1. ANALIZA LEGISLATIEI CU PRIVIRE LA transportul public de persoane 1.1. Terminologia utilizată în transportul public local Terminologia utilizată in… [304757]

1. ANALIZA LEGISLATIEI CU PRIVIRE LA transportul public de persoane

1.1. Terminologia utilizată în transportul public local

Terminologia utilizată in domeniul transportului public de persoane se regăsește in Ordonanța de urgenta nr. 109/2005 [anonimizat] 02.09.2007, si in Legea nr. 102/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere.

Definirea traseelor principale si a traseelor secundare prezinta importanta pentru studiu:

• [anonimizat], care asigura legatura cu alte trasee principale si cu alte moduri de transport si pe care fluxul de calatori este permanent si are valori semnificative;

• [anonimizat] o ramificatie de la traseul principal sau care face legatura intre trasee principale si pe care fluxul de calatori nu are valori semnificative.

1.2. Principii prevazute in legislatie cu privire la organizarea si functionarea transportul public local

Organizarea si functionarea transportului public local trebuie sa se bazeze pe o serie de principii prevazute in legislatie.

Astfel, in Legea nr. 92/2007, a [anonimizat]:

[anonimizat]-[anonimizat]:

a) [anonimizat], cărora li s-a atribuit executarea serviciului;

b) garantarea accesului egal si nediscriminatoriu al operatorilor de transport si al transportatorilor autorizați la piața transportului public local;

c) garantarea respectării drepturilor si intereselor utilizatorilor serviciului de transport public local;

d) [anonimizat];

e) administrarea eficienta a bunurilor aparținând sistemelor de transport proprietate a [anonimizat];

f) utilizarea eficienta a fondurilor publice in activitatea de administrare sau executare a serviciului de transport public local;

g) [anonimizat] a mărfurilor si a [anonimizat] a bunurilor acestora prin polițe de asigurări;

h) asigurarea executării unui transport public local suportabil in ceea ce privește tariful de transport;

i) recuperarea integrala a [anonimizat]/[anonimizat], [anonimizat]-se un profit rezonabil pentru operatorii de transport si transportatorii autorizați;

j) autonomia sau independenta financiara a operatorilor de transport si a transportatorilor autorizați;

k) susținerea dezvoltării economice a localităților prin realizarea unei infrastructuri de transport moderne;

l) satisfacerea cu prioritate a [anonimizat]-teritoriale prin servicii de calitate;

m) [anonimizat];

n) integrarea tarifara prin utilizarea unui singur tip de legitimație de călătorie pentru toate mijloacele de transport public local de persoane prin curse regulate;

o) dispecerizarea transportului public local de persoane realizat prin programe permanente;

p) consultarea asociațiilor reprezentative ale operatorilor de transport si/sau ale transportatorilor autorizați, precum si ale utilizatorilor in vederea stabilirii politicilor si strategiilor locale privind transportul public local si modalitățile de funcționare a acestui serviciu.

Totuși, trebuie remarcat ca in toate documentele legislative conceptul de transport public local se utilizează in sens larg – nu se limitează doar la interiorul zonei administrativ-teritoriale a unei localități, cum este definit transportul rutier local – deci si transportul județean este considerat transport public local.

In schimb, se face distincție clara intre traseul local (ce se limitează la zona administrativ-teritoriala a unei localități), traseul județean (doar in interiorul unui județ) si traseul interjudețean (ce se desfășoară in doua sau mai multe județe).

1.3. Obiective ale administrațiilor publice locale in domeniul serviciului de transport public local

Acestea sunt, de asemenea, prevăzute in Legea nr. 92/2007, a serviciilor de transport public local, unde se precizează următoarele:

Statul sprijină prin masuri legislative si economice dezvoltarea cantitativa si calitativa a serviciilor de transport public local, precum si a infrastructurii tehnico-edilitare aferente sistemului de transport public local.

Toate obiectivele sunt in concordanta cu prevederile Hotararii de Guvern nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei naționale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice, in care se face referire la cele 5 servicii comunitare, intre care se regaseste si Serviciul de transportul public local.

1.4. Concepte si clasificari utilizate in domeniul serviciului de transport public local

Acestea sunt precizate in Legea nr. 92/2007, a serviciilor de transport public local, după cum urmează:

Serviciile de transport public local includ serviciile de transport public de persoane, serviciile de transport public de mărfuri, precum si alte servicii de transport public.

Serviciile de transport public local de persoane cuprind:

transport prin curse regulate;

transport prin curse regulate speciale;

transport cu autoturisme in regim de taxi;

transport cu autoturisme in regim de închiriere.

Serviciile de transport public local de marfuri, in sensul prezentei legi, sunt transporturile publice efectuate cu autovehicule a caror masa maxima autorizata, cu tot cu remorca, nu depaseste 3,5 tone si cuprind:

transportul in regim contractual;

transportul in regim de taxi.

Alte servicii de transport public local cuprind:

transport de persoane pe cablu;

transporturi de marfuri efectuate cu tractoare cu remorci;

transporturi de persoane si marfuri pe cai navigabile interioare;

transporturi efectuate cu vehicule speciale destinate serviciilor funerare.

1.5. Serviciile de transport public local de persoane. Prevederi legislative

Acestea sunt descrise in cap. II din Legea nr. 92/2007, a serviciilor de transport public local, dintre care se citează in continuare precizările referitoare la Serviciul de transport public local de persoane prin curse regulate

Este considerat serviciu de transport public local de persoane prin curse regulate transportul public care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) se efectuează de către un operator de transport rutier, astfel cum acesta este definit si licențiat conform prevederilor Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 109/2005, aprobata cu modificări si completări prin Legea nr. 102/2006, cu modificările ulterioare, sau de către un transportator autorizat, așa cum acesta este definit si autorizat conform prevederilor prezentei legi;

b) se efectuează numai pe raza teritorial-administrativa a unei localități, in cazul transportului local, sau numai intre localitățile unui județ, in cazul transportului județean. In cazul in care traseul transportului pe șină depășește limita localității, acesta va fi considerat transport public local;

c) se executa pe rute si cu programe de circulație prestabilite de către consiliul local, consiliul județean sau Consiliul General al Municipiului București;
d) se efectuează de către operatorul de transport rutier sau transportatorul autorizat cu mijloace de transport in comun, respectiv cu autobuze, troleibuze, tramvaie sau metrou, deținute in proprietate sau in baza unui contract de leasing, înmatriculate sau înregistrate, după caz, in județul sau localitatea respectiva. In condițiile prezentei legi, transportul realizat cu troleibuze, tramvaie sau metrou se realizează de către transportatorii autorizați;

e) persoanele transportate sunt îmbarcate sau debarcate in puncte fixe prestabilite, denumite stații sau autogări, după caz;

f) pentru efectuarea serviciului, operatorul de transport rutier sau transportatorul autorizat percepe de la persoanele transportate un tarif de transport pe baza de legitimații de călătorie individuale eliberate anticipat, al căror regim este stabilit de Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 109/2005, aprobata cu modificări si completări prin Legea nr. 102/2006, cu modificările ulterioare;

g) transportul cu autobuzele se efectuează numai pe baza de licențe de traseu si caiete de sarcini, elaborate si eliberate in condițiile stabilite prin normele de aplicare elaborate de Ministerul Internelor si Reformei Administrative si aprobate prin ordin al ministrului, denumite in continuare Norme.

Conducătorul mijlocului de transport in comun este obligat sa prezinte la controlul in trafic următoarele documente, după caz:

a) licența de traseu si caietul de sarcini al acesteia eliberat de emitentul licenței;

b) programul de circulație;

c) copia conforma a licenței de transport, in cazul autobuzelor;

d) alte documente stabilite de legile in vigoare.

1.6. Prevederi legislative cu privire la transportul public județean de persoane prin curse regulate in Norma de aplicare a Legii de transport public local nr. 92/2007

In Norma de aplicare a Legii de transport public local nr. 92/2007 exista prevederi exprese cu privire la serviciile de transport public si la atribuțiile autorităților de transport județene, de care trebuie sa se tina cont in dezvoltarea strategiei pe termen mediu (pentru următorii 5 ani), de aceea sunt prezentate in continuare extrase din acest document legislativ.

Serviciul de transport public local trebuie sa asigure cerințele de deplasare a cetățenilor in interiorul comunei, orașului/municipiului sau județului, in funcție de cererea de transport si de capacitatea disponibila.

Modul de organizare si funcționare a serviciilor de transport public local de persoane are ca obiective:

a) asigurarea competiției dintre operatori si deschiderea pieței;

b) creșterea calității si eficientei serviciului de transport public local de persoane;

c) asigurarea transparentei in ceea ce privește delegarea gestiunii serviciului de transport public local de persoane si stabilirea tarifelor;

d) creșterea siguranței in exploatare si asigurarea continuității serviciului de transport public local de persoane.

Consiliile județene sunt obligate sa înființeze, prin hotărâre, autorități județene de transport, prin care sa asigure, sa organizeze, sa reglementeze, sa coordoneze si sa controleze prestarea serviciului de transport public local de persoane prin servicii regulate, desfășurat intre localitățile județului, inclusiv in cazul in care acestea au înființat o asociație in conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, precum si sa înființeze societăți de transport public județean de persoane prin curse regulate necesare, daca acestea nu exista.

Consiliile locale sunt obligate sa înființeze, prin hotărâre, un compartiment sau un serviciu specializat de transport local in subordinea primăriei comunei, orașului/municipiului, care reprezintă autoritatea de autorizare pentru serviciile de transport public local.

Unitatile administrativ-teritoriale se pot asocia in conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006, pentru organizarea in comun a transportului public de persoane.

In Sectiunea 1 – Serviciul de transport public local de persoane prin curse regulate efectuat cu autobuze, se face precizarea urmatoare (care nu se mai regaseste la Sectiunea 2, cu privire la transportul public judetean, dar este remarcabil ca in unele cazuri legislatia considera transportul local ca o categorie generala ce include si transportul judetean):

Autoritatile de autorizare pot decide atribuirea gestiunii pentru un singur traseu sau grupe de trasee distincte, in cazul in care traseele cuprinse in programul de transport nu pot fi deservite de un singur operator de transport rutier.

In Sectiunea 2 – Serviciul de transport public judetean de persoane prin curse regulate, efectuat cu autobuze, sunt prevederi exprese pentru transportul public judetean, dintre care:

Agentiile teritoriale ale Autoritatii Rutiere Romane, denumite in continuare agentii A.R.R., elibereaza pentru traseele cuprinse in programele judetene de transport public local de persoane prin curse regulate licente de traseu insotite de caietul de sarcini, pe baza hotararii comisiei paritare.

Programul de transport judetean prevazut in caietul de sarcini al serviciului de transport public local, anexa la regulamentul pentru efectuarea transportului public local, se intocmeste si se aproba de catre autoritatea publica judeteana pentru o perioada de 3 ani si se coreleaza cu programele de transport interjudetean, international, feroviar sau naval, dupa caz.

In perioada de valabilitate, programele de transport judetene pot fi actualizate astfel:

a) prin prelungirea traseelor existente, respectiv modificarea unuia sau ambelor capete de traseu, dar numai la initiativa autoritatilor administratiei publice judetene si dupa aprobarea prin hotarare a acestora, cu conditia ca acestea sa nu se suprapuna peste traseele existente;

b) prin introducerea de noi trasee, la initiativa autoritatii administratiei publice judetene si dupa aprobarea prin hotarare a acesteia;

c) prin modificarea numarului de curse de catre autoritatea judeteana de transport, dar numai la solicitarea consiliului judetean si dupa aprobarea prin hotarare a acestuia;

d) prin modificarea orelor din graficele de circulatie de catre autoritatile judetene de transport, dar numai la solicitarea consiliului judetean si dupa aprobarea prin hotarare a acestuia;

e) prin introducerea de statii de catre autoritatile judetene de transport, dar numai la solicitarea consiliului judetean si dupa aprobarea prin hotarare a acestuia;

f) prin eliminarea de statii de catre autoritatile judetene de transport, dar numai la solicitarea operatorului de transport rutier si dupa aprobarea prin hotarare a consiliului judetean;

g) pentru un traseu care nu a fost atribuit in doua sedinte de atribuire.

Este precizat, de asemenea, ca nu se admit “graficele de circulatie aferente traseelor/curselor la care prin parcurgerea distantei dintre locul de sosire dîntr-o cursa si locul de plecare in urmatoarea cursa, cu o viteza de deplasare de 50 km/ora, se depaseste ora de plecare in urmatoarea cursa”.

1.7. Regulamentul-cadru si caietul de sarcini–cadru pentru efectuarea transportului public local

Regulament-cadru stabilește cadrul juridic unitar privind efectuarea serviciilor de transport public local, cu excepția transportului public pe căile navigabile interioare, a transportului în regim de taxi și în regim de închiriere și a transportului cu metroul, definind modalitățile și condițiile-cadru ce trebuie îndeplinite pentru efectuarea serviciului, indicatorii de performanță, condițiile tehnice, precum și raporturile dintre operatorii de transport rutier/transportatorii autorizați și utilizatorii serviciilor.

Organizarea și efectuarea activităților specifice serviciilor de transport public local trebuie să asigure satisfacerea unor cerințe și nevoi de utilitate publică ale comunităților locale, și anume:

a) satisfacerea cu prioritate a nevoilor de transport ale populației și ale operatorilor economici pe teritoriul unităților administrativ-teritoriale;

b) îmbunătățirea siguranței rutiere, protecției mediului și calității transportului public local;

c) deplasarea în condiții de siguranță și de confort, inclusiv prin asigurarea de risc a mărfurilor și a persoanelor transportate, precum și a bunurilor acestora prin polițe de asigurări;

d) accesul egal și nediscriminatoriu al operatorilor de transport, respectiv al transportatorilor autorizați, la piața transportului public local;

Transportul public local se efectuează numai în condițiile respectării prevederilor Legii serviciilor de transport public local nr. 92/2007, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 102/2006, cu modificările și completările ulterioare, ale reglementărilor naționale și ale Uniunii Europene în vigoare din domeniul transporturilor rutiere, precum și ale acordurilor și convențiilor internaționale la care România este parte.

Efectuarea serviciului de transport public local trebuie să asigure:

a) creșterea nivelului de calitate al serviciului și de confort al utilizatorilor serviciilor publice de transport public local de persoane prin curse regulate;

b) accesul la serviciile de transport public local și protecția categoriilor sociale defavorizate;

c) informarea publicului călător;

d) executarea transportului public local de persoane prin curse regulate în condiții de regularitate, siguranță și confort;

e) corelarea capacității de transport cu fluxurile de călători existente;

f) continuitatea serviciului de transport public local de persoane prin curse regulate.

Serviciile de transport public local de persoane prin curse regulate se efectuează pe raza administrativ-teritorială a unei localități, în cazul transportului local, sau numai între localitățile unui județ, în cazul transportului județean.

Indicatorii de performanță privind efectuarea transportului public local de persoane prin curse regulate sunt următorii:

1. numărul de curse, trasee pe care operatorul a suspendat sau a întârziat executarea transportului față de programul de circulație;

2. numărul de trasee pe care operatorul nu a efectuat transportul public local de călători pe o perioadă mai mare de 24 de ore;

3. numărul de călători afectați de situațiile prevăzute la pct. 1 și 2;

4. numărul total de mijloace de transport utilizate zilnic comparativ cu numărul necesar pentru realizarea programului de circulație;

5. numărul de reclamații ale călătorilor privind calitatea transportului, dintre care:

a) numărul de reclamații justificate;

b) numărul de reclamații rezolvate;

c) numărul de reclamații la care călătorii nu au primit răspuns în termenele legale;

6. numărul autovehiculelor atestate Euro 3 sau Euro 4 raportat la numărul total de autovehicule necesar pentru realizarea programului de circulație;

7. vechimea mijloacelor de transport și dotările de confort pentru călători;

8. despăgubirile plătite de către operatorii de transport/transportatorii autorizați pentru nerespectarea condițiilor de calitate și de mediu privind desfășurarea transportului;

9. numărul abaterilor constatate și sancționate de personalul împuternicit privind nerespectarea prevederilor legale;

10. numărul de accidente de circulație produse din vina personalului propriu sau a operatorului de transport/transportatorului autorizat.

1.8. Prevederi incluse in Regulamentul pentru efectuarea transportului public judetean al Consiliului Judetean Arges

In afara celor prezentate anterior, care sunt valabile la nivel national trebuie formulate o serie de prevederi speciale, stabilite la nivelul fiecarui judet, care sa se regaseasca in documentele elaborate de Autoritatea Judeteana de Transport. Astfel, in Regulamentul pentru efectuarea transportului public judetean este necesar sa se prevada urmatoarele.

Dupa intrarea in vigoare a Programului judetean de transport, pe baza unui studiu se vor stabili statiile prevazute pe drumurile publice din intravilanul si extravilanul localitatilor (indiferent de categoria drumului). Acestea trebuiesc semnalizate si amenajate unitar pentru a se asigura un transport judetean de persoane civilizat si sa fie in concordanta cu normele de securitate rutiera, conform Ordonantei Guvernului nr. 43/28.08.1997 privind regimul drumurilor, actualizata.

Statiile utilizate pentru urcarea/coborârea persoanelor transportate, în cazul transportului local sau judetean de persoane prin curse regulate speciale, sunt altele decât statiile publice si trebuie să asigure conditii minime de sigurantă pentru persoanele transportate, conform Ordinului M.I.R.A. nr 353/2007, art 35, aliniatul (2).

De asemenea, dupa intrarea in vigoare a Programului judetean de transport este necesar un studiu care sa analizeze tarifele de transport practicate in transportul judetean de persoane, pe baza caruia trebuie sa se stabileasca, prin hotarare de consiliu judetean, limite tarifare in functie de criterii tehnico-economice (mijloace de transport, starea drumurilor, costurile de operare, etc), care sa fie practicate de operatorii de transport.

Consiliile locale ale muncipiilor din judet îsi vor întocmi propriile regulamente pentru efectuarea transportului public local, corelate cu Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 972/2007 si cu prezentul Regulament, adaptate la cerintele de transport public local si cu respectarea prevederilor Legii serviciilor de transport public local nr. 92/2007, ale Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 109/2005, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 102/2006, cu modificările si completările ulterioare, ale reglementărilor nationale si ale Uniunii Europene în vigoare din domeniul transporturilor rutiere, precum si ale acordurilor si conventiilor internationale la care România este parte.

Regulamentul pentru efectuarea transportului public judetean va trebui actualizat de către Autoritatea Judeteana de Transport si aprobat prin hotărâre de Consiliul Judetean, în functie de cerintele legislative si ale comunitătilor locale din judet.

In urma aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana, la 1 ianurie 2007, documentul de referinta pentru transportul public local rutier il constituie Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 prrivind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători, prezentat integral in prima anexa la studiu.

In ceea ce priveste criteriile pentru desemnarea castigatorului licitatiei, pentru criteriul referitor la confort prezinta interes Norma metodologică privind clasificarea pe categorii a autobuzelor și microbuzelor utilizate pentru transporturi publice de persoane prin servicii regulate în trafic național din 27.03.2002, prezentata integral, de asemenea, in a doua anexa la studiu.

2. PREZENTAREA GEOGRAFICĂ, DEMOGRAFICĂ ȘI SOCIO-ECONOMICĂ A JUDEȚULUI ARGEȘ

2.1. Prezentare geografică

Județul Argeș este situat în partea central-sudică a României, în nord-vestul regiunii informale Muntenia, fiind delimitat la sud de paralela 44°22’N, la nord de paralela 45°36’N, la vest de meridianul de 24°26’E, iar la est de meridianul 25°19’E.

Se învecinează la nord cu județele Sibiu și Brașov, cu județul Dâmbovița la est, cu județul Teleorman la sud și cu județele Olt și Vâlcea la vest.

Fig. 2.1. Poziționarea geografică județului Argeș pe teritoriul României.

Când se vorbește despre poziția României pe globul pământesc se afirmă că ea este situată la intersecția paralelei 45°N (latitudine nordică) cu meridianul 25°E (longitudine estică). Acesta este punctul geografic definitoriu pentru poziția României – privită la nivel macroregional – fig. 2.1. Dar acest punct este situat chiar în județul Argeș – județ definit ca poziție “în jumătatea sudică a Românei, la intersecția paralelei 45°N cu meridianul 25°E”, și se află pe teritoriul comunei Davidești, aproape de DJ 733, ce urmează valea Argeșelului.

Fig. 2.2. Harta fizică a județului Argeș, cu rețeaua de transport, rutieră și feroviară.

Ca toate județele de la poala sudică a Carpaților Meridionali, și Argeșul (care și-a luat numele de la râul ce-l străbate) are o formă alungită pe linia nord-sud. Suprafața județului este de 6.826 km pătrați (682.631 ha), reprezentand  2,9 % din suprafața totală a țării, fiind al 11 – lea județ în ordinea mărimii. Situat în bazinul Argeșului superior, se învecinează la nord cu județele Sibiu si Brașov – având ca limită de despărțire crestele înalte ale Munților Făgăraș (cel mai înalt masiv muntos din România) și Pietrei Craiului, la est cu județul Dâmbovița – având ca limită culmile masivului Leaota, zonele deluroase și de câmpie, la sud cu judetul Teleorman – împărțind câmpia Gavanu-Burdea, iar la vest cu județele Olt și Vâlcea, limita urmând cumpăna de ape dintre bazinele Oltului, Argeșului și Vedei.

Județul prezintă, succesiv, de la nord spre sud, toate cele trei forme de relief caracteristice: munți, dealuri, câmpii (fig. 2.2). Predomină dealurile, care ocupă mai mult de jumătate din suprafața județului. Munții reprezintă 25% din teritoriul județului și fac parte din Carpații Meridionali, respectiv versantul sudic al Masivului Făgăraș, care se întinde între culoarul Rucăr-Bran si defileul Oltului.

Fig. 2.3. Drumurile europene și naționale din județul Argeș.

Zona deluroasă ocupă 55% din suprafața județului, fiind formată din Subcarpații Getici si Podișul Getic, alcătuit la rându-i din platformele Cândești, Argeș și Cotmeana. Subcarpații sunt formați dîntr-o alternanță de munți mărunți, ce depășesc doar pe alocuri 1000 m altitudine, având înălțimi medii de 800 m. Trecerea de la Subcarpați la dealurile de platformă se face prîntr-o zonă de contact mai joasă, alcătuită din mici depresiuni, cum sunt cele de la Curtea de Argeș și Domnești.

Zona de câmpie reprezintă 20% din teritoriu și se întinde în partea sudică a județului. În partea ei de nord caracterul este piemontan, marcat de terasele etajate ale râului Argeș. Direcția principală de pătrundere către municipiul Pitești, reședința județului, este orientată dinspre sud către nord, trecând de la câmpie în zona deluroasă, în care se afla și municipiul Pitești, în care se intersectează toate căile principale de comunicație ale judetului. Teritoriul județului cuprinde două bazine hidrografice: bazinul Argeș (în zona muntoasă și cea deluroasă) și bazinul Vedea (în zona deluroasă și cea de câmpie).

Municipiul Pitești, capitala administrativă a județului Argeș, se află în centrul județului Argeș, la confluența râului Argeș cu Râul Doamnei, în punctul de intersecție al paralelei de 44°51'30" latitudine nordică cu meridianul de 24°52' longitudine estică.

Municipiul Pitești se află la o altitudine de 250 m, la nivelul albiei minore a râului Argeș (sud), și de 356 m, în cartierul Trivale (vest). La nord-vest de terasa Trivale-Papucești se află cota de 373 m, iar la est de Valea Mare-Podgoria, cota de 406 m. În sectorul de vest-sud-vest al satului Mica, în comuna Bascov, se găsește cota de 439 m (Pădurea Bogdăneasa). Suprafața municipiului Pitești este de 4.073 ha (calculată în anul 2003).

Orașul propriu-zis, așezat între dealuri înalte, pe terasele râului Argeș, are un topoclimat de vale, calm și moderat. Temperatura medie anuală variază între 9° și 10 °C, media lunii ianuarie fiind de -2,4 °C, iar cea a lunii iulie de +20,8 °C. Precipitațiile atmosferice depășesc media pe țară, oscilând între 680 și 700 mm anual.

Principalele legături rutiere ale județului Argeș cu alte județe trec prin reședința județului – municipiul Pitești (fig. 2.3):

• Drumul european E 81: Râmnicu Vâlcea – Pitești (pe noua centură ocolitoare) – București (pe autostrada A 1), pe culoarul IV pan-european de transport;

• Drumul european E 574: Brașov – Câmpulung Muscel – Pitești – Slatina;

• Drumul național DN 7: București – Găești – Pitești, cu DN 7C spre Curtea de Argeș;

• Drumul național DN 67B: Pitești – Vedea – Drăgășani.

În ultimii ani s-a finalizat centura ocolitoare a municipiului Pitești în partea de est a acestuia, ca prelungire a autostrăzii A1 ce leagă Bucureștiul de Pitești, pe drumul european E 81 (Halmeu – Satu Mare – Zalău – Cluj-Napoca – Turda – Sebeș –Sibiu – Râmnicu Vâlcea – Pitești – București – Constanța).

Fig. 2.4. Harta administrativă a județului Argeș.

Rețeaua de transport feroviar din județul Argeș face parte din magistrala 900 (București – Craiova – Turnu Severin – Timișoara – Jimbolia), cu liniile de cale ferată următoare (v. fig. 2.2):

– 901 (București – Titu – Golești – Pitești – Costești – Slatina – Piatra Olt – Craiova);

– 905 (Pitești – Câmpulung – Argeșel);

– 906 (Pitești – Curtea de Argeș);

– 907 (Pitești – Roșiori de Vede).

O mare nerealizare a rămas în continuare linia de cale ferată Vâlcele – Râmnicu Vâlcea – lucrare care era aproape de finalizare in anul 1989 – ce ar fi legat pe un traseu feroviar foarte scurt Piteștiul de Râmnicu Vâlcea (de magistrala feroviară 200) și ar fi făcut astfel ca Piteștiul să se afle și pe ramura feroviară a culoarului IV pan-european de transport.

Municipiul Pitești este astfel nod feroviar și are două gări: Gara de Sud (principală, fondată în 1872) și Gara de Nord (foarte puțin utilizată, doar pe relația Pitești – Curtea de Argeș). În satul Golești (nod de legătură spre Câmpulung) este amenajaă o stație de triaj. De asemenea, nod feroviar este și orașul Costești (de unde se ramifică o linie ferată spre Roșiori de Vede).

Din punct de vedere administrativ (fig. 2.4), județul Argeș este compus din:

– 3 municipii (Pitești, Câmpulung, Curtea de Argeș);

– 4 orașe (Costești, Mioveni – din 1987, Topoloveni, Ștefănești – din 2004);

– 95 de comune (ce cuprind 572 sate).

2.2. Prezentare demografică

Dispunerea geografică a localităților urmărește rețeaua hidrografică din județ – în zonele montane și submontane localitățile fiind situate pe văi și în depresiuni, iar în zonele de deal și colinare fiind înșirate atât pe văi cât și pe culmile dintre acestea.

Populația totală a județului, conform datelor de la ultimul recensământ al populației și locuințelor, din 20 octombrie 2011, este de 612.431 locuitori.

După 1989 populația județului urmează un curs descendent, conform datelor de la ultimele 3 recensaminte ale populatiei (681.206 locuitori in 1992, 652.625 locuitori in 2002 si 612.431 locuitori in 2011), urmare atât a scăderii constante a natalității cât și a emigrației din ultimii ani.

Reședința județului Argeș este municipiul Pitești, cu o populație de 155383 locuitori, conform datelor înregistrate la Recensământul populației și locuințelor din 20 octombrie 2011, și o suprafață de 4.073 ha.

Evoluția populației muncipiului Pitești este prezentată în fig. 2.5. Se constată astfel că după creșterea din perioada comunismului, după 1989 populația manifestă o scădere constantă, ca urmare a influențelor diverșilor factori – sociali, economici și demografici (reducerea sporului natural al populației). Dar trebuie semnalat faptul ca in localitatile din jurul Piteștiului se constata o crestere a populației, fenomen ce a condus la constituirea Zonei Metropolitane Pitești în 13 decembrie 2012.

Fig. 2.5. Dinamica populației municipiului Pitești.

Acest lucru se reflectă și în evoluția demografică a comunei Bradu, ce face obiectul studiului de față. Astfel, comuna Bradu (în trecut, Bradu-Geamăna și Bradurile) este formată din satele Bradu (reședința) și Geamăna.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de Bradu-Geamăna, făcea parte din plasa Pitești a județului Argeș și era formată din satele Bradu, Geamăna și Vătășești, având în total 1273 de locuitori. Funcționau în comună trei biserici și o școală primară rurală. Anuarul Socec din 1925 o consemnează sub denumirea de Bradurile în plasa Bascov a aceluiași județ, având 2402 locuitori în satele Bradu de Jos și Bradu de Sus.

În 1950 a fost transferată orașului regional Pitești, reședința regiunii Argeș. În 1968, în urma reorganizării administrative, a devenit comună suburbană a municipiului Pitești, tot atunci satele Bradu de Jos și Bradu de Sus fiind comasate și formând satul Bradu. În 1989 s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, comuna fiind subordonată direct județului Argeș.

Comuna se află în centrul județului, pe malul drept al Argeșului, în zona izvoarelor Neajlovului, în vecinătatea sudică a municipiului Pitești. Prin comună trece șoseaua națională DN65B, un drum secundar care face pe teritoriul comunei legătura între autostrada A1 și șoseaua națională DN65, care leagă Piteștiul de Slatina. În satul Geamăna, DN65B are o intersecție denivelată cu șoseaua județeană DJ659 (unul dintre cele două drumuri care o leagă de Pitești, acesta terminându-se acolo în DN65), care duce spre sud la Suseni, Rociu, Negrași, Mozăceni, Slobozia, Ștefan cel Mare, mai departe în județul Dâmbovița la Șelaru.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bradu se ridică la 7.130 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.140 de locuitori. Această creștere se explică prin mutarea unora dintre locuitorii din Pitești în prorietăți nou construite pe teritoriul comunei Bradu, comuna aflându-se în proximitatea municipiului Pitești.

2.3. Prezentare socio-economică

Județul Argeș dispune de o economie bine dezvoltată și diversificată, rezultat al eforturilor depuse de autoritățile locale pentru modernizare și performanța, inclusiv pentru asigurarea unui climat de afaceri atractiv.

A fost astfel atras un flux substanțial de investiții, atât din sectorul privat intern, cât și din cel extern, care a vizat deopotrivă industria, agricultura și serviciile.
La nivel național, județul Argeș ocupă locul patru, din punctul de vedere al creșterii economice.

Lider în domeniul industriei constructoare de autoturisme, “S.C. AUTOMOBILE DACIA GROUPE RENAULT S.A. Pitești” reprezintă principala investiție externă din județul Argeș si una dintre cele mai mari la nivel national. Alaturi de marele producator de autoturisme s-au implantat zona Pitești – Mioveni foarte multe firme transnationale avand ca obiect de activitate fabricarea componentelor auto, ceea ce sustine mult viata economica din judet.

În domeniul transporturilor, sector economic terțiar, s-au afirmat în județ puternici operatori de transport de marfă – ex. Lazăr Company Internațional și Dianthus, dar și operatori de transport de călători: în transportul județean prin curse regulate, operatori ca Alpin Star, Astra Transport, Continental Fast Line, Matdan, Danvi Top Expeditii, Nykolo Perfect, iar în transportul local Pitești s-a adaptat continuu la noile cerințe operatorul Publitrans S.A. În transportul în regim de taxi s-a afirmat în special firma PIC.

Firma Dacia-Renault asigură naveta celor cca 10.000 de angajați proprii în asociație cu încă de 3 operatori de transport (Automobile, plus Atlassib, Vulturul Company și Lucky Tour) cu un parc de peste 120 de autobuze de mare capacitate (fig. 2.7), deservind inclusiv teritoroiul comunei Bradu.

Învățământul este un domeniu bine reprezentat în activitatea socio-culturală a județului Argeș. În prezent, în municipiul Pitești funcționează Universitatea de Stat si Universitatea “Constantin Brancoveanu”, ambele însumand peste 15.000 de studenti.
În municipiile, orașele și comunele județului Argeș funcționează 38 de licee, 27 de școli profesionale și peste 480 de școli primare și gimnaziale.

Fig. 2.7. Rețeaua de transport prin curse speciale a firmei Dacia-Renault Mioveni.

(galben – Automobile Dacia; verde – Atlassib; negru – Vulturul Company; albastru – Lucky Tour).

Acesti factori determina o mobilitate ridicată a populației, astfel ca proporția angajaților, a elevilor și studenților – categorii sociale care execută deplasări zilnice pentru desfăsurarea activității, se menține la un nivel ridicat.

De remarcat însă și gradul ridicat de motorizare, de cca 0,4 autovehicule/persoană, ceea ce face ca în bună masură nevoia de mobilitate să fie satisfăcută prin călătorii cu autoturismele personale.

În plus, in martie 2016 s-a finalizat realizarea complexei amenajări rutiere prin care s-au rezolvat in mare masura problemele de circulație existente în zona Calea Bucuresti – Podul Viilor – fig. 2.8.

Fig. 13. Proiectul complex de amenajare rutieră la Podul Viilor [16].

Toate aceste considerații prezentate mai sus vor constitui suport pentru estimarea cererii de transport în zona supusă studiului în lucrarea de față.

3. analiza facTorilor determinaNȚi pentru mobiLITATEA POPULAȚIEI ÎN ZONA PERIURBANA PITEȘTI

3.1. Principii, concepte, definiții

Pentru definirea conceptului sistem de transport public de persoane este necesar să fie definite componentele care se regăsesc în această sintagmă.

Astfel, la modul cel mai general, transporturile reprezintă o ramură a economiei ce cuprinde, alături de activitatea de transport propriu-zisă, infrastructura și suprastructura implicată în circulația mărfurilor și calătorilor.

Caracterul public al transporturilor semnifică faptul că această activitate este pusă la dispoziția tuturor celor ce aparțin unei colectivități umane.

La modul cel mai general, transportul poate fi de persoane sau de mărfuri. Transportul de persoane poate fi organizat prin servicii regulate (transport în comun) sau prin servicii speciale (taxi, rent-à-car, turistic, …).

În teoria sistemelor, sistemul este definit ca un ansamblu de elemente care acționează conjugat pentru realizarea unui obiectiv comun.

Ca urmare, în conceptul de sistem de transport public de persoane se regăsesc concertat semnificațiile componentelor prezentate mai sus.

În funcție de aria deservită, transportul public de persoane poate fi:

– local (asigură transportul de persoane la nivelul unei comunități – de obicei într-un oras, dar si la nivelul unui judet);

– interjudetean (asigură transportul de persoane între judete diferite, de regulă între orase);

– international (asigură transportul de persoane între pe teritoriul a doua sau mai multe tari).

Factorii de care se ține seama pentru proiectarea sistemelor de transport public de calători sunt foarte diverși și ei pot fi clasificați astfel:

1. Factori naturali: poziția geografică a zonei, situația mediului natural, bogății naturale, factori demografici, etc.

2. Factori de exploatare tehnică: capacități, viteze, flexibilitate, etc.

3. Tipul de proprietate asupa infrastructurii și suprastructurii sistemului de transport: induce, printre altele, o latură concurențială, în general benefică pentru sistemul de transport.

4. Factori social-politici: numărul si structura populației, nivelul de trai, măsuri de protecție socială, etc.

5. Factori economici: generali (ce caracterizează sistemul economic în ansamblul său) și specifici sistemului de transport.

Infrastructura transporturilor realizează funcția de bază în raport cu suprastructura, permițând efectuarea prestației de transport (dar fără a o efectua). Ea este constituită din:

– structura de rețele (drumuri, poduri, tunele, …);

– structura de construcții și instalații (elemente constituente ale unităților prestatoare de transport).

Suprastructura transporturilor comportă totalitatea mijloacelor cu care se face deplasarea mărfurilor sau călătorilor, precum și metodele și tehnicile utilizate în desfășurarea activității de transport.

Se consideră că suprastructura transporturilor se compune din 6 structuri:

– materială (include, în principal, mijloacele de transport);

– tehnică (instrumentele tehnice și tehnologiile);

– demo-economică (resursele umane, dar și cererea de transport);

– organizațională (structura organizației – definită prin relații ierarhice sau de colaborare între compartimente);

– teritorială (întinderea și dispunerea zonei geografice deservite);

– de proprietate (publică sau privată).

Transportul public de persoane constituie una din cele mai importante funcții ale comunității, prin el asigurându-se unitatea și coerența activităților desfășurate în comunitate. El poate fi considerat un indicator al nivelului de dezvoltare al comunității, fiind o parte intrinsecă a civilizației.

Caracteristica de bază a transportului public de persoane prin servicii regulate (numit în continuare, simplificat – transport public sau transport în comun) este aceea că se desfășoară într-un cadru organizat, pe trasee fixe, cu grafice de mers și trasee prestabilite.

El trebuie să se realizeze în momentul cererii și să fie organizat astfel încât să asigure preluarea sarcinii de transport, cu un grad corespunzător de confort și siguranță, scopul unui sistem de transport public urban fiind acela de a satisface cerințele de deplasare în teritoriu ale locuitorilor, atât în zonele rezidențiale, cât și în cele industriale și de agrement. Calitatea unei călătorii – care este produsul efectiv al acestei activități de transport – comportă o multitudine de factori, esențiali fiind siguranța, confortul și ritmicitatea călătoriei.

Organizarea funcționării sistemului general de transport public într-un oraș sau într-o zona trebuie să pornească de la necesitatea asigurării caracterului unitar al acestuia și de la subordonarea diferitelor moduri de transport interesului general al colectivității în conformitate cu limitele și posibilitățile pe care le oferă fiecare în preluarea călătorilor și utilizarea rețelei stradale sau dotărilor specifice.

Activitatea de transport în comun are vocația de serviciu public, deoarece:

– este o activitate de utilitate publică, cu influență asupra vieții colectivității;

– este permanent într-un raport juridic cu cel care a organizat-o (de regulă, administrația locală) având în vedere că este o necesitate colectivă.

Fiind un serviciu public, transportul în comun este dominat de două cerințe fundamentale:

a) – continuitatea: pentru a satisface interesele publice, deoarece întreruperea sau suspendarea acestei activități ar determina dezorganizarea vieții publice;

b) – primatul interesului general față de interesul particular: această activitate este organizată în interesul colectivității, nu pentru indivizi sau grupuri restrânse.

Aceste cerințe fundamentale aplicate conceptului de serviciu public, ce guvernează activitatea transportului public urban, trebuie corelate cu locul de desfășurare al activității – domeniul public, ce include bunurile imobile folosite de serviciile publice (rețeua stradală, rețele electrice, instalații de suprafață sau subterane, etc.).

3.2. Obiective strategice ale Consiliului Județean Argeș pentru transportul public de persoane județean

Din punct de vedere al mobilității populației, activitatea economica din aglomerarea urbana Pitești (municipiul Pitești cu zona periurbana, plus orașele Mioveni si Ștefănești) face ca acestea sa reprezinte importanți poli de transport de persoane si se constata chiar constituirea unei „axe grele de transport de persoane” Pitești – Mioveni [9].

In baza studiilor efectuate cu privire la mobilitatea populației determinata de atracția exercitata de acești 3 poli de transport si a analizei situației geo-economico-sociale la nivelul zonei ce include alături de cele 3 orașe si cele 7 comune limitrofe municipiului Pitești (Bradu, Albota, Moșoaia, Babana, Bascov, Budeasa, Mărăcineni – v. fig. 3.1) – inclusiv analiza rețelei rutiere (lungimea si importanta drumurilor de legătura dintre aceste localități), în studiul [9] efectuat de Universitatea din Pitești (Proiectarea strategiei de transport public de persoane in judetul Argeș pentru perioada 2008-2013 si proiectarea programului de transport public de persoane in judetul Argeș pentru perioada 2008-2011”, Beneficiar: Consiliul Judetean Argeș.) s-a ajuns la concluzia ca dintre acestea nu prezinta interes pentru includerea într-un sistem de transport public local extins (sistem de transport public metropolitan) comunele Babana (izolata si mult prea departe plasata de polii de atracție) si comuna Budeasa (cu o poziție izolata, deși destul de apropiata de axa de transport Pitești – Mioveni).

Fig. 3.1. Harta administrativa a municipiului Pitești si a zonei periurbane [11].

Ca urmare, în anul 2008 studiile au fost dezvoltate in sensul extinderii transportului local Pitești la nivelul zonei metropolitane constituite din cele 3 orașe (municipiul Pitești si orașele Mioveni si Ștefănești) si cele 5 comune (Bradu, Albota, Moșoaia, Bascov, Mărăcineni). Dar lucrurile au stagnat până în toamna anului 2012, când – după o amânare pentru 2 ani, realizată în anul 2011 – cerința publicării noului program de transport județean 2013-2019 a readus în actualitate constituirea zonei metropolitane Pitești și extinderea sistemului de transport local Pitești la nivelul noii asociații ce urma să apară.

Astfel, după mai multe întâlniri între primarii unităților teritorial-administrative din zonă, sub coordonarea realizată de Consiliul Județean Argeș, pe 13 decembrie 2012 s-a semnat actul de constituire a Zonei Metropolitane Pitești, asociație cu caracter deschis (pot intra ulteior și alte unități-adminstrativ teritoriale apropiate de muncipiul Pitești), membrii fondatori fiind: Consiliul Județean Argeș, Muncipiul Pitești, orașul Ștefănești și 7 comune: Albota, Mosoaia, Babana, Bascov, Budeasa, Micesti si Maracineni (fig. 3.2).

Fig. 3.2. Harta administrativa a Zonei Metropolitane Pitești.

Scopul principal pentru care s-a realizat această asociere este dezvoltarea în comun a serviciilor publice (transport, infrastructură rutieră, apă-canal, gunoi, telecomunicatii, etc.), fiind absolut recunoscut faptul că deja s-a individualizat la momentul actual o zonă economico-socială și rezidențială ce înglobează zona periurbană a muncipiului Pitești și numai dezvoltarea acesteia în mod unitar va permite eficientizarea tuturor serviciilor publice, între care serviciul de transport public este de primă importanță, dat fiind că transportul local trebuie coroborat cu transportul județean astfel încât să fie îndeplinite obiectivele transportului public (între care, satisfacția călătorilor și eficiența economică a activității de transport).

Se remarcă faptul că nu a intrat în asociație comuna Bradu, care a avut ezitări în principal deoarece are un sistem de transport local și acesta ar dispărea odată cu extinderea sistemului de transport local al zonei metropolitane și în zona Bradu. La acel moment, administrația locală Bradu și-a exprimat intenția de a adera la nou constituita Zonă Metropolitană Pitești.

De asemenea, și-au exprimat intenția de aderare la nou apăruta Zonă Metropolitană Pitești și comunele Oarja, Căteasca, chiar și comuna Călinești și orașul Topoloveni.

Ca urmare a constituirii Zonei Metropolitane Pitești, toate cele 11 trasee județene aflate în întregime pe teritoriul zonei metropolitane au fost scoase din noul program de transport județean ce a fost făcut public și a fost licitat la finele anului 2013. La fel, se intentiona ca cele 4 trasee locale din comunele ce s-au asociat în zona metropolitană (2 trasee în comuna Băbana și 2 trasee în comuna Bascov) să nu mai încheie contracte cu primăriile ca trasee locale și să fie înlocuite prin trasee metropolitane de transport public.

Cele 11 trasee județene și cele 4 trasee locale ce urmau să dispară la 31.12.2013 (urmând ca începând de a doua zi, 01.01.2014, cererea de transport din zonă să fie satisfăcută prin sistemul de transport local metropolitan ce trebuie să se extindă până la limita zonei metropolitan), sunt prezentate în tabelul următor și reprezentate pe harta din figura următoare.

Fig. 3.3. Cele 11 trasee județene și cele 4 trasee locale comunale din Zona Metropolitană.

Situatia actuală in ceea ce priveste transportul public de persoane prin servicii regulate in cadrul acestei zone și provocările la care trebuie să facă față, într-un timp destul de scurt chiar, se caracterizează prin urmatoarele elemente [1]:

• In municipiul Pitești functioneaza un sistem unitar de transport public local, realizat de catre un singur operator – S.C. Publitrans. S.A., pe 14 linii de transport (cele 6 linii secundare, spre orasul Stefanesti, au fost desfiintate recent), cu un parc circulant de 120 autobuze de medie capacitate (fig. 3.3). Unele linii de transport au capete de linie si in localitatile limitrofe (Arpechim – comuna Bradu, Bascov – comuna Bascov), ceea ce se explica prin faptul ca s-au pastrat unele caracteristici ale vechiului sistem de transport local orasenesc si preorasenesc, care conferea un caracter unitar zonei urbane si periurbane Pitești.

Fig. 3.4. Rețeaua de transport public local Pitești [15].

Marea problemă cu care se confrunta Autoritatea Metropolitană de Transport era pregătirea noului sistem de transport metropolitan, care să fie capabil să funcționeze la nivelul întregii zone metropolitane, suplinind deci cele 11 trasee județene și 4 trasee locale comunale ce vor inceta să funcționeze la acel moment. Dar proiectul a eșuat, din motive de natură legislativă, astfel că deocamdată nu se mai pune problema extinderii sistemului de transport public local Pitești la nivelul zonei periurbane.

O primă direcție urmărită pentru dezvoltarea sistemului de transport metropolitan era revenirea la vechile trasee ce funcționau până în anii 1990 și care se suprapun în mare măsură cu traseele figurate pe harta din fig. 3.2:

• Pitești – Ciocănăi (fosta linie 10);

• Pitești – Prislop (fosta linie 14);

• Pitești – Scheau (fosta linie 11);

• Pitești – Stefănești Blocuri (fosta linie 9);

• Pitești – Stefănești (fosta linie 6);

• Pitești – Golești (fosta linie 4).

Următoarea direcție pentru dezvoltarea sistemului de transport metropolitan era promovarea unor trasee locale noi, spre Albota, Hințești, Moșoaia, Slătioare, Băbana, Micești – Valea Mărului, Micești – Păuleasca, Enculești, Golești, poate și Ștefănești – sat și Ștefănești – Izvorani.

Dar, cum sistemul de transport metropolitan nu a fost creat pana la momentul 01.01.2014, astfel ca toate consiliile locale din Zona Metropolitana Pitești, inclusiv al comunei Budeasa, au fost nevoite sa apeleze la soluția de rezerva, oferită din fericire de un articol din legislația europeana ce a fost adoptata și pentru România: atunci când există riscul ca serviciile de transport să fie afectate de factori neprevăzuți la momentul proiectării programului de transport județean, se poate încheia contract, pentru un an de zile, intre consiliul local si operatorul care va asigura transportul de persoane.

Ca urmare, toate cele 8 administrații locale din Zona Metropolitană (orașul Ștefănești și 7 comune: Albota, Mosoaia, Babana, Bascov, Budeasa, Micești si Mărăcineni) au încheiat contracte cu operatorii care au asigurat transportul și înainte de 31.12.2013 pe cele 11 trasee județene si 4 trasee locale de pe teritoriul lor.

Primăria Bradu nu a fost însă confruntată cu această problemă. Dar cum contractul de concesionare a serviciului de transport public local incheiat cu firma Carmina SRL este valabil pana la 31 decembrie 2017, este necesar sa se realizeze o nouă delegare de gestiune, către un operator care va raspunde cel mai bine cerintelor de transport ce urmeaza a fi formulate de beneficiar – primaria Bradu.

Ca urmare, un nou contract pentru asigurarea transportului public al cetetenilor comunei Bradu se poate incheia cu un operator de transport doar in baza prevederii legislative din Legea serviciilor de transport public local nr.92/2007 și Ordinul MIRA nr.353/2007 privind aprobarea normelor de aplicare a Legii nr.92/2007, care stabilesc cadrul juridic privind înființarea, autorizarea,organizarea, gestionarea, finanțarea și controlul funcționării serviciilor de transport public în comune, orașe și municipii sau județe: ”Consiliile locale și consiliile județene sunt obligate să asigure, să organizeze, să reglementeze, să coordoneze și să controleze prestarea serviciilor de transport public desfășurat pe raza administrativ-teritorială a acestora, precum și sa înființeze societăți de transport public dacă acestea nu există”.

Programele de transport se întocmesc pe baza unor studii de specialitate sau pe baza unei analize efectuate de autoritatea locală de transport, în funcție de necesitățile de transport ale populației, în corelare cu transportul public județean, interjudețean și transportul pe cale ferată.

Pentru aprobarea programului de transport public local de persoane, prin hotărâre a consiliului local, conform Legii nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, este necesară consultarea populației și a operatorilor de transport rutier”.

Era de dorit să se aibă în vedere și prevederea (29) din Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 prrivind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători, prezentat integral in prima anexa la studiu: „În vederea atribuirii de Contracte de servicii publice, cu excepția măsurilor de urgență și a contractelor privind distanțe mici, autoritățile competente ar trebui să ia măsurile necesare pentru a face public, cu cel puțin un an înainte, faptul că intenționează să atribuie astfel de contracte, astfel încât să permită un răspuns din partea potențialilor operatori de servicii publice.

Dar lucrurile s-au precipitat după ultimele alegeri locale și este de înțeles faptul că această prevedere cu caracter de recomandare nu a putut fi îndeplinită. Rămâne însă un deziderat pentru viitorul termen de delegare a gestiunii.

4. EVALUAREA CERERII DE TRANSPORT EX-POST PRIN OBSERVAȚII ÎN PUNCT FIX

În urma observatiilor realizate cu observator mobil (care a numarat calatorii pe interstatii) s-a constatat că încărcarea maximă a mijloacelor de transport este pe interstația dinspre Pitești, pentru ambele sensuri de circulație, ceea ce este explicabil prin faptul că traseul are un singur pol de transport – municipiul Pitești, deoarece acesta generează aproape toate călătoriile, prin atractivitatea sa deosebită (fiind cel mai mare oraș din județ, chiar reședința de județ) pentru angajați, elevi sau alte categorii profesionale.

Ca urmare, a fost organizată culegerea de date cu privire la numărul de călători care coboară din mijloacele de transport la capătul de linie Pitești Sosire și a celor care urcă în mijloacele de transport la capătul de linie Pitești Plecare (fig. 4.1), utilizând formularul conceput special pentru culegerea de date prezentat în continuare.

Fig. 4.1. Stațiile în care au fost numărați călătorii coborâți / urcați.

Au fost contorizați călătorii care sosesc/pleacă din Pitești, de-a lungul întregii zile, adică de la orele 5.20 (prima cursă de la Bradu) la orele 23.30 (ultima cursă de la Pitești), deci timp de 18 ore, în două tipuri de zile:

o zi lucrătoare ZL: Marți 28.11.2017;

o zi nelucrătoare ZNL: Sâmbătă 25.11.2017.

Rezultatele obținute pentru ziua lucrătoare ZL sunt prezentate în tab. 4.1.

Tab. 4.1. Nr. de călători transportați în ZL pe sensurile Bradu – Pitești și Pitești – Bradu.

OBS: Cursele au fost executate in 4 tururi, astfel:

• TUR 1 (15 curse dus-intors)

• TUR 2 (8 curse dus-intors)

• TUR 2 (8 curse dus-intors)

• TUR 3 (16 curse dus-intors)

• TUR 4 (13 curse dus-intors)

Rezultatele obținute pentru ziua nelucrătoare ZNL sunt prezentate în tab. 4.2.

Tab. 4.2. Nr. de călători transportați Sâmbătă 25.11.2017 pe sensurile Bradu – Pitești și Pitești – Bradu.

OBS: Cursele au fost executate in 2 tururi, astfel:

• TUR 1 (16 curse dus-intors)

• TUR 2 (15 curse dus-intors)

Rezulta urmatoarele incarcari ale mijloacelor de transport si volume orare de calatori.

Obs: Dimineata si la pranz sunt depasite capacitatile mijloacelor de transport (16 locuri)!

Obs: Dupa pranz sunt depasite capacitatile mijloacelor de transport!

Obs: Un varf proeminent al cererii de transport dimineata! Inca un varf, mai redus, dupa amiaza. 578 calatori/ZL spre Pitesti.

Obs: Un varf destul de proeminent al cererii de transport dupa amiaza! 527 calatori/ZL spre Bradu.

Obs: 1105 calatori/ZL ambele sensuri

Exista in program timpi pe semicursa (inclusiv timpul de asteptare) de 15, 17, 20, 23, 25 si, cel mai frecvent, 30 minute

Timp de deplasare: 15-20 minute;

Timp de așteptare la capăt: 10 minute;

Timp pe semicursa: 30 minute (poate fi 20 minute in orele de varf)

Intervalele de succedare:

Recomandabil ar fi: 13.00 -20.00: 15 minute; 20.00 – 23.30: 30 minute;

Obs: Rar (și nu foarte mult) sunt depasite capacitatile mijloacelor de transport (doar la 5 curse, dimineata).

Obs: Nu sunt depasite capacitatile mijloacelor de transport.

Obs: Un varf putin proeminent al cererii de transport dimineata! Inca un varf, si mai redus, dupa amiaza. 286 calatori/ZL spre Pitesti.

Obs: Un varf putin proeminent al cererii de transport spre pranz si altul dupa amiaza! 203 calatori/ZL spre Bradu.

Obs: 489 calatori/ZL in ambele sensuri (sub jumatate fata de ZL).

Reprezentand pe interval de timp de 2 ore, cererea de transport se uniformizeaza, devine mai putin variabila, asa cum se vede in figurile urmatoare pt ZL.

Datele obținute prin aceste observații – alături de cele obținute prin chestionarele socilogice (chestionare la domiciliu si chestionare in profunzime), prin care se determină cererea ex-ante – vor fi utilizate la dimensionarea cererii de transport si, in final, la proiectarea programului de transport.

5. EVALUAREA CERERII DE TRANSPORT EX-ANTE PRIN SONDAJE SOCIOLOGICE

Pentru a estima cererea de transport tinand cont si de cererea potentiala, adica in conditiile in care sistemul de transport public ar fi mai atragator, s-a procedat la chestionarea populatiei (chestionare la domiciliu) si a unor persoane cunoscatoare a situatiei cetetenilor comunei (chestionar in profunzime), in perioada 27-30.11.2017.

Astfel, au fost chestionate la domiciliu cca 20 persoane diverse din toate zonele comunei (și din Bradu și din Geamăna), utilizand chestionarul prezentat in continuare.

Ancheta la domiciliu

CHESTIONAR TRANSPORT PUBLIC

Localitatea: com. BRADU, Sat ……………………………………

Data: ……………………………….. Ora: ……….

Operator interviu. ………………………………………………..

Se va incercui varianta declarata sau se va preciza valoarea declarata.

DEPLASARI

Frecventa deplasarilor: zilnic; la 2 sau 3 zile; o data pe saptamana; mai rar.

Momentul zilei (ora si minute): la dus: …………….; la intors: …………………

Originea si deastinatia deplasarii: de la: ……………………..; la: ……………………

Scopul deplasarii: studii; loc de munca; cumparaturi; recreational; probleme personale.

Ce mijloc de transport utilizati: autobuz, autoturism, bicicleta, pe jos.

De cate persoane sunteti insotit in deplasare: …………….

Daca folositi autobuzul, cat timp mergeti pe jos pana/de la statia din sat: ……… minute.

Daca folositi autobuzul, cum platiti: gratuit, bilet, abonament lunar

PREFERINTE

Daca folositi (ati putea folosi) transportul public, ce importanta acordati urmatoarelor atribute (de la 1 – maxim, la 5 – minim):

• cost redus: 1, 2, 3, 4, 5

• frecventa ridicata a curselor: 1, 2, 3, 4, 5

• siguranta respectarii orarului de transport: 1, 2, 3, 4, 5

• durata de mers pe jos pana/de la statia din sat: 1, 2, 3, 4, 5

DATE GENERALE DESPRE INTERVIEVAT:

Sex: M, F

Varsta: < 18 ani; 18-25 ani; 25-65 ani; > 65 ani

Ocupatie: specialist (cu studii superioare); tehnician; functionar; muncitor; vanzator; elev; student; pensionar; casnic; somer; alta

Sector activitate: industrie; constructii sau servicii, administratie sau armata sau jandarmerie; agricultura; sanatate; educatie sau cultura; comert; transport; alte sectoare.

Aveti carnet de conducere: Da; Nu

Aveti autoturism: Da; Nu

Venitul lunar: < 1.000 lei; 1.000 – 2.000 lei; > 2.000 lei

Raspunsurile releva urmatoarele dorinte, in ordinea importantei acordate:

1. Orarul de transport sa fie respectat de catre operator, dar si ca orarul sa fie facut public prin panouri montate in fiecare statie de pe traseu (este evident ca trebuie postat si pe site-ul primariei si chiar al firmei de transport care opereaza pe traseul respectiv);

2. Frecventa curselor sa fie mai mare, adica autobuzele sa circule mai des;

3. Costul biletului sa fie cat mai mic;

4. Durata de mers sa nu fie prea mare.

In ceea ce priveste orele de realizare a calatoriilor, se constata ca cele mai multe calatorii au ca destinatie municipiul Pitesti, cu plecare dimineata si intoarcere dupa amiaza.

Au fost completate si cateva chestionare in profunzime, de catre personae care cunsoc bine situatia cetatenilor din comuna, utilizand formularul prezentat in continuare.

Chestionar folosit în ancheta în profunzime

Operator interviu: ………………Nr. chestionar….…..

Data: ….…………. …….Ora întâlnirii: ………………

Localitatea……………………..

Dnul./Dna…………………………….

1. De când locuiți în comună? din:

2. Cunoașteți locuitorii comunei?

3. Câte familii sunt în comună?

4. Câți locuitori are comuna?

5. Care sunt ocupațiile locuitorilor din comună? Cu ce se îndeletnicesc oamenii locului?

6. Câți locuitori lucrează în agricultură/legumicultură/ horticultură?

7. Câți dintre aceștia își vând produsele la oraș?

Ce cantități, unde, și cu ce periodicitate?

8. Ce mijloace de transport sunt folosite?

9. Câte autoturisme sunt în comună și cum sunt folosite?

10. Ce venituri medii realizează locuitorii comunei? Care sunt sursele?

11. Care este vârsta medie a populației? Dar structura pe sexe?

12. Câți copii de vârstă școlară sunt în comună? Dar tineri până la 25 de ani?

13. Există persoane cu diverse handicapuri (motorii, intelectuale, etc) în comună?

14. Ce schimbări au apărut în comună după 1989? (Legea nr. 18, activități noi, economice, culturale,

mișcării migratorii etc.)

15. Câți dintre locuitorii comunei lucrează în cel mai apropiat oraș și cu ce călătoresc?

16. Câți copii fac naveta la cel mai apropiat oraș pentru școală/facultate și cu ce călătoresc?

17. Câte linii de autobuze ajung în comună și care este frecvența circulației lor?

18. Care sunt condițiile călătoriei cu aceste mijloace de transport?

19. Ce deplasări la distanțe lungi se realizează într-o săptămână?

20. Ce transporturi de mărfuri se realizează în comună? Cu ce frecvență?

21. Cum sunt drumurile, din comună?

22. Când au fost reparate ultima dată? Cine le întreține?

23. Actualele trasee de transport public sunt corespunzătoare cerințelor locuitorilor? (sub aspectul frecventei serviciului, al capacitații ofertate, al itinerariului)?

24. Cum ar dori locuitorii să se îmbunătățească sistemul de transport public în comună?

25. Care sunt fluxurile de călători (și sensurile lor) pe intervale orare?

26. Ce inițiative au fost luate la nivel local pentru modificarea transportului în zonă?

27. Care ar fi perspectiva de dezvoltare economico-socială a comunei (conform PUZ, zone industriale. comerciale, de servicii etc.)

28. Cum este prevăzută dezvoltarea rețelei de drumuri în următorii 5 ani? Dar în următorii 10 ani?

29. Cum ar trebui dezvoltată rețeaua de transport rutier pentru a satisface cerințele de deplasare ale locuitorilor comunei?

Raspunsurile obtinute releva neajunsurile sistemului actual de transport: frecventa redusa a curselor (se poate vorbi, mai exact, despre semicurse, deoarece s-a constatat ca nu fiecare cursa „dus”este urmata imediat de o cursa „intors”), capacitate insuficienta a mijloacelor de transport.

Se apreciaza ca drumurile din comuna sunt in buna stare, iar fluxurile de calatori sunt in concordanta cu programul de lucru al firmelor industriale, unitatilor comerciale sau al unitatilor de invatamant. Datele opbtinute de pe site-ul primarie Bradu sustin cele obtinute prin anchetele in profunzime.

Ca urmare, se apreciaza ca in perspectiva medie va exista o crestere a mobilitatii populatiei intre municipiul Pitesti si Bradu, iar in conditiile in care va exista un sistem de transport public atragator (frecventa ridicata a curselor, regularitatea curselor, confort in mjloacele de transport, cost nu prea ridicat al biletului de calatorie…) va exista un potential de crestere a capacitatii de transport, care poate fi estimat la 10…20% fata de cererea actuala identificata (cerere ex-post).

Cap. 6. PROIECTAREA PROGRAMULUI DE TRANSPORT.

CAIETUL DE SARCINI

6.1. Definirea traseului

Pentru a se respecta condiția ca sistemul de transport să fie local, se impune ca traseul să aibă capetele de linie și stațiile numai pe teritoriul comunei Bradu, ceea ce a condus la unica soluție posibilă: traseul are ambele capete de linie în același loc, la extremitatea sudică a satului Bradu – Bradu Plecare, respectiv Bradu Sosire, iar stațiile sunt organizate numai pe teritoriul comunei Bradu, deși interstația de la contactul cu muncipiul Pitești are o porțiune pe teritoriul orașului, din condiția de a putea întoarce în prima intersecției în sens giratoriu din proximitate – intersecția Calea Craiovei – str. Basarabiei (fig. 6.1).

Fig. 6.1. Traseul Bradu – Pitești – Bradu.

Astfel, caietul de sarcini privind delegarea gestiunii serviciului de transport public local de persoane prin curse regulate din Comuna Bradu începând cu 01.01.2018, prevede pentru programul de transport stațiile cele existente deja, care sunt și amenajate:

Bradu Plecare;

Monumentul Eroilor

Șc. Gen. Nr. 2

Șc. Gen. Nr. 1

Blocuri;

Bradu de sus

Aviație

Geamăna

Prelungirea Craiovei Sosire – Limita teritoriala Pitesti

Prelungirea Craiovei Plecare – Limita teritoriala Pitesti

Geamăna;

Aviație;

Bradu de sus;

Blocuri;

Șc. Gen. Nr. 1

Șc. Gen. Nr. 2

Monumentul Eroilor

Bradu Sosire.

6.2. Programul de transport

Se asigură satisfacerea cererii de transport la nivelul întregii zile, dar și la nivelul tuturor intervalelor de timp de 1 oră, cu excepția vârfului de dimineață (7.00 – 8.00), care este cel mai problematic, luând în calcul acoperirea cererii de transport pentru un interval extins bilateral (6.50 – 8.10) la un interval de succedare minim (10 minute). Se asigură program de transport cu prima cursă la ora 5.20 și ultima cursă la ora 23.10 (din Bradu). S-a avut în vedere că timpul de deplasare pe distanța Bradu – Pitești Plecare este de 20 minute (din cele 35 de minute ale timpului de transport pe traseul circular).

6.1. Orarul in zile lucratoare ZL (Luni – Vineri)

Condiții impuse: se admite un interval minim de succedare (în orele de vârf) de 10 minute, ceea ce impune ca parcul activ (egal cu parcul circulant maxim) să fie de 4 mijloace de transport și un număr maxim de 6 curse pe intervalul orar.

Soluția rezultată: mijloace de transport cu o capacitate minimă de 17 locuri și un număr zilnic de 75 curse, conform orarului urmator.

Cele 75 curse, cu 4 mijloace de transport de minim 17 locuri asigură o capacitate zilnică a traseului de 75*17 = 1275 locuri/sens de circulatie, dublă față de cererea ex-post (măsurată) de 578/527călători. De asemenea, în fiecare interval orar este acoperită cererea de transport, inclusiv în perioadele de vârf (după-amiaza, spre Bradu; dimineața, spre Pitești, cu precizarea făcută mai sus pentru vârful de transport de dimineață).

Această informație este utilă pentru estimarea veniturilor de către operatorii interesați să-și adjudece acest traseu de transport.

6.2. Orarul in zile nelucratoare ZNL (Sâmbătă – Duminică și zile de sarbatori legale)

Condiții impuse: se asigură de-a lungul întregii zile un interval de succedare maxim de 30 minute și capacitatea mijloacelor de transport este cea rezultată pentru ZL, de 17 locuri.

Soluția rezultată: un parc activ de 2 mijloace de transport (egal cu parcul circulant, constant de-a lungul intregii ZNL) și un număr zilnic de 37 curse, conform orarului următor.

Cele 37 curse, cu 2 mijloace de transport de minim 17 locuri, asigură o capacitate zilnică a traseului de 37*17=629 locuri/sens de circulatie, care este dublă față de cererea ex-post (măsurată) de 286/203 călători. De asemenea, în fiecare interval orar este acoperită cererea de transport, inclusiv în perioadele de vârf (dimineața, spre Pitești; după-amiaza, spre Bradu).

6.3. Condiții de participare la licitație

Pot participa la licitația organizată pentru atribuirea delegării de gestiune a serviciului de transport public local de persoane prin curse regulate, din comuna Bradu, operatorii de transport definiți la art. 4, lit. d) din Ordinul Președintelui ANRSCUP nr. 263 / dec. 2007, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

sunt licențiați și/sau autorizați, conform art. 29 din Legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007;

au depus oferta până la termenul stabilit în anunțul publicitar;

nu se găsesc în stare de reorganizare judiciară, faliment, dizolvarea sau lichidarea societății și nici sub acuzație de abuz de încredere, fals, punere sub interdicție sau alte fapte penale;

au achitat la zi, sau au aprobare de eșalonare a datoriilor față de bugetul statului, bugetul local și asigurările sociale;

nu au avut reziliate în ultimii trei ani, din motive imputabile lor, contracte încheiate cu autoritățile administrației publice locale;

fac dovada competenței profesionale și au o dotare tehnico-materială corespunzătoare efectuării acestui serviciu;

h) fac dovada bonității lor materiale.

(1) Operatorii de transport public local de persoane beneficiază de același regim juridic, indiferent de forma de organizare sau de proprietate.

(2) Operatorii de servicii de transport public local de persoane își exercită obligațiile potrivit termenelor și condițiilor prevăzute în contractul de delegare de gestiune a serviciului de transport public local de persoane prin curse regulate și în acord cu normele specifice transportului public, elaborate de instituțiile abilitate în acest scop.

6.4. Documentele necesare pentru participarea la licitație

În vederea participării la licitație ofertanții vor depune, în plic sigilat, până la termenul stabilit în anunțul publicitar, următoarele documente:

Cererea operatorului de transport de participare la licitație.

B. Documente privind eligibilitatea – PLICUL nr. 1:

certificatul de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului și actul constitutiv al fiecărui operator de transport din care să reiasă că obiectul de activitate este transportul de persoane prin servicii regulate (cod CAEN – 4931);

copie de pe autorizația de funcționare ca transportator de persoane, eliberată de autoritatea competenta.

lista autovehiculelor destinate transportului public local de călători, care vor fi utilizate pe traseu, corespunzător numărului minim necesar precizat pentru traseu.

Nu este permisă înscrierea unui autovehicul pe mai multe liste, în diferite dosare. Lista autovehiculelor destinate transportului public local de călători de la litera c), va fi însoțită de adeverință din partea ARR Agenția Arges și a Autorității de Autorizare din cadrul Consiliului Județean Arges, care să ateste că autovehiculele nu sunt angrenate în activități de transport pe traseele județene, interjudețene sau internaționale, ca autovehicule bază sau rezervă. Identificarea ulterioară a unor vehicule angrenate și în efectuarea altor servicii de transport dă dreptul delegatarului să rezilieze unilateral contractul de delegare a gestiunii serviciului de transport public local de călători. De asemenea, este necesar ca organismele menționate mai sus, să ateste și faptul că ofertantul nu se află în litigiu pentru obținerea unui alt traseu, caz în care nu este admisă participarea la licitație, deoarece aceasta ar putea crea ulterior dificultăți în buna desfășurare a acestui serviciu.

copie a licenței de transport și copia conformă pentru fiecare autovehicul înscris în lista autovehiculelor, copie după certificatul de clasificare RAR.

copia certificatului de înmatriculare cu anexa ITP – în termen – a fiecărui autovehicul înscris în lista autovehiculelor;

g) copie.după contractul de leasing al fiecărui autobuz/microbuz (dacă este cazul);

h) lista conducătorilor auto care posedă atestate valabile pentru transportul de persoane, care sunt angajați cu contracte de muncă pe perioadă nedeterminată, copii după atestatele de pregătire profesională ale acestora, după permisul de conducere și cartea de identitate;

i) extras REVISAL și copie de pe contractul individual de muncă pe durată
nedeterminată, al salariaților care au atribuții în activitatea de transport public în comun;

j) copie de pe fișa deținătorului permisului de conducere, eliberată de Serviciul public comunitar Regim Permise de Conducere și înmatricularea Autovehiculelor, din care să rezulte că nu a avut anulat permisul de conducere sau nu a avut suspendat dreptul de a conduce pentru consum de băuturi alcoolice în ultimii trei ani, pentru fiecare conducător auto;

k) cazierul judiciar pentru:

conducătorii auto;

pentru persoana desemnată să conducă permanent și efectiv activitatea activitatea de transport;

1) certificat constatator emis de Oficiul Registrului Comerțului din care să rezulte că operatorul de transport nu se află în stare de reorganizare judiciară sau faliment, nici sub acuzație de abuz de încredere, fals, punere sub interdicție sau alte fapte penale;

m) certifícate constatatoare privind îndeplinirea obligațiilor exigibile de plată la bugetul de stat emis de Direcția Generală a Finanțelor Publice, respectiv la bugetul local emis de autoritățile publice locale pe raza cărora își are sediul ofertantul,

n) certificat de bonitate emis de banca unde are contul;

r) declarație pe propria răspundere a reprezentantului legal al ofertantului din care să rezulte că nu se află într-una dintre situațiile prevăzute de Legea nr. 85/2014 privind procedura insolvenței.

C. Documentele de selecție – PLICUL nr. 2:

ultimul bilanț contabil;

structura organizatorică a ofertantului: organigramă, ROF sau ROI.

experiența ofertantului;

nivelul tarifelor și redevențelor propuse pentru serviciile ce fac obiectul concesionării;

certificate și autorizații privind standardele de asigurare a calității și de protecție a mediului, protecția muncii, situații de urgență (PSI);

valoarea investițiilor realizate în ultimii 3 ani în mijloacele proprii de transport călători în comun; valoarea investițiilor va fi dovedită prin facturi, contract de leasing, etc;

g) pregătirea organizatorică și tehnică a ofertantului, specifică transportului public;

h) programul de organizare, control și supraveghere a serviciului public local de transport persoane prin curse regulate ce urmează a fi concesionat;

i) procedura de încasare a tarifelor;

Documentele *de la punctul C vor fi întocmite și transmise cu respectarea procedurii prevăzută de Legea nr.98/2016, vor fi certificate de instituțiile abilitate și/sau vor fi semnate și ștampilate de reprezentantul legal al ofertantului.

Contractele de prestări servicii și/sau orice alte contracte anexate vor fi încheiate pe o durată cel puțin egală cu jumătate din durata contractului de concesiune.

Plicul 2 va cuprinde și alte documente, conform cerințelor caietului de sarcini.

Plicul nr. 1 va fi închis și sigilat de ofertant și va avea înscris pe el denumirea ofertantului, denumirea licitației, data licitației, precum și înscrisul " PLICUL NR. 1 -DOCUMENTE DE ELIGIBILITATE ".

Plicul nr. 2 va fi închis și sigilat de către ofertant și va avea înscris pe el denumirea ofertantului, denumirea licitației, data – licitației, precum și înscrisul " PLICUL NR. 2 – “DOCUMENTE DE SELECȚIE”.

Cererea ofertantului împreună cu plicul nr. 1 și plicul nr 2 vor fi introduse într-un plic exterior care va fi inscripționat cu denumirea ofertantului, denumirea licitației, precum și înscrisul" A nu se deschide înainte de data……….ora……"

6.5. Criterii de departajare

Pornind de la criteriile utilizate pentru programele de transport județene, dar ținând cont de faptul că traseul Bradu – Pitești – Bradu este un traseu local, cu lungime relativ scurtă (9 km), se propun criterii care să asigure principiile prevăzute în legislație (acces egal și nediscriminatoriu pentru operatori, în principal), dar care să țină cont de condițiile cunoscute pentru operatori (capacitate, competență și onorabilitate).

S-a avut în vedere ca punctajul maxim posibil să fie de 100 puncte, iar proporțiile punctajelor acordate pentru cele 5 criterii (între care a fost introdus și criteriul prețului propus pentru biletul de calătorie) să fie în concordanță cu interesul acordat fiecăruia dintre criteriile de departajare.

Astfel, criteriile de departajare și modul de calcul al puncajului pentru fiecare operator sunt prezentate în tabelul următor.