un bun suport pentru securitate și administrare și având conturată o comunitate amplă de utilizatori și dezvoltatori. Codul sursă scris în PHP utilizând baze de date MySql și PostgreSQL este un atu pentru adoptarea platformei datorită popularității acestor tehnologii, precum și posibilității de utilizare fără modificări pe mai multe sisteme de operare, inclusiv Linux [10PM].

Este un sistem de gestiune a cursurilor creat cu scopul de a ajuta profesorii în crearea de conturi și cursuri online care să fie focusate pe interacțiune și construire colaborativă de conținut educațional.

Prima versiune 1.0 a fost lansată în anul 2002 și a fost destinată unui sistem e-learning la nivel universitar, dar următoarele variante actualizate s-au putut folosi și în școli generale, licee, sau organizații non-profit. Site-ul http://moodle.org este un punct de informare și discuție, iar platforma este open-source, astfel oricine poate contribui la dezvoltarea acesteia.

Platforma presupune un sistem ierarhizat de utilizatori, începând cu administrator de sistem, profesor și cursanți. Pe această platformă se pot adăuga lecții indiferent de disciplină. Profesorul poate edita și teste, care pot fi rulate de cursanți, iar notele sunt păstrate în baza de date. Se pot programa de asemenea predarea unor teme la anumite termene.

În concluzie această platformă ar putea fi instalată în orice școală din România și poate fi folosită de orice profesor indiferent de disciplină. Cu acestă platformă elevii se pot documenta la orice oră din zi, pot lucra independent și interactiv datorită conexiunii la Internet. Moodle nu necesită proiectarea lecțiilor, profesorii având la dispoziție resurse și activități. Principala resursă este reprezentată de curs, ce poate fi definit pe bază de lecții sau de activități săptămânale.

Moodle oferă și alte activități prin care elevii și profesorul pot interacționa:

atelier de lucru (workshop) – activitate în care elevii se autoevaluează reciproc

Chat – pentru discuții în timp real prin intermediul site-ului

Forumul – comunicarea asincronă care permite sprijinirea comunității de învățare în mediul online

Glosarul (Glosary) – folosit pentru realizarea unei baze cu definiții, la fel ca un dicționar

SCROMM/AICC – folosit pentru adăugarea meterialelor interactive de tip AEL

Platforma Moodle – Modular Object-Oriented Dynamic Learning Envinronment

www.moodle.org

Platforma AeL – Advanced e-Learning

Produs de firma SIVECO, lansat în anul 2001, AEL (AeL – Asistent educațional pentru licee) este o platformă integrată completă de instruire asistată de calculator și gestiune a conținutului, oferind suport pentru predare și învățare, testare și evaluare, administrarea conținutului, monitorizarea procesului de învățământ și concepție curiculară. [9PM]

AEL a fost implementat în peste 13.000 de licee și școli din România. Este un instrument de lucru util pentru elevi și pentru profesori deopotrivă.

Printre caracteristicile generale ale platformei pot fi amintite interfața prietenoasă, adaptabilă, diferențiată în funcție de tipul de utilizator, grupurile din care face parte și drepturile de acces. Rolurile, grupurile, utilizatorii și drepturile de acces asociate sunt ușor de administrat. [9PM]

Elementele platformei integrate AEL [7D]

Biblioteca virtuală. Învățarea asincronă.

Prin intermediul AEL utilizatorii dispun de o bibliotecă electronic, o adevărată bază de cunoștințe cu rolul de a înmagazina și sistematiza o mare cantitate de informații:

arhive/directoare întregi de resurse;

format bazat pe standarde precum SCORM;

adaptarea sau modificarea conținutului;

organizarea conținutului într-un format utilizabil în clasă;

crearea propriilor lecții din component standard de conținut.

Profesorii au posibilitatea de a define fluxurile de predare pentru fiecare lecție, integrand testele de auto-evaluare sau testele on-line ca pe orice alt tip de conținut.

Clasa Virtuală. Învățare sincronă

Prin folosirea clasei virtuale, profesorul are posibilitatea de a:

controla transferul conținutului educațional către elevi;

controla nivelul de interacțiune al elevilor cu AEL;

administra și monitoriza testele;

comunica cu elevii prin forumuri de discuții;

controla activitatea elevilor, monitorizând în timp real ecranele de lucru și rapoartele on-line;

adapta desfășurarea orei conform ritmului și progreselor fiecărui cursant;

obține rapoarte diverse și complexe privind desfășurarea activității didactice.

Testare

În procesul de testare și evaluare, profesorii au la dispoziție, prin intermediul platformei AEL, de un motor pentru crearea automată a testelor electronice, precum și asistență pentru evaluare, existând opțiuni ca:

modul de parcurgere: fixă sau aleatoare;

modul de revenire: cu sau fără revenire asupra problemelor deja parcurse;

durata: cu sau fără timp limită.

Utilizatorii au la dispoziție un editor HTML care permite adăugarea de elemente multimedia, atât în cadrul întrebărilor, cât și în variantele de răspuns, descrieri sau indicații.

Profesorul are posibilitatea de a stabili modalitățile de notare – prin algoritmi configurabili de punctare, prag de promovare sau modalitatea de prezentare a rezultatelor testului.

Administrare

Ael are implementate cele mai noi tehnici în materie de securitate, accesul în sistem fiind securizat prin nume de utilizator și parole unice.

Administrarea aplicației este un proces simplu și modelează drepturile și rolurile pe utilizatori sau grupuri de utilizatori.

În funcție de drepturile atribuite fiecărui utilizator sau grup de utilizatori, AEL permite accesul la datele disponibile la nivelul întregii instituții indiferent de dimensiuni și întindere geografică.

DICTUS – dicționar multifuncțional

Utilizatorii AEL au la dispoziție și un dicționar electronic integrat cu toate celelalte module. Modulul DICTUS permite regăsirea rapidă a informației în dicționare de volum uriaș, atât prin căutare exactă, cât și prin căutare aproximativă, sau cu înlocuitori. Modulul DICTUS oferă un editor de dicționare ușor de utilizat, care permite adăugarea sau modificarea de dicționare, termeni sau asocierea de imagini.

În timp, profesorii au descoperit existența unor noi și variate posibilități de perfecționare profesională prin folosirea platformei AEL, începând cu luarea la cunoștință a posibilităților AEL, până la implicarea în elaborarea unor softuri educaționale. Toate aceste forme contribuie la o înțelegere mai bună a modului în care se poate ameliora practica școlară. La nivelul elevilor, utilizarea AEL conduce la eficientizarea procesului de învățare.

AEL – platformă integrată de instruire asistată de calculator:

http://advancedelearning.com/

Instrumente Google

Cu ajutorul unui cont Google se pot păstra anumite documente, foi de calcul și prezentări, totodată pentru evaluare se pot folosi formularele.

Google Docs este un procesor de text online care ne permite să creăm și să formatăm documente de tip text și totodată să colaborăm cu alte persoane în timp real.

Folosind Google Docs putem:

să încărcăm un document Word și să-l transformăm într-un document Google;

să formatăm documentul (adăugăm fonturi, culori, spațieri);

să invităm alte persoane să colaboreze la un document, cu drepturi de a edita, comenta sau vizualiza;

să colaborăm online, în timp real cu alți colaboratori – chiar din interiorul documentului;

să vizualizăm istoricul documentului și să revenim la orice versiune anterioară;

să descărcăm un document Google ca un fișier Word, OpenOffice, RTF, PDF, HTML sau fișier zip;

să traducem un document într-o altă limbă;

să trimitem prin email documente către alte persoane ca atașamente. [17PM]

Google Sheets este o aplicație de calcul tabelar online, care ne permite să creăm și să formatăm foi de calcul și în același timp să lucrăm cu alte persoane.

Google Slides este o aplicație de prezentări online, care ne permite să afișăm într-un mod vizual prezentarea.

Google Forms

Formularele Google sunt un instrument util în planificarea de evenimente, realizarea unui sondaj, realizarea unui test pentru elevi sau pentru a colecta alte informații într-un mod simplu.

Un formular Google poate fi conectat la o foaie de calcul Google. Dacă o foaie de calcul este legată de un formular, răspunsurile vor fi trimise automat în foaia de calcul, în caz contrar, utilizatorii le pot vizualiza pe “Sinteza răspunsurilor”, pagină accesibilă din meniul răspunsuri.

Formulare Google

Platforma eTwinning

eTwinning este comunitatea școlilor din Europa. eTwinning oferă personalului didactic (profesori, directori, bibliotecari etc.) ce activează în școlile din țările europene participante o platformă de comunicare, colaborare, demarare proiecte și schimb de informații, pe scurt, un spațiu în care să simtă că fac parte din cea mai palpitantă comunitate educațională din Europa. eTwinning promovează colaborarea școlară în Europa prin intermediul tehnologiilor comunicării și informației (TIC), oferind asistență, instrumente de lucru și servicii școlilor. De asemenea, eTwinning oferă profesorilor oportunități de dezvoltare profesională continuă, online și gratuită. [8D]

TwinSpace este o platformă sigură, vizibilă doar profesorilor care participă la un proiect. Există posibilitatea de a invita și elevii în TwinSpace, care au astfel șansa să-i cunoască pe colegii din școlile partenere și să colaboreze cu ei. [8D]

eTwinning este o inițiativă a Comisiei Europene, lansată în 2005, cu scopul inițial de a facilita parteneriatele între instituții de învățământ preuniversitar din Europa. Începând din octombrie 2007, acțiunea eTwinning a fost implementată și în România.

Printre avantajele utilizării platformei se numără:

grad mare de cooperare între școlile europene;

schimb de experiență între cadrele didactice și elevi;

dezvoltarea competențelor lingvistice;

schimb de valori culturale și tradiții.

Proiect eTwinning

Platforma WandEducation

Platforma Wand.Education a fost lansată în decembrie 2016. Specialiștii SIVECO au dezvoltat un software educațional online, accesibil la https://wand.education, care oferă profesorilor întregul suport necesar pentru crearea unui conținut educațional interactiv de calitate, într-un mod simplu și rapid. Wand.education oferă metode de predare interactive, lecții captivante și instrumente care permit monitorizarea continuă și eficientă a progresului înregistrat.[9D]

Cu Wand.education profesorii au acces la activitățile de învățare predefinite disponibile în aplicație, precum galerii de imagini, hot-spot, cuvinte încrucișate, diagrame și multe altele. De asemenea, profesorii au posibilitatea să livreze conținutul creat pe device-uri fixe (PC), sau mobile (tablete) și să evalueze performanțele elevilor.

Platforma le permite profesorilor și să monitorizeze progresul înregistrat de elevi prin rapoarte inteligente, detaliate. Pe scurt, pentru fiecare lecție livrată elevilor, profesorii primesc informații agregate sau individuale care îi ajută în înțelegerea mai clară a progresului elevilor. Aplicația îi sprijină, de asemenea, pe profesori în dezvoltarea activităților de evaluare formativă, în corectarea concepțiilor greșite, precum și în consolidarea cunoștințelor de bază. [9D]

Wand.education oferă mai multe instrumente care să simplifice întreg proces educațional, de la crearea lecțiilor, până la prezentarea acestora și la monitorizarea rezultatelor.

Există o pagină dedicată lecțiilor, care include informațiile-cheie (titlu, subiect, an, dimensiune etc.) și unde acestea pot fi editate, previzualizate, duplicate sau distribuite. Cu ajutorul editorului pot fi create lecții noi sau pot fi editate cele existente. Biblioteca multimedia integrează peste 1000 de fotografii, ilustrații, fișiere audio și video, 3D, animații și forme.

În ceea ce privește temele destinate elevilor, acestea sunt însoțite de informații referitoare la data de începere a lor, precum și la data limită până la care pot fi efectuate. Progresul elevilor poate fi atent monitorizat și în acest caz.

Un alt element oferit de Wand.education include grupurile: un grup poate fi alcătuit din toți elevii dintr-o clasă, dar aceștia pot fi împărțiti și în funcție de abilitățile lor și pot primi, în acest caz, materiale diferențiate.

Nu în ultimul rând, plaforma conține și o colecție de lecții create de alți profesori, care pot fi căutate după cuvinte-cheie, previzualizate, adăugate la lista deja existentă a fiecărui profesor. Toate lecțiile pot fi ajustate în funcție de competențele elevilor sau de feedback-ul primit din partea lor.

Conținutul educațional poate fi distribuit pe orice platformă, pe desktop sau mobil: iOS, Android, Mac OS, Windows, Chromebook.

Platforma conține trei secțiuni: foi de lucru, diapozitive și grupuri și rapoarte.

Foile de lucru digitale

Foile de lucru digitale Wand oferă profesorilor posibilitatea de a beneficia de notarea automată a elevilor, salvând astfel mult timp prin marcarea automată a tuturor răspunsurilor fixe și permițând profesorilor să noteze categoriile deschise. Ele pot fi utilizate pentru monitorizarea continuă a progresului, a revizuirii și a practicilor de examen.

Foile de lucru digitale sunt mult mai angajate decât versiunile pe suport de hârtie. Elevii pot oferi feedback instantaneu cu privire la răspunsurile lor și se bucură de un conținut îmbunătățit, în special de elementele multimedia.

Foile de lucru digitale sunt ușor de folosit, deoarece includ elementele de testare cele mai populare. Conținutul integrat în foile de lucru este editabil, permițând crearea unei experiențe unice de testare pentru elevi. Foile de lucru se pot livra fie în sala de clasă, fie acasă, elevii având nevoie să folosească un cod simplu. Elevii pot accesa foile de lucru pe oricare dintre dispozitivele lor – laptopuri, tablete și chiar smartphone-uri.

Odată ce foile de lucru sunt finalizate, se generează rapoartele cheie ale elevilor care vor oferi informații valoroase despre clasa de curs în ceea ce privește progresul elevilor.

Profesorii pot adnota răspunsurile elevilor, la fel cum ar face și pe o foaie de lucru tipărită. Mai au posibilitatea să acceseze orice lucrare a elevilor, în orice moment, să o descarce ca PDF sau să o imprime. Foaia de lucru poate fi și tipărită și utilizată în mod tradițional.

Foile de lucru oferă posibilitatea de a:[10D]

Crea o foaie de lucru de la zero folosind o varietate de metode diferite cum ar fi: alegere una, alege două, alege imaginile, text lacunar, clasifică cuvinte, bifează în tabel, scrie în tabel, compunere, caută cuvântul, etichete etc.

Imprima foaia de lucru și de a livra în clasă în mod tradițional

Căuta foi de lucru realizate deja în Biblioteca Wand, adăuga și edita orice foaie de lucru în spațiul de lucru privat livra

Furniza foaia de lucru dispozitivelor elevilor utilizând un cod simplu

Marca și adnota fiecare răspuns deschis din fiecare lucrare individuală a elevilor. Toate elementele fixe vor fi validate în prealabil și elevii vor obține rezultate immediate

Obține acces instantaneu la o serie de rapoarte, cum ar fi completarea și diagrama de învățare progresivă (PLC), care arată progresul elevilor în conformitate cu obiectivele de învățare

Diapozitivele

Acestea reprezintă o alternativă interesantă pentru diapozitivele PowerPoint statice, permițând completarea cu ușurință a diapozitivele existente cu activități interactive de învățare care vor stimula interacțiunea la clasă. Elevii devin participanți activi, nu pasivi. Există diferite șabloane încorporate concepute pentru interacțiunea la clasă, cum ar fi clasificările, potrivirea, clasarea, ordinea cuvintelor, puzzle-ul, cuvintele încrucișate, trivia și multe altele. Diapozitivele existente se pot importa utilizând funcția de import PowerPoint. Conținutul se poate accesa oricând, oriunde. Cu fiecare sarcină livrată, se poate urmări progresul elevilor cu rapoarte vizuale care oferă date importante.

Diapozitivele Wand Education oferă posibilitatea de a:[10D]

Utiliza prezentări gata făcute folosind gama Wand de lecții interactive

Adăuga activități interactive dintr-o gamă largă de șabloane încorporate care permit crearea ușoară a conținutului:

Prezentare, cum ar fi Mind-map, Galerie, Flashcards, Etichete.

Jocuri de învățare, cum ar fi Fabrica de clasificare, Puzzle, Trivia și cuvinte încrucișate.

Evaluări, inclusiv Hotspot, etichetare, potrivire, clasare, alegere unică, alegere multiplă, completare și multe altele.

importa diapozitivele Powerpoint existente

vizualiza toate diapozitivele în modul ecran complet

prezenta diapozitivele ca teme diferitelor grupuri de elevi, permițând adaptarea predării la abilități diferite

partaja cu ușurință diapozitivele utilizând un link URL

căuta, adăuga și edita diapozitive create de alți profesori în Biblioteca Wand

publica diapozitivele realizate în Biblioteca Wand

monitoriza progresul elevilor atât la nivelul clasei, cât și la nivel individual printr-un set de rapoarte ale elevilor, inclusiv rapoartele de finalizare și graficul de învățare progresivă (PLC)

Grupuri și rapoarte

Se pot crea clase de elevi sau grupuri diferite bazate pe niveluri de abilități, stabilind apoi teme personalizate. Rapoartele sunt furnizate instant și oferă o imagine de ansamblu asupra modului în care elevii au dobândit performanțe sau unde sunt lacune în învățare și, cel mai important, oferă feedback pentru a îmbunătăți lecția în viitor.

În secțiunea Rapoarte, se pot accesa oricând orice activitate a elevilor, se pot descărca ca PDF sau se pot tipări. Se pot trimite fie aceleași sau diferite sarcini la diferite grupuri de elevi. Se generează numeroase rapoarte cum ar fi rapoartele de finalizare și graficul de învățare progresivă (PLC), care arată progresul elevilor în conformitate cu obiectivele de învățare

Catalogul oferă o listă a tuturor elevilor și a tuturor sarcinilor pentru un grup, precum și scorul obținut pentru fiecare activitate.

Se generează rapoarte care prezintă rezultatele cheie la nivelul clasei, cum ar fi competența, stadiul de finalizare, scorurile studenților și feedbackul studenților și rapoarte individuale care prezintă rezultate pentru fiecare elev individual, cum ar fi scorul, timpul petrecut și răspunsurile date. Graficul de completare care arată progresul la fiecare element de testare pentru fiecare elev. Graficul de învățare progresivă (PLC) arată progresele înregistrate în atingerea obiectivelor individuale de învățare pentru fiecare elev. Se pot vizualiza și răspunsurile elevilor având astfel acces deplin la munca elevilor.

CAPITOLUL III Aplicații practice – învățarea asistată de calculator

Predarea prin intermediul platformei Wand

Platforma Wand este proiectată pentru o abordare pedagogică modernă care promovează o învățare interactivă. Elevii învață mai bine și sunt mai motivați atunci când interacționează activ cu materialul de învățare.

Exemplu – Lecția Dispozitive periferice

Evocare

Se verifică de profesor existența resurselor materiale, iar elevii verifică dacă se pot conecta la platforma Wand. Pentru a se conecta pe platformă elevii au deja stabilite conturile și parolele.

Partea de pregătire se face folosind conversația euristică în care se vizează atingerea competențelor:

definirea componentelor hardware și software

identificarea tipurilor de dispozitive periferice, pornind de la etapele în utilizarea calculatorului

însușirea noțiunilor referitoare la dispozitivele periferice de intrare/ ieșire

Forma de organizare a colectivului de elevi este frontală, iar ca resurse materiale se folosesc calculatoarele legate în rețea și platforma Wand.

Realizarea sensului

Profesorul prin conversație stabilește împreună cu elevii definițiile și exemplele hardware și software și pornește discuția de la etapele în utilizarea calculatorului pentru identificarea tipurilor de dispositive periferice. Elevii urmăresc explicațiile profesorului și participă la conversație.

Profesorul cere elevilor să acceseze lecția Wand Dispozitive periferice de pe site-ul https://dev.iakobinyi.com/wp/. Pe acest site am postat link-uri spre lecțiile create cu platforma Wand, link-uri spre lecții AEL și nu numai.

La prima activitate din lecție se cere elevilor să urmărească un filmuleț în urma căruia elevii identifică dispozitivele periferice ca fiind de două feluri: de intrare și de ieșire.

Următoarele momente din lecție prezintă dispozitivele de intrare și de ieșire, fiind incluse și activități și jocuri interactive.

Mind Map – Dispozitive periferice de intrare

Moment al lecției Wand – Tastatura

Activitate Wand- Tipuri de mouse

Se cere elevilor să completeze un tabel cu 4 coloane în care să treacă:

informații cunoscute

informații noi

informații necunoscute

informații care nu se potrivesc cu cunoștințele anterioare

Elevii sunt atenți la completările și lămuririle date de profesor și completează tabelul.

Profesorul întreabă și verifică ce s-a trecut în coloane și discută despre noțiunile noi și ce informații nu se potrivesc cu cunoștințele anterioare.

Pentru realizarea feedback-ului se propune accesarea întrebărilor și activităților referitoare la lecție. Pe baza acestor întrebări profesorul poate verifica ceea ce și-au însușit elevii pe parcursul lecției Wand.

Quizz

Rebus

Reflexie

Se accesează lecția Dispozitive periferice – Activități de pe platforma Wand. Aici elevul are de parcurs un set de jocuri, activități și întrebări prin care își verifică noțiunile accumulate. Această lecție se trimite elevilor ca temă pentru a stimula elevii în a rezolva corect activitățile și întrebările testului și poate fi aleasă o perioadă de timp pentru terminarea temei.

În cadrul lecției Wand răspunsurile corecte vor fi afișate pe ecranul elevului, astfel acesta își poate verifica răspunsurile, iar în cazul în care elevul nu a răspuns corect mai poate studia lecția Wand pentru a da răspunsul corect. Întrebările se pot relua de mai multe ori. Cele din cadrul temei trimise pe conturile elevilor nu mai pot fi reluate. Acestea vor fi notate automat.

Joc

Potrivire

Puzzle

La finalul temei se afișează punctajul pentru lecția respectivă și se cere elevului să-și exprime părerea în legătură cu tema parcursă și are posibilitatea de a-i da și un calificativ.

Cont elev

Astfel raportul notelor poate fi văzut imediat de elev, la fel profesorul poate vedea și nota activitatea elevului.

Raport general

Raport individual

Catalog

Realizarea și aplicarea testelor în platforma Wand

După terminarea unei teme sau după o unitate de învățare, pentru măsurarea cunoștințelor dobândite de elevi și a gradului de înțelegere a conceptelor și noțiunilor, este necesară evaluarea cunoștințelor.

În sistemul online, notarea tuturor elevilor poate fi făcută mult mai rapid decât la testele scrise tradițional, iar rezultatele pot fi văzute de elevi imediat.

Realizarea testelor în platforma Wand este facilă deoarece rezultatele pot fi evaluate automat și se generează rapoarte foarte amănunțite atât generale cât și individuale. Se poate seta timpul în care testul e deschis, dar acest timp trebuie să fie aproape dublu față de intervalul rezervat testului propriu-zis.

Platforma Wand oferă o varietate de metode diferite de evaluare cum ar fi: întrebări grilă cu o variantă de răspuns corectă, cu două variante de răspuns corecte, cu alegere de imagini, text lacunar, clasifică cuvinte, bifează în tabel, scrie în tabel, compunere, caută cuvântul, etichete etc.

Verificarea rezultatelor se face automat. Elevii își pot exprima părerea referitoare la temă, pot adăuga sugestii și pot evalua la rândul lor tema propusă de profesor.

Se generează automat și o multitudine de rapoarte pe clasă și individual pe elev.

Cercetarea pedagogică – Studii comparative ale performanței în procesul de predare – învățare

Scopul cercetării

Utilizarea softurilor educaționale implică o participare activă a elevilor în procesul instructiv-educativ și duce la creșterea performanțelor la elevi. M-am oprit asupra acestei teme deoarece prin folosirea platformelor educaționale în cadrul orelor se urmărește atât însușirea de noi cunoștințe, consolidarea lor cât și dezvoltarea abilităților de utilizare a instrumentelor informatice. Învățarea asistată de calculator dezvoltă spiritul de observație, disciplinează acțiunile elevului ce au ca rezultat final eficientizarea procesului instructiv-educativ.

Obiectivele cercetării

Studiul de față vizează următoarele obiective:

Dezvoltarea lecțiilor și a testelor pe platforma Wand cuprinse în programa școlară de la disciplina Tehnologia Informației și a Comunicațiilor;

Postarea unor lecții și fișe Wand și AEL pe site-ul https://dev.iakobinyi.com/wp/;

Evaluarea eficienței folosirii lecțiilor interactive la elevi pe parcursul unei unități de învățare;

Ridicarea randamentului școlar și creșterea interesului de autoinstruire utilizând softurile educaționale și a resurselor Internet;

Înregistrarea, monitorizarea și compararea rezultatelor obținute de elevii claselor experimentale și de control la testul inițial, formativ și cel final.

Ipotezele cercetării

Realizarea sarcinilor interactiv, prin intermediul lecțiilor interactive și al platformelor educaționale este însoțită de o creștere statistic semnificativă a rezultatelor înregistrate de către elevi, de o optimizare a procesului de instruire la tehnologia informației dar și de o creștere a interesului elevilor spre autodezvoltare.

Există diferențe statistic semnificative din punct de vedere al progreselor înregistrate în acumularea informațiilor de către grupul care a beneficiat de antrenament prin intermediul calculatorului și grupul care rezolvă aceleași sarcini în format clasic.

Variabilele cercetării:

Variabila independentă

Folosirea sistematică a softurilor educaționale (lecții Wand și lecții AEL), a resurselor Internet și a platformei educaționale Wand.Education.

Variabila dependentă

Deprinderi pentru utilizarea instrumentelor informatice;

Performanțe școlare și comportamentale;

Gradul de implicare a elevilor în timpul lecțiilor;

Deprinderi de utilizare a lecțiilor interactive ca instrumente pentru o predare învățare-evaluare /autoevaluare eficiente;

Coordonate majore ale cercetării:

Tipul cercetării: aplicativ – ameliorativă

Perioada de cercetare: anul școlar 2017- 2018

Locul de desfășurare al cercetării: Colegiul Tehnic “Napoca”, Cluj-Napoca

Disciplina de învățământ vizată: Tehnologia informației și a comunicațiilor

Unitatea de învățare: Calculatoare și rețele de calculatoare

Eșantionul de participanți:

Eșantionul experimental (care a beneficiat de lucru cu lecții interactive și platforma Wand): clasa a IX-a T1, format din 30 de elevi

Eșantionul de control (care a beneficiat de lucrul clasic cu tabla și caietul): clasa a IX-a T2, format din 30 elevi.

Metodologia cercetării:

Cercetarea s-a făcut pe parcursul unei unități de învățare la cele două clase de elevi din învățământul liceal. Metodele didactice aplicate au fost alese în așa fel încât să respecte principalele cerințe ale unei cercetări și să preîntâmpine eventualele erori de investigare și prelucrare a materialului utilizat.

Pentru confirmarea sau infirmarea ipotezei de la care am pornit am folosit un sistem metodologic format din:

Metoda autoobservației;

Metoda observației sistematice;

Metoda experimentului psihopedagogic/didactic desfășurat în trei etape: preexperimentală, experimentală, postexperimentală.

Pe parcursul acestei perioade de cercetare se vor aplica trei teste pentru evaluarea unității de învățare predate: un test inițial, înainte de predare, un test de progres și un test final. Deasemenea se va administra și un chestionar de autoevaluare referitor la platforme de e-learning.

Instrumentele de cercetare:

Ca instrumente s-a folosit platforma Wand.Education care conține lecții, activități și teste din unitatea de învățare studiată. Elevii din clasa experiment au avut acces la această platformă. Cursurile au fost structurate pe săptămâni, iar la fiecare final de capitol se evalua secvența respectivă.

Pentru a obține informații în legătură cu nivelul de cunoștințe și competențe ale elevilor, cu comportamentele și gradul de implicare al lor în procesul educativ, s-au folosit ca instrumente de cercetare observația curentă, chestionarul, probele scrise, fișele de lucru, evaluare cu ajutorul calculatorului și fișe de autoevaluare.

Etapele investigației

Etapa preexperimentală/constatativă

În această etapă s-au aplicat teste inițiale în ceea ce privește cunoașterea calculatorului pentru toți participanții incluși în studiu pentru a stabili nivelul existent al eșantionului experimental și al eșantionului de control.

Testul aplicat a fost următorul:

BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE

Se punctează oricare alte formulări/ modalităti de rezolvare corectă a cerințelor.

Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă

Fracțiuni de punct.

Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărtirea punctajului total acordat

pentru test la 10.

PARTEA I (15 puncte)

PARTEA II (75 puncte)

MATRICE DE SPECIFICAȚII

Etapa experimentului formativ

În această etapă, cei din clasa experiment au beneficiat de instruire prin intermediul calculatorului și au parcurs lecțiile și activitățile interactive folosind platforma Wand. Pentru eșantionul martor maniera de lucru a fost una obișnuită, nefiind influențată de variabila independentă, utilizânduse în general metodele clasice de instruire: expunerea, demonstrația cu ajutorul T.I.C. (videoproiectorul), exercițiul.

O dată pe săptămână, timp de 6 săptămâni, participanții cuprinși în lotul experimental au parcurs o lecție de învățare în format electronic, iar la final activitatea de testare. Aceleași sarcini au fost rezolvate și de lotul de control care a rezolvat sarcinile în format clasic.

În această etapă a fost administrat și următorul test de formativ:

BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE

Se punctează oricare alte formulări/ modalităti de rezolvare corectă a cerințelor.

Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.

Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărtirea punctajului total acordat

pentru test la 10.

(45 puncte)

II (20 puncte)

III 2,5p pentru fiecare element asociat corect (15 puncte)

IV 10 puncte pentru rezolvare corectă (10 puncte)

MATRICE DE SPECIFICAȚII

Etapa postexperimentală

Etapa postexperimentală a constat în administrarea unui test de evaluare finală, identic pentru fiecare eșantion.

BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE

Se punctează oricare alte formulări/ modalităti de rezolvare corectă a cerințelor.

Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.

Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărtirea punctajului total acordat

pentru test la 10.

I (25 puncte)

II (15 puncte)

III 2,5p pentru fiecare element asociat corect (15 puncte)

IV (15 puncte)

V 1p pentru fiecare element asociat corect (15 puncte)

VI 5 puncte pentru rezolvare corectă (5 puncte)

MATRICE DE SPECIFICAȚII

Rezultatele cercetării

Prezentarea și analiza datelor

Etapa preexperimentală

În urma administrării testului inițial s-au obținut următoarele rezultate:

Din interpretarea rezultatelor și a informațiilor obținute în urma aplicării testului inițial se poate afirma faptul că eșantioanele participante la experiment sunt relativ la același nivel în ceea ce privește media testului, cât și în ceea ce privește distribuția notelor. Diferența între mediile claselor este relativ mică, de 0,17. Majoritatea elevilor din ambele clase au luat note cuprinse între 3 și 5.

Etapa experimentală

În urma administrării testului formativ s-au obținut următoarele rezultate:

Din interpretarea rezultatelor și a informațiilor obținute în urma aplicării testului de progres se observă că ambele clase au înregistrat un progres semnificativ, dar la cea care a folosit lecțiile virtuale interactive progresul este mai mare, cunoștințele dobândite prin forțele proprii fiind de mai lungă durată. Elevii din clasa experiment sunt mult mai încrezători în forțele proprii și mult mai motivați. Diferența între mediile celor două clase a crescut la 0,34. Mediana în clasa experiment este de 7, iar în clasa de control este de 6. Numărul notelor mici a scăzut în ambele clase, iar în ambele clase au fost și note mari, între 8 și 10.

Etapa postexperimentală

În urma administrării testului final s-au obținut următoarele rezultate:

La elevii din clasa experimentală care au avut la dispoziție online la orice oră setul de informații pe platformă și pe site-ul cu link-uri spre lecții virtuale Wand și AEL s-a observat o creștere a notelor la testele de verificare. Diferența între mediile celor două clase a crescut la 0,5.

Mediana ambelor clase este de 7. Numărul de elevi care au luat note mici a scăzut în ambele clase, existând și note mari, între 8 și 10.

Interpretarea psihopedagogică a rezultatelor

Analizând rezultatele și prelucrarea acestora în urma administrării celor trei teste se poate observa că tendința de creștere a mediilor pe clase este mai ridicată la clasa experiment. Mediana notelor are o evoluție pozitivă tot la clasa experimentală. Numărul de elevi care au obținut note mici a scăzut la ambele clase.

Din cele prezentate mai sus putem spune că cercetarea în cauză susține ipoteza cercetării. Experimentul a demonstrat că utilizarea mediilor virtuale interactive poate îmbunătăți competențele digitale ale elevilor. Elevii au lucrat cu plăcere, chiar și acei elevi care nu erau entuziasmați în ceea ce privește utilizarea calculatoarelor au fost atrași de aceste activități, reușind să înțeleagă și să asimileze cunoștințele transmise.

Din datele și prelucrările prezentate se constată că pentru studierea tehnologiei informației se pretează o combinație a metodelor didactice, utilizând softurile educaționale și mediile virtuale. Acestea duc la o creștere a gradului de participare activă a elevilor în procesul instructiv-educativ, a performanțele elevilor, aceștia însușindu-și mai ușor noi cunoștințe și deprinderi.

CONCLUZII

Pentru a formula concluziile acestei lucrări, s-a aplicat un chestionar celor direct implicați, clasei experiment, în care li s-a cerut să analizeze activitățile realizate pe platforma Wand.Education la primul capitol din materia Tehnologia informației și a comunicațiilor. În continuare sunt prezentate răspunsurile acestora.

Acest chestionar a fost aplicat folosind utilitarul google docs, care a făcut automat interpretarea răspunsurilor. Răspunsurile la întrebările deschise apar așa cum au fost scrise ele în chestionar, de către elevi.

Deși chestionarul aplicat a fost la o singură clasă, consider că este destul de relevant în ceea ce am dorit să prezint în această lucrare.

În concluzie putem spune că folosirea calculatorului și a platformelor informatice tind să devină una din principalele modalități de predare-învațare, foarte bine primită în rândul elevilor dar și a profesorilor.

Învățarea în medii interactive duce la o implicare activă a elevilor și oferă condiții optime pentru tratarea diferențiată. Platformele educaționale pot fi un instrument puternic de evaluare a cunoștințelor elevilor dar și de autoevaluare a activității profesorului.

Folosind mediile virtuale elevul lucrează în ritmul său propriu, efortul personal conducând spre o durabilitate mare a cunoștințelor acumulate. Mediile virtuale dezvoltă capacitățile de autoinstruire și autoeducație, fundamentale pentru societatea actuală.

Astfel din cele prezentate mai sus putem spune că cercetarea în cauză susține ipoteza de studiu și anume că “realizarea sarcinilor interactiv, prin intermediul lecțiilor interactive și al platformelor educaționale este însoțită de o creștere statistic semnificativă a rezultatelor înregistrate de către elevi, de o optimizare a procesului de instruire la tehnologia informației dar și de o creștere a interesului elevilor spre autodezvoltare”.

BIBLIOGRAFIE

[1PM] Adăscăliței Adrian, Instruire asistată de calculator: didactică informatică, Polirom, 2007

[3C] Bontaș Ioan, Pedagogie, EDP, București, 1994

[2R] [1D] Cerghit Ioan, Metode de Învățământ, Polirom 2006

[7C] Cerghit,Ioan, Metode de învățământ, EDP, București, 1980

[9C] Cucoș Constantin, Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 1996

[8C] Cucoș Constantin (coord.), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, Editura Polirom, Iași, 1998

[9PM] Dobre Iuliana, Studiu critic al actualelor Sisteme de e-learning, București 2010

[11C] [13M] Ion Al. Dumitru, Dezvoltarea gândirii critice și învățarea eficientă, Editura de Vest, Timișoara, 2000

[6C] [5D] Ionescu Miron, Bocoș Mușata, Tratat de Didactică Modernă, Paralela 45, 2009

[5R] Ionescu Miron, Demersuri Creative în Predare și Învățare, Presa Universitară Clujeană, 2000

[7R] Kilpatrick William H., The project method, 1918

[10R] [3D] Magdaș Ioana, Didactica disciplinelor informatice, Presa Universitară Clujeană, Cluj, 2012, Vol I și Vol II

[9R] [2D] Magdaș Ioana, Didactica Informaticii, Clusium, 2007

[11R] Moldoveanu Mihaela, Introducere în Pedagogie, Printech, 2004

[8CM] Morvan, P., Detollenaere, N., Lucas, M., Meinadier, J.P., Dicționar de Informatică. Traducere”, Coordonator Cristina Chiculescu, Lucian Nicolae, Elena Bițu, Editura Niculescu, 1999

[4D] Pânișoară Ion-Ovidiu, Comunicarea eficientă, Polirom, 2008

[8R] Păcurari Otilia, Strategii Didactice Inovative, Sigma, 2003

[14C] Radu Luminița, Țenea Codruța, Ionescu Daniela, Didactica Informaticii, Editura Karta-grafic, 2011

[6CM] Roșca Ion Gh., Ghilic-Micu Bogdan și Stoica Marian – Informatica, Societatea Informațională, E-Serviciile, Editura Economica, București 2006;

[10CM] Roșca, I.G., Apostol, C.,Zamfir, G., E-learning – paradigmă a instruirii asistate, Revista Informatica Economică, nr. 2 (22)/2002

[11CM] Tanasa Ștefan, Olaru Cristian, Dezvoltarea aplicațiilor Web folosind Java, Polirom, 2005

[13CM] Toma, S., Făt, S., Găbureanu, S., Novak., C., Instruirea în societatea cunoașterii: Impactul programului Intel Teach în România, București: Agata, 2009.

[17CM] [10PM] Programul Intel-Teach. Cursul Intel Teach – Instruirea în societatea cunoașterii

[25C]https://programareliceu.files.wordpress.com/2014/07/suport_de_curs_integrare-tic-in-informatica.pdf

[20C] http://pshihopedagogie.blogspot.com/2008/08/tema-11-deefinitivat.html

[15PM] www.elearning.ro (portal de e-learning din România)

[17PM] https://support.google.com/drive/

[7D] www.advancedelearning.com/files/Ael_ro.pdf

[8D] www.etwinning.net/ro/

[9D] www.siveco.ro

[10D] https://wand.education

DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE PE PROPRIE RĂSPUNDERE

Subsemnatul (a) _________________________________________________________, înscris (ă) la examenul pentru obținerea Gradului didactic I, seria 2017-2019, specializarea _______________________________________________________, prin prezenta, certific că lucrarea metodico-științifică cu titlul: APLICAȚII METODICE ÎN ÎNVĂȚAREA TIC conducător științific __________________________________________________________ este rezultatul propriilor mele activități de investigare teoretică și aplicativă și prezintă rezultatele personale obținute în activitatea mea didactică.

În realizarea lucrării am studiat doar surse bibliografice consemnate în lista bibliografică, iar preluările din diferitele surse, inclusiv din alte lucrări personale, au fost citate în lucrare.

Prezenta lucrare nu a mai fost utilizată în alte contexte evaluative – examene sau concursuri.

Data: _____________ Semnătura:

________________________