FUNDAMENTARE TEORETICO-BIBLIOGRAFICĂ A TEMATICII DE STUDIU [304718]

[anonimizat] A [anonimizat]. 422/2001, republicata, privind protejarea monumentelor istorice

Ordinul nr. 2684 din 18/06/2013 privind aprobarea metodologiei de întocmire a obligației privind folosința monumentului istoric si a conținutului acestuia

Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții

Regulamentul general de urbanism

EXEMPLE DE BUNA PRACTICA

Castelul Nádasdy din Nádasdladány, [anonimizat]-urbană a [anonimizat] ( Castelele deținute de familia Zichy)

Date juridice (proprietate)

[anonimizat] A TEMATICII DE STUDIU

1.1.1. Semnificația si valoarea patrimoniului cultural

“Pentru a [anonimizat] “[anonimizat], arheologică, documentară, etnografică, artistică, [anonimizat], cinematografică, numismatică, filatelică, heraldică, bibliofilă, [anonimizat], ale potențialului creator uman și ale contribuției românești la civilizația universală.”

[anonimizat]-lea, urmând să fie îmbunătățite de-a [anonimizat].

“Cuvantul “castel” captează atenția. Aduce interes. Provoacă sentimente nostalgice. Provoacă tristețe din cauza situației precare a [anonimizat]”

[anonimizat]. Acestea pot îmbunătăți calitatea turismului precum si dezvoltarea turismului la nivel local si regional.

[anonimizat]. Acțiunile de protejare nu se pot face doar pe patrimoniul natural sau doar pe patrimoniul cultural ( [anonimizat]) fără să afecteze o dezvoltare durabilă a teritoriului.

1.1.2. [anonimizat], [anonimizat] a pierde autenticitatea si sensul obiectului. Conservarea monumentului trebuie sa respecte contextul cultural. [anonimizat]. Trebuie să aibă o [anonimizat], să țină cont si sa inteleaga nevoile comunității.

Lucrările de conservare trebuie să aibă în vedere următoarele:

-[anonimizat] a monumentului.

-[anonimizat] sit în raport cu alte clădiri, grădini sau peisaje

– Diagnosticarea cauzelor intrinseci si extrinseci ale degradarilor, servind ca baza pentru acțiuni adecvate .

-Implicare comunității pentru rezolvarea conflictelor si dezvoltarea de strategii conservatoare adecvate nevoilor, abilitatilor si resurselor locale.

Patrimoniul este un concept larg ce include mediul natural precum si cel cultural. Acesta inregistreaza si exprima procesele lungi de dezvoltare istorică, formand astfel esența diverselor identității naționale, regionale, indigene si locale fiind o parte integrantă a vieții moderne.

În momentul de fata, turismul continuă să fie principalul vehicul pentru schimbul cultural, oferind o experienta personala, nu doar din trecut ci si din viața contemporană si societatea altora.

Pentru o mai buna dezvoltare a turismului în zona este necesara:

– Accesibilitatea fizica, intelectuala si/sau emoționale publicului larg.

– Prezentarea importanței locurilor de patrimoniu, a tradițiilor si practicilor culturale din experiența trecută si diversitatile prezente ale zonei si comunitatii gazda.

– Planificarea activităților turistice trebuie sa ofere facilități adecvate pentru confort, siguranță si bunăstarea vizitatorului.

Patrimoniul nu este un scop în sine, ci un mijloc pentru un scop, fiind clădirea în ansamblu. Informațiile cu privire la structura sunt esentiale, de la stările sale inițiale si anterioare, tehnicile utilizate în construcție, modificările si efectele acestora asupra fenomenelor aparute si într-un final asupra stării sale actuale.

Diagnosticarea clădirii se bazează pe abordări istorice , calitative si cantitative. Evaluarea siguranței este ultima etapa a diagnosticului, proces în care se determina necesitatea măsurilor de tratament.

Fiecare intervenție ar trebui să fie proporțională cu obiectivele de siguranță stabilite, menținând astfel intervenția la minimum pentru a garanta siguranța și durabilitatea cu cel mai puțin prejudiciu pentru valorile de patrimoniu.

Orice masura adoptata trebuie sa fie reversibila, astfel incat sa poată fi inlaturata si inlocuita cu masuri mult mai adecvate atunci cand apar tehnici si tehnologii noi. În cazul în care intervențiile sunt în totalitate ireversibile nu trebuie sa limiteze alte intervenții suplimentare.

"O grădină istorică este o compoziție arhitecturală și horticulturală care interesează publicul din punct de vedere istoric sau artistic".

În cazul în care o grădină a dispărut complet sau nu există mai mult decât dovezi nesemnificative ale etapelor sale succesive, o reconstrucție nu ar putea fi considerată o grădină istorică.

Zonele cu o activitate intensă precum jocurile si sporturile active trebuiesc separate de grădinile istorice pentru a nu periclita conservarea gradinilor si a peisajelor. Măsurile de conservare ale gradinilor trebuie sa fie prevăzute în cadrul planurilor de utilizare al terenurilor, iar interesul pentru acestea trebuie stimulat de orice tip de activitate în măsura sa accentueze adevărata lor valoare creând o mai buna cunoaștere si apreciere a acestora.

Parcurile istorice sunt locuri cu perimetre definite, dimensiunile vizuale extinzandu-se peste limitele lor. Panoramele îndepărtate, liniile de vizibilitate, punctele de vedere oferite, fac parte din elementele lor integrate ce definesc caracterul patrimoniului. Acestea au o vegetatie importantă pentru caracterul lor, oferind un sentiment de incinta.

ANALIZA SITUAȚIEI GENERALE A GRADINILOR DE CASTEL DIN PERSPECTIVA DOMENIULUI PEISAGISTIC

GRĂDINILE BAROCE

Rol de afișare a puterii ierarhice si a bogăției . Au importanță foarte mare din punct de vedere peisagistic cu un rol de modelare a spațiului, constituiau un punct de reper vizual (landmark ). Acest tip de grădini se caracterizează printr-un ax principal, o întindere mare, ( de obicei axul principal fiind perpendicular pe palat) , alei spectaculoase cu arbori de aceeași specie. De obicei aleile se pierd în peisaj, accentuând astfel măreția compozitionala. Ex Castelul Banffy din Bontida unde aleile se întind pe un km.

Acest gen de grădini apare în secolul al XVII-lea în Transilvania devenind mai apoi una din caracteristicile gradinilor peisagere.

GRĂDINILE PEISAGERE

Toate grădinile baroce ale secolului al XVIII-lea din Transilvania s-au transformat în secolul al XIX-lea în gradini peisagere.

Acestea se caracterizează prin :

– Axe riguroase

– Utilizarea arborilor si arbuștilor în forma originală

1.2. RESURSE DOCUMENTARE

1.2.1. Legea nr. 422/2001, republicata, privind protejarea monumentelor istorice

Capitolul I – Monumente istorice

Art. 9. – (1) Pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protectie, delimitată pe baza reperelor topografice, geografice sau urbanistice, în funcție de trama stradala, relief si caracteristicile monumentului istoric, după caz, prin care se asigura conservarea integrată si punerea în valoare a monumentului istoric si a cadrului său construit sau natural.

Art. 11. – (1) Orice intervenție asupra monumentelor istorice si asupra imobilelor din zona lor de protectie, precum si orice modificare a situației juridice a monumentelor istorice se fac numai în condițiile stabilite prin prezenta lege.

CAPITOLUL II

Inventarierea si clasarea monumentelor istorice

Art. 18. – (1) Monumentele istorice, zonele de protectie si zonele construite protejate, definite potrivit legii, se evidentiaza în planurile de amenajare a teritoriului si în planurile urbanistice ale unităților administrativ-teritoriale.

CAPITOLUL III

Intervenții asupra monumentelor istorice

Art. 23.

(2) În sensul prezenței legi, intervențiile ce se efectuează asupra monumentelor istorice sunt:

a) toate lucrările de cercetare, conservare, construire, extindere, consolidare, restructurare, amenajari

peisagistice si de punere în valoare, care modifica substanța sau aspectul monumentelor istorice;

b) executarea de mulaje de pe componente ale monumentelor istorice;

c) amplasarea definitiva sau temporala de împrejmuiri, construcții de protectie, piese de mobilier fix, de

panouri publicitare, firme, sigle sau orice fel de însemne pe si în monumente istorice;

d) schimbări ale functiunii sau destinației monumentelor istorice, inclusiv schimbările temporare;

e) strămutarea monumentelor istorice;

f) amenajari de cai de acces, pietonale si carosabile, utilitati anexe, indicatoare, inclusiv în zonele de

protecție a monumentelor istorice.

Art. 24. – (1) Intervențiile care se efectuează asupra imobilelor care nu sunt monumente istorice, dar care se afla în zone de protectie a monumentelor istorice sau în zone construite protejate se autorizează pe baza avizului Ministerului Culturii si Cultelor sau, după caz, al serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului

TITLUL VII

Dispoziții tranzitorii si finale

Art. 59. – Pâna la instituirea zonei de protectie a fiecarui monument istoric potrivit art. 9 se considera zona de protecție suprafața delimitată cu o raza de 100 m în localități urbane, 200 m în localități rurale si 500 m în afara localitatilor, măsurată de la limita exterioară, de jur-împrejurul monumentului istoric.

1.2.2. Ordinul nr. 2684 din 18/06/2013 privind aprobarea metodologiei de întocmire a obligației privind folosința monumentului istoric si a conținutului acestuia

9. Să permită montarea și să întrețină însemnul și sigla "Monument istoric".

16. Să asigure o întreținere curentă corespunzătoare prin folosirea unor materiale adecvate, compatibile cu cele din structura monumentului istoric.

17. Să utilizeze monumentul istoric numai în scopuri compatibile cu destinația sa inițială.

1.2.3. Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții

Art. 1.

Calitatea construcțiilor este rezultanta totalității performanțelor de comportare a acestora în exploatare, în scopul satisfacerii, pe întreaga durată de existență, a exigențelor utilizatorilor și colectivităților.

Art. 5.

Pentru obținerea unor construcții de calitate corespunzătoare sunt obligatorii realizarea și menținerea, pe întreaga durată de existență a construcțiilor, a următoarelor cerințe:

a) rezistență și stabilitate;

b) siguranță în exploatare;

c) siguranță la foc;

d) igienă, sănătatea oamenilor, refacerea și protecția mediului;

e) izolație termică, hidrofugă și economie de energie;

f) protecție împotriva zgomotului.

Art. 8.

Sistemul calității în construcții reprezintă ansamblul de structuri organizatorice, responsabilități, regulamente, proceduri și mijloace, care concură la realizarea calității construcțiilor în toate etapele de concepere, realizare, exploatare și postutilizare a acestora.

Art. 18.

Intervențiile la construcțiile existente se referă la lucrări de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desființare parțială, precum și la lucrări de reparații, care se fac numai pe baza unui proiect avizat de proiectantul inițial al clădirii sau a unei expertize tehnice întocmite de un expert tehnic atestat, și se consemnează obligatoriu în cartea tehnică a construcției.

1.2.4. Regulamentul general de urbanism

Art.14 – alin. (1) – Autorizarea executării construcțiilor se face cu condiția asigurării compatibilității dintre destinația construcției și funcțiunea dominantă a zonei, stabilită printr-o documentație de urbanism, sau dacă zona are o funcțiune dominantă tradițională caracterizată de țesut urban și conformare spațială proprie.

Art.17 – Orientarea față de punctele cardinale

Autorizarea executării construcțiilor se face cu respectarea condițiilor și a recomandărilor de orientare față de punctele cardinale, conform anexei nr. 3 la prezentul regulament.

Anexa 3 – pct.3.4.1. – Construcțiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.5.1 – 1.5.3 și 1.5.8 vor avea spațiile de lectură și sălile de expunere orientate nord, nord-est, nord-vest. Acolo unde încadrarea în zonă nu permite o astfel de orientare a sălilor de lectură și a sălilor de expunere, rezolvările de fațadă vor evita însorirea.

-pct. – 3.8. – Construcții de agrement

Sălile de tip club vor fi orientate sud, sud-vest sau sud-est.

– pct. – 3.9. – Construcții de turism

Pentru toate categoriile de construcții de turism se recomandă orientarea nord a spațiilor tehnice și a anexelor.

Anexa 4 – pct. – 4.5. – Construcții de cultură

4.5.1. – Pentru toate categoriile de construcții de cultură se vor asigura accese carosabile separate pentru vizitatori sau spectatori, pentru personal și aprovizionare.

4.5.2. – În funcție de destinația construcției sau a amenajării vor fi prevăzute:

– alei carosabile în interiorul amplasamentului și parcajele aferente, în cazul în care accesul se face din străzi de categoria I sau a II-a;

– parcaje necesare în interiorul amplasamentului, în cazul în care accesul se realizează direct din străzi de categoria a III-a.

-pct. – 4.9 Construcții și amenajări de agrement

Pentru toate categoriile de construcții și amenajări de agrement se va asigura accesul carosabil separat pentru public de accesul se serviciu și de întreținere.

4.10. – Construcții de turism

4.10.1. – Pentru construcțiile de turism vor fi prevăzute accese carosabile separate pentru utilizatori, personal și acces tehnic de întreținere.

4.10.2. – Aleile semicarosabile din interiorul amplasamentelor, cu o lungime de maximum 25 m, vor avea o lățime minimă de 3,5 m, iar cele cu lungimi mai mari de 25 m vor fi prevăzute cu supralărgiri de depășire și suprafețe pentru manevre de întoarcere.

4.10.3. – Numărul acceselor și conformarea lor se vor face în funcție de categoria și capacitatea obiectivului turistic.

-pct. – 4.12. – Toate categoriile de construcții

Pentru toate categoriile de construcții și amenajări se vor asigura accese pentru intervenții în caz de incendiu, dimensionate conform normelor pentru trafic greu.

Anexa 5 – pct. – 5.5. – Construcții culturale

5.5.1. – Pentru construcțiile culturale vor fi prevăzute locuri de parcare pentru vizitatori sau spectatori și personal, după cum urmează:

– pentru construcțiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.5.1 și 1.5.2, câte un loc de parcare la 50 mp spațiu de expunere;

– pentru construcțiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.5.3 – 1.5.12, un loc la 10 – 20 de locuri în sală.

– pct. – 5.10.- Construcții de turism

5.10.1. – Pentru toate categoriile de construcții de turism vor fi prevăzute locuri de parcare, în funcție de tipul de clădire și de categoria de confort, 1 – 4 locuri de parcare la 10 locuri de cazare.

5.10.2. – Pentru moteluri se vor asigura 4 – 10 locuri de parcare la 10 locuri de cazare.

Anexa 6 – pct. – 6.4. – Construcții culturale

Pentru toate categoriile de construcții culturale vor fi prevăzute spații verzi și plantate, spații de joc și de odihnă, în funcție de capacitatea construcției – 10 – 20% din suprafața totală a terenului.

6.7. – Construcții de turism și agrement

Pentru construcții de turism și agrement vor fi prevăzute spații verzi și plantate, în funcție de destinație și de gradul de confort, dar nu mai puțin de 25% din suprafața totală a terenului.

1.3. EXEMPLE DE BUNA PRACTICA

1.3.1. Castelul Nádasdy, Nádasdladány, Ungaria

Castelul Nádasdy, prin amploarea sa, reprezinta puterea familiei Nádasdy, familie cu o istorie glorioasa si o avere imensa. Stilul englezesc si scotian din anii 1500 ales ca model arhitectural pentru reședința lor nu este intamplator, demonstrand astfel originile familiei creand o curiozitate arhitecturala unica în Ungaria. Castelul este construi în 1873 fiind unul dintre cele mai frumoase castele maghiare.

Fatada castelului construita în stil Tudor este variata si plina de armonie. Într-o forma de “L” la nivelul planimetriei, castelul este compus dintr-o aripa cu un singur etaj a unui fost conac baroc, perpendicular pe aripa superioară formată dintr-un bastion cu doua etaje.

Fig. 1. Castelul Nádasdy văzut de sus Fig. 2. Castelul Nádasdy

În momentul actual, atat castelul cât si parcul se pot vizita. Punctele de interes ale castelului sunt Sala Anticilor, biblioteca cu panouri de lemn si capela, piesele centrale fiind cumulul de inovații tehnice ale epocii ce sunt prezentate în complexul clădirii. Reședința este înconjurată de un parc englezesc cu plante speciale, un lac artificial, o cascada si un turn de apa .

Fig. 3. Vedere din spate a castelului Nádasdy

În fiecare an, castelul Nádasdy este gazda mai multor eveniment precum Festivalul international de folclor, Festivalul internațional de muzica de fanfara, intalnirea internationala a husarilor, precum si evenimente pentru diferite sărbători ale anului .

1.3.2. Castelul Grafenegg din Krems, Austria

Castelul Grafenegg este unul dintre cele mai importante castele de pe teritoriul Austriei. Grafenegg este o combinatie de castel istoric cu o scena futurista în aer liber într-un parc peisager avand o școală de echitație din secolul al XIX-lea si o sală de concerte modernă.

Fig. 4. Castelul Grafenegg

Edificiul este o combinatie de stiluri unde se regasesc neogoticul englez din secolul al XIX-lea si anumite parti din structura ce datează din secolul al XVII-lea. Partea interioară a clădirii are o anumită particularitate, în special scara boltită pe net, biblioteca, saloanele si Sala Cavalerilor.

Castelul în stil romantic este înconjurat de un parc în stil englezesc de 32 de hectare.

În interiorul parcului, au fost construite o scena în aer liber precum si o sală de concerte ce găzduiesc festivalul internațional de muzica clasică majoră.

Grădinile castelului au o vechime de peste 300 de ani, gazduind plante rare din întreaga lume. Avand o rețea de trasee, te invita sa descoperi locuri interesante ce se pot exploata. Prin parcurgerea lor, se pot observa faze istorice diferite ale parcului. Pe langa partea aceasta de exploatare exista si sculpturi în aer liber care sunt amplasate în tot parcul. Ca functiuni adiacente pe langa cele enumerate mai în sus se pot regasi, o crama Grafenegg si un loc de servire a mesei în taverna castelului. Iar în ceea ce privește parcul, pe langa peluzele mari, este amenajat cu locuri pentru picnic.

Fig. 5. Picnic la castelul Grafenegg Fig. 6. Trasee pietonale Fig. 7. scena în aer liber în parcul castelului Grafenegg

PARAMETRII SUBIECTULUI

2.1. Analiza pe context extins

2.1.1. Evoluția istorico-urbană a comunei Auseu

Comuna Aușeu este situată în Județul Bihor, depresiunea Vad-Borod pe valea Crișului Repede. Comunele vecine sunt: Nord -Est -Județul SĂLAJ, Nord – Comuna Șinteu, Nord-Vest – Satul Tinăud aparținător orașului Aleșd, Sud.Vest – Comuna Aușeu, Sud – Comuna Vadu Crișului, Sud-Est – Comuna Borod. Comuna Aușeu este situată la 10 km de orașul Aleșd, la 50 km de Municipiul Oradea și la 110 km de Municipiul Cluj –Napoca.

Comuna Aușeu are o suprafața totală de 67 km pătrați și o populație de 3034 locuitori.

Atestarea documentară a satelor comunei este veche. Astfel într-un registru de dijme din 1336, orașul Auseu se poate găsi sub numele de EUȘI.

În perioada 1600 – 1690 satele comunei au aparținut turcilor, populația de aici luând parte la răscoala împotriva stăpânirii otomane condusă de Marcu Hatieganul, căpitan al principelui Rakoczi II. După 1700 comuna este proprietatea fiscului, ocazie cu care se face recensământul populației și animalelor, iar după aceasta din nou unor nobili. După 1918 comuna se integreaza României Mari.

Relief:

Comuna Aușeu este situată în zona premontană a Munților Plopiș, așezare care beneficiază de un relief variat, o îmbinare dintre șes și dealuri.

Sub aspect geografic comuna se întinde în depresiunea Vad-Borod, pe malul drept al râului Crișul Repede și pe cursul pârâurilor (Valea Borodului, Valea Hutii, Valea Omului, Valea Lolii, Valea Ungurului,Valea Popsala, Valea Gepișului) de pe malul drept al acestuia care izvorăsc din zona premontană a munților Plopiș.

Geomorfologic, zona este situată la limita dealurilor piemontane ale munților Plopișului cu terasele de pe malul drept al Crișului Repede.

Clima:

Clima zonei este continental-moderată, cu predominarea circulației aerului umed din vest, nord-vest, cu precipitații neuniform repartizate.

Vânturile predominante sunt cele de vest, nord –vest si sud-vest.

Temperatura medie în luna ianuarie este de -2 pana la -8 grade Celsius iar în iulie 12 pana la 24 de grade Celsius.

Vegetația:

Vegetația comunei este caracteristică zonelor de silvostepă, cu soluri fertile favorabile culturii cerealelor, care face trecerea spre zona pădurilor, adică pajiștile, se îmbină cu pâlcuri de pădure.

Flora zonei este cea caracteristică subzonei stejarului cu interferență de fag. Cele mai răspândite specii sunt: gorunul, carpenul, plopul, fagul, măceșul si porumbarul.

Arii protejate, valori naturale:

Pe teritoriul administrativ al comunei se situează situl comunitar Natura 2000ROSCI0050 Crișul Repede amonte de Oradea.

Caracteristici demografice:

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Aușeu se ridică la 3.034 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.049 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,91%). Principalele minorități sunt cele de romi (8,84%) și slovaci (5,64%). Pentru 1,22% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.

În ceea ce privește infrastructura de drumuri și transport întâmpinăm anumite probleme și anume:

– Starea tehnică necorespunzătoare a drumurilor comunale și sătești

– Accesul greu realizabil la unele zone forestiere

– Lipsa trotuarelor pietonale pe E60 și a drumurilor laterale pentru utilaje agricole

Resurse umane și piața muncii:

Datorită potențialului crescut al comunei în ceea ce privește sfera afacerilor mici si mijlocii se pot dezvolta o serie de activități pentru creșterea nivelului de viață al locuitorilor, activități care se pot axa pe: agricultură, servicii și turism.

Cultură și artă:

Din punct de vedere cultural, pe teritoriul comunei Aușeu sunt prezente următoarele:

Cămine culturale – 5

Biblioteci – 0

Ansamblu de dansuri populare Luncșoara – 2

Un alt punct de interes îl va reprezenta Valea Omului din Aușeu, care odată cu rezolvarea infrastructurii (drumul de acces) și electrificarea întregii zone, poate deveni o atracție pentru cei dornici să iasă în natură.

Castelul de vânătoare Zichy situat în localitatea Gheghie, fiind construit în anul 1860, are în prezent o stare de conservare buna, având o arhitectură deosebită. De asemenea, acesta prezintă un interes major pentru vizitatori, fiind pozitionat strategic, pe drumul principal ce leaga Oradea de Cluj. Castelul Zichy de la Gheghie a fost construit de către un grof din neamul Zichy. Un întreprinzător din Muntenia, boierul Mateescu, a fost următorul proprietar, iar după moartea acestuia, castelul din Bihor a fost naționalizat de comuniști.

Castelul Zichy a rămas un timp în paragină, iar parcul cu castani din jurul lui s-a umplut de buruieni. Din anul 1956, în castel a funcționat un sanatoriu pentru bolnavii de TBC, iar la momentul actual se soluționează solicitarea de revendicare a urmașilor ultimului proprietar.

Biserica ortodoxă de lemn din Gheghie are hramul Sf. Apostoli Petru și Pavel. Această biserică a fost construită inițial în satul vecin Luncșoara în anul 1714, unde a funcționat ca lăcaș de cult, iar în anul 1760 a fost cumpărată de credincioșii din Gheghie și mutată în locul unde se află și azi.

Fig. 8 – Biserica ortodoxă de lemn din Gheghie

Alte puncte de interes turistic sunt: arhitectura tradițională și moara de apă (din păcate în stare de degradare) din satul Luncsoara. Comuna avand momentan posibilități reduse în ceea ce privește unitățile de cazare: 1-20 Locuri.

ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI

Așezare geografică și cadru natural

– Potențial important de dezvoltare a turismului în zonă datorită amplasării localității în imediata apropiere a Munților Piatra Craiului și Munții Plopișului

– Prezintă relief variat cuprinzând toate formele, luncă, deal, secțiuni montane propice dezvoltării turismului – Datorită reliefului există posibilitatea pentru dezvoltarea sporturilor de iarnă

– Comuna Aușeu, este străbătută de drumul european E60 având infrastructură bună în toate satele aparținătoare comunei

– Prezența în apropiere a unor poli urbani – 8 km orașul Aleșd, 50 km municipiul Oradea și 110 km municipiul Cluj Napoca.

Populația și resursele umane

– Nivel relativ ridicat al gradului de calificare în anumite domenii

– Existența unor specialiști pe domenii variate de specialitate

– Diversitatea etnoculturală, păstrarea obiceiurilor tradiționale ale comunei

– Ospitalitatea recunoscută a locuitorilor

Turism

– Potențial turistic deosebit datorită păstrării patrimoniului cultural tradițional (port popular) formații de dansuri și cântece populare. În comuna Aușeu funcționează cu rezultate deosebite, în cadrul școlilor, grupuri coordonate de cadrele didactice care păstrează și promovează tradițiile, dansurile și portul specific comunei

– Comuna este străbătută de râul Crișul Repede care degajă un aspect peisagistic deosebit pe tot cursul apei – Potențial turistic deosebit datorită Munților Piatra Craiului și Munții Plopișului

– Potențial Turistic și de agrement în zona turistică “ Satul de Vacanță Gepiș “ situat în satul Groși pe Valea Gepișului – Dezvoltarea turismului în localitatea Aușeu “ Valea Omului “unde există posibilități uriașe de dezvoltare a agroturismului

– Comuna Aușeu are o așezare geografică proprie de dezvoltare a serviciilor în special a celor turistice și agroturistice

– Castelul Zichy de la Gheghie

– Bisericile de lemn de la Gheghie și Luncșoara (1714)

– Mori de apă în satul Luncșoara

– Arhitectură tradițională în satul Luncșoara.

PUNCTE SLABE

Așezare geografică și cadru natural

– Relief în majoritate deluros, greu accesibil pentru efectuarea lucrărilor agricole cu precădere în satul Luncșoara și parțial în satul Groși – Productivitate agricolă scăzută – Nu există sistem de irigatie – Infrastructură slab dezvoltată

Populația și resursele umane

– Îmbătrânirea populației

– Spor natural negativ și tendinta tinerilor de deplasare spre centre urbane – Capacitatea financiară scăzută

Turism

– Resurse financiare insuficiente, lipsa investitorilor

– Lipsa pregătirii de specialitate în rândul populației privind accesarea fondurilor europene – Pregătire profesională slabă în domeniul serviciilor Turistice

– Lipsa de preocupare a cetățenilor privind conservarea Mediului – Lipsa unei strategii a autorităților locale privind promovarea turismului

– Drumurile de acces în unele zone sunt din pământ sau piatră

OPORTUNITĂȚI

Așezare geografică și cadru natural

– Programe ale autoritătilor județene centrale și locale destinare mediului rural

– Încadrarea ariei geografice a comunei în aria de eligibilitate a programului de finanțare PNDR precum și a altor fonduri venite de la UE

– Deschiderea instituțiilor publice din zonă la relații de parteneriat

Populația și resursele umane

– Posibilitatea accesării unor programe de finanțare guvernamentale pentru reconversie profesională în vederea creării de noi locuri de muncă

– Existența unor exemple de succes ale unor localnici cu inițiativă

– Existența unor spații și clădiri aflate în conservare posibil a fi utilizate de către întreprinzători pentru demararea unor afaceri locale

– Implicare autorităților locale în problemele comunității și deschiderea spre parteneriate

Turism

– Punerea în valoare a potențialului cultural și istoric al comunei

– Crearea condițiilor corespunzătoare obținerii terenurilor și spațiilor necesare dezvoltării serviciilor în domeniul turismului

– Facilitarea obținerii unor surse financiare necesare dezvoltării turismului zonal

– Colaborarea zonală în cadrul “Asociației Crișul Repede” fiind posibilă dezvoltarea unor parteneriate regionale

– Sprijinirea logistică a oricăror investitori români sau străini dornici să investească în turism și agroturism la nivel local

– Posibilitatea obținerii unor surse financiare prin depunerea proiectelor de finanțare pentru diferite programe

AMENINȚĂRI

Așezare geografică și cadru natural

– Extinderea eroziunii solului cu posibile consecințe pe termen lung

– Risc de inundații

– Exploatarea necontrolată a pădurilor periclitând echilibrul natural și potențialul economic

Populația și resursele umane

– Reducerea ponderii populației active – Natalitate relativ scăzută

– Scăderea numărului de persoane calificate, prin ieșirea acestora din viața activă

Turism

– Lipsa unui program local regional și județean privind dezvoltarea turismului rural și implicit nealocarea fondurilor suficiente pentru infrastructură locală privind căile de acces

– Reacție redusă a mediului local la schimbările și provocările actuale

Obiective pe termen mediu și lung:

– Practicarea unui turism integrat cu pachete turistice integrate

– Realizarea unor programe de pregătire pentru practicanții de agroturism

– Realizarea unor servicii turistice complete și diversificate

– Adoptarea unor măsuri eficiente pentru promovarea agroturismului

– Susținerea de către autoritățile locale a persoanelor fizice și juridice care investesc în sectorul turistic

– Acordarea de facilități pentru autorizarea noilor ferme de agroturism, precum și încurajarea construirii de noi pensiuni

– Dezvoltarea turismului și agroturismului în zona turistică Gepiș

– Promovarea unui proiect privind dezvoltarea ca zonă turistică pe Valea Omului din satul Aușeu.

2.1.2. Rolul si poziția castelului în satul Gheghie

Castelul Zichy este situat în partea de Sud-Est a satului Gheghie, Județul Bihor pe drumul principal E60 la 47 km de Oradea, 8 km de Alesd si 100 de km de Cluj, situl propus avand o suprafața de 4 ha.

Fig. 9 – Parte din harta Imperiului Habsburgic (1869-1887) Al III-lea sondaj militar, 1:25000.

Fig. 10 – Parte din harta Imperiului Habsburgic (1869-1887) Al III-lea sondaj militar, 1:75000.

Fig. 11 – Studiu militar al Ungariei (1941)

Fig. 12 – Al II-lea sondaj militar al imperiului Habsburgic, Ungaria (1919-1969)

Fig. 13 – Pozitinarea actuala a Castelului Zichy

Fig. 14 – Puncte de interes în apropierea castelului Zichy

2.2. ANALIZA SIT SI ANSAMBLU

2.2.1. Valenta din punct de vedere al instanței istorice

Castelul din Gheghie, este printre puținele castele păstrate în stare relativ buna. Este construit în 1860 de fostul episcop de Veszprem, groful Zichy Domokos, care s-a mutat în Transilvania după înăbușirea revoluției din 1848, și executarea fratelui său Jenő în 1849. A murit în 1879.

În 1904 clădirea a fost transformată în castel de vânătoare de nepotul Zichy Ödön (1874-1967) al celuilalt frate al grofului, Zichy Ödön, fondatorul Muzeului Culturii Orientale din Viena. Nepotul se căsătorește în 1907 cu Bethlen Gabriella (urmașul cancelarului Bethlen Farkas). În 1918, după primul război mondial sunt nevoiți să vândă castelul. Noul proprietar devine Gheorghe Mateescu boier muntean, îndrăgit foarte repede de localnici.

Fig. 15. Groful Zichy Domokos Fig.16. Groful Zichy Jenő Fig.17. Boierul muntean Gheorghe Mateescu si sotia

Familia Mateescu a păstrat intact interiorul castelului. Mobilierul original și sala cavalerilor s-au păstrat până în 1947. Unul dintre fii boierului a murit de leucemie, iar celălalt a căzut prizonier și a fost dus în Siberia, murind la scurt timp după întoarcerea în țară. Bătrânul Mateescu a murit în 1952. După naționalizare castelul a fost golit de mobilier, iar în 1950 a fost transformat în sanatoriu TBC, care a funcționat până în toamna anului 2006.

Fig. 18. Vedere frontala a castelului Zichy Fig. 19. Membrii familiei Duke din Zizianov din jurul contelui Zichy Jeno

În partea dreaptă a castelului se ridică un bastion frumos ornat. Deasupra intrării spre scara spiralată ce duce în turn unde se poate citi anul 1904. Castelul este înconjurat de un parc frumos. Moștenitorul boierului, a doua soție a acestuia și-a lăsat întreaga avere nepotului. Procesul de succesiune între nepot și celelalte rude de sânge ale boierului s-a finalizat în anul 2012.

Castelul Zichy se afla în clasa B a monumentelor istorice.

Fig. 20. Castelul Zichy într-o ilustrație veche Fig. 21. Castelul Zichy într-o ilustrație fotografică din anul 2008

Fig. 22. Castelul Zichy astăzi Fig. 23. Anul transformarii cladirii Fig.24. Turnul Fig.25. Blazonul

în castel de vanatoare castelului Zichy familiei Zichy

2.2.2. Valența din punct de vedere al instanței stilistice

Situat la periferia satului Gheghie, comuna Auseu, castelul Zichy se poate remarca din strada principala ca fiind o clădire timidă, ascunsă în spatele unui paravan format din castani. Construit în a doua jumătate a secolului XIX castelul se inspiră din stiluri arhitecturale precum neogotic si renascentist pentru motivele decorative, avand o estetica romantica si principii compozitionale inspirate din zona barocului.

Fig 26. Detaliu geamuri Fig. 27. Ancadrament geamuri în zona turnului Fig. 28. Detaliu turn

În fig. 22 se poate observa influența stilului baroc prin simetria geamurilor după un ax central, creând un ritm la nivelul fațadei.

Stilul neogotic se poate observa în fig. atât la nivelul ancadramentelor geamurilor, dar si în detaliile din jurul acestora.

2.2.3. Analiza parcului (starea de conservare)

“Principiul funcționalității (principiul proiectării organice) presupune proportionarea funcțională a volumelor, suprafețelor si formelor planului.”

Un element organic este bine dimensionat fizic atunci cand este raportat la om, mobilier urban, alei, dar raportandu-se si la ansamblul în care este pozitionat precum scări monumentale, porți de acces.

Principiul unității presupune fuzionarea tuturor elementelor dintr-un întreg. Totalitatea elementelor dintr-un spațiu verde trebuiesc legate între ele dar si subordonate unele în raport cu altele, în funcție de importanța, pentru a putea realiza un tot unitar.

Echilibrul tine cont de existența unei axe principale importanța si realizarea compoziției în raport cu acesta.

Ritmul într-o proportie foarte mare intensifică frumusețea ansamblului si calitatea acestuia. Principiul istoric îmbina experiența trecutului cu cea prezenta.

Stilul peisager a apărut pentru prima data în Anglia în secolul XVII în urma unei mișcări culturale dornică de noi forme de exprimare. Stilul peisager este unul liber, cat mai natural, romantic sau englez. În acest stil natura este cea care conduce arhitectul peisager. Aspectul gradinilor nu mai este unul atat de controlat, peisajul interior facand o trecere lină spre peisajul exterior. Aleile riguroase si directoare se mulează după teren devenind din ce în ce mai organice. În apropierea clădirii principale se folosesc specii cu talie mic, arborii de talie mare folosindu-se doar în zonele masive ale clădirii pentru o mai buna integrare în peisaj.

Parcul castelului Zichy nu se afla pe lista monumentelor. Nu exista date documentare cu privire la acesta care sa justifice apariția sa.

În urma studiului realizat în cadrul acestei lucrări rezulta apropierea parcului de stilul peisager avand caracteristici comune cu acesta.

Accesul în incinta castelului nu se face direct ca la un parc baroc tinand cont de o axa foarte riguroasă ci se face deviat tinand cont si de denivelările terenului.

Folosirea unei vegetatii care nu necesita ingrijirea foarte mare pe tot parcursul parcului contopindu-se cu natura exterioară denota o apropiere si mai mare de stilul gradinilor peisagere. O alta caracteristică fiind plantarea de arbori în fața clădirii în zonele masive pentru o contopire mai buna cu natura.

Fig. 29. Imagine cu parcul din fața castelului Zichy din anul 2008

Fig. 30. Imagine din partea vestică a parcului. Fig. 31. Accesul în parc

2.2.4. Analiza ansamblului ( Castelele deținute de fam. Zichy)

Castelul Zichy din satul Gheghie face parte dintr-un ansamblu de castele si conace deținute de familia Zichy pe teritoriul României. Parte din castelele deținute de familia Zichy sunt într-o stare buna, altele cu o situație din ce în ce mai precară. Din aceste castele putem aminti castelul Zichy din Poiana Florilor, Castel Zichy din Diosig , Castel Zichy din Lugasul de jos, Castelul Zichy din Voevodeni, În momentul de fata o parte din castelul Zichy din Diosig a fost restaurată si transformată în muzeu.

Fig. 32. Castelul Zichy, Poiana Florilor Fig. 33. Castelul Zichy, Diosig

Fig. 34. Castelul Zichy din Voevodeni Fig. 35. Castelul Zichy din Lugasul de jos

2.2.5. Date juridice (proprietate)

De-a lungul timpului Castelul Zichy din Gheghie a avut o serie de mostenitori si utilizat în diferite scopuri. Edificiul a fost fost gandit în prima fază ca si locuință pentru Groful Zichy Domokos până în anul 1879. Castelul i-a revenit nepotului sau Zichy Jenő care îl transforma în castel de vanatoare în anul 1904. După primul război Mondial, Zichy Jenő este nevoit sa vanda castelul, acesta intrând în posesia boierului muntean Gheorghe Mateescu.

În a doua jumătate a secolului XIX boierul se imbolnaveste de leucemie murind în anul 1952. După naționalizare, castelul își schimba functiunea în timpul comunismului devenind sanatoriu TBC până în anul 2006.

În același an începe si procesul pentru cedarea castelului moștenitorilor de drept. Procesul nu a fost încheiat nici 6 ani mai târziu.

Momentan, castelul a fost revendicat de moștenitoarea de drept care datorită unor fonduri insuficiente nu poate suporta cheltuielile de restaurare.

Terenul are o suprafata de 4 ha, cu o suprafata desfasurata de 782 mp si un regim de înălțime S+P+M

2.2.6. Teorii legate de programul propus

Conform studiului făcut în cadrul sub subcapitolului 2.1.1. evolutia istorico urbană a comunei Auseu, ne putem da seama de o lipsa a sustenabilitatii sociale, nu doar la nivelul satului Gheghie, ci si la nivelul întregii comune.

Comuna are nevoie de implementarea unor strategii pe termen lung la nivel cultural cât si turistic.

Prin conversia si restaurarea castelului Zichy si a parcului, se dorește o revitalizare a turismului zonal datorită obiectivelor turistice aflate în imediata apropiere (fig. 36- 39) si o dezvoltare culturala cu ajutorul programelor pentru cultura, festivaluri, conferințe, etc.

În momentul de fata în Județul Bihor activează o firma, Biciclez.ro care se ocupa cu promovarea turismului si a meșteșugurilor locale pe bicicleta, ceea ce reprezinta un prim pas în dezvoltarea pe termen lung a unei strategii.

Fig. 36. În drum spre “Traseul meșteșugurilor” Fig. 37. În drum spre “Traseul meșteșugurilor”

Fig 38. Biciclez.ro la Moara cu apa de la Rosia

Fig. 39. Biciclez.ro în drumul spre casa

BIBLIOGRAFIE:

Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil

Vasile A., Revista universul juridic nr. 8 , grup editorial Universul Juridic, august 2016, pp. 92-101

Ájgel Á., STRATEGIA Castel în Transilvania, Editura Grup POINT pp. 8 – 11.

Guidelines for Education and Training in the Conservation of Monuments, Ensembles and Sites (1993)

International Cultural Tourism Charter – Managing Tourism at Places of Heritage Significance 1999

ICOMOS Charter – Principles for the Analysis, Conservation and Structural Restoration of Architectural Heritage – 2003

Historic Gardens (The Florence Charter) – 1981

Document on historic urban public parks – 2017

Cultura a kulturalis magazin, 30.11.2019, https://cultura.hu/kultura-plusz/kihagyhatatlan-epuletek-nadasdy-kastely-nadasdladany/

Ensana, 30.11.2019, https://www.ensanahotels.com/ro/health-spa-hotels/destinatii/ungaria/sarvar/evenimente

Wald Viertel, 13.11.2019, https://www.waldviertel.at/en/grafenegg-castle

Wikipedia, 13.11.2019, https://en.wikipedia.org/wiki/Grafenegg_Festival

Free things to do, 13.11.2019, https://freethingstodo.info/grafenegg-castle-gardens

Extras din strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014-2020 a unității administrativ-teritoriale Aușeu, Județul Bihor

Welcome to Romania, 16.10.2019, https://www.welcometoromania.ro/E60_Oradea_Cluj/E60_Oradea_Cluj_Gheghie_Castelul_Zichy_r.htm

Ilies A., Monografia județului Bihor, Vol I, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2010 p. 89

Tomescu C. V., Arhitectura peisagera si design forestier, Suport de curs, Suceava, pp. 25-33

Amazing Romania, 05.11.2109, https://amazingromania.net/muntii-padurea-craiului-pe-biciclete-peisaje-pesteri-traditii/?fbclid=IwAR0MoWbBVf2jBRQcOsekrZv9x-MgK86ODiifr5qZY0IuOz7IZnGjeshyCpc