DOMENIUL: INGINERIE ȘI MANAGEMENT PROGRAMUL DE STUDII: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN DOMENIUL MECANIC FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ STUDIU PRIVIND… [304648]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALĂ ȘI TEHNOLOGICĂ

DOMENIUL: INGINERIE ȘI MANAGEMENT

PROGRAMUL DE STUDII: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN DOMENIUL MECANIC

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ

STUDIU PRIVIND POSIBILITĂȚILE DE BRANDING INSTITUȚIONAL PENTRU FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALĂ ȘI TEHNOLOGICĂ ORADEA. TEHNOLOGIA IMPRMĂRII 3D CA MIJLOC DE VALIDARE A PROIECTELOR TEHNICE.

CONDUCĂTORI ȘTIINȚIFICI

conf. dr. ec. POP DELIA MARCELA

prof. dr. ing. POP MIRCEA TEODOR

ABSOLVENT: [anonimizat]

2019

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALĂ ȘI TEHNOLOGICĂ

DEPARTAMENTUL INGINERIE ȘI MANAGEMENT

TEMA: ………….

Lucrare de finalizare a studiilor a student: [anonimizat]

1). Tema lucrării de finalizare a studiilor: STUDIU PRIVIND POSIBILITĂȚILE DE BRANDING INSTITUȚIONAL PENTRU FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALĂ ȘI TEHNOLOGICĂ ORADEA. TEHNOLOGIA IMPRMĂRII 3D CA MIJLOC DE VALIDARE A PROIECTELOR TEHNICE.

2). Termenul pentru predarea lucrării: iunie 2019

3). Elemente inițiale pentru elaborarea lucrării de finalizare a studiilor:

tema, cuprinsul, bibliografia

4). Conținutul lucrării de finalizare a studiilor:

Introducere

Capitolul 1 – BRANDINGUL – ELEMENTE TEORETICE

Capitolul 2 – FACULTATEA I.M.T. ISTORIE ȘI PREZENT

Capitolul 3 – DEZVOLTAREA UNUI BRAND INSTITUȚIONAL PENTRU FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALĂ ȘI TEHNOLOGICĂ DIN ORADEA ISTORIE ȘI PREZENT

Capitolul 4 – IMPRIMAREA 3D

Capitolul 5 – OBȚINEREA MODELULUI 3D AL ȘTANȚEI DE DECUPAT UTILIZÂND IMPRIMANTA 3D

Concluzii

5). Material grafic: DESENE DE EXECUȚIE PENTRU COMPONENTELE ȘTANȚEI

6). Locul de documentare pentru elaborarea lucrării:

bibliotecă, internet, laboratoarele facultății

7). Data emiterii temei: noiembrie 2018

[anonimizat],

prof. dr. ing. POP MIRCEA TEODOR conf. dr. ec. POP DELIA MARCELA

prof. dr. ing. POP MIRCEA TEODOR

Absolvent: [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], rolul și avantajele utilizării unei mărci și importanța folosirea manualului de brand. [anonimizat], un set de promisiuni pe care o companie le face clienților săi și toate implicațiile acestora.

[anonimizat], am descris evoluția indicatorilor referitori la studenți și cadre didactice începând din anul 1972 până în 2017.

[anonimizat] 1.

În capitolul patru este prezentată o nouă tehnologie convențională „Imprimarea 3D”, fiind definită ca și proces tehnologic și prezentate procedeele de imprimare 3D.

Capitoulul cinci prezintă obținerea modelului 3D a ștanței de decupat utilizând imprimanta 3D.

INTRODUCERE

Intitulată „Studiu privind posibilitățile de branding instituțional pentru Facultatea de Inginerie Managerială și Tehnologică Oradea. Tehnologia Imprmării 3D ca mijloc de validare a proiectelor tehnice”, lucrarea își propune să abordeze conceperea unui brand instituțional.

Există foarte multe interpretări făcute de-a [anonimizat]. Am analizat versiunile cele mai larg acceptate și care devin astfel cele mai relevante. Brandul este, în esență, un set de promisiuni pe care o companie le face clienților săi și toate implicațiile acestora.

Brandurile nu sunt reprezentate de componente exclusiv vizuale. Identitatea unui brand este o conexiune complexă între elementele vizuale, perceptibile și elemente intangibile, care țin de experiența consumatorului. Întotdeauna se va lua în considerare scopul comercial care trebuie atins, dar și elemente de poziționare și percepție pe care brandul le are. Comunicarea trebuie să fie în concordanță cu valorile brandului și cu toate componentele sale. Aceasta se face pe toate canalele relevante pentru brand, adică în mediile de interacțiune cu publicul țintă. Acum aceste medii se împart eterogen între online și offline, în funcție de specificul de piață al produsului sau serviciului și de publicul țintă.

Identitatea unui brand se referă la totalitatea elementelor, de diferențiere sau nu, pe care publicul țintă le asociază cu brandul. Aceste elemente se referă la proprietățile tangibile sau intangibile, care împreună conturează caracteristicile definitorii ale brandului. Atunci când aceste elemente sunt foarte bine conturate și coordonate se poate vorbi chiar despre percepția unei personalități a brandului, o personificare a sa.

Logoul este un simbol simplificat menit să facă ușoară identificarea unui brand și diferențierea lui față de un altul. Elementul esențial al logoului este dat de grafica acestuia, ca element de primă vizibilitate în interacțiunea cu consumatorul. Un logo bun este ancorat în valorile companiei și își găsește motivația și însemnătatea în scopurile pe termen lung ale acesteia. Dincolo de elementul grafic este nevoie ca acesta să funcționeze, adică să poată fi utilizat de companie pentru orice demers de comunicare este nevoie.

Fie că vorbim despre părțile concrete ale brandului cum sunt logoul sau culorile, sau despre părțile intangibile cum sunt mesajele de brand sau vocea brandului, toate participă activ la crearea unei identități de brand.

CAPITOLUL 1

BRANDINGUL – ELEMENTE TEORETICE

Conceptul de brand

Noțiunea de „brand” provine din vechea limbă vorbită în Scandinava, din „brandr”, care însemna „a arde”. Vikingii își însemnau animalele cu fierul încins pentru a le identifica. În China, Grecia și Roma antică, meșteșugarii își marcau artefactele pentru a le semnala identitatea și pentru a-i ajuta pe săteni să își stabilească preferințele.

Există foarte multe interpretări făcute de-a lungul timpului asupra semnificației brandului, asupra definirii lui. Am analizat versiunile cele mai larg acceptate și care devin astfel cele mai relevante.

În literatura de specialitate există diferite definiții pentru conceptul de „brand” și noțiunea de brand este asociată cu numele de rând sau cu un logo. Această abordare este foarte restrictivă, excluzând toate elementele care îi oferă complexitate și profunzime. Allen P. Adamson, în cartea sa „Brand Simple”, dă următoarea definiție: „un brand este ceva care trăiește în capul dumneavoastră. Este o promisiune care leagă un produs sau un serviciu de consumator. Fie că este vorba de cuvinte, imagini sau emoții sau orice combinație a celor trei, brandurile reprezintă asociații mentale care se activează în momentul în care vă gândiți la sau auziți despre o anumită mașină sau un anumit aparat foto, ceas, pereche de blugi, bancă, băutură, rețea TV, organizație, celebritate sau chiar țară.” Ceea ce Allen P. Adamson transmite este tocmai simbolistica ascunsă a unui brand și multitudinea de conexiuni la nivel de percepție pe care acesta le generează.

Brandul este, în esență, un set de promisiuni pe care o companie le face clienților săi și toate implicațiile acestora. Există câteva exemple în piața internațională de branduri puternice care investesc masiv în construcția și menținerea identității de brand, câteva exemple din piața internațională ar fi: Nike, Google, IBM, BMW, Starbucks, Panasonic, KFC. Diversitatea domeniilor în care activează aceste companii este menită să sublinieze versatilitatea brandurilor și, în egală măsură, să provoace o reacție necontrolată. Atunci când intrăm în contact cu un brand reputat, care are o comunicare solidă și o imagine puternică, ne va provoca automat un anumit tip de reacție, un fel de reflexe condiționate determinate de mișcările brandului în piață. Percepția noastră ca și consumatori este influențată de brandurile care reușesc să formeze o imagine clară asupra produselor și valorilor lor.

Interacțiunea noastră cu numele unui brand va provoca un anumit tip de reacție la nivel psihosomatic, dacă acțiunile brandului sunt bine concertate. Acest control pe care brandurile îl exercită asupra propriei imagini sunt datorate multiplelor acțiuni pe care le întreprind. Astfel reușesc să creeze adevărate „fișiere” în creierele noastre pe care le deschidem de fiecare dată când interacționăm cu brandul respectiv. Acțiunea de cumpărare este adesea determinată doar de această asociere de imagine, ceea ce face ca acțiunile de brand să fie un element extrem de important pentru o companie.

În ceea ce privește diferențierea dintre branduri, Allen P. Adamson lansează în cartea sa ideea prin care o marcă trebuie să se diferenție pe piață de altele asemănătoare: „o marcă bună este capabilă să le transmită consumatorilor elementele care o fac diferită și motivul pentru care este mai bună decât altele”. Diferențierea este esențială în construcția unui brand pentru că această determină opțiunea clienților pentru un brand sau altul și influențează direct încasările. Diferențierea este o componentă care nu ține doar de imagine, de percepția vizuală, ci și de conectarea cu publicul țintă la nivel emoțional. Aspectul emoțional este foarte important deoarece majoritatea covârșitoare a deciziilor de cumpărare sunt emoționale, nu raționale. Brandurile mari știu asta și mizează tot mai mult pe stabilirea acestui tip de conexiune cu publicul țintă.

Pe lângă elementele enumerate mai sus, un alt element important îl au semnalele de brand, acestea transmit ideea de bază a unui brand și sunt principalele generatoare de asociații mentale. Același Allen P. Adamson exemplifică în cartea sa că „o idee de brand simplă și extrem de concentrată, dublată de o strategie de afaceri, permite crearea și administrarea unor semnale de branding inspirate, capabile la rândul lor să inspire – semnale care transmit exact ce ar trebui să transmită, fără a li se putea pune la îndoială intenția” . Aceste semnale se corelează foarte bine cu celelalte elemente ale brandului, fiind parte a unui sistem menit să funcționeze cel mai eficient împreună.

Componentele unui brand

Cartea „Branding” a lui Don Sexton conține o inventariere a elementelor constitutive ale unui brand. Conform autorului acestea sunt:

identificatorii;

atributele;

asocierile.

În figura 1.1. sunt prezentate grafic componentele unui brand.

Figura 1.1. Componentele unui brand

Identificatori

Identificatorii principali în cadrul unui brand sunt numele și logoul, dar în egală măsură, orice element care aduce brandul în mintea consumatorului este un identificator. Astfel, culoarea poate fi un identificator puternic, cum este culoarea portocalie specifică brandului „Orange”. În același timp, un alt identificator major poate fi forma unui produs sau ambalajul său, de exemplu forma inconfundabilă a sticlei de „Coca-Cola”. Este cunoscut faptul că sticla de Coca-Cola a fost creată tocmai pentru a se diferenția și a fi identificabilă și prin simpla atingere. Mai mult decât atât, creatorii acestui ambalaj au primit de la început sarcina ca sticla să fie recunoscută dacă sticla s-ar sparge.

Gustul poate fi decisiv pentru restaurante, mai ales pentru cele de tip fast-food, care se recomandă prin aceleași caracteristici în orice parte a lumii ar fi. „McDonald's”, „KFC” sau „Taco Bell” sunt grupuri de restaurante care sunt extrem de stricte în ceea ce privește păstrarea gustului deoarece este un factor determinant pentru clienții săi, deci extrem de important pentru brand.

Mesajul de brand este, de asemenea, un identificator foarte important. Acestea sunt foarte puternic orientate spre publicul țintă fie că se referă la componente tangibile sau intangibile de brand. Drept exemplu, luăm celebrul „Just do it!” al celor de la Nike, un mesaj care îndeamnă la acțiune, dar care nu spune nimic efectiv despre produse. În contrapondere îi avem pe cei de la Timex cu „Rezistă la purtare și bate în continuare”, un mesaj mult mai concret, care vorbește despre proprietățile fizice ale brandului. Indiferent în ce spectru se află mesajele de brand, ele întăresc percepția despre brand și ajută în comunicare.

Un brand nu este construit doar prin design și logo, chiar dacă acestea au un rol foarte important în construirea brandului. Don Sexton vorbește despre asta în cartea sa: „designul grafic este fără îndoială important în construirea unui brand, dar nu este decât o parte în procesul care implică, de asemenea, alegerea atributelor brandului și construirea asocierilor prin comunicarea consecventă în timp a atributelor dorite”. Adică brandurile au nevoie de mult mai mult decât identificare vizuală, au nevoie de un complex de elemente care să le determine identitatea.

Consecvența are un rol important în prezentarea identificatorilor, deoarece comunicarea către consumatorul brandului se face oriunde acesta e poziționat. Consecvența se referă la capacitatea brandului de a transmite același mesaj adaptat diferitelor medii de comunicare. Un brand puternic va construi un fel de comunicare care îi va permite să-și păstreze setul de valori, calitatea percepută asupra produselor și capacitatea de a livra în conformitate cu promisiunile făcute.

Procesul de creare a unui brand presupune luarea în considerare a întregului context în care brandul își va desfășura activitatea și influențarea acestuia prin acțiuni care să implice toate mediile care formează acest context.

Atribute

Atributele sunt asocierile mentale pe care clientul le face în momentul în care intră în contact cu unul dintre identificatorii brandului. Primul atribut este de obicei produsul sau serviciul. Consumatorii trebuie să asocieze produsul sau serviciul unui beneficiu sau unei nevoi, pentru că acestea are un impact asupra deciziei de cumpărare. Don Sexton specifică în cartea sa că „atributul poate fi pozitiv (în cel mai bun caz), dar poate fi și negativ.”

Volatilitatea acestor atribute este motivul pentru care procesul de branding este unul continuu, pentru că prin mișcări strategice pot fi influențate atributele de brand, sau mai bine zis evidențiate atributele pozitive și estompate cele negative. Este un proces de comunicare ce are nevoie de reactivitatea publicului țintă și de sondarea constantă a pieței și percepției generale despre brand.

În cartea lui Don Sexton am descoperit un exemplu simplu de beneficiu pe care un brand îl poate oferi clientului și anume: „beneficiile sunt dimensiuni ale problemei clientului dumneavoastră, cum ar fi o călătorie confortabilă cu autobuzul; caracteristicile sunt detalii specifice, cum ar fi suspensiile autobuzului.”

Figura 1.2. Tipuri de atribute.

Este ușor de observat că ierarhizarea atributelor pornește de la funcțional, concret și merge spre emoție și nevoie. Subliniind încă o dată impactul major pe care emoția o are în percepția despre brand se poate ajunge la o concluzie simplă despre comunicarea de brand. Nu este suficient să avem un produs funcțional care să satisfacă o nevoie concretă, e nevoie ca acest produs să răspundă unui set complex de nevoi, funcționale și emoționale deopotrivă. Cu cât un brand va reuși să adauge mai multe dimensiuni propriei identități cu atât mai ușor îi va fi să se conecteze cu publicul să țintă, ba chiar mai mult să poată genera fidelitatea acestuia.

Asocieri

Asocierile sunt relații care se stabilesc între identificatori și atribute. Aceste asocieri trebuie să fie puternice, deoarece clientul nu este influențat doar de existența atributelor, în mintea lui trebuie să existe o legătură puternică între identificatori și atribute.

În momentul în care un brand are asocieri puternice cu atributul său, consumatorul poate face foarte repede asocierea cu produsul. Relația între identificator și atribut este determinantă în construcția percepției despre brand. Companiile au nevoie de relații între brand și atribute care pot fi exploatate eficient, astfel își vor construi un loc în piață și în mintea consumatorului. Pentru a fi sigure de conturarea acestor relații este nevoie de eforturi constante de generare de legături.

În general în branding nu se folosesc mai mult de două sau trei atribute, de multe ori se aleg câteva atribute-cheie pentru o poziționare cât mai bună a brandului. Dacă poziționarea implică prea multe atribute atunci există riscul ca aceasta să fie neclară în rândul clienților, iar neclaritatea este un motiv pentru care clienții se îndreaptă spre un brand concurent. Supraaglomerarea cu informație este la fel de gravă și neproductivă ca și lipsa de informație. Pentru a exemplifica tot îl voi cita pe Don Sexton care spune „dacă încerci să le spui tuturor despre tot, vei sfârși prin a nu spune nimic nimănui.”

Stabilirea ideii de brand

După cum am menționat și mai sus, brandurile nu sunt reprezentate de componente exclusiv vizuale. Identitatea unui brand este o conexiune complexă între elementele vizuale, perceptibile și elemente intangibile, care țin de experiența consumatorului.

Atunci când vorbim despre ideea de brand și stabilirea acesteia vorbim despre un concept general pe care un antreprenor sau o companie și-l asumă. Ideea de brand are în focus publicul țintă și serviciul sau produsul pe care compania îl oferă. În primul rând este important să fie stabilit plusul de valoare pe care brandul îl aduce pentru consumatori. Ideea de brand va fi conturată în jurul acestui plus de valoare și îl va transforma, pe cât posibil, în elementul de diferențiere.

Ideea de brand are la bază atributele tangibile ale produsului sau serviciului și, pe baza studiului de piață, comunicarea acestora se adaptează publicului țintă și mediilor de comunicare folosite. Ideea de brand este un set de atribute a unui produs sau serviciu, suficient de puternice și valoroase pentru publicul țintă încât să le influențeze decizia de cumpărare. Aceasta este transmisă prin comunicare strategică și este făcută atât pe plan intern, cât și pe plan extern.

Comunicarea de brand

Comunicarea pe care un brand o realizează are loc prin: comunicarea internă, comunicarea externă și prin punctele de contact pe care brandul le are cu publicul țintă.

Comunicarea internă

Brandurile trebuie să-și contureze un set de valori interne care definesc viața și principiile de funcționare și comunicare ale brandului. În plan intern brandurile trebuie să creeze o cultură organizațională care să devină sistemul de referință pentru actualii și viitorii angajați.

Acest sistem din interiorul brandului are rolul de a susține comunicarea externă a brandului și deci experiența cu publicul țintă. Prin conturarea ideii de brand și promovarea ei în interiorul companiei se pun bazele sistemului care va alimenta interacțiunea angajaților cu publicul țintă și va asigura o experiență unitară pe fiecare punct de contact.

De asemenea, o comunicare internă bine pusă la punct va contura un brand de angajator puternic. Valorile companiei pot genera interes pentru potențiali angajați și pot crea un mediu atractiv pentru aceștia. În egală măsură ajută la crearea unui mediu stabil și în care le va fi ușor să se adapteze. Angajați noi care înțeleg și pun în practică setul de valori al brandului nu vor altera experiența clienților cu brandul respectiv, iar acesta este un element cheie al comunicării de brand.

Comunicarea externă

Acest tip de comunicare este cea mai evidentă, deși elementele strategice ale sale pot să lipsească evidenței. Comunicarea externă este partea de comunicare care asigură propagarea mesajelor dorite de către companie spre publicul țintă.

Întotdeauna se va lua în considerare scopul comercial care trebuie atins, dar și elemente de poziționare și percepție pe care brandul le are. Comunicarea trebuie să fie în concordanță cu valorile brandului și cu toate componentele sale. Aceasta se face pe toate canalele relevante pentru brand, adică în mediile de interacțiune cu publicul țintă. Acum aceste medii se împart eterogen între online și offline, în funcție de specificul de piață al produsului sau serviciului și de publicul țintă.

Punctele de contact

Punctele de contact se referă la totalitatea interacțiunilor pe care brandul le are cu publicul țintă. Acestea variază de la interacțiunea cu un angajat, ambalaje sau paginile de pe rețelele sociale și e foarte important ca acestea să își mențină consistența.

Cu toate că este necesar ca orice formă de comunicare să fie adaptată contextului în care se desfășoară ideea de brand trebuie să fie aceeași pentru ca brandul să rămână consecvent. Acest aspect este absolut determinant pentru un brand puternic deoarece o discontinuitate sau discordanță în comunicare poate să altereze major percepția despre brand și astfel decizia de cumpărare.

Controlul punctelor de contact sunt parte a unei strategii de comunicare pe care compania o dezvoltă odată cu dezvoltarea brandului și este extrem de importantă pentru menținerea brandului în atenția consumatorului și pentru a-și menține relevanța în piață.

Identitatea de brand, identitatea vizuală

Identitatea unui brand se referă la totalitatea elementelor, de diferențiere sau nu, pe care publicul țintă le asociază cu brandul. Aceste elemente se referă la proprietățile tangibile sau intangibile, care împreună conturează caracteristicile definitorii ale brandului. Atunci când aceste elemente sunt foarte bine conturate și coordonate se poate vorbi chiar despre percepția unei personalități a brandului, o personificare a sa.

Identitatea unui brand este dată în primul rând de elementele identificabile vizual cum sunt logoul, culorile brandului, familia de fonturi sau ambalajele. Aceste elemente sunt construite succesiv și trebuie să funcționeze ca un sistem. Identificarea brandurilor prin aceste elemente vizuale este esențială, așadar e nevoie de o corelare foarte bună între elemente.

Logoul este un simbol simplificat menit să facă ușoară identificarea unui brand și diferențierea lui față de un altul. Elementul esențial al logoului este dat de grafica acestuia, ca element de primă vizibilitate în interacțiunea cu consumatorul. “Grafica unei mărci, a unui logo este estențială în constituirea acesteia datorită asocierilor pe care le face cumpărătorul între marcă și produsul respectiv.” În primă instanță el servește doar ca element de recunoaștere, dar în subsidiar poate avea însemnătate diversă și complexă. Un logo bun este ancorat în valorile companiei și își găsește motivația și însemnătatea în scopurile pe termen lung ale acesteia. Dincolo de elementul grafic este nevoie ca acesta să funcționeze, adică să poată fi utilizat de companie pentru orice demers de comunicare este nevoie. De aceea este important ca el să fie vizibil la dimensiuni mici, să funcționeze în alb-negru sau să poată fi scalat fără să-și piardă lizibitatea, iar acestea sunt doar o parte din caracteristicile pe care trebuie să le aibă. Un logo este rezultatul unui proces strategic și are un rol important în poziționarea brandului.

Culorile brandului sunt părțile identității de brand care pot influența foarte mult din percepția generală a consumatorilor. Psihologia culorilor ne demonstrează că noi oamenii avem, în general, tipare de evaluare a culorilor și facem asocieri similare la nivel de masă. Astfel vom avea reacții similare față de aceeași culoare sau față de aceeași combinație de culori. Astfel e foarte ușor să înțelegem de ce alegerea paletei de culori va influența masiv percepția despre brand și deci identitatea brandului.

Ambalajul este, de asemenea, determinant în procesul de definire a brandului. De la culoare la material toate vor influența poziționarea brandului și percepția despre produs în sine.

Toate aceste elemente țin de percepția vizuală și senzorială a brandului, dar pentru construirea identității este nevoie și de o voce a brandului și de un mesaj de brand. Vocea brandului se referă la felul în care brandul comunică cu publicul să țintă. Acesta este important pentru poziționare și tipul de public țintă, adică pentru așteptările pieței.

Mesajul de brand este practic o promisiune pe care brandul o face publicului țintă, aceasta se poate referi la produs sau la experiența de utilizare a produsului. Oricum ar fi e important pentru brand să mențină această promisiune de brand pe toată durata vieii sale pentru că este parte a identității de brand.

Fie că vorbim despre părțile concrete ale brandului cum sunt logoul sau culorile, sau despre părțile intangibile cum sunt mesajele de brand sau vocea brandului, toate participă activ la crearea unei identități de brand.

Rolul și avantajele utilizării unei mărci, logo

Un logo bine construit adduce avantaje atât consumatorului cât și producătorului pri faptul că:

Ajută la identificarea produselor și la luarea decizie de cumpărare;

„asigură calitatea produselor și serviciilor cumpărate, fiind o modalitate pentru producător de a-și asuma responsabilitatea pentru produsele oferite;”

Crește siguranța și reduce riscurile achiziției de către consummator, care au încredere într-o marcă familiar;

Este considerat un bun al companiei care poate fi lincețiat sau concesionat;

Noile produse sunt mai ușor acceptate dacă sunt furnizate sub aceeași marcă;

„ușurează acceptarea de către cumpărător a unor inconveniente inevitabile ale produselor;”

Brandul are un rol important într-o organizație deoarece poate oferi „o bază de consumatori fideli care își demonstrează loialitatea prin repetarea cumpărării și prin disponibilitatea de a încerca produse noi oferite sub aceeași marcă.”

De multe ori în practică pot exista controverse în ceea ce privește definirea noțiuni de brand și marcă a unei firme. Mai mult decât atât sunt considerate că definesc aceeași noțiune. Însă marca identificată cu noțiunea de logo „reprezintă numai simbolul care identifică un produs sau o firmă, în timp ce brandul este un concept mult mai amplu care conține elemente de percepție a consumatorilor, elemente care se consruiesc în timp.”

O firmă trebuie să ia următoarele decizii, în legătură cu marca sa:

Va stabili forma semnului grafic, care caracterizează organizația;

Va alege o politică de marcă definită prin marca producătorului, marca comerciantului , mărci generice, marcă individuală sau mărci gcolective;

Alegerea numelui mărcii, are de asemenea un rol important în construirea brandului;

Manualul de brand

Manualul de brand cuprinde un set de reguli cu privire la modalitatea în care poate fi utilizată identitatea vizuală a brandului, în procesele de comunicare internă și externă. Conține reguli legate de aplicarea logoului, la definirea fonturilor și a culorilor, până la trasarea liniilor generale ale materialelor de comunicare a brandului. Mai mult decât atât un manual de brand ajută la păstrarea unei coerențe vizuale.

Scopul principal a unul manual de brand este acelea de a preîntâmpina utilizările eronate ale elementelor de identitatea vizuală pe diferitele materiale tipărite sau cele digitale, atât în ceea ce privește dimensiunea, proporțiile și componentele grafice cât și cromatica.

În același timp un manual de brand eficient va evidenția și diverse elemente care pot determina modul de operare al brandului, lucruri precum strategia brandului, viziunea și misiunea pot fi de asemenea discutate în manualul de brand.

Un manuanl de brand menține identitatea vizuală a brandului, asta însemnând că toate materialele folosite în scop de marketing vor fi la fel și vor urma reguli generale denotă că provin de la aceeași companie.

În același timp, toate aceste reguli și personalitatea brandului trebuie explicate și în interiorul organizației, în rândul angajaților. Un manual de brand ii poate ajuta pe angajați să înteleagă mai bine mesajul transmis de brand la fel și valorile și misiunea pe care acesta le are și să nu uite anumite reguli care trebuie menținute când interacționează cu brandul.

CAPITOLUL 2

FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALĂ ȘI TEHNOLOGICĂ DIN ORADEA – ISTORIE ȘI PREZENT

2.1. Scurt istoric al Facultății de Inginerie Managerială și Tehnologică Oradea

În anul 1976 s-a înființat „Institutul de Învățământ Superior din Oradea, având ca și specializarea de subingineri în Tehnologia Construcțiilor de Mașini. După Revoluția din Decembrie 1989, în anul 1990, prin hotărâre a Guvernului României HG 460 din 5 mai 1990 s-a înființat Universitatea Tehnică din Oradea, cu o singură facultate, respectiv Facultatea de Electromecanică.

În următorul an, 1991, Facultatea de Mecanică se desprinde din cadrul Facultății de Electromecanică, iar peste doi ani, în 1993, Facultatea de Mecanică se transformă în Facultatea de Inginerie Managerială și Tehnologică (F.I.M.T.), prin HG 568/1993. Specializări de existente la acest moment sunt: „Tehnologia Construcțiilor de Mașini”, „Utilajul și Tehnologia Sudării”, „Mecanică Fină”, „Inginerie Economică în Domeniul Mecanic” și „Roboți Industriali”.

În anul 2011 Facultatea de Inginerie Managerială și Tehnologică se organizează pe departamente și anume: „Inginerie și Management”, „Inginerie Industrială”, „Inginerie Mecanică” și „Autovehicule, Mecatronică”.

Peste trei ani, în 2014, Facultatea de Inginerie Managerială și Tehnologică include în activitatea sa Școala doctorală de „Științe Inginerești”, domenii „Inginerie Industrială”, „Inginerie și Management”, ultima dintre acestea fiind inclusă in anul 2016.

2.2. Organigrama Facultății I.M.T.

Facultatea de Inginerie Managerială și Tehnologică are în structura sa elemente care sunt definite și de legislația în vigoare, Legea Educației Naționale nr. 1 din 2011, aceasta fiind reglementarea legală de bază care legiferează modul de organizare și de desfășurare a activității facultății.

În figura 2.1 este cuprinsă organigrama facultății.

Figura 2.1. Organigrama Facultății de Inginerie Managerială și Tehnologică din Oradea

2.3. Evoluția numărului de studenți și de cadre didactice

Numărul de stundenți în perioada 1972-1989

Situația înmatriculărilor în anul I de studii și a absolvenților din ultimul an de studii, TCM-zi și TCM-seral, a fost următoarea:

Tabelul 2.1. Situația înmatriculărilor în anul I și a absolvenților din ultimul an de studii.

Grafic datele de mai sus sunt prezentate în figura 2.1.

Figura 2.1. Situația înmatriculărilor în anul I și a absolvenților din ultimul an de studii

Numărul de studenți în perioada 1990-2017

Această perioadă este împărțită în trei etape în funcție de caracteristicile lor. Astfel, prima perioadă este sitaută între 1990 și 1999.

Tabelul 2.2. Situația înmatriculărilor pentru anii de studio 1990 – 1999

Grafic sitauția înmatriculărilor din perioada 1990 – 1999 se găsește în figura 2.2.

Figura 2.2. Situația înmatriculărilor pentru anii de studio 1990 – 1999

Perioada 2000 – 2008 este caracterizată de o relativă stabilitate în ceea ce privește specializările și durata studiilor. La FIMT unele specializări/programe de studii intră în lichidare, nemaifiind cerere la admitere.

Tabelul 2.3. Situația înmatriculărilor pentru anii de studio 2000 – 2008.

Reprezentarea grafică a datelor referitoare la înmatriculările din perioada 2000 – 2008 din tabelul 2.2 se găsește în figura 2.2. aflată mai jos.

Figura 2.3. Situația înmatriculărilor pentru anii de studio 2000 – 2008.

Numărul studenților, evidențiat pe nivele de studii, promovați, absolvenți și cu diplomă, în această perioadă, este prezentat în tabelul următor. Prin înscriși se înțelege numărul de studenți înscriși la începutul anului universitar, toți anii de studii de licență, master și doctorat, iar prin absolvenți numărul studenților înscriși în ultimul an de studii la licență și masterat.

Tabelul 2.3.4. Situația înmatriculărilor pentru anii de studio 2000 – 2008.

Figura 2.4 conține Situația înmatriculărilor pentru anii de studiu pentru perioada anilor 2000 – 2008

Figura 2.4. Situația înmatriculărilor pentru anii de studiu 2000 – 2008

CAPITOLUL 3:

DEZVOLTAREA UNUI BRAND INSTITUȚIONAL PENTRU FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALĂ ȘI TEHNOLOGICĂ ORADEA

3.1. Introducere în procesul de brand

Facultatea de Inginerie Managerială și Tehnologică din Oradea este una dintre cele mai vechi facultăți din cadrul Universității din Oradea, în interiorul acestei facultăți există cinci specializări (Inginerie Economică în Domeniul Mecanic, Autovehicule Rutiere, Robotică, Tehnologia Construcțiilor de Mașini și Mecatronică) organizate pentru forma de învățământ cu frecvență și o specializare la învățământ la distanță (Inginerie Economică în Domeniul Mecanic).

Studiind la specializarea Inginerie Economică în Domeniul mecanic am dobândit mai multe abilități atât inginerești cât și manageriale. Prin prezenta lucrare am încercat să orientez cunoștințele acumulate spre dezvoltarea facultății și anume spre partea de branding a acesteia.

Consider că o facultate cu renume cum este Facultatea I.M.T. pe lângă profesorii buni pe care aceasta îi are și dotările de care beneficiază, are nevoie și de o imagine și un brand corespunzător. Scopul principal al acestuia este acela de a transmite un mesaj puternic, profesionist în rândul tuturor celor cu care facultatea intră în contact, a stakeholderilor săi: potențiali studenți, actuali beneficiari ai serviciilor de învățământ: studenți, masteranzi, doctoranzi, cadre didactice și cercetători din țară și din lume, firme și oameni de afaceri, etc. Cel mai important segment vizat îl reprezintă studenții și viitorii studenți deoarece ei sunt cei care asigură continuitatea activității facultății.

Etapele pe care le-am parcurs pentru conceperea brandului Facultății de Inginerie Managerială și Tehnologică sunt următoarele:

Descoperirea elementelor definitorii ale brandului;

Procesul de cercetare a mediului de marketing al facultății;

Procesul de construire a logo-ului:

Cromatica brandului

Arhitectura de brand

Fonturi folosite în comunicare

Conturarea ideii de brand

Comunicarea brandului

Conceperea Manualului de brand

3.2. Descoperirea elementelor definitorii ale brandului

În această primă etapă am căutat valorile acestei facultăți printr-o analiză numită „Core – descoperind esența unui brand”, preluată de la o agenție de branding din Statele Unite ale Americii pe numele ei „Blind”. În acesta sunt stabilite mai ușor atributele specifice unui brand, iar pentru Facultatea I.M.T. au fost stabilite următoarele grupe de atribute: cultura organizațională, studentul, vocea cu care brandul comunică, beneficiul educațional, valoarea oferită. Analiza s-a realizat cu ajutorul unui reprezentant al studenților, un cadru didactic și alte două persoane care au calitatea de reprezentanți ai mediului economic cu care facultatea colaborează. După stabilirea grupelor de attribute specific facultății, au fost determinate cinci cele mai importante atribute care caracterizează fiecare categorie, iar mai apoi dintre cele cinci alegându-se doar una, cea mai importantă.

Din acest exercițiu au reieșit următoarele atribute pentru prima categorie și anume elementele care caracterizează cultura organizațională a facultății:

Organizați

Profesioniști

Tehnici

Respect

Inteligenți

Creativi

Prietenoși

Pro-activi

Comunicativi

Mentori

Deschiși

Vocație

De ajutor

Dezvoltare Personală

Colegialitate

Ghidare în carieră

Stimulare

Mobilizator

Concurență

Individualism

În urma analizei frecvenței utilizării unui atribut, discutării și “negocierii” membrii echipei de lucru au ajuns la concluzia că cele mai importante atribute legate de cultura organizațională sunt: „profesioniști”, „tehnici”, „creativi” și „mentori”. Acestea exprimând cultura organizațională a facultății. Atributul cu cel mai mare impact și care exprimă mai multe înțelesuri este cel de „mentor”, deoarece acesta exprimă cu adevărat ceea ce reprezintă facultatea și anume, îndrumare, profesionalism, educare, încredere.

În următoarea categorie, au fost stabilite caracteristici ale studenților care ar fi cei mai potriviți pentru instituție, modelul de studenți de care facultatea are nevoie:

Responsabili

Implicați

Creativi

Inteligenți

Inovativi

Organizați

Dornici

Curioși

Energici

Determinați

Ambițioși

Punctuali

Serioși

Carismatici

Prezenți

Pro-activi

Interactivi

Din această categorie cele 5 atribute care au ieșit în evidență și care creionează studentul ideal al Facultății I.M.T. sunt: „responsabil”, „implicați”, „inteligenți”, „determinați” și „serioși”. Studentul este descris foarte bine prin aceste atribute, aceastea exprimând un ideal de student pentru facultate, dar atributul ales cu cel mai mare impact și cu cea mai mare importanță este „implicat”, deoarece profesorii au nevoie să mentoreze studenți care sunt implicați în timpul cursurilor, în proiectele realizate în cadrul facultății în diferitele cercuri studențești si alte programe de dezvoltare personală.

În următoarea categorie, una din cele mai importante, este “vocea” cu care va comunica facultatea cu viitori și actualii studenți precum și cu partenerii și colaboratorii facultății; astfel vom avea o comunicare care are următoarele caracteristici:

Clară

Concisă

Deschisă

Calmă

Eficientă

Eficace

Înțelegătoare

Empatică

Diversificată

Energică

Directă

Optimă

Focusată

De ajutor

Îndrumătoare

Mobilizatoare

Profesionistă

Vocea are un rol important în comunicarea mesajului de către facultate în rândul studenților de aceea atributul cu cea mai mare importanță este acela ca vocea să fie „clară”, deoarece o vocea clară și concisă poate transmite direct mesajul, fiind o facultate cu specialitate inginerească, mesajul trebuie să fie scurt și la obiect, să exprime tot prin câteva cuvinte clare.

De asemenea, atributele secundare ale vocii brandului sunt: „deschisă”. „eficace”, „îndrumătoare”, „profesionistă”, acestea au și ele un rol important în transmiterea mesajului, deoarece acestea pot fi folosite, nu doar în exteriorul instituției. ci și în interiorul acesteia și anume prin felul în care profesorii comunică cu studenții, prin felul în care cadrele didactice transmit informațiile către studenți, prin modul de desfășurare al activităților, prin diferitele programe de îndrumare a studenților sau cercurile pe care profesorii le organizează pentru studenți în scopul didactic și extracurricular.

În continuare voi prezenta beneficiul emoțional adus studenților din facultatea de Inginerie Managerială și Tehnologică:

Încredere

Siguranța carierei

Apartenența la un grup

Stimulați/mobilizați

Stimă de sine

Sprijiniți

Ghidați

Mentorați

Mândrie

Claritate în gândire

Evoluat

Cunoaștere de sine

Dezvoltare personală

Împliniți

Satisfăcuți

Implicați

Voluntari

Competitiv

Beneficiul emoțional se referă aici la câștigul pe care studenții îl dobândesc după finalizarea studiilor, un beneficiu care nu este material ci mai mult moral, deoarece aceștia au nevoie de multă încredere după finalizarea celor patru ani. Ei au nevoie de acestă încredere mai ales ca tinerii absolvenți care nu au încă experiență în muncă de nivel avansat de calificare, așa că aceștia trebuie să fie încrezători în forțele proprii și multă stăpânire a informațiilor acumulate în cei patru ani de studiu. Ca urmare, în această categorie a dominat atributul „încredere”, precedat de „mândrie”, „evoluat”, „implicați”, „competitiv”.

Toate acestea au o semnificație aparte, deoarece făcând un prim pas în ceea ce înseamnă cu adevărat ingineria, tinerii absolvenți au nevoie de acest sprijin moral pe care această facultate îl oferă, dar mai ales îl formează în decursul celor patru ani, fiind mentorați de profesorii lor.

În ultima categorie analizată, în cea a valorii tangibile oferite de către facultate sunt enumerate următoarele atribute:

Certificare – licențiere

Carieră

Venituri

Statut Social

Cunoștințe vaste

Prieteni

Network

Experiență (Practică)

Această categorie se referă mai mult la valoarea pe care facultatea I.M.T. o oferă pentru un student al facultății după finalizarea studiilor și anume o „carieră” acesta fiind și atributul principal al acestei categorii. Desigur, în zilele noastre este foarte important ca un tânăr student după finalizarea studiilor să aibă încredere în forțele proprii și să fie sigur pe cariera pe care acesta o va avea în viitor.

Cariera se creionează încă de la începuturile cursurilor în care studenții au primul contact cu ingineria, de aceea studenții trebuie îndrumați și mentorați încă de la începutul studiilor, facultatea fiindu-le aproape pentru a le putea susține începuturile carierei, formându-le abecedarul și dăruindu-le în acest fel posibilitatea de acces la o carieră în inginerie.

În concluzie, după această analiză efectuată a rezultat că Facultatea de Inginerie Managerială și Tehnologică oferă servicii educaționale pentru studenți implicați, într-un mediu caracterizat de mentorat, cu o voce clară, ajutându-i să se simtă încrezători și să își construiască o carieră.

Exercițiul acesta oferă o deschidere mai largă în ceea ce privește determinarea valorilor brandului Facultății de Inginerie Managerială și Tehnologică.

3.3. Procesul de cercetare al mediului de marketing al facultății

În această parte în construirea brandului se stabilesc mai multe tipuri de cercetări. Pentru început se stabilesc concurenții cu cel mai apropiat obiect de activitate și se caută asemănări în ceea ce privește poziționarea brandului pe piață.

În cea ce privește Facultatea de Inginerie Managerială și Tehnologică, au fost descoperiți mai mulți potențiali concurenți din orașul Oradea dar și din cele învecinate, cum ar fi Timișoara, Arad și Cluj-Napoca.

Facultățile cu specializare tehnică din cadrul Universității din Oradea și concurente directe cu Facultatea de Inginerie Managerială și Tehnologică sunt: Facultatea de Inginerie Electrică și Tehnologia Informației, Facultatea de Inginerie Energetică și Management Industrial, Facultatea de Construcții, Cadastru și Arhitectură și Facultatea de Protecție a Mediului.

Facultatea cu cel mai mare potențial în cea ce privește o concurență directă cu facultatea I.M.T., având un număr mare de înscriși în anul 2018 (278 de studenți înscriși la studiile de licență și 126 de studenți înscriși la studiile de masterat) este Facultatea de Inginerie Eelectrică și Tehnologia Informației. Aceste cifre se datorează și unui număr mare de specializări pe care această facultate le are. Din punct de vedere al imagini, facultatea I.E.T.I. nu beneficiază de o imagine foarte solidă, neavând un brand sau un mesaj pe care să îl transmită în rândul studenților, dar au construit un logo pe care îl folosesc în comunicarea pe rețele sociale (Facebook) și pe site-ul facultății (Figura 3.1).

Figura 3.1. Logo-ul Facultății de Inginerie Electrică și Tehnologia Informației.

O altă facultate, dar care reprezintă un concurent indirect deoarece nu are specializare tehnică este Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității din Oradea. Mulți viitori studenți aleg această facultate economică.

O parte din facultățile din cadrul universității conștientizează importanța unei imagini potrivite și dețin un logo care identifică facultatea respectivă, cum ar fi: Facultatea de Științe Economice, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Ep. Dr. Vasile Coman”, Facultatea de Medicină și Farmacie, Facultatea de Construcții și Arhitectură, Facultatea de Arte, Facultatea de Litere, Facultatea de Drept, Facultatea de Inginerie Electrică și Tehnologia Informației, Facultatea de Geografie, Turism și Sport, Facultatea de Istorie, Relații Internaționale Științe Politice și Științele Comunicării. Toate aceste logo-uri sunt regăsite în figura 3.2.

Pe lângă facultățile din Oradea, în țară sunt prezente multe universități care au definite clar o imagine sau chiar un brand. Printre acestea se numără: Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, Universitatea Politehnică din București, Universitatea Politehnică din Timișoara, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Transilvania din Brașov, Universitatea Ștefan cel Mare Suceava, Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea de Vest din Timișoara. Toate aceste universități au o imagine clară, atât din punct de vedere al logo-urilor, cât și a mesajului pe care îl transmit către studenți. Toate aceste logouri sunt prezente în figura 3.3.

Figura 3.2. Logo-urile Facultăților din cadrul Universității din Oradea.

Figura 3.3. Logo-urile câtorva universități din România .

Universitatea care are o imagine nouă de la începutul anului universitar 2017 este Universitatea Transilvania din Brașov (Figura 3.4). Acesta, pe lângă imaginea nouă a construit și un brand modern, prin intermediul căruia ajung la studenți, având un mesaj puternic „Învață să fii în centru!”. Prin acest mesaj universitatea îndeamnă studenții la educație, pricepere, dezvoltare personală. De asemenea prin sintagma „fii în centru” universitatea încearcă să le arate studenților că ei sunt cei mai importanți. Logoul Universității Transilvania din Brașov se găsește în figura 3.4.

Figura 3.4. Logo-ul Univesității Transilvania din Brașov.

Pe lângă imaginea de ansamblu a instituției, universitatea a construit pentru fiecare facultate în parte o imagine specifică, de la logo până la culori și mesaje specifice, fiind identificate diferit, dar pornind de la logo-ul central al universități și toate sunt executate folosind elemente similare de design, astfel creând un tot unitar ușor identificabil. Toate aceste detalii au ajutat la conturarea unui brand solid pentru Universitatea Transilvania din Brașov. Prin urmare, facultatea cu aceeași specializare cu Facultatea I.M.T. Oradea, respectiv Facultatea de Inginerie Tehnologică și Management Industrial beneficiază de un logo bine construit care exprimă modul de îmbinare al tehnologiei cu ingineria. (Figura 3.5).

Figura 3.5. Logo-ul Facultății de Inginerie Tehnologică și Management Industrial.

Continuând cercetarea am identificat mai multe universități cu renume din străinătate, universități cu specific tehnic și nu numai. Câteva din aceste universități sunt: California Institute of Tehnology „Caltech”, Massachusetts Institute of Technology, Havard University, Imperial Collage London, University of Oxford, University College London, The University of Chicago Logo-urile lor se găsesc în Figura 3.6.

Figura 3.6. Logo-urile Universităților Internaționale.

Toate aceste universități din străinătate pun preț foarte mare pe brandul lor, de aceea pe lângă construirea unui brand care se vede doar din exterior, acestea au realizat un brand și în interiorul lor având o promisiune de brand foarte solidă. De exemplu, declarația de poziționare și brand a Massachusetts Institute of Technology (M.I.T.) este că își doresc să facă „o lume mai bună prin intermediul educației, cercetării și inovației” (logo-ul este reflectat de Figura 3.7). Cele 3 cuvinte cheie „educație”, „cercetare”, „inovație”, exprimă foarte clar promisiunea pe care M.I.T. o face studenților. Atributele respective exprimă foarte clar și valorile pe care M.I.T. le are din punct de vedere educațional. Această Universitate este foarte apropiată cu profilul facultății I.M.T. Important de precizat că această Universitatea este prezentă pe primele locuri în toate topurile internaționale.

Figura 3.7. Logo-ul Massachusetts Institute of Technology.

De asemenea Universitatea M.I.T. își promovează foarte bine în mediul onlin dotările și realizările pe care le are. Fiind o Universitate de prestigiu aceasta are și o imagine foarte bună în rândul studenților. Analizând site-ul acestora se observă că universitatea este într-o strânsă legătură cu studenții promovându-le ideile și invențiile, ajutându-i să își depășească limitele, arătându-le că nimic nu este imposibil.

3.4. Procesul de construire a logo-ului facultății

Conceperea logo-ului

Pornind de la cercetarea realizată și de la studiul efectuat, am analizat cuvintele care pot fi transpuse în simboluri sau care au o anumită semnificație, mai amplă pentru facultate. În același timp, am încercat să folosesc elemente geometrice simple care se regăsesc în mod uzual în inginerie, dar mai ales în desenul tehnic, deoarece acesta are un rol important în formarea studentului ca inginer fiind primii pași ai acestuia în aceast domeniu vast.

Aurmare, am creat un simbol care va avea mai multe semnificații cu aspecte tehnice, dar și emoționale, care va putea fi folosit pe orice material de promovare, material didactic, materiale interne, sau să fie recunoscut ușor de către studenți sau viitori.

Figura 3.8. Pătratul – primul element în conceperea logo-ului.

Din aceste considerente, am îmbinat două forme diferite, care construiesc, împreună un simbol cu o însemnătate amplă. De aceea, am ales o formă comună ca și punct de pornire și anume un pătrat (Figura 3.4.1.). Pătratul are o semnificație largă, pe lângă cea geometrică care ne spune ca are 4 laturi perfect egale, aceste laturi semnifică stabilitatea, egalitate, în același timp este o figură statică care poate a fi o bază solidă în construirea unei noi cariere.

Ca și semnificații, pătratul reflectă stabilitatea, echilibrul, rațiunea, perseverența, organizarea și egalitatea. Poate fi, de asemenea, perceput psihologic de către viitorii studenți ca și o formă a siguranței și încrederii, inducând sentimentul de încredere în momentul în care aceștia au un prim contact cu imaginea Facultății, atribute pe care mulți dintre viitori studenți tind să îl obțină.

Un al doilea element la fel de important este cercul, care se regăsește în fiecare zi în viața unui inginer, desigur nu în forma lui simplă, dar ca și concept este zilnic vizualizat de către studentul viitor inginer.

La fel ca și precedentul element, cercul are la rândul său o simbolistică aparte. Acesta este considerat ca și un element organic și/sau dinamic, deoarece această formă este prezentă în numeroase forme dinamice care surprind mobilitatea. În același timp cercul reflectă și totalitatea cunoștințelor pe care studentul le dobândește după finalizarea studiilor, generând idea de întreg (Figura 3.9).

Figura 3.9. Cercul ca și al doilea element grafic.

După alegerea acestor două forme elementare, în construirea logo-ului am analizat, elementele cu cele mai apropiate forme ca cele de sus menționate. Așa am ajuns la concluzia că piesa pe care o întâlnim des în proiectare și în producție și fără de care multe din ansamble și subansamble nu ar putea funcționa fără angrenare este roata dințată (Figura 3.10). După cum am menționat, o roată dințată angrenează un sistem de subansamble care prin mișcarea lor se generează un anumit tip de mecanism. Simbolistic și metaforic, acest mecanism în acest concept este reprezentat de cadrele didactice care prin priceperea lor angrenează viitori studenți spre o carieră de succes, prin îndrumare și mentorat.

Conceptul din figură reprezintă o roată dințată construită în prepoderență de cercuri, care sprijină ideea de mișcare, de dinamism, specifică tinerilor.

Figura 3.10. Roata dințată ca și al treilea element grafic

Gândindu-mă la desenul tehnic am descoperit un element foarte important din viața unui inginer, aș putea spune indispensabil și anume „creionul” (Figura 3.11). Din acest motiv, am integrat acest element ca și un element secundar. Ca și simbolistică, creionul poate fi perceput ca și începutul unui viitor, deoarece acesta este folosit pentru prima oară atunci când un inginer își schițează proiectul, la fel ca și creionul, facultatea reprezintă primii pași în această meserie.

Figura 3.11. Imagine creion

În continuare am construit baza pe care va fi așezată această roată dințată și anume un pătrat perfect. Am ales să rotunjesc colțurile din partea stângă sus, respectiv partea dreaptă jos, cu o rază de aproximativ 104 pixeli, formând astfel în părțile opuse două colțuri perfect drepte, care vor forma vârful creionului (Figura 3.12).

Figura 3.12. Baza logo-ului

Roata dințată o fost poziționată doar un sfert din întregul acesteia, deoarece fiind formată din 4 părți egale, numărul 4 reprezintă numărul de ani pe care programul de studio de licență îl au de parcurs. Utilizând primul sfert al roții aceasta exprimă primul an de studiu, totodată și începerea unui nou drum în viață. De asemenea, în colțul din dreapta se poate observa semicercul obținut accentuând impresia de creștere dar și vârful creionului care este îndreptat spre dreapta la 45 de grade (Figura 3.13).

Figura 3.13. Îmbinarea roții cu baza logo-ului, cotarea acestuia

În figura 3.14 este exemplificat semnul grafic final împreună cu toate elemente care îl formează, pătratul folosit ca și bază, cercul ca și dinamism, roata ca și element ingineresc, dar și vârful creionului îndreptat în sus la 45 de grade, exprimând creșterea, dezvoltarea într-un ritm dinamic, într-un mediu de mentorat, dezvoltare și sprijin.

Figura 3.14. Semnul grafic final

b. Adăugarea fontului pentru numele facultății

După finalizarea conceperii logo-ului, următoarea etapă importantă în conceperea logo-ului este adăugarea numelui ca un alt element în formarea logo-ului final.

Pentru a alege cel mai bun font care să se echilibreze perfect cu semnul grafic (Figura 3.15), se vor analiza aceleași atribute ca și în formarea semnului grafic. Din aceste considerente se va ține în evidență formele principale și anume formele rotunde și cele pătratice pentru a echilibra cele 2 elemente principale cât mai bine.

Analizând imaginile pe care le-am simulat, am ales fontul cu cea mai mare concordanță și anume fontul „Exo”, fiind un font modern, tehnic, drept, cu puține forme rotunde care evidențiază formele din semnul grafic. Am ales să folosesc întregul nume al facultății („Facultatea de Inginerie Managerială și Tehnologică din Oradea”). Folosind întregul nume am ales să evidențiez mai puternic „Inginerie Managerială și Tehnologică din Oradea”, pentru a ieși mai mult în evidență atributele noului brand (Figura 3.15).

Figura 3.15. Fontul ales pentru denumirea facultății.

Poziționarea elementelor

Semnul grafic și fontul vor fi mereu în echilibru, de aceea fontul va fi poziționat în partea dreaptă a semnului grafic la o distanță egală cu cercul format de semicercul din dreapta sus. Ca și valoare de bază a dimensiunii se va prelua variabila „x” pentru ambele variante conform figurilor 3.16. și 3.17. Această variabilă este preluată din dimensiunea logo-ului, aceeași dimensiune va fi folosită pentru font pentru a păstra aceeași înălțime a fontului cu semnul grafic.

Figura 3.16. Raportul între elemente.

În a doua poziționare (Figura 3.17) se vor păstra aceleași dimensiuni și în ce privește semnul grafic dar și fontul, o mică diferență va fi poziționarea semnului grafic, fiind deasupra fontului, păstrându-se aceeași distanță dintre semn și font la fel și variabila „x”.

Figura 3.17. Raportul între elemente pentru a doua poziționare.

d. Zona de siguranță

Zona de siguranță minimă se referă la distanță pe care diferitele elemente grafice vor fi poziționate în apropierea logo-ului, pe diferitele materiale branduite sau materialele de promovare.

Pentru ambele variante se va păstra o distanță minimă formată de cercul din dreapta sus al semnului grafic. Această dimensiune va fi preluată în jurul întregului logo pentru ambele logo-uri, exemplificarea acestora este efectuată în figurile 3.18 și 3.19.

Figura 3.18. Zona de siguranță pentru prima variantă de logo.

Figura 3.19. Zona de siguranță pentru a doua variantă de logo.

3.5. Cromatica brand-ului

În ceea ce privește cromatica brand-ului am ales să optez pentru o culoare principală, care să reflecte, culoarea „albastră”, care emană încredere, onestitate, perfecțiune, comunicare, responsabilitate, înțelepciune. Încrederea, principalul element pe care îl reflect culoarea albastru reprezintă și valoarea identificată în analiza inițială.

Pentru o paletă cromatică mai vastă am ales două culori secundare: „Red Violet” (folosit pentru accentuare, exprimând tinerețe, îndrăzneală și curaj). Cea de-a doua culoare secundară este „Tundora”, această culoare este folosită de asemenea în logo pentru a crea contrast între semnul grafic și font.

Figura 3.20. Cromatica brand-ului, culori principale și secundare.

Logo-ul final împreună cu culori stabilite este prezent în figura 3.21. Aceste culori nu se vor schimba între ele, vor rămâne mereu aceleași. Culoarea albastră pune în evidență semnul grafic și toate formele acestuia, formând astfel logo-ul principal și cel de referință.

Figura 3.21. Logo-ul final.

Proporțiile logo-ului final vor rămâne aceleași, raportul între elemente și zona de siguranță.

Pentru o mai bună diferențiere a celor șase specializări am creat o paletă de culori, pentru fiecare. Această paletă de culori va fi prezentă în figura 3.5.3.

Figura 3.22. Paletă de culori.

3.6. Arhitectura de brand

Arhitectura de brand (Figura 3.23) este construită pentru a face anumite diferențieri din cadrul brandului. Pentru acesta am ales să folosesc același logo pentru fiecare specializare în parte, dar voi folosi culori diferite pentru fiecare dintre ele pentru o recunoaștere mai bunăși o particularizare în rândul studenților.

Figura 3.23. Arhitectura de brand.

Fontul ales rămâne „Exo Black”, folosit pentru toate logo-urile de mai sus, păstrându-se aceleași proporții ca și a logo-ului principal.

Fiecare culoare a fost aleasă pentru a crea o anumită însemnătate, fiind exemplificate conform figurii 3.23:

Tehnologia Construcțiilor de Mașini

Prima specializare este „Tehnologia Construcțiilor de Mașini (T.C.M.)”, aceasta este printre primele specializări și care are cel mai lung istoric din cadrul facultății I.M.T. Culoarea aleasă este inspirată din scânteile portocalii ale mașinilor de așchiere, aducând un aer istoric, îndelungat, dar rămânând modern prin alăturarea fontului modern.

Inginerie Economică în Domeniul Mecanic – IF

Specializarea „Inginerie Economică în Domeniul Mecanic (I.E.D.M.)”, învățământ cu frecvență, este una dintre cele mai noi specializări, fiind o specializare modernă nou apărută în cadrul facultății, acesta se diferențiază de celelalte specializări prin latura economică și managerială pe care aceasta o are, din acest motiv am ales culoarea mov deschis fiind o culoare care este predominantă în afaceri și în mediul de business.

Autovehicule Rutiere

Cea de-a treia specializare „Autovehicule Rutiere” (A.R.) este ca și T.C.M., una dintre specializărilu cu un număr considerabil de studenți, care studiază autovehiculele. Am ales culoarea verde deschis pentru a-i motiva pe studenți să dezvolte latura ecologică a mașinilor, adică mașinile electrice care au o creștere mare în rândul vânzărilor în ultimii ani. În același timp, facultatea dezvoltă și participă la concursuri cu automobileecologice create de studenți cu acționare pneumatic și electric.

Inginerie Economică în Domeniul Mecanic – ID

La fel ca și specializarea cu același nume de la punctul „b”, acestea două se asemănă doar că aceasta este cu învățământ la distanță, de aceea am ales o nuanță asemănătoare dar mai închisă mai evident, pentru a nu fi confundate și pentru a reflecta faptul că aici predarea informațiilor este mai concentrată.

Robotică

Cea de-a cincea specializare, „Robotică”, este una dintre specializările moderne care a apărut recent. Apariția noii tehnologi pentru sistemele de fabricație din lume, ajută la o productivitate mai bună a acestora. Roboții industriali înlocuiesc operatorii umani, dar odată cu apariția lor este nevoie de mai mulți ingineri pentru programarea și proiectarea lor. Mulți studenți aleg această specializare de aceea am ales să optez pentru o culoare dinamică la fel ca și roboții, modernă, și anume culoarea roșie. Această culoare este regăsită la designul majorității roboților industriali.

Mecatronică

La fel ca și specializarea precedentă „Mecatronica” este de asemenea o specializare relative nou apărută. Aceasta pregătește studenții pentru a deveni ingineri de producție, de cercetare în domeniul mecatronicii. Aceștia vor învăța să construiască echipamente și sisteme mecatronice, să le utilizeze, exploateze și să le integreze în sisteme de fabricație flexibilă. Culoarea aleasă este „Albastru deschis”, aceasta este des întâlnită în acest domeniu.

3.7. Fonturi folosite în comunicare

Fonturile au un rol foarte important în comunicarea brandului cu publicul țintă. Acestea sunt considerate unul dintre atributele principale ale unui brand deoarece se crează o percepție asupra brandului atunci când publicul țintă este obișnuit cu un anumit set de fonturi care este folosit doar de brandul în cauză, fiind mult mai ușor de recunoscut dacă se păstrează o anumită liniaritate și consecvență.

Fonturile se vor folosi în comunicarea online (rețele de socializare, site), dar și offline (materiale de promovare, materiale pentru utilizarea internă în cadrul facultății, etc.).

Primul font folosit ca și font pricipal este „Exo Black”, utilizat doar pentru titluri principale, dar și pentru accentuarea unor mesaje importante folosite în mediul online. Acesta este un font modern, care are și caracteristici curbe dar și de liniaritete, la fel ca logo-ul, fiind exemplificat în figura 3.24.

Figura 3.24. Font principal – „Exo Black..”

Al doilea font este „Stag Medium”, folosit ca și font secundar, utilizat pentru titluri secundare, dar și pentru subtitluri. Acesta se îmbină într-un mod elegant cu fontul principal. Acesta este exemplificat în figura 3.25.

Figura 3.25. Font secundar – „Stag Medium.”

Al treilea font este „Roboto light”, folosit ca și font terțiar, utilizat în special pentru corpurile de text, fiind ușor de citit în blocuri de text mari. Acesta este exemplificat în figura 3.26.

Figura 3.26 Font terțiar – „Roboto light”.

O exemplificare a modului de utilizare combinată a acestor fonturi se găsește în figura 3.27.

Figura 3.27. Exemplificarea fonturilor utilizate.

În figura 3.27 am realizat un exemplu de aranjare în pagină, folosind ca și exemplificare titlurile de la cursul de „Sisteme flexibile de fabricație”.

3.8. Conturarea ideii de brand

Brandul Facultății de Inginerie Managerială și Tehnologică se poate diferenția de brandul celorlalte Facultăți cu specific ingineresc prin stabilirea unei idei de brand care să confere instituției un plus de valoare.

Plusul de valoare pe care Facultatea de Inginerie Managerială și Tehnologică îl aduce în rândul pieței țintă este încrederea pe care aceasta o oferă după finalizarea studiilor pentru studenții care reușesc să finalizeze cei patru ani de studiu și își susțin proiectul de diplomă.

Un alt plus pe care multe facultăți nu îl au este îndrumarea, pe care studenții o au pe parcursul celor patru ani de învățământ superior, mentorat datorat implicării profesorilor. Aceste elemente sunt considerate elemente de diferențiere ale brandului. De asemenea, acestea sunt luate în considerare pentru a avea o comunicarea cât mai bună cu publicul țintă format din potențiali și viitori studenți, dar și cu cei actuali, pentru a păstra același plus de valoare și în interiorul instituției.

Un plus de valoare diferențiator îl are și imaginea vizuală nouă și modernă care se bazează pe cercetarea efectuată la fel și atributele tangibile pe care facultatea le însușește, iar prin respectarea acestora, comunicarea brandului va fi mult mai eficientă și va ajunge exact la publicul țintă.

Toate acestea îmbinate vor crea un brand instituțional al Facultății de Inginerie Managerială și Tehnologică.

3.9. Comunicarea brandului

Comunicarea brandului instituțional se va realiza prin trei căi: comunicare internă, comunicare externă și prin punctele de contact pe care brandul îl are cu publicul țintă.

Comunicarea internă

Comunicarea internă a Facultății de Inginerie Managerială și Tehnologică din Oradea se va realiza prin definirea valorilor culturii organizaționale care vor deveni sistemul de referință pentru viitorii și actuali profesori și studenți.

Valorile culturii organizaționale sunt definite concret în exercițiul efectuat în primul subcapitol, aceste valori interne fiind:

profesionalism

tehnică

respect

creație

mentorat

Aceste valori au rolul de a susține comunicarea externă a brandului și deci experiența cu publicul țintă. Prin conturarea idei de brand și promovarea ei în interiorul instituției se vor pune bazele sistemului care va alimenta interacțiunea cadrelor didactice cu studenții și va asigura o experiență unitară.

Comunicarea externă

Comunicarea externă este una dintre cele mai evidente, fiind partea de comunicare care asigură propagarea mesajelor dorite de către instituție spre viitorii studenți.

Scopul principal pe care facultatea îl are este acela de a transmite cât mai bine mesajul către publicul țintă și anume viitorii studenți. Această transmitere se realizează prin toate canalele online, offline, dar și în diferite medii în care facultatea are acces la studenți.

Câteva exemple de comunicare prin intermediul offline pot fi regăsite în figura 3.28. În acestă figură se regăsește un afiș stradal în care mesajul este unul simplu și direct și anume folosirea unui element regăsit în desenul tehnic, simbolul „Ø” (phi, se citeste fi), acesta este folosit pentru cotarea găurilor. Aceste simbol este alăturat unui cuvânt care are un impact major: „INGINER”, „IMPLICAT”, „CREATIV”, „INOVATIV”, „ÎNCREZĂTOR”.

Figura 3.28. Exemplu afiș stradal.

Un alt exemplu de comunicare este online-ul, cu ajutorul rețelei de socializare Facebook, de exemplu. Cu ajutorul acestei rețele se vor realiza postări care să ajungă exact la publicul țintă, folosindu-se culorile specializărilor pentru a le diferenția și pentru a le prezenta cât mai concret și clar. Exemplele se pot regăsi în figura 3.29.

Figura 3.29. Exemple comunicare pe rețelele de socializare.

Comunicarea externă se realizează și cu partenerii, furnizorii sau cu cadrele didactice din celelalte facultăți sau universități din țară și din lume, din acest motiv comunicarea cu aceștia va trebui să fie cât mai profesională, atât prin comunicarea prin mediul online, dar și offline. Pentru comunicarea în mediul online se va folosi un anumit tip de coală cu antet în care vor fi regăsite toate datele facultății (Figura 3.30). Aceasta poate fi adaptată oricărui tip de document fiind o abordare modernă și lizibilă în care toate datele sunt așezate într-o ordine specifică.

Figura 3.30. Coală cu antet.

Punctele de contact

Punctele de contact ale Facultății de Inginerie Managerială și Tehnologică sunt următoarele:

Secretariatul facultății;

Decanatul;

Siteul

Paginile de pe rețelele de socializare;

Activitățile desfășurate cu studenții;

Cercetarea realizată în facultate;

Promovarea facultății în mediul online și offline.

Acestea au un rol important deoarece acestea interacționează direct cu studenții facultății, de aceea este necesar ca aceste forme de comunicare să fie adaptate conform ideii de brand a instituției pentru ca brandul să rămână consecvent. Aceste aspect este absolut determinat pentru brand deoarece o discontinuitate sau o discordanță în comunicare poate altera major percepția brandului.

3.9. Manualul de brand

Manualul de brand al Facultății de Inginerie Managerială și Tehnologică din Oradea (Anexa 1) este alcătuit din trei capitole: „Identitate de brand”, „Ghid de utilizare” și „Aplicații”.

În primul capitol este prezentat logo-ul și descrierea acestuia, împreună cu arhitectura de brand, cromatica brandului, fonturi în comunicare, pattern-ul utilizat, direcția foto utilizată în comunicare și mesajele pe care brandul le transmite în comunicare.

În cel de-al doilea capitol sunt prezentate utilizările corecte ale logo-ului, raportul între elementele acestuia, zona de siguranță, dar și exemplele de modalități de utilizare greșită, care nu trebuie folosite.

In capitolul al treilea sunt exemplificate aplicațiile brandului pe diferitele materiale offline oficiale, elementele utilizate în mediul online și direcția de utilizare a materialelor promoționale.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Brandul este, în esență, un set de promisiuni pe care o organizație le face clienților săi și toate implicațiile acestora. Brandul are un rol important într-o organizație deoarece poate oferi „o bază de consumatori fideli care își demonstrează loialitatea prin repetarea cumpărării și prin disponibilitatea de a încerca produse noi oferite sub aceeași marcă.”

Facultatea de Inginerie Managerială și Tehnologică Oradea este una dintre cele mai vechi din Universitatea din Oradea. Cu toate acestea este o facultate de actualitate care asigură pe piața muncii profesii cu o mare cerere în mediul economic. La acest moment facultatea are înmatriculați aproximativ 1000 de studenți în toate cele trei cicluri de pregătire universitară.

Scopul principal al prezentei lucrări a fost acela de a dezvolta un brand instituțional pentru Facultatea de Inginerie Managerială și Tehnologică Oradea. Tema este de utilitate imediată și de importanță majoră pentru că în cei aproape 30 de ani de existență facultatea nu a avut un logo și nici o identitate de brand bine conturată.

Pentru atingerea scopului propus s-au parcurs următoarele etape:

Descoperirea elementelor definitorii ale brandului;

Procesul de cercetare a mediului de marketing al facultății;

Procesul de construire a logo-ului:

Cromatica brandului

Arhitectura de brand

Fonturi folosite în comunicare

Conturarea ideii de brand

Comunicarea brandului

Conceperea Manualului de brand.

Procesul de concepție a început cu descoperirea elementelor definitorii ale facultății. Concluzia analizei efectuate a fost că Facultatea de Inginerie Managerială și Tehnologică oferă servicii educaționale pentru studenți implicați, într-un mediu caracterizat de mentorat, cu o voce clară, ajutându-i să se simtă încrezători și să își construiască o carieră.

În același timp, s-a realizat o cercetare a mediului facultății, identificându-se logourile/elementele de brand ale facultăților din universitate, a facultăților/universităților din țară care au domenii de studii apropiate precum și între universitățile mari de inginerie din lume. Ținând seama și de aceste aspecte se impune conceperea unui logo al facultății și construirea unui brand pentru aceasta.

Procesul de concepere a logoului facultății a parcurs o serie de etape: conceperea logo-ului, adăugarea fontului pentru numele facultății, poziționarea elementelor și stabilirea zonelor de siguranță. Concepția s-a bazat pe elementele geometrice de bază: pătrat și cerc, creionul și pe roata dințată stilizată. Îmbinarea celor patru elemente a dus la alcăuirea formei brandului.

Cromatica logoului a decurs din idea de încredere care a apărut în analiza inițială. Din această perspectivă au fost conturate și logourile pentru fiecare specializare, forma logourilor rămânind aceeași.

Ulterior s-a stabilit arhitectura de brand și fonturile utilizate în comunicarea instituțională. De asemenea, s-a definit identitatea brandului și s-a stability că idea de brand este cea de plus valoare manifestată prin încrederea într-o carieră de succes, în mentoratul pe care facultatea îl oferă și prin logoul modern și relevant care a fost creat cu acest prilej.

Următoarea etapă a concepției brandului s-a referit la comunicarea pe trei nivele: internă (între elementele umane ale facultății – studenți, profesori și personal administrative și auxiliar) externă (în mediul online și ofline) precum și prin punctele de control (secretariat, cadre didactice, decanat, activitățile de învățământ, în sine, etc.). Pentru toate acestea se utilizează idea inovativă pusă în evidență în lucrare este cea de a folosi Ø (un simbol specific inginerie mecanice) în asociere cu cuvintele relevante: Ø „INGINER”, „IMPLICAT”, „CREATIV”, „INOVATIV”, „ÎNCREZĂTOR”.

Ca o ultimă etapă a fost conceput și realizat manualul de identitate vizuală în care sunt definite: În logo-ul și descrierea acestuia, împreună cu arhitectura de brand, cromatica brandului, fonturi în comunicare, pattern-ul utilizat, direcția foto utilizată în comunicare și mesajele pe care brandul le transmite în comunicare, sunt prezentate utilizările corecte ale logo-ului, raportul între elementele acestuia, zona de siguranță, dar și exemplele de modalități de utilizare greșită, care nu trebuie folosite și sunt exemplificate aplicații ale brandului pe diferitele materiale offline oficiale.

Beneficiile utilizării acestui brand se vor vedea în timp și vor fi de necontestat.

BIBLIOGRAFIE

Adamson, Allen P. – Brand Simple: cum reușesc cele mai bune branduri prin simplitate; trad.: Mihaela Sofonea. – București: Publica, 2009

Lindstorm, Martin – Buyology: adevăruri și minciuni despre motivele pentru care cumpărăm; trad.: Mihaela Sofonea – București: Publica, 2011

Pop, Delia – Marketing. Note de curs și aplicații practice, Format electronic, Universitatea din Oradea, 2013

Sexton, Don – Branding: cum se construiește brandul cel mai de preț al unei companii, Editura Curtea Veche Publishing – București, 2012

*** Caiete statistice pentru învățământ superior (terțiar-niveluri 6 și 7 ISCED), 2000-2008

*** Planul Strategic de Dezvoltare pentru perioada 2016-2020, preluat de pe site-ul imt.uoradea.ro

*** Registrele matricole vol. I și vol. II

SITEOGRAFIE

https://ieti.uoradea.ro/ro/ Consultat la data de 06.06.2019

https://www.uoradea.ro/Universitatea+din+Oradea Consultat la data de 06.06.2019

https://www.ubbcluj.ro/ro/ consultat la data de 06.06.2019

https://www.utcluj.ro/ consultat la data de 06.06.2019

http://www.usv.ro/ consultat la data de 06.06.2019

https://www.unitbv.ro/ consultat la data de 06.06.2019

https://www.uvt.ro/ro/ consultat la data de 06.06.2019

http://www.upt.ro/ consultat la data de 06.06.2019

https://upb.ro/ consultat la data de 06.06.2019

https://www.tuiasi.ro/, consultat la data de 06.06.2019

https://www.unitbv.ro/, consultat la data de 06.06.2019

http://www.mit.edu/, consultat la data de 12.06.2019

http://www.ox.ac.uk/, consultat la data de 12.06.2019

https://www.ucl.ac.uk/, consultat la data de 12.06.2019

https://www.uchicago.edu/, consultat la data de 12.06.2019

https://www.imperial.ac.uk/, consultat la data de 12.06.2019

https://www.caltech.edu/, consultat la data de 12.06.2019

https://unsplash.com/photos/fteR0e2BzKo, consultat data de 11.06.2019

CAPITOLUL 4:

IMPRIMAREA 3D

4.1. Definire

Imprimarea 3D este un procedeu de concepere a unui obiect solid tridimensional, având orice formă, realizat printr-un proces aditiv, dacă straturi succesive de material sunt stabilite în diferite forme.

Un principal avantaj al acestei tehnologii este productivitatea ridicată pentru construirea unui prototip, acesta poate fi testat și remodelat într-un timp scurt. Multe firme de fabricație folosesc această tehnică pentru crearea unor forme complexe și testarea lor, producția acestor piese, prin metode clasice durează câteva săptămâni, dar folosirea noii tehnologii de imprimare pot reduce acest timp până la 48 de ore. Acest timp salvat poate duce la testarea mai multor prototipuri.

4.2. Procedee de imprimare 3D

Modelarea prin extrudare termoplastica

Metoda prin modelare prin extrudare termoplastică este cea mai rapidă și simplă metodă de imprimare tridimensională, utilizată cel mai des în acest domeniu.

Figura 4.1. Modelarea prin extrudarea termoplastică

Prin folosirea unui software dedicat, modelul 3D este împărțit în straturi (secțiuni transversale). Tehnologia folosește un principiu simplu, acesta constă prin trecerea unui filament din material plastic printr-un extrudor care încălzește filamentul până la punctul de topire. Aplicarea se realizează uniform strat peste strat cu o acuratețe mare pentru a fi cât mai fidel cu modelul 3D din fișierul C.A.D.

Extrudorul se deplasează atât pe orizontală cât și pe verticală prin coordonarea unui mecanism de comandă numerică. Capul depune un strat subțire de plastic, care la răcire se întărește imediat, lipindu-se de stratul precedent.

Materialele utilizate pentru acest tip de procedeu sunt următoarele:

acid polilactic;

solubil;

policarbonat;

polietilenă;

polipropilenă;

ceară de turnare.

Aplicațiile în care se folosește acest tip de imprimare sunt în domeniul marketingului pentru modele de prezentare, pentru aplicații medicale sau alimentare, producții de serie foarte mică, pentru aplicații medicale din inginerie țesuturilor, design conceptual, piese simple cu acuratețe scăzută.

Stereolitiografie

Tehnologia de stereolitigrafie este un procedeu rapid de printare, utilizată în special în mediul industrial pentru realizarea matrițelor, modelelor sau a componentelor funcționale.

Figura 4.2. Modelarea prin stereolitiografie

Stereolitiografie folosește un fascicul laser cu lumină ultravioletă pentru solidificarea unei rășini fotopolimetrice lichide aflată în cuva de construcție a imprimantei. Prin acționarea luminii laser ultraviolete, rășina lichidă se solidifică în straturi succesive obținându-se astfel modelul solid 3D.

După obținerea modelului 3D acesta este imersat într-o baie chimică pentru îndepărtarea surplusului de rășină, apoi este tratat într-un cuptor cu radiații ultraviolete pentru a se întări.

Materialele utilizate pentru această tehnologie sunt:

rășini lichide foto-sensibile;

materiale ceramice.

Acestă tehnologie se folosește pentru piese și componente detaliate, modele finisate, testări fizice ale formelor, modele de producție rapidă a sculelor, aplicații rezistente la temperaturi înalte.

Expunere digitala a luminii

Tehnologia de printare prin expunerea digitală a luminii este un proces de fabricare aditivă, bazându-se pe utilizarea lumini U.V. pentru a solidifica rășini polimetrice lichide. Elementul principal al acesteia este cipul D.M.D (o matrice cu micro-oglinzi folosite pentru modularea spațială rapidă a luminii.

Figura 4.3. Expunerea digitală a luminii.

Pentru fiecare secțiune a modelului 3D lumina U.V. este transmisă de un proiector. modulată și proiectată prin intermediul cipului pe suprafața rășini polimetrice poziționată pe cuva de construcție. Fiecare micro-oglindă a cipului proiectează pixeli din secțiunea transversală a modelului 3D. Prin acționarea luminii U.V., rășina lichidă se solidifică succesiv. Viteza de printare rămâne constantă pentru orice tip de piesă sau complexitatea geometrică.

Materialele utilizate sunt:

rășini;

fotopolimeri;

rășini transparente;

polimeri pe bază de ceară.

Acestă tehnologie se folosește pentru prototipuri rezistente în scopul testării acestora, modele fine și precise, modele cu geometrii complexe, scule și unelte, piese și componente în industria auto și aerospațială.

Sintetizare laser selectivă

Sintetizarea laser selectivă este un procedeu de imprimare care a fost patentat la sfârșitul anilor 1980. Aceasta implică folosirea unui laser cu putere mare, care va topi pulberi în straturi succesive obținându-se modelul 3D.

Figura 4.4. Sintetizare laser selectivă

Modelul 3D este convertit în secțiuni transversale, apoi transmise imprimantei. Fascicolul mobil sintetizează selectiv stratul de pulbere aflat pe platformă din interiorul cuvei. După finalizarea undei secțiuni, platforma este coborâtă în interiorul cuvei pentru a putea fi realizată următoarea secțiune. Se aplică un nou strat de pulbere, fiind uniformizată mai apoi, după care procesul se repetă până la finalizarea modelului 3D.

Acest procedeu se folosește în special pentru piese rezistente și testarea lor funcțională, testare la temperaturi înalte, piese cu balamale și subansamble de încastrare, producții de serie mică, modele de turnare.

Sintetizare (topire) laser a metalelor

Tehnologia de sintetizare laser a metalelor utilizează pulberi metalice de construcție care sunt topite iar mai apoi sudate cu un laser de mare putere. Straturile subțiri de pulbere metalică sunt topite succesiv și sudata la nivel microscopic în interiorul unei camere de construcție care conține gaz inert, în cantități controlate. După finalizarea procesului piesa este supusă unui tratament termic și de finisare în funcție de aplicabilitatea piesei.

Procedeul este folosit pentru realizarea unor piese de geometrii organice, structuri cu pereți subțiri și goluri sau canale ascunse. Piese formare din materiale speciale produse în serie mică și pentru implanturi ortopedice.

Printarea cu jet de cerneală tridimensională

Printarea cu jet de cerneală tridimensională utilizează imprimarea cu jet de cerneală pentru solidificarea unei pulberi introdusă în camera de construcție a imprimantei prin lipirea particulelor cu ajutorul unui material liant.

În prima etapă a printării modelul este împărțit în secțiuni transversale. Un strat subțire de pulbere este introdusă în platforma de construcție, apoi este distribuit uniform cu ajutorul unei role speciale. Capul de printare aplică jetul de material liant, urmând proiectarea modelului 3D, după finalizarea unui strat platforma coboară cu exact grosimea unui strat, iar apoi procesul este reluat.

Materialele utilizate pentru acest tip de procedeu sunt pulberi din amidon, ipsos, pulberi plastice.

Modelele obținute prin acest procedeu pot fi aplicate în domenii în care aspectul vizual are o importanță ridicată cum ar fi: arhitectura, design conceptual, modele pentru marketing, vizualizare științifică sau educație.

Fabricarea stratificată prin laminare

Tehnologia stratificată prin laminare permite fabricarea stratificată modelului 3D din straturi de hârtie sau plastic care sunt lipite împreună, apoi decupate cu un laser sau un cuțit. Materialul este furnizat în rolă sau coli de hârtie.

Modelul 3D este convertit în primă fază în straturi transversale ale obiectului. Cu ajutorul laserului imprimanta decupează din foaia de material solid care vor compune piesa. Surplusul de material este coroiat mărunt de către laser. pentru a putea fi îndepărtat manual. Primul strat finalizat este lipit de stratul anterior cu ajutorul unui adeziv aplicat în interiorul foii.

Materialele utilizate pentru acest procedeu sunt coli de hârtie obișnuite sau plastic.

Aplicabilitatea pentru acest procedeu este testarea fizică a modelului, modele voluminoase ale căror cost de producție este scăzut. Piese care au un detaliu scăzut, disponibilitatea printării color pentru folosirea modelelor în domeniul marketingului, arhitecturii, vizualizare științifică, educație.

Printare polyjet cu fotopolimeri

Procedeul de printare cu plyjer cu fotopolimeri este asemănătoare cu tehnologia de printare obișnuită, dar se diferențiază de acestea prin faptul că transmit un jet de fotopolimeri lichizi care sunt ulterior întăriți la lumina U.V.

Figura 4.5. Printare polyjet cu fotopolimeri.

Modelul 3D este în prima fază împărțit în secțiune transversale, apoi capul de printare șpreiază un jet de fotopolimeri lichizi cu care proiectează o secțiune extrem de subțire pe platforma de construcție, secțiunea este întărită apoi cu ajutorul luminii U.V. după care procesul se repetă strat după strat creând modelul 3D.

Materialele utilizate sunt fotopolimeri de diverse tipuri, rigizi, maleabili, transparenți, opaci, bio-compatibili, elastomeri.

Acest procedeu este folosit pentru piesele care au o aplicabilitate pentru piese rezistente pentru testarea funcțională, modele de prezentare, piese de detaliu pentru diverse aplicații, producție de serie mică.

4.3. Imprimante 3D

Winbo Value

Figura 4.6. Imprimanta 3D, Winbo Value

Zortax M200

Figura 4.7. Imprimanta 3D Zortax M200.

Up Mini 2

Figura 4.8 Imprimanta 3D Up Mini 2

CAPITOLUL 5:

OBȚINEREA MODELULUI 3D AL ȘTANȚEI DE DECUPAT UTILIZÂND IMPRIMANTA 3D

5.1. Prezentarea ștanței și a dimensiunilor de gabarit

Ștanță de decupat:

Figura 5.1. Modelul 3D a „Ștanței de decupat”.

Figura 5.2. Cotele de gabarit a „Ștanței de decupat”.

5.2. Prezentarea reperelor și dimensiunilor de gabarit

Placă de bază

Figura 5.3. Modelul 3D al reperului „Placă de bază”.

Figura 5.4. Cotele de gabarit.

Placa activă Placa activă

Figura 5.5. Modelul 3D al reperului „Placă activă”.

Figura 5.6. Cotele de gabarit.

Placă de ghidare

Figura 5.7. Modelul 3D al reperului „Placă de ghidare”.

Figura 5.8. Cotele de gabarit.

Placă port poanson

Figura 5.9. Modelul 3D al reperului „Placă port poanson”.

Figura 5.10. Cotele de gabarit.

Placă de presiune

Figura 5.11. Modelul 3D al reperului „Placă de presiune”.

Figura 5.12. Cotele de gabarit.

Placă de cap

Figura 5.13. Modelul 3D al reperului „Placă de cap”.

Figura 5.14. Cotele de gabarit.

Bucșă de ghidare

Figura 5.15. Modelul 3D al reperului „Bucșă de ghidare”.

Figura 5.16. Cotele de gabarit.

Coloană de ghidare

Figura 5.17. Modelul 3D al reperului „Coloană de ghidare”.

Figura 5.18. Cotele de gabarit.

Cep

Figura 5.19. Modelul 3D al reperului „Cep”.

Figura 5.20. Cotele de gabarit.

Riglă de ghidare dreapta

Figura 5.21. Modelul 3D al reperului „Riglă de ghidare dreapta”.

Figura 5.22. Cotele de gabarit.

Riglă de ghidare stânga

Figura 5.23. Modelul 3D al reperului „Riglă de ghidare stânga”.

Figura 5.24. Cotele de gabarit.

Placă de sprijin

Figura 5.25. Modelul 3D al reperului „Placă de sprijin”.

Figura 5.26. Cotele de gabarit.

Poanson

Figura 5.27. Modelul 3D al reperului „Poanson”.

Figura 5.27. Cotele de gabarit.

5.3. Prezentarea imprimantei 3D și a caracteristicilor tehnice

Imprimanta folosită pentru obținerea ștanței de prelucrat se numește „Creality CR 10” (Figura 5.28). Aceasta este o imprimantă cu cadru metalic deschis din aluminiu, iar platforma de prindere încălzită, fiind posibilă utilizarea majoritatea materialelor de pe piață.

Figura 5.28. Imprimanta 3D „Creality CR 10”

Suprafața de prindere este cuprinsă între dimensiunile: 300x300x400 mm, fiind posibilă imprimarea unor modele 3D considerabile. Aceasta este dotată cu un senzor care detectează întreruperea cu filament, cea ce nu va pune în pericol printarea suprafețelor, după înlocuirea materialului este reluată imprimarea.

Imprimanta este dotată cu un sistem de recuperare a ultimei poziții, în cazul întreruperii alimentări cu curent electric. Imprimanta memorează ultima poziție, iar la începerea alimentări cu energie va continua de la ultima poziție.

Un avantaj al acesteia este viteza ridicata de imprimare de până la 180mm/s, permite printarea la viteze ridicate având un sistem de tip Bowden.

Extrudorul imprimantei este din metal conferindu-i o durabilitate ridicată și face posibilă printarea unei varietăți de materiale cum ar fi: PLA, ABS, PET, HIPS.

Specificațiile tehnice:

Ecran: LCD cu buton rotativ de selectie

Tehnologie de printare: FFF (Fused Filament Fabrication)

Volum de printare: 300 x 300 x 400 mm

Viteza max. de printare: 180 mm/s

Temperatura max. printare: 260 °C

Temperatura max. a patului de printare: 110 ° C

Materiale compatibile: PLA, ABS, PET, PC, PA, TPU, HIPS, etc.

Numar extrudoare: 1

Diametru filament: 1.75mm

Diametru extrudor: 0.4mm

Conectivitate: USB, SD card

Software: Cura, Simplify3D, Matter Control

Compatibilitate: Windows, Linux, Mac OS/OSX

Format fișiere: STL, OBJ, AMF

Putere maxima: 300W

Dimensiuni imprimantă: 500x490x420 mm

Tabelul 5.3.1. Dimensiunile imprimantei 3D

5.4. Prezentarea materialului din care se obține modelul și caracteristicile lui

Materialul ales pentru imprimarea modelului 3D este „HT PLA” (acid polilactic). Acest material are o rezistență crescută la temperatură față de un acid polilalctic normal. Material biodegradabil, ușurință de prelucrare a modelului 3D dorit (Figura 5.29).

Figura 5.29. Materialul „HT PLA”.

Specificații

Tabel 5.4.1. Specificații material „HT PLA”.

5.5. Conversia formatului informației din DWG în STL

Conversia se realizează printr-un procedeu simplu, se alege din fișierul DWG, opțiunea „File/Export/CAD Format” (Figura 5.30). După care din „Save as type” se alege formatul „STL Files” (Figura 5.31). Apoi se accesează butonul „save” (Figura 5.32).

Figura 5.31. Conversia DWG în STL pasul 1

Figura 5.32. Conversia DWG în STL pasul 2

Figura 5.33. Conversia DWG în STL pasul 3

5.6. Considerații asupra softului de imprimare

Softul utilizat pentru imprimarea modelului 3D a reperului „Ștanță de decupat” este „Simplify 3D”. Acesta este compatibil cu mai multe tipuri de imprimante 3D printre care și imprimanta utilizată „ Creality CR 10”.

Programul conține multe funcții care ajută utilizator pentru o imprimare rapidă, sigură și calitativă. Softul poate simulta imprimarea înainte de începerea acesteia, observând fiecare acțiune pe care imprimanta o va efectua în timpul imprimării. De asemenea în timpul simulării se pot observa modificările de imprimare și moddificarea setărilor, pentru a avea o imprimare cât mai calitativă.

Figura 5.30. Interfața programului „Simplify 3D”

5.7. Prezentarea principiului de imprimare

Metoda folosită este modelarea prin extrudare termoplastică fiind metoda care se poate realiza cu această imprimanta 3D.

Acest tip de imprimare este unul rapid și simplu având de asemenea și o acuratețe bună a imprimării modelului 3D.

În primă fază modelul este împărțit în straturi, apoi prin trecerea filamentului din material plastic (HT PLA) prin extrudor care încălzește filamentul până la punctul de topire. Aplicarea se realizează uniform strat cu strat cu o acuratețe mare pentru a fi cât mai fidel cu modelul 3D.

CONCLUZII

Modelul fizic 3D al Ștanței de decupat respectă dimensiunile din modelul virtual 3D, aceasta fiind folosită pentru uz didactic. Ștanța va fi utilizată pentru exemplificarea mai amânunțită pentru specializările de la Inginerie Economică în Domeniul Mecanic și Tehnologia Construcțiilor de Mașini. Acesta nu este un model tehnologic și nu poate fi fabricat la scară mare.

Imprimanta utilizată este folosită pentru uz personal.

SITEOGRAFIE

https://www.zspotmedia.ro/blog/printare-3d/, consultat la data de 16.06.2019

https://3d4all.ro/produs/imprimanta-3d-creality-cr10-s-pro/, consultat la data de 18.06.2019

https://colorfabb.com/pla-700029-cement-grey-ral-7033-plaque, consultat la data de 18.06.2019

https://www.eshop.formwerk.ro/cumpara/filament-colorfabb-ngen-1572, consultat la data de 18.06.2019

https://www.simplify3d.com/software/features/, consultat la data de 22.06.2019

ul https://clovis.ro/pc-periferice/periferice-de-iesire/cele-mai-bune-imprimante-3d/, consultat la data de 16.06.2019.

ANEXE