EDUCATION AND CAREER GUIDANCE FOR STUDENTS: A GUIDE [304897]

Licență

EDUCATION AND CAREER GUIDANCE FOR STUDENTS: A GUIDE [304897]

Byadmin ianuarie 1, 2024

[anonimizat]

________________________________________________________________________________

GHID PENTRU CONSILIEREA ȘI ORIENTAREA ÎN CARIERĂ A [anonimizat]'s help the students choose a right career!

PARTENERII PROIECTULUI:

CRAIOVA, 2015

TITLUL PROGRAMULUI:

[anonimizat]:

[anonimizat]’S HELP THE STUDENTS CHOOSE A RIGHT CAREER!

Nr. ref: 13-PR-04-DJ-RO,[anonimizat]:

Serkan ATİK

Elena Diana BRĂTUCU

Kamil ÇELEBİYILMAZ

Elisabeta CIOCAN

Rodica CODOBAN

Selim Burak KUHU

Ștefan VASILE Hamide YAȘAR KAVAS

Traducător: Adriana Stoica

Data publicării:

Ianuarie 2015

Editorii materialului:

Casa Corpului Didactic Dolj Direcția Națională pentru Educație

a Provinciei Mersin

Date de contact: Date de contact:

Str. [anonimizat]. 6, Dumlupınar Mah. [anonimizat]/ Mersin www.student: [anonimizat].ro www.student: [anonimizat].ro

www.facebook.com/student: [anonimizat]/student: [anonimizat]@gmail.com [anonimizat]

Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene.

Conținutul său reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorilor, iar Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale și Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care conținutul informației va fi folosit.

AUTORI:

CUPRINS

INTRODUCERE

Societatea actuală se află într-o continuă schimbare. Elevul nu reprezintă un simplu receptor de informație. [anonimizat], lucru vizibil în cariera profesională pe care o va alege și o va practica. Astfel, elevii trebuie formați pentru o [anonimizat].

Elevii iau decizii în legătură cu viitorul lor profesional încă din școală. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], existând o [anonimizat], [anonimizat] (aspirațiile) și piața muncii (cerințele și oferta).

Este necesară o cunoaștere a elevului, [anonimizat], convorbirea, chestionarul, autocaracterizarea, [anonimizat], analiza rezultatelor și a [anonimizat]. Astfel, [anonimizat], [anonimizat] (picturi, desene) sau muzicale etc. [anonimizat]-o [anonimizat].

[anonimizat]'s help the students choose a right career! ([anonimizat]-i ajutăm pe elevi să își aleagă o carieră potrivită!/ Eğitim ve Kariyer Planlama – Öğrencilerin Doğru Kariyer Seçimine Yardımcı Olalım!), nr. de referință 13-PR04-DJ-RO,TR, cofinanțat de Comisia Europeană prin Programul de Învățare pe Tot Parcursul Vieții (Lifelong Learning Programme), derulat în perioada 1.08.2013 – 31.07.2015 în județul Dolj – România și provincia Mersin – Turcia de către Casa Corpului Didactic Dolj – coordonator de parteneriat și Direcția Educației Naționale a Provinciei Mersin – coordonator regional, alături de partenerii lor naționali: Liceul “Traian Vuia” Craiova, Școala Gimnazială “Traian” Craiova, Asociația EduFor Craiova, respectiv Școala Vocațională de Fete Mezitli, Liceul de Științe “Yahya Akel”, Agenția pentru Ocuparea Forțelor de Muncă a Provinciei Mersin, Biroul Educație din Regiunea Bozyazi.

Proiectul și-a propus îmbunătățirea serviciilor de educare și orientare în carieră a elevilor din învățământul preuniversitar din cele două regiuni partenere, județul Dolj – România și Provincia Mersin – Turcia, în vederea facilitării tranziției elevilor spre nivelele superioare de educație sau piața muncii, principala categorie de grup țintă constituind-o profesorii, alături de care au fost implicați și directori, părinți, elevi, reprezentanți ai comunității locale.

Ghidul reunește, în cele șase capitole, informații generale despre proiect, constituind un punct de plecare pentru alte cadre didactice interesate de implicarea în astfel de proiecte, un studiu de cercetare privind serviciile de consiliere și orientare în carieră a elevilor în regiunile partenere, descrierea sistemului de învățământ în România și în Turcia, prezentarea sistemului de consiliere în țările partenere, analiza curriculumului școlar din perspectiva consilierii și orientării în carieră a elevilor incluzând informații despre disciplina Consiliere și Orientare, modele de analiză a disciplinelor școlare din perspectiva competențelor orizontale dezvoltate prin integrarea consilierii și orientării în carieră a elevilor în cadrul disciplinelor școlare în România și Turcia, modele de proiecte de lecție privind consilierea în carieră a elevilor, realizate de cadre didactice din regiunile partenere în timpul activității de job shadowing, simulându-se astfel în clasă diferite contexte de viață profesională, precum și proiecte extracurriculare privind educarea și consilierea în carieră a elevilor, elevii învățând metode de autocunoaștere, să caute informații despre ocupații și munca pe care o implică profesarea lor, să identifice ocupațiile compatibile cu profilul lor vocațional, dinamica ocupațiilor pe piața muncii, planificarea unui traseu profesional, formarea și dezvoltarea abilităților de management al carierei.

Astfel, lucrarea compară sistemele de educație din regiunile partenere incluzând schimburi de idei și experiențe, exemple de bune practici pentru consilierea în carieră a elevilor, prezintă metode inovative folosite în orele de curs pentru consilierea în carieră a elevilor, la fiecare arie curriculară, contribuind la dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.

Ne propunem ca acest ghid să motiveze cadrele didactice să colaboreze cu elevii, prezentând oportunitățile oferite de fiecare disciplină în parte în alegerea carierei, consilierea și orientarea în carieră a elevilor fiind un continuu proces de explorare.

CAP.I. PREZENTAREA PROIECTULUI

1.1. Informații generale despre proiectele Comenius Regio

Ce este Comenius?

Comenius este prima componentă a Programului de învățare pe tot parcursul vieții. Se adresează instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat și private (de la grădinițe la școli postliceale) și tuturor membrilor comunității educaționale care își desfășoară activitatea în acest sector: elevilor, tuturor categoriilor de personal didactic, precum și autorităților locale, asociațiilor de părinți sau ONG-urilor care activează în domeniul educațional.

Comenius sprijină financiar realizarea de parteneriate școlare, proiecte de formare a personalului didactic, rețele de parteneriat școlar, precum și participarea la stagii de formare inițială și continuă pentru a crește calitatea și a consolida dimensiunea europeană în educație.

Programul Sectorial Comenius, la nivel european, urmărește o țintă foarte ambițioasă, și anume să implice în activități educaționale de cooperare cel puțin trei milioane de elevi până în anul 2013.

De asemenea, Comenius vizează:

Dezvoltarea cunoașterii și ințelegerii diversității culturale și lingvistice europene în rândul profesorilor și elevilor;

Sprijinirea elevilor pentru a dobândi competențele și abilitățile necesare dezvoltării personale pentru integrare profesională și cetățenie activă.

Context

La prima citire a Programului de învățare pe tot parcursul vieții în Parlamentul European, la 25 octombrie 2005, a fost propus un amendament la art. 19, 1.b. care viza adăugarea unei noi acțiuni privind dezvoltarea "parteneriatelor între organizațiile responsabile pentru orice aspect al educației, cu accent asupra cooperării regionale (Parteneriatele Comenius Regio)".

În toamna anului 2006 au fost făcute primele recomandări. Pornind de la acestea, un grup de lucru, format din reprezentanți ai Agențiilor Naționale, Instituțiilor Europene și Instituțiilor Naționale, a sprijinit Comisia în redactarea detaliată a noii acțiuni.

Obiectivele Acțiunii

Să promoveze dimensiunea europeană în educație prin activități de cooperare între

autoritățile locale și regionale cu rol în educație;

Să sprijine schimbul de bune practici între regiunile implicate în parteneriat;

Să dezvolte instrumente privind cooperarea sustenabilă;

Să ofere responsabililor din sistemul administrativ posibilitatea cunoașterii experienței

educaționale europene;

Să extindă participarea școlilor, dar și a autorităților școlare și a altor actori, în sectorul

educației informale și non-formale, a căror importanță este într-o continuă creștere.

Implementarea

Comenius Regio sunt proiecte de parteneriat în care se pot implica cel mult două regiuni din două țări diferite participante în program (regiuni de dezvoltare, județ, municipiu etc).

Fiecare din regiunile implicate în parteneriat va fi reprezentată de minim 3 parteneri locali, astfel:

o Instituția coordonatoare o Cel puțin o instituție școlară o Un alt partener relevant Numai autoritățile locale și regionale cu rol în educație vor fi eligibile să coordoneze Parteneriate Comenius Regio. Implicarea lor trebuie să ofere o perspectivă diferită față de Parteneriatele multilaterale și bilaterale existente, o ancorare puternică a proiectelor în realitatea regiunilor participante, determinarea implicării cât mai multor actori relevanți în domeniul educației la nivel regional și local, exploatarea eficientă a rezultatelor.

Comenius Regio va permite derularea unei arii vaste de activități la nivel local și regional, cum ar fi:

Întâlniri de proiect;

Schimburi de profesori;

Vizite de studiu ale partenerilor din proiect;

Cercetări, studii;

Job-Shadowing;

Schimburi de experiență și bune practici;

Activități de învățare și sesiuni de formare comune;

Conferințe, seminarii, work-shops-uri;

Școli de vară;

Campanii;

Publicații;

Pregătire lingvistică a personalului implicat în parteneriat;

Acțiuni de cooperare cu alte proiecte cu tematică asemănătoare (Rețele Comenius);

Participare la evenimente organizate de rețelele Comenius;

Schimb de experiență cu alte instituții din regiune;

Activități de evaluare;

Activități de diseminare și valorizare.

Diseminarea și exploatarea rezultatelor va fi o activitate importantă pentru fiecare partener, de asemenea pentru Agențiile Naționale și Comisie. Rețelele între diferite Parteneriate Comenius Regio vor fi sprijinite.

Finanțarea

Sunt eligibile două tipuri de cheltuieli, cele pentru mobilități (4, 8, 12, 24 mobilități) sub formă de lump-sum și cheltuieli pentru implementarea și derularea activităților pe bază de costuri reale. Grantul final pentru cheltuieli de implementare și derulare a activităților va fi de maximum 25 000 euro.

Procedura de selecție

Candidatura va fi evaluată la nivelul fiecărei Agenții Naționale. Numai instituțiile eligibile să coordoneze Parteneriate Comenius Regio vor depune candidaturi și vor avea dreptul să încheie un Contract de finanțare cu Agenția Națională. Un Parteneriat Comenius Regio va fi finanțat numai în cazul în care candidatura este aprobată de ambele Agenții Naționale.

1.2. Proiectul “Education and Career Guidance – Let’s help the students choose a right

career!“ – “Educarea și orientarea carierei – să ajutăm elevii în alegerea carierei potrivite!“

Coordonatori:

Casa Corpului Didactic Dolj

Direcția Educației Naționale a Provinciei Mersin

Parteneri:

Dolj – România:

Liceul “Traian Vuia” Craiova

Școala Gimnazială "Traian" Craiova

Asociația EduFor Craiova

Mersin – Turcia:

Școala Vocațională de Fete Mezitli

Liceul de Științe “Yahya Akel”

Agenția pentru Ocuparea Forțelor de Muncă a Provinciei Mersin

Biroul Educație din Regiunea Bozyazi

Scop

Proiectul “Education and Career Guidance – Let’s help the students choose a right career!” are ca scop îmbunătățirea serviciilor de educare și orientare în carieră a elevilor din învățământul preuniversitar din cele două regiuni partenere: județul Dolj – România și Provincia Mersin – Turcia, în vederea facilitării tranziției elevilor spre nivelele superioare de educație sau piața muncii. Grup țintă

Principala categorie de grup țintă sunt profesorii, dar vor fi implicați și directori, părinți, elevi, reprezentanți ai comunității locale.

Activități propuse precum focus groupuri, job shadowing, conferințe, sesiuni de formare și rezultatele acestuia (ghid și materiale pentru educarea și orientarea în carieră, website-resursă, program de formare blendend learning) vor contribui la identificarea importanței, relevanței și calității serviciilor de consiliere și orientare în carieră a elevilor, a nevoilor tuturor factorilor implicați direct și indirect în această activitate, la dezvoltarea competențelor profesorilor pentru educarea și orientarea în carieră în cele două regiuni partenere (Dolj – România, Mersin – Turcia), la reducerea distanței dintre lumea școlii și cea a muncii, creșterea accesului la informație a elevilor necesară unei bune orientări în carieră. De asemenea, ne propunem schimbarea abordării activității de consiliere și orientare profesională în școli care să nu fie o activitate ocazională sau conjuncturală, să devină responsabilitatea fiecărui profesor care să își asume și sarcini de natură socială și/sau externe școlii.

Obiective:

Obiectivul general: îmbunătățirea serviciilor de educare și orientare în carieră a elevilor (students’ ECG) din învățământul preuniversitar în vederea facilitării tranziției elevilor spre nivelele superioare de educație sau piața muncii. Obiective specifice/concrete:

O1. Identificarea importanței, relevanței și calității serviciilor de consiliere și orientare în carieră a elevilor desfășurate în mediul educațional precum și nevoile tuturor factorilor implicați direct și indirect în această activitate (elevi, profesori, directori, consilieri, părinți, reprezentanți ai comunității locale) din cele două regiuni partenere.

O2. Dezvoltarea competențelor profesorilor pentru educarea și orientarea carierei elevilor din județul Dolj – România și regiunea Mersin – Turcia.

O3. Reducerea distanței dintre lumea școlii și cea a muncii, deschiderea școlii către comunitate și identificarea oportunităților oferite de aceasta pentru dezvoltarea carierei elevilor, pregătirea acestora pentru viitoarele „tranziții” ale carierei.

O4. Creșterea accesului la informație a elevilor necesară unei bune orientări în carieră. Rezultate:

un website actualizat periodic, o dată pe săptămână cu informații și materiale utile profesorilor și elevilor pentru o activitate de educare și orientare profesională eficientă;

un forum de discuții cu secțiuni pentru profesori și elevi și subsecțiuni dedicate students’ ECG și programelor/proiectelor europene;

o broșură de promovare a proiectului și a site-ului în rândul elevilor și profesorilor din fiecare regiune parteneră;

un e-newsletter trimestrial care va informa partenerii și publicul larg asupra activității din cadrul proiectului și ultimelor noutăți.

Metodologie de lucru:

Obiectivul 1.

Va fi realizat un studiu de cercetare privind importanța, relevanța și calitatea serviciilor de consiliere și orientare în carieră a elevilor desfășurate în mediul educațional precum și privind nevoile tuturor factorilor implicați direct și indirect în această activitate. Vor fi folosite metode de cercetare atât cantitative cât și calitative precum ancheta prin chestionar și ancheta prin interviul focalizat/focus-grup. Vor fi elaborate instrumente de cercetare precum chestionare pentru elevii din fiecare ciclu de învățământ (primar, secundar inferior, secundar superior, vocațional) și profesori, precum și ghiduri de interviuri focalizate pentru fiecare dintre categoriile: profesori/consilieri, părinți, reprezentanți ai comunității locale (instituții publice, mediul privat, societatea civilă), reprezentanți ai instituțiilor de învățământ din niveluri diferite (gimanziu, liceu, universitate).

Obiectivul 2.

Vor fi derulate activități de job shadowing la partenerul transnațional la care va participa câte un profesor din fiecare arie curriculară din regiunile implicate în proiect.

Vor fi colectate/elaborate exemple/propuneri de activități concrete pentru educarea și orientarea carierei elevilor care pot fi aplicate de către profesori în școală sau în afara ei:

la nivel curricular: vor fi analizate și comparate programele și strategiile (metode, tehnici, resurse etc.) la nivelul fiecărei arii curriculare în vederea adaptării acestora, astfel încât activitatea de educare și orientare în carieră a elevilor să fie legată de predarea și învățarea la diferite discipline școlare, fiecare profesor să își asume și sarcini de natură socială și/sau externe școlii, alături de sarcinile educative, astfel încât consilierea și orientarea profesională din școală să nu fie o activitate ocazională sau conjuncturală, fiecare cadru didactic, prin stilul personal, volumul de informații și experiența particulară să contribuie la îmbogățirea imaginii copiilor despre profesii, la deschiderea de alternative și noi orizonturi de integrare socio-profesională.

la nivel extrașcolar: vor fi selectate/elaborate propuneri de proiecte și programe pentru a fi derulate în afara orelor de curs în școală sau în afara ei;

la nivel comunitar: vor fi derulate întâlniri cu reprezentanții comunității locale și vor fi identificate oportunitățile oferite de aceasta pentru dezvoltarea carierei elevilor, pentru pregătirea acestora pentru viitoarele „tranziții” ale carierei, în scopul reducerii distanței dintre lumea școlii și cea a muncii, deschiderii școlii către comunitate.

Va fi elaborat un ghid pentru educarea și orientarea în carieră a elevilor, care va avea la bază rezultatele cercetării întreprinse și ale schimbului de experiență derulat.

Vor fi elaborate materiale în sprijinul activității de consiliere și orientare în carieră a elevilor:

seturi de instrumente specifice (profilul elevului, fișă de monitorizare, profil de competențe necesare în orientarea în carieră pe fiecare disciplină);

programe pentru discipline opționale;

fișe de proiecte/programe extrașcolare și comunitare;

website care să fie o resursă atât pentru profesori cât și pentru elevi ce va conține:

informații despre proiect, stadiul derulării activităților, rezultatele obținute;

informații și resurse pentru profesori;

informații și resurse pentru elevi: informații generale despre ceea ce reprezintă planificarea carierei, planificarea traseului educațional, consilierea carierei, sfaturi pentru angajare, exploatarea resurselor oferite de diferite website-uri (instrumente de autoevaluare, ghiduri ale ocupațiilor, baze de date cu profesiograme), filmulețe despre profesii, programe pentru dezvoltarea personală și profesională precum Comenius – mobilități ale elevilor, Leonardo da Vinci, Tineret în Acțiune, Erasmus (noul program Erasmus for All), oferte de job-uri etc.

Va fi dezvoltat curriculum și suportul de curs pentru un program de formare blendend learning în vederea dezvoltării competențelor privind educarea și orientarea carierei elevilor pentru profesorii implicați în această activitate în școală, utilizând rezultatele cercetării, ale schimbului de experiență și ghidul elaborat.

Va fi derulat programul de formare blendend learning cu un număr de 25 de cursanți selectați din rândul profesorilor din toate zonele fiecăreia dintre cele două regiuni partenere și toate ariile curriculare/cât mai multe discipline de studiu.

Vor fi întreprinse demersuri pentru acreditarea programului de formare în vederea furnizării lui în următorii ani în fiecare dintre regiunile partenere.

Obiectivul 3.

Va fi organizat un interviu focalizat cu reprezentanții mediului de afaceri, ai autorităților locale (consiliul județean, consiliul municipal, agenția de ocupare a forței de muncă), structurile asociative din comunitate (centre de voluntariat, asociații ale părinților, asociații ale fiilor satului, asociații ale foștilor elevi ai școlii etc.) în scopul întăririi parteneriatului școală-comunitate, stabilirea modalităților de implicare e elevilor în viața privată, identificare oportunităților de implicare a acestora în educarea carierei elevilor, identificarea unor exemple de bune practici, propunerea unor activități concrete, implicarea tinerilor în deciziile locale, facilitarea accesului elevilor la informații actualizate privind oferta și evoluția pieței locale/regionale a muncii.

Va fi organizat un interviu focalizat cu reprezentanții instituțiilor de învățământ din nivelele superioare (gimnazii, licee, universități) în scopul identificării nevoilor, cerințelor, ofertelor acestora, stabilirea unui set de activități pentru a facilita schimbul de experiență și conectarea elevilor la nivelul superior de învățământ pe care îl vor urma.

Rezultatele acestei cercetări vor sta la baza elaborării ghidului de educare și orientare în carieră a elevilor, a materialelor suport, a programului de formare a profesorilor. Vor fi invitați la cele trei conferințe din cadrul proiectului reprezentanți ai comunității locale.

Obiectivul 4. Va fi creat un site al proiectului, disponibil în trei limbi: engleză, română și turcă, care va fi promovat în rândul elevilor din cele două regiuni partenere prin distribuirea unor broșuri informative. Aici elevii vor regăsi:

instrumente pentru cunoaștere și autocunoaștere și utilizarea lor;

profesii și domenii profesionale existente și potrivite;

realitățile economice, riscuri și avantaje profesionale;

dinamica obiectivă a rutelor școlare și profesionale;

metode și tehnici/instrumente care permit căutarea/obținerea unui loc de muncă.

Site-ul va conține un forum de discuții cu secțiuni pentru profesori și elevi și subsecțiuni dedicate students’ ECG și programelor/proiectelor europene. Aceștia vor avea posibilitatea de a adresa întrebări, de a participa la discuții, de a primi informații și noutăți privitoare la oportunitățile de formare, educație, joburi, programe europene, fiind un spațiu în care se va încuraja cooperarea europeană în spațiul educațional, inițierea unor proiecte în parteneriat între utilizatorii înregistrați, atât în timpul derulării proiectului, dar și după finalizarea acestuia.

De asemenea, site-ul va conține informații despre proiect, stadiul derulării activităților,

rezultatele obținute, precum și informații și resurse pentru profesori, elaborate în cadrul proiectului.

Programul de lucru:

A.1. Managementul proiectului

Constituirea echipelor

Întâlniri de lucru

Stabilirea modalităților de comunicare

Achiziționarea echipamentelor/materialelor necesare

A.2. Monitorizare, evaluare și raportare

Stabilirea planului de monitorizare, evaluare și raportare

Elaborarea instrumentelor de monitorizare, evaluare și raportare A.2.3. Realizarea rapoartelor intermediare și finale

A.3. Realizarea studiului de cercetare asupra importanței, relevanței și calității serviciilor de consiliere și orientare în carieră a elevilor desfășurate în mediul educațional precum și nevoile tuturor factorilor implicați direct și indirect în această activitate (elevi, profesori, directori, consilieri, părinți, reprezentanți ai comunității locale) din cele două regiuni partenere.

Stabilirea metodologiei pentru realizarea studiului

Proiectarea și realizarea instrumentelor necesare

Colectarea informațiilor și interpretarea rezultatelor obținute – derularea anchetei prin interviu în rândul elevilor și a anchetei prin focus group cu profesori-consilieri, părinți, rerezentanți ai comunității locale (autorități publice, mediul de afaceri, societatea civilă), reprezentanții instituțiilor de învățământ din nivele diferite (gimnazii, licee, universități).

Stabilirea concluziilor studiului, elaborarea raportului de cercetare

A.4. Derularea activității de job shadowing

Stabilirea metodologiei de job shadowing

Selectarea participanților

Job Shadowing în regiunea parteneră

Analiza celor două sisteme de învățământ din perspectiva activității de consiliere și orientare școlară profesională. Analiza programelor și conținuturilor școlare și identificarea oportunităților oferite de fiecare disciplină/arie curriculară pentru educarea carierei elevilor. A.4.5. Realizarea raportului asupra perioadei de job shadowing

Elaborarea ghidului pentru educarea și orientarea carierei elevilor și a materialelor suport pe baza rezultatelor studiului și a rezultatelor job shadowing. A.5.1. Elaborarea ghidului pentru educarea și orientarea carierei elevilor A.5.2. Realizarea materialelor suport

Proiectarea pedagogică a programului de formare blendend learning în vederea dezvoltării competențelor profesorilor privind educarea și orientarea carierei elevilor.

Realizarea curriculum-ului

Realizarea suportului de curs

Dezvoltarea spațiului e-learning

Demersuri pentru acreditarea programului de către Ministerul Educației Naționale

A.7. Derularea programului de formare

Promovarea programului de formare

Selectarea grupului țintă

Desfășurarea cursurilor

Evaluarea impactului

A.8. Promovarea proiectului și diseminarea rezultatelor

Realizarea site-ului proiectului

Organizarea conferințelor pentru promovarea proiectului și diseminarea rezultatelor

Publicarea rezultatelor proiectului în format electronic

Distribuirea ghidului de educare și orientare în carieră a elevilor

Promovarea site-ului – resursă și a forumului proiectului

Realizarea unui newsletter semestrial cu stadiul activităților derulate în proiect și a rezultatelor obținute

Promovarea proiectului și diseminarea rezultatelor la evenimente educaționale

CAP. II. STUDIUL DE CERCETARE PRIVIND SERVICIILE DE CONSILIERE ȘI ORIENTARE ÎN CARIERĂ A ELEVILOR

2.1. Context

Prezentul studiu de cercetare se derulează în cadrul proiectului de parteneriat Comenius Regio Education and Career Guidance – Let's help the students choose a right career!

(Consilierea și educarea carierei – Să-i ajutăm pe elevi să își aleagă o carieră potrivită!/ Eğitim ve Kariyer Planlama – Öğrencilerin Doğru Kariyer Seçimine Yardımcı Olalım!), nr. de referință 13-PR-04-DJ-RO,TR, cofinanțat de Comisia Europeană prin Programul de Învățare pe Tot Parcursul Vieții (Lifelong Learning Programme), derulat în perioada 1.08.2013 – 31.07.2015 în județul Dolj – România și provincia Mersin – Turcia de către Casa Corpului Didactic Dolj – coordonator de parteneriat și Direcția Educației Naționale a Provinciei Mersin – coordonator regional, alături de partenerii lor naționali: Liceul “Traian Vuia” Craiova, Școala Gimnazială “Traian” Craiova, Asociația EduFor Craiova, respectiv Școala Vocațională de Fete Mezitli, Liceul de Științe “Yahya Akel”, Agenția pentru Ocuparea Forțelor de Muncă a Provinciei Mersin, Biroul Educație din Regiunea Bozyazi.

Principala categorie de grup țintă a proiectului sunt profesorii, dar vor fi implicați și directori, părinți, elevi, reprezentanți ai comunității locale.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă îmbunătățirea serviciilor de educare și orientare în carieră a elevilor (students’ ECG) din învățământul preuniversitar din județul Dolj – România și provincia Mersin – Turcia în vederea facilitării tranziției elevilor spre nivelele superioare de educație sau piața muncii. Obiective specifice:

O1. Identificarea importanței, relevanței și calității serviciilor de consiliere și orientare în carieră a elevilor desfășurate în mediul educațional precum și nevoile tuturor factorilor implicați direct și indirect în această activitate (elevi, profesori, directori, consilieri, părinți, reprezentanți ai comunității locale) din cele două regiuni partenere.

Rezultate: ancheta prin chestionare, ancheta prin interviuri focalizate cu: părinții, profesorii, reprezentanții comunității locale, reprezentanți ai instituțiilor de învățământ din niveluri diferite

(gimanziu, liceu, universitate), studiul de cercetare în format electronic.

O2. Dezvoltarea competențelor profesorilor pentru educarea și orientarea carierei elevilor din județul Dolj – România și regiunea Mersin – Turcia.

Rezultate: activități de job shadowing ale profesorilor din regiunile partenere; compararea sistemelor de învățământ din cele două regiuni partenere, din perspectiva activității de consiliere și orientare școlară profesională; analiza programelor și conținuturilor școlare și identificarea oportunităților oferite de fiecare disciplină/arie curriculară pentru educarea carierei elevilor; rapoarte asupra perioadei de shadowing; elaboarea unui ghid pentru educarea și orientarea în carieră a elevilor și a unor materiale suport; elaborarea unei curricule a unui curs de formare; derularea cursului de formare cu un număr de profesori din diferite arii curriculare și evaluarea impactului acestuia asupra grupului țintă; acreditarea cursului de formare.

O3. Reducerea distanței dintre lumea școlii și cea a muncii, deschiderea școlii către comunitate și identificarea oportunităților oferite de aceasta pentru dezvoltarea carierei elevilor, pregătirea acestora pentru viitoarele „tranziții” ale carierei. Rezultate:

Interviu focalizat cu reprezentanții mediului de afaceri, ai autorităților locale (consiliul județean, consiliul municipal, agenția de ocupare a forței de muncă), structurile asociative din comunitate (centre de voluntariat, asociații ale părinților, asociații ale fiilor satului, asociații ale foștilor elevi ai școlii etc.) în scopul întăririi parteneriatului școală-comunitate, stabilirea modalităților de implicare e elevilor în viața privată, identificare oportunităților de implicare a acestora în educarea carierei elevilor, identificarea unor exemple de bune practici, propunerea unor activități concrete, implicarea tinerilor în deciziile locale, facilitarea accesului elevilor la informații actualizate privind oferta și evoluția pieței locale/regionale a muncii.

Interviu focalizat cu reprezentanții instituțiilor de învățământ din nivelele superioare (gimnazii, licee, universități) în scopul identificării nevoilor, cerințelor, ofertelor acestora, stabilirea unui set de activități pentru a facilita schimbul de experiență și conectarea elevilor la nivelul superior de învățământ pe care îl vor urma.

Participarea reprezentanților comunității locale la cele trei conferințe ale proiectului.

O4. Creșterea accesului la informație a elevilor, necesară unei bune orientări în carieră.

Rezultate: un website actualizat periodic, o dată pe săptămână cu informații și materiale utile profesorilor și elevilor pentru o activitate de educare și orientare profesională eficientă; un forum de discuții cu secțiuni pentru profesori și elevi și subsecțiuni dedicate students’ ECG și programelor/proiectelor europene; o broșură de promovare a proiectului și a site-ului în rândul elevilor și profesorilor din fiecare dintre cele două regiuni partenere; un e-newsletter trimestrial care va informa partenerii și publicul larg asupra activității din cadrul proiectului și ultimelor noutăți.

Cercetarea este una de tip evaluativ, urmărind aprecierea stării de fapt actuale privind importanța, relevanța și calitatea serviciilor de consiliere și orientare în carieră a elevilor desfășurate în mediul educațional, precum și nevoile tuturor factorilor implicați direct și indirect în această activitate (elevi, profesori, directori, consilieri, părinți, reprezentanți ai comunității locale) din cele două regiuni partenere.

2.2. Etapele studiului de cercetare

2.2.1. Stabilirea problemei de studiat

Serviciile de consiliere și orientare în carieră a elevilor desfășurate în mediul educațional.

2.2.2. Formularea scopului, obiectivelor și ipotezelor de cercetare

Scopul cercetării: aprecierea stării de fapt actuale privind importanța, relevanța și calitatea serviciilor de consiliere și orientare în carieră a elevilor desfășurate în mediul educațional, precum și nevoile tuturor factorilor implicați direct și indirect în această activitate (elevi, profesori, directori, consilieri, părinți, reprezentanți ai comunității locale) din cele două regiuni partenere, județul Dolj – România și provincia Mersin – Turcia.

Obiectivele cercetării:

Prin realizarea prezentului studiu, ne-am propus:

să identificăm percepția și nevoile elevilor privind activitatea de consiliere și orientare a acestora;  să identificăm percepția și nevoile părinților privind activitatea de consiliere și orientare a elevilor;

să identificăm percepția și nevoile profesorilor consilieri și nevoile profesorilor din activitatea de predare privind activitatea de consiliere și orientare a elevilor;

să identificăm percepția și nevoile directorilor/reprezentanților unităților de învățământ privind activitatea de consiliere și orientare a elevilor;

să identificăm percepția și nevoile reprezentanților comunității locale (autorități publice, mediul privat, societatea civilă) privind activitatea de consiliere și orientare a elevilor.

Ipoteze de cercetare:

Serviciile de consiliere și orientare sunt apreciate ca fiind importante de către majoritatea factorilor educaționali;

Preocuparea pentru orientarea școlară și profesională a elevilor devine prioritară doar în clasele terminale, atât pentru elevi, cât și pentru părinți și cadre didactice.

2.2.3. Eșantionarea

În mod obișnuit, sociologia apelează la cercetări selective, pe bază de eșantioane reprezentative. Dacă se asigură reprezentativitatea, concluziile desprinse din studierea eșantionului pot fi extinse la întrega populație.

Eșantionul este o parte dintr-un întreg, care reproduce la scară mică structura de ansamblu a populației studiate, adică asigură o reprezentativitate în raport cu variabilele considerate relevante pentru problema studiată (apartenență la gen, vârstă, pregătire școlară, profesie, mediu de rezidență, naționalitate etc.).

O variabilă care caracterizează o anumită populație poartă numele de parametru. Aceeași variabilă, măsurată la nivelul eșantionului se numește estimație.

Limitele estimării sunt prezentate sub forma unui interval de încredere, în care se înscrie valoarea parametrului în raport cu estimația.

Prin marja de eroare se înțelege abaterea în jurul mărimii adevărate a măsurării. Marja de eroare de +/- 3% este considerată acceptabilă. Pentru a avea o astfel de precizie de măsurare, trebuie ca eșantionul să aibă un volum de circa 1100 de persoane, iar selecția acestora să se facă după principiul șansei egale de a fi incluse în eșantion. Pentru un eșantion de 400 de persoane, marja de eroare este de aproximativ +/-5%.

În cadrul prezentului studiu, eșantionul pentru ancheta pe bază de chestionar va fi alcătuit din câte 400 de elevi din fiecare țară, cuprinși în sistemul de învățământ de masă.

Eșantionarea presupune parcurgerea unor operații metodologice distincte, dar strâns legate între ele:

1. Delimitarea spațială a cercetării

Cercetarea s-a realizat la nivelul județului Dolj, România și în regiunea Mersin, Turcia. 2. Stabilirea colectivității generale

Au fost luate în considerare toate grupurile de persoane implicate, direct sau indirect, în activitatea ce constituie obiectul cercetării noastre – consilierea și orientarea elevilor în carieră:

elevi – pentru ancheta pe bază de chestionar;

profesori, directori, consilieri, părinți, reprezentanți ai comunității locale – pentru focusgrupuri;

3. Stratificarea sau gruparea populației/unităților sociale în funcție de caracteristicile sociale considerate importante pentru problema studiată (gen, vârstă, ocuparea în activitățile de muncă etc.).

Caracteristicile socio-demografice relevante în acest context sunt:

genul elevilor (masculin, feminin);

clasa (III – XII);

nivel de școlaritate (primar, gimnazial, liceal);

mediul de proveniență al elevului (urban mare – Craiova, urban mic – oraș din județul Dolj, altul decât reședința de județ, rural);

mediul de proveniență al unităților școlare (urban mare – Craiova, urban mic – oraș din județul Dolj, altul decât reședința de județ, rural);

amplasarea geografică a unității școlare (zonă centrală/zonă limitrofă).

4. Alegerea eșantioanelor asupra cărora s-a efectuat investigația propriu-zisă.

În principal, există două modalități de eșantionare: eșantionare aleatorie (probabilistă) și eșantionare pe cote.

În cazul eșantionării probabiliste aleatorie se diferențiază 3 procedee:

Selecția repetată – procedeu de tragere la sorți cu reintroducerea în urnă a unității

extrase;

Selecția nerepetată – procedeu de tragere la sorți fără reintroducerea în urnă a unității

extrase;

Selecția mecanică – se alcătuiește o listă a tuturor persoanelor dintr-o colectivitate generală, apoi se construiește un pas statistic calculat astfel: k=N/n (N – colectivitatea generală, n – eșantionul). Exemplu: dacă N=1000, iar n=100, atunci pasul de măsurare este 10. Se extrage la sorți un număr inițial de la care se pornește, care este mai mic sau egal cu pasul. Dacă numărul extras este 4, eșantionul va cuprinde numerele: 4, 14, 24, 34,…

Eșantionarea pe cote: presupune stabilirea criteriilor de eșantionare și includerea în eșantion a persoanelor sau unităților sociale proporțional cu structura universului anchetei, după criteriile de eșantionare prezentate.

În cazul anchetei pe bază de chestionar se va folosi eșantionarea pe cote pentru selecția

unităților de învățământ și eșantionarea probabilistă pentru selecția elevilor.

Eșantion unități școlare: ROMÂNIA

Eșantion unități școlare: TURCIA

* În studiul de față, vom lua în considerare Craiova ca o comunitate locală urbană mare, precum și alte orașe din județul Dolj, considerate comunități urbane locale mici.

2.2.3.1. Eșantion elevi

Circa 400 elevi selectați din unitățile școlare mai sus enumerate (400 de elevi din județul Dolj, România și 414 provincia Mersin, Turcia).

Numărul de elevi chestionați este diferit de la o unitate școlară la alta în funcție de numărul total de elevi ai școlii respective și de nivelurile de școlarizare.

Procedura de eșantionare la nivel de unitate școlară: se împarte numărul de chestionare atribuit pe școală la numărul de clase din unitatea școlară (se iau în considerare clasele III – XII); rezultatul se rotunjește și se obține un eșantion la nivel de clasă școlară. Selecția elevilor dintr-o clasă se face pe baza unui pas statistic de 7, începând cu numărul 3 din catalog.

Exemplu: o unitate școlară poate primi un număr de 30 de chestionare și are 15 clase. Prin împărțirea a 30 de chestionare la 15 clase obținem un număr de 2 elevi chestionați la nivel de fiecare clasă. Se selectează din fiecare clasă elevul cu numărul 3 în catalog și elevul cu numărul 10.

2.2.3.2. Eșantion reprezentanți ai instituțiilor de învățământ

5-8 reprezentanți ai instituțiilor de învățământ selectați în funcție de următoarele criterii:

să provină din unități școlare diferite;

să nu participe soț-soție, rude, prieteni;

să provină din școli plasate în zone diferite (ideal: din cât mai multe orașe/comune/sate; dacă nu se poate, cel puțin din zone centrale și dezavantajate/limitrofe orașului);

pe cât posibil, să fie incluși 1-2 directori în ale căror școli există un cabinet școlar de asistență psihopedagogică;

să aibă experiențe diferite ca manager (debutant, vechime);  cel puțin 2 reprezentanți din mediul universitar;

să provină din școli cu grad de performanță diferit.

2.2.3.3. Eșantion părinți

5-8 părinți selectați în funcție de următoarele criterii:

să provină din unități școlare diferite;

să nu participe soț-soție, rude, prieteni;

să provină din școli plasate în zone diferite (ideal: din cât mai multe orașe/comune/sate, dacă nu se poate, cel puțin din zone centrale și dezavantajate/limitrofe orașului);

să provină din școli cu grad de performanță diferit.

2.2.3.4. Eșantion profesori

5-8 cadre didactice selectate în funcție de următoarele criterii de selecție:

să provină din unități școlare diferite;

să nu participe soț-soție, rude, prieteni;

să provină din școli plasate în zone diferite (ideal: din cât mai multe orașe/comune/sate, dacă nu se poate, cel puțin din zone centrale și dezavantajate/limitrofe orașului);

să provină din școli cu grad de performanță diferit.

2.2.3.5. Eșantion reprezentanți ai comunității locale

5-8 reprezentanți ai comunității locale selectați în funcție de următoarele criterii:

să fie reprezentanți din instituții diferite;

să nu participe soț-soție, rude, prieteni;

să reprezinte sectorul public, sectorul privat pentru profit/nonprofit.

2.2.4. Stabilirea metodelor și tehnicilor de cercetare

2.2.4.1. Anchetă sociologică pe bază de chestionar

Este una dintre cele mai complexe metode de cercetare sociologică. Reprezintă o metodă de cercetare a realității sociale bazată pe tehnici de producere a datele cu ajutorul întrebărilor puse de investigatori și al răspunsurilor formulate de subiecți.

În principal, există două tehnici care se utilizează în cadrul anchetei sociologice: interviul și chestionarul. Chestionarul sociologic, privit ca tehnică de cercetare (întrebarea în scris a persoanelor) și ca instrument de cercetare (coala de hârtie pe care sunt scrise întrebările), reprezintă modalitatea cea mai larg răspândită în cercetările sociologice. Chestionarul de cercetare sociologică reprezintă un ansamblu de întrebări, eventual de imagini grafice, ordonate logic și psihologic, care determină răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris, în vederea rezolvării unei probleme de interes științific. Nu reprezintă o simplă listă de întrebări, ci are o ordine logică (întrebările se succed de la cele cu conținut general la cele particulare), dar și o ordonare psihologică (se începe cu întrebări „de spart gheața”, menite să-i facă pe subiecți să răspundă și la întrebările importante pentru tema cercetării);

Întrebările unui chestionar se pot referi la patru tipuri de informații:

Fapte, adică ceea ce privește situația personală a indivizilor chestionați (vârstă, sex, profesie, venituri), la mediul lor (locuință, condiții de muncă) sau la comportamente obiective (utilizarea timpului, relații cu vecinii/rudele, opțiunea la vot la ultimele alegeri etc.).

Opinii, adică judecățile, aprecierile pe care le fac indivizii chestionați în legătură cu problemele considerate că îi interesează. În această categorie intră și motivațiile, intențiile și aspirațiile.

Atitudini (structuri mentale permanente care susțin opiniile). Se măsoară cu ajutorul unor scale de atitudini, cu valori numerice sau cu intervale calitative.

Cunoștințe, adică gradul de cunoaștere a problemelor sau situațiilor cu care interferează persoana chestionată.

2.2.4.2. Focus-grupul

Este o tehnică aplicată mai ales în practica cercetării calitative sociologice, dezvoltată mai ales după al doilea război mondial ca să evalueze răspunsul audienței la programele radio. Se definește ca un grup de indivizi în interacțiune, care au unele interese sau caracteristici comune, grup adunat de un moderator, ce folosește grupul și interacțiunile acestuia ca mod de a obține informații despre o problemă specifică. Poate fi considerat o variantă a interviului de grup structurat sau semistructurat. În aceste ipostaze, focus grupul se asociază cu observația, iar în raport cu ancheta, logic și temporal, este util în preanchetă, co-anchetă și post-anchetă.

2.2.5. Proiectarea și realizarea instrumentelor necesare

Proiectarea și realizarea instrumentelor necesare s-a realizat în luna noiembrie 2013 și a avut ca rezultate:

un chestionar pentru elevi;

un ghid de focus group – profesori/consilieri școlari;

un ghid de focus group – părinți;

un ghid de focus group – reprezentanți ai comunității locale (autorități publice, mediul privat, societatea civilă);

un ghid de focus group cu reprezentanții instituțiilor de învățământ din nivele diferite (gimnazii, licee, universități).

Chestionarul pentru elevi cuprinde 10 întrebări ce reflectă următoarele dimensiuni:

importanța serviciilor de consiliere și orientare profesională furnizate elevilor la școală pentru reușita în viață;

participarea la activități de consiliere și orientare profesională;

relația dintre activitatea de consiliere și educare a carierei și disciplinele școlare;  persoanele care ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere și orientare profesională;

impactul activităților de consiliere și orientare profesională;  nevoile elevilor de consiliere și orientare profesională.

Grila de întrebări pentru directori și reprezentanți din mediul universitar cuprinde un număr de 5 întrebări ce reflectă următoarele dimensiuni:

importanța serviciilor de consiliere și orientare profesională furnizate elevilor la școală pentru reușita în viață;

persoanele care ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere și orientare profesională;

relația dintre activitatea de consiliere și educare a carierei și disciplinele școlare;

tipuri de activități care ar putea facilita conectarea elevilor la un nivel superior de învățământ;

nevoi referitoare la activitatea de orientare școlară și profesională a elevilor.

Grila de întrebări pentru părinți cuprinde un număr de 5 întrebări ce reflectă următoarele dimensiuni:

importanța serviciilor de consiliere și orientare profesională furnizate elevilor la școală pentru reușita în viață;

relația dintre activitatea de consiliere și educare a carierei și disciplinele școlare;

persoanele care ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere și orientare profesională din școală;

sugestii privind buna funcționare a serviciilor de consiliere și orientare profesională furnizate elevilor la școală;

nevoile în raport cu serviciile de consiliere și orientare profesională furnizate elevilor la școală;

Grila de întrebări pentru profesori și profesori de consilieri cuprinde un număr de 5 întrebări ce reflectă următoarele dimensiuni:

importanța serviciilor de consiliere și orientare profesională furnizate elevilor la școală pentru reușita în viață;

relația dintre activitatea de consiliere și educare a carierei și disciplinele școlare;  persoanele care ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere și orientare profesională din școală;

nevoile pentru îmbunătățirea serviciilor de consiliere și orientare profesională furnizate elevilor la școală;

Grila de întrebări pentru reprezentanți ai comunității locale cuprinde un număr de 6 întrebări ce reflectă următoarele dimensiuni:

importanța serviciilor de consiliere și orientare profesională furnizate elevilor la școală pentru reușita în viață;

contribuția angajatorilor la îmbunătățirea activității de consiliere și orientare profesională a elevilor;

modalitățile de implicare/familiarizare a elevilor în/cu domeniul muncii;

facilitarea accesului elevilor la informații actualizate privind oferta și evoluția pieței locale/regionale a muncii;

implicarea tinerilor în deciziile locale;

experiența instituției reprezentate în activitatea de consiliere și orientare profesională a elevilor.

2.2.6. Colectarea informațiilor

Colectarea informațiilor s-a efectuat în perioada decembrie 2013 – ianuarie 2014.

În cadrul metodei focus-grup, colectarea de informații a urmărit:

organizarea și desfășurarea de focus-grup cu profesori și profesori-consilieri;

întocmire raport de focus-grup cu profesori/profesori-consilieri;

organizarea și desfășurarea de focus-grup cu părinți;

întocmire raport de focus-grup cu părinți;

organizarea și desfășurarea de focus-grup cu reprezentanți ai comunității locale

(autorități publice, mediul de afaceri, societatea civilă);

întocmire raport de focus-grup cu reprezentanți ai comunității locale;

organizarea și desfășurarea de focus-grup cu reprezentanții instituțiilor de învățământ din nivele diferite (gimnazii, licee, universități);

întocmire raport de focus-grup cu reprezentanții instituțiilor de învățământ din nivele

diferite.

În cadrul anchetei pe bază de chestionar, colectarea de informații s-a făcut prin administrarea de chestionare elevilor (distribuire, instructaj, completare).

2.2.7. Analiza rezultatelor

2.2.7.1. Raport Focus Grup – Reprezentanți ai instituțiilor de învățământ (Manageri)

Tematica și obiectivele activității

Activitatea a urmărit aprecierea stării de fapt actuale privind importanța, relevanța și calitatea serviciilor de consiliere și orientare în carieră a elevilor desfășurate în mediul educațional, precum și nevoile tuturor factorilor implicați direct și indirect în această activitate (elevi, profesori, directori, consilieri, părinți, reprezentanți ai comunității locale) din cele două regiuni partenere, județul Dolj – România și provincia Mersin – Turcia.

Aspecte organizatorice

Locația: sediul C.C.D. Dolj

Moderator: Marinela Alina STĂNCULESCU

Structura grupului

 criterii și modalități de selectare:

să provină din unități școlare diferite;

să nu participe soț-soție, rude, prieteni;

să provină din școli plasate în zone diferite (ideal: din cât mai multe orașe/comune/sate, dacă nu se poate, cel puțin din zone centrale și dezavantajate/limitrofe orașului);

pe cât posibil, să fie incluși 1-2 directori care au cabinet școlar de asistență psihopedagogică;

să aibă experiențe diferite ca manager (debutant, vechime); – cel puțin 2 reprezentanți din mediul universitar; – să provină din școli cu grad de performanță diferit.  număr participanți (tabel de prezență anexat): 6 cadre didactice (2 reprezentanți din mediul universitar și 4 reprezentanți din mediul preuniversitar);

d) Resurse materiale (logistică): ghidul de interviu, laptop, videoproiector, coli de scris, pix, dispozitiv de înregistrare audio.

C. Aspecte despre derularea propriu-zisă a focus-grupului

Alocarea bugetului de timp: 45 minute

Impactul ghidului de interviu: reprezentanții instituțiilor de învățământ au considerat util acest focus-grup deoarece au avut prilejul de a împărtăși impresii și experiențe. Dorința dumnealor a fost aceea de a exista în fiecare unitate de învățământ un cabinet de asistență psihopedagogică.

Prezentarea răspunsurilor din ghidul de interviu:

În ce măsură considerați că sunt importante pentru reușita în viață, serviciile de consiliere și orientare profesională furnizate elevilor la școală?

Foarte importante, chiar deosebit de importante pentru că a beneficia de un sfat avizat, în ceea ce privește drumul în viață, cariera, este foarte important pentru cel în cauză (copil, elev, tânăr) și pentru familia acestuia, pentru a avea o imagine privind posibilitatea de integrare.

Cine credeți că ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere și orientare profesională din școală?

Specialistul cu competențe de asistență psihopedagogică, persoanele avizate deoarece pot să realizeze inclusiv testarea aptitudinilor, intereselor și a personalității (profilul psihologic). Acesta trebuie să conlucreze permanent cu cadrele didactice și familia elevilor. Pot desfășura această activitate și cadrele didactice dacă ne raportăm la competențe dezirabile.

În viziunea dumneavoastră, ce legătură există între activitatea de consiliere și educare a carierei și disciplinele școlare?

Există legătură între ele; cadrele didactice trebuie să identifice la elevi aptitudini, cunoștințe, disponibilități pe care să le valorifice. Fiecare disciplină are specificul său în formarea anumitor capacități și deprinderi.

În general, considerați că este necesară funcționarea Cabinetelor Școlare de Asistență Psihopedagogică în școli? Da. 5. Ce activități credeți că ar conecta elevii la un nivel superior de învățământ?

Vizitele inițiate în licee, în universitate, în vederea familiarizării cu profilele și specializările liceului/facultății.

6. În calitate de reprezentanți ai instituțiilor de învățământ, ce nevoi considerați că aveți referitoare la orientarea școlară și profesională a elevilor?

Existența persoanei specializate;

Pregătirea cadrelor didactice pe această problematică; Regândirea programelor școlare;

Să se acorde o pondere mai mare activităților practice;

D. Concluzii și recomandări

a) Puncte forte, provocări, aspecte inedite:

Cadrele didactice au participat activ la discuțiile inițiate și au apreciat pozitiv faptul că se derulează astfel de proiecte;

Activitatea s-a desfășurat în condiții optime;

Casa Corpului Didactic Dolj a asigurat logistica necesară desfășurării focus-grupului; b) Comentarii și propuneri:

Normarea cabinetelor de asistență psihopedagogică în cât mai multe unități de învățământ.

2.2.7.2. Raport Focus Grup – Profesori și profesori consilieri

A. Tematica și obiectivele activității

Studiul cu privire la aprecierea stării de fapt actuale privind importanța, relevanța și calitatea serviciilor de consiliere și orientare în carieră a elevilor desfășurate în mediul educațional, precum și nevoile tuturor factorilor implicați direct și indirect în această activitate (elevi, profesori, directori, consilieri, părinți, reprezentanți ai comunității locale) din cele două regiuni partenere, județul Dolj – România și provincia Mersin – Turcia. B. Aspecte organizatorice

Data: 20.12.2013

Locația: sediul C.C.D. Dolj

Moderator: Alina OPREA

Structura grupului:

criterii și modalități de selecție:

să provină din unități școlare diferite;

să nu participe soț-soție, rude, prieteni;

să provină din școli plasate în zone diferite (ideal: din cât mai multe

orașe/comune/sate; dacă nu se poate, cel puțin din zone centrale și dezavantajate/limitrofe orașului);

să provină din școli cu grad de performanță diferit.

număr participanți: 8 profesori (3 profesori consilieri, 5 profesori din activitatea de

predare);

Resurse materiale (logistică): ghidul de interviu, laptop, videoproiector, coli de scris, pix, dispozitiv de înregistrare audio.

C. Aspecte despre derularea propriu-zisă a focus-grupului

Alocarea bugetului de timp: 45 minute

Impactul ghidului de interviu: profesorii au apreciat pozitiv faptul că li s-a cerut împărtășirea opiniilor, că au fost înregistrate și că vor fi utilizate în cadrul unei cercetări. De asemenea, au propus înfiinșarea unui grup de inițiativă la nivelul unităților școlare.

Prezentarea răspunsurilor din ghidul de interviu:

În ce măsură considerați că sunt importante pentru reușita în viață, serviciile de consiliere și orientare profesională furnizate elevilor la școală?

Foarte importante sunt atât serviciile de orientare, cât și serviciile de reorientare a elevilor de liceu în carieră. Reușita în viață înseamnă adaptarea la societate, fapt ce nu poate fi separat de alegerea corectă a unei cariere.

De asemenea, este deosebit de importantă și consilierea părinților privind orientarea și/sau reorientarea carierei elevilor încă de când aceștia sunt în școala primară.

Cine credeți că ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere și orientare profesională din școală?

În primul rând profesorul consilier școlar, dar este foarte importantă contribuția fiecărui cadru didactic din consiliul profesoral al clasei de elevi și profesorul diriginte. Orice profesor poate descoperi înclinațiile elevilor pentru disciplina pe care o predă și îi poate orienta sau, după caz, reorienta în alegerea carierei. În același timp, profesorul consilier școlar, prin intermediul testelor psihologice, îi poate ajuta pe elevi să-și descopere interese profesionale, adică ”ceea ce le place”, dar și aptitudinile, adică ”ceea ce pot face”, astfel încât finalitatea activității de consiliere a carierei să se concretizeze într-o imagine realistă a profilului vocațional al fiecărui elev.

De asemenea, trebuie luată în considerare viziunea părinților, astfel încât educația pentru carieră să reprezinte un efort de echipă între familie și școală.

În viziunea dumneavoastră, ce legătură există între activitatea de consiliere și educare a carierei și disciplinele școlare?

Există o strânsă legătură între activitatea de consiliere și educare a carierei și disciplinele școlare, astfel că fiecare profesor trebuie să se implice. Adevărata problemă este, însă, motivația școlară, iar aceasta depinde, în mare măsură, de personalitatea cadrului didactic, de conduita profesorilor la școală și de reacțiile acestora față de comportamentele negative ale elevilor. Este recomandabil ca profesorul să compartimenteze problemele personale de activitatea sa profesională și să creeze momente plăcute și pozitive la orele de curs, o atmosferă caldă și relaxată. Nu există timp și nici programe școlare care să permită profesorilor acordarea atenției necesare pentru orientarea carierei elevilor sau pentru a dezvolta legătura dintre disciplinele școlare și partea practică, cu viața de zi cu zi.

Se impune necesitatea de a evidenția principiul utilității în abordarea programelor școlare.

Ce activități credeți că ar conecta elevii la un nivel superior de învățământ?

vizitele inițiate în licee și universități în vederea familiarizării cu profilele și specializările

liceului/ facultății;

parteneriatele mai flexibile între școli și firme care să permită vizite la angajatori, observarea unor activități practice, activități de tipul Job shadowing, experiența de muncă sau angajarea part-time;

evenimente de tipul ”Zilele Porților Deschise”;

pledoariile unor specialiști de succes în fața copiilor;

activități de voluntariat;

realizarea unor filme documentare despre domeniile de activitate pentru Ministerul Educației Naționale pentru a fi vizionate la orele de curs;

proiecte educaționale cu fonduri europene;

informație digitală, activități de educație on-line prin valorizarea specialiștilor IT;

accent pe educația nonformală;

5. Care considerați că sunt nevoile dvs., în calitate de profesor/profesor consilier școlar, pentru îmbunătățirea serviciilor de consiliere și orientare profesională furnizate elevilor la școală?

schimbarea cadrului legislativ astfel încât să permită o oră cu caracter administrativ pentru profesorii diriginți, mai multe ore de consiliere, evitarea supraîncărcării rolului de profesor;

în mediul universitar, să se acorde o atenție mai mare parcurgerii modului

psihopedagogic de către viitoarele cadre didactice;

finanțare pentru activitățile de consiliere a carierei, pentru activitățile de educație nonformală, în general, promovarea acținunilor de finanțare;

parteneriate și proiecte ale organizațiilor sociale cu atribuții în domeniul educativ, prin care să se susțină financiar participarea elevilor la diferite activități de educație nonformală;

atragerea de fonduri europene și existența mai multor experți pentru realizarea de proiecte europene; aceștia nu trebuie să fie în mod necesar profesori pentru că se poate ajunge la supraîncărcarea rolului profesional;

reducerea numărului de elevi la clasă, deoarece supraaglomerarea claselor școlare afectează calitatea actului educațional și, implicit, activitatea de orientare în carieră;

cadrele didactice au nevoie de consiliere, la rândul lor; astfel, sunt necesari mai mulți profesori consilieri;

trebuie mai multă negociere și flexibilitate în sistemul de învățământ românesc.

D. Concluzii și recomandări

a) Puncte forte, provocări, aspecte inedite:

Cadrele didactice au considerat interactiv și interesant acest focus-group, s-au implicat la discuțiile inițiate;

Au apreciat că este o inițiativă farte bună faptul că acest focus-group se înregistează în speranța că opiniile exprimate vor fi valorificate;

Activitatea s-a desfășurat în condiții optime;

Casa Corpului Didactic Dolj a asigurat logistica necesară desfășurării focus-grupului; b) Comentarii și propuneri:

Pornind de la ideea că învățământul reprezintă interfața sistemului social, se așteaptă o mai mare susținere a învățământului din partea societății în general.

Normarea cabinetelor de asistență psihopedagogică în cât mai multe unități de învățământ.

Profesorii și profesorii consilierii români, atât cei tineri cât și cei ce se apropie de vârsta pensionării, au idei extraordinare, dar acestea nu sunt luate în considerare sau nu sunt puse în practică, în realitate. La nivelul fiecărei școli se propune înființarea unui grup de inițiativă.

Activitatea de consiliere și orientare a carierei trebuie să înceapă de timpuriu, din primii ani de școală și să se intensifice la nivel gimnazial.

Alături de orientarea în carieră este importantă și dezvoltarea spiritului civic la copii pentru că ei, de fapt, aleg ceea ce li se oferă.

Părinții au nevoie să împartă rolul lor educativ cu instituțiile statului; părinții stresați și obosiți influențează negativ motivația școlară și, implicit, orientarea în carieră a elevilor. Consilierea părinților este la fel de importantă ca și consilierea elevilor în ceea ce privește orientarea în carieră. – Mass-media influențează în mod covârșitor elevii și orientarea lor profesională prin promovarea excesivă a profesiilor din domeniul artistic. Se impune, astfel, un parteneriat funcțional între Ministerul Educației Naționale și Consiliul Național al Audio-vizualului.

Alături de problemele de finanțare ale sistemului de învățământ, în România o problemă la fel de serioasă este decalajul dintre mediul urban și cel rural.

2.2.7.3. Raport Focus Group – Părinți

A. Tematica și obiectivele activității

Studiul cu privire la aprecierea stării de fapt actuale privind importanța, relevanța și calitatea serviciilor de consiliere și orientare în carieră a elevilor desfășurate în mediul educațional, precum și nevoile tuturor factorilor implicați direct și indirect în această activitate (elevi, profesori, directori, consilieri, părinți, reprezentanți ai comunității locale) din cele două regiuni partenere, județul Dolj –România și provincia Mersin – Turcia. B. Aspecte organizatorice

Data: 20.12.2013

Locația: sediul C.C.D. Dolj

Moderator: Cristiana POPESCU

Structura grupului:

 criterii și modalități de selectare:

să provină din unități școlare diferite;

să nu participe soț-soție, rude, prieteni;

să provină din școli plasate în zone diferite (ideal: din cât mai multe orașe/comune/sate, dacă nu se poate, cel puțin din zone centrale și dezavantajate/limitrofe orașului); – să provină din școli cu grad de performanță diferit.

 număr participanți: 5 părinți

e) Resurse materiale (logistică): ghidul de interviu, laptop, videoproiector, coli de scris, pix, dispozitiv de înregistrare audio.

C. Aspecte despre derularea propriu-zisă a focus-grupului

Alocarea bugetului de timp: 45 minute

Impactul ghidului de interviu: părinții au considerat util acest focus-grup deoarece au avut prilejul de a împărtăși impresii și experiențe.

Prezentarea răspunsurilor din ghidul de interviu:

În ce măsură considerați că sunt importante pentru reușita în viață, serviciile de consiliere și orientare profesională furnizate elevilor la școală?

Serviciile de consiliere și orientare profesională sunt foarte importante, dar trebuie făcute de către persoane cu pregătire în această specialitate. De asemenea, ar fi de dorit să existe puncte comune cu imediata etapă a dezvoltării elevului, cum ar fi liceele sau universitățile.

Cine credeți că ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere și orientare profesională din școală?

O persoană externă, și anume un specialist cu competențe de asistență psihopedagogică, o persoană avizată care să poată realiza testarea aptitudinilor, intereselor și a personalității elevului, fără a se mai pune presiune pe dirigintele de la clasă. Dirigitele trebuie să fie numai un colaborator al specialistului.

În viziunea dumneavoastră, ce legătură există între activitatea de consiliere și educare a carierei și disciplinele școlare?

Fiecare disciplină are rolul de a forma capacități și deprinderi. Profesorii trebuie să aibă o strânsă legatură cu specialistul. Este necesar ca programa școlară să fie mai puțin încărcată pentru a permite profesorilor să acorde o atenție sporită abilităților elevului, nu doar să-l încarce cu cunoștințe. De asemenea, ar fi de dorit ca elevii să poată să-și aleagă cu adevarat disciplinele pe care doresc să le studieze.

Enumerați câteva sugestii privind buna funcționare a serviciilor de consiliere și orientare profesională furnizate elevilor la școală.

Eficiența lor este scăzută doarece nu există specialiști suficienți raportați la numărul de elevi; de asemenea, ar trebui să existe întâlniri tematice ale acestora cu elevii, incluse în programele școlare.

Care considerați că sunt nevoile dvs., în calitate de părinte, în raport cu serviciile de consiliere și orientare profesională furnizate elevilor la școală?

Ar trebui să existe lectorate cu părinții având ca temă consilierea în carieră a propriilor copii.

D. Concluzii și recomandări

a) Puncte forte, provocări, aspecte inedite:

Părinții au participat activ la discuțiile inițiate și au apreciat pozitiv faptul că s-a solicitat exprimarea unor puncte de vedere;

Activitatea s-a desfășurat în condiții optime;

Casa Corpului Didactic Dolj a asigurat logistica necesară desfășurării focus-grupului. b) Comentarii și propuneri:

Mai mulți specialiști în asistență psihopedagogică astfel încât să existe un raport cu adevărat funcțional între numărul de specialiști și numărul de elevi; profesorii să îndeplinească rol

de colaboratori cu specialiștii în activitatea de orientare a carierei elevilor;

Regândirea programelor școlare astfel încât să permită prioritizarea formării/dezvoltării de abilități în raport cu asimilarea de cunoștințe și abordarea educației pentru carieră;

Crearea de oportunități reale pentru elevi astfel încât aceștia să poată să-și aleagă disciplinele pe care doresc să le studieze;

Organizarea de lectorate cu părinții despre consilierea în carieră a propriilor copii.

2.2.7.4. Raport Focus Group – Reprezentanți ai comunității locale

A. Tematica și obiectivele activității

Studiul cu privire la aprecierea stării de fapt actuale privind importanța, relevanța și calitatea serviciilor de consiliere și orientare în carieră a elevilor desfășurate în mediul educațional, precum și nevoile tuturor factorilor implicați direct și indirect în această activitate (elevi, profesori, directori, consilieri, părinți, reprezentanți ai comunității locale) din cele două regiuni partenere, județul Dolj – România și provincia Mersin – Turcia. B. Aspecte organizatorice

Data: 20.12.2013

Locația: sediul C.C.D. Dolj

Moderator: Mirela Florentina ISUF

Structura grupului:

 criterii și modalități de selectare: – să fie reprezentanți din instituții diferite;

să nu participe soț-soție, rude, prieteni;

să reprezinte sectorul public, sectorul privat pentru profit/nonprofit.

 număr participanți: 8 reprezentanți ai comunității locale (4 reprezentanți ai mediului privat

– companii private, 2 reprezentanți ai instituțiilor publice, 2 reprezentanți ai societății civile – O.N.G.).

e) Resurse materiale (logistică): ghidul de interviu, laptop, videoproiector, coli de scris, pix, dispozitiv de înregistrare audio.

C. Aspecte despre derularea propriu-zisă a focus-grupului

Alocarea bugetului de timp: 60 minute

Impactul ghidului de interviu: reprezentanții comunității locale au considerat util acest

focus grup deoarece au avut prilejul de a împărtăși impresii și experiențe.

Prezentarea răspunsurilor din ghidul de interviu:

1. În ce măsură considerați că sunt importante pentru reușita în viață, serviciile de consiliere și orientare profesională furnizate elevilor la școală?

serviciile de consiliere sunt importante în foarte mare măsură, însă ele trebuie furnizate deopotrivă elevilor, părinților și forurilor de decizie din domeniul socio-educațional, deoarece eficiența finalității lor este condiționată de contextul socio-economic;

ele trebuie focusate pe nivelul gimnazial, nu cel liceal;

sunt necesare servicii de reorientare școlară în clasa a IX-a, având în vedere modalitatea de admitere la liceu prin repartiție computerizată și, de cele mai multe ori, în funcție de preferințele părinților, nu ale elevilor; se pledează pentru admiterea la liceu pe bază de examen;

importanța acestor servicii are semnificație pentru elevi, pentru părinții acestora, iar, pe termen lung, pentru întreaga comunitate socială;

este o realitate faptul că reușita în viață are ca principal criteriu de evaluare banul;

2. În opinia dvs., cum ar putea contribui angajatorii la îmbunătățirea activității de consiliere și orientare profesională a elevilor?

în primul rând, o problemă de fond este aceea că numărul angajatorilor este din ce în ce mai mic;

stagii de practică plătite; mobilități pentru stagii de practică în alte țări organizate în proiecte cu fonduri europene; – proiecte și parteneriate;

contracte de muncă din timpul școlarizării; elevii au, de cele mai multe ori, așteptări nerealiste; deși sunt slab pregătiți, pretind salarii mari;

joburi part-time pentru elevi;

invitarea specialiștilor la clasă;

vizite organizate la diferiți angajatori;

furnizarea de informații despre piața muncii din societatea românească și cele din alte

țări.

3. Care este experiența instituției pe care o reprezentați în activitatea de consiliere și orientare profesională a elevilor?

stagii de practică;

parteneriate;

cursuri de conversie profesională; acestea au o contribuție indirectă în sensul că se formează adulți care vor lucra cu copiii pe problematica orientării școlare și profesionale;

promovarea activităților culturale.

4. Care credeți că ar putea fi modalitățile de implicare/familiarizare a elevilor în/cu domeniul muncii?

utilizarea sistemelor de recompense – pedepse în educația copiilor;

utilizarea unei palete diversificate de recompense, verbal – emoționale, financiare, materiale;

voluntariatul;

deși activitățile de educație nonformală sunt mai atractive, ele nu pot înlocui învățarea formală; aceasta își păstrează semnificația majoră pentru orientarea școlară și profesională a

elevilor;

orice meserie necesită cel puțin un nivel minim de cultură generală;

5. Cum considerați că ar putea fi facilitat accesul elevilor la informații actualizate privind oferta și evoluția pieței locale/regionale a muncii?

parteneriat între AJFOM-ISJ prin care să fie promovate ofertele de angajare/statistici despre piața muncii în mediul școlar;

consultare de site-uri;

6. Cum credeți că ar putea fi implicați tinerii în deciziile locale?

educarea tinerilor în spiritul ideii asumării consecințelor propriilor decizii, dezvoltării încrederii în forțele proprii, acceptării ierarhiilor sociale, autodeterminării;

tinerii trebuie să învețe că posibilitatea de implicare în deciziile unei comunități depinde în foarte mare măsură de nivelul de instruire;

D. Concluzii și recomandări

1) Puncte forte, provocări, aspecte inedite:

participare activă la discuțiile inițiate;

diversitatea punctelor de vedere și a experiențelor exprimate;

activitatea s-a desfășurat în condiții optime;

CCD Dolj a asigurat logistica necesară desfășurării focus-grupului.

2) Comentarii și propuneri:

schimbarea mentalității potrivit căreia doar șefii câștigă;

există prejudecăți despre profesii promovate de părinți, dar și de societate, în general; – schimbarea se face de jos în sus, nu invers;

elevii au nevoie să se autocunoască, să-și stabilească scopuri precise în viață, să știe clar ce au de făcut atunci când se angajează;

există elevi din mediul rural cel puțin la fel de bine pregătiți precum cei din mediul urban;

este nevoie de un efort conjugat între comunitate locală – părinți – profesori pentru o orientare corectă a carierei elevilor; se impune o comunicare permanentă și eficientă între profesor și părinte;

nivelul de pregătire scăzut al elevilor se datorează, în mare măsură, investițiilor scăzute în învățământ;

conform cadrului legislativ, orientarea școlară și profesională a copiilor începe de la nivelul preprimar; dificultățile constau în felul în care se aplică legislația;

sistemul de învățământ anterior anilor ʼ90 era mai bun decât cel actual; finalitatea orientării școlare și profesionale se concretiza în repartiția pe un loc de muncă și alocarea unei locuințe; se subliniază astfel condiționarea de către contextul socio-economic.

2.2.7.5. Raport privind rezultatele anchetei pe bază de chestionar – Elevi

2.2.8. Formularea concluziilor și redactarea raportului de cercetare

Formularea concluziilor și redactarea raportului de cercetare s-a realizat în perioada februarie-martie 2014. În urma realizării acestui studiu se confirmă ipoteza potrivit căreia serviciile de consiliere și orientare sunt apreciate ca fiind importante de către majoritatea factorilor educaționali.

În ceea ce privește ipoteza potrivit căreia preocuparea pentru orientarea școlară și profesională a elevilor devine prioritară doar în clasele terminale, atât pentru elevi, cât și pentru părinți și cadre didactice, se constată că majoritătea elevilor afirmă că activitățile de consiliere și orientare profesională sunt necesare pe tot parcursul anilor școlari, dar, din analiza focusgrupurilor, reiese că acestea se desfășoară sporadic, mai mult în anii terminali.

2.3. Concluzii studiu de cercetare

Importanța serviciilor de consiliere și orientare profesională pentru reușita în viață

Serviciile de consiliere și orientare profesională sunt considerate ca fiind foarte importante de către toți participanții la realizarea studiului, elevi, părinți, cadre didactice, reprezentanți ai instituțiilor de învățământ și ai comunității locale. La fel de importante sunt și serviciile de reorientare a elevilor de liceu în carieră și consilierea părinților privind orientarea școlară a propriilor copii.

Importanța acestor servicii are semnificație pentru elevi, pentru părinții acestora, iar, pe termen lung, pentru întreaga comunitate socială. Astfel a fost exprimată și ideea potrivit căreia este necesară consilierea forurilor de decizie din domeniul socio-educațional, deoarece eficiența finalității serviciilor de orientare școlară și profesionlă a elevilor este condiționată de contextul socio-economic.

Specialiștii care ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere și orientare profesională din școală

Activitatea de consiliere și orientare profesională în școală ar trebui desfășurată de către specialistul cu competențe de asistență psihopedagogică – persoane avizate deoarece pot să realizeze inclusiv testarea aptitudinilor, intereselor și a personalității (profilul psihologic). Acesta trebuie să conlucreze permanent cu cadrele didactice și familia elevilor. Pot desfășura această activitate și cadrele didactice dacă ne raportăm la competențe dezirabile. Cadrele didactice pot descoperi înclinațiile elevilor pentru disciplina predată și îi pot orienta sau, după caz, reorienta pe elevi în alegerea carierei. S-a formulat ideea de a nu se mai pune presiune pe dirigintele de la clasă, care trebuie să fie numai un colaborator al specialistului în asistență psihopedagogică.

Percepția elevilor asupra acestui aspect este aceea că ar trebui să existe o colaborare între toți profesorii implicați în actul educațional.

Legătura dintre activitatea de consiliere și educare a carierei și disciplinele școlare

Există legătură între ele. Cadrele didactice trebuie să identifice la elevi aptitudini, cunoștințe, disponibilități pe care să le valorifice. Fiecare disciplină are specificul său în formarea anumitor capacități și deprinderi. Profesorii trebuie să aibă o strânsă legătură cu specialistul în asistență psihopedagogică.

Pozițiile elevilor chestionați șunt împărțite astfel: unii consideră că disciplinele școlare sunt mai importante, iar consilierea în carieră le sprijină, iar alții apreciază că, dimpotrivă, consilierea este mai importantă, iar disciplinele școlare o sprijină pe aceasta.

Necesitatea funcționării Cabinetelor Școlare de Asistență Psihopedagogică

Toți reprezentanții instituțiilor de învățământ consideră că este oportună funcționarea Cabinetelor Școlare de Asistență Psihopedagogică în fiecare unitate școlară, deoarece furnizează servicii specializate ce nu pot fi suplinite de cadrele didactice ce desfășoară activitatea de predare.

Activități care ar conecta elevii la un nivel superior de învățământ:

vizitele inițiate în licee, în universitate în vederea familiarizării cu profilele și specializările liceului/facultății;

parteneriatele mai flexibile între școli și firme care să permită vizite la angajatori, observarea unor activități practice, activități de tipul Job shadowing, experiența de muncă sau angajarea part-time;

evenimente de tipul ”Zilele Porților Deschise”;

pledoariile unor specialiști de succes în fața copiilor;

activități de voluntariat;

realizarea unor filme documentare despre domeniile de activitate pentru Ministerul Educației Naționale pentru a fi vizionate la orele de curs;

proiecte educaționale cu fonduri europene;

informație digitală, activități de educație on-line prin valorizarea specialiștilor IT;

accent pe educația nonformală;

Activități de consiliere și orientare profesională desfășurate în școală:

Remarcăm faptul că cele mai multe activități de orientare școlară și profesională constau, de fapt, în discuții despre profesii la orele de dirigenție sau alte discipline;

Procentajul coboară semnificativ pentru întâlniri cu experții din diferite domenii de activitate, urmat de sprijin în luarea unei decizii privind alegerea liceului/facultății;

Un procent redus este alocat activităților de voluntariat, autocunoaștere, stagiilor de formare practică la o firmă sau instituție și vizitelor de studiu/orientare la licee/facultăți/firme.

De observat este faptul că cele mai multe dintre activitățile de consiliere și orientare profesională se desfășoară în mediul școlar, la orele de curs, iar contactul real al elevilor cu lumea muncii este foarte redus.

Participarea la activități de consiliere și orientare profesională și impactul acestora asupra elevilor Majoritatea elevilor chestionați au declarat că au participat la activități de consiliere și orientare profesională pe parcursul școlarității, iar acestea au avut un impact pozitiv asupra lor.

Modalități de implicare a angajatorilor în consilierea și orientare profesională a elevilor:

în primul rând, o problemă de fond este aceea că numărul angajatorilor este din ce în ce mai mic;

stagii de practică plătite;

mobilități pentru stagii de practică în alte țări organizate în proiecte cu fonduri europene;

proiecte și parteneriate;

contracte de muncă din timpul școlarizării; elevii au, de cele mai multe ori, așteptări nerealiste – deși sunt slab pregătiți, pretind salarii mari;

joburi part-time pentru elevi;

invitarea specialiștilor la clasă;

vizite organizate la diferiți angajatori;

furnizarea de informații despre piața muncii din societatea românească și cele din alte țări. Modalități de familiarizare a elevilor cu domeniul muncii:

utilizarea sistemelor de recompense – pedepse în educația copiilor;

utilizarea unei palete diversificate de recompense, verbal-emoționale, financiare, materiale;

voluntariatul;

deși activitățile de educație nonformală sunt mai atractive, ele nu pot înlocui învățarea formală; aceasta își păstrează semnificația majoră pentru orientarea școlară și profesională a

elevilor;

orice meserie necesită cel puțin un nivel minim de cultură generală;

Facilitarea accesului elevilor la informații actualizate privind oferta și evoluția pieței locale/regionale a muncii:

parteneriat între AJFOM – ISJ prin care să fie promovate ofertele de angajare/statistici despre piața muncii în mediul școlar;

consultarea site-urilor;

Implicarea tinerilor în deciziile locale:

educarea tinerilor în spiritul ideii asumării consecințelor propriilor decizii, dezvoltării încrederii în forțele proprii, acceptării ierarhiilor sociale, autodeterminării;

tinerii trebuie să învețe că posibilitatea de implicare în deciziile unei comunități depinde în foarte mare măsură de nivelul de instruire;

Nevoile reprezentanților instituțiilor de învățământ referitoare la orientarea școlară și profesională a elevilor:

existența persoanei specializate;

pregătirea cadrelor didactice pe această problematică;

regândirea programelor școlare;

acordarea unei pondere mai mari activităților practice.

Nevoile părinților referitoare la orientarea școlară și profesională a elevilor:

lectorate cu părinții având ca temă consilierea în carieră a propriilor copii;

Nevoile profesorilor/profesorilor consilieri școlari în vederea îmbunătățirii serviciilor de consiliere și orientare profesională furnizate elevilor la școală:

schimbarea cadrului legislativ astfel încât să permită o oră cu caracter administrativ pentru profesorii diriginți, mai multe ore de consiliere, evitarea supraîncărcării rolului de profesor;

în mediul universitar, să se acorde o atenție mai mare parcurgerii modului psihopedagogic de către viitoarele cadre didactice;

finanțare pentru activitățile de consiliere a carierei, pentru activitățile de educație nonformală, în general, promovarea acțiunilor de finanțare;

parteneriate și proiecte ale organizațiilor sociale cu atribuții în domeniul educativ, prin care să se susțină financiar participarea elevilor la diferite activități de educație nonformală;

atragerea de fonduri europene și existența mai multor experți pentru realizarea de proiecte europene; aceștia nu trebuie să fie în mod necesar profesori pentru că se poate ajunge la supraîncărcarea rolului profesional;

reducerea numărului de elevi la clasă, deoarece supraaglomerarea claselor școlare afectează calitatea actului educațional și, implicit, activitatea de orientare în carieră;

cadrele didactice au nevoie de consiliere, la rândul lor, fiind nevoie de mai mulți profesori consilieri;

este nevoie de mai multă negociere și flexibilitate în sistemul de învățământ românesc. Nevoile elevilor referitoare la orientarea școlară și profesională

Elevii percep că nevoia de autocunoaștere este cea mai importantă, urmată de nevoia de sprijin în luarea unei decizii de carieră, apoi nevoia de informare privind ofertele școlare și lumea muncii și nevoia de dezvoltare a abilităților de promovare personală.

2.4. Recomandări studiu de cercetare

Anexe studiu de cercetare

ANEXA 1. GHIDURI DE INTERVIU FOCUS-GRUPURI

Ghid de interviu pentru directori

Grila de interviu

În ce măsură considerați că sunt importante pentru reușita în viață, serviciile de consiliere și orientare profesională furnizate elevilor la școală?

Cine credeți că ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere și orientare profesională din școală?

În viziunea dumneavoastră, ce legătură există între activitatea de consiliere și educare a carierei și disciplinele școlare?

În opinia dvs., ce fel de activități ar putea facilita conectarea elevilor la un nivel superior de învățământ?

În calitate de reprezentanți ai instituțiilor de învățământ, ce nevoi considerați că aveți referitoare la orientarea școlară și profesională a elevilor?

Ghid de interviu pentru părinți

Grila de interviu

În ce măsură considerați că sunt importante pentru reușita în viață, serviciile de consiliere și orientare profesională furnizate elevilor la școală?

Cine credeți că ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere și orientare profesională din școală?

În viziunea dumneavoastră, ce legătură există între activitatea de consiliere și educare a carierei și disciplinele școlare?

Enumerați câteva sugestii privind buna funcționare a serviciilor de consiliere și orientare profesională furnizate elevilor la școală.

Care considerați că sunt nevoile dvs., în calitate de părinte, în raport cu serviciile de consiliere și orientare profesională furnizate elevilor la școală?

Ghid de interviu pentru profesori

Grila de interviu

În ce măsură considerați că sunt importante pentru reușita în viață, serviciile de consiliere și orientare profesională furnizate elevilor la școală?

Cine credeți că ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere și orientare profesională din școală?

În viziunea dumneavoastră, ce legătură există între activitatea de consiliere și educare a carierei și disciplinele școlare?

În opinia dvs., ce fel de activități ar putea facilita conectarea elevilor la un nivel superior de învățământ?

Care considerați că sunt nevoile dvs., în calitate de profesor/profesor consilier școlar, pentru îmbunătățirea serviciilor de consiliere și orientare profesională furnizate elevilor la școală?

Ghid de interviu pentru reprezentanții comunității locale

Grila de interviu

În ce măsură considerați că sunt importante pentru reușita în viață, serviciile de consiliere și orientare profesională furnizate elevilor la școală?

În opinia dvs.,cum ar putea contribui angajatorii la îmbunătățirea activității de consiliere și orientare profesională a elevilor?

Care este experiența instituției pe care o reprezentați în activitatea de consiliere și orientare profesională a elevilor?

Care credeți că ar putea fi modalitățile de implicare/familiarizare a elevilor în/cu domeniul muncii?

Cum considerați că ar putea fi facilitat accesul elevilor la informații actualizate privind oferta și evoluția pieței locale/regionale a muncii?

Cum credeți că ar putea fi implicați tinerii în deciziile locale?

ANEXA 2. CHESTIONAR PENTRU ELEVI

Te rugăm să răspunzi la câteva întrebări care vizează opinia ta față de serviciile de consiliere și orientare profesională. Chestionarul este anonim, iar răspunsurile tale vor fi interpretate doar în context general, nu în mod individual.

1. În general, consideri că este necesar să se desfățoare activități de consiliere și orientare profesională în școală? a. DA

NU

NS/NR

2. Care dintre următoarele propoziții descrie cel mai bine punctul tău de vedere legat de activitatea de consiliere și orientare profesională din școală?

Consilierea în carieră este necesară doar în clasa a VIII-a și a XII-a.

Consilierea în carieră este necesară pe parcursul tuturor anilor școlari.

Consilierea în carieră nu este necesară.

3. În ce măsură consideri că sunt importante pentru reușita în viață, activitățile de consiliere și orientare profesională furnizate elevilor la școală? a. În foarte mică măsură

În mică măsură

În oarecare măsură

În mare măsură

În foarte mare măsură

NS/NR

4. În viziunea ta, ce legătură există între activitatea de consiliere și educare a carierei și disciplinele școlare?

Nu există nici un fel de legătură între ele.

Disciplinele sunt mai importante, consilierea în carieră le sprijină.

Consilierea este mai importantă, disciplinele o sprijină pe aceasta.

5. Cine crezi că ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere și orientare profesională din școală?

Doar învățătorul/ profesorul diriginte.

Doar profesorul consilier școlar (psihologul școlar).

Doar profesorii care predau diferite discipline școlare.

Toate categoriile de profesori mai sus menționate.

Niciuna dintre categoriile menționate.

În ce situații consideri că ai nevoie de consiliere și orientare profesională?

Ordonează în funcție de importanța lor pentru tine (1 = maxim)

____ să mă cunosc mai bine (teste de interese, aptitudini, personalitate)

____ informații despre licee, facultăți, profesii

____ sprijin în realizarea unei scrisori de intenție, a unui CV sau pregătirea pentru interviu

____ sprijin în luarea deciziei de alegere a liceului/facultății/profesiei

Ce fel de activități de consiliere și orientare profesională s-au desfășurat în școala ta ?

Discuții despre profesii la orele de dirigenție sau alte discipline

Întâlniri cu experți din diverse domenii de activitate

Testarea aptitudinilor și intereselor profesionale la CSAP

Sprijin pentru luarea deciziei privind alegerea Liceului/ Facultății

Vizite de studiu/orientare la licee/facultăți/firme

Ședințe de consiliere în cadrul CSAP

Activități de voluntariat

Stagii de formare practică la o firmă sau instituție

Alte activități (care?)……………………………………………………………………….

8. Ai participat la activități de consiliere și orientare profesională desfășurate în/de către școala ta?

Da

Nu

9. Ce impact, în plan personal și/sau școlar, au avut asupra ta activitățile de consiliere și orientare profesională la care ai participat?

impact pozitiv

impact negativ

10. Cine a desfășurat activitățile de consiliere și orientare profesională la care ai participat?

Doar profesorul diriginte/alți profesori de la clasă.

Doar profesorul consilier școlar (psihologul școlar) de la Cabinetul Școlar de Asistență Psihopedagogică din școală.

Ambele categorii de profesori mai sus menționate.

Niciuna dintre categoriile menționate.

Gen: a. masculin b. feminin

Clasa:

Mediul de proveniență al școlii: a. urban b.rural Mediul de proveniență al elevului: a. urban b. rural

CAP. III. DESCRIEREA SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT ÎN ȚĂRILE PARTENERE

CAP. IV. PREZENTAREA SISTEMULUI DE CONSILIERE ÎN ȚĂRILE PARTENERE

Este important de precizat faptul că în literatura de specialitate și în practica școlară se vehiculează trei termeni referitori la intervențiile de consiliere și orientare în carieră:

Orientare în carieră

Consilierea în carieră

Educația pentru carieră

Acești termeni NU sunt sinonimi, deși sunt utilizați de multe ori pentru a desemna același lucru.

Conceptul de orientare în carieră este conceptul ”umbrelă”, cel care acoperă gama cea mai largă de activități, de la informare și evaluare, la consiliere și educație pentru carieră.

Consilierea în carieră vizează dezvoltarea abilităților unei persoane pentru rezolvarea unei probleme specifice legate de carieră: indecizie, anxietate legată de carieră, insatisfacție academică, plan de carieră etc. și este o intervenție psihologică, realizată de profesorul consilier școlar.

Educația pentru carieră este o intervenție educațională de dezvoltare, în avans, a deprinderilor și abilităților necesare tinerilor pentru dezvoltarea și managementul propriei cariere; se realizează de către profesorul diriginte.

Ambele țări partenere, România și Turcia, au un cadru legal pentru serviciile de consiliere și orientare în carieră ca o bază pentru o implementare sistematică. Serviciile de orientare în carieră sunt implementate la diferite niveluri de către:

B. Agenția Națională pentru Tineret, prin Centrele de informare și consiliere pentru tineri, pentru categoria de vârstă 14 – 35 ani, aflate în

subordinea Direcțiilor județene pentru tineret; trăsături de personalitate potrivite carierei alese.

Agenția Turcă de Ocupare a Forței de Muncă are rolul de a ajuta persoanele în găsirea unui loc de muncă în vederea prevenirii șomajului.

Un Consiliu General, în care părțile sociale

sunt majoritare și la care pot participa de asemenea reprezentanți ai universităților publice, a fost înființat cu scopul de a ajuta crearea politicii de ocupare a forței de muncă în Turcia, prin adoptarea unui model de organizare deschis dialogului social.

Comitetul executiv, incluzând reprezentanți ai lucrătorilor, angajatorilor, negustorilor și meșteșugarilor a fost format ca organ al instituției care deține administrația supremă și luarea deciziilor pentru formarea abilităților, autorității și responsabilității.

Boards Provincial pentru ocuparea forței de muncă s-a format cu scopul îmbunătățirii inițiativei locale în dezvoltarea regională și a determinării politicii locale de ocupare a forței de muncă.

Agențiile de recrutare private a permis, atât în plan intern cât și în străinătate găsirea locurilor de muncă și de angajați.

Pentru a furniza servicii active în provincii, direcțiile regionale au fost abrogate și s-au constituit direcțiile provinciale.

Employment and Vocational Expert a fost înființată cu scopul de a produce personal calificat.

Centrul Național de Resurse pentru Eurodesk și Agenția Națională, prin Orientarea Profesională (Euroguidance); intermediul centrelor de informare și consiliere pentru tineri, sub coordonarea Direcției

Județene pentru Tineret;

Asociația Națională de Orientare Școlară și Ministerul Educației, Direcția Generală a

Profesională; Serviciilor de Consiliere.

Institutul de Științe ale Educației

CAP. V. ANALIZA CURRICULUMULUI ȘCOLAR DIN PERSPECTIVA CONSILIERII ȘI

ORIENTĂRII ÎN CARIERĂ A ELEVILOR

5.1. Disciplina Consiliere și Orientare

Programe școlare pentru Aria curriculară Consiliere și orientare Clasele I – a IV-a, Clasele a V-a – a VIII-a, Aprobat prin ordinul ministrului Nr. 5286 / 09.10.2006, București, 2006.

Tabel completat pe baza informațiilor extrase din Programele școlare pentru Aria curriculară Consiliere și orientare Clasele I – a IV-a, Clasele a V-a – a VIII-a, Aprobat prin ordinul ministrului Nr. 5286 / 09.10.2006, București, 2006.

5.2. Analiza disciplinelor școlare

5.2.1. Competențe orizontale

Prin includerea Consilierii și orientării în carieră a elevilor în cadrul disciplinelor școlare, se urmărește dezvoltarea următoarelor competențe orizontale, care îi vor ajuta pe elevi să se dezvolte pe plan personal și, mai târziu, să își găsească un loc de muncă și să se integreze în societate:

Capacitatea de a utiliza o gândire creativă în cunoaștere (să demonstreze gândire creativă):

utilizarea, evaluarea și ameliorarea permanentă a unor strategii proprii pentru rezolvarea de probleme;

elaborarea unor modele de acțiune și de luare a deciziilor adecvate într-o lume dinamică;

formarea și utilizarea unor deprinderi de judecată critică;

folosirea unor tehnici de argumentare variate în contexte sociale diferite;

dezvoltarea unei atitudini receptive, necritice, neapreciative generatoare de asociații multiple, variate și soluții diverse;

dezvoltarea fluidității (a aptitudinii de a activa cu ușurință cunoștințe din memorie într-un mod divergent și sub forme diverse);

Competența de utilizare adecvată a diferitelor tipuri de comunicare în situații reale (să folosească diverse modalități de comunicare în situații reale):

formarea și utilizarea deprinderilor de comunicare socială, verbală și non-verbală;

cunoașterea și utilizarea eficientă și corectă a codurilor, a limbajelor și a convențiilor aparținând terminologiei diferitelor domenii ale cunoașterii;

formarea capacității de înțelegere (de a înțelege, de a se auto-înțelege) și a-i face pe alții să înțeleagă diferite mesaje în situații variate;

dezvoltarea capacității de a identifica și distinge informația relevantă de cea nerelevantă în diferite domenii ale cunoașterii;

Competența de integrare a valorilor comunitare (să înțeleagă sensul apartenenței la diverse tipuri de grupuri și comunități):

participarea la viața socială a clasei, a școlii și a comunității locale din care fac parte; înțelegerea și evaluarea interdependențelor dintre identitate și alteritate, dintre local și național, dintre național și global;

dezvoltarea unei atitudini pozitive de a manifesta solidaritate în rezolvarea problemelor care afectează comunitatea locală sau națională;

Competența de adaptare la situații sociale diferite (să demonstreze capacitatea de adaptare la situații diferite):

folosirea unei varietăți de limbaje și de instrumente pentru a transmite idei, experiențe și sentimente;

cunoașterea diverselor roluri sociale și a implicațiilor acestora asupra vieții cotidiene;

demonstrarea capacității de a lucra în echipă, respectând opiniile fiecăruia;

exprimarea voinței de a urmari un țel prin mijloace diferite;

folosirea flexibilității în gândire și comportament, dar și recunoașterea propriilor

limite;

dezvoltarea unei atitudini pozitive la nou, la schimbare, în contextul unei vieți socioeconomice aflate în plin proces de transformare;

Competența de a construi și promova o viață de calitate (să contribuie la construirea unei vieți de calitate):

dezvoltarea unor atitudini pozitive față de sine și față de semeni: toleranță, responsabilitate, rigoare etc.

formarea și exprimarea opțiunii pentru o viață sănătoasă și echilibrată;

acceptarea și promovarea unui mediu natural propice vieții;

cunoașterea și respectarea drepturilor fundamentale ale omului;

formularea unor judecăți estetice privind diferite aspecte ale realității naturale și sociale;

formarea unei sensibilități deschise spre valorile estetice și artistice;

dezvoltarea și promovarea unei atitudini ecologice atât pentru propria persoană cât și pentru mediul înconjurător;

Competența de a integra tehnologiile în viața socială într-un mod adecvat (să înțeleagă și să utilizeze tehnologiile în mod adecvat):

folosirea echipamentelor informatice în calitatea lor de instrumente ale comunicării;

cunoașterea și utilizarea tehnologiilor întâlnite în viața cotidiană;

înțelegerea consecințelor etice ale dezvoltării științei și tehnologiei asupra omului și mediului;

formarea deprinderii de utilizare eficientă a tehnologiilor în mod adecvat și ecologic atât în scop personal cât și profesional;

Competența de investigare și valorizare/valorificare a propriei experiențe (să-și dezvolte capacitățile de investigare și să-și valorizeze propria experiență):

dezvoltarea unei metodologii de muncă intelectuală și a capacității de explorare a realității înconjurătoare;

dobândirea unei culturi a efortului fizic și intelectual, ca expresie a dorinței de realizare personală și socială;

Competența de construire/planificare a carierei (să-și construiască un set de valori individuale și sociale și să-și orienteze comportamentul și cariera în funcție de acestea):

demonstrarea competenței de a susține propriile opțiuni;

înțelegerea modului în care mediul social și cultural (familia, normele sociale, codurile lingvistice, tradițiile istorice etc.) influențează ideile și comportamentele proprii, precum și pe ale altora;

cunoașterea și analiza oportunităților oferite de diferite filiere vocaționale, în funcție de aptitudinile individuale;

realizarea unor planuri personale de acțiune și motivarea pentru învățarea continuă; 8.e. identificarea și valorizarea propriilor resurse acționale, a oportunităților educaționale și profesionale prin atingerea obiectivelor de carieră stabilite în propriul traseu profesional construit.

5.2.2. Analiza programelor școlare din sistemul de învățământ din România

Pentru atingerea acestor competențe orizontale, cadrele didactice din școlile partenere au propus câteva exemple de abordări ale disciplinelor educație muzicală, limba franceză, limba engleză, istorie, din perspectiva consilierii și orientării în carieră a elevilor:

5.2.3. Analiza programelor școlare din sistemul de învățământ din Turcia

Cadrele didactice din școlile în care s-au desfășurat activitățile de job shadowing în Turcia au propus activități în cadrul disciplinelor științe sociale, matematică, muzică, biologie, istorie, consiliere, din perspectiva consilierii și orientării în carieră a elevilor, pentru clasele a II-a, a III-a, a V-a, a IX-a și a XII-a, pentru realizarea competențelor orizontale stabilite în cadrul proiectului:

5.3. Modele de proiecte de lecție privind consilierea în carieră a elevilor

PROIECT DE LECȚIE

Clasa: a VIII-a

Profesor: Mariana Mărculescu Aria curriculară: Matematică și științe

Disciplina: Matematică

Unitatea de învățare: Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor

Conținutul învățării: Probleme în care intervin procente Tipul lecției: Exersare de capacități Competențe specifice:

Determinarea soluțiilor unor ecuații, inecuații sau sisteme de ecuații;

Identificarea unor probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor, inecuațiilor sau a sistemelor de ecuații, rezolvarea acestora și interpretarea rezultatului obținut; Obiective operaționale:  Cognitive:

să denumească concepte matematice învățate anterior: raportul a două mărimi de același fel, raportul procentual;

să determine un procent dintr-un număr real, să înțeleagă semnificația și proprietățile raportului procentual și să le aplice în rezolvarea de probleme;

să efectueze exerciții de determinare a unui număr când se cunoaște p% din el;

rezolvarea cu ajutorul rapoartelor și proporțiilor a unor situații problemă și interpretarea rezultatelor;

demonstrarea capacității de a lucra în echipă, respectând opiniile fiecăruia;

dezvoltarea unei metodologii de muncă intelectuală și a capacității de explorare a realității înconjurătoare;

 Afectiv – atitudinale:

dezvoltarea unei gândiri deschise și creative, dezvoltarea inițiativei, independenței în gândire și acțiune pentru a avea disponibilitatea de a aborda sarcini variate;

dezvoltarea spiritului de observație;

dezvoltarea spiritului estetic și critic, a capacității de a aprecia rigoarea, ordinea și eleganța în rezolvarea unor probleme sau a construirii unei teorii;  Psihomotorii:

formarea obișnuinței de a recurge la concepte și metode matematice în abordarea unor situații cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme practice;

formarea motivației pentru studierea matematicii ca domeniu relevant pentru viața socială și profesională;

Strategia didactică:

 Resurse procedurale:

Explicația, conversația euristică, demonstrația, problematizarea, exercițiul, dialogul, munca individuală.

 Resurse materiale:

Matematica – manual pentru clasa a VIII-a, editura Teora;

Auxiliar la manualele alternative clasa a VIII-a, editura Art;

Fișa de învățare, fișa de lucru;  Forme de organizare:

Grupe de elevi;

Forma de evaluare: fișe

Durata: 50 minute

Locul desfășurării: sala de clasă

Bibliografie:

Radu Dana, Radu, E., Manual clasa a VIII-a, Ed. Teora, București, 2013;

Gheorghe I., Dorel L., Matematică clasa a VIII-a, Ed. Paralela 45, Pitești 2013;

Fianu, M., Perianu, M., Clubul Matematicienilor, Ed. Art, București, 2013;

Programa școlară Nr.5097/09.09.2009;

DESFĂȘURAREA LECȚIEI

Conținut informativ

ANEXA 1

PROCENTE

Procentele sunt utilizate în comerț, statistică matematică, operațiuni bancare etc.

Ce înseamnă “o bluză conține 40% bumbac și 60% elastan?”, „planeta noastră conține 70% apă?”, „vinul conține 4% alcool?”

Se numește raport procentual raportul care are numitorul 100. p

– raport procentual

100

Transformarea unui raport în raport procentual

 18%

Ex:



Reprezentarea procentelor în batoane

Reprezentarea procentelor în diagramă circulară

Aflarea a p% dintr-un număr

Ex. 1: aflați 15% din 200 de kg;

200  30(kg)

Ex. 2: Într-o uzină lucrează 1800 muncitori. 60% din ei sunt tineri sub 30 de ani. Câti muncitori tineri (cu vârsta sub 30 de ani) lucrează în uzină?

1800 1080

Aflarea unui număr când cunoaștem p% din el

Ex. 1: Într-o clasă sunt 10 fete, ceea ce reprezintă 40% din toți elevii clasei. Câți elevi sunt în clasă?

 x 10  x  25 (elevi)

Ex. 2: Din 2500 de muncitori ai unei uzine, 500 sunt bărbați. Cât la sută reprezintă numărul bărbaților din numărul muncitorilor?

x

2500  500  x%  20%

100

Creșteri cu x%

Ex. 1: Mai mulți cofetari și-au luat angajamentul să prepare 600 de prăjituri. Ei au depășit angajamentul cu 30%. Câte prăjituri au pregătit?

600  600  780

Ex. 2: Un produs s-a scumpit cu 20% din prețul pe care l-a avut inițial, acum el costând 600 de lei. Calculați prețul inițial al produsului.

x   x  600  x  500

Procente din procente

Ex: se știe că 21% dintr-o cantitate de lapte este smântână, iar 23% dintr-o cantitate de smântână este unt. Să se afle din câte kg de lapte se pot obține 96,6 kg unt (problemă preluată din manualul de algebră, 1989).

21% l = s

23% s = u

23%21%l  96,6

l = 2000 (litri lapte)

Exemple de utilizarea a procentelor

Comisionul din vânzări – este suma plătită de angajator reprezentanților care lucrează în vânzări (pentru a-i motiva să vândă mai mult). Comisionul este în general 10% din vânzări.

Discount – ul este o reducere de preț practicată de multe ori de diferite magazine.

Adaosul comercial – diferența dintre prețul de vânzare către consumator și prețul de achiziționare.

Dobânzi bancare – băncile comerciale atrag bani de la clienții săi prin conturi bancare, depozitele clienților reprezentând o sursă majoră de fonduri.

ANEXA 2

1. Aflați: a) 15% din 10 =

b) 10% din 25% din 1200 =

2. Să se scrie raportul numerelor a) 5 și 16

b) 2,4 și 6,3

Aflați cât la sută reprezintă 60 din 240.

Aflați un număr știind că 30% din el este egal cu 531.

10% din capitalul unei firme, adică 7000 lei, sunt folosiți pentru transport. Ce capital are firma?

Un palton costă 250 lei. Câți lei va plăti cumpărătorul, dacă la prețul paltonului se adaugă cota TVA de 24%.

După o reducere de 10% un produs costă 99 lei. Care este prețul inițial al produsului?

Teo a depus la bancă suma de 350 euro cu o dobândă de 8% pe an. Ce sumă de bani va scoate Teo de la bancă după un an?

Un mobil parcurge o distanță în 3 zile.

În prima zi merge 25% din distanță, a doua zi 60 % din rest și i-au rămas pentru a treia zi 162 km. a) Care a fost distanța totală pe care a parcurs-o?

Ce distanță a parcurs a doua zi?

Ce procent reprezintă distanța parcursă a doua zi din distanța totală?

ANEXA 3

FIȘĂ DE LUCRU

Transformați procentele: 40% și 12,5%.

Transformați în procente:

; ;

2. Aflați :

15% din 120 =

25% din x = 400;

Un autoturism avea de parcurs 4000 de km. În prima zi a parcurs 20% din drum, în a doua zi 75% din cât a parcurs în prima zi, iar în a treia zi restul. Să se afle câți km a parcurs în a treia zi.

O bancă acordă o dobândă de 10% anual. Să se afle ce sumă va avea un elev după 3 ani dacă depune 1200 de lei (dobânda se capitalizează).

Prețul unui produs este de 250 lei. Să se afle prețul obiectului după o scumpire cu 20% și după o ieftinire cu 15%.

Prețul unui produs după o scumpire de 20% a devenit 2400 lei. Aflați prețul inițial.

Un elev a cheltuit în prima zi 20% din suma pe care o avea iar în a doua zi 10% din toată suma. Știind că i-au mai rămas 140 lei, aflați suma inițială.

PROIECT DE LECȚIE

Clasele: a VI-a B, a VI-a D

Profesori: Daniela Toma, Nadia Șutelcă

Aria curriculară: Limbă și comunicare

Disciplina: Limba și literatura română

Unitatea de învățare: Genul epic. Schița

Conținutul învățării: "Dl.Goe…" de I.L.Caragiale – dramatizare

Tipul lecției: exersare de capacități Obiective de referință:

2.1. să realizeze înlănțuirea corectă a ideilor într-un mesaj oral;

2.4. să utilizeze accentul și intonația pentru a evidenția scopul comunicării;

2.7. să susțină un schimb verbal într-o conversație de grup, utilizând corect limba literară și posibilitățile expresive ale limbii vorbite;

3.2. să sesizeze rolul dialogului în caracterizarea personajelor; Obiective operaționale:

 Cognitive:

să evidențieze rolul expresiv al dialogului;

să solicite și să ofere o informație în mod clar, precis și politicos;

 Afective:

să manifeste interes pentru realizarea sarcinilor;

să interiorizeze aceste cunoștințe integrându-le în deprinderile de exprimare corectă;

 Psihomotorii:

– să reacționeze complex prin aplicarea modelului (în întregime sau parțial) și în alte situații;

Strategia didactică:

 Resurse procedurale (metode și tehnici de lucru):

conversația;

jocul de rol;

lucrul cu textul;

 Resurse materiale:

– costume de teatru;

 Forme de organizare:

echipe;

Forma de evaluare:

observarea sistematică;

autoevaluarea;

Durata: 50 minute

Locul desfășurării: sala de clasă Bibliografie:

 Ion Luca Caragiale, Momente și schițe. D-l Goe, Editura Hyperion, București, 2003; DESFĂȘURAREA LECȚIEI

Conținut informativ

„Ca să nu mai rămâie repetent și anul acesta, mam' mare, mamițica și tanti Mița au promis tânărului Goe să-l ducă-n București de 10 mai. Puțin ne importă dacă aceste trei dame se hotărăsc a părăsi locul lor spre a veni în Capitală numai de hatârul fiului și nepoțelului lor. Destul că foarte de dimineață, dumnealor, frumos gătite, împreună cu tânărul Goe, așteaptă cu multă nerăbdare, pe peronul din urbea X, trenul accelerat care trebuie să le ducă la București. Adevărul e că, dacă se hotărăște cineva să asiste la o sărbătoare națională așa de importantă, trebuie s-o ia de dimineața. Trenul în care se vor sui ajunge în Gara de Nord la opt fără zece a.m. D. Goe este foarte impacient și, cu un ton de comandă, zice încruntat:

Mam' mare! de ce nu mai vine?… Eu vreau să vie!

Vine, vine acuma, puișorul mamii! răspunde cucoana. Și sărută pe nepoțel; apoi îi potrivește pălăria.

Tânărul Goe poartă un frumos costum de marinar, pălărie de paie, cu inscripția pe pamblică: le Formidable, și sub pamblică biletul de călătorie înfipt de tanti Mița, că "așa țin bărbații biletul". – Vezi ce bine-i șade lui – zice mam' mare – cu costumul de marinel?

Mamițo, nu ți-am spus că nu se zice marinel? – Da' cum? – Marinal…

Ei! ziceți voi cum știți; eu zic cum am apucat. Așa se zicea pe vremea mea, când a ieșit întâi moda asta la copii – marinel.

Vezi, că sunteți proaste amândouă? întrerupe tânărul Goe. Nu se zice nici marinal, nici marinel…

Da' cum, procopsitule? întreabă tanti Mița cu un zâmbet simpatic. – Mariner…

Apoi de! n-a învățat toata lumea carte ca d-ta! zice mam' mare, și iar sărută pe nepoțel și iar îi potrivește pălăria de mariner. Dar nu e vreme de discuții filologice: sosește trenul – și nu stă mult.Trenul este plin… Dar cu multă bunăvoință din partea unor tineri politicoși, cari merg până la o stație apropiată, se fac locuri pentru dame. Trenul a plecat… Mam'mare își face cruce, apoi aprinde o țigară… Goe nu vrea să intre în cupeu; vrea să șadă în coridorul vagonului cu bărbații. – Nu!… nu e voie să scoți capul pe fereastră, mititelule! zice unul dintre tineri lui d. Goe, și-l trage puțin înapoi.

Ce treabă ai tu, urâtule? zice mititelul smucindu-se. Și după ce se strâmbă la urâtul, se spânzură iar cu amândouă mânile de vergeaua de alamă și scoate iar capul. Dar n-apucă să răspunză ceva urâtul, și mititelul își retrage îngrozit capul gol înăuntru și-ncepe să zbiere.

Mamițoo! mam' maree! tantii! – Ce e? Ce e? sar cocoanele.

Să oprească! zbiară și mai tare Goe, bătând din picioare. Mi-a zburat pălăria! Să opreascăăă!!! Tot într-un timp, iacătă conductorul intră să vază cine s-a suit de la stația din urmă. – Biletele, domnilor! Cocoanele arată biletele dumnealor, explicând d-lui conductor de ce nu poate și Goe să facă același lucru: fiindcă biletul era în pamblica pălăriei, și, dacă a zburat pălăria, firește c-a zburat cu pamblică și cu bilet cu tot. Dar avea bilet… – Parol! chiar eu l-am cumpărat! zice tanti Mița.

Conductorul însă nu înțelege, pretinde bilet; dacă nu, la stația apropiată, trebuie să-l dea jos pe d. Goe. Așa scrie regulamentul: dacă un pasager n-are bilet și nu declară că n-are bilet, i se ia o amendă de 7 lei și 50 de bani, și-l dă jos din tren la orice stație. – Dar noi n-am declaratără? strigă mamița.

Ce e vinovat băiatul dacă i-a zburat pălăria? zice mam' mare.

De ce-a scos capul pe fereastră? eu i-am spus să nu scoată capul pe fereastră! zice cu pică urâtul.

Nu-i treaba dumitale! ce te-amesteci d-ta? zice tanti Mița urâtului…

Uite ce e, cucoană – zice conductorul – trebuie să plătiți un bilet…

Să mai plătim? n-am plătitără o dată?

Și pe dasupra un leu și 25 de bani.

Și pe dasupra?…

Vezi, dacă nu te-astâmperi? zice mamița, și-l zguduie pe Goe de mână.

Ce faci, soro? ești nebună? nu știi ce simțitor e? zice mam' mare.

Și, apucându-l de mâna cealaltă, îl smucește de la mamița lui, tocmai când trenul, clănțănind din roate, trece la un macaz. Din smucitura lu' mam' mare într-un sens, combinată cu clătinătura vagonului în alt sens, rezultă că Goe își pierde un moment centrul de gravitate și se reazimă în nas de clanța ușii de la cupeu. Goe începe să urle… în sfârșit, n-au ce să facă. Trebuie să se hotărască a plăti biletul, pe care are să-l taie conductorul din carnetul lui. Păcat însă de pălărie!… Ce-o să facă d. Goe la București cu capul gol? și toate prăvăliile închise!… s-ar întreba oricine, care nu știe câtă grije are mam' mare și câtă prevedere. Cum era să plece băiatul numai cu pălăria de paie? Dacă se întâmplă să plouă, ori răcoare? Și mam' mare scoate din săculețul ei un beret tot din uniforma canonierii le Formidable.

Te mai doare nasul, puișorule? întreabă mam' mare.

Nu… răspunde Goe.

Să moară mam' mare?

Să moară!

Ad', să-l pupe mam' mare, că trece! Și-l pupă în vârful nasului; apoi, așezându-i frumos beretul: – Parcă-i șade mai bine cu beretul!… zice mam' mare scuipându-l să nu-l deoache, apoi îl sărută dulce.

Cu ce nu-i șade lui bine? adaogă tanti Mița, și-l scuipă și dumneaei și-l sărută.

Lasă-l încolo! că prea e nu știu cum!… Auzi d-ta! pălărie nouă și biletul! zice mamița, prefăcânduse foarte supărată.

Să fie el sănătos, să poarte mai bună! zice mam' mare. Dar mamița adaogă:

Da' pe mamițica n-o pupi?

Pe tine nu vreau! zice Goe cu humor.

Așa? zice mamița. Lasă!… și-și acopere ochii cu mâinile și se face că plânge.

Las' că știu eu că te prefaci! zice Goe.

Ți-ai găsit pe cine să-nșeli! zice mam' mare. Mamița începe să râză; scoate din săculeț ceva și zice:

Cine mă pupă… uite!… ciucalată!

Mamița pupă pe Goe, Goe pe mamița și, luând bucata de ciucalată, iese iar în coridor.

Puișorule, nu mai scoate capul pe fereastră!… E lucru mare, cât e de deștept! zice mam' mare.

E ceva de speriat, parol! adaogă tanti Mița.

Pe când Goe își mănâncă afară ciucalata, cocoanele se dau în vorbă de una, de alta… Trenul aleargă acuma de spre Crivina către Periș.

Ia mai vezi ce face băiatul afară, mamițo! zice mamița către mam' mare.

Mam' mare se ridică bătrânește și se duce în coridor:

Goe! puișorule! Goe! Goe! Goe nicăieri.

Vai de mine! țipă cucoana, nu-i băiatul! Unde e băiatul!… s-a prăpădit băiatul!

Și toate cucoanele sar…

A căzut din tren băiatul! Țațo, mor!

Dar deodată, cu tot zgomotul trenului, se aud bubuituri în ușa compartimentului unde nu intră decât o persoană.

Goe! maică! acolo ești? – Da!

Aide! zice mam' mare, ieși odată! ne-ai speriat.

Nu pot! zbiară Goe dinăuntru.

De ce?… te doare la inimă? – Nu! nu pot…

E încuiat! zice mam' mare, vrând să deschidă pe dinafară.

Nu pot deschide! zbiară Goe desperat.

Vai de mine! îi vine rău băiatului înăuntru! în sfârșit, iacătă conductorul cu biletul: primește paralele și liberează pe captiv, pe care toate trei cocoanele îl sărută dulce, ca și cum l-ar revedea după o îndelungată absență. Și mam' mare se hotărăște să stea în coridor, pe un geamantan străin, să păzească pe Goe, să nu se mai întâmple ceva puișorului. Puișorul vede o linie de metal în colțul coridorului, care are la capătul de sus o mașină cu mâner. Se suie-n picioare pe geamantan, pune mâna pe mânerul mașinii și începe să-l tragă.

Șezi binișor, puișorule! să nu strici ceva! zice mam' mare.

Trenul își urmează drumul de la Periș cătră Buftea cu mare viteză. Dar pe la mijlocul kilometrului 24, deodată s-aude un șuier, apoi semnalul de alarmă, trei fluiere scurte, și trenul se oprește pe loc, producând o zguduitură puternică.

Ce e? ce e?… Toți pasagerii sar înspăimântați la ferestre, la uși, pe scări…

Goe! puișorule! Goe! strigă tanti Mița și se repede afară din compartiment. Goe este în coridor… – De ce s-a oprit trenul?

Cineva, nu se știe din ce vagon, a tras semnalul de alarmă. – Din ce vagon?…

Asta e ușor de constatat; manivela semnalului nu se poate trage decât rupându-se ața înnodată și cu nodul plumbuit.

Personalul trenului umblă forfota, examinând roatele tamponate cu toată presiunea, așa de tamponate că-i trebuie vreo zece minute mecanicului să-și încarce iar pompa de aer comprimat și să poată urni trenul din loc. În toată vremea asta, conductorii și șeful trenului aleargă din vagon în vagon și cercetează aparatele semnalelor de alarmă. Cine poate ghici în ce vagon era ruptă ața plumbuită și răsturnată manivela? Ciudat! tocmai în vagonul de unde zburase mai adineauri pălăria marinerului! Cine? cine a tras manivela? Mam' mare doarme în fundul cupeului cu puișorul în brațe. Nu se poate ști cine a tras manivela.Trenul se pornește în sfârșit, și ajunge în București cu o întârziere de câteva minute. Toată lumea coboară. Mam' mare așază frumușel beretul lui Goe, îl scuipă pe puișor să nu-l deoache, îl întreabă dacă-l mai doare nasul și-l sărută dulce. Apoi cocoanele se suie cu puișorul în trăsură și pornesc în oraș: – La bulivar, birjar! la bulivar…

(Ion Luca Caragiale, Momente și schițe. D-l Goe)

PROIECT DE LECȚIE

Clasa: a V-a

Profesor: Daniela Velicescu

Aria curriculară: Limbă și comunicare Disciplina: Limba engleză

Tema activității: ”What Do I Want To Be?”

Competențe specifice:

• Lingvistică:

Pentru a utiliza în mod adecvat diferite tipuri de comunicare în situații reale:

Demonstrarea capacității de a lucra în echipe, grupuri sau perechi, respectând opinia celuilalt;

Exprimarea voinței în atingerea scopurilor prin diferite moduri/căi;

Dezvoltarea unei atitudini pozitive față de nou și schimbare în viața socio-economică;

• Pragmatică:

Pentru a planifica și construi o carieră (pentru a construi un set de valori individuale și sociale și a-și ghida comportamentul și cariera în funcție de ele):

Demonstrarea capacității de a-și susține propriile opțiuni;

Atingerea propriilor obiective în ceea ce privește cariera;

Obiective operaționale:

să recunoască mesajul unui text;

să vorbească despre ei înșiși, despre oamenii și activitățile din jurul lor;

să adreseze întrebări în funcție de situațiile de conversație alese;

Strategia didactică:

Resurse procedurale (metode și tehnici de lucru):

dialogul;

exercițiul;

conversația;

explicația;

Resurse materiale:

postere; – fișe de lucru;

obiecte reale;

Forme de organizare:

frontal;

pe grupe;

pe perechi;

Forma de evaluare: rezolvarea de exerciții

Durata: 50 minute

Locul desfășurării: sala de clasă

DESFĂȘURAREA LECȚIEI

PROIECT DE LECȚIE

Clasa: a VII-a

Profesor: Liana Crăciunoiu-Duță Aria curriculară: Educație fizică și sport

Disciplina: Educație fizică

Unitatea de învățare: Deprinderi și calități motrice de bază Conținutul învățării/Tema activității: pregătire tehnică și artistică Tipul lecției: formare de deprinderi motrice, dezvoltare de calități fizice Competențe specifice:

5.1. Efectuarea gesturilor motrice cu corectitudine și expresivitate; 5.2. Conștientizarea și abordarea constantă a ținutei estetice; Obiective operaționale:

să tacteze exerciții ritmice indicate de profesor;

să execute corect în ritmul muzicii pașii de dans sportiv;

să prezinte o coregrafie de cha-cha, vals vienez și o structură motrică pe fond muzical individual, în perechi și în formație;

să adopte poziția corectă a corpului, specifică stilului de dans; Strategie didactică:

Resurse procedurale (metode și tehnici de lucru):

prezentarea figurilor;

conversația; – exersarea;

explicația;

demonstrația (individual, pe perechi);  Resurse materiale:

CD player;

Forme de organizare:

frontal;

pe perechi;

Forma de evaluare: continuă; Durata: 50 minute;

Locul desfășurării: sala de sport; Bibliografie:

Năstase, V., D., Initiere în dans sportiv;

Popescu Marioara, Mirajul Dansului; – Stroescu Adina, Gimnastica;

Tudusciuc, I., Gimnastica artistică sportivă;

DESFĂȘURAREA LECȚIEI

PROIECT DE LECȚIE

Clasa: a X-a B

Profesor: Alina Oprea

Aria curriculară: Limbă și comunicare

Disciplina: Limba franceză

Unitatea de învățare: Unitatea 8, Le terroir retrouvé

Conținutul învățării: Le voyage – mode d’emploi

Tipul lecției: lecție de predare-învățare Competențe specifice:

Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare;

Identificarea sensului global al unui mesaj;

Identificarea de informații cheie din texte autentice; – Identificarea de detalii din mesaje orale/scrise (autentice); Obiective operaționale:

dezvoltarea vocabularului turismului și călătoriilor;

înțelegerea unui reportaj despre turiștii străini veniți în vizită în Franța;

competența de utilizare adecvată a diferitelor tipuri de comunicare în situații reale (să folosească diverse modalități de comunicare în situații reale);

dezvoltarea capacității de a identifica și distinge informația relevantă de cea nerelevantă în diferite domenii ale cunoașterii;

Strategia didactică:

Resurse procedurale (metode și tehnici de lucru): metode și tehnici de predare-învățare pentru înțelegerea orală, recunoașterea intonației, ascultarea repetată a documentului audio, vizualizarea repetată a documentului video, lectura, explicația, dialogul, problematizarea, exercițiul, conversația euristică.

Resurse materiale:

fișe de lucru;

calculator;

videoproiector;

CD Le nouvel Édito;

Forme de organizare:

frontal;

individual; – pe grupe;

Forma de evaluare: evaluare formativă (continuă);

Durata: 50 minute

Locul desfășurării: sala de festivități Bibliografie:

Heu, E., Abou-Samra, M., Perrard, M., Pinson, C., Le nouvel édito, B1, Éditions Didier.

DESFĂȘURAREA LECȚIEI

Conținut informativ

FICHE D’EXERCICES

Compréhension orale

Titre du document vidéo: Les touristes étrangers sont de retour

Vous allez regarder un document vidéo. Vous aurez tout d’abord 3 minutes pour lire les questions ci-dessous, ensuite vous regarderez deux fois l’enregistrement avec une pause de 4 minutes entre les deux visionnages. Après le deuxième visionnage, vous aurez encore 5 minutes pour compléter vos réponses.

Répondez aux questions en cochant la réponse ou en complétant la réponse demandée:

Quel sujet est abordé dans le reportage? Cochez la bonne case.

□ Les vacances des touristes étrangers.

□ Les possibilités d’hébergement.

□ Le tourisme dans la région Centre.

□ L’embarras du choix entre gîte et hôtel.

□ Les fêtes d’hiver.

Regardez le reportage. Dites si les informations sont vraies, fausses.

Complétez le texte avec les données qui manquent:

2009 / 0,5 / 4,1 / 3

… le nombre de nuitées dans les campings a augmenté de __________% lorsque les hôtels enregistrent une hausse de seulement________% mais après une chute de plus de ________% en __________.

4. Associez à chaque personnage l’opinion qui lui correspond.

Grilă de corectare (GRILLE DE CORRECTION)

Titre du document: Les touristes étrangers sont de retour

Vous allez regarder un document vidéo. Vous aurez tout d’abord 3 minutes pour lire les questions ci-dessous, ensuite vous regarderez deux fois l’enregistrement avec une pause de 4 minutes entre les deux visionnages. Après le deuxième visionnage, vous aurez encore 5 minutes pour compléter vos réponses.

Répondez aux questions en cochant la réponse ou en complétant la réponse demandée.

1. Quel sujet est abordé dans le reportage? Cochez la bonne case.

□ Les vacances des touristes étrangers.

□ Les possibilités d’hébergement.

x Le tourisme dans la région Centre.

□ L’embarras du choix entre gîte et hôtel.

□ Les fêtes d’hiver.

Regardez le reportage. Dites si les informations sont vraies, fausses.

Complétez le texte avec les données qui manquent:

2009 / 0,5 / 4,1 / 3

… le nombre de nuitées dans les campings a augmenté de 4,1% lorsque les hôtels enregistrent une hausse de seulement 0,5% mais après une chute de de plus de 3% en 2009.

4. Associez à chaque personnage l’opinion qui lui correspond.

PROIECT DE LECȚIE

Clasa: a XII-a

Profesor: Cristiana Popescu

Aria curriculară: Tehnologii

Disciplina: CDS WEB learning

Conținutul învățării: Prezentarea de proiecte

Modalități de explorare a posibilităților de carieră – carieră în Web design;

Tipul lecției: verificare și apreciere

Competențe specifice: Identificarea tehnicilor de programare adecvate rezolvării unei probleme și aplicarea creativă a acestora. Obiective operaționale:  Cognitive:

să conceapă o interfață web (un site) respectând arhitectura, organizarea paginilor, arborescența și navigarea;

să elaboreze un proiect sub forma unui site cu o temă la alegere, în care să-și prezinte o pasiune sau o carieră pe care ar dori să o urmeze;  Afectiv – atitudinale:

să conștientizeze impactului social, economic și moral al informaticii;  Psihomotorii:

să utilizeze corect tehnici de calcul; Strategia didactică:

 Resurse procedurale:

conversația;

dezbaterea;

exemplul;

brainstorming-ul;

 Resurse materiale:

calculator;

editoare text;

browsere;

videoproiector;

 Forme de organizare:

frontală;

individuală;

Forma de evaluare:

sumativă; Durata: 50 minute

Locul desfășurării: laboratorul de informatică; Bibliografie:

Simion, I., Proiectarea paginilor Web, Editura Teora;

Alboaie Lenuța, Buraga Sabin, Servicii Web-concepte de bază și implementări, Editura

Polirom;

Castro, Elizabeth, HTML pentru World Wide Web, Ghid de învățare rapidă, Editura Corint, 2003;

Rich Darnel, Totul despre HTML, Editura Teora, 2005;

DESFĂȘURAREA LECȚIEI

PROIECT DE LECȚIE

Clasa: a XI-a

Profesor consilier școlar: Mirela Isuf Aria curriculară: Consiliere și orientare

Disciplina: Consiliere psihopedagogică

Conținutul învățării: Consilierea carierei – Relația dintre carieră și interesele profesionale Competențe specifice:

Demonstrarea competenței de a susține propriile opțiuni;

Realizarea unor planuri personale de acțiune și motivarea pentru învățarea continuă;

Identificarea intereselor profesionale și a ocupațiilor care corespund acestora;

Obiective operaționale:  Cognitive:

să ierarhizeze propriile interese profesionale;

să sesizeze relația dintre profesii și interese profesionale;

 Afectiv–atitudinale:

– să manifeste interes pentru activitățile de consiliere a carierei;

 Psihomotorii:

– să folosească adecvat și ecologic materialele puse la dispoziție;

Strategia didactică:

 Resurse procedurale:

conversația; – exemplul; – explicația;

administrare de chestionare;

distribuirea de materiale informative;

 Resurse materiale:

coli de hârtie;

instrumente de scris;

flipchart;

chestionar de interese;

foi de răspuns;

fișe de informații;

 Forme de organizare:

frontală;

individuală;

Forma de evaluare: continuă-formativă;

Durata: 50 minute

Locul desfășurării: Cabinetul școlar de Asistență Psihopedagogică; Bibliografie:

Sălăvăstru Dorina, ”Psihologia educației”, Ed. Polirom, Iași, 2004.

Lemeni, M., M. (coordonatori), ”Consiliere și orientare – ghid de educație pentru carieră”, Ed. ASCR, Cluj-Napoca, 2004.

DESFĂȘURAREA LECȚIEI

PROIECT DE LECȚIE

Clasa: a XI-a

Profesor: Carmen Oprea Aria curriculară: Om și societate

Disciplina: Religie

Unitatea de învățare: Concepte liturgice

Conținutul învățării: Semnificația poziționării icoanelor în biserică; Tipul lecției: achiziționarea de noi cunoștințe; Competențe specifice:

Definirea propriilor convingeri în raport cu alte credințe și convingeri;

Utilizarea adecvată a diverselor tipuri de comunicare în situații reale (pentru a folosi diverse mijloace de comunicare în situații reale);

Utilizarea conceptelor religioase în diferite contexte de comunicare;

Dezvoltarea competențelor de a construi/planifica propria carieră (să creeze un set de valori individuale și sociale și să-și ghideze comportamentul și cariera în funcție de ele); Obiective operaționale:  Cognitive:

La sfârșitul lecției, elevii vor fi capabili:

să descrie pictura în Biserica Ortodoxă;

să argumenteze valoarea spirituală, artistică și pedagogică a picturii religioase;

să identifice elementele specifice ale picturii bizantine;

să stabilească legătura dintre icoane și Evanghelie;  Afectiv–atitudinale:

să se implice activ în rezolvarea sarcinilor date de către profesor;  Psihomotorii:

să utilizeze în mod corespunzător materialele didactice;

Strategia didactică: inductivă;  Resurse procedurale:

conversația;

rezolvarea problemelor;

explicația;

citirea și interpretarea textului biblic;

 Resurse materiale:

– manualul; – fișe de lucru; – flipchart;

 Forme de organizare:

frontal;

pe perechi;

pe grupuri;

Forma de evaluare:

sumativă; Durata: 50 minute

Locul desfășurării: Biserica Mântuleasa, Craiova; Bibliografie:

Boghiu, A., S., Chipul Mântuitorului în iconografie, Editura Bizantina, București, 2001;

Braniște, E., Liturgica specială, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe

Române, București,1980;

Braniște, E., Liturgica, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1984;

Braniște, E., Braniște Ecaterina, Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase, Editura Diecezană, Caransebeș, 2001;

Muha, C., Religie – Auxiliar didactic pentru elevi, clasa a XI-a, Editura Sf. Mina, Iași, 2009;

*** Biblia sau Sfânta Scriptură, Institutul Biblic și de Misiune al BOR, București, 2001;

DESFĂȘURAREA LECȚIEI

PROIECT DE LECȚIE

Clasa: pregătitoare D

Profesor: Anda Dumitrescu

Aria curriculară: Arte și tehnologii Disciplina: Arte vizuale și Abilități practice

Unitatea de învățare: “De la pământ la soare”

Subiectul lecției: Încondeierea ouălor

Tipul lecției: formarea și consolidarea unor competențe de pictură;

Competențe specifice:

AVAP

2.2 Exprimarea ideilor și trăirilor personale, în aplicații simple, specifice artelor vizuale;

DP

5.1 Dezvoltarea unor atitudini pozitive față de sine și față de semeni: toleranță, responsabilitate, rigoare;

MEM

1.5 Efectuarea de adunări repetate/scăderi repetate prin numărare și reprezentări obiectuale în concentrul 0-31; CLR

3.2 Identificarea semnificației unei/unor imagini care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare;

Obiective operaționale:

O1 – să utilizeze corect materialele folosite în încondeierea ouălor;

O2 – să respecte tradiția populară;

O3 – să manifeste atitudini pozitive față de sine și semeni;

O5 – să analizeze lucrarea proprie și lucrările colegilor ținând cont de criteriile de evaluare precizate în timpul orei; Strategii didactice:

►metode și procedee:

exercițiul;

demonstrația;

explicația;

conversația;

problematizarea;

►mijloace de învățământ: puzzle cu iepuraș, ouă, pensule, acuarele, fond muzical; ►forme de organizare:

frontală;

pe grupe;

individuală;

Evaluare: observare sistematică, aprecieri verbale, analiza produselor activității.

Durata: 30 minute

Locul desfășurării: sala de clasă Bibliografie:

Cerghit, I., Metode de învățămȃnt, Ed. Polirom, Iași, 2006;

MECTS – Programa școlară pentru disciplina Arte vizuale și Abilități practice aprobată prin ordin al ministrului Nr. 3418/19.03.2013; – www.didactic.ro;

DESFĂȘURAREA LECȚIEI

PROIECT DE LECȚIE

Clasa: I C

Profesor: Elena Alexie

Aria curriculară: Consiliere și orientare Disciplina: Dezvoltare personală

Unitatea de învățare: Meserii și meseriași

Conținutul învățării: Meseria-brățară de aur

Tipul lecției: exersare de capacități

Competențe specifice/Obiective de referință:

Competența de adaptare la situații sociale diferite;

Competența de investigare și valorizare/valorificare a propriei experiențe;

Obiective operaționale:  Cognitive:

să denumească meseriile pe baza unei imagini;

să formeze piramida meseriilor, în funcție de criteriile date;

să asocieze imaginea care sugerează o meserie cu imaginea uneltelor necesare în desfășurarea ei;

să identifice pe baza unei ghicitori meseria/unealta indicată;

să precizeze produsele sau uneltele specifice unei anumite meserii;

să prezinte sugestiv o meserie folosind limbajul non-verbal (mima);

să asambleze piese de puzzle pentru a obține imaginea unei profesii;

să descrie meseriile prezentate pe ruleta meseriilor;

 Afectiv – atitudinale:

să colaboreze în rezolvarea sarcinilor;

să manifeste spirit de competiție;

 Psihomotorii:

să mânuiască materialul intuitiv;

să realizeze un puzzle din piesele primite;

Strategia didactică:

Resurse procedurale: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, lucrul pe grupe, turul galeriei, ciorchinele;

Resurse materiale: jetoane cu imagini reprezentând meserii, ghicitori despre meserii, fișe de lucru, carioci, piese pentru puzzle, laptop, videoproiector, roata meseriilor, mașina timpului, postit-uri, plicuri cu scrisori;

Forme de organizare: frontală, pe grupuri, individual;

Forme de evaluare: observarea sistematică, aprecieri verbale, evaluare reciprocă, stimulente;

Durata: 45 minute

Locul desfășurării: sala de clasă Bibliografie:

Cosma, T., Ora de dirigenție în gimnaziu, Ed. “Plumb”, Bacău, 1994;

Lemeni, G., Porumb, M., Consiliere și orientare. Activități pentru clasele V-VIII, Editura ASCR, Cluj, 2011; 3. Puia, M., Comșa, F.,M., Îndrumar de dirigenție, Editura Niculescu, București, 2007.

DESFĂȘURAREA LECȚIEI

Conținut informativ

ANEXA 1

ANEXA 2

PIRAMIDA MESERIILOR

ANEXA 3

CIORCHINELE

ANEXA 4

Unește uneltele cu meseriașii care le folosesc și colorează imaginile!

ANEXA 5

PIRAMIDA MESERIILOR

ANEXA 6

Sunt atâtea meserii, îndrăgite de copii

Refren: Sunt atâtea meserii, îndrăgite de copii, Vrem să fim mai curând mari, Să fim harnici făurari.

Nicio muncă, nicio muncă, nicio muncă nu e grea, Dacă vesel ști lucra.

Noi visăm, noi visăm, noi visăm să creștem mari, Să fim meșteri făurari.

E strungar tăticul meu, Iată-mă, pe câmp pornesc,

Vreau să fiu strungar și eu, Pân’ s-arată soarele,

Să fac piese lucitoare, Cu tractorul românesc, De mașini și de tractoare. Voi brăzda ogoarele.

Refren……………………………………………………………..

Tare-s vesel și ghiduș, Eu constructor mă visez,

Însă știu să fac și eu, Noi orașe-ntemeiez,

Mobilă pentru păpuși, Cu școli mari și grădinițe, Sunt tâmplar ca tatăl meu. Pentru voi, băieți, fetițe!

Refren……………………………………………………………..

Eu din munte scot voios Alb halat peste rochiță,

Minereul prețios, Eu sunt astăzi doctoriță, Și cu drag, minerii-mi spun: Într-un ceas te scol voios,

“Frățioare, noroc bun!” Odihnit și sănătos.

Refren……………………………………………………………..

Albă-i pâinea și gustoasă, Ciocolată știu să fac,

Că-i din grâu de Bărăgan, Prăjituri și cozonac,

Iese rumenă, pufoasă, Pentru voi, iubiți copii, Că-i făcută de brutar. Cofetar vestit voi fi.

Refren……………………………………………………………..

Tare aș vrea și eu să cos, Draga mea prietenă,

Însă acul e … țepos, Acul nu-i greu, crede-mă,

Uite-mi pun și degetar, Ține-l frumușel așa Însă totul e-n zadar. Și-mpreună vom broda.

Refren……………………………………………………………..

PROIECT DE LECȚIE

Clasa: I B

Profesor: Ciupitu Turceanu Eugenia Magdalena

Aria curriculară: Consiliere și orientare

Disciplina: Dezvoltare personală

Unitatea de învățare: Să învățăm în orice împrejurare!

Conținutul învățării: Meserii

Tipul lecției: Recapitulare, sistematizare

Competențe specifice/Obiective de referință:

 Competența de integrare a valorilor comunitare (să înțeleagă sensul apartenenței la diverse tipuri de grupuri și comunități):

participarea la viața socială a clasei, a școlii și a comunității locale din care fac parte;

înțelegerea și evaluarea interdependențelor dintre identitate și alteritate, dintre local și național, dintre național și global;

 Competența de adaptare la situații sociale diferite (să demonstreze capacitatea de adaptare la situații diferite):

– cunoașterea diverselor roluri sociale și a implicațiilor acestora asupra vieții cotidiene; – demonstrarea capacității de a lucra în echipă, respectând opiniile fiecăruia; Obiective operaționale:

 Cognitive:

să recunoască meseriile pe baza unor enunțuri;

să identifice pe baza unor ghicitori meseria indicată;

să argumenteze de ce fiecare om trebuie să se pregătească pentru o meserie;

să prezinte motivația personală cu privire la meseria preferată;  Afectiv – atitudinale:

să comunice verbal cu colegii;

să participe cu interes și plăcere la activitate;

 Psihomotorii:

să-și reprime tendința de efectuare a unor acțiuni inutile în timpul activității;

să se deplaseze în spațiul clasei pentru a soluționa sarcinile primite;

să adopte o poziție corectă a corpului în timpul scrisului și pe tot parcursul orei; Strategia didactică:

 Resurse procedurale:

De comunicare: conversația, brainstorming individual și de grup, observația, explicația, problematizarea;

Activ-participative: ciorchinele;

De acțiune: exercițiul, munca independentă;

De evaluare: aprecierea verbală, fișe de lucru, autoevaluarea;  Resurse materiale:

imagini reprezentând diferite meserii, fișe de lucru, ghicitori, planșe;  Forme de organizare:

frontală, individuală și pe echipe;

Forma de evaluare: probe orale, observarea sistematică, autoevaluarea, fișe de evaluare;

Durata: 45 minute

Locul desfășurării: sala de clasă Bibliografie:

Breben, S., ,,Metode interactive de grup”, Editura Arves, 2002;

Breben, S., ,,Activități bazate pe inteligențe multiple”, Editura Reprograf, Craiova, 2004; DESFĂȘURAREA LECȚIEI

PROIECT DE LECȚIE

Clasa: pregătitoare C

Profesor: Stanciu Ileana

Aria curriculară: Arte si tehnologii

Disciplina: Arte vizuale și Abilități practice Unitatea de învățare: “Cum se fabrică?”

Tema activității: Macheta

Tipul lecției: formare de priceperi și deprinderi

Competențe specifice: AVAP

2.2. Exprimarea ideilor și trăirilor personale, în aplicații simple, specifice artelor vizuale;

MEM

3.1. Descrierea unor fenomene/ procese/ structuri repetitive simple din mediul apropiat, în scopul descoperirii unor regularități;

CLR

1.2. Identificarea unor informatii variate dintr-un mesaj scurt, rostit clar și rar;

DP

4.1. Folosirea unei varietăți de limbaje și de instrumente pentru a transmite idei, experiențe și sentimente;

Obiective operaționale:

O1 – să îmbine corect piesele pentru a realiza formele;

O2 – să lipească corect piesele;

O4 – să colaboreze cu colegii în realizarea lucrării colective;

O5 – să analizeze lucrarea proprie și lucrările colegilor ținând cont de criteriile de evaluare precizate în timpul orei;

Strategia didactică:

Resurse procedurale (metode și tehnici de lucru):

exercițiul;

demonstrația;

explicația;

conversația;

 Resurse materiale:

– piese minuscule de lemn, fond muzical, aracet, cepuri, pensule, lucrare model;

 Forme de organizare:

frontală;

pe grupe;

individuală;

Forme de evaluare: observare sistematică, aprecieri verbale, analiza produselor activității;

Durata: 30 minute

Locul desfășurării: sala de clasă Bibliografie:

Cerghit, I., Metode de învățământ, Ed. Polirom, Iași, 2006;

MECTS – Programa școlară pentru disciplina Arte vizuale și Abilități practice aprobată prin ordin al ministrului Nr. 3418/19.03.2013;

www.didactic.ro;

DESFĂȘURAREA LECȚIEI

PROIECT DE ACTIVITATE

Clasa: I

Profesor: Alina Stănculescu

Aria curriculară: Consiliere și orientare Disciplina: Consiliere psihopedagogică

Unitatea de învățare: Explorarea carierei

Conținutul învățării/Tema activității: „Despre meserii” Obiectivul fundamental:

Dobândirea abilităților de explorare și planificare a carierei; Obiective operaționale:

să recunoască o meserie după obiectele folosite și după imagini;

să coreleze activitățile specifice unei meserii cu meseria respectivă;

să argumenteze de ce i-ar plăcea să facă o anume meserie atunci când va fi mare; – să conștientizeze faptul că fiecare om trebuie să se pregătească pentru o meserie; Strategia didactică:

 Resurse procedurale (metode și tehnici de lucru): – De comunicare: conversația, brainstorming individual și de grup;

Activ-participative: ciorchinele;

De acțiune: exercițiul;

De evaluare: aprecierea verbală, autoevaluarea;  Resurse materiale:

imagini pe calculator;

fișe de lucru;

jetoane cu imagini;  Forme de organizare:

frontal;

independent;

în grupe de elevi;

Durata: 30 minute

Locul desfășurării: Cabinetul Școlar de Asistență Psihopedagogică Bibliografie:

Băban A., Consiliere educațională – Ghid metodologic pentru orele de dirigenție și consiliere, S.C. PSINET SRL, Cluj-Napoca, 2003;

Ionescu M., Instrucție și educație, Ed. Vasile Goldiș, Arad, 2007;

Jigău M., Consilierea carierei, Ed. Sigma, București, 2001;

Tomșa, Gh., Consilierea și orientarea în școală, Ed. Credis, București, 2001;

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

Conținut informativ

Anexa 1

Joc: „Să vedem dacă știm cine… ?”

(Imaginile vor fi prezentate pe calculator sau jetoane mari)

… conduce?

… stinge?

3. … folosește?

4. … pilotează?

Anexa 2

Clasamentul meseriilor preferate

LOCUL I: ____________________________

De ce?

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________ _______________

LOCUL al II- lea ________________________

De ce?

______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ _______________

LOCUL al III- lea ________________________

De ce?

______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ _______________

Anexa 3

Cum te simți?

PROIECT DE LECȚIE

Clasa: a III -a C

Profesor: Mariana Mirea

Aria curriculară: Limbă și comunicare

Disciplina: Limba și literatura română

Conținutul învățării: Procesul meseriilor – scenetă

Tipul lecției: Achiziții de noi cunoștințe Competențe specifice/Obiective de referință:

Obiective operaționale:

Competența de adaptare la situații sociale diferite;

Competența de investigare și valorizare/valorificare a propriei experiențe;

 Cognitive:

să înțeleagă importanța meseriilor în viața omului;

să explice pașii operaționali ai obținerii unor produse finite;

să redea corect replicile scenetei;

 Afectiv – atitudinale:

– să manifeste atitudini pozitive față de muncă;

 Psihomotorii:

– să mimeze acțiuni simple ale personajelor scenetei;

Strategia didactică: euristică, deductivă

 Resurse procedurale (metode și tehnici de lucru):

explicația;

jocul de rol;

 Resurse materiale:

decorul scenetei;

vestimentație adecvată rolurilor (medic, avocat, judecător, polițist, cultivator, fierar);

 Forme de organizare:

pe grupe;

frontal;

Forma de evaluare:

continuă, prin observarea comportamentului elevilor;

sumativă, prin motivarea personală a preferințelor pentru o meserie;

Durata: 45 minute

Locul desfășurării: sala de clasă Bibliografie:

 Cerghit, I., Radu, I.T., Popescu, E., Vlăsceanu, L., Didactica-Manual pentru clasa a X-a – școli normale, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996.

DESFĂȘURAREA LECȚIEI

PROIECT DE LECȚIE

Clasa: Pregătitoare A

Profesor: Aida Stoian

Aria curriculară: Limbă și comunicare

Disciplina:Comunicare în limba română

Arte vizuale și abilități practice

Matematică și explorarea mediului

Unitatea de învățare/Capitolul: Cum se fabrică?

Conținutul învățării/Tema activității: Meserii

Tipul lecției: integrată

Competențe specifice/Obiective de referință:

Competența de adaptare la situații sociale diferite;

Exprimarea de mesaje orale în diverse situații de comunicare;

Utilizarea numerelor în calcule elementare simple;

Realizarea de creații funcționale folosind materiale și tehnici elementare simple;

Obiective operaționale:

să cunoască diverse roluri sociale și implicațiile acestora asupra vieții cotidiene;

să demonstreze capacitatea de a lucra în echipă, respectând opiniile fiecăruia;

să ilustreze prin desen produsele obținute de brutar, tipograf și tâmplar;

să identifice cifra corespunzătoare numărului de produse ilustrate;

să prezinte povestea bobului de grâu, a hârtiei și a lemnului;

să realizeze, pe grupe, pâine, o cărticică și păpuși din linguri de lemn;

Strategia didactică:

 Resurse procedurale (metode și tehnici de lucru):

observația;

expunerea (explicația);

conversația;

demonstrația;

exercițiul;

problematizarea;

jocul;

 Resurse materiale:

coli, creioane colorate, linguri din lemn, etamină, șnur-tricolor, ațe, fire de lână, făină, apă, drojdie, sare, vase, fotografii ale activităților anterioare, dosare;  Forme de organizare:

frontal;

pe grupe eterogene;

Forma de evaluare: proiectul Durata: 45 minute

Locul desfășurării: sala de clasă Bibliografie:

Ana, A., Cioflica, S., M., Proiecte tematice orientative, Editura Tehnoart, Petroșani, 2007;

Dan, S. et all., Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Mirton, Timișoara, 2005;

 Curriculum pentru învățământul primar, M.E.C.T.S. , 2012;

DESFĂȘURAREA LECȚIEI

PROIECT DE LECȚIE

Clasa: a X-a A

Profesor: Irina Dorovschi Aria curriculară: Limbă și comunicare

Disciplina: Limba engleză

Unitatea de învățare: Make yourself at home

Conținutul învățării: Writing semi- formal emails Tipul lecției: Lecție de predare – învățare Competențe specifice:

Redactarea unor texte funcționale;

Adaptarea formei mesajului la situația de comunicare în funcție de stilul semi-formal;

Dezvoltarea abilităților de producere de mesaje scrise;

Identificarea de detalii din mesaje scrise; Obiective operaționale:

Recapitularea și învățarea de noi reguli de scriere a emailurilor în limba engleză; – Scrierea de emailuri semi – formale;

Formarea și utilizarea deprinderilor de comunicare socială, verbală și non-verbală;

Cunoașterea și utilizarea eficientă și corectă a codurilor, a limbajelor și a convențiilor aparținând terminologiei diferitelor domenii ale cunoașterii; Strategia didactică:

 Resurse procedurale: metode și tehnici de predare-învățare pentru producerea de mesaje scrise, lectura, explicația, dialogul;  Resurse materiale:

manualul; – tabla;

fișe de lucru;

 Forme de organizare:

frontal;

individual;

în perechi și pe grupe;

Forma de evaluare: evaluare formativă (continuă);

Durata: 50 minute

Locul desfășurării: sala de clasă Bibliografie:

 http://www.teachingenglish.org.uk/article/email-writing

DESFĂȘURAREA LECȚIEI

Conținut informativ

Anexa 1

Worksheet 1

Formal letter, to be cut up into strips.

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

Dear Mr Jones,

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

I am writing to enquire about your language courses in the summer. I am a university student studying to become a translator.

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

I would like to know whether your school offers courses specifically for university level students as I would like to study techniques for essay writing in English. Could you also tell me how many hours of lessons there are per week?

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

With regards to accommodation, do you only provide homestay-style lodgings or are there any other possible alternatives? I feel I wouldprefer to stay in shared accommodation with self-catering facilities.

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

Finally, I was wondering if any extra-curricular activities such as lectures or excursions are offered at your school. If so, are these included in the price, or at an additional cost?

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

I would be grateful for any information you can give me and I look forward to hearing from you soon.

–––––––––––––––––––––––––––––––––- Yours sincerely,

Jaana Nikkinen

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

Anexa 2

Worksheet 2a

Semi-formal email. To be cut up into strips.

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

Subject: Information about summer courses

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

Dear Mr Jones,

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

I’m a university student from Finland and I’m writing to get some information about your language courses this summer. I’ve got a few questions:

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

Do you do a course for university students, which helps them with their essay writing skills?

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

How many hours a week are the courses?

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

What sort of accommodation do you offer?

–––––––––––––––––––––––––––––––––- 4. What after-school activities are there?

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

5. Do you do any trips to other towns in the UK?

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

I’m hoping to come over in June, so if you can get back to me as soon as possible, it would be great. Thanks for your help.

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

Best regards,

Jaana Nikkinen

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

Anexa 3

Worksheet 2b

Model “good email”.

Dear Mr Jones,

I’m a university student from Finland and I’m writing to get some information about your language courses this summer. I’ve got a few questions:

Do you do a course for university students, which helps them with their essay writing skills?

How many hours a week are the courses?

What sort of accommodation do you offer?

What after-school activities are there?

Do you do any trips to other towns in the UK?

I’m hoping to come over in June, so if you can get back to me as soon as possible, it would be great.

Thanks for your help.

Best regards,

Jaana Nikkinen

Anexa 4

Worksheet 3

Informal email. To be cut up into strips.

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

Subject: Dani is back in Bournemouth

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

Hi Jack,

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

Remember me, Dani from last summer? How could u forget, we had such a good laugh every weekend, didn’t we? How’s it going?

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

Anyway, just writing to let u know that I’m coming back! I’m gonna be working in a hotel in Bournemouth from June till September. Brilliant, eh?

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

Actually, there was something else* Do u reckon it would be possible to have my old homestay family? We got on so well, and the mum was a fantastic cook! Dunno if it’s possible, but just thought I’d ask.

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

Would be great to catch up sometime, so gimme a bell*I’ve still got the same SIM, so my number’s the same: 0786 8757652.

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

Cheers, mate!

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

Dani

–––––––––––––––––––––––––––––––––-

Anexa 5

Worksheet 4

„Bad email”.

Subject: Hello! Hi Jack!!!

My name’s Jaana and I’M FROM FINLAND!!! I bet you haven’t had students from here B4 😉

😉 That’s probably coz we’re so amazing at languages, that we don’t need any xtra help? except me – I need all the help I can get!! FYI: the problem really started when I was in primary school, and my parents, who had been arguing non-stop since I was a little baby, got divorced and decided that I should be adopted as they couldn’t decide who should have custody of me. If I had been in their situation, I think I probably wouldn’t have known either!! Anyway, this was all a bit traumatic, so all my school subjects suffered, especially English. HAHAHAAA ONLY JOKING!!!! 🙂 (Actually, don’t tell anyone, but I’m actually quite a good student? but if anyone found out, my reputation would be ruined, so shhhhhh!) BTW do u do courses for uni students? How many lessons/week? Is there any extra stuff after school, SO I CAN MEET SOME COOL PEOPLE? How about trips? Give me all the info you can, man.

Jaana (although all my mates call me Jakki!!)

Clasa: a XI-a

Profesor: Dilek Yiğit Nacar

Aria Curriculară: Vocational subjects

Disciplina: Dezvoltarea și instruirea copilului

Unitatea de învățare /Capitolul: 6/ 2

Titlul lecției: Jucării educaționale Tipul lecției: Consolidarea competențelor

Competențe specifice:

Recunoașterea, crearea și confecționarea de jucării educaționale;

Înțelegerea importanței jucăriilor la copii;

Obiective operaționale:

să recunoască jucăriile educaționale adecvate;

să fie capabil să urmărească etapele confecționării jucăriilor educaționale;

să identifice criteriile necesare în confecționarea jucăriilor educaționale;

să identifice caracteristicile de bază în confecționarea jucăriilor educaționale;

să confecționeze jucării educaționale pentru copii;

Strategia didactică:

►Metode și tehnici:

conversația; – dialogul;

demonstrația;

observația; – experimentul;

► Mijloace:

manuale;

computere;

proiectoare;

fotografii;

postere;

obiecte de artizanat;

broșuri;

reviste;

retroproiectoare;

CD-uri, VCD-uri;

televizoare;

► Forme de organizare:

grupe de 3 elevi;

Evaluarea: Chestionar aplicat la sfârșitul lecției și confecționarea unei jucării educaționale; Durată: 120 minute;

Locația: Sala de clasă și atelierul;

DESFĂȘURAREA LECȚIEI

Clasa: a X-a

Profesor: Hayri Derya USLU Aria curriculară: Limbă și comunicare

Disciplina: Limba engleză

Tema lecției: Modul gerunziu și modul infinitiv

Unitatea de învățare /Capitolul: 8

Titlul lecției: Contextul în care este folosit modul gerunziu

Tipul lecției: Consolidare

Competențe specifice:

Folosirea gerunziului în contextul adecvat;

Folosirea prepozițiilor corespunzătoare gerunziului;

Obiective operaționale:

să identifice verbele la modul gerunziu în construcțiile gramaticale;

să identifice funcțiile gerunziului și locuțiunile verbale la modul gerunziu;

să le folosească în mod corect;

să utilizeze modul gerunziu în comunicarea scrisă și orală;

să identifice aceste structuri atât în activitățile de ascultare cât și de citire;

Strategia didactică:

► Metode și tehnici:

jocul de rol;

explicația;

exercițiu de formare a modului gerunziu;

exercițiu de transformare;

propoziții lacunare;

dialog;

exerciții de ordonare a cuvintelor;

interviul;

dictarea;

exercițiul de compunere a cuvintelor;

exercițiul de înlocuire a cuvintelor;

citirea în șoaptă;

citirea cu voce tare;

► Mijloace:

manualul;

caietul de activități;

materiale suplimentare; – tabla;

obiecte din clasă;

► Forme de organizare:

grupe de 4 elevi;

Evaluare: fișe de evaluare

Durată: 80 minute

Locația: sala de clasă

DESFĂȘURAREA LECȚIEI

Clasa: a IX-a

Profesor: Tülin Köse

Aria curriculară: Istorie

Disciplina: Istoria Islamului

Unitatea de învățare /Capitolul: 4/ 2 Titlul lecției: Civilizația islamică Competențe specifice:

Învățarea caracteristicilor civilizațiilor islamice; – Compararea civilizațiilor islamice cu alte civilizații; Obiective operaționale:

să fie toleranți cu celelalte culturi și religii;

să argumenteze contribuția pe care aceste civilizații au avut-o asupra umanității;

să aprecieze corect evenimentele după perioada în care s-au produs;

să compare diferite culturi și religii; Strategia didactică:

► Metode și tehnici:

prezentarea; – dialogul; – conversația;

rezumarea;

► Mijloace: manualul, cărți cu teste, hărți; ► Forme de organizare:

grupe de 5 elevi;

Evaluare: fișe de evaluare

Durată: 80 minute

Locația: sala de clasă

DESFĂȘURAREA LECȚIEI

PROIECT DE LECȚIE

Clasa: a XI-a

Profesor: Ava DABAKOĞLU

Aria curriculară: Tehnologia alimentației și nutriției

Disciplina: Analiza chimică de bază în alimentație

Unitatea de învățare /Capitolul: 7/3

Titlul lecției: Analiza volumetrică în alimentație Tipul lecției: Determinarea acidității totale în alimentație Obiective specifice:

Să calculeze aciditatea totală;

Controlul alimentației în aciditate si alcalinitate; Obiective operaționale:

să argumenteze semnificația acidității totale;

să identifice aciditatea și alcalinitatea; – să calculeze aciditatea totală în alimentație; Strategia didactică:

► Metode și tehnici: – conversația; – dialogul;

demonstrația;

observația; – experimentul; ► Mijloace:

cântar; – balon;

pâlnie;

biuretă;

balon gradat;

pipetă;

► Forme de organizare: grupe de 5 elevi;

Evaluare: fișe de evaluare Durata: 80 minute

Locația: laborator

DESFĂȘURAREA LECȚIEI

PROIECT DE LECȚIE

Clasa: a XI-a

Profesor: Hasan ATABEY

Aria curriculară: Științe

Subiect: Acizi și baze

Unitatea de învățare /Capitol: 3 / 2

Disciplina: Chimie

Tipul lecției: Formare de priceperi și deprinderi Competențe specifice:

În această lecție, elevii vor învăța caracteristicile acizilor și bazelor, dar și valorile ascociate ale pHului. Elevii vor efectua experimente care arată indicatorii de culoare pentru diferitele valori ale pHului.

Obiective operaționale:

să utilizeze date specifice pentru a putea prezice dacă substanțele comune de uz casnic sunt acizi sau baze;

să determine pH-ul substanțelor;

să descrie rezultatele investigațiilor și caracteristicile fiecărei substanțe; Strategia didactică:

Resurse procedurale (metode și tehnici de lucru):

conversația; – dialogul;

demonstrația;

observația;

experimentul;

Resurse materiale:

prezentări PowerPoint despre acizi;

materiale de laborator; – echipament de protecție;

manualul de chimie; – proiector LCD;

tablă interactivă;

Forme de organizare:

pe grupe;

Forma de evaluare: evaluare formativă (continuă);

Durata: 40 minute

Locul desfășurării: laborator

DESFĂȘURAREA LECȚIEI

CONȚINUT INFORMATIV

Vocabular:

Definiția acidului: O substanță care poate ceda ioni de hidrogen.

Context: Sucul de lămâie și alți acizi au de obicei un test de aciditate; înțeapă când interacționează cu altceva și reacționează puternic atunci când sunt combinate cu metale.

Definiția bazei: O substanță care poate accepta ioni de hidrogen.

Context: Săpunul și alte baze au un gust amărui, sunt alunescoase la atingere și nu reacționează când sunt combinate cu alte metale.

Definiția indicatorului: Un material care are proprietatea de a-și schimba culoarea în prezența unui acid sau a unei baze.

Context: Hârtia de turnesol este un indicator; își schimbă culoarea din albastru în roșu în prezența unui acid și din roșu în albastru în prezența unei baze.

Definiția reacției de neutralizare: Reacția chimică dintre un acid și o bază în urma căreia ambele substanțe își pierd proprietățile distinctive.

Context: O subsanță care de obicei rezultă dintr-o reacție de neutralizare este o sare, un exemplu de compus ionic.

Definiția pH-ului: O scară care măsoară concentrația de ioni de hidrogen dintr-o soluție.

Context: În general, acizii au pH sub 7; bazele îl au peste 7; soluțiile neutre au un pH de 7.

CAP. VI. PROIECTE EXTRACURRICULARE PENTRU CONSILIEREA ȘI ORIENTAREA

ELEVILOR ÎN CARIERĂ

Titlul proiectului

JOB CLUB – Cariera se construiește în școală

Propunător: Mariana Mirea

Școala Gimnazială “Traian”, Craiova

Rezumatul proiectului (include elementele de proiect și rezultatele)

Proiectul a fost generat de slaba implicare a actorilor educaționali în consilierea și educarea elevilor. Pornind de la acest context, proiectul a fost gândit ca o alternativă de formare și dezvoltare a abilităților de promovare și marketing personal.

În cadrul proiectului se va implica în activitățile de formare și consiliere, atât resursa umană a școlii, cât și cea comunitară, urmărindu-se realizarea unor parteneriate educaționale funcționale pe axa școală – comunitate.

Programul va oferi posibilitatea elevilor de a se familiariza cu elemente de promovare și marketing personal, instrumente de dezvoltare și planificare a carierei, pe care le pot materializa în procesul de căutare activă a unui loc de muncă – CV, scrisoare de intenție, portale de căutare etc. Ulterior activităților de formare, elevii vor fi implicați efectiv în elaborarea ofertei educaționale a școlii, pe care o vor prezenta interactiv în cadrul târgului județean de ofertă educațională. Cu această ocazie vor experimenta abilități organizatorice, de lucru în echipă, rezolvare de probleme, comunicare eficientă, managementul riscurilor și al timpului etc.

Componenta de evaluare a proiectului are rolul de a eficientiza procesul de învățare și totodată de a facilita elevilor familiarizarea cu standardele de calitate implicate în scrierea și managementul proiectelor.

Justificarea proiectului

Nevoia proiectului: grad scăzut de participare a tuturor actorilor educaționali la educarea carierei elevului.

Slaba capacitate a școlii de a furniza servicii de consiliere și educare a carierei, care să permită absolvenților integrarea eficientă pe piața muncii. Lipsa unei corelații între oferta educațională și piața muncii generează dificultăți majore în găsirea unui loc de muncă, cu atât mai mult cu cât elevul părăsește sistemul educațional fără a avea dezvoltate competențele de marketing personal, competențe ce ar trebui dezvoltate prin activități cuprinse în oferta educațională a școlii.

Relația școlii cu comunitatea este mai mult una formală, neexistând materializări concrete ale numeroaselor protocoale încheiate cu diverse instituții și entități juridice din mediul busines și ONG. Atragerea resurselor comunitare în serviciile de consiliere și educare a carierei elevilor este un obiectiv prioritar, ce poate fi atins prin implicarea în proiecte și programe educaționale. Absolvenții de succes ai școlii pot fi utilizați de asemenea ca resursă, participând la întâlniri cu elevii, prezentându-și experiența și traseul profesional.

Scopul

Creșterea gradului de participare a școlii, familiei și comunității locale la consilierea și educarea carierei elevilor, de implicare activă a elevilor în activități de planificare și dezvoltare a propriei cariere și marketing personal.

Obiective specifice (pași definiți în atingerea scopului); SMART (Specific/Specific;

Measurable/Măsurabil; Achievable/Tangibil, Realizabil; Realistic/Realist; Timebound/Încadrat în timp).

O1 – să dezvoltăm capacitatea a 50% din elevii școlii de a-și identifica nevoile, aptitudinile și aspirațiile profesionale în cadrul unui program complex de consiliere a carierei care implică resurse educaționale din școală și comunitate

O2 – să dezvoltăm la 25% din elevii școlii deprinderi de utilizare a tehnicilor și metodelor de informare despre oferta pieții muncii și de aplicare pentru un loc de muncă în cadrul programului „job-club”.

O3 – să implicăm 15 elevi în dezvoltarea și organizarea ofertei educaționale a școlii.

Grupuri țintă/Beneficiari (cei implicați direct și indirect, cei pentru care se fac cheltuielile).

Graficul activităților (tot ceea ce facem pentru a obține rezultatele scontate, pentru a atinge obiectivele).

Rezultate, impact, indicatori

Rezultatele proiectului (outputs) – beneficii/ceea ce se obține prin eliminarea sau diminuarea problemei.

Impactul proiectului (outcomes)

Crește capacitatea școlii ca instituție de a furniza servicii de consiliere și educare a carierei, de a implica activ elevii în planificarea și dezvoltarea propriei cariere. Prin dezvoltarea competențelor de comunicare, lucru în echipă, luarea deciziilor, tehnici de negociere, tehnici de informare furnizate în cadrul programului job-club, elevii își formează o viziune de ansamblu asupra viitoarei cariere, care să le permită urmarea unui traseu educațional selectiv, în acord cu aceasta.

Școala, ca instituție, își îmbunătățește imaginea la nivelul comunității și reușește să atragă cât mai multe resurse comunitare, atât umane, cât și materiale, pe care le utilizează în vederea eficientizării serviciilor de consiliere și educare a carierei elevilor.

Prin implicarea activă în acțiunile de dezvoltare a ofertei educaționale elevii își dezvoltă competențele de promovare și marketing personal, competențe pe care le vor utiliza ulterior pentru urmarea unui traseu educațional care să le permită activarea pe piața muncii.

9. Evaluare (măsurarea și compararea performanțelor cu standardele stabilite, emiterea de judecăți privind progresul înregistrat în atingerea obiectivelor, ce și mai ales cum vom pune în evidență aceste aspecte).

Titlul proiectului

O zi la un loc de muncă

Propunător: Laviniu Aurelian Bădulescu

Colegiul Național „Elena Cuza” Craiova

Rezumatul proiectului (include elementele de proiect și rezultatele)

Prezentul proiect dezvoltat pe baza proiectului internațional de educație pentru orientare în carieră: Job Shadow Day, al organizației Junior Achievements România, încearcă să acopere nevoia elevilor, care finalizează ciclul liceal și se înscriu la facultate urmând în paralel – sau succesiv – să se angajeze la un loc de muncă, de a poseda o imagine reală a comunității de afaceri și a locurilor de muncă, de a fi ajutați să-și identifice interesele și aptitudinile personale și modul în care pot să și le valorifice pe piața muncii.

În cadrul proiectului propunem o modalitate prin care elevii claselor mari de liceu să se acomodeze cu viața la un loc de muncă, printr-o serie de activități precum alegerea unui loc de muncă conform personalității și aspirațiilor proprii, implicarea efectivă la activitățile presupuse de un loc de muncă, redactarea unor testimoniale, participarea la discuții cu ceilalți colegi despre activitățile derulate.

Justificarea proiectului

Elevii care finalizează ciclul liceal se înscriu la facultate pe bază de dosar sau mai rar, pe baza unui examen. De multe ori alegerea nu este în concordanță cu aptitudinile absolvenților de liceu sau cu aspirațiile acestora. O alegere în necunoștință de cauză poate duce la alegerea unei cariere necorespunzătoare cu personalitatea tânărului și, în același timp, nu putem aștepta ca la finalizarea studiilor universitare să apară, doar pe baza pregătirii dobândite pe băncile școlii, experiența profesională și abilitățile necesare unei cariere de succes.

La nivel emoțional, trecerea tinerilor din școală direct la un loc de muncă presupune un șoc generat de dinamica pieței de muncă, de mediul de afaceri. Există o diferență foarte mare între ceea ce se cere pe piața muncii și cerințele din sistemul de învățământ care furnizează puțină experiență practică pentru un viitor loc de muncă, lipsind complet asumarea responsabilităților pe care le presupune acesta. Această discrepanță poate conduce la eșec profesional dacă absolventul sistemului de învățământ nu este pregătit pentru noul stil de lucru.

Scopul

Creșterea gradului de adaptare a absolvenților sistemului de învățământ la specificul unui viitor loc de muncă prin implicare efectivă a elevilor în realitatea economiei de piață și experimentarea cerințelor formale și informale ale acesteia.

Obiective (pași definiți în atingerea scopului) SMART

Să facilităm accesul tuturor elevilor clasei a XI-a F din Colegiul Național „Elena Cuza” la informații despre consilierea și educarea carierei.

Să implicăm 50% din elevii clasei a XI-a F din Colegiul Național „Elena Cuza” în acțiuni de participare efectivă la activitățile presupuse de un loc de muncă.

Să pregătim 50% din elevii clasei a XI-a F din Colegiul Național „Elena Cuza” pentru experiențele pe care le presupune un loc de muncă.

Grupuri țintă/Beneficiari (cei implicați direct și indirect, cei pentru care se fac cheltuielile)

Activități (mijloace, metode, ceea ce facem pentru a obține rezultatele scontate, a atinge obiectivele)

Rezultate, impact, indicatori

Rezultatele proiectului (outputs) – beneficii/ceea ce se obține prin eliminarea sau diminuarea problemei

Impactul proiectului (outcomes)

Ca urmare a derulării proiectului, elevii din anii terminali vor face o alegere informată în privința carierei, vor fi mai bine adaptați cerințelor pieței muncii. Pe lângă solicitările formale ale unui loc de muncă aceștia se vor familiariza cu viața informală, cu relaționarea cu ceilalți angajați și cu asumarea conștientă a deciziilor.

Școala își va dezvolta capacitatea de a îndruma elevii către o carieră adecvată personalității lor oferindu-le și posibilitatea de a se implica activ în lumea reală a economiei de piață.

Evaluare (măsurarea și compararea performanțelor cu standardele stabilite, emiterea de judecăți privind progresul înregistrat în atingerea obiectivelor, ce și mai ales cum vom pune în evidență aceste aspecte).

Titlul proiectului

Clubul antreprenorial – cheia succesului în turism

Rezumatul proiectului (include elementele de proiect și rezultatele)

Scopul acestui proiect este să dezvolte competențele antreprenoriale ale tinerilor în serviciile turistice în vederea implicării active în viața comunității locale.

Proiectul va debuta cu selectarea a 10 -15 elevi, cu vârste între 14 -17 ani, în vederea includerii într-un club antreprenorial pe parcursul unui an școlar. Elevii selectați, cât și cadrele didactice doritoare, vor beneficia de un curs de formare care va aborda problematica educației antreprenoriale pe parcursul a 40 de ore. În același timp, grupul țintă va intra în legătură cu reprezențanți ai comunității locale, cu expertiză în domeniul turismului și afacerilor, în vederea desfășurării de activități educaționale specifice turismului.

În cadrul clubului antreprenorial își vor face simțită prezența 3-6 pensiuni turistice din localitate, prin reprezentanții legali. În cadrul acestor pensiuni, grupuri de 3-5 elevi își vor desfășura activitatea practică ca „angajat al unei pensiuni”, „manager pentru o zi” al pensiunii respective și, în același timp, vor întocmi un plan de afaceri, fie al unei pensiuni virtuale, fie al pensiunii alese pentru practică.

După o cunoaștere amănunțită a vieții într-o pensiune, grupul țintă va realiza materiale promoționale pentru promovarea „propriei” pensiuni, iar cu sprijinul comunității locale, va fi realizat ghidul pensiunilor din zona turistică respectivă. Impresiile din parcursul proiectului, cât și din activitățile derulate în cadrul clubului antreprenorial, vor fi creionate în ziarul/revista școlii.

Roadele Clubului antreprenorial vor fi culese la Târgul antreprenorial când laurii vor fi primiți de aceia care au reușit să-și pună în valoare experiența acumulată pe parcursul practicii desfășurată în pensiuni (cel mai viabil plan de afaceri, cele mai atractive materiale promoționale, sit-ul pensiunii).

Originalitatea materialelor va fi evaluată de un juriu competent, incluzând reprezentanți ai autorităților locale și persoane care dețin deja afaceri de turism în zonă.

În cadrul clubului antreprenorial, cu sprijinul autorităților locale, se va edita Ghidul pensiunilor turistice din zonă, acesta fiind prezentat la Târgul antreprenorial ca o cale de promovare a zonei geografice și turistice din localitate.

Proiectul „Clubul antreprenorial – cheia succesului în turism” va fi mediatizat prin articole de presă, afișe și pliante. De asemenea, proiectul va fi monitorizat de 2 membri ai echipei de proiect care vor întocmi o agendă a evenimentelor și care vor observa în ce măsură acțiunile proiectului se realizează conform planificării inițiale.

3. Justificarea proiectului

Competențele antreprenoriale ale elevilor, cu vârste cuprinse între 14 – 19 ani, sunt slab dezvoltate în vederea luării de decizii individuale privind cariera. Elevii se implică activ în viața comunității locale într-o foarte mică măsură și nu exploatează la maxim serviciile turistice din zonă – pentru a învăța legat de meseriile din turism și a putea reveni în domeniu după finalizarea studiilor.

Proiectul „CLUBUL ANTREPRENORIAL – CHEIA SUCCESULUI ÎN TURISM” urmărește să le dezvolte interesul pentru a-și promova ideile, pentru a-și alege, pe viitor, jobul preferat petntru cei cu interese și înclinații în domeniul turismului.

De asemenea, pentru a-i pregăti pentru viitor, încercăm, prin metode non-formale, să le dezvoltăm spiritul pentru educația antreprenorială, să-i responsabilizăm astfel încât să fie hotărâți asupra meseriei pe care o vor practica mai târziu.

Antreprenoriatul este o formă contemporană de implicare a tinerilor în viața comunității și de participare a acestora la luarea deciziilor. Dezvoltarea abilităților antreprenoriale ale tinerilor are efecte pozitive atât asupra independenței financiare și de creștere a calității vieții tinerilor, cât și asupra creșterii economice a comunităților locale.

Scopul

Dezvoltarea competențelor antreprenoriale ale elevilor în serviciile turistice în vederea implicării active în viața comunității locale și sprijinirii luării deciziilor individuale privind cariera, în concordanță cu realitatea socio-economică locală.

Obiective specifice (pași definiți în atingerea scopului); SMART (Specific/Specific;

Measurable/Măsurabil; Achievable/Tangibil, Realizabil; Realistic/Realist; Timebound/Încadrat în timp).

O1 – să includem 10-15 elevi, cu vârste între 14–17 ani, în cadrul clubului de dezvoltare a competențelor antreprenoriale, pe parcursul unui an școlar;

O2 – să implicăm 3-6 unități de turism în activitățile didactice specifice domeniului turismului în cadrul unui parteneriat școală – unitate de turism;

O3 – să implicăm 5-10 reprezentanți ai comunității locale, cu experiență în domeniul turismului și afacerilor, în activitățile educaționale ale programului de educație antreprenorială.

Grupuri țintă/Beneficiari (cei implicați direct și indirect, cei pentru care se fac cheltuielile).

Graficul activităților (tot ceea ce facem pentru a obține rezultatele scontate, pentru a atinge obiectivele).

Rezultate, impact, indicatori

Rezultatele proiectului (outputs) – beneficii/ceea ce se obține prin eliminarea sau diminuarea problemei.

Impactul proiectului (outcomes)

Crește capacitatea școlii ca instituție de a furniza servicii de consiliere și educare a carierei, de a implica activ elevii în planificarea și dezvoltarea propriei cariere. Prin dezvoltarea competențelor de comunicare, lucru în echipă, luarea deciziilor, tehnici de negociere, tehnici de informare furnizate în cadrul programului job-club, elevii își formează o viziune de ansamblu asupra viitoarei cariere, care să le permită urmarea unui traseu educațional selectiv, în acord cu aceasta. Școala, ca instituție, își îmbunătățește imaginea la nivelul comunității și reușește să atragă cât mai multe resurse comunitare, atât umane, cât și materiale, pe care le utilizează în vederea eficientizării serviciilor de consiliere și educare a carierei elevilor.

Prin implicarea activă în acțiunile de dezvoltare a ofertei educaționale elevii își dezvoltă competențele de promovare și marketing personal, competențe pe care le vor utiliza ulterior pentru urmarea unui traseu educațional care să le permită activarea pe piața muncii.

9. Evaluare (măsurarea și compararea performanțelor cu standardele stabilite, emiterea de judecăți privind progresul înregistrat în atingerea obiectivelor, ce și mai ales cum vom pune în evidență aceste aspecte).

Titlul proiectului

Club de voluntariat

Rezumatul proiectului (include elementele de proiect și rezultatele)

Pornind de la realitățile mediului educațional cu referire la voluntariat, proiectul își propune să dezvolte competențele sociale și civice ale benficiarilor, valorificând în același timp valențele formativ-profesionale ale acestui fenomen.

Activitățile de informare cu privire la voluntariat și beneficiile acestuia, vor fi conexate cu sesiuni de formare în managementul voluntarilor, în urma cărora beneficiarii, pe lângă competențele specifice, își vor dezvolta și abilitățile de promovare și marketing personal.

Campaniile de promovare a voluntariatului propuse de proiect vor atrage atenția asupra acțiunilor de voluntariat, asupra beneficiilor și implicațiilor acestui fenomen. Acțiunile specifice de voluntariat, ca rezultat al proiectului, vor pozitiva imaginea școlii la nivelul comunității și îi vor consolida relațiile cu ceilalți parteneri sociali.

Clubul de voluntariat va fi cadrul în care beneficiarii vor putea experimenta practic, prin proiecte și programe specifice, acțiuni de voluntariat în domenii variate de activitate. Prin intermediul acestor acțiuni, beneficiarii au posibilitatea să se familiarizeze cu metde de educație nonformală, cu diverse medii profesionale, cu regulamente și proceduri.

Activitățile conexe de evaluare și monitorizare vor permite, pe lângă funcționalitatea strict legată de proiect, dezvoltarea abilităților de încadrare în termene, autoevaluare și planificare, comunicare intrepersonală și instituțională etc.

3. Justificarea proiectului

Nevoia proiectului a fost generată de slaba cunoaștere și implicare a actorilor educaționali în activități de voluntariat.

La nivelul comunității, și implicit al școlii, activitățile de voluntariat sunt extrem de reduse. Mai mult, cunoștințele actorilor implicați în procesul educativ – elevi, părinți, cadre didactice, reprezentanți ai comunității locale, sunt fie lacunare și limitate, fie distorsionate, fapt relevat de un recent studiu sociometric realizat în mediul educațional de către Asociația Română de Consiliere și Sprijin, pe un eșantion reprezentativ la nivelul județului, de elevi, cadre didactice, părinți, reprezentanți ai comunității locale, în cadrul Programului VOLSEV 2011 al Centrului de Tineret ARCS.

Ca și mediu instituțional, școala, în prezent nu crează cadrul propice dezvoltării „culturii voluntariatului”, atât cu implicații în dezvoltarea personală a beneficiarului, cât și ca metodă eficientă de consiliere și educare profesională. Latura nonfinanciară a voluntariatului primează încă în mentalul colectiv, fapt ce împiedică percepția reală a beneficiilor și potențialului acestui fenomen.

În acest cadru, un astfel de proiect, cu acțiuni susținute de informare, sensibilizare și implicare a actorilor educaționali în acțiuni de voluntariat, este mai mult decât oportun. Totodată, prin acțiuni de voluntariat se poate consolida relația instituțională dintre diversele medii prezente la nivelul comunității – educațional, ONG, business, administrativ etc.

Scopul

Dezvoltarea competențelor civice și sociale ale actorilor educaționali (cadre didactice, părinți și elevi) valorificând voluntariatul la nivelul școlii și comunității.

Obiective specifice (pași definiți în atingerea scopului); SMART (Specific/Specific;

Measurable/Măsurabil; Achievable/Tangibil, Realizabil; Realistic/Realist; Timebound/Încadrat în timp).

O1 – să formăm în domeniul managementului voluntarilor 5 cadre didactice, 5 părinți și 10 elevi din CE;

O2 – să înființăm un club comunitar de voluntariat cu o ofertă de servicii de dezvoltare personală și profesională;

O3 – să implementăm în cadrul clubului de voluntariat un portofoliu de proiecte de educare a competențelor civice și sociale ale actorilor educaționali;

Grupuri țintă/Beneficiari (cei implicați direct și indirect, cei pentru care se fac cheltuielile).

Graficul activităților (tot ceea ce facem pentru a obține rezultatele scontate, pentru a atinge obiectivele).

Rezultate, impact, indicatori

Rezultatele proiectului (outputs) – beneficii/ceea ce se obține prin eliminarea sau diminuarea problemei.

Impactul proiectului (outcomes)

Voluntariatul este o expresie esențială a participării civice și a democraței ce pune în practică valori europene precum solidaritatea și anti-discriminarea.

Volutariatul va oferi partenerilor educaționali implicați în proiect resursele necesare pentru o bună dezvoltare personală și profesională: managementul timpului, managementul proiectelor, aptitudini organizatorice, stabilirea și atingerea țintelor.

Mai mult, ca voluntari implicații în activitățile proiectului, vor avea ocazia să interacționeze cu persoane din medii diferite, putându-și dezvolta nu doar competențe sociale, empatie și toleranță, dar vor avea, de asemenea, posibilitatea de a învăța într-un mediu nonformal.

9. Evaluare (măsurarea și compararea performanțelor cu standardele stabilite, emiterea de judecăți privind progresul înregistrat în atingerea obiectivelor, ce și mai ales cum vom pune în evidență aceste aspecte).

.

Titlul proiectului

Școala părinților

Rezumatul proiectului (include elementele de proiect și rezultatele)

Proiectul pleacă de la nevoia generată de slaba implicare a părinților în viața școlii, precum și de capacitatea scăzută de înțelegere a nevoilor specifice ale propriilor copii în ceea ce privește planificarea și dezvoltarea carierei.

Proiectul își propune creșterea implicării active a părinților în viața școlii prin intermediul unor activități de informare și educare, cu privire la cariera elevilor, în funcție de interesele profesionale ale acestora, de interesele parentale și realitatea existentă pe piața muncii.

Totodată, în cadrul proiectului se vor desfășura activități de dezvoltare a competențelor de învățare, de comunicare și interrelaționare, de identificarea a nevoilor și intereselor propriilor copii în ceea ce privește dezvoltarea și planificarea carierei, dar și de dezvoltare personală a părinților.

În acest sens vor fi organizate seminarii, sesiuni de informare, părinții vor fi implicați în elaborarea unor planuri de dezvoltare a carierei elevului, în dezvoltarea unor programe de învățare pentru proprii copii, care valorifică oportunitățile comunității locale, vor colabora cu cadrele didactice din școală, vor gândi și vor lucra în cooperare părinte-copil în beneficiul amândurora.

3. Justificarea proiectului

Nevoia proiectului – slaba implicare a părinților în viața școlii în general și în planificarea și dezvoltarea carierei propriilor copii, în special.

Îmbunătățirea relației școală-familie-comunitate este un obiectiv prioritar la nivelul învățământului românesc. În condițiile în care școala reprezintă pionul principal al educației tinerei generații, dar nu suficient, educația de tip familial devine necesară cu atât mai mult cu cât bazele formării personalității se pun în mediul familial. Familia se poate constitui într-un factor de risc sau în unul de protecție în funcție de abilitățile pe care le dezvoltă, climatul educațional și afectiv existent la nivel familial.

Acordul familiei cu școala înseamnă găsirea în comun a unei soluții care să corespundă atât intereselor copilului și familiei cât și școlii și societății. Modul în care sunt prezentate, comentate, argumentate informațiile de către părinți, influențează opiniile și atitudinile copiilor.

Sarcina părinților nu este aceea de a alege ei în locul copiilor, ci de a-i pregăti pe copii să aleagă cu seriozitate ei înșiși. Pentru aceasta, părinții vor fi învățați să comunice cu proprii copii, să identifice oportunitățile de învățare din comunitate și să le coreleze cu interesele acestora. Școala dispune de resurse umane și materiale care sunt interesate, și au ca responsabilitate creșterea gradului de implicare al părinților în viața școlii, respectiv în consilierea și educarea carierei elevilor.

Scopul

Creșterea gradului de implicare a părinților în educarea carierei copiilor în parteneriat cu școala.

Obiective specifice (pași definiți în atingerea scopului); SMART (Specific/Specific;

Measurable/Măsurabil; Achievable/Tangibil, Realizabil; Realistic/Realist; Timebound/Încadrat în timp).

O1 – să dezvoltăm cunoștințe și deprinderi de identificare a nevoilor de dezvoltare personală și profesională ale propriilor copii și a intereselor parentale (la minim 50% din părinții școlii);

O2 – să dezvoltăm capacitatea (la minim 50%) părinților de a realiza împreună cu propriul copil planul de dezvoltare a carierei elevului;

O3 – să implicăm 30 de părinți în cadrul unui club al părinților, în parteneriat cu alți actori educaționali;

Grupuri țintă/Beneficiari (cei implicați direct și indirect, cei pentru care se fac cheltuielile).

Graficul activităților (tot ceea ce facem pentru a obține rezultatele scontate, pentru a atinge obiectivele).

Rezultate, impact, indicatori

Rezultatele proiectului (outputs) – beneficii/ceea ce se obține prin eliminarea sau diminuarea problemei.

Impactul proiectului (outcomes)

Impactul proiectului asupra grupului țintă: realizarea unei apropieri între grupurile țintă vizate de proiect și școală, creșterea în forțele proprii a elevilor implicați în proiect, un impact pozitiv privind perspectiva asupra inserției profesionale și a unui standard de viață decent, schimbarea perspectivei părinților asupra rolului pe care îl are școala în educația copiilor.

Pe baza experienței acumulate se vor îmbunătăți strategiile viitoare de abordare a problemelor privind consilierea și educarea carierei elevilor. Rezultatele finale ale proiectului vor constitui exemple de bună practică ce vor putea fi extinse.

Evaluare (măsurarea și compararea performanțelor cu standardele stabilite, emiterea de judecăți privind progresul înregistrat în atingerea obiectivelor, ce și mai ales cum vom pune în evidență aceste aspecte).

Titlul proiectului

Pași spre viitor

Rezumatul proiectului (include elementele de proiect și rezultatele)

Scopul acestui proiect este să ofere elevilor din anii terminali informații utile cu privire la viața universitară și de a le facilita înscrierea la universitate.

Proiectul va debuta cu selectarea a 10 elevi de clasa a XII-a ce vor participa la vizite de documentare la diverse universități, cu care se vor încheia parteneriate. În același timp, grupul țintă va intra în legătură cu reprezențanți ai universităților și asociațiilor studențești, în vederea desfășurării activităților proiectului.

După o informare amănunțită privind viața universitară, grupul țintă va realiza ghidul „Pași spre viitor”. Impresiile de pe parcursul proiectului, cât și din activitățile derulate vor fi creionate în ziarul/revista școlii.

Proiectul „Pași spre viitor” va fi mediatizat prin articole de presă, afișe și pliante. De asemenea, proiectul va fi monitorizat de 2 membri ai echipei de proiect care vor întocmi o agendă a evenimentelor și care vor observa în ce măsură acțiunile proiectului se realizează conform planificării inițiale.

Justificarea proiectului

Proiectul „Pași spre viitor” urmărește să prezinte elevilor o privire de ansamblu a ceea ce reprezintă viața universitară (oferte educaționale ale universităților, asociații studențești, viața studențească), pașii ce trebuiesc urmați pentru a deveni student și răspunde nevoii elevilor de a se orienta mai bine la înscrierea pentru universitate și în primele luni de studenție.

De asemenea, proiectul răspunde unei necesități de colaborare și parteneriat între licee și universități, pentru a facilita tranziția elevilor de la viața de liceu la cea de student – cu referire mai ales la elevii care nu locuiesc în centrele universitare.

Scopul

Creșterea capacității elevilor de clasa a XII-a de a se informa cu privire la mediul universitar și modul de organizare a vieții universitare.

Obiective specifice (pași definiți în atingerea scopului); SMART (Specific/Specific;

Measurable/Măsurabil; Achievable/Tangibil, Realizabil; Realistic/Realist; Timebound/Încadrat în timp).

O1. să implicăm un număr de 10 elevi în culegerea de informații despre mediul universitar: modalitate de înscriere, modalitate de obținere a unui loc în cămin (cazare), organizarea Universității pe facultăți, viața studențească, biblioteci, organizații studențești, cursuri și seminarii, structuri administrative ale Universității;

O2. să informăm minim 90% din elevii din anii terminali din școală cu privire la organizarea mediului universitar;

O3. să corelăm activitățile de informare ale celor 10 elevi cu competențele lor profesionale și planurile în carieră (obiectiv orizontal al proiectului);

Grupuri țintă /Beneficiari (cei implicați direct și indirect, cei pentru care se fac cheltuielile)

Graficul activităților (tot ceea ce facem pentru a obține rezultatele scontate, pentru a atinge obiectivele)

Rezultate, impact, indicatori

Rezultatele proiectului (outputs) – beneficii/ceea ce se obține prin eliminarea sau diminuarea problemei

Impactul proiectului (outcomes)

Impactul proiectului asupra grupului țintă: realizarea unei apropieri între grupurile țintă vizate de proiect și școală, creșterea în forțele proprii a elevilor implicați în proiect, un impact pozitiv privind perspectiva asupra inserției profesionale și a unui standard de viață decent, schimbarea perspectivei părinților asupra rolului pe care îl are școala în educația copiilor.

Pe baza experienței acumulate se vor îmbunătăți strategiile viitoare de abordare a problemelor privind consilierea și educarea carierei elevilor. Rezultatele finale ale proiectului, atât urmare a intervențiilor educaționale sau a intervențiilor materiale, vor constitui exemple de bună practică ce vor putea fi extinse.

9. Evaluare (măsurarea și compararea performanțelor cu standardele stabilite, emiterea de judecăți privind progresul înregistrat în atingerea obiectivelor, ce și mai ales cum vom pune în evidență aceste aspecte).

Titlul proiectului

Ateliere de educație nonformală – ofertă de servicii de consiliere și educare a carierei

Rezumatul proiectului (include elementele de proiect și rezultatele)

Prin proiect abordăm nevoia de a lărgi paleta serviciilor de consiliere și educare a carierei elevilor oferite de școală și resurse educaționale din comunitate pentru care ne propunem ca instrument de intervenție „Atelierele de educație nonformală” ca o ofertă de servicii de identificare a nevoilor de dezvoltare personală și profesională a elevilor, de consiliere și educare a carierei acestora valorificând nu numai resursele din cadrul școlii, ci și alte resurse educaționale din comunitate.

Activitățile ce se vor derula în cadrul „Atelierelor de educație nonformală” propun inițierea și/sau consolidarea parteneriatului educațional elev-școală-comunitate, facilitând accesul elevului la oportunitățile de învățare din comunitate și oferind factorilor interesați de viața școlii posibilitatea de a se implica activ în educarea carierei viitorilor cetățeni ai comunității în care își desfășoară școala activitatea.

Modelul „Ateliere de educație nonformală” pune accentul pe dezvoltarea competențelor cheie ale elevilor (competențe civice și sociale, competența de a învăța, competențe de comunicare și interrelaționare etc.), dar în același timp deschide școala spre comunitate și implică resursele educaționale în viața școlii, contribuind astfel la creșterea numărului de servicii de consiliere și educare a carierei elevilor oferite de data aceasta de o „școală comunitară”.

Justificarea proiectului

Proiectul pleacă de la nevoia de servicii de consiliere și educare a carierei identificată în rândul elevilor din învățământul obligatoriu. Această nevoie afectează aproximativ 90% din elevi, mai ales pe cei din ciclul liceal, doar o mică parte dintre aceștia reușind să-și satisfacă această nevoie apelând la ajutorul consilierilor școlari.

Unitățile de învățământ se concentrează pe instrucție, uitând că pot oferi pe lângă informațiile necesare orientării în cariera din cadrul orelor de dirigenție și servicii de consiliere și orientare în carieră, dar și în cadrul organizat pentru dezvoltarea competențelor de bază necesare includerii pe piața muncii a elevilor.

Conform LEN nr. 1/2011 art. 351 – „Statul asigură accesul gratuit la servicii de consiliere și orientare în carieră tuturor elevilor, studenților și persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă”, iar art. 352 prevede o serie de activități pe care trebuie să le desfășoare instituțiile de învățământ în vederea consilierii și orientării în carieră: informări cu privire la carieră, informații despre piața muncii, se formează abilități de a face alegeri privind educația, formarea, munca și viața în general, oportunități de a experimenta diverse roluri din viața comunității sau din viața profesională, instrumente pentru planificarea carierei.

Pentru realizarea scopului, obiectivelor și activităților propuse vom valorifica resursele umane existente la nivel de școală – consilier școlar, profesori diriginți, formatori, mentori, dar și resursele educaționale ale comunității locale: părinți, reprezentanți APL, AJPFM, IPJ, ISJ, mediul business, mediul ONG etc.

Ne-am propus să derulăm acest proiect întrucât considerăm consilierea și orientarea profesională servicii menite să completeze cunoștințele și competențele dobândite de elevi pe parcursul studiilor de specialitate și să-i asiste pe aceștia în planificarea timpurie a carierei și în inserția cu șanse crescute pe piața muncii.

Scopul

Creșterea ponderii serviciilor de consiliere și educare a carierei elevilor oferite de școală și resurse educaționale din comunitate pe perioada vacanței de vară.

Obiective specifice (pași definiți în atingerea scopului); SMART (Specific/Specific;

Measurable/Măsurabil; Achievable/Tangibil, Realizabil; Realistic/Realist; Timebound/Încadrat în timp).

O1 – să identificăm nevoile de dezvoltare personală și profesională la 80% elevi (în cadrul orelor de consiliere) corelate cu evoluția viitoarei piețe a muncii;

O2 – să dezvoltăm un pachet de servicii de consiliere și educare a carierei elevilor corelat cu prognoza evoluției ofertei de muncă la nivel local;

O3 – să derulăm în parteneriat cu resursele educaționale din comunitate 3 ateliere tematice de consiliere și educare a carierei elevilor;

Grupuri țintă/Beneficiari (cei implicați direct și indirect, cei pentru care se fac cheltuielile).

Graficul activităților (tot ceea ce facem pentru a obține rezultatele scontate, pentru a atinge obiectivele).

Rezultate, impact, indicatori

Rezultatele proiectului (outputs) – beneficii/ceea ce se obține prin eliminarea sau diminuarea problemei.

Impactul proiectului (outcomes)

Elevii implicați direct în activități, precum și părinții și resursele educaționale din comunitate implicate în proiect își vor dezvolta competențe generale necesare viitoarei integrări socioprofesionale: comunicare, luarea deciziilor, leadership, lucru în echipă, autocunoaștere și evaluare etc. Acești elevi își îmbunătățesc rezultatele școlare, își dezvoltă o viziune privind propria carieră, pot decide privind propriul traseu educațional și profesional ca urmare a dezvoltării capacității de decizie profesională informată.

Se îmbunătățesc imaginea școlii în comunitate și se dezvoltă și îmbogățește parteneriatul școalăcomunitate prin implicarea comunității în tot mai multe activități derulate de școală și prin valorizarea potențialului educativ al comunității.

9. Evaluare (măsurarea și compararea performanțelor cu standardele stabilite, emiterea de judecăți privind progresul înregistrat în atingerea obiectivelor, ce și mai ales cum vom pune în evidență aceste aspecte).

Titlul proiectului

Părinții noștri sunt modelele noastre

Rezumatul proiectului (include elementele de proiect și rezultatele)

O dată pe săptămână, după ore, elevii au o oră de consiliere și orientare în cadrul școlii. Pe parcursul acelei ore cinci părinți cu job-uri diferite sunt invitați pentru a le vorbi elevilor despre profesia lor. După sesiunea introductivă urmează întrebări și răspunsuri astfel încât elevii pot intra în discuție cu părinții de a căror profesie sunt interesați.

În general nu toate profesiile sunt acoperite. Prin urmare, profesioniști ai altor instituții sunt invitați să ni se alăture în acest program pentru a ghida elevii. În urma acestor întrevederi, elevii au șansa să se întâlnească personal cu părinții și astfel întrebările lor despre o anumită carieră își găsesc răspuns.

Justificarea proiectului

Scopul

Obiectivul acestei activități este să ofere informații din viața reală;

Accesarea cu ușurință a informației;

Familiarizarea cu specificul unei profesii;

Oferirea oportunității de a obține informații direct din situații de viață reale; * Obținerea de informații detaliate despre:

parcursul educațional pentru fiecare profesie;

oportunități financiare;

condițiile de muncă;

dificultăți întâlnite în fiecare profesie;

5. Obiective specifice (pași definiți în atingerea scopului); SMART (Specific/Specific;

Measurable/Măsurabil; Achievable/Tangibil, Realizabil; Realistic/Realist; Timebound/Încadrat în timp).

Să ajutăm elevii să își aleagă și să se îndrepte către o carieră optimă, bazată pe abilitățile lor, pe ceea ce își doresc precum și pe oportunitățile existente.

Să îndrumăm tinerii în asumarea unor decizii corecte și realiste privind oportunitățile pe care le au referitoare la parcursul educațional și vocațional în vederea construirii unei cariere de succes.

Să creștem nivelul de conștientizare a importanței orei de Consiliere și Orientare.

Să îi ajutăm pe elevi să ia decizii în cunoștință de cauză privind job-ul pe care îl vor avea în viitor și să fie capabili să ia decizii în consecință.

Să-i ajutăm pe elevi să înțeleagă și să dezvolte abilitățile necesare pentru indiferent de drumul pe care vor alege să meargă în viață din punct de vedere profesional.

Să le furnizăm elevilor informații diverse despre cum să-și aleagă în mod inteligent o carieră și să fie capabili să ia deciziile cele mai bune în situații problematice din punct de vedere al carierei.

Grupuri țintă/Beneficiari (cei implicați direct și indirect, cei pentru care se fac cheltuielile).

Elevii claselor a XI-a și a XII-a sunt implicați direct.

Graficul activităților (tot ceea ce facem pentru a obține rezultatele scontate, pentru a atinge obiectivele).

Rezultate, impact, indicatori

Rezultatele proiectului (outputs) – beneficii/ceea ce se obține prin eliminarea sau diminuarea problemei.

Impactul proiectului (outcomes)

În urma sesiunilor de lucru cu profesioniști la clasă, precum și cu părinți și profesori, elevii vor fi capabili să obțină informații practice despre fiecare profesie incluzând dificultățile implicite, oportunitățile financiare, avantaje și dezavantaje, mediul de afaceri.

Evaluare (măsurarea și compararea performanțelor cu standardele stabilite, emiterea de judecăți privind progresul înregistrat în atingerea obiectivelor, ce și mai ales cum vom pune în evidență aceste aspecte).

Titlul proiectului

Vizite la școlile vocaționale pentru elevii de clasa a VIII-a

Rezumatul proiectului (include elementele de proiect și rezultatele)

Prin această activitate elevii de clasa a VIII-a care își doresc să învețe la o școală vocațională sunt împărțiți pe grupe în funcție de interesele și abilitățile lor. Acești elevi vizitează școlile vocaționale și obțin informații despre efectuarea practicii și despre oportunitățile oferite de aceste școli. Vizitele sunt planificate spre sfârșitul anului școlar în special spre sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie. Elevii vizitează școala fiind însoțiți de consilierul educativ al școlii și de directorul adjunct.

Sunt primiți de profesori specializați în diverse domenii de activitate ale unei școli vocaționale. De asemenea elevii din clasele mai mari din respectivele școli îi ghidează și îi familiarizează pe elevii de clasa a VIII-a cu specificul școlii. În urma acestui tip de activitate elevii vor avea informații despre școlile vocaționale și despre oportunitățile oferite de acestea.

Există o gamă variată de activități care sunt recomandate pentru elevii de clasa a VIII-a pentru a-i ajuta în alegerea liceului la care vor studia. Totuși acest protocol nu presupune doar o serie de activități diferite ci mai degrabă implică o abordare sistematică a tranziției elevilor de gimnaziu la ciclul liceal. Acest protocol implică un efort comun precum și responsabilități comune ale consilierilor de gimnaziu și de liceu, a conducerii școlilor și a profesorilor universitari. Această tranziție nu presupune doar vizitarea unei școli într-o zi și participarea la activități extracurriculare. Este de fapt un proces care începe cu mult înainte ca elevii să înceapă să se gândească la următorul pas pe care îl vor face.

Justificarea proiectului

Stabilirea zilei și a orei activității;

Stabilirea listei de școli și de secțiuni care vor fi vizitate;

Stabilirea programărilor cu directorii și consilierii educativi ai școlilor;

Vizite;

Evaluarea (elevii discută despre școlile vocaționale și despre așteptările lor);

Scopul

Obiective specifice (pași definiți în atingerea scopului); SMART (Specific/Specific;

Measurable/Măsurabil; Achievable/Tangibil, Realizabil; Realistic/Realist; Timebound/Încadrat în timp).

Explicarea diferenței dintre joburi, profesii;

Enumerarea punctelor decizionale care au impact asupra unei cariere satisfăcătoare;

Familiarizarea cu școlile vocaționale și profesiile vocaționale;

Încurajarea auto-descoperirii și stabilirea scopurilor;

Grupuri țintă/Beneficiari (cei implicați direct și indirect, cei pentru care se fac cheltuielile).

Elevii de clasa a VIII-a care își doresc să studieze într-o școală profesională.

Graficul activităților (tot ceea ce facem pentru a obține rezultatele scontate, pentru a atinge obiectivele).

Rezultate, impact, indicatori

Rezultatele proiectului (outputs) – beneficii/ceea ce se obține prin eliminarea sau diminuarea problemei.

Impactul proiectului (outcomes):

În urma prezentării școlilor vocaționale elevii vor fi capabili să obțină informații practice despre fiecare profesie incluzând dificultățile implicite, oportunitățile financiare, avantaje și dezavantaje, mediul de afaceri.

Evaluare (măsurarea și compararea performanțelor cu standardele stabilite, emiterea de judecăți privind progresul înregistrat în atingerea obiectivelor, ce și mai ales cum vom pune în evidență aceste aspecte).

Titlul proiectului

Cum poți fi concediat

Rezumatul proiectului (include elementele de proiect și rezultatele)

Acest workshop îi va ajuta pe elevi să analizeze ce fel de comportament este de așteptat să aibă la locul de muncă. Activitatea se va desfășura sub formă de joc de rol. Elevii vor primi un scenariu, o situație reală de viață și o temă. Va trebui să construiască un dialog între angajator și angajat. Mediul clasei trebuie să fie un mediu în care elevii să se simtă în siguranță și confortabil. Se stabilește câți elevi au mai jucat jocuri de rol înainte pentru a le oferi sprijin astfel încât să fie o activitate reușită.

Fiți expliciți în cerințe și stabiliți reguli pentru fiecare rol, de angajat și de angajator. Rolurile vor exemplifica o anumită situație. Trebuie aleasă un sector de activitate cu care elevii sunt familiarizați precum și o slujbă în cadrul acelui domeniu de activitate. Deasemenea este bine să aveți și cartonașe libere în cazul în care doriți să mai stabiliți în clasă alte situații si alte teme pentru jocul de rol.

Justificarea proiectului

Scopul

Elevii vor fi capabili să identifice un anumit tip de comportament care poate conduce la concediere.

Obiective specifice (pași definiți în atingerea scopului); SMART (Specific/Specific;

Measurable/Măsurabil; Achievable/Tangibil, Realizabil; Realistic/Realist; Timebound/Încadrat în timp).

Extinderea informațiilor pentru elevi în ceea ce privește calitățile, abilitățile și comportamentul pe care angajații trebuie să le aibă la locul de muncă.

Analizarea comportamentelor așteptate la locul de muncă.

Grupuri țintă/Beneficiari (cei implicați direct și indirect, cei pentru care se fac cheltuielile).

Elevi

Graficul activităților (tot ceea ce facem pentru a obține rezultatele scontate, pentru a atinge obiectivele).

Rezultate, impact, indicatori

Rezultatele proiectului (outputs) – beneficii/ceea ce se obține prin eliminarea sau diminuarea problemei.

Impact/Rezultate:

În urma acestei activități elevii vor fi capabili să identifice comportamente care pot conduce la concediere.

Evaluare (măsurarea și compararea performanțelor cu standardele stabilite, emiterea de judecăți privind progresul înregistrat în atingerea obiectivelor, ce și mai ales cum vom pune în evidență aceste aspecte).

Titlul proiectului

Job shadowing în întreprinderi pentru elevii din școlile vocaționale

Rezumatul proiectului (include elementele de proiect și rezultatele)

O dată pe lună elevii din școlile vocaționale, cu vârste între 15-18 ani vizitează o fabrică care are domeniul de activitate asemănător cu profilul claselor din care provin elevii. La fiecare vizită participă aproximativ 50 de elevi însoțiți de profesor. Elevii sunt împărțiți în grupe de câte 10. Fiecare grup face un tur de o oră, fiind ghidați de un reprezentant al întreprinderii respective. Pe parcursul vizitei elevii primesc informații privind procesul de manufacturare, linia de producție, material primă, programul de lucru, oportunitățile financiare și de angajare precum și cursuri de formare. Prin aceste vizite de job shadowing elevii au oportunitatea de a observa situații reale de viață pentru viitoarea lor carieră.

Justificarea proiectului

Scopul

Scopul activității este de a conecta practica vocațională cu sectorul de educație și de muncă; * Asimilarea aplicațiilor practice despre cariera vocațională Learning the practical applications about the vocational career;

Stabilirea de legături între școală – educația vocațională și mediul de afaceri;

Reabilitarea unor lacune în practica vocațională prin expunerea elevilor la condițiile reale de muncă;

Oferirea posibilității elevilor de a observa un domeniu de activitate înainte de a opta pentru o carieră;

5. Obiective specifice (pași definiți în atingerea scopului); SMART (Specific/Specific;

Measurable/Măsurabil; Achievable/Tangibil, Realizabil; Realistic/Realist; Timebound/Încadrat în timp).

Contribuirea la procesul educativ al elevilor pentru a obține mai multe informații despre operațiunile industriale și explorarea procesului de manufacturare și a produselor specifice unui anumit domeniu de activitate.

Consilierea și îndrumarea tinerilor în a face niște alegeri corecte și realiste privind oportunitățile pe care le au în ceea ce privește ruta educațională și vocațională pe baza căreia să își construiască o carieră de succes.

Oportunitatea oferită elevilor de a observa procesul de manufacturare dintr-o companie, fabrică și posibilitatea de a învăța mai multe despre producția inovativă și metodele de manufacturare precum și despre utilajele actuale folosite într-o fabrică.

Ajutarea elevilor să își dezvolte o atitudine profesională pozitivă și să dezvolte legături cu mediul de afaceri pentru o viitoare carieră.

Grupuri țintă/Beneficiari (cei implicați direct și indirect, cei pentru care se fac cheltuielile).

Elevii de clasa a X-a sunt implicați direct.

Graficul activităților (tot ceea ce facem pentru a obține rezultatele scontate, pentru a atinge obiectivele).

Rezultate, impact, indicatori

Rezultatele proiectului (outputs) – beneficii/ceea ce se obține prin eliminarea sau diminuarea problemei.

Impact/Rezultate:

În urma contactului pe care elevii l-au avut cu profesioniști, cu participarea părinților și a profesorilor totodată, ei vor fi capabili să obțină informații structurate și practice despre fiecare carieră incluzând dificultățile specifice fiecăreia, oportunitățile financiare, avantajele și dezavantajele de angajare precum și mediul de afaceri.

Evaluare (măsurarea și compararea performanțelor cu standardele stabilite, emiterea de judecăți privind progresul înregistrat în atingerea obiectivelor, ce și mai ales cum vom pune în evidență aceste aspecte).

Titlul proiectului

Profesorii, noii tutori educaționali

Rezumatul proiectului (include elementele de proiect și rezultatele)

Clasa a XII-a este cel mai important an pentru elevii de liceu pentru că își dau examenul final, în martie și în iunie. La începutul clasei a XII-a elevii sunt foarte stresați din cauza acestui examen de care depinde admiterea lor la facultate. Părinții sunt și ei stresați și chiar disperați. Pentru a minimiza acest stres s-a organizat o reuniune cu toți elevii de clasa a XII-a, cu toți profesorii, directorii și directorii adjuncți. Au participat 96 de elevi și 32 de cadre didactice. Au fost desemnați câte trei elevi pentru fiecare profesor, incluzând directorii și directorii adjuncți. Procedura și regulile au fost stabilite de tutorii educaționali. Fiecare tutore are în responsabilitatea sa trei elevi. Mentoratul educațional pentru profesori implică faptul că membrii echipei manageriale sunt formați să își tempereze tendința naturală de a oferi soluții profesorilor. Rolul acestora este să îi ajute pe profesori să identifice problemele și să își găsească propriile soluții. Prin sesiuni de întrebări-răspunsuri profesorii sunt ajutați să reflecteze și să analizeze aspectele identificate și apoi pot răspunde la întrebarea esențială “Ce vei face în această privință?” Astfel profesorii sunt obligați să accepte responsabilitatea pentru propriul comportament, ceea ce reprezintă un pas important înainte având în vedere că de obicei profesorii cer ajutorul părinților și echipei de conducere a școlii sau diriginților atunci când se confruntă cu lipsa progresului în cazul unui elev.

Justificarea proiectului

Scopul

să expunem elevii condițiilor reale de stres ale unui examen și să minimizăm stresul;

să atingem nevoile elevilor ușor;

să ajutăm elevii să își îndeplinească cu ușurință nevoile;

să îi ajutăm pe elevi să se familiarizeze cu situații reale de viață;

să le oferim informații detaliate despre examen cu referire la alegerea carierei;

5. Obiective specifice (pași definiți în atingerea scopului); SMART (Specific/Specific;

Measurable/Măsurabil; Achievable/Tangibil, Realizabil; Realistic/Realist; Timebound/Încadrat în timp).

Să-i ajutăm pe elevi să minimizeze stresul examenului prin participarea la evenimente sociale.

Să înțelegem nevoile reale ale elevilor în relație cu alegerea carierei în vederea luării unor decizii corecte și reale.

Să înțelegem nevoile reale ale părinților și provocările pe care le au cu copiii lor.

Să-i ajutăm pe elevi să își înțeleagă și să își descopere propriile abilități.

Să-i ajutăm pe elevi să se adapteze la situații de viață reale.

Să le oferim informații detaliate despre examen cu referire la alegerea carierei.

Grupuri țintă/Beneficiari (cei implicați direct și indirect, cei pentru care se fac cheltuielile).

Elevii de clasa a XII-a sunt implicați direct.

Graficul activităților (tot ceea ce facem pentru a obține rezultatele scontate, pentru a atinge obiectivele).

Rezultate, impact, indicatori

Rezultatele proiectului (outputs) – beneficii/ceea ce se obține prin eliminarea sau diminuarea problemei.

Impact/Rezultate:

În urma activităților elevii vor fi capabili să facă față problemelor specifice anului terminal al liceului. Problemele dintre elevi și părinți vor fi rezolvate. Elevii vor fi capabili să își descopere propriile abilități. Vor obține informații practice despre fiecare tip de carieră incluzând dificultățile, oportunitățile financiare, avantajele și dezavantajele de angajare precum și mediul de afaceri.

Evaluare (măsurarea și compararea performanțelor cu standardele stabilite, emiterea de judecăți privind progresul înregistrat în atingerea obiectivelor, ce și mai ales cum vom pune în evidență aceste aspecte).

CONCLUZII

Lucrarea prezentă este rezultatul cercetării întreprinse și al schimbului de experiență derulat în cadrul proiectului de parteneriat Comenius Regio Education and Career Guidance – Let's help the students choose a right career! (Consilierea și educarea carierei – Să-i ajutăm pe elevi să își aleagă o carieră potrivită!/ Eğitim ve Kariyer Planlama – Öğrencilerin Doğru Kariyer Seçimine Yardımcı Olalım!), nr. de referință 13-PR-04-DJ-RO,TR, cofinanțat de Comisia Europeană prin Programul de Învățare pe Tot Parcursul Vieții (Lifelong Learning Programme), derulat în perioada 1.08.2013 – 31.07.2015 în județul Dolj – România și provincia Mersin – Turcia, de către Casa Corpului Didactic Dolj – coordonator de parteneriat și Direcția

Educației Naționale a Provinciei Mersin – coordonator regional, alături de partenerii lor naționali: Liceul “Traian Vuia” Craiova, Școala Gimnazială “Traian” Craiova, Asociația EduFor Craiova, respectiv Școala Vocațională de Fete Mezitli, Liceul de Științe “Yahya Akel”, Agenția pentru Ocuparea Forțelor de Muncă a Provinciei Mersin, Biroul Educație din Regiunea Bozyazi.

În cadrul acestui proiect s-a urmărit îmbunătățirea serviciilor de educare și orientare în carieră a elevilor din învățământul preuniversitar, în vederea facilitării tranziției elevilor spre nivelele superioare de educație sau piața muncii.

Fiecare obiectiv din cadrul proiectului s-a concretizat în activități ale căror rezultate se regăsesc în cele șase capitole ale lucrării.

Astfel, pentru a identifica situația actuală privind importanța, relevanța și calitatea serviciilor de consiliere și orientare în carieră a elevilor desfășurate în mediul educațional, precum și nevoile tuturor factorilor implicați direct și indirect în această activitate (elevi, profesori, directori, consilieri, părinți, reprezentanți ai comunității locale) privind activitatea de consiliere și orientare a elevilor din cele două regiuni partenere, județul Dolj – România și provincia Mersin – Turcia, s-a realizat un studiu de cercetare, utilizându-se metode precum ancheta prin chestionar și ancheta prin interviul focalizat/focus-grup. Instrumentele de cercetare utilizate (chestionare pentru profesori și elevii din fiecare ciclu de învățământ – primar, secundar inferior, secundar superior, vocațional și ghidul de interviu pentru directori, părinți, profesori, reprezentanți ai comunității locale) precum și rezultatele obținute se regăsesc în capitolul II al lucrării.

Interpretarea răspunsurilor a evidențiat necesitatea desfășurării activității de consiliere și orientare profesională în școală (96% România /68% Turcia), atât de consilierul școlar cât și de învățător/diriginte/profesori (49% România /42% Turcia), pe parcursul tuturor anilor școlari (85% România /61% Turcia), fiind importantă în foarte mare măsură (35% România /27% Turcia) pentru reușita în viață a elevilor.

Astfel, s-a desprins importanța serviciilor de consiliere și orientare profesională pentru reușita elevilor, pentru toți participanții la realizarea studiului – elevi, părinți, cadre didactice, reprezentanți ai instituțiilor de învățământ și ai comunității locale. La fel de importante sunt și serviciile de reorientare a elevilor de liceu în carieră și consilierea părinților privind orientarea școlară a propriilor copii.

A fost exprimată ideea potrivit căreia este necesară consilierea forurilor de decizie din domeniul socio-educațional, deoarece eficiența finalității serviciilor de orientare școlară și profesionlă a elevilor este condiționată de contextul socio-economic.

Activitatea de consiliere și orientare profesională în școală ar trebui desfășurată de către specialistul cu competențe de asistență psihopedagogică – persoane avizate care pot realiza inclusiv testarea aptitudinilor, intereselor și a personalității (profilul psihologic) dar în permanentă colaborare cu familia elevilor și cadrele didactice, deoarece ele pot descoperi în cadrul activităților instructiv-educative înclinațiile elevilor pentru disciplina predată și îi pot orienta sau reorienta pe elevi în alegerea carierei.

Pozițiile elevilor chestionați sunt împărțite astfel: unii consideră că disciplinele școlare sunt mai importante, iar consilierea în carieră le sprijină, iar alții apreciază că, dimpotrivă, consilierea este mai importantă, iar disciplinele școlare o sprijină pe aceasta.

Persoanele chestionate și-au exprimat opțiunea cu privire la activitățile care ar conecta elevii la un nivel superior de învățământ:

vizitele inițiate în licee, în universitate, în vederea familiarizării cu profilele și specializările liceului/facultății;

parteneriatele mai flexibile între școli și firme care să permită vizite la angajatori, observarea unor activități practice, activități de tipul Job shadowing, experiența de muncă sau angajarea part-time;

evenimente de tipul ”Zilele Porților Deschise”;

pledoariile unor specialiști de succes în fața copiilor;

activități de voluntariat;

realizarea unor filme documentare despre domeniile de activitate pentru a fi vizionate la orele de curs;

proiecte educaționale cu fonduri europene;

informație digitală, activități de educație on-line prin valorizarea specialiștilor IT;

accent pe educația nonformală;

Studiul de cercetare arată că în unitățile de învățământ din România, cele mai multe activități de orientare școlară și profesională constau în discuții despre profesii la orele de dirigenție sau alte discipline și mai puțin în întâlniri cu experți din diferite domenii de activitate, activități de voluntariat, autocunoaștere, stagii de formare practică la o firmă/instituție sau vizite de studiu/orientare la licee/facultăți/firme.

Astfel, cele mai multe dintre activitățile de consiliere și orientare profesională se desfășoară în mediul școlar, la orele de curs, contactul real al elevilor cu lumea muncii fiind foarte redus.

În școlile din Turcia, cele mai multe activități de consiliere și orientare profesională constă în testarea aptitudinilor și intereselor profesionale în Cabinetul Școlar de Asistență Psihopedagogică și în întâlniri cu experți din diferite domenii de activitate și mai puțin în vizite de studiu/orientare la licee/facultăți/firme sau stagii de formare practică la o firmă sau instituție.

Profesorii consideră că pentru îmbunătățirea serviciilor de consiliere și orientare profesională furnizate elevilor la școală sunt necesare următoarele:

schimbarea cadrului legislativ astfel încât să permită o oră cu caracter administrativ pentru profesorii diriginți, mai multe ore de consiliere, evitarea supraîncărcării rolului de profesor;

în mediul universitar, să se acorde o atenție mai mare parcurgerii modului psihopedagogic de către viitoarele cadre didactice;

finanțare pentru activitățile de consiliere a carierei, pentru activitățile de educație nonformală, în general;

parteneriate și proiecte ale organizațiilor sociale cu atribuții în domeniul educativ, prin care să se susțină financiar participarea elevilor la diferite activități de educație nonformală;

atragerea de fonduri europene și existența mai multor experți pentru realizarea de proiecte europene; aceștia nu trebuie să fie în mod necesar profesori pentru că se poate ajunge la supraîncărcarea rolului profesional;

reducerea numărului de elevi la clasă, deoarece supraaglomerarea claselor școlare

afectează calitatea actului educațional și, implicit, activitatea de orientare în carieră;

Elevii percep că nevoia de autocunoaștere este cea mai importantă, urmată de nevoia de sprijin în luarea unei decizii de carieră, apoi nevoia de informare privind ofertele școlare și lumea muncii și nevoia de dezvoltare a abilităților de promovare personală.

În capitolul III este descris sistemul de învățământ în țările partenere, urmărindu-se cadrul legislativ, importanța sistemului de învățământ, documentele de absolvire, învățământul obligatoriu/facultativ, sistemul de învățământ preuniversitar, formele de organizare a învățământului preuniversitar, structura anului școlar, clasele (număr de elevi, denumirea), sistemul de notare, admiterea la liceu, examenul de bacalaureat, curriculum-ul în școala primară/gimnaziu/liceu: disciplinele studiate, număr de ore.

Capitolul IV reprezintă o comparație între sistemul de consiliere și orientare în carieră a elevilor din România și din Turcia.

Capitolul V analizează curriculumul școlar din perspectiva consilierii și orientării în carieră a elevilor. În România, în planul-cadru pentru învățământul primar este prevăzută, în cadrul ariei curriculare Consiliere și orientare, disciplina Dezvoltare personală, căreia îi sunt alocate 2 ore pe săptămână în clasa pregătitoare și câte o oră pe săptămână în clasele I și a II-a.

Aceasta are ca scop formarea abilităților și dezvoltarea atitudinilor necesare pentru integrarea elevilor în societate. Programa disciplinei Dezvoltare personală, aprobată prin ordin al ministrului Nr. 3418/19.03.2013, este elaborată conform modelului de proiectare curriculară centrat pe competențe. Astfel, în cadrul programei școlare se regăsesc competențele generale (achizițiile elevului pentru întregul interval de studiu al disciplinei), competențele specifice (derivate din competențele generale, formate pe parcursul unui an școlar) și conținuturile (achizițiile necesare elevului, organizate pe 3 mari domenii).

Competențele specifice reprezintă etape din realizarea competențelor generale și sunt corelate cu activități de învățare precum: jocuri, desene, colaje, prezentarea fotografiei proprii, la vârste diferite, discuții în perechi sau în grupuri mici, ghicitori, poezii, cântece, vizionarea unor filme, activități practice, organizarea unor evenimente, vizite, concursuri, realizarea unor expoziții etc.

În planul-cadru pentru clasele a III-a și a IV-a, ariei curriculare Consiliere și orientare îi sunt alocate 0-1 ore pe săptămână, cadrele didactice putând opta pentru introducerea acestui opțional cu scopul de a-i ajuta pe elevi să dobândrească cunoștințe și abilități pentru a deveni responsabili. Conținuturile învățării sunt structurate pe 5 module tematice care individualizează fiecare obiectiv cadru: Autocunoaștere și dezvoltare personală, Comunicare și abilități sociale, Managementul informațiilor și al învățării, Planificarea carierei, Calitatea stilului de viață.

În clasele V – VIII, disciplina Consiliere și orientare este predată elevilor de profesorii diriginți. Conform planului cadru de învățământ aprobat prin OMEC 3638/11.04.2001, ariei curriculare Consiliere și orientare i se alocă o oră/ săptămână în trunchiul comun. Activitățile desfășurate în cadrul disciplinei au rolul de a contribui la dezvoltarea personală a elevilor pentru integrarea profesională cu succes a acestora în societate. Conținuturile învățării prevăzute în aria curriculară Consiliere și orientare pentru clasele V-VIII sunt adaptabile nevoilor elevilor, ale comunității și ale societății.

Pentru învățământul liceal, programa ariei curriculare Consiliere și orientare include competențe generale, valori și atitudini, competențe specifice, conținuturi, sugestii metodologice.

Disciplina Consiliere și orientare urmărește sprijinirea inserției socio-profesionale viitoare a tinerilor, prin conștientizarea interdependenței între informațiile asimilate și abilitățile dobândite pe care să le aplice în diferite contexte din viața reală.

În urma derulării activităților de job shadowing în țările partenere, la care au participat profesori din diferite arii curriculare, au fost elaborate propuneri de activități concrete pentru educarea și orientarea carierei elevilor care pot fi aplicate de către profesori în școală sau în afara ei, propuneri ce se regăsesc în capitolele V și VI.

La nivel curricular, în subcapitolele 5.2. Analiza disciplinelor școlare și 5.3. Modele de proiecte de lecție privind consilierea în carieră a elevilor, sunt analizate și comparate programele și strategiile (metode, tehnici, resurse etc.) la nivelul fiecărei arii curriculare în vederea adaptării acestora, astfel încât activitatea de educare și orientare în carieră a elevilor să fie legată de predarea și învățarea la diferite discipline școlare, fiecare profesor asumându-și și sarcini de natură socială și/sau externe școlii, alături de sarcinile educative, astfel încât consilierea și orientarea profesională din școală să nu fie o activitate ocazională sau conjuncturală, fiecare cadru didactic, prin stilul personal, volumul de informații și experiența particulară contribuind la îmbogățirea imaginii copiilor despre profesii, la deschiderea de alternative și noi orizonturi de integrare socio-profesională.

La nivel extrașcolar, în capitolul VI. Proiecte extracurriculare privind educarea și consilierea în carieră a elevilor sunt selectate/elaborate propuneri de proiecte și programe pentru a fi derulate în afara orelor de curs în școală sau în afara ei:

JOB CLUB – Cariera se construiește în școală;

O zi la un loc de muncă;

Clubul antreprenorial – cheia succesului în turism;

Club de voluntariat;

Școala părinților; – Pași spre viitor;

Ateliere de educație nonformală – ofertă de servicii de consiliere și educare a carierei;

Părinții noștri sunt modelele noastre;

Vizite la școlile vocaționale pentru elevii de clasa a VIII-a;

Cum poți fi concediat;

Job shadowing în întreprinderi pentru elevii din școlile vocaționale; – Profesorii – noii tutori educaționali.

Ghidul se dorește a fi un instrument util pentru cadrele didactice în consilierea elevilor în carieră în cadrul fiecărei discipline școlare. Astfel, se urmărește trezirea interesului fiecărui profesor de a descoperi și de a folosi oportunitățile oferite de fiecare subiect predat pentru a ajuta elevii să aleagă cariera corectă, în funcție de nevoile, aptitudinile personale, abilitățile lor.

BIBLIOGRAFIE

Abric, Jean-Claude, Psihologia comunicării. Teorii și metode, Editura Polirom, Iași, 2002;

Agrabian, M., Millea,V., Parteneriate școală-familie-societate, Editura Institutul European, Iași, 2005;

Agrabian, M., Sociologie generală, Editura Institutul European, Iași, 2003;

Alboaie Lenuța, Buraga, S., Servicii Web-concepte de bază și implementări, Editura Polirom;

Albulescu, I., Albulescu Mirela, Predarea și învățarea disciplinelor socio-umane, Editura Polirom, Iași, 2000;

Ana, A., Cioflica, S., M., Proiecte tematice orientative, Editura Tehnoart, Petroșani, 2007;

Aries, Ph., Duby, G., (coord.), Istoria vieții private, vol. 7-8, Editura Meridiane, București, 1995-1996;

Băban A., Consiliere educațională – Ghid metodologic pentru orele de dirigenție și consiliere, S.C. PSINET SRL, Cluj-Napoca, 2003;

Băban, A. (coord.), Consiliere educațională, Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca, 2001;

Băban, A., Petrovai, D., Lemeni, G., Consiliere și orientare, Editura Humanitas

Educațional, București, 2002;

Boghiu, A., S., Chipul Mântuitorului în iconografie, Editura Bizantina, București, 2001;

Boia, L., Istorie și mit în conștiința românească, Editura Humanitas, București, 1997;

Boudon, R., Besnard, P., Cherkaoui, M., Lecuyer, B.,P., Dicționar de Sociologie Larousse, Editura Univers enciclopedic, București, 1996;

Braniște, E., Braniște Ecaterina, Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase, Editura Diecezană, Caransebeș, 2001;

Braniște, E., Liturgica specială, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1980;

Braniște, E., Liturgica, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe

Române, București, 1984;

Breben, S., Activități bazate pe inteligențe multiple, Editura Reprograf, Craiova, 2004;

Breben, S., Metode interactive de grup, Editura Arves, 2002;

Burt, Shelley, Fii pregătit pentru interviu, Editura Tehnică, București, 1999;

Capiță Laura, Capiță, C., Tendințe în didactica istoriei, Editura Paralela 45, Pitești, 2005;

Caragiale, I., L., Momente și schițe. D-l Goe, Editura Hyperion, București, 2003;

Castro Elizabeth, HTML pentru World Wide Web, Ghid de învățare rapidă, Editura Corint, 2003;

Cauc, I., Manu, B., Pârlea, D., Goran, L., Metodologia cercetării sociologice, Editura

Fundației România de Mâine, București, 2007;

Cerghit, I., Metode de învățămȃnt, Editura Polirom, Iași, 2006;

Cerghit, I., Metode de învățământ, Editura Polirom, Iași, 2006;

Cerghit, I., Radu, I.,T., Popescu, E., Vlăsceanu, L., Didactica-Manual pentru clasa a X-a – școli normale, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996;

Chelcea, S., Inițiere în cercetarea sociologică, Editura Comunicare.ro, București, 2004;

Cosma, T., Ora de dirigenție în gimnaziu, Editura Plumb, Bacău, 1994;

Culic Irina, Metode avansate în cercetarea sociologică, Editura Polirom, Iași, 2004;

Dan, S. et all., Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Mirton, Timișoara, 2005;

Dumitru, I., A., Consiliere pihopedagogică, Editura Polirom, Iași, 2008;

Fianu, M., Perianu, M., Clubul Matematicienilor, Editura Art, București, 2013;

Gheorghe, I., Dorel, L., Matematică clasa a VIII-a, Editura Paralela 45, Pitești, 2013;

Hatos, A., Sociologia educației, Editura Polirom, Iași, 2006;

Heu, E., Abou-Samra, M., Perrard, M., Pinson, C., Le nouvel édito, B1, Éditions Didier;

Iluț, P., Valori, atitudini și comportamente sociale, Editura Polirom, Iași, 2004;

Ionescu M., Instrucție și educație, Editura Vasile Goldiș, Arad, 2007;

Jansen, J., Managementul carierei. Ghid practic, Editura Polirom, Iași, 2007;

Jigău M., Consilierea carierei, Editura Sigma, București, 2001;

Jigău, M. (coord.), Consilierea carierei. Compendiu de metode și tehnici, Editura Sigma, București, 2006;

Krueger, R. A., Casey, M. A., trad. Popa, C., Metoda focus-grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată, Editura Polirom, Iași, 2005;

Lemeni Gabriela, Miclea, M., (coordonatori), Consiliere și orientare – ghid de educație pentru carieră, Editura ASCR, Cluj-Napoca, 2004;

Lemeni Gabriela, Porumb, M., Consiliere și orientare. Activități pentru clasele V-VIII, Editura ASCR, Cluj-Napoca, 2011;

Manea, M., Palade, E., Sasu Nicoleta, Istorie. Predarea istoriei și educația pentru cetățenie democratică: demersuri didactice inovative, Editura Educația, București, 2006;

Marshall, G., Dicționar de Sociologie Oxford, Editura Univers enciclopedic, București 2003;

Mihaileascu, I., Sociologie generală. Concepte fundamentale și studii de caz, Editura Polirom, Iași, 2003;

Muha, C., Religie – Auxiliar didactic pentru elevi, clasa a XI-a, Editura Sf. Mina, Iași, 2009;

Munteanu Gabriela, Didactica educației muzicale, Editura Fundației România de mâine, București, 2005;

Munteanu Gabriela, Ghidul profesorului de educație muzicală, clasele V-VI, Editura

Sigma, București, 1999;

Murgescu, B. (coord.), Istoria lumii în texte, Editura Corint, București, 1999;  Nastase, V., D., Initiere în dans sportiv;

Negreț-Dobridor, I., Teoria generală a curriculumului educațional, Editura Polirom, Iași,

2008;

Parpală-Afana Emilia, Introducere în stilistică, Editura Paralela 45, Pitești, 1998;

Popa, E., Invitație la succes, Editura All, București, 2011;

Popescu Marioara, Mirajul Dansului;

Popovici, D., Sociologia educației, Editura Institutul European, Iași, 2003;

Puia, M., Comșa, F.,M., Îndrumar de dirigenție, Editura Niculescu, București, 2007;

Radu Dana, Radu, E., Manual clasa a VIII-a, Editura Teora, București, 2013;

Raleigh Yow, Valery, Recording Oral History, A Guide for the Humanities and Social Sciences, AltaMira Press, 2005;

Răducu, A. , Școala diriginților… sau de vorbă fără catalog, Editura AS’S, Iași, 2006;

Rich Darnel, Totul despre HTML, Editura Teora, 2005;

Salade, D., Om și profesiune, Editura Dokia, Cluj-Napoca, 1998;

Sălăvăstru Dorina, Psihologia educației, Editura Polirom, Iași, 2004;

Shapiro, D., Conflictele și comunicarea, Un ghid prin labirintul artei de a face față conflictelor, Editura Arc, București, 1998;

Simion, I., Proiectarea paginilor Web, Editura Teora;

Stamatescu, M., Capiță, C., Capiță Laura, Predarea Istoriei și Educația Civică, Ministerul Educației și Cercetării, Proiectul pentru Învățământul Rural, București, 2007;

Stasz, B., Urlich, L., Istorie orală – Spunem povești și scriem despre viață. Colecția

“șanse egale”, Centrul Educația 2000+, Editura Corint, București, 2000;

Stroescu Adina, Gimnastica;

Tomșa G., Consilierea și orientarea în școală, Editura Credis, București, 2001;

Tomșa, G., Consilierea și orientarea în școală, Editura Credis, București, 2005;

Tomșa, G., Orientarea și dezvoltarea carierei la elevi, Casa de Editură și Presă Viața

Românească, București, 1999;

Tudusciuc I, Gimnastica artistică sportivă;

Usaci, D., Imunodeficiența psihoafectivă și comportamentală în raport cu HIV/SIDA,

Editura Polirom, Iași, 2003;

Vasile, V., Metodica educației muzicale, Editura Muzicală, București, 2006;

Vlad, T., Interviul, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997;

*** Asociația Română de Consiliere și Sprijin, Consilierea și Educarea Carierei elevilor în școală. Studiu de politică publică, elaborat în cadrul proiectului POSDRU/87/1.3/S/62350 “Model de consiliere centrat pe Consilierea și Educarea Carierei Elevilor” – beneficiar: Casa Corpului Didactic Mehedinți;

*** Biblia sau Sfânta Scriptură, Institutul Biblic și de Misiune al BOR, București, 2001;

*** Curriculum pentru învățământul primar, M.E.C.T.S., 2012;

*** Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de istorie. Învățământ primar și gimnazial,

M.E.C., C.N.C., Editura Aramis Print, București, 2002;

*** Ghid metodologic. Aria curriculară Om și societate. Liceu, M.E.C., C.N.C., Editura Aramis Print, București, 2002;

*** MECTS – Programa școlară pentru disciplina Arte vizuale și Abilități practice aprobată prin Ordin al ministrului Nr. 3418/19.03.2013;

*** Ministerul Educației Naționale, Regulament din 7 octombrie 2011 privind organizarea și funcționarea centrelor județene/al municipiului București de resurse și asistență educațională, Art. 5 (Cap. I), Ordinul nr. 5555 din 7 octombrie 2011.

*** Ministerul Educației Naționale, Programa școlară pentru disciplina Dezvoltare Personală, Clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a, aprobată prin Ordin al ministrului Nr. 3418/19.03.2013, București, 2013;

*** Ministerul Educației și Cercetării – Consiliul Național pentru Curriculum, Programe școlare pentru Aria curriculară Consiliere și Orientare – Clasele a IX-a – a XII-A a, aprobată prin Ordinul ministrului Nr. 5287 / 09.10.2006;

*** Ministerul Educației și Cercetării – Consiliul Național pentru Curriculum, Programe școlare pentru Aria curriculară Consiliere și Orientare – Clasele I – a IV- a, Clasele a V- a – a VIII- a, aprobată prin Ordinul ministrului Nr. 5286/09.10.2006;

*** Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, Consiliul național pentru curriculum, Programă școlară pentru clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului, limba franceză, București, 2004;

*** Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, Consiliul național pentru curriculum, Programă școlară pentru clasa a X-a, ciclul inferior al liceului, limba franceză, București, 2004;

*** Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, Consiliul național pentru curriculum, Programă școlară pentru clasele a XI-a – a XII-a, limba franceză, București, 2006;

*** Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, Consiliul național pentru curriculum, Programă școlară pentru clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului, limba engleză, București, 2004;

*** Prevederi metodologice privind organizarea și desfășurarea activităților specifice funcției de diriginte, Anexa 1 la Ordinul M.E.C.I. nr. 5132/10.09.2009 privind activitățile specifice funcției de diriginte;

*** Programa școlară pentru disciplina Dezvoltare personală – Clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a Aprobată prin Ordin al ministrului Nr. 3418/19.03.2013, București, 2013;

*** Programe școlare pentru Aria curriculară Consiliere și orientare Clasele I – a IV- a, Clasele a V- a – a VIII- a, Aprobat prin ordinul ministrului Nr. 5286 / 09.10.2006, București, 2006;

*** Programe școlare pentru Aria curriculară Consiliere și orientare Clasele a IX-a – a XII-a, Aprobat prin ordinul ministrului Nr. 5287 / 09.10.2006, București, 2006;

*** Proiect POSDRU/87/1.3/S/62350 “Model de consiliere centrat pe Consilierea și Educarea

Carierei Elevilor” – beneficiar: Casa Corpului Didactic Mehedinți;

*** Revista de educație tehnologică, nr. 1, Editura Performantica, Iași, 2004;

*** Studiu privind identificarea nevoilor și percepțiilor elevilor din anii terminali ai învățământului preuniversitar referitoare la serviciile de consiliere și orientare profesională, realizat în cadrul proiectului PODRU ”CONSEL – Consilierea elevilor pentru o tranziție facilă de la școală la viața socială”, realizat de SCLMMCO – Societate de Cercetare în Leadership, Management, Marketing și Cultură Organizațională.

www.didactic.ro;

www.en.wikipedia.org/wiki/Romanian_educational_system;

www.teachingenglish.org.uk/article/email-writing;

https://webgate.ec.europa.eu/fpfis/mwikis/eurydice/index.php/Romania:Overview;

ANEXE

ANEXA 1. România – Activități de Job Shadowing

Fig. 1. Matematică: profesor Mariana MĂRCULESCU, Școala Gimnazială "Traian"

Fig. 2. Limba și literatura română: profesori Daniela TOMA, Nadia ȘUTELCĂ,

Școala Gimnazială "Traian"

Fig. 3. Limba franceză: profesor Alina OPREA, Liceul ''Traian Vuia'' Craiova

Fig. 4. CDS WEB: profesor Cristiana POPESCU, Liceul ''Traian Vuia'' Craiova

Fig. 5. Consiliere psihopedagogică: profesor Mirela ISUF, Liceul ''Traian Vuia'' Craiova

Fig. 6. Religie: profesor Carmen OPREA, Liceul ''Traian Vuia'' Craiova

Fig. 7, Fig. 8. Piesă de teatru: profesor Mariana MIREA, Școala Gimnazială "Traian"

Fig. 9, Fig. 10. Arte vizuale și abilități practice: profesor Aida STOIAN,

Școala Gimnazială "Traian"

ANEXA 2. Turcia – Activități de Job Shadowing

Fig. 11. Dezvoltarea și instruirea copilului, Jucării educaționale, Școala Vocațională de Fete Mezitli

Fig. 12. Limba engleză, Școala Vocațională de Fete Mezitli

Fig. 13. Tehnologia alimentației și nutriției, Școala Vocațională de Fete Mezitli

Fig. 14. Biologie, Liceul de Științe “Yahya Akel”

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: EDUCATION AND CAREER GUIDANCE FOR STUDENTS: A GUIDE [304897] (ID: 304897)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

EDUCATION AND CAREER GUIDANCE FOR STUDENTS: A GUIDE [304897]

Copyright Notice

Echipa și managementul echipei evaluare [602130]

Modeling the impact of Corporate Social Responsibility on [605187]

/g0087/g0104/g0097/g0116/g0032/g0097/g0114/g0101/g0032/g0116/g0104/g0101/g0032/g0097/g0100/g0118/g0097/g0110/g0116/g0097/g0103/g0101/g0115/g0032/g0097… [622848]

Sistem automat de irigatii cu Arduino [309722]

Șef Lucrări Dr. HASEGAN ADRIAN [305968]

Efectul diferitelor uleiuri esenț iale (cimbru, fenicul) asupra indicilor nutritivi ș i bioproductivi ai puilor de carne [610668]

Copyright Notice

Similar Posts