Piata hoteliera [304753]

Piata hoteliera

a judetului

Timis

Coordonator: Student: [anonimizat] 3

Cuprins

Capitolul 1.Prezentare generală

Capitolul 2.Potențialul turistic

2.1.Potențialul turistic natural

2.2.Potențialul turistic antropic

2.3.Evaluarea potențialului turistic pentru o dezvoltare durabilă a turismului

Capitolul 3. Analiza pieței hoteliere a județului Timiș

3.1.Oferta turistică

3.2.Cererea turistică

Capitolul 4.Analiza SWOT

4.1 Puncte tari

4.2 Puncte slabe

4.3 Oportunități

4.4 Amenințări

Capitolul 5.Factorii care influențeaza dezvoltarea pieței hoteliere în județul Timiș

Bibliografie

Capitolul 1.[anonimizat] a [anonimizat], pentru întreaga lume.

Tradiția, multiculturalitatea determinată de conviețuirea în armonie a [anonimizat] a locuitorilor județului sunt numai câteva dintre atuurile succesului și ofertei de cooperare a județului.

Istoria bogată a județului, care s-a împletit de-a lungul veacurilor cu destinele marilor puteri ale Europei Occidentale face ca să putem privi cu încredere în viitorul județului Timiș și al României ca o casă, [anonimizat]-o Europă comună.

Timiș este un județ în extremitatea vestică a țării, în regiunea istorică a Banatului. [anonimizat]. Cea mai mare parte a teritoriului se încadrează în zona de câmpie. [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat]-Severin, [anonimizat]-vest cu Ungaria. Are o suprafață de 8.697 km2, sau 3,65% din suprafața țării. Are 2 municipii (Timișoara și Lugoj), 8 orașe (Buziaș, Ciacova,  Deta,  Făget,  Gătaia,  Jimbolia,  Recaș,  Sânnicolau Mare), 89 comune și 315 sate (figura nr.1) :

Județul în forma actuală a fost creat în 1968, prin Legea nr.2/1968 [anonimizat]. [anonimizat], căruia i-a fost alipită zona Lugojului și a Făgetului, care aparținuseră de județul interbelic Severin (după o perioadă intermediară în care au avut loc numeroase reorganizări).

Stema

Actuala stemă a județului Timiș a fost aprobată prin publicarea în Monitorul Oficial în 30 mai 2002 (figura nr.2).[anonimizat], simbolizează apărătorii ținutului și ai creștinității împotriva armatelor otomane.

Hotărârea aprobării stemei județului Timiș a fost publicată în Monitorul Oficial în 2002, la zece ani după ce Guvernul României a [anonimizat] a Legii 102/1992. [anonimizat], potrivit anexei nr. 1; “[anonimizat]; [anonimizat], un leu din aur ieșind din crenelurile unui zid din aur zidit. Leul ține o [anonimizat], din argint. [anonimizat], o lună din argint în creștere. [anonimizat] o fascie undată din argint”. [anonimizat]:   Leul cu braț înarmat, caracteristic Banatului Timișan, simbolizează apărătorii ținutului și ai creștinătății împotriva armatelor otomane; leul poartă sabia victorioasa a lui Pavel Chinezu, comite de Timiș.   Zidul din aur simbolizează cetatea Timișoarei. Soarele din aur simbolizează, prin poziția sa, țelurile înalte pentru care au luptat eroii acestui ținut.   Luna din argint reprezintă perechea soarelui. Fascia undată din argint, pe câmp albastru, simbolizează râul Timiș, cel care da numele județului.

Relief

Relieful se caracterizează prin predominarea câmpiei, care acoperă partea vestică (câmpia joasă) și centrală (câmpia înaltă) a județului. Câmpia pătrunde sub forma unor golfuri în zona dealurilor, pe văile Timișului (spre Lugoj) și Begăi (spre Făget), iar în estul județului se desfășoară dealurile premontane ale Pogănișului și partea sudică a Podișului Lipovei. Înălțimile cele mai mari corespund culmilor nord-vestice ale masivului Poiana Ruscăi (800 —1.300 m), culminând cu vârful Padeș (1.380 m). –figura nr.3 :

Clima

Clima în județul Timiș este continental moderată, cu ușoare influențe mediteraneene. Lanțul Munților Carpați, din partea de răsărit, protejează județul împotriva aerului rece continental, iar deschiderea spre vest permite penetrarea mai ușoară a aerului temperat maritim.

Temperatura medie anuală oscilează între -2°C și 21°C. Cea mai joasă temperatură înregistrată în Timișoara a fost de -24,1°C iarna și de 5,3°C vara, iar cea mai ridicată temperatură de 20,5°C iarna și de 39,5°C vara. Rata anuală a precipitațiilor este situată între 500 și 600 mm,iar în zonele de deal și de munte fiind mai ridicată.

Rețeaua hidrografică

Resursele de apă sunt bogate și cuprind pânze acvifere subterane și ape de suprafață (râuri, canale, lacuri, etc.). Râul Timiș este cea mai importantă artera hidrografică din județ ce izvorăște de la altitudinea de 1135 m din Masivul Semenic. Alte râuri, care drenează teritoriul județului Timiș, sunt : Bega, Bega Veche, Bârzava, Moravița, Aranca și, parțial, Mureșul (figura nr.4.). Ca urmare a amenajărilor începute în secolul al XVIII-lea, Bega a fost navigabilă, exploatarea comercială a acestei artere fiind sistată în 1960. Lacurile, de asemenea, sunt destul de numeroase, dar au suprafețe și adâncimi mici. Multe dintre ele sunt resturi ale vechilor mlaștini și apar în împrejurimile comunei Satchinez, altele sunt instalate în coturi de meandre sau în brațe părăsite. O categorie aparte de lacuri, specifice județului Timiș, sunt cele antropice. În județ sunt și două lacuri cu apă caldă (peste 20° C) și minerală, primul la Românești, iar al doilea la vulcanul noroios Forocici. În afara acestora, în județ s-a amenajat lacul de acumulare Surduc, care îndeplinește funcțiuni multiple (figura nr.5) :

Flora, fauna și vegetația

Vegetația este caracteristică silvostepei bănățene, pădurile sunt purine fiind distruse în decursul anilor, pentru lemn și pentru obținerea de teren arabil. În partea estică predomină pădurile cu brad, molid și fag. Se mai găsesc și mici păduri de stejar, plopi și sălcii în lunci.

Vegetația de mlaștini și lacuri cuprinde păpura,stuf și nufăr. Pe cuprinsul orașului Timișoara sunt peste 100 ha de parcuri cu specii rare: stejari seculari, tei cu frunze crestate, platani, majoritatea în Parcul Copiilor. O impresionantă colecție de trandafiri se găsesc în Parcul Rozelor, iar specii de arbori în Parcul Central (figura nr.6) :

Fauna județului Timiș în zona de stepă și silvostepă cuprinde rozătoare- popândăul, hârciogul, iepurele de câmp și păsări-dropia și prepelița. În pădurile de la Pischia, Biniș, Hodoș, mamiferele sunt reprezentate de mistreț, căprior, vulpe, dihor, nevăstuică, veveriță și cerb lopătar. Dintre păsările de apă, cele mai reprezentative sunt rațele și gâștele sălbatice,egretele și lișita. Fauna acvatică este bogată în mreană și crap.(Figura nr.7 )

Populația

Populația județului este de  682.939  locuitori conform  datelor statistice oficiale la 1 ianuarie 2014 (Institutul Național de Statistică). Densitatea populației este de  76,68  loc/ km².

Județul Timiș este o  zonă de interferență a mai multor etnii, limbi, obiceiuri și culturi: 83,4% români, 7,5% maghiari, 2,4% rromi, 2,1% germani, 2,0% sârbi și 2,6% alții.

Cultura

Cultura în județul Timiș este reprezentată de o intensă viață spirituală, deosebit de importante fiind tradițiile și evenimentele culturale. Opera Română din Timișoara, Filarmonica "Banatul", Teatrul Național Timișoara, Teatrul Maghiar și Teatrul German, precum și alte instituții de profil, au adâncit tradiții și influențe în formarea culturală a timișenilor.
Continuitatea activităților culturale și a vieții spirituale este reliefată de funcționarea Teatrului Național Timișoara încă din anul 1875. În prezent, Timișoara este singurul oraș european în care ființează instituții teatrale care prezintă spectacole în diferite limbi (română, germană și maghiară). Peisajul artistic este completat de Filarmonica Banatul, 16 cinematografe dintre care se remarcă Cinematograful Capitol, datează din anii 1929-1930.

Numeroasele acțiuni culturale, dintre care multe de nivel internațional și prezența artiștilor timișoreni peste granițe, sunt tot atâtea mărturii ale valorii actului cultural săvârșit aici. De menționat este existența a 8 galerii de artă, a 13 muzee din care numim Muzeul Banatului și Muzeul Satului Bănățean, a 451 biblioteci, toate conservând valori inestimabile ale culturii și civilizației acestor locuri (figura nr. 8) :

Capitolul 2.Potențialul turistic

2.1.Potențialul turistic natural

Munții Poiana Ruscă – Masiv muntos situat în NE Munților Banatului. Munții

Poiana Ruscă sunt alcătuiți din șisturi cristaline și petice de calcare și dolomite cristaline. Prezintă un relief de culmi domoale, larg ondulate și nivelate, cu aspect de platouri fragmentate de văi înguste sub forma de chei.

Lacul Avrig – este un lac glaciar din Munții Făgăraș. Se află la altitudinea de

2011 m. Suprafața lacului este de 1,47 ha. Adâncimea maximă este de 4,5 m.

Lacul are o formă oarecum trapezoidală, cu lungimea maximă de 180 m, pe direcția est-vest. Lățimea sa, pe direcția nord-sud, este de circa 100 m. În lac își are originea Râul Avrig. Din punct de vedere turistic, lacul Avrig se află la jumătatea drumului între cabana Suru și cabana Negoiu (figura nr.9):

Peștera cu apă din Românești – Face parte din categoria peșterilor mijlocii, cu

dezvoltarea totală de 1.450 m, dispusă orizontal pe 3 nivele. Intrarea principală este orientată spre N-NV, este lată de 9,5 m și înaltă de 2 m, fapt ce permite o iluminare difuză până la circa 70m. Pe această porțiune pereții sunt înverziți de alge. În Sala Liliecilor săpată in brecie tectonică (foarte puține cazuri în peșterile din țară) se găsește o colonie permanentă de lilieci. Etajul superior și cel mijlociu au caracter subfosil. Etajul inferior, cu caracter subfosil este accesibil doar speologilor cu echipament și cunoștințe de TSA. Sălile principale s-au format la intersecția mai multor falii (figura nr.10) :

Peștera Pietroasa – este situată la 1.5km de comuna Pietroasa în versantul drept al văii Pietrii. Peștera s-a format în dolomite și calcare devoniene și reprezintă una din peșterile cele mai importante din bazinul hidrografic al văii Bega. Peștera de la Pietroasa a fost descoperită în noiembrie 1977 de Bignion Horst (figura nr.11) :

Movila Sistak- Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din

6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate) și reprezintă o ridicătură de pământ naturală (movilă) în Câmpia Banatului, ce adăpostește mai multe elemente floristice de stepă. În arealul rezervației este semnalată prezența unor specii ierboase rare, printre care, pir crestat (Agropyron cristatum) și colilie (Stipa capillata).

Insula Ingriș- este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-

a IUCN (rezervație naturală de tip avifaunistic și floristic) situată în județul Timiș, pe teritoriul administrativ al comunei Sânpetru Mare. Reprezintă o arie naturală (luciu de apă, lunci aluvionare, nisipuri și pietrișuri suprapuse grindurilor de argile lacustre) cu vegetație ierboasă și arboricolă (cu specii de salcie  și plop) și faună  (mamifere, păsări,  peștii,  reptile,  insecte) specifică zonelor umede. –figura nr.12

Rezervația Naturală Pădurea Cenad- este o arie protejată de interes național ce

corespunde categoriei a IV-a IUCN,fiind situată în vestul Romaniei, pe teritoriul administrativ al județelor Arad și Timiș. Este o rezervație naturală de tip forestier, faunistic și floristic.

Aria naturală cu o suprafață de 279,20 hectare se afla în partea nord-vestică a județului Timiș pe teritoriile administrative ale comunelor Cenad, Sânpetru Mare și Periam și în cea sud-vestică a județului Arad, pe teritoriul administrativ al orașului Pecica.

Pajiștea cu narcise Bătești – este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervatie naturala de tip botanic) situată în județul Timiș, pe teritoriul administrativ al orașului Făget. Aria naturală, cu o suprafata de 20 hectare, se află în extremitatea nord-estică a județului Timiș, în aria teritorială nordică a satului Bătești, pe partea dreapta a drumului național (DN68A) care leagă orașul Făget de localitatea Margina. Rezervația naturală a fost declarată arie protejata prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Secțiunea a III-a – zone protejate) și reprezintă o suprafață cu fâneațe aflată în zona de contact a Câmpiei (Lugojului) cu Dealurile Lugojului.

Aria naturală constituie o zonă de protecție pentru o populație mare de narcise (Narcissus poeticus), care vegetează alături de exemplare de stânjenei din specia Iris sibirica (figura nr. 13) :

Mlaștinile Satchinez – formează o rezervație naturală ornitologică care se întinde pe

242 de hectare în hotarul localității Satchinez, din județul Timiș. A fost înființată în anul 1942, la propunerea ornitologului Dionisie Linția, cuprinzând terenuri mlăștinoase în aval de Satchinez. În prezent, rezervația are suprafața de 1194 ha. Este supranumită „Delta Banatului” (figura nr.14). Aici trăiesc 40% dintre speciile de păsări întâlnite pe teritoriul României.

2.2.Potențialul turistic antropic

Piața Unirii este cea mai veche piață din Timișoara, în stil baroc. Inițial se nume

Piața Losonczy după numele comitelul Stefan Losonczy. Este cunoscută și cu numele de "Piața Domului". Numele de piață a Unirii i-a fost dat în 1919 pentru că aici s-au oprit trupele române care au intrat înTimișoara.Piața găzduiește importante obiective turistice precum Domul Romano-Catolic, Palatul baroc, Catedrala episcopală ortodoxă sârbă, Liceul Teoretic Nikolaus Lenau, Monumentul SfinteiTreimi, fântâna cu apă mineală, etc (figura nr.15) :

Piața Victoriei, fostă Piața Operei, este piața centrală a orașului Timișoara. Este

locul unde s-au adunat revoluționari timișoreni și unde Timișoara a fost proclamată în 20 decembrie 1989 primul oraș liber din România. La polii opuși ai pieței se găsesc la nord Opera, iar la sud Catedrala Mitropolitană. Dinspre Operă spre Catedrală promenada de pe dreapta se numește Corso, iar cea de pe stânga Surogat. Ambele au ansambluri arhitecturale de importanță istorică. În jurul pieței se găsesc importante instituții cum ar fi :

Opera Română,Teatrul Maghiar,Teatrul German de Stat, Catedrala Ortodoxă , cineamatografele Timiș, Capitol și Studio, Muzeul Banatului, galeriile de artă precum și multe magazine.

Catedrala Ortodoxă din Timișoara ( Catedrala Mitropolitană ) este una dintre

cele mai de preț clădiri ale orașului și una dintre cele mai izbutine monumente arhitecturale din țara noastră. Situată în centrul orașului, la încrucișarea celor mai importante artere de circulație, catedrala închinată Sfinților Trei Ierarhi impresionează prin dimensiunile ei însemnate, prin specificul arhitectural și prin învelișul de țiglă smălțuită, care străluceste minunat în lumina soarelui (figura nr.16) :

Castelul Huniade-  este un monument istoric și cea mai veche clădire

din Timișoara, construit între anii 1443 – 1447 de către Ioan de Hunedoara, pe ruinele unui vechi castel din secolul al XIV-lea (construit în timpul domniei regelui Carol Robert de Anjou). Astăzi adăpostește Muzeul Banatului.

Palatul Dicasterial clădirea ce astăzi adăpostește sediul Judecătoriei

Timișoara, Tribunalului Timiș și al Curții de Apel Timișoara, a fost construită între anii 1855-

1860, fiind proiectată inițial ca reședință a guvernatorului Banatului. Fațadele sunt structurate în registre orizontale, ritmate doar prin șirul ferestrelor. Ornamentele de la ferestre se reduc la colonetele ce flanchează ferestrele de la primul etaj. Imobilul intervine în peisajul urban printr-o modificare de proporții a ambientului. Impunându-se prin dimensiuni, singularitate și semnificație, palatul exprimă pronunțat funcția de reprezentare care i-a fost atribuită. Volumul masiv și supradimensionat scoate din scară vecinătățile din care se asigură doar o percepere parțială a monumentalului (figura nr. 17) :

Grădina Botanică din Timișoara (figura nr.18) a fost proiectată să cuprindă

specii de plante grupate în sectoare: -Sectorul Flora Ornamentală cu subsectorul Colecția de Trandafiri;

-Sectorul Flora și Vegetația Românie, cu Subsectorul Flora Banatului;

-Sectorul Flora Regiunii Mediteraneene;

– Sectorul Flora Americii și Flora Asiei ;

– Sectorul Sistematic al Plantelor;

– Sectorul Flora Medicinală ;

– Sectorul Flora tropicală.

Grădina Zoologică-Situată la Pădurea Verde, după Muzeul Satului, Grădina

Zoologică din Timișoara se întinde pe o suprafață de 6,34 hectare, pe care sunt amenajate 16 habitate ce adăpostesc 29 specii și un număr de 144 animale. Grădina Zoologică a fost deschisă publicului timișorean, în anul 1986. Adăpostea atunci aproximativ 30 de specii, majoritatea speciilor proveneau din fauna țării. De la deschidere și până la finele lui octombrie 2005, a fost administrată de către Regia Autonomă Horticultură, transformată ulterior în societate comercială.

2.3.Evaluarea potențialului turistic pentru o dezvoltare durabilă a turismului

Județul Timiș este înzestrat cu un potențial turistic deosebit de variat, diversificat și concentrat, caracterizat prin:

• existența unor forme de relief accesibile și armonios îmbinate pe întreg teritoriu;

• o climă favorabilă practicării turismului în tot cursul anului;

• potențial faunistic și floristic bogat;

• patrimoniul cultural-istoric și arhitectural apreciat pe plan internațional .

Timiș a fost o destinație căutată de turiștii externi și a avut un turism intern dezvoltat care s-a derulat pe baza unui cadru legal încă din perioada interbelică. În prima jumătate a anilor '70 a cunoscut o dezvoltare semnificativă a capacităților de cazare turistică. La începutul anilor '80 era deja cunoscut pe piața principalelor județe generatoare de turiști, în special din Germania, Austria și Belgia. Începând cu anii '90 a cunoscut un declin puternic al sosirilor de turiști străini, tendință care s-a menținut, cauza principală o constituie lipsa de fonduri pentru investiții destinate dezvoltării, modernizării și reabilitării infrastructurilor specifice ca urmare a procesului lent și complicat al privatizării, aplicării unei fiscalități neadecvate, inexistenței unor facilități în domeniul creditelor bancare etc.

Datorită potențialului său turistic nevalorificat , se propun cîteva acțiuni de dezvoltare turistică în județul Timiș:

A.TURISMUL BALNEAR ȘI SPA

Reabilitarea, extinderea și modernizarea stațiunilor balneare

Stimularea investițiilor, care valorifică resursele naturale cu valoare

Dezvoltarea facilităților specifice pentru tratamentul de prevenție

Dezvoltarea facilităților de entertainment

Promovare și informare turistică cu privire la potențialul balnear al județului Timiș

B.TURISMUL CULTURAL ISTORIC

Promovarea turismului religios

Promovarea programelor turistice tematice pentru valorificarea artei

Promovarea circuitelor cultural – turistice

Identificarea de noi trasee turistice

C.TURISMUL DE AFACERI

Încurajarea investițiilor în centre hoteliere de categorie Business

Stimularea dezvoltării zonelor și centrelor de entertainment

Stimularea dezvoltării infrastructurii pentru manifestări expoziționale

Încurajarea manifestărilor expoziționale, a târgurilor de afaceri

D.ECOTURISM ȘI AGROTURISM

Amenajarea de infrastructuri destinate unor activități turistice speciale (ex. Puncte de observare faună, poteci, alei, puncte de popas ;

Stimularea elaborării planurilor de amenajare și de management a zonelor cu potențial turistic;

Dezvoltarea parteneriatelor dintre autoritățile publice și touroperatori (după caz și cu administrațiile ariilor protejate) în scopul utilizării echilibrate a resurselor turistice locale

Dezvoltarea structurilor de cazare și de agrement specifice turismului

Identificarea de localități rurale din județul Timiș care îndeplinesc criteriile de definire a “satului turistic”

Identificarea, amenajarea și promovarea unor itinerarii rurale

Promovarea brandurilor specifice “eco”

Promovarea produselor specifice satului: folclorice, gastronomice, stil rural de viață

E.DIVERSE TIPURI DE TURISM

Promovarea turismului de sporturi extreme și de aventură

Promovarea turismului de echitație

Promovarea turismului de vânătoare și pescuit

Valorificarea și amenajarea turistică și de agrement a unor zone urbane și periurbane cu potențial turistic

Amenajarea de structuri turistice de primire și echipare tehnică în puncte cheie de-a lungul traseelor turistice și a arterelor rutiere de tranzit.

Capitolul 3. Analiza pieței hoteliere a județului Timiș

3.1.Oferta turistică

Tabelul nr.1. Forme de turism practicate în județul Timiș

Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare

Tabelul nr.2 Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri

Sursă : Institutul Național de Statistică (INSS)

Fig.nr.19 Ponderea structurilor de cazare în totalul unităților

de cazare din județul Timiș ,anul 2015

După cum putem observa din figura de mai sus ponderea cea mai mare o dețin pensiunile agroturistice (40 %), hotelurile având o pondere de 14 %.

Capacitatea de cazare turistică existentă (Hoteluri)

Tabelul nr.3 Capacitatea de cazare turistică existentă

Sursă: INSSE

Numărul unităților hoteliere a scăzut cu 168 în anul 2016 față de 2015, respectiv cu 3 %.