Pentru o societate, creditul bancar are o importanță majoră. Principalele roluri ale creditului bancar în economia unei întreprinderi sunt: [304877]

[anonimizat], în mod normal însoțite de plata unei dobânzi ce remunerează pe împrumutător.

Operațiunea de creditare privește două părți. O [anonimizat]. Operațiunile de creditare pot interveni într-o [anonimizat].

Creditul bancar presupune acordarea de credite sub forma bănească de către societatea bancară (împrumutător) – subiect indispensabil acestui tip de credit și o persoană fizică sau juridică în calitate de împrumutat.

Pentru o societate, creditul bancar are o importanță majoră. Principalele roluri ale creditului bancar în economia unei întreprinderi sunt:

Influența lui continuă asupra procesului de producție și de realizare a profitului – Resursele împrumutate sunt necesare pentru trecerea diferitelor obstacole care nu permit realizarea unui proces continuu de producție și de realizare.

[anonimizat] – studii, construcții, procurarea utilajului etc. [anonimizat].

[anonimizat], dar și pentru utilizarea eficientă a resurselor.

În lucrarea de față am urmărit a studia felul în care se analizează creditarea unei societăți. Am optat pentru această temă din dorința de a aprofunda cunoștințele mele și a recepta modul și criteriile de acordare a creditelor bancare.

[anonimizat]-cheie pentru înțelegerea conceptului de credit și creditare. Am urmat câțiva pași în înțelegerea importanței analizei unei societăți pentru ca apoi să definesc conceptul de creditare prin explicarea principalelor elemente definitorii ale acesteia.

Restul lucrării a fost rezervat elementelor pragmatice. Astfel, pentru a [anonimizat].

În al doilea capitol făcut prezentarea firmei: istoricul, [anonimizat], [anonimizat]. De asemenea am analizat evoluția principalilor indicatori financiari și am realizat analiza SWOT.

În capitolul 3 am realizat un studiu de caz la aceeași societate. [anonimizat]. [anonimizat].

În capitolul 4 [anonimizat], toți indicatorii financiari ce țin de creditare și i-am explicat.

Capitolul 5 a fost rezervat prezentării aplicației informatice pe care societatea îl utilizează. Am descris principalele funcții și avantaje ale acestuia și am atașat câteva figuri.

În al șaselea capitol am formulat concluzii privind acordarea creditului firmei și am făcut câteva propuneri pentru îmbunătățirea rentabilității acesteia.

La final am prezentat bibliografia pe care am utilizat-o pentru a [anonimizat]ța și bilanțul firmei.

Capitolul 1. Creditele bancare pe termen lung

Definiții și noțiuni

”Creditul este relația bănească care se stabilește între o persoană fizică sau juridică (creditor), care acordă un împrumut de bani sau care vinde mărfuri sau servicii pe datorie și o altă persoană fizică sau juridică (debitor), care primește împrumutul sau cumpără pe datorie împrumutul acordat (cu titlu rambursabil și condiționat adesea de plata unei dobânzi).”

Creditul reprezintă operațiunea prin care se ia în stăpânire imediată resurse, în schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare, de obicei însoțite de plata unei dobînzi ce îl remunerează pe împrumutător. Operațiunea de creditare privește două parți. O parte acordă creditul, iar cealaltă parte îl primește. Operațiunile de creditare pot interveni într-o gamă amplă de relații între oameni, atât sub forma unor acorduri personale simple, cât și sub forma unor tranzacții formalizate și formulate în cadrul unor contracte complexe.

Creditul, în general, reprezintă schimbul unei valori monetare prezente contra unei valori monetare viitore. Locul și importanța creditului în economie sunt date de rolul acestuia, prin funcțiile pe care le îndeplinește, cea mai importantă fiind funcția distributivă.

Acordările de credit sunt consemnate în marea lor majoritate prin înscrisuri, instrumente de credit a căror formă de prezentare implică aspecte multiple și diferențiate.

Esențial în aceste instrumente este obligația fermă a debitorului privind rambursarea împrumutului, respectiv dreptul băncii de a i se plăti suma angajată.

Fondurile din care se acordă creditele sunt furnizate în mare parte de depozite. La cel mai de bază nivel, obiectivul băncii este acela de a atrage fonduri, de a asigura aceste fonduri și de a opera profitabil. În concordanță cu acest punct de vedere al băncii, ofițerul de credit trebuie să privească ca negociabili acești termeni și aceste condiții care amenință să facă acest credit excesiv de riscant și neprofitabil. Rata dobânzii pentru un credit trebuie să fie întotdeauna suficient de mare pentru a acoperi costul fondurilor, alte cheltuieli ale băncii și să lase o marjă care să acopere riscurile și să furnizeze un profit.

Operațiunea de creditare

Creditarea este un proces de analiză și selectare. Începând cu primul interviu cu clientul și până la investigarea creditului trebuie să examineze constant cererea de creditare, atât din punctul de vedere al celui ce solicită creditul, cât și din punctul de vedere al băncii.

Procesul de creditare începe de obicei cu un interviu, pe care ofițerul de credit îl are personal cu solicitantul, potențialul beneficiar al creditului. Interviul are loc la sediul băncii de la care se solicită împrumutul, sau uneori la sediul companiei clientului.

Obiectul principal al acestui interviu este acela de a se constata dacă respectiva cerere de împrumut merită luată în considerare pe mai departe, dacă se justifică desfășurarea altor interviuri mai în detaliu sau analiza situațiilor financiare. Ofițerul de credit este cel care pune întrebările și direcționează discuția. În tot timpul întâlnirii, clientul trebuie tratat cu curtoazie. Informațiile trebuie cerute politicos și nu într-un mod imperativ.

În timpul interviului, ofițerul de credit trebuie să evalueze dacă cererea de împrumut este fezabilă sau trebuie respinsă. Nu are nici un rost ca un interviu să fie continuat atunci când este evident că acordarea împrumutului implică riscuri inacceptabile sau solicitarea este incompatibilă cu politica de creditare a băncii.

Cererile de împrumut trebuie să fie acceptate în funcție de bonitatea clientului și nu în funcție de alți factori, cum ar fi cei de natură personală.

Înaintea de adoptarea deciziei finale, ofițerul de credit trebuie să analizeze dosarul de credit al clientului, evaluând informațiile din notițele luate în timpul interviului, din rapoartele de credit, situațiile financiare și alte materiale, potrivit evaluării de bază a calității creditului, care să ne arate dacă el merită sau nu să fie acordat. Acest lucru îi oferă celui ce acordă creditul o șansă de a vedea dacă mai există întrebări la care nu s-a răspuns încă. Analiza ar trebui să includă și punctele forte și punctele slabe din punct de vedere financiar ale clientului și să se determine dacă avantajele câștigate de bancă prin acordarea creditului compensează riscul asociat acestuia.

Dacă în orice moment din timpul interviului pentru acordarea creditului, sau în timpul pașilor care urmează în procesul de creditare, încep să existe semne că scopul, suma sau termenii creditului nu sunt conformi cu standardele de creditare ale băncii, cererea de credit poate fi respinsă. În acest caz, clietul va trebui să fie informat cu compasiune și foarte mare diplomație.

Respingerea unei cereri de creditare ar putea fi serviciul pe care ofițerul de credit trebuie să-l facă cu cea mai mare amabilitate față de client. Dacă îi este explicat motivul pentru care cererea de credit i-a fost respinsă și dacă este arătat interes în ajutarea lui în găsirea altor soluții, pentru client va fi mult mai ușor să accepte acestă situație. Este, de asemenea, un obicei bun să comunici respingerea unei cereri de credit în persoană, decât prin telefon sau printr-o scrisoare. Punctul de vedere al băncii este cel mai bine înțeles de către client, dacă el realizează că ofițerul de credit a acționat în propriul interes.

Cealaltă alternativă este aceea de a aproba cererea de credit – decizie care va trebui justificată, la început unui comitet de creditare, iar mai târziu, probabil, unui auditor. Când a fost luată decizia de a aproba cererea de credit, următorul pas va fi negocierea creditului.

În cazul unei întreprinderi care solicită un împrumut, ofițerul de credit va trebui să facă recomandări referitoare la:

Bonitate;

Abilități tehnice, financiare sau alte abilități manageriale;

Factori de risc.

Ofițerul de credit dintr-o bancă știe că în mod normal, acolo unde atât analiza cantitativă, cât și cea calitativă sunt efectuate corespunzător, concluziile desprinse în fiecare caz vor fi adecvate și vor conduce la același rezultat. În anumite privințe ale analizei financiare este greu de făcut delimitarea între metodele cantitative și cele calitative. Există cazuri când analiza cantitativă nu concordă cu analiza calitativă.

Astfel analiza cantitativă poate evidenția o profitabilitate adecvată, cu toate că rezultatele desprinse din analiza calitativă pot releva aspecte negative, și invers, opiniile desprinse din analiza calitativă să fie favorabile, dar, în realitate, activitatea să fie neprofitabilă. În astfel de cazuri ofițerul de credit trebuie să se bazeze pe datele cantitative.

Analiza financiară cantitativă este un instrument tehnic ce utilizează informația financiară pentru a calcula elemente de fezabilitate a creditului, adică:

Gradul de profitabilitate a activității curente a clientului;

Probabilitatea ca această activitate să rămână profitabilă;

Posibilitatea rambursării creditului într-o anumită perioadă;

Probabilitatea ca o nouă investiție proiectată în cadrul activității să fie profitabilă;

Mărimea riscului.

Riscurile asociate întreprinderii și creditării îmbracă diferite forme. Întreprinderile se confruntă deseori cu riscuri cauzate de cumularea unor motive combinate. Bancherul trebuie să identifice gradul de risc care însoțește orice cerere de credit și să facă o evaluare a acceptabilității acestuia pentru bancă. Acolo unde riscul este ridicat, dar este totuși considerat acceptabil, el se va reflecta în condițiile de creditare. O rată mai mare a dobânzii, precum și un grad mai mare de raportare al întreprinderii și de monitorizare al băncii sunt metode de compensare a unui risc crescut.

Gradul de risc asociat unei întreprinderi, sau unui credit pentru acea întreprindere, este în funcție de punctele interne forte și slabe și de impactul posibil al factorilor externi. Printre factorii de risc care trebuiesc luați în considerare se numără:

Performanțele conducerii pot fi slabe.

Clienții se pot dovedi a nu fi de încredere.

Concurența se poate intensifica.

Costul principalelor materii prime poate crește

Rata dobânzii poate crește.

Fluctuațiile de pe piața valutară pot afecta agenții economici cu importuri masive sau pe cei ce exportă o mare parte din producția lor.

Politicile guvernamentale se pot modifica astfel încât să reducă profitabilitatea.

Alți factori externi se pot modifica astfel încât să afecteze negativ agenții economici.

După analiza planului de afaceri și a situațiilor contabile disponibile sau după întocmirea unei schițe de plan de afaceri de către el însuși, ofițerul de credit va ajunge la concluzii preliminare referitoare la calitatea propunerii, dacă ea merită sau nu acordarea unui credit de către bancă. Dacă nu este fezabilă, dar poate fi îmbunătățită până la un nivel la care poate merita acordarea unui împrumut, atunci ofițerul de credit poate să aducă o asemenea îmbunătățire, de obicei, prin discuții cu potențialul client.

În această etapă, ofițerul de credit va putea decide asupra tipului de analiză financiară detaliată, necesară pentru a face recomandarea finală a creditului. Aceasta se va diferenția, în primul rând, în funcție de tipul creditului solicitat, și anume: credite pe termen scurt sau credite pe termen mediu și lung.

Clasificarea creditelor

Tipuri de credite

Creditul comercial

Creditul comercial este acel credit acordat între producători și comercianți prin vânzarea mărfurilor, în schimbul instrumentelor de credit (sau efecte de comerț). El reprezintă o amânare la plată, acordată de un furnizor de mărfuri sau de servicii, clientului său. Fiind un împrumut civil, creditul comercial se deosebește de creditul bancar prin aceea, că în timp ce banca împrumută banii depunătorilor sau fonduri ale altor bănci, împrumutătorul (creditorul) civil împrumută banii săi. Acest tip de împrumut, fiind civil, nu poate fi calificat ca operațiune bancară. Resursele partenerilor de afaceri constituie una dintre cele mai vechi și eficiente metode de atragere a resurselor financiare de către un întreprinzător. Această soluție de finanțare a ciclului de exploatare se poate utiliza atât în relațiile cu furnizorii de materii prime, materiale, utilități, cât și cu distribuitorii și clienții întreprinderii. Astfel, în relațiile cu furnizorii se primesc materii prime, materiale, semifabricate etc., care se folosesc în procesul de producție, iar plata lor se efectuează după o anumită perioadă convenită de părți și stipulată în contract. Utilizarea acestor resurse materiale livrate de furnizori fără a le plăti este echivalentă cu atragerea de către firmă a unui capital de valoarea respectivelor resurse, fără dobândă. În acest mod se evită apelarea la un credit bancar curent pentru plata furnizorilor. Creditul comercial acordat între firme este o modalitate practică, apreciată diferit prin prisma intereselor proprii, de către firma care-l acordă și de către firma beneficiară.

Creditul bancar

Creditul bancar este creditul care se acordă agenților economici sub formă bănească, de către instituțiile bancare. Agenții economici, având conturi deschise la bănci, constituie depozite (la vedere și la termen) care sunt folosite de către acestea drept resurse, iar pe de altă parte, Băncile Comerciale acordă credite agenților economici pentru nevoile lor de producție sau de investiții. Important în aceste raporturi este faptul că unul din parteneri este banca, față de creditul comercial, unde ambii parteneri sunt agenți economici. Relația dintre bancă și agentul economic are loc în scopul valorificării surselor atrase de bănci în calitatea lor de intermediari financiari principali în relația de economisire-investire, relație hotărâtoare pentru creșterea economică.

Creditul obligatar

Creditul obligatar are la bază câteva caracteristici mai importante:

în calitate de debitor apar instituțiile de stat și entitățile private, care emit hârtii de valoare, respectiv titluri de creanță de natura obligațiunilor în scopul atragerii de resurse financiare pe termen mediu și lung;

în calitate de creditor apar cei care subscriu la aceste titluri emise, respectiv care investesc capitalurile lor disponibile, adică aceștia cumpără obligațiunile emise de debitori pe piața primară de debitori și obțin un venit suplimentar sub formă de dobânzi;

sumele mobilizate prin emisiunea și plasarea acestor valori mobiliare, acestor obligațiuni au o destinație specială, aceasta fiind satisfacerea nevoilor de investiții;

odată achiziționate, aceste titluti reprezintă baza desfășurării altor operațiuni de credit, adică ele se vând în mod curent între firme și bănci pe de o parte, între bănci și o Bancă Comercială sau de Emisiune pe de altă parte în cadrul operațiunilor de optimizare a plasamentelor

Creditul ipotecar

Creditul ipotecar reprezintă unul din cele mai importante tipuri de credite din economie, afirmându-se ca principală modalitate de sprijinire a proprietății imobiliare. El are la bază o convenție încheiată între creditor și debitor și ale cărui clauze principale vizează:

proprietatea care servește drept garanție a rambursării;

condițiile de remunerare a capitalului imobilizat;

scadențele de rambursare;

împrejurările în care datorită nerespectării clauzelor contractuale debitorul își poate pierde proprietatea.

Creditul de consum

Creditul de consum este un credit de termen scurt sau mediu acordat persoanelor individuale și destinat acoperirii costului serviciilor de care beneficiază prin rețeaua decomercializare.

Alte clasificări ale creditelor

După criteriul perioadei creditului:

Credite pe termen scurt – începând de la 24 de ore până la 1 an sau pe durata unui ciclu de producție;

Credite pe termen mediu – între 1 și 5 ani și au ca obiectiv operațiunile de investiții, de export sau import, cumpărarea de obiecte de folosință îndelungată;

Credite pe termen lung – până la 25-30 de ani și au ca obiectiv finanțări importante, pentru retehnologizări de mare amploare și pentru construcția de imobile.

După criteriul obiectului:

Credite pentru producție și comerț – pentru finanțarea capitalului circulant sau pentru investiții;

Credite de consum – pentru acoperirea unor cheltuieli personale în cazul persoanelor fizice sau pentru cei cu profesiuni liberale;

Credite pentru export sau import  – în care banca, pe lângă creditul propriu-zis, oferă și servicii specifice (de exemplu asigurarea mărfurilor).

Credite comerciale – se referă la creditele acordate având la bază efecte de comerț care sunt scontate.

După criteriul de clasificare al clientului:

Credite pentru persoane juridice nebancare – agenți economici care își desfășoară activitatea pe baza legilor societăților comerciale sau a micilor întreprinzători particulari;

Credite pentru persoane fizice – care pot fi credite de consum sau ipotecare. În această categorie pot intra și creditele acordate persoanelor ce desfășoară activități lucrative și sunt liber  profesioniști;

Credite acordate băncilor sau altor instituții financiare;

Credite acordate agențiilor guvernamentale (credite publice).

După modalitatea de stingere a obligațiilor:

Credite amortizabile – există un scadențar clar când împrumutatul trebuie săramburseze rata scadentă;

Credite neamortizabile – sunt facilități de casă continue și reînnoibile, împrumutatul rambursând obligațiile pe măsura încasărilor.

După modalitatea de rambursare:

La scadență (credit balon);

Prin anuități constante – periodic se plătește o sumă constantă care cuprinde o parte de capital și o parte din dobânda aferentă acestuia;

Prin amortizări constante – partea de capital se împarte la numărul de rambursări iar dobânda se calculează la soldul restant și ca atare plățile periodice sunt descrescătoareîn timp.

După garanție:

neacoperite de garanții reale și/sau financiare (credit cu garanție personală);

acoperite cu active reale și/sau financiare;

acoperite cu un echivalent în numerar (depozite colaterale);

acoperite cu ipoteci asupra clădirilor și terenurilor

Din punct de vedere calitativ:

performante;

neperformante.

Considerații generale privind contabilitatea creditelor pe termen lung

Creditele bancare pe termen mediu si lung sunt o componenta a capitalurilor permanente si reprezinta o sursa de finantare cu caracter durabil, durata rambursarii fiind cuprinsa intre 1-5 ani pentru creditele bancare pe termen mediu si peste 5 ani pentru creditele pe termen lung. Asemenea credite se primesc de la institutiile bancare in lei si/sau in valuta, sunt destinate finantarii investitiilor, se garanteaza cu activele intreprinderii sau de catre terti si sunt purtatoare de dobanzi.

Pentru inregistrarea in contabilitate a operatiilor ocazionate de primirea si rambursarea creditelor mentionate se foloseste contul de pasiv 162 “Credite bancare pe termen lung”. Se crediteaza cu valoarea creditelor contractate de la banca si se debiteaza cu valoarea creditelor rambursate. Soldul creditor reflecta creditele de restituit bancii.

Uneori societatile comerciale sunt legate intre ele printr-o retea de relatii de capital, adica prin detinerea de actiuni si parti sociale. Acele societati care au o pozitie de control sau de influenta semnificativa in alte societati pot sustine financiar dezvoltarea acestora din urma nu numai prin detinerea de participatii, ci si prin acordarea de imprumuturi in conditii avantajoase, pe termen lung sau scurt.

Costurile împrumuturilor

Obiectivul normei IAS 23 „Costurile împrumuturilor” este de a prescrie prelucrarea contabilă aplicabilă costurilor împrumuturilor. La modul general, norma solicită că, din punct de vedere contabil, conturile împrumuturilor să fie înscrise imediat în cheltuieli. Totuși, ea admite, în numele celeilalte prelucrări autorizate, capitalizarea costurilor împrumuturilor, care sunt direct imputabile achiziționării, construirii sau producției unui bun în anumite condiții.

Adepții capitalizării estimează că astfel de cheltuieli nu diferă fundamental de cele care intră în costul de revenire al activului. Adversarii capitalizării susțin că o astfel de practică ar conduce la o evaluare în mod diferit a unui bun, în funcție de modul lui de finanțare, dar din împrumut sau din capitaluri proprii. Excepție ar fi situația în care s-ar admite, de asemenea, o incorporare în costul bunului a unei remunerări a capitalurilor proprii, soluție la care nici un specialist nu cotizează.

Deci, norma 23 dă dreptate, mai repede, adversarilor capitalizării și face din înscrierea în cheltuieli a costurilor împrumuturilor prelucrarea sa de referință

Costul unui împrumut este reprezentat de dobânzi și alte cheltuieli suportate de o întreprindere în cadrul unui împrumut de fonduri. Se deduce că noțiunea de cost al unui împrumut nu se limitează la dobânzi. În funcție de natura împrumuturilor, ea poate să includă și:

Amortizarea primelor de emisiune sau de rambursare referitoare la împrumuturi;

Amortizarea costurilor accesorii antrenate de emisiunea împrumuturilor;

O fracțiune a locațiilor financiare, asimilabilă dobânzilor, în cazul contractelor de locație – finanțare;

Diferențele de curs ce rezultă din împrumuturile în devize, în măsura în care ele pot să fie considerate un complement al dobânzilor.

Norma IAS 23 se pronunță în mod clar asupra necapitularizării costurilor împrumuturilor. Ea prevede că astfel de costuri trebuie să fie contabilizate în cheltuielile exercițiului în cursul căruia ele au fost angajate. Această soluție constituie prelucrarea de referință.

În același timp, norma admite, totuși, ca să fie incluse în costul anumitor active cheltuielile legate de împrumuturi, cheltuieli direct atribuibile achiziționării, constituirii sau producției lor. Astfel de cheltuieli privind împrumuturile probabil ca ele să genereze avantaje economice viitoare și când costul împrumuturilor poate să fie evaluat în mod fiabil. Alte cheltuieli referitoare la împrumuturi, care nu sunt atribuibile achiziționării, constituirii sau producției de bunuri, sunt înscrise în cheltuielile exercițiului în cursul căruia ele au fost angajate.

Bunurile (activele) vizate sunt cele care solicită o perioadă lungă de pregătire înainte de a putea să fie utilizate sau vândute. Această remarcă impune 2 judecăți de valoare:

Activele în cauză pot să fie atât imobilizări cât și stocuri a căror durată de fabricație sau de maturare este foarte lungă (lucrări imobiliare, produse ale industriei spirtoaselor, etc.).

Fără prea multe precizări suplimentare, a aprecia cât de suficientă este durata de punere în stare de utilizare sau de vânzare este o problemă de resotul întreprinderiiși al auditorilor săi. Singurele indicații pe care norma IAS 23 le oferă sunt:

Activele fabricate după procedee învechite sau produse în cantități mari în mod repetitiv și într-o perioadă scurtă nu satisfac condițiile de capitalizare.

Nu intră sub incidența capitalizării costurile împrumuturilor pentru activele gata să fie utilizate sau vândute în momentul aciziționării lor, indiferent care a fost durata lor de fabricație la furnizor.

Calculul cheltuielilor incorporabile în costul activelor presupune determinarea împrumuturilor în cauză și delimitarea perioadei de calcul.

Prin definiție, cheltuielile capitalizabile referitoare la împrumuturi sunt cele care ar fi putut să fie evitat, dacă activul în cauză nu ar fi achiziționat (sau împrumutat, dacă este vorba de o locație financiară). Identificarea acestor cheltuieli este mai ușor sau mai greu de realizat, în funcție de caracterul finanțării activului: printr-un împrumut special sau din capitalurile împrumutate la nivelul ansamblului întreprinderii.

În prima situație, pot să fie capitalizate cheltuielile relative la perioada de punere în stare de utilizare sau de vânzare a activului, din care sunt deduse eventualele venituri obținute din plasamentul temporar al fondurilor împrumutate.

În legătură cu costurile împrumuturilor, situațiile financiare trebuie să menționeze:

Metoda contabilă utilizată.

Mărimea cheltuielilor capitalizate în cursul exercițiului.

Rata de capitalizare utilizată pentru determinarea mărimii cheltuielilor cu împrumuturile ce pot să fie incorporate în costul activului.

Capitalizarea costurilor împrumuturilor ridică o serie de probleme utilizatorului de conturi.

Mai întâi, întreprinderile pot să utilizeze această metodă pentru a evita constatarea de cheltuieli de volum mare și, deci, pentru majorarea rezultatului lor. Această manevră poate să fie ușor dejucată dacă întreprinderea respectă obligațiile pe linie de comunicare financiară. În acest sens, este suficient să se deducă dobânzile capitalizate ale peioadei din beneficiul net pentru a se determina, astfel, un rezultat mai conform cu regulile contabile.

În al doilea rând, să nu uităm că dobânzile incluse în contul unui activ urmează evoluția acestuia. Ca atare, ele vor ajunge totodeauna în cheltuieli, fie pentru că bunul a fost vândut, fie atunci când acesta este amortizat.

În sfârșit, să reținem că imobilizarea costurilor împrumuturilor trebuie să fie suspendată în perioadele lungi de întrerupere a activității productive. Capitalizarea trebuie să înceteze atunci când activitățile anterioare indispensabile pregătirii bunului, utilizării sau vânzării sale sunt practic integral terminate.

În art. 23 alin. (1) se precizează că: „Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic decât unu” în caz contrar, conform alineatului (2) din același articol, doar până la nivelul sumei veniturilor din dobânzi vor fi deductibile cheltuielile cu dobânzile și cu pierderea netă din diferențele de curs valutar. Restul de cheltuieli care au rămas nedeductibile vor fi raportate în perioada următoare, în aceleași condiții până la deductibilitatea lor integrală.

De sub incidența acestui articol ies dobânzile și pierderile de curs valutar provenite din „împrumuturile obținute direct sau indirect de la bănci internaționale de dezvoltare sau de la organizații similare, menționate în norme, și cele care sunt garantate de stat”.

Gradul de îndatorare se poate calcula conform formulei:

Grad de îndatorare al capitalului i =

Capitalul împrumutat din formula de mai sus se referă la totalul creditelor și împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an. Capitalul propriu este determinat ca medie a valorilor existente la începutul și la sfârșitul perioadei pentru care se determină impozitul pe profit.

Deductibilitatea dobânzilor și pierderilor de curs valutar nu se aplică:

Societăților bancare persoane juridice române.

Sucursalelor care își desfășoară activitatea în România.

Societăților de leasing pentru operațiunile de leasing.

Societăților de credit ipotecar.

Instituțiilor de credit.

La împrumuturile în lei dobânzile deductibile sunt limitate la nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României, din ultima lună a trimestrului, iar la cele în valută, la nivelul ratei dobânzii anuale de 9 %, care se va actualiza prin hotărâre a Guvernului. Aceste prevederi se aplică doar în cazul „împrumuturilor obținute de la alte entități, cu excepția societăților bancare române sau străine, sucursalelor băncilor străine, cooperativelor de credit, a societăților de leasing pentru operațiuni de leasing, a societăților de credit ipotecar și a persoanelor juridice care acordă credite potrivit legii”.

Deductibilitatea dobânzilor și a pierderilor de curs valutar se aplică în cazul unei persoane juridice străine, doar dacă își desfășoară activitatea printr-un sediu permanent în România și doar prin luarea în considerare a capitalului propriu.

În Codul Fiscal se precizează că din 1 ianuarie 2006, dacă gradul de îndatorare a capitalului este mai mic de 3, cheltuielile cu dobânzile vor fi integral deductibile.

Modalități de rambursare

Paleta de creditare este destul de diversă. Dacă avem în vederea scadența creditelor, ele se clasifică în “credite pe termen scurt” (contul 159) și “credite pe termen lung” (contul 162). Numai cele pe termen lung “alimentează” cu informații ciclul de finanțare, celelalte contribuie la realizarea gestiunii trezoreriei întreprinderii.

Finanțările bancare sunt realizate pe termen mediu – între 1 și 5 ani – și pe termen lung – peste 5 ani. Obiectivul lor este realizarea de investiții, în sensul larg al termenului, a căror natură (investiții mobiliare sau imobiliare) le condiționează modalitățile (durata, rata dobânzii, expresiile garanțiilor, forma de rambursare, etc.). În principiu, mărimea acestor credite nu poate acoperi în totalitate costul proiectului finanțat.

Condițiile de dobândă și datoriile depend de elemente de conjunctură, de situația economică și financiară a întreprinderii și de rezultatele negocierilor cu banca, cu ocazia depunerii dosarului de creditare.

Plata dobănzilor poate fi făcută annual, semestrial sau conform oricăror altor fracționări ale anului. Mărimea unui împrumut scade în măsura în care se rambursează “principalul” său.

Ritmul rambursării poate să fie adaptat posibilităților financiara ale întreprinderii, stingerea datoriei putând fi prevăzută conform unui “plan de amortizare” ce presupune o repartiție a plăților în tranșe egale, progressive sau degresive. De asemenea, poate să fie vizată, o perioadă de scutire, numită franșiză, în care nu se rambursează părți din capitalul împrumutat.

Rambursarea “ in fine”, adică rambursarea principalului la scadență, a devenit o modalitate de plată extreme de rară; astfel că, rambursarea capitalului împrumutat la care se adaugă și dobânzile, repartizată în timp, ia forma de anuități variabile sau constante.

Anuitatea variabilă se calculează prin adăugarea la rata stabilită și dobânda aferentă, pe când cele constante (Ac) se calculează conform relației:

AC = *C

unde: I = rata anuală a dobânzii;

C = principalul împrumutului;

n = numărul de anuități.

Tabloul de amortizare al unui împrumut bancar de 150 milioane lei, la o rată a dobănzii de 24%, are următoarea structură (tabelul 1.1):

Tabelul 1.1. Tabelul de amortizare al unui împrumut bancar

Unde:

Capitalul de amortizat la începutul perioadei este egal cu mărimea capitalului la sfârșitul perioadei.

Dobânzile anuale se calculează prin aplicarea ratei dobânzii la capital (principal).

Amortizarea capitalului se calculează pe baza principalului și a timpului scurs.

Anuitățile sunt egale cu suma dintre dobânzile anuale și amortizarea capitalului.

Capitalul la sfârșitul perioadei descrește pe măsura rambursării părților din capital.

Conturile folosite la contabilizarea creditelor pe termen mediu și lung sunt:

Contul 162 “Credite bancare pe termen lung” , cu ajutorul căruia se ține evidența creditelor bancare pe termen lung primate de la instituțiile bancare și de la alte persoane juridice. Acesta este un cont de pasiv, care se creditează cu :

Suma creditelor pe termen lung primite;

Diferențele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la închiderea exercițiului financiar, a creditelor în valută;

și se debitează cu:

Suma creditelor rambursate;

Diferențele favorabile de curs valutar rezultate din evaluarea creditelor în valută la închiderea exercițiului financiar precum și la rambursarea acestora.

Soldul creditor al contului reprezintă creditele pe termen lung nerambursate.

Contul 168 “Dobânzi aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate”, cont cu ajutorul căruia se ține evidența dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor din emisiunea de obligațiuni, creditelor bancare pe termen lung, datoriilor ce privesc imobilizările financiare, precum și celor aferente altor împrumuturi și datorii asimilate. Acesta este de asemenea un cont de pasiv, care se creditează cu:

Valoarea dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate;

Valoarea dobânzilor evidențiate în avans potrivit prevederilor contractuale;

Diferențele nefavorabile de curs valutar aferente dobânzilor datorate în valută, rezultate în urma evaluării acestora la încheierea exercițiului financiar;

Și se debitează cu:

Suma dobânzilor plătite;

Valoarea dobânzilor datorate și facturate potrivit prevederilor contractuale, în cazul leasingului financiar;

Diferențe favorabile de curs valutar aferente dobânzilor datorate în valută, rezultate în urma evaluării acestora la încheierea exercițiului financiar precum și la rambursarea acestora.

Soldul creditor al contului reprezintă dobânzile datorate și neplătite.

Problema împrumuturilor și a costurilor lor este una de o importanță capitală în contabilitate. Întrebarea care se pune este: suportarea costurilor împrumuturilor se face prin includerea în cheltuieli sau prin capitalizarea acestora (în anumite condiții)?

Contabilitatea leasingului

Din punct de vedere contabil, doar leasingul financiar este considerat credit pe termen mediu sau lung, deoarece în contabilitate se înregistrează bunul achiziționat prin leasing, și acesta se și amortizează, pe când la leasingul operațional, lunar se înregistrează doar redevența pe care locatarul o plătește locatorului.

Înregistrările care apar în contabilitatea locatarului, atunci când acesta ia în leasing un activ fix:

Înregistrarea avansului;

Plata avansului (prima rată);

Primirea bunului;

Înregistrarea dobânzii aferente;

Regularizarea avansului;

Plata ratei și înregistrarea dobânzilor aferente;

Înregistrarea amortizării;

Plata valorii reziduale (la care nu se mai plătește dobândă, și care reprezintă de fapt ultima rată stabilită prin contractul de leasing);

Înregistrarea amortizării.

Capitolul 2. Prezentarea firmei UNICOM SA GALAȚI

2.1. Prezentarea generală

Societatea Unicom a fost înființată în anul 1959, sub denumirea ICOR, cu scopul de a construi locuințe și alte clădiri civile în orașul Galați. A construit, practic, cam jumătate dintre blocurile din oraș, precum și obiective precum Palatul Justiției, Palatul Telefoanelor, sediile BCR și Băncii Agricole, Direcția de Finanțe, noua gară CFR și Casa de Cultură a Studenților. Firma s-a privatizat în anul 1992, când a fost preluată de către asociația salariaților. În acel moment, avea peste 1200 de angajați, însă numărul lor a scăzut permanent, iar în prezent mai sunt în jur de 50. Domeniul de activitate este construcții și distribuție materiale auxiliare construcții.

Ca urmare a activității pe piața românească firma a ajuns la:

cifra de afaceri 2017: 1.907.000 lei;

cifra de afaceri 2018: 2.573.000 lei;

cifra de afaceri 2019: 1.727.000 lei;

echipă: 50 angajați.

Principalii furnizori ai UNICOM SA GALAȚI sunt:

ENECRIS SRL;

VESUVIUS REFRACTORIES SRL;

GIPLAST BALKANS SRL;

RIFCA SRL;

SC ROCAST EST SRL;

KATY SRL;

CONEX SRL;

FIGRAN SRL;

GEOMETRIC SRL.

Piața de desfacere a firmei UNICOM SA GALAȚI este întreg teritoriul României și a Republicii Moldova. Produsele sunt livrate în 24 ore către clienții la nivel național. Dezvoltându-se într-un ritm susținut, cu pași mici și siguri, prin redimensionarea și extinderea capacitații afacerii, datorită unui management eficient și inspirat, s-a ajuns în prezent la existența a :

sediul central la Galați;

depozit central cu o capacitate de 2000 mp;

13 filiale cu depozite proprii;

4 distribuitori locali;

140 autovehicule.

Pentru produsele distribuite, UNICOM SA GALAȚI asigura o gamă completă de servicii:

consultanță de marketing;

lansarea pe piață a produselor noi (brandbuilding);

suport tehnic pentru vânzare;

vizibilitate;

mercantizare;

demonstrații de produs la punctele de vânzare;

training de produs;

pregătirea produselor pentru vânzare;

sistem automatizat de preluare a comenzilor(SFA).

Pe termen scurt, UNICOM SA GALAȚI și-a propus să extindă spațiul prin construirea unui atelier de producție și depozitare în vederea asigurării unui flux de producție eficient pentru nouă unitate de producție profile de aluminiu pentru a se menține competitiva într-un mediu concurențial stimulat de exigențele în continuă creștere ale utilizatorilor și de standardele UE. Pe termen mediu și lung, UNICOM SA GALAȚI are în vedere îmbunătățirea poziției firmei pe piața internă și externă, prin creșterea productivității muncii, menținerea înaltelor standarde de calitate a produselor, dezvoltarea gamei sortimentale, creșterea gradului de pregătire de specialitate a angajaților printr-un proces de formare continuă etc.

Figura 2.1. Structura personalului UNICOM SA GALAȚI

2.2. Evoluția principalilor indicatori financiari

Evoluția veniturilor firmei în perioada următorilor 5 ani nu cunoaște variații considerabile față de anul 2019, ultimul an încheiat cu situații financiare definitive, și cele prognozate pe anul 2020 la data elaborării prezenței analize. Fundamentarea veniturilor s-a făcut având la baza următoarele premise:

volumul constant al producției;

păstrarea constantă a prețurilor la nivelul celor din 2018;

capacitate de producție constantă.

Figura 2.2. Cifra de afaceri a firmei UNICOM SA GALAȚI pe ultimii 3 ani (lei)

Din rezultatele prezentate în figura de mai sus, se observă că cifra de afaceri a înregistrat o creștere de 25,89% în anul 2018 față de anul 2017, a înregistrat o scădere de 32,88% în anul 2019 față de anul 2018 și o scădere de 9,44% în anul 2019 față de anul 2017.

Fig.2.3. Rezultatele economico-financiare ale firmei în perioada 2017-2019

Pe baza datelor din figura de mai sus, se observă că cifra de afaceri, profitul net și profitul brut sunt mai mici în 2019 față de 2018, dar mai mari în 2018 față de 2017. Veniturile totale și cheltuielile totale din 2019 sunt mai mari decât în 2018, iar în 2018 sunt de asemenea mai mari decât în 2017.

Tabelul 2.1. Indicatorii firmei UNICOM SA GALAȚI pe anul 2019

Indicatorii din tabelul de mai sus sunt analizați pe fiecare an în parte în Capitolul 4 – Analiza economică pe baza bilanțului.

2.3. Analiza SWOT

Obiectivele principale ale analizei se referă la identificarea oportunităților și amenințărilor existente în exteriorul organizației, precum și la identificarea punctelor tari și puncte slabe ale firmei UNICOM SA GALAȚI, accentul fiind pus pe identificarea acelor combinații de oportunități și amenințări, respectiv puncte tari și puncte slabe care pot afecta comunicarea de marketing a firmei.

În cazul UNICOM SA GALAȚI sunt de evidețiat următoarele aspecte:

Puncte tari:

Experiența personalului;

Preocupări deosebite pentru inovație și creare de produse competitive;

Tehnologie avansată utilizată de firmă;

Atenție deosebită oferită nevoilor consumatorilor pe categorii;

Posibilitatea de a oferi locuri de muncă în cadrul firmei în diferite departamente ale acesteia;

Oferirea unui climat cât mai prielnic angajaților.

Puncte slabe:

Lipsa notorietății mărcii;

Grad scăzut de acoperire a pieței;

Lipsa unei politici de promovare clară și eficientă.

Oportunități:

Ritmul rapid de dezvoltare a pieței;

Potențialul amplu al pieței și al segmentelor țintă;

Existența unui potențial nevalorificat pe anumite piețe externe.

Amenințări:

Concurența formală (posibilitatea ca potențialii consumatori să prefere alte produse în locul celor oferite de firma SC TEMAD CO SRL);

Influența mediului cultural: comportamentele diferite de cumpărare și consum în diferite zone ale globului generează discrepanțe;

Influența mediului cultural: comportamentele diferite de cumpărare și consum în diferite zone ale globului generează discrepanțe.

Capitolul 3. Studiu de caz la UNICOM SA GALAȚI

3.1. Descrierea situației de fapt

UNICOM SA GALAȚI dorește obținerea unui credit în valoare de 150.000.000 lei pe o perioadă de 4 ani, pentru investiții (achiziționare autoutilitară Dacia). În acest scop a depus la sucursala Galați documentația necesară pentru obținerea unui credit, formată din:

Cererea de credit semnată de Flucuș Gheorghe, în calitate de asociat unic;

Bilanțul contabil, raportul de gestiune și contul de profit și pierdere încheiate pe ultimul an;

Situațiile privind „ Rezultatele financiare” și „Situația patrimoniului” pe ultimii 3 ani;

Balanța de verificare încheiată pentru ultima lună;

Bugetul de venituri și cheltuieli;

Situația prognozată a plăților și încasărilor aferente viitorilor 4 ani;

Proiectul graficului de rambursare a creditului și de plată a dobânzilor;

Lista garanțiilor propuse băncii pentru garantarea creditului solicitat;

Planul de afaceri.

3.2. Situația firmei

În vederea acordării creditului, banca cere și situația firmei la data de 31.01.2019 (ANEXA 1), care arată astfel:

Situația patrimonială a firmei:

Terenuri – 0 milioane lei;

Clădiri – 0 milioane lei;

Construcții speciale – 0 milioane lei;

Mașini, utilaje, instalații de lucru – 0 milioane lei;

Alte imobilizări – 40 milioane lei.

Stocurile erau în sumă de 288 milioane lei fiind formate din:

Stocurile erau în sumă de 288 milioane lei, fiind formate din:

Materii prime, materiale, obiecte de inventar – 8 milioane lei;

Mărfuri – 280 milioane lei.

Disponibilitățile bănești erau de 8 milioane lei aflate în casierie.

Capitalul subscris și vărsat era de 2 milioane lei.

Datoriile totale ale societății erau în sumă de 285 milioane lei împărțite astfel:

Furnizori – 68 milioane lei;

Alte datorii – 217 milioane lei datorii curente

Asociați conturi curente – 86 milioane lei;

Alte datorii – 38 milioane lei;

Dividende – 93 milioane lei.

Pasivele pe termen lung sunt în sumă de 51 milioane lei, alcătuite din capitaluri proprii.

Fondul de rulment = Capitaluri permanente – Active imobilizate = Active circulante – Datorii pe termen scurt =11 milioane lei, ceea ce arată că activele realizabile sunt mai mari decât datoriile curente cu scadență mai mică de 1 an, deci capitalurile permanente asigură finanțarea integrală a imobilizărilor nete, excedentul fiind utilizat pentru acoperirea financiară a unei părți din activele circulante.

Trezoreria netă = Fond de rulment – Nevoia de fond de rulment = 8 milioane lei, ceea ce denotă un excedent de finanțare. Ea este rezultatul echilibrului financiar, constituind dovada unei activități eficiente prin existența disponibilităților bănești în conturile bancare și în casă. Se remarcă dependența trezoreriei față de decalajele dintre încasările creanțelor și plățile datoriilor sacdente.

Pe baza datelor din balanța de verificare întocmită la data de 31.13.2019 și din situația financiară simplificată pe ultimii trei ani, banca face o analiză internă a societății comerciale cu ajutorul căreia se pot calcula indicatorii de analiză ai bonității clientului și totodată se poate previziona dinamica lor.

Variația absolută a elementelor din bilanțul contabil se calculează ca diferență între perioada curentă și cea anterioară: P1-P0 . Variația relativă, se calculează ca raport între perioada curentă și cea anterioară: . În tabelul de mai jos sunt prezentateatât elementele respective, cât și variațiile lor.

3.3. Referat de creditare

Banca Comercială Română, reprezentată prin Ofițerul de credit, Anuța Ilie, realizează un referat de creditare pentru a se stabili dacă se acordă sau nu care cuprinde următoarele date:

Date de identificare ale clientului:

Nume: UNICOM SA GALAȚI

Adresă: Str.Tecuci, nr.161, Galați

Client din anul: 1998

Cod ramură: 03

Cod CAEN: 522

Cod formă de proprietate: Z22

Giranți : Nu este cazul

Grup (debitor unic): Nu este cazul

Scopul referatului: Aprobarea unui credit în sumă de 150 milioane, pe o perioadă de 4 ani, pentru investiții – achiziționarea unui autoturism Dacia.

Descriere client: Societate comercială cu răspundere limitată, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțlui sub numărul J/08/474/1998, și având ca obiect de activitatea comerțul cu amănuntul al produselor alimentare și nealimentare.

Riscuri și metode de micșorare: Nu prezintă riscuri pentru bancă

Propuneri privind limita totală de expunere: 150 milioane lei, din care:

Angajamente : Credite provenite din perioadele anterioare : 0 milioane lei.

Angajamente noi propuse : 150 milioane lei.

Performanța financiară: B

Serviciul datoriei: 0 – 15 zile.

Descriere tranzacție: Aprobarea unui credit pentru investiții pe o perioadă de patru ani pentru achiziționarea unui autoturism Dacia.

Sursa de rambursare: Încasări din vânzarea mărfurilor.

Garanții: Ipoteca de rangul I asupra imobilului situate în Șinca Nouă, conform extrasului din Cartea Funciară proprietar fiind Uscoiu Valer. Valoarea rezultată în urma evaluării este de 400 milioane lei, conform raportului de evaluare întocmit la data de 14.02.2019.

Valoarea luată în garanție: 200 milioane lei.

Termen de rambursare: rate lunare egale în valoare de 3.125.000 lei, ultima rată fiind de 4 milioane lei, în data de 15.01.2029.

Preț: Dobânda 24% pe an revizuibilă în funcție de costul resurselor. Comision de gestiune 1.25% la volumul creditului acordat.

Comision de neutilizare de:

2,5% până la o lună,

3% peste o luna.

Obiectul creditului solicitat este aprobarea unui credit de 150 milioane lei pe o durată de 10 ani – pentru cumpărarea unui autoturism Dacia , care să deservească societatea – conform facturii proforme anexate. Valoarea aototurismului este de 180 milioane lei din care aportul propriu este de 30 milioane lei.

Datorită faptului că societatea are deschise 3 magazine mixte, iar politica firmei este de a menține cele 7 locuri de muncă și chiar de a mai crea altele noi, un mijloc de transport înscris pe firmă este mai mult decât necesar, în condițiile în care distanța până la Brașov, de unde se face aprovizionarea precum și alte deplasări în interesul firmei, este de 60 kilometri.

Mijlocul de transport va micșora timpul de deplasare și va ajuta la buna aprovizionare a magazinelor cu produse diversificate și proaspete.

Relația cu Banca Comercială Română

UNICOM SA GALAȚI are cont deschis la Banca Comercială Română din 1998 și derulează toate operațiunile de încasări și plăți prin aceeași bancă. Rulajul creditor al contului este de 91 milioane lei la 31.01.2019.

Tabelul 3.1. Comisioane în evoluție pentru anii 2017 și 2018

Societatea nu este înregistrată la Centrala Incidentelor de Plată cu incidente de plăți și nu se află în evidențele C R B.

Alte elemente excepționale nu sunt.

Garanția,este formată din casă și teren de 1.239 mp, situată în Galați.

Evaluarea garanției a fost realizată de inginer Iacob Eugenia, în calitate de reprezentantă a ANEVAR, care pe baza caracteristicilor constructive a determinat valoarea actuală rămasă a construcției pe baza valorii de înlocuire – de – nou obținută prin metoda reconstituirii costurilor de realizare și pe baza gradului de uzură fizică și reală la 596,22$/mp de suprafață construită, restul terenului fiind evaluat la1,5$/mp.

Valoarea construcției (în USD) = 100mp · 596,22$/mp = 59.622$

Valoarea construcției (în lei) = 59.622$ · 32.914 lei/$ = 1.962.398.508 lei

Valoarea terenului(în USD) = 1.139mp · 1.5$/mp = 1.708,5$

Valoarea terenului(în lei) = 1.708,5$ · 32.914lei/$ = 56.233.569 lei

Valoarea rămasă reală totală = 1.962.398.508+56.233.569=2.018.632.077lei

Valoarea de piață =(0.2-0.3)Valoarea rămasă reală totală = între 403.726.415 lei și 605.589.623lei.

Valoarea estimată = 400 milioane lei

Valoare luată în garanție = 200 milioane lei

3.4. Contract de creditare

Banca Comercială Română hotărăște să acorde creditul și în acest sens se încheie un contract de credit în care se specifică :

Valoarea împrumutului acordat: 150.000 lei;

Termenul: 4 ani;

Dobânda curentă: 24% pe an, care poate fi modificată până la nivelul de 60% pe an;

Comisionul de gestiune: 1% calculat la valoarea plafonului aprobat, și care se percepe o singură dată;

Comision de neutralizare: 2,5% pe an pe o perioadă de peste o lună, și 3% pe un an pe o perioadă de peste o lună din suma plafonului neutilizat.

În contractul de credit se menționează creșterea nivelului dobânzii în cazul întărzierii plății creditelor și/sau dobânzilor, astfel:

pentru creditele care sunt rambursate până la 7 zile inclusiv, de la data scadenței, li se percepe o dobândă de 24%;

pentru creditele care înregistrează o întârziere de peste 8 zile dar până în 30 de zile se percepe un nivel de dobândă de 25% pe an

pentru creditele care depășesc 30 de zile ca perioadă de întârziere, se percepe un nivel al dobânzii de 27% pe an.

De comun acord s-a stabilit că vor fi 48 de rate lunare egale în valoare, de câte 3.125 lei, scadente în data de 15 a fiecărei luni, ultima rată fiind în 15.02.2029, conform anexei în care se prezintă scadențele, ratele și dobânzile de plată la data acordării creditului.

Dobânda se va calcula conform următoarei formule:

Dobânda =

În cazul în care în termen de cel mult 30 de zile de la înregistrarea creditelor restante nu se creează disponibil în contul curent pentru rambursarea acestora, începând cu a 31-a zi pentru creditele restante respective se va aplica dobânda de 34% pe an iar pentru creditele curente se va aplica o dobândă majorată cu 7% pe an peste dobânda curentă.

Împrumutatul se obligă să garanteze creditul în sumă de 150.000 lei și dobânzile aferente cu următoarele garanții constituite în favoarea băncii, astfel:

Cesionarea obligatorie în favoarea băncii a cash flow-ului împrumutatului care se va derula prin conturi deschise la bancă

Ipotecă de rangul I asupra casei, curții de 458 mp și grădinii de 781 mp situată în Galați.

Totalul garanțiilor luate este de 200.000 lei.

Obligațiile împrumutatului sunt:

Să utilizeze creditul aprobat numai în scopul pentru care a fost acordat;

Să restituie băncii creditul utilizat și să achite dobânda și comisioanele bancare la termenele prevăzute în prezentul contract;

Împrumutatul se obligă să reflecte corect și la zi în evidențele sale contabile toate operațiunile privind acordarea, utilizarea și rambursarea creditului;

Să depună la bancă până la 25 ale lunii curente pentru luna expirată, bilanțul contabil, situațiile contabile periodice, balanțele de verificare, situația patrimoniului și rezultatele financiare;

Să pună la dispoziția băncii toate documentele solicitate;

Să menționeze pe documentele de plată poziția din documentarii, unde se regăsește cheltuiala, precum și sursa din care se efectuează plata în cazul creditelor pentru investiții;

Să deruleze prin BCR fluxurile de lichidități pe toată perioada de creditare.

Banca are dreptul să verifice, inclusiv la sediul împrumutatului, respectarea condițiilor în care s-a acordat creditul, destinația creditului, existența permanentă și integritatea garanțiilor asiguratorii pe toată perioada creditării.

Înstrăinarea, degradarea, păstrarea sau utilizarea bunurilor admise în garanție în condiții necorespunzătoare, precum și minusurile de garanție constate, dau dreptul băncii de a retrage creditul negarantat înainte de scadențele stabilite.

Banca va anula creditul aprobat, în cazul furnizării de către împrumutat a unor date nereale, trecând la rambursarea acestuia după expirarea unui termen de preaviz de 5 zile, dat în scris.

Banca va întrerupe imediat, fără preaviz, utilizarea creditului aprobat în cazul în care împrumutatul nu a respectat prevederile prezentului contract.

Banca are următoarele obligații:

În cazul în care împrumutatul nu își îndeplinește oricare din obligațiile asumate prin prezentul contract, banca poate declara toate celelalte credite acordate de BCR, scadente și plătibile cu toate dobânzile aferente, comisioanele, spezele și oricare alte sume datorate.

Să rezilieze unilateral contractul de credit printr-o adresă scrisă, fără preaviz sau altă formalitate, în cazul neexecutării de către împrumutat a oricărei obligații asumate prin prezentul contract sau în cazul în care situația economico-financiară a acestuia nu mai asigură condiții de rambursare a creditului; rezilierea acționează de deplin drept, fără a fi necesară punerea în întârziere a împrumutatului și fără orice altă formalitate prealabilă; la data rezilierii contractului, obligațiile de plată ale împrumutatului devin exigibile.

Să recupereze pe calea executării silite sumele datorate de către împrumutat în și pe baza prezentului contract ori de câte ori acesta a fost reziliat sau în situația în care împrumutatul nu și-a îndeplinit obligațiile asumate prin semnarea prezentului contract.

Să încaseze din conturile împrumutatului, fără acceptul acestuia, obligațiile scadente rezultate din prezentul contract, cu prioritate față de alte datorii ale acestuia, cu excepțiile prevăzute de lege.

Banca nu preia riscul politic sau cel ce decurge din calamitățile naturale și nu răspunde de autenticitatea documentelor prezentate de împrumutat.

Relațiile reciproce dintre părțile contractante, nereglementate prin prezentul contract sunt supuse regulilor generale de creditare și celorlalte instrucțiuni și norme de lucru ale băncii în vigoare în prezent.

În contract se mai specifică următoarele:

Împrumutatul se obligă să declare băncii dacă are alte contracte de credite și cu alte societăți bancare și care sunt garanțiile acestora.

Litigiile de orice fel dintre părțile contractante și nerezolvate pe cale amiabilă vor fi soluționate de instanțele judecătorești competente.

Prezentul contract are valoare de înscris autentic și constituie titlu executoriu.

Modificarea prevederilor prezentului contract poate făcută numai prin acordul ambelor părți pe baza unui act adițional.

Prezentul contract intră în vigoare la data semnării lui. Nici o tragere din credit nu se va efectua înaintea încheierii contractelor de garanție și înregistrării acestora conform dispozițiilor legale.

Contractul își încetează valabilitatea la data rambursării integrale a creditului și achitării dobânzilor aferente, comisioanelor, spezelor și oricăror altor sume datorate.

Acest contract a fost realizat în 3 exemplare, fiecare fiind semnată de toate părțile: de reprezentantul băncii, de cel al UNICOM SA GALAȚI, și binențeles de girant.

3.5. Înregistrarea în contabilitate a creditului

În luna ianuarie 2017, firma UNICOM SA GALAȚI încasează un credit bancar pe 4 ani, în valoare de 150.000 lei, rata dobânzii = 24%/an. Rambursarea se va face lunar, prin anuități constante, în baza planului de rambursare primit de la bancă. Pentru obținerea creditului, firma a prezentat băncii ca garanție cesionarea obligatorie în favoarea băncii a cash flow-ului împrumutatului care se va derula prin conturi deschise la bancă, în valoare de 200.000 lei.

Calcularea anuităților constante:

AC = , unde:

AC – anuități constante;

C – creditul bancar;

d – rata dobânzii;

n – termenul de rambursare.

AC = = 62.381 lei/an

Întocmirea planului amortizare financiară:

Firma încasează creditul în valoare de 150.000 lei:

„Conturi la bănci în lei” = ”Credite bancare pe termen lung”

5121 = 1621 150.000

Firma înregistrează pe cheltuieli dobânda de plată din anul 2017 în valoare de 36.000 lei:

”Cheltuieli privind dobânzile” = ”Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung”

666 = 1682 36.000

Firma plătește din cont rata și dobânda anului 2017 în valoare de 62.381 lei:

% = ”Conturi la bănci în lei”
”Credite bancare pe termen lung”
”Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung”

% = 5121 62.381
1621 26.381
1682 36.000

Firma înregistrează pe cheltuieli dobânda de plată din anul 2018 în valoare de 29.670 lei:

”Cheltuieli privind dobânzile” = ”Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung”

666 = 1682 29.670

Firma plătește din cont rata și dobânda anului 2018 în valoare de 62.381 lei:

% = ”Conturi la bănci în lei”
”Credite bancare pe termen lung”
”Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung”

% = 5121 62.381
1621 32.711
1682 29.670

Firma înregistrează pe cheltuieli dobânda de plată din anul 2019 în valoare de 21.820 lei:

”Cheltuieli privind dobânzile” = ”Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung”

666 = 1682 21.820

Firma plătește din cont rata și dobânda anului 2019 în valoare de 62.381 lei:

% = ”Conturi la bănci în lei”
”Credite bancare pe termen lung”
”Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung”

% = 5121 62.381
1621 40.561
1682 21.820

Firma înregistrează pe cheltuieli dobânda de plată din anul 2020 în valoare de 12.034 lei:

”Cheltuieli privind dobânzile” = ”Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung”

666 = 1682 12.034

Firma plătește din cont rata și dobânda anului 2020 în valoare de 62.381 lei:

% = ”Conturi la bănci în lei”
”Credite bancare pe termen lung”
”Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung”

% = 5121 62.381
1621 50.347
1682 12.034

*************************************************************************

În luna ianuarie 2018, firma UNICOM SA GALAȚI încasează un credit bancar pe 5 ani, în valoare de 100.000 lei, rata dobânzii = 15%/an. Rambursarea se va face lunar, prin anuități variabile, în baza planului de rambursare primit de la bancă. Pentru obținerea creditului, firma a prezentat băncii ca garanție ipotecă de rangul I asupra casei, curții de 458 mp și grădinii de 781 mp situată în Galați, în valoare de 12.000 lei.

Calcularea ratei constante a împrumutului:

RC = , unde:

RC – rata constantă;

C – creditul bancar;

n – termenul de rambursare.

RC = = 20.000 lei/an

Întocmirea planului de amortizare financiară:

Firma încasează creditul în valoare de 100.000 lei:

„Conturi la bănci în lei” = ”Credite bancare pe termen lung”

5121 = 1621 100.000

Firma înregistrează pe cheltuieli dobânda de plată din anul 2018 în valoare de 15.000 lei:

”Cheltuieli privind dobânzile” = ”Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung”

666 = 1682 15.000

Firma plătește din cont rata și dobânda anului 2018 în valoare de 35.000 lei:

% = ”Conturi la bănci în lei”
”Credite bancare pe termen lung”
”Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung”

% = 5121 35.000
1621 20.000
1682 15.000

Firma înregistrează pe cheltuieli dobânda de plată din anul 2019 în valoare de 12.000 lei:

”Cheltuieli privind dobânzile” = ”Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung”

666 = 1682 12.000

Firma plătește din cont rata și dobânda anului 2019 în valoare de 32.000 lei:

% = ”Conturi la bănci în lei”
”Credite bancare pe termen lung”
”Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung”

% = 5121 32.000
1621 20.000
1682 12.000

Firma înregistrează pe cheltuieli dobânda de plată din anul 2020 în valoare de 9.000 lei:

”Cheltuieli privind dobânzile” = ”Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung”

666 = 1682 9.000

Firma plătește din cont rata și dobânda anului 2019 în valoare de 62.381 lei:

% = ”Conturi la bănci în lei”
”Credite bancare pe termen lung”
”Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung”

% = 5121 29.000
1621 20.000
1682 9.000

Firma înregistrează pe cheltuieli dobânda de plată din anul 2021 în valoare de 6.000 lei:

”Cheltuieli privind dobânzile” = ”Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung”

666 = 1682 6.000

Firma plătește din cont rata și dobânda anului 2021 în valoare de 26.000 lei:

% = ”Conturi la bănci în lei”
”Credite bancare pe termen lung”
”Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung”

% = 5121 26.000
1621 20.000
1682 6.000

Firma înregistrează pe cheltuieli dobânda de plată din anul 2022 în valoare de 3.000 lei:

”Cheltuieli privind dobânzile” = ”Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung”

666 = 1682 3.000

Firma plătește din cont rata și dobânda anului 2022 în valoare de 23.000 lei:

% = ”Conturi la bănci în lei”
”Credite bancare pe termen lung”
”Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung”

% = 5121 23.000
1621 20.000
1682 3.000

*************************************************************************

În luna ianuarie 2019, firma UNICOM SA GALAȚI încasează un credit bancar pe 4 ani, în valoare de 37.500 $, rata dobânzii = 24%/an. Rambursarea se va face lunar, prin anuități constante, în baza planului de rambursare primit de la bancă. Pentru obținerea creditului, firma a prezentat băncii ca garanție cesionarea obligatorie în favoarea băncii a cash flow-ului împrumutatului care se va derula prin conturi deschise la bancă, în valoare de 40.000 $.

Calcularea anuităților constante:

AC = , unde:

AC – anuități constante;

C – creditul bancar;

d – rata dobânzii;

n – termenul de rambursare.

AC = = 15.595 $/an

Întocmirea planului amortizare financiară în devize:

Firma încasează creditul în valoare de 37.500 $:

„Conturi la bănci în valută” = ”Credite bancare pe termen lung”

5124 = 1621 150.000 (37.500$*4lei/$)

Firma înregistrează pe cheltuieli dobânda de plată din anul 2019, în valoare de 9.000$, la cursul plății = 3,8 lei/$:

D2019 = 9.000 $ * 3,8 lei/$ = 34.200 lei

”Cheltuieli privind dobânzile” = ”Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung”

666 = 1682 34.200

Firma plătește dobânda anului 2019, la același curs:

”Dobânzi aferente creditelor = ”Conturi la bănci în valută”
bancare pe termen lung”

1682 = 5124 34.200

Firma plătește rata anului 2019, în valoare de 6.595 $, la cursul plății (3,8 lei/$), iar fiindcă cursul plății este mai mic decât cursul initial (4 lei/$), firma va avea un venit din diferențe de curs valutar:

CI = 4 lei/$, CP = 3,8 lei/$ venit

”Credite bancare pe termen lung” = %
”Conturi la bănci în devize”
”Venituri din diferențe
de curs valutar”
1621 = % 26.380 (6.595$*4lei/$)
5124 25.061 (6.595$*3,8lei/$)
765 1.319 (6.595$*0,2lei/$)

La sfârșitul anului 2019, valoarea rămasă este 30.905 $ și se calculează la cursul oficial (4,2 lei/$), iar fiindcă acesta este mai mare decât cursul initial (4 lei/$), firma va înregistra o cheltuială din diferențe de curs valutar:

CI = 4 lei/$, CO1 = 4,2 lei/$ cheltuială

30.905 $ * (4,2 lei/$ – 4 lei/$) = 6.181 lei

”Cheltuieli din diferențe = ”Credite bancare
de curs valutar” pe termen lung”

665 = 1621 6.181

Firma înregistrează pe cheltuieli dobânda de plată din anul 2020, în valoare de 7.417$, la cursul plății = 4,1 lei/$:

D2020 = 7.417 $ * 4,1 lei/$ = 30.410 lei

”Cheltuieli privind dobânzile” = ”Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung”

666 = 1682 30.410

Firma plătește dobânda anului 2020, la același curs:

”Dobânzi aferente creditelor = ”Conturi la bănci în valută”
bancare pe termen lung”

1682 = 5124 30.410

Firma plătește rata anului 2020, în valoare de 8.178 $, la cursul plății (4,1 lei/$), iar fiindcă cursul plății este mai mic decât cursul oficial al anului precedent (4,2 lei/$), firma va avea un venit din diferențe de curs valutar:

CO2019 = 4,2 lei/$, CP = 4,1 lei/$ venit

”Credite bancare pe termen lung” = %
”Conturi la bănci în devize”
”Venituri din diferențe
de curs valutar”
1621 = % 34.348 (8.178$*4,2lei/$)
5124 33.530 (8.178$*4,1lei/$)
765 818 (8.178$*0,1lei/$)

La sfârșitul anului 2020, valoarea rămasă este 22.727 $ și se calculează la cursul oficial (3,9 lei/$), iar fiindcă acesta este mai mic decât cursul oficial al anului precedent (4,2 lei/$), firma va înregistra un venit din diferențe de curs valutar:

CO2019 = 4,2 lei/$, CO2020 = 3,9 lei/$ venit

22.727 $ * (4,2 lei/$ – 3,9 lei/$) = 6.818 lei

”Credite bancare = ”Venituri din diferențe
pe termen lung” de curs valutar”

1621 = 765 6.818

Firma înregistrează pe cheltuieli dobânda de plată din anul 2021, în valoare de 5.455$, la cursul plății = 4 lei/$:

D2021 = 5.455 $ * 4 lei/$ = 21.820 lei

”Cheltuieli privind dobânzile” = ”Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung”

666 = 1682 21.820

Firma plătește dobânda anului 2021, la același curs:

”Dobânzi aferente creditelor = ”Conturi la bănci în valută”
bancare pe termen lung”

1682 = 5124 21.820

Firma plătește rata anului 2021, în valoare de 10.140 $, la cursul plății (4 lei/$), iar fiindcă cursul plății este mai mare decât cursul oficial al anului precedent (3,9 lei/$), firma va avea cheltuială din diferențe de curs valutar:

CO2020 = 3,9 lei/$, CP = 4 lei/$ cheltuială

% = ”Conturi la bănci în devize”

”Credite bancare pe termen lung”

”Cheltuieli din diferențe
de curs valutar”
% = 5124 40.560 (10.140$*4lei/$)
1621 39.546 (10.140$*3,9lei/$)
665 1.014 (10.140$*0,1lei/$)

La sfârșitul anului 2021, valoarea rămasă este 12.587 $ și se calculează la cursul oficial (4,2 lei/$), iar fiindcă acesta este mai mare decât cursul oficial al anului precedent (3,9 lei/$), firma va înregistra o cheltuială din diferențe de curs valutar:

CO2020 = 3,9 lei/$, CO2021 = 4,2 lei/$ cheltuială

12.587 $ * (4,2 lei/$ – 3,9 lei/$) = 3.776 lei

”Cheltuieli din diferențe = ”Credite bancare
de curs valutar” pe termen lung”

665 = 1621 3.776

Firma înregistrează pe cheltuieli dobânda de plată din anul 2022, în valoare de 3.008$, la cursul plății = 4,1 lei/$:

D2022 = 3.008 $ * 4,1 lei/$ = 12.333 lei

”Cheltuieli privind dobânzile” = ”Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung”

666 = 1682 12.333

Firma plătește dobânda anului 2022, la același curs:

”Dobânzi aferente creditelor = ”Conturi la bănci în valută”
bancare pe termen lung”

1682 = 5124 12.333

Firma plătește rata anului 2022, în valoare de 12.587 $, la cursul plății (4,1 lei/$), iar fiindcă cursul plății este mai mic decât cursul oficial al anului precedent (4,2 lei/$), firma va avea un venit din diferențe de curs valutar:

CO2021 = 4,2 lei/$, CP = 4,1 lei/$ venit

”Credite bancare pe termen lung” = %
”Conturi la bănci în devize”
”Venituri din diferențe
de curs valutar”
1621 = % 52.865 (12.587$*4,2lei/$)
5124 51.607 (12.587$*4,1lei/$)
765 1.258 (12.587$*0,1lei/$)

La sfârșitul anului 2022, întrucât valoarea rămasă este 0, nu mai există înregistrări.

*************************************************************************

În luna iulie 2019, firma UNICOM SA GALAȚI încasează un credit bancar pe 6 ani, în valoare de 30.000€, rata dobânzii = 10%/an. Rambursarea se va face lunar, prin anuități variabile, în baza planului de rambursare primit de la bancă. Pentru obținerea creditului, firma a prezentat băncii ca garanție ipotecă de rangul I asupra casei, curții de 458 mp și grădinii de 781 mp situată în Galați, în valoare de 35.000€.

Calcularea ratei constante a împrumutului:

RC = , unde:

RC – rata constantă;

C – creditul bancar;

n – termenul de rambursare.

RC = = 5.000€/an

Întocmirea planului de amortizare financiară în devize:

Firma încasează creditul în valoare de

„Conturi la bănci în valută” = ”Credite bancare pe termen lung”

5124 = 1621 135.000 (30.000€*4,5lei/€)

Firma înregistrează pe cheltuieli dobânda de plată din anul 1, în valoare de 3.000€, la cursul plății = 4,6 lei/:€

D1 = 3.000€ * 4,6 lei/€ = 13.800 lei

”Cheltuieli privind dobânzile” = ”Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung”

666 = 1682 13.800

Firma plătește dobânda anului 1, la același curs:

”Dobânzi aferente creditelor = ”Conturi la bănci în valută”
bancare pe termen lung”

1682 = 5124 13.800

Firma plătește rata anului 1, în valoare de 5.000€, la cursul plății (4,6 lei/€), iar fiindcă cursul plății este mai mare decât cursul initial (4,5 lei/€), firma va înregistra cheltuieli din diferențe de curs valutar:

CI = 4,5 lei/€, CP = 4,6 lei/€ cheltuială

% = ”Conturi la bănci în devize”

”Credite bancare pe termen lung”

”Cheltuieli din diferențe
de curs valutar”
% = 5124 23.000 (5.000$*4,6lei/€)
1621 22.500 (5.000$*4,5lei/€)
665 500 (5.000$*0,1lei/€)

La sfârșitul anului 1, valoarea rămasă este 25.000€ și se calculează la cursul oficial (4,7 lei/€), iar fiindcă acesta este mai mare decât cursul initial (4,5 lei/€), firma va înregistra o cheltuială din diferențe de curs valutar:

CI = 4,5 lei/€, CO1 = 4,7 lei/€ cheltuială

25.000€ * (4,7 lei/€ – 4,5 lei/€) = 5.000 lei

”Cheltuieli din diferențe = ”Credite bancare
de curs valutar” pe termen lung”

665 = 1621 5.000

Firma înregistrează pe cheltuieli dobânda de plată din anul 2, în valoare de 2.500€, la cursul plății = 4,5 lei/€:

D2 = 2.500€ * 4,5 lei/€ = 11.250 lei

”Cheltuieli privind dobânzile” = ”Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung”

666 = 1682 11.250

Firma plătește dobânda anului 2, la același curs:

”Dobânzi aferente creditelor = ”Conturi la bănci în valută”
bancare pe termen lung”

1682 = 5124 11.250

Firma plătește rata anului 2, în valoare de 5.000€, la cursul plății (4,5 lei/€), iar fiindcă cursul plății este mai mic decât cursul oficial al anului precedent (4,7 lei/€), firma va avea un venit din diferențe de curs valutar:

CO1 = 4,7 lei/€, CP = 4,5 lei/€ venit

”Credite bancare pe termen lung” = %
”Conturi la bănci în devize”
”Venituri din diferențe
de curs valutar”
1621 = % 23.500 (5.000€*4,7lei/€)
5124 22.500 (5.000€*4,5lei/€)
765 1.000 (5.000€*0,2lei/€)

La sfârșitul anului 2, valoarea rămasă este 20.000€ și se calculează la cursul oficial (4,4 lei/€), iar fiindcă acesta este mai mic decât cursul oficial al anului precedent (4,7 lei/€), firma va înregistra un venit din diferențe de curs valutar:

CO1 = 4,7 lei/€, CO2 = 4,4 lei/€ venit

20.000€ * (4,7 lei/€ – 4,4 lei/€) = 6.000 lei

”Credite bancare = ”Venituri din diferențe
pe termen lung” de curs valutar”

1621 = 765 6.000

Firma înregistrează pe cheltuieli dobânda de plată din anul 3, în valoare de 2.000€, la cursul plății = 4,8 lei/€:

D3 = 2.000€ * 4,8 lei/€ = 9.600 lei

”Cheltuieli privind dobânzile” = ”Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung”

666 = 1682 9.600

Firma plătește dobânda anului 3, la același curs:

”Dobânzi aferente creditelor = ”Conturi la bănci în valută”
bancare pe termen lung”

1682 = 5124 9.600

Firma plătește rata anului 3, în valoare de 5.000€, la cursul plății (4,8 lei/€), iar fiindcă cursul plății este mai mare decât cursul oficial al anului precedent (4,4 lei/€), firma va avea cheltuială din diferențe de curs valutar:

CO2 = 4,4 lei/€, CP = 4,8 lei/€ cheltuială

% = ”Conturi la bănci în devize”

”Credite bancare pe termen lung”

”Cheltuieli din diferențe
de curs valutar”
% = 5124 24.000 (5.000€*4,8lei/€)
1621 22.000 (5.000€*4,4lei/€)
665 2.000 (5.000€*0,4lei/€)

La sfârșitul anului 3, valoarea rămasă este 15.000€ și se calculează la cursul oficial (4,6 lei/€), iar fiindcă acesta este mai mare decât cursul oficial al anului precedent (4,4 lei/€), firma va înregistra o cheltuială din diferențe de curs valutar:

CO2 = 4,4 lei/€, CO3 = 4,6 lei/€ cheltuială

15.000€ * (4,6 lei/€ – 4,4 lei/€) = 3.000 lei

”Cheltuieli din diferențe = ”Credite bancare
de curs valutar” pe termen lung”

665 = 1621 3.000

Firma înregistrează pe cheltuieli dobânda de plată din anul 4, în valoare de 1.500€, la cursul plății = 4,5 lei/€:

D4 = 1.500€ * 4,5 lei/€ = 6.750 lei

”Cheltuieli privind dobânzile” = ”Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung”

666 = 1682 6.750

Firma plătește dobânda anului 4, la același curs:

”Dobânzi aferente creditelor = ”Conturi la bănci în valută”
bancare pe termen lung”

1682 = 5124 6.750

Firma plătește rata anului 4, în valoare de 5.000€, la cursul plății (4,5 lei/€), iar fiindcă cursul plății este mai mic decât cursul oficial al anului precedent (4,6 lei/€), firma va avea un venit din diferențe de curs valutar:

CO3 = 4,6 lei/€, CP = 4,5 lei/€ venit

”Credite bancare pe termen lung” = %
”Conturi la bănci în devize”
”Venituri din diferențe
de curs valutar”
1621 = % 23.000 (5.000€*4,6lei/€)
5124 22.500 (5.000€*4,5lei/€)
765 500 (5.000€*0,1lei/€)

La sfârșitul anului 4, valoarea rămasă este 10.000€ și se calculează la cursul oficial (4,7 lei/€), iar fiindcă acesta este mai mare decât cursul oficial al anului precedent (4,6 lei/€), firma va înregistra o cheltuială din diferențe de curs valutar:

CO3 = 4,6 lei/€, CO4 = 4,7 lei/€ cheltuială

15.000€ * (4,7 lei/€ – 4,6 lei/€) = 1.500 lei

”Cheltuieli din diferențe = ”Credite bancare
de curs valutar” pe termen lung”

665 = 1621 1.500

Firma înregistrează pe cheltuieli dobânda de plată din anul 5, în valoare de 1.000€, la cursul plății = 4,6 lei/€:

D5 = 1.000€ * 4,6 lei/€ = 4.600 lei

”Cheltuieli privind dobânzile” = ”Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung”

666 = 1682 4.600

Firma plătește dobânda anului 5, la același curs:

”Dobânzi aferente creditelor = ”Conturi la bănci în valută”
bancare pe termen lung”

1682 = 5124 4.600

Firma plătește rata anului 5, în valoare de 5.000€, la cursul plății (4,6 lei/€), iar fiindcă cursul plății este mai mic decât cursul oficial al anului precedent (4,7 lei/€), firma va avea un venit din diferențe de curs valutar:

CO4 = 4,7 lei/€, CP = 4,6 lei/€ venit

”Credite bancare pe termen lung” = %
”Conturi la bănci în devize”
”Venituri din diferențe
de curs valutar”
1621 = % 23.500 (5.000€*4,7lei/€)
5124 23.000 (5.000€*4,6lei/€)
765 500 (5.000€*0,1lei/€)

La sfârșitul anului 5, valoarea rămasă este 5.000€ și se calculează la cursul oficial (4,5 lei/€), iar fiindcă acesta este mai mic decât cursul oficial al anului precedent (4,7 lei/€), firma va înregistra un venit din diferențe de curs valutar:

CO4 = 4,7 lei/€, CO5 = 4,5 lei/€ venit

5.000€ * (4,7 lei/€ – 4,5 lei/€) = 1.000 lei

”Credite bancare = ”Venituri din diferențe
pe termen lung” de curs valutar”

1621 = 765 1.000

Firma înregistrează pe cheltuieli dobânda de plată din anul 6, în valoare de 500€, la cursul plății = 4,7 lei/€:

D6 = 500€ * 4,7 lei/€ = 2.350 lei

”Cheltuieli privind dobânzile” = ”Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung”

666 = 1682 2.350

Firma plătește dobânda anului 6, la același curs:

”Dobânzi aferente creditelor = ”Conturi la bănci în valută”
bancare pe termen lung”

1682 = 5124 2.350

Firma plătește rata anului 6, în valoare de 5.000€, la cursul plății (4,7 lei/€), iar fiindcă cursul plății este mai mare decât cursul oficial al anului precedent (4,5 lei/€), firma va avea cheltuială din diferențe de curs valutar:

CO5 = 4,5 lei/€, CP = 4,7 lei/€ cheltuială

% = ”Conturi la bănci în devize”

”Credite bancare pe termen lung”

”Cheltuieli din diferențe
de curs valutar”
% = 5124 23.500 (5.000€*4,7lei/€)
1621 22.500 (5.000€*4,5lei/€)
665 1.000 (5.000€*0,2lei/€)

La sfârșitul anului 6, întrucât valoarea rămasă este 0, nu mai există înregistrări.

Capitolul 4. Analiza economică pe baza bilanțului

(ANEXA 2), (Tabelul 2.1.)

Analiza de structură se calculează pe fiecare perioadă în parte conform formulelor.

4.1. Ratele elementelor de activ

Ratele elementelor de activ =

Rata imobilizărilor corporale

2017: * 100 = 16,39%

2018: * 100 = 12,26%

2019: * 100 = 11,90%

Rata imobilizărilor corporale reflectă ponderea valorii activelor corporale și depinde de specificul activității desfășurate. În societatea UNICOM SA GALAȚI nivelul activelor imobilizate este foarte mic deoarece societatea desfășoară o activitate de comerț cu amănuntul și deși nivelul acestora a crescut în perioada studiată, nivelul activelor circulante a crescut într-un ritm mai mare, explicând astfel scăderea ratei activelor imobilizate.

Rata activelor circulante

2017: * 100 = 83,61%

2018: * 100 = 87,74%

2019: * 100 = 88,10%

Nivelul minim al activelor circulante este de 40% din totalul activelor, ponderea acestora fiind influențată deasemenea de specificul activității. Se observă că rata activelor circulante este crescătoare pentru că pe lângă activele imobilizate cresc și activele circulante, dar într-un ritm mai alert. Ca și rate complementare avem:

Rata stocurilor (RSt) =

Rata stocurilor depinde de sectorul de activitate al firmei, fiind mai ridicată la cele din sfera producției și distribuției și foarte scăzută la firmele din sfera serviciilor. Ea depinde și de durata ciclului de exploatare. Situația este considerată normală când nu depășește 50% din totalul activelor circulante.

2017: * 100 = 83,06%

2018: * 100 = 87,11%

2019: * 100 = 85,71%

În 2018 față de 2017, crește rata stocurilor, dar în 2019 scade.

Rata stocurilor în activele circulante (RSt/Ac) =

O situație normală impune existența unei corelații între indicele cifrei de afaceri și indicele modificării stocului conform relației: ICA>ISt, unde ICA este indicele cifrei de afaceri, iar ISt este indicele stocurilor.

În cazul societății studiate, ICA(1)=CA(2018)/CA(2017)=1,35; ISt(1)=St(2018)/St(2017)=1,82; deci ICA<ISt, ceea ce înseamnă că firma are stocurile mai mari decât cifra de afaceri ca urmare a măririi volumul de stocuri la un nivel superior celui al cifrei de afaceri. Cifra de afaceri exprimă de fapt gradul de valorificare al mărfurilor

ICA(2)=CA(2019)/CA(2018)=0,67; ISt(2)=St(2019)/St(2018)=1,04; deci, ICA<ISt, deși în mod normal, pentru o situație favorabilă, ar trebui ca ICA>ISt.

2017: * 100 = 99,35%

2018: * 100 = 99,28%

2019: * 100 = 97,29%

Rata stocurilor față de activele circulante scade în 2018 foarte puțin, aproape nesemnificativ, dar în 2019 scăderea este foarte vizibilă și determină scăderea stocurilor în total active, deoarece cresc disponibilitățile din casă și bancă.

Viteza de rotație a stocurilor =

Căile de accelerare a vitezei de rotație a activelor circulante se regăsesc în toate cele 3 stadii ale rotației capitalului investit, adică în aprovizionare, producție și desfacere.

2017: * 100 = 7,22 rotații

2018: * 100 = 9,29 rotații

2019: * 100 = 6 rotații

Se constată o creștere a vitezei de rotație a socurilor în perioada 2017-2019, de la 7,22 rotații la 9,29 rotații, ca urmare a valorificării stocurilor într-un ritm mai mare decât creșterea soldului mediu al stocurilor. În 2019, viteza de rotație a scăzut vertiginos, până la valoarea de 6 rotații, ca urmare a scăderii vânzărilor, și a creșterii soldului mediu al stocurilor.

Rata disponibilităților bănești și plasamentelor=

Această rată reflectă cele mai lichide elemente din totalul activelor. O valoare ridicată reflectă o situație favorabilă în termeni de echilibru financiar, dar poate fi și semnul deținerii unor resurse ineficient utilizate.

2017: * 100 = 0,55%

2018: * 100 = 0,63%

2019: * 100 = 2,38%

Rata disponibilităților și a plasamentelor este foarte scăzută, ceea ce arată că furnizorii pot fi plătiți doar în măsura în care sunt valorificate stocurile. Acest lucru este nefavorabil deoarece firma nu are mai deloc lichidități.

4.2. Ratele elementelor de pasiv

Ratele privind structura pasivului:

Cu ajutorul acestor rate se stabilește ponderea și evoluția principalelor categorii de surse ce participă la acoperirea mijloacelor economice ale întreprinderii.

Rata solvabilității finanțării =

Acest indicator reflectă măsura în care întreprinderea dispune de resurse financiare cu caracter permanent față de totalul resurselor fiind în acest timp un indicator de siguranță prin stabilitate în finanțare. Valoarea minimă care oferă stabilitate pentru întreprindere este de 50%.

2017: * 100 = 23,50%

2018: * 100 = 13,52%

2019: * 100 = 57,18%

În 2017 și în 2019, rata solvabilității firmei a fost foarte scăzută firma fiind într-o situație de instabilitate financiară care, dar în 2019 firma a revenit la normal, trecând de pragul minim al stabilității financiare de 50%.

Rata autonomiei financiare globale (RAFG)=

Această rată arată cât din patrimoniul firmei este finanțat din resursele proprii. Valoarea minimă admisibilă este de 33%, deși se consideră că resursele proprii ar trebui să contribuie la finanțare într-o proporție de până la 50%. Între aceste valori firma se poate îndatora însă trebuie să beneficieze de efectul de levier.

2017: * 100 = 1,09%

2018: * 100 = 0,63%

2019: * 100 = 0,60%

Societatea UNICOM SA GALAȚI are rata autonomiei financiare globale foarte mică, patrimoniul firmei fiind finanțat în cea mai mare măsură din datorii pe termen scurt, lucru care nu este deloc favorabil existând pentru viitor un risc mare al insolvabilității ca urmare al unor factori ca și: deteriorarea stocurilor, uzura fizică și morală a acestora, expirarea termenului de valabilitate al mărfurilor, etc.

Rata autonomiei financiare =

Prin rata autonomiei financiare se reflectă proporția participării capitalurilor proprii la capitalurile permanente, valoarea minimă fiind de 50%. Sub această limită întreprinderea se află într-o situație nefavorabilă în ceea ce privește riscul de insolvabilitate.

2017: * 100 = 100%

2018: * 100 = 100%

2019: * 100 = 100%

Se poate observa că firma își finanțează capitalurile permanente 100% din capitaluri proprii, deci nu a decurs la nici un fel de credit pe termen mediu și/sau lung.

Rata datoriilor pe termen scurt =

2017: * 100 = 8,74%

2018: * 100 = 15,72%

2019: * 100 = 16,36%

Rata datoriilor pe termen scurt crește în perioada 2017 – 2019, ca urmare a creșterii volumului de stocuri într-o măsură mai mare decât creșterea cifrei de afaceri aferente aceeași perioade.

Rata datoriilor totale =

Rata datoriilor totale arată măsura în care sursele împrumutate și atrase participă la finanțarea activității. Valoarea maximă admisibilă a acestora este de 66%, deși se consideră că o rată de 50% este mai sigură.

2017: * 100 = 76,50%

2018: * 100 = 86,48%

2019: * 100 = 84,82%

Se poate observa din calculele de mai sus că rata datoriilor totale a depășit valoarea maximă admisibilă de 66%, atingând în 2019 valoarea de 84,82%. Acest fapt se datorează cumpărării pe credit a mărfurilor, materiilor prime și a materialelor consumabile, valorificarea lor efectuându-se mult mai lent.

4.3. Analiza lichidității și solvabilității firmei

Rata lichidității generale =

Valoarea suprunitară a acestei rate este expresia existenței unui fond de rulment financiar care îi permite firmei să facă față incidentelor care apar în mișcarea activelor circulante sau a unor deteriorări a valorii acestora.

2017: * 100 = 109,29%

2018: * 100 = 101,45%

2019: * 100 = 103,86%

Cu cât această rată este mai mare de 100%, cu atât întreprinderea este pusă la adăpost de o insuficiență a trezoreriei, care ar putea fi determinată de rambursarea datoriilor la cererea creanțierilor.

Rata lichidității generale este cel mai utilizat mod de apreciere a solvabilității pe termen scurt, pentru că indică măsura în care drepturile creditorilor pe termen scurt sunt perfect acoperite de valoarea activelor care pot fi transformate în decursul unei perioade în lichidități.

Rata lichidității curente =

Lichiditatea curentă reprezintă capacitatea agentului economic de a-și onora creanțele din disponibilități. Rata lichidității curente ca să fie în limitele normale și să indice o situație favorabilă trebuie să fie cuprinsă între [0,8; 1].

2017: = 9,5

2018: = 5,54

2019: = 5,23

Rata lichidității curente tinde să fie în limitele normale, observându-se o scădere, ceea ce indică o îmbunătățire a situației firmei, care își poate acoperi creanțele din disponibilități în limita vânzărilor efectuate.

Rata lichidității imediate =

Această rată reprezintă capacitatea unui agent economic de a-și onora imediat obligațiile cu ajutorul disponibilităților din casă și din conturile bancare. Pentru o situație favorabilă lichiditatea imediată trebuie să fie mai mare de 30%.

2017: * 100 = 6,25%

2018: * 100 = 4%

2019: * 100 = 14,54%

Rata lichidității imediate este scăzută deasemenea practic aproape nici o creanță neputând fi plătită imediat ce apare, ci doar după ce stocurile sunt valorificate. Și din această rată rezultă că riscul insolvabilității este foarte ridicat.

Rata solvabilității patrimoniale =

Se apreciază că valoarea minimă trebuie să fie 30%, iar pentru a avea o situație favorabilă este bine ca aceat raport să fie mai mare decăt 50%; datoriile trebuie să fie mai mici decât capitalul propriu.

2017: * 100 = 23,62%

2018: * 100 = 13,52%

2019: * 100 = 15,18%

Se poate observa căci datoriile pe termen scurt cresc de la o perioadă la alta, din care cauză, rata solvabilității este sub valoarea de 30% și este în scădere continuă de la 23,62% în 2017 la 15,18% în 2019.

Rata solvabilității generale =

Rata solvabilității generale exprimă securitatea de care se bucură creditorii pe termen lung și scurt, precum și marja de creditare a întreprinderii. O valoare mai mare de 1,5 a acestei rate semnifică faptul că întreprinderea are capacitatea de a-și achita obligațiile bănești, imediate și îndepărtate, față de terți.

2017: * 100 = 1,31%

2018: * 100 = 1,16%

2019: * 100 = 1,18%

UNICOM SA GALAȚI are rata solvabilității generale sub valoarea de 1,5, deci furnizorii și-au asumat un risc de insolvabilitate crescut.

4.4. Analiza gradului de îndatorare al firmei

Starea de sănătate financiară a unei companii este reflectată și de gradul ei de îndatorare. Gradul de îndatorare este un indicator general al îndatorării și calculează proporția în care activul total este finanțat din alte surse decât cele proprii, cum sunt credite, furnizori, datorii la stat. El arată în ce măsură afacerea societății se sprijină pe bani împrumutați. Indicatorul este inversul solvabilității patrimoniale și poate avea valori mai mici sau egale cu 1.

Gradul de îndatorare = ==

Gradul de îndatorare 2017 = = 0,76 (76%)

Gradul de îndatorare 2018 = = 0,86 (86%)

Gradul de îndatorare 2019 = = 0,84 (84%)

În general, se consideră că un grad de îndatorare mai mic de 60% este foarte bun și reflectă un echilibru pe termen lung între sursele interne și cele externe ale firmei. În cazul firmei UNICOM SA GALAȚI, gradul de îndatorare este considerabil mai mare de 60%, în jur de 80%, ceea ce indică o dependență de credite – situație alarmantă.

Gradul de îndatorare al firmei este destul de mare, riscul asumat de creditori fiind direct proporțional cu el.

4.5. Aplicația informatică utilizată de firmă

Un program de contabilitate, pe lângă faptul că îți simplifică munca, îți oferă totodată și mai mult timp pentru tine. Într-o lume competitivă, când gestionarea informației în mod rapid poate face diferența, un soft de contabilitate înseamnă rezultate de succes, unde erorile, întârzierile, lipsa datelor nu își găsesc loc. De aceea, marea majoritate a firmelor folosesc un astfel de soft.

Societatea UNICOM SA GALAȚI folosește SAGA C, care este un software de contabilitate menit să răspundă cerințelor actuale ale contabilului, pentru a fi conectat permanent la informația de interes, astfel încât nimic din procesele repetitive, de rutină, să nu facă parte din activitatea sa. Orice modificare legislativă înseamnă și o actualizare automată în program. Este o soluție care permite informatizarea activității contabile pentru firme mici și mijlocii, cabinete de contabilitate sau contabili independenți. Programul este gratuit și nu are limitări.

Avantajele acestui program de contabilitate sunt:

Utilizarea unui nomenclator de parteneri și produse/servicii unice, integrate cu partea de vânzări/achiziții, adică alături de un modul de gestiune;

Utilizarea unor reglementări interne, prestabilite, astfel încât angajații să aplice același proces;

Automatizarea proceselor pentru a nu pierde timp cu activitățile manuale. În plus, generarea automată a facturilor recurente, la data scadentă, asigură siguranța faptului că nu există întârzieri în emiterea acestora, îmbunătățind astfel procesul de management al contractelor;

Validarea electronica a contractelor pentru a evita “plimbarea hârtiilor”;

Urmărirea proactivă a reînnoirilor și a scadențelor pentru a avea acces întotdeauna la actualizările curente. Urmărești astfel cu precizie în ce etapă se află fiecare contract.

Software-ul SAGA C. conține:

Contabilitate financiară (fișe de cont, balanțe, registrul jurnal, registrul inventar, bilanț cu generarea fișierelor pentru raportare, calcul impozit pe profit, declarațiile 100, 101, 392, 094);

Imobilizări;

Clienți / Furnizori (situații facturi, scadențar, situație avize de expediție, jurnale, declarațiile 300, 301, 390, 394);

Casa (lei, valută) / Banca (lei, valută) / Deconturi; (Fig.5.1.)

Salarii (cu generarea declarațiilor în format electronic și a registrului de evidență, plata pe card);

Producție (inclusiv pe baza de rețetar și/sau comenzi);

Operații interne cu stocuri (bonuri de consum, bonuri de predare/primire, transferuri, inventariere etc.);

Suport pentru operațiuni în valută (intrări, ieșiri, calcul diferențe de curs);

Urmărire pe centre de profit, situații grafice;

Suport pentru legătură cu case de marcat în regim printer fiscal (Datecs, Euro, Elka, Eltrade, Optimus, Samsung, Daisy, CHD).

Fig.4.1. Software SAGA C. – Configurare societăți

În figura 4.1. este prezentată secțiunea ”Configurare societăți”, în care se configurează societățile cărora le ținem contabilitatea – UNICOM SA. Se completează cu date despre:

codul fiscal;

nr. Registrului Comerțului;

codul CAEN;

capitalul social;

sediul social:

localitatea;

strada;

conturile bancare;

numere de telefoane;

email.

alte detalii.

Fig.4.2. Software SAGA C. – Preluare date contabile

În figura 4.1. este prezentată secțiunea ”Preluare date contabile”, în care se completează conturile cu sume inițiale și precedente ale firmei până la momentul începerii utilizării programului, pe debit și pe credit. De asemenea, se menționează luna și anul de începere a utilizării programului, într-un final validând toate datele.

Fig.4.3.Software SAGA C. – Articole contabile

În figura 4.3. este prezentată secțiunea ”Articole contabile”, unde sunt afișate toate operațiunile contabile înregistrate într-o anumită perioadă de timp. Sunt prezentate înregistrările contabile ale societății UNICOM SA GALAȚI pe anul 2017, ce țin de creditul bancar și anume operațiunile:

de încasare a creditului;

de înregistrare a dobânzii pe cheltuieli;

de plată a ratei;

de plată a dobânzii aferente creditului.

Fig.4.4.Software SAGA C. – Jurnal de bancă (în lei)

În figura 4.4. este prezentată secțiunea ”Jurnal de bancă”, unde sunt afișate toate operațiunile contabile înregistrate în lei, efectuate prin conturile bancare. Este prezentat contul 5121 – ”Conturi la bănci în lei” al societății UNICOM SA GALAȚI și anume toate operațiunile efectuate prin contul bancar, ce țin de creditul bancar pe care firma l-a luat în ianuarie 2017:

încasarea creditului;

plata creditului lunar;

plata dobânzilor aferente creditului.

Fig.4.5.Software SAGA C. – Jurnal de bancă – valută

În figura 4.5. este prezentată secțiunea ”Jurnal de bancă – valută”, unde sunt afișate toate operațiunile contabile înregistrate, efectuate prin conturile bancare. Este prezentat contul 5124 – ”Conturi la bănci în valută” al societății UNICOM SA GALAȚI și anume toate operațiunile efectuate prin contul bancar, ce țin de creditul bancar pe care firma l-a luat în ianuarie 2019:

încasarea creditului;

plata creditului lunar;

plata dobânzilor aferente creditului.

Fig.4.6.Software SAGA C. – Bilanț

În figura 4.6. este prezentată secțiunea ”Bilanț”, în care, după validarea datelor și închiderile de lună, se pot genera:

bilanțul firmei;

contul de profit și pierdere;

note explicative;

situația activelor imobilizate;

date informative.

Capitolul 5. Concluzii și propuneri

Societatea UNICOM SA GALAȚI a primit creditul datorită faptului că un mijloc de transport poate mări profitabilitatea firmei, astfel banii imobilizați în credit de către bancă aduc, conform calculelor efectuate de ofițerul de credit, reprezentant al Bancii Comerciale a României, un profit mai mare decât dacă ar fi fost introduși pe piața financiară.

Categoria B, care i-a fost atribuită societății, arată faptul că totuși există riscul insolvabilității firmei din diferite motive, cele cu o posibilitate mai mare de a se manifesta fiind:

Deteriorarea stocurilor, atât din punct de vedere fizic, cât și moral (inclusiv a confecțiilor);

Expirarea termenului de valabilitate;

Creșterea cantității stocurilor de mărfuri greu vandabile și nevandabile;

Scăderea vânzărilor datorită apariției pe piață de firme concurente, care au oferte mult mai atractive pentru clienți atât din punct de vedere al prețului cât și al calității;

Mărirea cantității de mărfuri achiziționate pe credit și valorificarea lor într-o măsură mult mai mică decât cea așteptată;

Creșterea nivelului dobânzilor la un nivel superior, dar cuprins în interiorul limitelor stabilite prin contract;

Creșterea cursului valutar, care afectează indirect prețul mărfurilor;

Scăderea puterii de cumpărare a banilor.

În cazul în care creditorii societății cer plata obligațiilor financiare, aceasta va deveni insolvabilă și va fi acționată în instanță ca să se mai poată recupera banii investiți prin vânzarea la licitație a garanțiilor constituite, ca să acopere rata dobânzii și valoarea creditului acordat.

Ca urmare a faptului că societatea are stocuri foarte mari, majoritatea indicatorilor sunt afectați direct sau/și indirect. Astfel, viteza de rotație scade, deoarece cifra de afaceri crește într-un ritm mai lent decât stocurile.

Conducerea și controlul stocurilor este o activitate deosebit de importantă datorită implicațiilor economico-financiare pe care le poate avea asupra preformanțelor întreprinderii.

Având ca principal rol asigurarea continuității activităților întreprinderii, mărimea stocurilor trebuie stabilită astfel încât să asigure o armonizare între procesul de aprovizionare și procesul de producție.

Deținerea de stocuri foarte mari prezintă avantaje și dezavantaje:

Avantaje:

Cumpărarea la un preț mai mic pe unitatea de material sau produs (se poate beneficia de rabat comercial);

Reducerea costului total cu comandarea sau lansarea comenzilor;

Diminuarea costului de transport al resurselor comandate.

Dezavantaje:

Creșterea stocului maxim de materiale depozitabile, ceea ce înseamnă spații de depozitare – păstrare suplimentare;

Sporirea cheltuelior cu stocarea, conservarea și depozitarea;

Amplificarea efectului uzurii morale;

Sporirea procentului deprecierilor și degradărilor calitative a resurselor materiale stocate.

Buna gestionare a costurilor generate de aprovizionarea cu resurse materiale necesare desfășurării activității întreprinderii poate contribui în mod hotărâtor la îmbunătățirea performanțelor acesteia. Astfel, este esențială alegerea unei politici prudente de gestionare a stocurilor.

Ținând seama de influențele procesului de stocare, este necesară găsirea de modele și metode de gestiune a stocurilor, care prin volum și structură, să asigure desfășurarea normală a activității economice, în condițiile unor stocări minim necesare și a unor cheltuieli cât mai mici.

Pentru sporirea rentabilității, firma ar trebui să:

Îmbunătățească calitatea activităților de producție, aprovizionare și desfacere;

Utilizeze rațional resursele financiare și să apeleze la împrumuturi avantajoase;

Utilizeze pe larg progresul științifico-tehnic, printr-o politică de investiții adecvată cerințelor pieței.