ADNOTARE (română)……4 [304539]

CUPRINS

ADNOTARE (română)……………………………………………………………………………………………..4

INTRODUCERE……………………………………………………………………………………………………………6

1 BAZELE TEORETICE ALE DOBÂNDIRII ȘI ÎNREGISTRĂRII DREPTULUI ASUPRA BUNRILOR IMOBILE…………………………………………………………………………………..8

1.1 Identificarea și descrierea obiectului de studiu (de drept)……………………………………………8

1.1.1 Amplasarea obiectului de studiu……………………………………………………………………………..9

1.1.2 [anonimizat], ecologic…………………………………………………………………….10

1.2 Descrierea subiectului dreptului asupra bunurilor imobile……………………………………….10

1.2.1 Structura populației în limitele satului Chirianca raionul Strășeni………………………….11

1.3 Analiza drepturilor asupra bunurilor imobile…………………………………………………………..12

1.3.1 Bunuri imobile legale…………………………………………………………………………………………….13

1.3.2 Bunuri imobile nelegalizate……………………………………………………………………………………15

1.3.3 Înregistrarea bunurilor imobile…………………………………………………………………………….16

1.4 Conținutul dreptului asupra bunului imobil……………………………………………………………..17

1.4.1 Structura dreptului……………………………………………………………………………………………….18

1.5 Documentul de drept……………………………………………………………………………………………….21

1.6. Înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor………………………………………22

1.6.1 Scopul înregistrării……………………………………………………………………………………………….23

1.6.2 Principiile înregistrării………………………………………………………………………………………….24

1.6.3 Concluzii la capitolul 1………………………………………………………………………

2 METODOLOGIA DOBÂNDIRII DREPTULUI ASUPRA BUNULUI IMOBIL………….26

2.1 Metodele de dobândire a dreptului de proprietate…………………………………………………….26

2.2 Dobândirea dreptului „în condițiile legii”…………………………………………………………………27

2.3 Dobândirea dreptului prin act juridic………………………………………………………………………29

2.4 Dobândirea dreptului prin succesiune………………………………………………………………………31

2.5 Dobândirea dreptului prin accesiune………………………………………………………………………..32

2.6 Dobândirea dreptului prin uzucapiune…………………………………………………………………….34

2.7 Dobândirea dreptului prin hotărâre judecătorească…………………………………………………35

2.8 Concluzii la capitolul 2………………………………………………………………………..

3 METODOLOGIA ÎNREGISTRĂRII DREPTULUI ASUPRA BUNULUI IMOBIL…….37

3.1 Metodele de înregistrare a dreptului asupra bunului imobil……………………………………..37

3.2 Întabularea……………………………………………………………………………………………………………..38

3.3 Înscrisul provizoriu………………………………………………………………………………………………….40

3.4 Notificarea………………………………………………………………………………………………………………41

3.5 Concluzii la capitolul 3………………………………………………………………………..

4 APLICAREA METODELOR DE DOBÂNDIRE A DREPTULUI ASUPRA BUNULUI IMOBIL……………………………………………………………………………………………………………………….43

4.1 Identificarea obiectului de drept………………………………………………………………………………43

4.2 Formarea bunului imobil…………………………………………………………………………………………45

4.3 Identificarea (coordonarea) hotarelor………………………………………………………………………46

4.4 Elaborarea planului cadastral a obiectului de drept………………………………………………….48

4.5 Elaborarea documentului de drept…………………………………………………………………………..54

4.6 Autentificarea documentului de drept………………………………………………………………………55

5 APLICAREA METODELOR DE ÎNREGISTRARE A DREPTULUI ASUPRA BUNULUI IMOBIL………………………………………………………………………………………………………………..58

5.1 Prezentarea documentelor de drept spre înregistrare……………………………………………….58

5.2 Examinarea documentelor de drept și adoptarea deciziei………………………………………….60

5.3 Înregistrarea dreptului asupra bunului imobil………………………………………………….61

6 ASPECTUL SOCIAL – ECONOMIC AL ÎNREGISTRĂRII DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA BUNURILOR IMOBILE…………………………………………………….62

7 SECURITATEA MUNCII………………………………………………………………………………………….64

7.1 Respectarea securității muncii………………………………………………………………………………….64

7.2 Securitatea muncii în câmp………………………………………………………………………………………66

7.3 Rolul specialistului în domeniul securității muncii…………………………………………………….67

7.4 Instrucțiunea pe securitatea muncii la lucrările cadastrale și de organizare a teritoriului…………………………………………………………………………………………………………………………………68

Anexa A – Planul sectorului de teren identificat în urma măsurărilor efectuate în cadrul înregistrării masive ………………………………………………………………………………………………………70

Anexa B – Rezultatele controlului punctelor GCP………………………………………………………….71

Anexa C – Certificat de confirmare a calității înalte măsurătorilor de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Geodezică……………………………………………………………………………72

Anexa D – Planul Cadastral a sectorului 8012107 din localitatea Chirianca raionul Strășeni……………………………………………………………………………………………………………………………….73

Anexa E – Decizia Consiliului sătesc Chirianca nr. 5/5 din 13 noiembrie 2013, cu privire la implementare lucrărilor cadastrale masive…………………………………………………………………….74

CONCLUZII………………………………………………………………………………………………………………..75

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………………………………..76

DECLARAȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII………………………………………..….77

ADNOTARE

Teza cu tema „Dobândirea și înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile în cadrul înregistrării masive a terenurilor din satul Chirianca raionul Strășeni”, domeniul calificării și titlul conferit: ,,Licențiat în arhitectură și construcții’’, domeniul de studiu: ,,Arhitectură și construcții’’, perfectată în anul 2015, elaborată în cadrul Universității Agrare de Stat din Moldova, anul 4, grupa 2, Catrinici Anton.

Structura tezei este compusă din: adnotare, introducere, șapte capitole, concluzii, bibliografie (28 titluri), 20 figuri, 5 anexe, 71 pagini text de bază (fără anexe).

Teza acordă o însemnătate mare procedeului de identificare, dobândire și înregistrare a drepturilor de proprietate asupra bunurilor imobile.

Obiectivele lucrării urmăresc fixarea bazei practice și teoretice de înregistrare primară masivă a bunurilor imobile, manifestarea metodologiei eficiente de dobândire și înregistrare a drepturilor asupra terenurilor la nivel național.

Noutatea științifică constă în asimilarea corectă a ideilor generale de dobândire și înregistrare a drepturilor asupra bunurilor imobile în cadrul înregistrării primare masive a terenurilor, cercetarea și descrierea procedurii de înregistrare și implementarea unei strategii în domeniu înregistrării.

Lucrarea dată reflectă cunoștințele practice și teoretice în domeniul Cadastrului, selectate în timpul desfășurării lucrărilor cadastrale de înregistrare primară masivă a bunurilor imobile în satul Chirianca raionul Strășeni.

Această lucrare reflectă etapele și metodologia de înregistrare masivă a terenurilor în localitatea menționată.

Metodele și tipurile de formare a bunurilor imobile sânt util redate în lucrare prin intermediul exemplelor din perioada îndeplinirii înregistrării masive.

INTRODUCERE

Luând în considerație că Republica Moldova este o țară agrară, cadastrul are un rol foarte important pentru prosperitatea și dezvoltarea agriculturii, cât și impozitarea corectă a bunurilor imobile. De aici apare necesitatea de dezvoltare a sistemul cadastral din ce în ce mai mult.

Teza dată este dedicată anume cadastrului, și reprezintă o modalitate de înțelegere mai bine a aspectelor sistemului cadastral din Republica Moldova. Ea este compusă din șapte capitole, unde fiecare are o anumită tematică și descrie anumite particularități ale cadastrului. Lucrarea a fost elaborată utilizând materiale din arhivă, grafice și descriptive.

Procesul de dobândire și înregistrare a dreptului asupra bunurilor imobile are o însemnătate foarte mare, întrucât nu poate exista o democrație fără drept de proprietate și nu poate exista drept de proprietate fără forma de organizare a cadastrului.

În primul capitol „Bazele teoretice ale dobândirii și înregistrării dreptului asupra bunurilor imobile” al tezei care este structurat din șase subcapitole, în care sânt descrise: obiectul de studiu și amplasarea geografică a lui, aspectul social – economic, rolul înregistrării bunurilor imobile și metodele de înregistrare în cadrul prezentului obiect de studiu.

Este descrisă esența procedurii de înregistrare, a scopului înregistrării, principiile de bază, esența obligativității înregistrării și alte principii.

În capitolul doi „Metodologia dobândirii dreptului asupra bunului imobil”, se analizează fiecare drept dobândit asupra bunurilor imobile în parte și metodologia dobândirii lui. La compartimentul dat este descris conținutul și particularitățile aplicării metodelor de dobândire a dreptului.

Capitolul trei „Metodologia înregistrării dreptului asupra bunului imobil” reflectă metodele de organizare și parcurgere a procesului de înregistrare a dreptului asupra bunului imobil.

Sânt descrise cazurile când „notarea” reprezintă o necesitate obiectivă de semnare a apariției și stingere a unui drept. Se va menționa că „întabularea” este metoda de înscriere a unui drept de proprietate iar „notarea” se aplică mai mult la drepturile de folosință.

În capitolul patru „Aplicarea metodelor de dobândire a dreptului asupra bunului imobil” sânt aplicate deprinderile și cunoștințele de a identifica obiectul de drept pentru înregistrare.

Specificul capitolului dat este că prin exemple se demonstrează cunoștințele de a identifica obiectul dreptului, capacitatea de a forma un drept asupra bunului imobil, de a argumenta documentul de drept, și înregistrarea lui ulterioară. Aici se arată în mod convingător necesitatea, conținutul și rolul de autentificarea a documentului de drept.

În capitolul cinci „Aplicarea metodelor de înregistrare a dreptului asupra bunului imobil” se reflectă aplicarea metodelor de înregistrare a dreptului asupra bunurilor imobilre. La acest capitol se descriu condițiile de prezentare a documentelor către Registrator spre examinare în conformitate cu legislația în vigoare.

Capitolul șase „Aspectul social – economic al înregistrării dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile” demonstrează necesitatea social-economică al înregistrării dreptului de proprietate asupra bunului imobil.

Capitolul șapte „Securitatea muncii” are ca tematică securitatea muncii și aspectele ei. Securitatea muncii este descrisă având ca obiect – efectuarea lucrărilor cadastrale. În final la acest capitol este elaborată Instrucțiunea pentru securitatea muncii.

În final sânt formulate concluziile generale asupra tezei de licență. Se combină concluziile de la fiecare capitol în concluzii generale care vor formula un conținut integru.

1 BAZELE TEORETICE ALE DOBÂNDIRII ȘI ÎNREGISTRĂRII

DREPTULUI ASUPRA BUNRILOR IMOBILE

1.1 Identificarea și descrierea obiectului de studiu (de drept)

Obiectul de studiu a lucrării de licență la tema “Dobândirea și înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile în cadrul înregistrării masive a terenurilor” este satul Chirianca raionul Strășeni (vezi figura 1.1).

În conformitate cu contractul nr. 13/13 din 21 februarie 2013 semnat între Agenția Relații Funciare și Cadastru și ÎCS ,,Land Support Systems” SRL, a fost efectuată înregistrarea masivă a terenurilor din localitatea Chirianca raionul Strășeni.

Executarea lucrărilor a avut loc conform caietului de sarcini, instrucțiunilor și actelor normative în vigoare. În cadrul acestei teze voi descrie etapele și conținutul lucrărilor aplicate asupra acestui obiect.

Sursa: [21]

Figura 1.1 – Imagine din satul Chirianca raionul Strășeni

1.1.1 Amplasarea obiectului de studiu

„Chirianca este un sat și comună din raionul Strășeni. Chirianca este unicul sat din comuna cu același nume. Satul are o suprafață de circa 1.04 km2, cu un perimetru de 5.56 km. Localitatea se află la distanța de 20 km de orașul Strășeni și la 42 km de Chișinău. Satul Chirianca a fost menționat documentar în anul 1622” [16].

„Satul este situat la latitudinea 47.2558, longitudinea 28.5327 și altitudinea de 102 metri față de nivelul mării. Această localitate este în administrarea or. Strășeni” [18].

Satul Chirianca este situat în partea de Nord a raionului Strășeni, în vecinătatea satelor Recea, Onești, Zubrești, Voinova (vezi figura 1.2).

Sursa: [16]

Figura 1.2 – Schema amplasării satului Chirianca raionul Strășeni

1.1.2 Aspectul cantitativ, calitativ, ecologic

Situația economică și socială a satului Chirianca raionul Strășeni în prezent cunoaște o dezvoltare foarte amplă. În ultimii ani datorită investițiilor internaționale și locale a fost posibilă realizarea unor proiecte de o însemnătate foarte mare pentru localitate, printre care se numără: reconstrucție a terenului sportiv, reabilitarea fântânilor, amenajarea teritoriului etc.

„O altă etapă a dezvoltării localității este proiectul de reabilitarea a 21 de kilometri de drum local care asigură legătura dintre 5 sate – Voinova, Chirianca, Zubrești, Recea, Ghelăuza, iar în acest scop, în 2014, din Fondul Rutier au fost valorificate 15 milioane de lei. Drumul urmează să fie asfaltat și va avea două benzi de circulație, iar pentru aceasta din Fondul Rutier au fost alocați încă 35 de milioane de lei” [26].

Datorită faptului că localitatea este amplasată în centrul republicii, condițiile de mediu sunt caracterizate de o climă temperat – continentală, cu veri călduroase și ierni blânde.

Temperatura medie vara este plus 30 °C, iar iarna minus 6 °C.

În localitate sunt plantați mulți pomi fructiferi, decorativi cât și arbuști. Flora este reprezentată de specii ca: plop, stejar, tei, salcâm, salcia albă, vița de vie, diverse soiuri de pomi fructiferi, ulm. Fauna este foarte bogată în păsări și animale de talie mică: privighetoarea, coțofene, potârnichi, hulubi sălbatici, prepelițe, grauri, cocostârci, rândunici, cioara, stăncuța. Dintre reptile apar: năpârcile, șerpii de casă, șopârlele agile, gușterii, broaștele țestoase. Este de evidențiat faptul că multe specii de plante și animale sunt pe cale de dispariție, aceasta datorându-se neglijenței și indiferenții oamenilor.

1.2 Descrierea subiectului dreptului asupra bunurilor imobile

„Procesul de implementare și utilizare a unui cadastru este indivizibil de subiect. Necesitatea, scopul, obiectul, subiectul sânt determinante ale conținutului cadastrului.

Fiind din start o activitate de deservire a populației, cadastrul (sistemul informațional al cadastrului) este întru totul orientat spre o „cea mai bună deservire informațională a populației”.

Într-o formă succintă, conținutul cadastrului este exprimată prin noțiunea cadastrului.

Subiectul cadastrului sânt persoanele fizice, juridice, autorități publice locale și centrale, instituții naționale și internaționale care: acumulează informație, analizează și adoptă decizii, formează și exploatează sistemul informațional, deservește informațional populația.

O informație calitativă și actualizată mai necesită de a fi adusă la cunoștința utilizatorului într-un mod calitativ.

Astfel, din cele menționate mai sus, putem constata că subiect al cadastrului sânt Agenția Relații Funciare și Cadastru împreună cu instituțiile subordonate, având scopul acumulării, analizei și deservirii informaționale iar din partea consumatorilor – proprietarii de terenuri, agenții economice, instituțiile bancare, serviciul fiscal, autoritățile publice de toate nivelurile, piața imobiliară în ansamblu” [14, p. 60].

1.2.1 Structura populației în limitele satului Chirianca raionul Strășeni

Satul Chirianca a fost menționat documentar pentru prima oară în anul 1622.

„Localitatea are circa 400 de ani și se spune că s-ar fi format odată cu refugierea unor ucraineni de peste Dunăre, primind de la boierul Chiril o suprafață de Pământ împădurită pentru a-și construi bordeiele. Se presupune că la început erau doar 4 familii, de aici și cele mai răspândite nume de familie din localitate: Dunai, Goncear, Stolear, Jurac. Mai apoi, odată cu trecerea timpului păduricea s-a transformat într-un sătuc. Denumirea satului a fost pusă în cinstea boierului care i-a ajutat la ananghie” [23].

În prezent localitatea dispune de 1201 locuitori. Dinamica numărului populației pe 100 de ani este reprezentată în figura de mai jos.

Sursa: [22]

Figura 1.3 – Evoluția numărului de locuitori în ultimii 100 ani în satul Chirianca

„Conform datelor recensământului din anul 2004, populația satului constituia 1203 oameni, dintre care 47.55% – bărbați și 52.45% – femei. Structura etnică a populației în cadrul satului: 99.09% – moldoveni, 0.25% – ucraineni, 0.50% – ruși, 0.17% – bulgari (vezi figura 1.4).

Sursa: [22]

Figura 1.4 – Naționalitățile satului Chirianca raionul Strășeni

În satul Chirianca au fost înregistrate 353 de gospodării casnice la recensământul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.4 persoane” [19].

1.3 Analiza drepturilor asupra bunurilor imobile

„La categoria de bunuri imobile se raportă terenurile, porțiunile de subsol, obiectele acvatice separate, plantațiile prinse de rădăcini, clădirile, construcțiile și orice alte lucrări legate solid de pământ, precum și tot ceea ce, în mod natural sau artificial, este încorporat durabil în acestea, adică bunurile a căror deplasare nu este posibilă fără a se cauza prejudicii considerabile destinației lor” [1, art. 288].

Drepturile asupra bunurilor imobile sunt garantate de Constituția Republicii Moldova, după care urmează Codul Civil și Codul Funciar, urmate de un șir de legi, Hotărâri de Guvern, instrucțiuni etc.

Dreptul de proprietate este, conform Codului civil, dreptul unei persoane de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege. Dintre toate drepturile pe care o persoană le poate avea asupra unui lucru, cel mai complet este dreptul de proprietate, pentru că el oferă titularului său executarea tuturor tranzacțiilor pe care legea le cunoaște.

„Pentru a cunoaște esența dreptului de proprietate în calitate de „obiect al înregistrării” este necesar, mai întâi de a cunoaște structura dreptului de proprietate. Pe lângă faptul că dreptul de proprietate este compus din: dreptul de posesiune, dreptul de folosință și dreptul de dispoziție el mai include și o varietate a tipurilor de proprietate. (vezi figura 1.5)” [14, p. 99].

Sursa: Elaborată de autor

Figura 1.5 – Structura dreptului de proprietate

Documentul ce stă la baza confirmării dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile, în cadrul înregistrării masive în satul Chirianca raionul Strășeni, este Decizia Consiliului sătesc Chirianca nr. 1/3 din 02.08.2013, cu privire la aprobarea planului geometric și atribuirea terenurilor în proprietate privată proprietarilor caselor de locuit.

În baza acestei decizii au fost elaborate titluri de autentificare a dreptului deținătorului de terenuri, fiind documentul final de drept de proprietate.

1.3.1 Bunuri imobile legale

După cum cunoaștem înregistrarea de stat a drepturilor asupra bunului imobil reprezintă prin sine procedurile legate potrivit cărora are loc înscrierea în registrul bunurilor imobile (Registru) a bunului imobil, a dreptului de proprietate, altor drepturi reale, a drepturilor de creanță, a faptelor sau raporturile juridice aferente bunurilor imobile, precum și a titularului de drepturi asupra lor.

Deci, bunurile imobile legale sunt bunurile înregistrate în Registru. Legalizarea bunurilor imobile în satul Chirianca raionul Strășeni a fost efectuată selectiv, evidențiindu-se mai mult intravilanul localității, însă baza atribuirii terenurilor persoanelor a fost pusă în cadrul programului Pământ (vezi figura 1.6).

Sursa: Elaborată de autor

Figura 1.6 – Fragment din planul general al terenurilor legale și nelegale

Principala cauză de legalizare a bunurilor fie selectivă sau masivă, este necesitatea de a efectua o oarecare tranzacție funciară. Aceasta este caracteristică unei piețe funciare active.

În ceea ce privește impozitarea bunurilor imobile în localitate este foarte sporită necătând la faptul că o bună parte din terenuri nu erau înregistrate.

„În procesul înregistrării primare masive a terenurilor atribuite proprietarilоr cоtelоr de teren echivalent, acestea urmează a fi identificate în prоiеctul de Organizarе a teritoriului, aprobat în modul stabilit, care constituie planul cadastral al acelei părți a teritоriului, unității administrativ-teritoriale ce a fost atribuită prоprietarilor cotelor de teren echivalent, în conformitate cu legislația” [6, art. 28].

1.3.2 Bunuri imobile nelegalizate

Potrivit datelor din Registrul bunurilor imobile, până la începutul efectuării lucrărilor cadastrale masive, în satul Chirianca raionul Strășeni erau înregistrate 148 de bunuri imobile din numărul total de 683 de grădini și construcții locative din intravilanul localității, cu suprafața de 147,8 ha, înregistrate la finele lucrărilor de înregistrare primară masivă.

Sursa: Elaborat de autor

Figura 1.7 – Bunurile imobile nelegale din cadrul intravilanului localității

Analizând figura 1.7, în care este prezentat grafic terenurile legale cu culoare roșie și cele nelegale cu negru, putem afirma că piața imobiliară din cadrul localității nu prea este dezvoltată.

Impozitarea bunurilor imobile nelegale, până la înregistrarea primară masivă, se realiza în baza suprafețelor de teren măsurate aproximativ.

1.3.3 Înregistrarea bunurilor imobile

Înregistrarea de stat a drepturilor patrimoniale asupra bunului imobil reprezintă înscrierea în registrul bunurilor imobile a bunului imobil, a dreptului de proprietate și a altor drepturi patrimoniale asupra acestuia, precum și a titularului de drepturi, în scopul protecției titularilor de drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile.

Înregistrarea primară masivă constituie o formă de organizare a evidenței bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor și se efectuează de către oficiul cadastral teritorial fără cererea titularilor de drepturi.

„Înregistrarea de stat a sectoarelor de teren și a drepturilor asupra lor în registrul bunurilor imobile al oficiului cadastral teritorial include:

a) înregistrarea dreptului asupra sectorului de teren ce nu are hotare clar delimitate;

b) înregistrarea condiționată a dreptului de proprietate asupra sectorului de teren în cazul în care proprietarul acestuia nu dispune de documentul care ar confirma acest drept;

c) înregistrarea condiționată a dreptului de proprietate asupra sectorului de teren în cazul în care proprietarul acestuia nu poate fi identificat;

d) înregistrarea integrală a sectorului de teren și a dreptului asupra lui.

Înregistrarea dreptului de proprietate asupra sectorului de teren ce nu are hotare clar delimitate se efectuează și în cazul când sectorul de teren nu este delimitat în natură, nu este cartografiat sau hotarele acestuia nu au fost coordonate cu proprietarii terenurilor adiacente. În asemenea cazuri, fiecărui proprietar îi va fi înregistrat dreptul la cota de teren echivalent până la momentul delimitării hotarelor, în conformitate cu legislația.

În cazul în care proprietarul sectorului de teren nu dispune de documentul care i-ar confirma dreptul de proprietate asupra acestuia, până vor fi întreprinse acțiuni de stabilire a dreptului de proprietate, acest drept este înregistrat condiționat pe numele proprietarului sectorului de teren, cu efectuarea mențiunii respective în registrul bunurilor imobile. Pe durata termenului de înregistrare condiționată, proprietarul sectorului de teren nu este în drept să efectueze tranzacții cu acest teren.

Dacă în procesul înregistrării nu pot fi identificate nici drepturile de proprietate asupra sectorului de teren și nici proprietarul acestuia, sectorul de teren este înregistrat condiționat ca proprietate a unității administrativ-teritoriale în al cărei teritoriu este situat. Autoritatea administrației publice locale respectivă nu este în drept să încheie tranzacții cu acest sector de teren până în momentul când, la cererea acesteia, instanța judecătorească va examina cazul și, prin hotărâre rămasă definitivă, va recunoaște sectorul de teren drept bun fără stăpân în conformitate cu prevederile Codului civil.

Dreptul de proprietate neînregistrat asupra sectorului de teren se va considera nul în relațiile cu terții, inclusiv cu statul, care nu știu de existența acestui drept” [2, art. 6/1].

Înregistrarea primară masivă a terenurilor din satul Chirianca raionul Strășeni este realizată ca program de stat, după o metodă unică, din contul resurselor bugetare centrale. Acest program s-a realizat în baza Regulamentului aprobat prin Hotărârea Guvernului numărul 1030 din 12.10.1998.

O particularitate foarte importantă a înregistrării primare masive este efectuarea înregistrării fără voia proprietarului bunului imobil, care este o acțiune de stat cu scopul înregistrării într-un mod stabilit și organizat a bunurilor imobile dintr-o localitate.

Înregistrarea primară masivă cuprinde un șir de lucrări, printre care:

a) lucrări de identificare și măsurare a terenurilor;

b) executarea lucrărilor geodezice;

c) colectarea datelor despre titularii de drepturi;

d) perfectarea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de terenuri;

e) stabilirea hotarului intravilanului, etc.

Toate materialele întocmite în rezultatul executării lucrărilor cadastrale masive au fost prezentate la Oficiul Cadastral Teritorial Strășeni spre verificare. După verificarea materialelor prezentate și corespunderea lor cerințelor normative are loc deschiderea dosarelor cadastrale și în final se execută înscrisul în Registrul bunurilor imobile.

1.4 Conținutul dreptului asupra bunului imobil

Prin bun imobil înțelegem un lucru cu o așezare fixă și care, ca atare, nu poate fi mutat dintr-un loc în altul fără a-și pierde individualitatea ori fără a-și schimba destinația inițială.

Studiind dreptul asupra bunului imobil ca obiect al înregistrării este de remarcat că el se află într-o legătură logică cu bunul imobil, adică este integru, deși legea prevede că dacă nu se găsește proprietarul legal al unui bun imobil atunci el devine automat proprietate publică.

„Subiect al dreptului de proprietate, care la rândul său este și obiectul înregistrării în Registrul bunurilor imobile, sunt proprietarii bunurilor imobile și alți titulari de drepturi patrimoniale: cetățeni ai Republicii Moldova, cetățeni străini, apatrizi, persoane juridice din țară și din străinătate, Guvernul Republicii Moldova, autoritățile publice locale” [15, p. 144].

1.4.1 Structura dreptului

Conform Constituției Republicii Moldova proprietatea asupra terenurilor poate fi: publică și privată. Statul ocrotește în aceeași măsură ambele tipuri de proprietate.

Deci, dreptul de proprietate poate fi: drept de proprietate publică și drept de proprietate privată (vezi figura 1.5).

„Terenurile proprietate publică sânt terenurile cu drept de proprietate al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, dreptul de posesiune, de folosință și de dispoziție asupra cărora ține de competența Guvernului sau a autorităților administrației publice locale.

Proprietatea publică asupra terenurilor poate fi:

a) de interes național, regim de drept în care proprietatea aparține statului (proprietate publică a statului);

b) de interes local, regim de drept în care proprietatea aparține satului (comunei).

Terenurile care sânt în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale și care nu fac parte din domeniului public aparțin domeniului privat al statului sau domeniului privat al unității administrativ – teritoriale” [8, art. 1].

„Dreptul de proprietate publică este dreptul real principal, insesizabil, inalienabil, imprescriptibil, care conferă atributele de posesie, folosință și dispoziție asupra unui bun, care, prin natura sa sau prin prevederile legii, este de uz sau de utilitate publică, atribute care pot fi exercitate în mod absolut, exclusiv și perpetuu, cu respectarea limitelor materiale și a limitelor juridice” [18].

Dintre drepturile reale principale cel mai important și mai complet în ceea ce privește atributele pe care le conferă titularilor săi este dreptul de proprietate. Elementele definitorii ale dreptului de proprietate rezultă atât din atributele care stau la baza sa cât și din modul de exercitare a acestor atribute. În ce privește atributele dreptul de proprietate cuprinde în conținutul său dreptul de posesie, dreptul de folosință și dreptul de dispoziție. Cu privire la exercitarea atributelor precizăm modul exclusiv și perpetuu prin putere și în interes propriual titularului dreptului de proprietate.

Putem defini dreptul de proprietate ca fiind acel drept real care îi permite titularului său să posede, să folosească și să dispună de obiectul său –bun mobil sau imobil –în mod exclusiv și perpetuu prin putere și în interes propriu în conformitate cu dispozițiile legale.

Proprietatea este dreptul pe care îl are cineva de a se bucura și a dispune de un lucru, în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege.

Dacă dreptul de proprietate privată ar fi absolut, acesta nu ar mai putea fi dezmembrat. Ori, dreptul de proprietate privată poate fi dezmembrat în ceea ce privește atributele sale, constituindu-se drepturi reale principale formate pe baza dezmembrămintelor dreptului de proprietate privată (uzufruct, abitație, servitute, superficie, uz), fără a se nega în nici un fel principalul atribut al dreptului de proprietate, respectiv dreptul de dispoziție. Totuși, caracterul absolut al dreptului de proprietate menționat în definiția legală se poate admite avându-se în vedere că dreptul de proprietate, fiind un drept subiectiv civil cu caracter patrimonial real, este din punct de vedere al gradului de opozabilitate un drept absolut.

Atributele dreptului de proprietate sunt: posesia, folosința și dispoziția. Acestea pot aparține unui singur titular (plenitudinea dreptului de proprietate) sau pot avea titulari diferiți (posesia și folosința aparținând unui titular în timp ce dispoziția să aparțină altui titular). În acest din urmă caz ne aflăm în prezența dezmembrămintelor dreptului de proprietate privată formate pe baza atributelor posesiei și folosinței exercitate de un alt subiect de drept în timp ce dreptul de dispoziție aparține proprietarului bunului – nudului proprietar.

Posesia reprezintă o stare de fapt care constă în stăpânirea unui bun imobil de către un subiect de drept care se consideră a fi titularul unui drept real asupra bunului respectiv. Posesorul are prerogativa de a stăpâni în fapt, în mod direct și nemijlocit, obiectul dreptului de proprietate. Totodată posesorul poate consimți ca stăpânirea în fapt a bunului să se efectueze de o altă persoană, în numele și în interesul său.

„Posesiunea se dobândește prin exercitarea voită a stăpânirii de fapt a bunului.

Nu este posesor cel care, deși exercită stăpânirea de fapt a bunului, o face în folosul unei alte persoane prin împuternicirile de posesor cu care este învestit de această persoană. Este posesor doar persoana care l-a învestit cu împuterniciri.

Dacă posesorul a început să posede pentru o altă persoană, se prezumă că a conservat această calitate până la probă contrară. Iar în cazul când mai multe persoane posedă în comun un bun, ele sânt considerate coposesori” [1, art. 303].

„Folosința –ca atribut al dreptului de proprietate – constituie prerogativa în baza căreia titularul poate folosi bunurile imobile care formează obiectul proprietății sale dobândind fructele și veniturile pe care aceste bunuri au aptitudinea de a le produce. Proprietarul poate utiliza atât material, cât și juridic bunurile care formează obiectul dreptului său de proprietate.

Dreptul de folosință include și libertatea persoanei de a nu folosi bunul. Poate fi instituită prin lege obligația de folosire dacă nefolosirea bunurilor ar contraveni intereselor publice. În acest caz, proprietarul poate fi obligat fie să folosească el însuși bunul ori să-l dea în folosință unor terți în schimbul unei contraprestații corespunzătoare. Proprietarul este obligat să îngrijească și să întrețină bunul ce-i aparține dacă legea sau contractul nu prevede altfel.

Dispoziția reprezintă cel mai important atribut caracteristic al dreptului de proprietate. Aceasta constă în aptitudinea titularului dreptului de proprietate de a efectua acte juridice cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, de a constitui alte drepturi reale principale sau accesorii asupra respectivului bun. El poate distruge, în materialitatea sa, bunul asupra căruia exercită dreptul său de proprietate” [25].

Pe lângă dreptul de proprietate, cu toate aspectele și atributele sale, mai există și alte drepturi reale asupra bunurilor imobile.

Un drept real este subiectiv patrimonial, în baza căruia deținătorul său poate avea anumite împuterniciri, prerogative asupra unui bun imobil determinat, în mod direct și nemijlocit, fără intervenția altei persoane din afară.

Drepturi reale principale, sunt acele drepturi care au o existență de independentă în raport cu alte drepturi reale sau drepturi de creanță, ca principiu, sunt drepturi reale principale dreptul de proprietate și dezmembrămintele acestuia.

Conform Codului Civil al Republicii Moldova drepturile reale sunt:

a) dreptul de uzufruct;

b) dreptul de uz și dreptul de abitație;

c) dreptul de servitute;

d) dreptul de superficie;

„Uzufructul este dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o perioadă determinată sau determinabilă bunul unei alte persoane (nudul proprietar) și de a culege fructele bunului, întocmai ca proprietarul, însă cu îndatorirea de a-i conserva substanța. Uzufructuarul are dreptul de a poseda bunul, nu și de a-l înstrăina.

Uzufructul poate fi limitat prin excluderea anumitor folosințe. El se poate constitui, conjugat sau succesiv, în favoarea unei sau mai multor persoane existente la data deschiderii uzufructului.

Un alt drept real este dreptul de uz și dreptul de abitație, care este dreptul real asupra bunului altuia, în virtutea căruia uzuarul poate folosi bunul și culege fructele lui necesare pentru nevoile proprii și ale familiei sale.

Titularul dreptului de abitație are dreptul să locuiască în locuința unei alte persoane împreună cu soțul și copiii săi chiar dacă nu a fost căsătorit sau nu avea copii la data la care s-a constituit abitația.

Uzul și abitația se constituie în temeiul unui act juridic ori al legii, dispozițiile privind registrul bunurilor imobile fiind aplicabile pentru bunurile imobile.

Actul prin care este instituit uzul poate limita sau extinde dreptul de uz. Uzuarul nu poate pretinde la mai multe fructe decât la cele care se cuvin pentru nevoile proprii și ale familiei sale dacă actul nu prevede altfel.

Servitute este sarcina care grevează un imobil (terenul aservit) pentru uzul sau utilitatea bunului imobil unui alt proprietar (terenul dominant). Utilitatea poate consta în sporirea confortului terenului dominant ori poate rezulta din destinația lui economică.

Obligația de a face ceva poate fi conexată la o servitute și impusă proprietarului terenului aservit. Această obligație este accesorie servituții și nu poate fi stipulată decât în favoarea sau pentru exploatarea imobilului.

Superficie este dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia în vederea edificării și exploatării unei construcții, deasupra și sub acest teren, sau a exploatării unei construcții existente. Acest drept este alienabil, se transmite prin succesiune și poate fi obiect al unui contract de locațiune” [1, art. 395, 424].

1.5 Documentul de drept

Pentru înregistrarea de stat a sectorului de teren și a dreptului asupra lui, la oficiul cadastral teritorial se prezintă documentele ce confirmă dreptul asupra lui.

„Documentele ce confirmă drepturile deținătorilor de teren sânt:

a) titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat de autoritățile administrației publice locale în cazul atribuirii de către acestea a terenurilor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale sau de către Agenția de Stat Relații Funciare și Cadastru în cazul atribuirii de către stat a terenurilor proprietate publică a statului;

b) certificatul de moștenire;

c) contractul de vânzare-cumpărare;

d) contractul de donație;

e) contractul de schimb;

f) contractul de arendă;

g) hotărârea instanței de judecată și altele” [2, art. 20].

După înregistrarea primară (inițială), dreptul de proprietate asupra terenului este recunoscut și se confirmă prin titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren înregistrat în registrul bunurilor imobile și înscrierea/înregistrarea din registrul bunurilor imobile (cadastru), confirmată prin extrasul din registru.

Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, pentru satul Chirianca raionul Strășeni, a fost eliberat și/sau perfectat pentru fiecare parcelă de teren potrivit modelului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 449 din 29.06.1992 despre aprobarea modelelor unice ale documentelor, ce confirmă dreptul de proprietate,posesiune și beneficiere funciară. Titlul a fost întocmit în două exemplare pentru fiecare parcelă. Primul exemplar, cu ștampila oficiului cadastral, trebuia să fie transmis proprietarului. Al doilea exemplar se păstrează la dosarul cadastral, ceea ce permite restabilirea primului exemplar al titlului, în cazul în care acesta ar fi pierdut.

Pentru a verifica dacă persoana deține la mână toate titlurile pentru toate terenurile ce formează cota de teren echivalent, a fost necesar de a consulta informația din deciziile comisiei funciare, ale primăriei (consiliului) Chiranca privind numărul de parcele în care a fost divizată cota de teren echivalent în localitatea dată. Respectiv, proprietarul trebuie să dețină la mână atâtea titluri câte parcele au fost aprobate. Fiecare titlu trebuie să aibă ștampila oficiului cadastral ce confirmă înregistrarea în registrul bunurilor imobile.

Proprietarul terenului trebuie să dețină titlurile indiferent de faptul dacă el lucrează terenurile sau dacă a transmis terenurile în arendă. În cazul în care proprietarul nu are la mână titlurile sau dacă are unele îndoieli privind titlurile pe care le deține, persoana interesată urmează să se adreseze la primărie pentru a obține explicațiile necesare. De asemenea, situația ar putea fi clarificată cu ajutorul datelor de la Oficiul Cadastral Teritorial Strășeni.

1.6. Înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor

În conformitate cu Legea cadastrului bunurilor imobile, înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor în cadrul înregistrării primare masive din satul Chirianca raionul Strășeni se efectuează de către Oficiul Cadastral Teritorial Strășeni, în a cărei raze de activitate se află localitatea.

Înregistrarea primară masivă a fost aprobată în baza Hotărârii Guvernului numărul 1030 din 12.10.1998.

În privința înregistrării bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor a fost elaborată o instrucțiune. Această instrucțiune a fost bazată pe Regulamentul cu privire la modul de efectuare a înregistrării primare masive și Legii cadastrului bunurilor imobile.

Primele lucrări de înregistrare masivă au avut loc în cadrul Programului Pământ, fiind aplicat la nivel de țară el a avut scopul de realizare a unei politici fiscale noi.

Prin registru al bunurilor imobile se înțelege un sistem de înscrieri, efectuate conform prezentei Legii cadastrului bunurilor imobile, privitoare la bunurile imobile și la drepturile patrimoniale asupra lor.

„În urma stabilirii faptului că datele prezentate spre înregistrare sunt veridice, se definitivează planul cadastral, se întocmește Dosarul cadastral. Registratorul efectuează prima înscriere în Registru, și anume:

– efectuează înscrierile în Registrul computerizat;

– extrage versiunea pe fișiere de hârtie a Registrului;

– adeverește versiunea pe fișiere de hârtie a Registrului prin ștampila și semnătura sa. Ștampila și semnătura se aplică pe ultima filă a fișierului, celelalte file sânt vizate prin semnătură de către Registrator;

– aplică parafa de înregistrare a drepturilor pe toate exemplarele de documente ce confirmă drepturile în a căror bază s-a efectuat înregistrarea;

– include în Dosarul cadastral copiile documentelor, confirmate de Registrator;

– transmite versiunea pe fișiere de hârtie a Registrului bunurilor imobile și Dosarul cadastral în arhivă” [12, alin. 45]

Înregistrarea bunurilor imobile în localitatea Chirianca a decurs cu respectarea tuturor instrucțiunilor de înregistrare a bunurilor imobile.

1.6.1 Scopul înregistrării

În baza contractului numărul 13/13 din 21.02.2013 pentru achiziționarea serviciilor cadastrale în cadrul înregistrării masive s-au petrecut lucrările cadastrale în satul Chirianca raionul Strășeni. Lucrările date au fost efectuate la necesitatea Agenției Relații Funciare și Cadastru.

„Înregistrarea primară are drept scop efectuarea primului înscris în registrul bunurilor imobile cu privire la casele de locuit, terenuri și la drepturile cetățenilor asupra acestor bunuri. Înregistrarea primară are loc și în privința caselor și gospodăriile cetățenilor de la sate care până nu demult erau luate în evidență de primării, într-un registru special – Registrele de evidență a gospodăriilor (foste gospodării ale colhozurilor, gospodării țărănești). Informația din aceste registre este transmisă la oficiile cadastrale teritoriale în scopul formării dosarului cadastral și efectuarea înregistrării primare. Înregistrarea masivă se efectuează atunci când toate bunurile dintr-o localitate sânt înregistrate în mod organizat în registrul de evidență, conform unor programe speciale aprobate de Guvern. Înregistrarea primară masivă are loc fără cererea sau acordul cetățenilor, dar cu înștiințarea lor despre lucrările cadastrale efectuate la față locului unde se află bunurilor imobile. De fapt, în cazul înregistrării primare masive, cetățenii nu plătesc lucrările efectuate pentru întocmirea și înregistrarea documentației cadastrale – dosarul cadastral pentru fiecare bun imobil. Înregistrarea primară poate fi efectuată și selectiv, adică doar pentru unele bunuri, la cererea cetățenilor care dețin aceste bunuri. În acest caz solicitanții achită costul lucrărilor cadastrale efectuate, în conformitate cu tarifele aprobate.

Este foarte important ca cetățenii să se intereseze dacă și în ce mod s-a petrecut înregistrarea primară în localitatea lor, cum anume au fost înregistrate casele și terenurile lor în registru, cine este indicat în calitate de proprietar al acestor bunuri. După înregistrarea primară cetățeanul intră în anumite relații cu oficiile cadastrale teritoriale în privința înregistrărilor care trebuie să fie efectuate în legătură cu vânzarea – cumpărarea, moștenirea bunurilor, sau alte tranzacții funciare. Doar persoanele care sunt indicate în registru au posibilitatea de a încheia diferite acte juridice în privința bunurilor imobile înregistrate” [22].

1.6.2 Principiile înregistrării

Funcționarea pieței bunurilor imobile în condițiile economiei de piață este imposibilă fără instituirea și punerea în aplicare a unui sistem cadastral bine definit, care să asigure înregistrarea de stat: a terenurilor, a altor bunuri imobile, a dreptului de proprietate și altor drepturi patrimoniale asupra acestora. Înregistrarea de stat a bunurilor imobile și a drepturilor asupra acestora în condițiile economiei de piață este determinată de faptul că regimul juridic al bunurilor imobile este bazat pe:

a) necesitatea garantării și asigurării stabilității drepturilor asupra terenurilor și altor bunuri imobile;

b) un regim juridic special de exercitare a dreptului de proprietate asupra terenurilor și altor bunuri imobile, în special a dreptului de dispoziție asupra acestora.

Înregistrarea masivă ca și cea selectivă a bunurilor imobile se efectuează cu respectarea următoarelor principii de bază:

a) principiul transparenței înregistrării;

b) principiul obligativității înregistrării;

c) interesul public al înregistrării;

d) interesul privat al înregistrării.

Principul transparenței înregistrării bunurilor imobile impune un caracter deschis al informației, oficiul cadastral teritorial poate să elibereze în egală măsură oricărei persoane, fie persoană fizică sau juridică, informația despre bunul imobil înregistrat.

Principiul obligativității este impus de Legislația Republicii Moldova, prin care se cere ca fiecare bun imobil să fie legalizat, adică înregistrat în Registru.

Interesul public se explică prin necesitatea impozitării adecvate a bunurilor imobile.

Pentru apărarea drepturilor de proprietate, cât și pentru efectuarea unei tranzacții funciare bunul imobil trebuie să fie neapărat înregistrat. De aici și rezultă principiul de interes privat al înregistrării.

Scopul final al înregistrării masive a terenurilor este garantarea dreptului de proprietate și altor drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile; ocrotirea intereselor publice și private în procesul circuitului civil și juridic al bunurilor imobile, asigurarea funcționării eficiente a pieței bunurilor imobile în Republica Moldova în condițiile economiei de piață.

2 METODOLOGIA DOBÂNDIRII DREPTULUI ASUPRA BUNULUI IMOBIL

2.1 Metodele de dobândire a dreptului de proprietate

Proprietatea nu este patrimoniu sau avere, dar o relație economică determinată supusă reglementării juridice, ce reprezintă ansamblul relațiilor dintre oameni în legătură cu însușirea bunurilor imobile.

A dobândi dreptul de proprietate înseamnă a deveni proprietar, iar dacă se înstrăinează acest drept urmează a fi făcută o altă persoană proprietar.

Prin metodele de dobândire a dreptului de proprietate a supra uni bun imobil se subînțelege acele mijloace, fapte și acte juridice de dobândire a dreptului de proprietate, cât și a altor drepturi reale. Acest aspect este reglementat în Codul civil, în cartea III, unde sunt arătate ”diferitele moduri prin care se dobândește proprietatea”.

Metodele de dobândire a dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile sânt prezentate în figura 2.1.

Sursa: Elaborat de autor

Figura 2.1 – Metodele de dobândire a dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile

Bazele teoretice și practice a metodelor de dobândire a dreptului de proprietate, indiferent de cazurile și situațiile apărute, sunt formulate de subiect, obiect și scop.

2.2 Dobândirea dreptului „în condițiile legii”

Diferența dintre suprafața totală a unității administrativ-teritoriale și suprafața terenurilor repartizate în proprietate publică constituie fondul de privatizare.

Dobândirea drepturilor asupra terenului dat în condițiile legii este prevăzut de art.12 a Codului Funciar al Republicii Moldova din 25.12.1991, în care sunt indicate categoriile de cetățeni care pot pretinde la dreptul de proprietate.

„În conformitate cu articolul 12 din cadrul Legii 828 din 25.12.1991, comisiile funciare au stabilit cota de teren echivalentă, care se atribuie în proprietate privată următoarelor categorii de persoane:

a) membrilor de colhozuri, salariaților din sovhozuri și din secțiile de producere ale colegiilor agricole (zootehnice) sau din alte întreprinderi agricole, inclusiv pensionarilor din aceste unități economice;

b) salariaților din organizații și întreprinderi care locuiesc în localități rurale și execută nemijlocit lucrări de construcție și exploatare a sistemelor de ameliorare, restabilire și îmbunătățire a terenurilor și sporire a fertilității solurilor în localitatea respectivă, inclusiv pensionarilor din aceste unități economice;

c) persoanelor care locuiesc în localități rurale care au fost transferate din întreprinderi agricole în organizații de construcție și transport colhoznice și intergospodărești, inclusiv pensionarilor din aceste unități economice;

d) salariaților din întreprinderile zootehnice intergospodărești, inclusiv pensionarilor din aceste unități economice.

e) salariaților și pensionarilor din întreprinderile zootehnice intergospodărești, care nu dispun de terenuri agricole supuse privatizării, cota de teren echivalent li se atribuie la locul de trai;

f) persoanelor care dețin funcții elective sau își satisfac serviciul militar în termen și care până la aceasta au lucrat la întreprinderi agricole;

g) persoanelor care au lucrat anterior la întreprinderile agricole din localitatea respectivă: bărbații-25 de ani, femeile-20 de ani;

h) veteranilor celui de-al doilea război mondial, foștilor ostași-internaționaliști, familiilor persoanelor care și-au pierdut viața ca urmare a participării la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și a independenței Republicii Moldova, care locuiesc în localități rurale-la locul de trai;

i) persoanelor supuse represiunilor politice și reabilitate ulterior, care locuiesc în localități rurale-la locul de trai;

j) persoanelor care au adus Pământ în gospodăriile colective, dar nu lucrează în ele.

Până la 50 la sută din cota de teren echivalent calculată pe unitatea administrativ-teritorială respectivă se atribuie:

a) persoanelor indicate la subalineatele 1-5 ale alineatului 4 din prezentul articol care au lucrat în întreprinderi industriale și în alte unități cu profil neagricol și au o vechime în muncă în agricultură mai mică de 5 ani;

b) persoanelor domiciliate în localități rurale care au fost angajate în sfera socială avînd o vechime în muncă de 25 de ani bărbații și 20 de ani femeile care au pierdut capacitatea de muncă în specialitate din motive de vârstă sau de sănătate, dacă nici un membru al familiei nu a primit cota de teren echivalent;

c) salariaților din secțiile de învățământ ale colegiilor agricole (zootehnice), inclusiv pensionarilor din aceste unități economice.

Toate operațiunile de atribuire a cotei de teren echivalent se înfăptuiesc, ținându-se cont de situația de la 1 ianuarie 1992.

Autentificarea dreptului de proprietate asupra cotei de teren echivalent se face în baza hotărârii autorităților administrației publice locale prin eliberarea unui titlu ce confirmă acest drept” [2, art. 12].

În cazul dobândirii dreptului de proprietate în condițiile legii, persoanele ce devin proprietari de terenuri nu dispun de multe libertăți în ceea ce privește suprafața atribuită sau amplasarea bunului dat. Adică, toți sunt egali în fața legii.

La elaborarea proiectului de organizare a teritoriului s-a ținut cont de listele grupurilor de proprietari ai cotelor de teren echivalent, aprobate de primăria satului, și de consecutivitatea atribuirii terenurilor în hotarele câmpurilor.

La cererea proprietarului cotei de teren echivalent, în cadrul elaborării proiectului de organizare a teritoriului, primăria satului poate decide atribuirea în natură (pe loc) a cotei de teren echivalent și grădinii (grădinilor) din extravilan într-un singur teren.

Cota de teren echivalent ce se atribuie în natură (pe loc) în conformitate cu proiectul de organizare a teritoriului poate fi divizată, în funcție de situație, în cel mult 3 terenuri (teren arabil, vie și livadă).

Primăria, în baza propunerii comisiei funciare și ținând cont de dorința proprietarilor cotelor de teren echivalent, va lua o decizie de atribuire a terenurilor cu un număr egal de grade-hectare sau a terenurilor cu suprafața egală fără a lua în considerare bonitatea solului sau a terenurilor cu suprafața egală, dar luând în considerare bonitatea medie a solului câmpului respectiv.

Înregistrarea masivă în satul Chirianca raionul Strășeni a fost efectuată în baza proiectului de organizare a teritoriului și actualizat conform listelor și suprafețelor concret măsurate.

Este necesar de constatat că articolul 12 a Codului Funciar a Republicii Moldova prevede aplicarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren numai în condițiile în care dreptul este dobândit fără plată în procesul de privatizare.

Important este faptul ca titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren să coincidă cu conținutul actului administrativ, adică cu Decizia consiliului sătesc Chirianca, care a stat la baza împroprietăririi persoanelor cu bunuri imobile.

Decizia consiliului local include informații despre persoanele și dimensiunile cotelor de teren echivalente asupra cărora este răspândit dreptul de proprietate.

Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren (documentul de drept) conține informații despre suprafața absolută a bunului dat (dar nu echivalentă) și amplasarea lui spațială asupra căreia se răspândește dreptul de proprietate.

2.3 Dobândirea dreptului prin act juridic

Conform Codului Civil, actul juridic reprezintă manifestare de voință a uneia sau mai multor persoane fizice sau juridice, săvârșită în scopul de creare, modificare sau stingere a raporturilor juridice civile.

În cazul nostru raportul juridic se manifestă prin nașterea sau transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil concret.

În dependență de numărul părților participanți deosebim:

a) acte juridice unilaterale, sunt acele acte care reiese din voința unei singure persoane. De exemplu: moștenirea, succesiunea și renunțarea la moștenire a bunului imobil. Actul unilateral produce efecte din momentul în care comunicarea ajunge la destinatar, chiar dacă acesta nu a luat cunoștință de aceasta din motive care nu îi sunt imputabile.

b) acte juridice bilaterale în care sânt ilustrate voințele a două părți. Exemplul tipic de act juridic bilateral este contractul de vânzarea – cumpărarea.

c) acte juridice multilaterale, care rezultă din acordul de voință dintre trei sau mai multe persoane.

În practica juridică se întâlnesc acte constitutive de drepturi, care prin efectul lor se naște un drept subiectiv care nu a existat anterior. Drept exemplu poate servi actul prin care se constituie dreptul de uzufruct, actul prin care se constituie un drept de gaj etc.

„Pentru a încheia un act juridic este nevoie de consimțământul părților participante. Prin consimțământ înțelegem manifestarea, exteriorizată, de voință a persoanei de a încheia un act juridic. Consimțământul este valabil dacă provine de la o persoană cu discernământ, este exprimat cu intenția de a produce efecte juridice și nu este viciat.

Actul juridic poate fi încheiat verbal, în scris sau în formă autentică.

Forma este o condiție de valabilitate a actului juridic numai în cazurile expres prevăzute de lege.

Actul juridic care poate fi încheiat verbal se consideră încheiat și în cazul în care comportamentul persoanei arată vădit voința de a-l încheia.

Conform Codului Civil trebuie să fie încheiate în scris actele juridice dintre persoanele juridice, dintre persoanele juridice și persoanele fizice și dintre persoanele fizice dacă valoarea obiectului actului juridic depășește 1000 de lei, iar în cazurile prevăzute de lege, indiferent de valoarea obiectului.

În cazul în care, conform legii sau învoielii între părți, actul juridic trebuie încheiat în scris, el poate fi încheiat atât prin întocmirea unui singur înscris, semnat de părți.

Dacă, din cauza unei deficiențe fizice, boli sau din alte cauze, persoana nu poate semna cu propria mână actul juridic, atunci, în baza împuternicirii date de ea, actul juridic poate fi semnat de o altă persoană. Semnătura terțului trebuie să fie certificată de notar sau de o altă persoană împuternicită prin lege, arătându-se cauza în a cărei virtute cel care a încheiat actul juridic nu a putut semna cu propria mână“ [1, art. 199,210].

Cel mai des act juridic întâlnit este contractul de vânzare – cumpărare a bunurilor imobile, fiind un act juridic sinalagmatic, prin care o persoană, numită vânzător, transferă dreptul de proprietate asupra unui bun imobil concret, și altei persoane, numită cumpărător, în schimbul obligației acesteia din urmă sa achite un preț în bani.

Pentru ca contractul de vânzare – cumpărare să fie încheiat este necesar de urmat următorul scenariu:

a) descrierea obiectului de drept;

b) descrierea părții juridice;

c) tratația contractului;

d) autentificarea notarială a contractului.

Pentru ca să fie aplicat un act juridic este nevoie ca bunul dat să fie înregistrat în Registrul bunurilor imobile.

mmmmmmmmmmmmmmmmmmmm

2.4 Dobândirea dreptului prin succesiune

Moștenirea este concepută ca practica legală și socială de transmitere a proprietăților (bunurilor imobile), titlurilor, drepturilor și obligațiilor unei persoane fizice decedate către moștenitorii săi legali sau testamentari. Moștenirea a jucat mult timp un rol important în societățile umane și în prezent are un rol important la dobândirea dreptului asupra unui bun imobil.

Dobândirea dreptului de proprietate asupra unui bun imobil prin succesiune are loc conform testamentului (numită succesiune testamentară) și în temeiul legii (succesiune legală).

„Pot fi moștenitori, în cazul succesiunii:

a) testamentare, persoanele care se aflau în viață la momentul decesului celui ce a lăsat moștenirea, precum și cele care au fost concepute în timpul vieții celui ce a lăsat moștenirea și s-au născut vii după decesul acestuia, indiferent de faptul dacă sânt sau nu copiii lui, precum și persoanele juridice care au capacitate juridică civilă la momentul decesului celui ce a lăsat moștenirea;

b) legale, persoanele care se aflau în viață la momentul decesului celui ce a lăsat moștenirea, precum și copiii celui ce a lăsat moștenirea concepuți în timpul vieții lui și născuți vii după decesul acestuia” [1, art. 1433].

Documentul ce confirmă dreptul asupra unui bun imobil în cazul moștenirii testamentare este testamentul.

„Conform Codului Civil, testamentul este un act juridic solemn, unilateral, revocabil și personal prin care testatorul dispune cu titlu gratuit, pentru momentul încetării sale din viață, de toate bunurile sale sau de o parte din ele.

Testator poate fi doar persoana cu capacitate de exercițiu” [1, art. 1449].

Testatorul poate stipula în testament cotele părți pentru moștenitorii indicați în el sau poate menționa în mod concret cărui moștenitor ce parte din bunurile imobile îi va trece în proprietate. Dacă în testament nu există astfel de mențiuni, patrimoniul se împarte egal între moștenitori. Testatorul poate lăsa fără moștenire pe unul, pe câțiva sau pe toți moștenitorii legali și nu este obligat să motiveze acest fapt.

„Moștenirea legală, adică trecerea patrimoniului defunctului către persoanele menționate în lege, se aplică în cazul în care:

a) cel ce a lăsat moștenirea nu a lăsat nici un testament;

b) a fost declarată nulitatea testamentului;

c) succesorul testamentar este codecedat sau comorient cu testatorul;

d) succesorul testamentar este nedemn” [1, art. 1499].

Pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra unui bun imobil pe cale succesorală este nevoie de parcurs următoarele etape:

a) Deschiderea succesiunii:

Deoarece moștenirea se deschide prin moarte, data deschiderii succesiunii este cea a morții celui care lasă moștenirea. Dovada morții se face cu certificatul de deces sau cu o hotărâre judecătorească declarativa de moarte rămasă definitivă.

b) Transmisiunea succesorală sau devoluțiunea succesiunii:

La moartea unei persoane, patrimoniul (dreptul de proprietate asupra bunului imobil) acesteia se transmite moștenitorilor săi legali sau testamentari.

Chiar dacă transmiterea patrimoniului celui care decedează operează din data morții sale, această transmitere nu are caracter definitiv și obligatoriu. În lege este stipulat că nimeni nu este obligat sa accepte o moștenire care i se cuvine. Prin urmare, moștenitorul (sau succesibilul) are dreptul să aleagă între consolidarea titlului de moștenitor prin acceptarea moștenirii și renunțarea la moștenire.

Deci, moștenitorul are următoarele variante de opțiune succesorală: să accepte moștenirea sau să renunțe la moștenire.

c) Împărțeala sau partajul succesoral:

Partajul sau împărțeala este operațiunea juridică care pune capăt stării de indiviziune (coproprietate) prin împărțirea, în natură sau prin echivalent, a bunurilor imobile aflate în indiviziune și care are ca efect înlocuirea retroactivă a cotei-părți ideale, indivize, asupra acestora, cu drepturi exclusive ale fiecăruia dintre coindivizari asupra anumitor bunuri.

Partajul proprietății moștenite se poate face amiabil, prin buna înțelegere a moștenitorilor (partaj voluntar) sau pe cale judiciară atunci când moștenitorii nu se înțeleg asupra părții din moștenire care să-i revină fiecăruia.

2.5 Dobândirea dreptului prin accesiune

„Accesiunea reprezintă un mod de dobândire a dreptului asupra unui sector de teren (a unei proprietăți) care s-a alipit, sub acțiunea factorilor naturali sau celor antropici, formând un bun integru” [15, p. 298].

„Accesiunea imobiliară naturală include următoarele:

Adăugirile de teren la malurile apelor curgătoare revin proprietarului terenului riveran numai dacă ele se formează treptat (aluviuni). Terenurile ocupate treptat de albiile apelor curgătoare revin proprietarului acestor ape. Proprietarul terenului înconjurat de râuri, heleștee, iazuri, canale sau de alte ape nu devine proprietar al terenurilor apărute prin scăderea temporară a apelor. Proprietarul acestor ape nu dobândește nici un drept asupra terenului acoperit ca urmare a unor revărsări sporadice.

Proprietarul terenului din care o apă curgătoare a smuls brusc o parte importantă de teren, alipind-o la terenul altuia, nu pierde dreptul de proprietate asupra părții desprinse dacă o revendică în termen de un an de la data când proprietarul terenului la care s-a alipit partea a intrat în posesiune.

În cazul în care o apă curgătoare, formând un braț nou, înconjoară terenul unui proprietar riveran, acesta rămâne proprietarul insulei astfel create.

Nu va fi recunoscută ca accesiune naturală:

a) modificări temporare (micșorarea temporară albiilor râurilor) și revenirea la situația inițială;

b) modificări brusc efectuate pasibile de a reveni la situația inițială.

Accesiunea imobiliară artificială include:

Lucrările de la suprafața terenului sânt prezumate a fi făcute de proprietarul terenului pe cheltuiala sa și îi aparțin acestuia până la proba contrară. Prin lucrări se înțeleg plantarea, precum și amenajările aduse unui teren care nu se încorporează în mod durabil în acesta.

Proprietarul de teren care a efectuat construcții și alte lucrări cu materiale străine este ob-ligat să plătească valoarea materialelor. Dacă lucrările au fost efectuate cu rea-credință, proprie-tarul este obligat să repare și prejudiciul cauzat.

În cazul în care lucrările sânt făcute de un terț, proprietarul terenului are dreptul să le țină pentru sine sau să oblige terțul să le ridice pe cheltuială proprie și să repare daunele cauzate. Dacă păstrează construcțiile sau lucrările făcute de un terț, proprietarul este obligat să plătească, la alegere, valoarea materialelor și costul muncii ori o sumă de bani egală cu creșterea valorii te-renului.

În cazul în care lucrările sânt făcute de un terț de bună-credință, proprietarul de teren nu poate cere ridicarea lor și este obligat să plătească, la alegere, valoarea materialelor și costul muncii sau o sumă de bani echivalentă creșterii valorii terenului” [1, art. 328].

Formarea dreptului de proprietate prin efectul accesiunii include următoarele:

a) demonstrarea efectului accesiunii terenului;

b) legalizarea dimensiunilor modificate ale terenului.

Demonstrarea efectului accesiunii poate fi efectuată prin mai multe metode: măsurări terestre, materialele ORTHOPHOTO etc.

Documentul ce va confirma dreptul de proprietate asupra bunului imobil dobândit prin accesiune este documentul inițial (Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, contractul, certificatul de moștenire etc.) completat de planul cadastral (geometric) nou.

Înregistrarea dreptului de proprietate dobândit prin accesiune poate fi efectuat la inițiativa proprietarului sau în rezultatul lucrărilor masive de identificare a bunurilor imobile.

Indiferent de modul prezentării documentele de înregistrare ele vor include:

a) titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat anterior;

b) planul cadastral (geometric) elaborat în rezultatul identificării (măsurării) efectului ac-cesiunii naturale;

c)actul administrativ de confirmare a dreptului de proprietate dobândit prin accesiune.

În multe cazuri accesiunea va avea un conținut de uzucapiune.

2.6 Dobândirea dreptului prin uzucapiune

Uzucapiunea reprezintă o formă de dobândire (recunoaștere) a dreptului de proprietate asupra bunului imobil în baza faptului posedării cu bună – credință, sub nume de proprietar, pe parcursul a mai mult de 15 ani.

Cadrul legal de dobândire a unui drept de uzucapiune este stabilit de către Codul Civil (art.332). Dacă un bun imobil și drepturile asupra lui sânt supuse înregistrării de stat, dreptul de proprietate se dobândește din momentul înregistrării.

Persoana care pretinde de a obține dreptul de proprietate prin uzucapiune se confruntă cu următoarele probleme:

a) necesitatea de a demonstra că „a posedat terenul cu bună – credință, sub nume de proprietar;

b) termenul posedării a fost nu mai puțin de 15 ani.

Soluționarea primei probleme poate fi efectuată de către autoritățile publice locale care vor confirma că, pretendentul la proprietate nu sa eschivat de la plata impozitelor iar obiectul (terenul) a fost utilizat în conformitate cu legislația în vigoare.

Demonstrarea faptului de posedare a terenului un termen nu mai mic de 15 ani poate fi efectuată pe diferite căi dar cea mai răspândită este totuși cea judiciară (hotărârea instanței de judecată irevocabilă).

Astfel, documentul care va confirma dreptul de proprietate a terenului prin uzucapiunea imobiliară va fi:

a) actul administrativ de posedare cu bună credință a terenului;

b) hotărârea instanței judecătorești de confirmare a termenului de posedare nu mai mic de 15 ani;

c) planul cadastral al terenului dobândit în proprietate prin uzucapiune.

În condițiile în care perioada de posedare a terenului este evidentă și convingătoare fără a apela la instanța de judecată scenariul de dobândire a dreptului poate fi următorul:

a) inițierea procesului de dobândire a dreptului de proprietate prin uzucapiune;

b) adoptarea deciziei consiliului local de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenului, prin uzucapiune;

c) efectuarea măsurărilor lucrărilor cadastrale de determinare în natură a obiectului;

d) elaborarea (modificarea) planului cadastral și geometric) sau elaborarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren;

Conform legislației în vigoare, în baza articolelor 320 (3) și 332 (1) din Codul Civil, Consiliul local poate adopta o decizie (act administrativ) de transmitere în proprietate a terenului recunoscut sub incidența dreptului de uzucapiune.

2.7 Dobândirea dreptului prin hotărâre judecătorească

Hotărârea judecătorească este actul juridic procesual, final și de dispoziție prin care se soluționează cauza penala de către instanța de judecată, punându – se, astfel, capăt judecății.

Determinarea dreptului asupra imobilului prin “hotărâre judecătorească” se aplică în cazuri forțate, atunci când nu pot fi aplicate celelalte drepturi de proprietate. Măsurile dispuse de către instanța de judecată în cursul judecății se dispun tot prin hotărâri.

Hotărârile prin care instanțele de judecată soluționează cauza atunci când aceasta se judecă în prima instanță, adică pentru prima oară, se numesc sentințe. Cele prin care se soluționează apelul și recursul se numesc decizii. Toate celelalte hotărâri pronunțate de instanță în cursul judecății se numesc încheieri.

Practica de dobândire a dreptului prin hotărâre judecătorească este mult mai răspândită. Foarte des instanța respectivă soluționează litigii imobiliare. La rândul său litigiile funciare sunt diverse. Particularitățile dobândirii dreptului de proprietate prin hotărâre judecătorească sunt motivate de următoarele:

a) bunul imobil (terenul), obiectul hotărârii judecătorești a fost anterior înregistrat;

b) hotărârea judecătorească a fost adoptată pentru un obiect ce n-a fost anterior înregistrat.

În cadrul identificării sânt depistate cazuri când drepturile de proprietate sunt lezate iar hotărârea instanței de judecată va restabili drepturile pierdute. Pot fi cazuri când dreptul de proprietate este lezat de către Registrul bunurilor imobile. În asemenea cazuri hotărârea judecătorească se va referi și la obligațiunile oficiului cadastral respectiv.

În cazul dat documentul de drept asupra bunului imobil va fi hotărârea instanței de judecată la care se va anexa planul cadastral.

În cazul al doilea, când dreptul de proprietate asupra bunului imobil dobândit prin hotărâre judecătorească, n-a fost anterior înregistrat în Registrul bunurilor imobile, suplimentar la cele menționate mai sus vor fi efectuate lucrările de identificare a bunului imobil și elaborare a planului cadastral.

În acest caz identificarea bunului imobil va include aspecte de confirmare sau infirmare a drepturilor părților în cadrul litigiului funciar. Oficiul cadastral va recunoaște ca document de drept hotărârea instanței de judecată la care va fi anexat planul cadastral al obiectului de drept elaborat în modul stabilit.

Actele necesare pentru înscrierea hotărârilor judecătorești:

a) Cerere tip;

b) Hotărârea judecătorească definită și irevocabilă, și expertiza care face parte integrantă din hotărârea judecătorească, după caz. În situația în care au fost exercitate căile de atac, se vor anexa toate hotărârile judecătorești pronunțate în cauza respectivă, după caz (fond, apel, recurs);

c) Dovada achitării taxelor.

Hotărârea se întocmește în două exemplare originale, din care unul se atașează la dosarul cauzei, iar celălalt se depune la dosarul (mapa) de hotărâri a instanței. Hotărârea se va comunica părților, în copie, după redactarea motivării de către judecător, în cazul în care legea prevede că această comunicare este necesară pentru curgerea termenului de exercitare a apelului sau recursului.

3 METODOLOGIA ÎNREGISTRĂRII DREPTULUI ASUPRA BUNULUI IMOBIL

3.1 Metodele de înregistrare a dreptului asupra bunului imobil

În cadrul funcționării Sistemului informațional al cadastrului, procedura de înregistrare a bunurilor imobile este una din cele mai importante și responsabile acțiuni.

În concepția cadastrală, bunurile imobile și drepturile asupra lor sunt inseparabile.

„Înregistrare dreptului asupra bunului imobil reprezintă înscriere în Registrul bunurilor imobile a informației despre bunul imobil supus înregistrării, a dreptului de proprietate cât și a altor drepturi patrimoniale asupra acestuia, precum și a titularului de drepturi.

Înregistrarea în Registrul bunurilor imobile poate fi: primară – ceea ce presupune efectuarea primului înscris în Registrul bunurilor imobile privitor la bunul imobil, la drepturile patrimoniale asupra lui și la titularul de drepturi, și curentă – care este efectuarea de modificări în Registrul bunurilor imobile.

Înregistrarea primară poate fi masivă – se efectuează din contul statului și fără cererea titularului de drepturi, și selectivă – care se efectuează la cererea titularului de drepturi.

La bunurile imobile, obiecte ale înregistrării în Registrul bunurilor imobile, se raportă:

– terenurile;

– clădirile și construcțiile solid legate de pământ. Prin construcție solid legată de Pământ se înțelege orice construcție ridicată pe pământ sau în pământ, care aderă la pământ (prin fundament, piloni, stâlpi), adică care nu este volantă (nu poate fi mutată din loc în loc). Durata construcției nu are importanță;

– apartamentele și alte încăperi izolate;

– porțiunile de subsol. Prin porțiuni de subsol ca obiect al înregistrării în Registrul bunurilor imobile se înțelege o suprafață de teren cu sau fără construcții destinată folosirii rocilor deschise sau spațiu subteran cu sau fără construcții destinat exploatării, în ambele cazuri existența acestora este confirmată documentar, prin perimetrul minier;

– obiectele acvatice separate. Prin obiect acvatic separat, ca obiect al înregistrării în Registrul bunurilor imobile, se înțelege apa, terenul aflat sub apă, fâșiile riverane de protecție și construcțiile hidrotehnice ca un obiect unic și indivizibil (art. 1, 1/3 Codul apelor);

– plantațiile prinse de rădăcini. Prin plantații prinse de rădăcini ca obiect al înregistrării în Registrul bunurilor imobile se înțelege plantațiile perene,înființate în conformitate cu normele stabilite de legislație” [12, al. 6].

Înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, în Registrul bunurilor imobile, se efectuează sub forma unui înscris în registru (vezi figura 1.3). Registratorul este persoana responsabilă de efectuarea înregistrării.

Sursa: Elaborat de autor

Figura 3.1 – Tipurile de înscrieri în Registrul bunurilor imobile

Orice înscris în Registrul bunurilor imobile este identificat, orientat spre un bun imobil concret. În calitate de identificator servește numărul cadastral formulat în conformitate cu structura teritorial – cadastrală a Republicii Moldova.

3.2 Întabularea

Întabularea reprezintă înscrierea în Registrul bunurilor imobile a drepturilor de proprietate asupra bunurilor imobile, cât și înscrierea, modificarea sau stingerea unui drept real imobiliar.

Prin întabulare se poate de efectuat:

a) înregistrarea bunurilor imobile;

b) efectuarea unor modificări în conținutul fișierului Registrului bunurilor imobile.

Întabularea este aplicată atât procesul de înregistrare primară sau curentă, cât și în cazul înregistrării selective sau masive.

Efectuarea modificărilor în Registrul bunurilor imobile este o acțiune inevitabilă, ce se înfăptuiește sub următoarele forme:

a) actualizarea Registrului bunurilor imobile;

b) rectificarea erorilor admise în timpul înregistrării.

„Actualizarea informației din fișierul Registrului bunurilor imobile este efectuată la inițiativa autorităților publice locale sau la inițiativa proprietarului bunului imobil.

La inițiativa autorităților publice actualizarea informației are loc în scopuri fiscale.

Actualizarea informației la cererea proprietarului se efectuează cel mai des în scopul obținerii unui credit etc.” [15, p. 158].

Prin rectificare se înțelege radierea sau îndreptarea unei înscrieri din Registrul bunurilor imobile care nu corespunde cu situația juridică reală. Rectificarea unei înscrieri în Registru poate fi cerută de orice persoană interesată.

În general erorile se clasifică în două grupe:

a) erori tehnice;

b) erori juridice.

Erorile tehnice sânt greșelile în calcule, cuvinte omise, erori de litere, ele nu provoacă prejudiciu material și nu afectează dreptul de proprietate.

Iar erorile care au modificat sau au denaturat conținutul bunului, dimensiunile etc., se numesc erori juridice.

După conținutul lor și prejudiciul admis, erorile se clasifică:

a) erori ce duc la provocarea unui prejudiciu material;

b) erori ce nu au provocat prejudiciu material.

„Se consideră persoană interesată persoana care a avut sau are un drept înscris în Registru (inclusiv moștenitorii acesteia), drept care este lezat prin noua înscriere; sau persoana care nu-și poate înscrie dreptul din cauza înscrierii existente în Registru, înscriere care nu corespunde situației juridice reale.

Rectificarea poate fi cerută în cazurile când:

a) înscrierea în Registru nu este valabilă. Aceasta se referă la greșeala comisă de oficiul cadastral teritorial cu prilejul efectuării înscrierii, greșeală care afectează drepturile și interesele legitime ale persoanei interesate;

b) actul în temeiul căruia s-a dispus înscrierea nu a fost valabil;

c) dreptul înscris a fost calificat greșit;

d) nu mai sânt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris;

e) au încetat efectele actului juridic în al cărui temei s-a făcut înscrierea;

f) în alte cazuri prevăzute de legislație.

Modificarea înscrierilor referitoare la bun poate avea loc în rezultatul:

a) formării prin separare sau combinare a bunurilor imobile;

b) modificării parametrilor construcției, încăperii izolate în rezultatul intervențiilor la construcțiile existente. Temei de efectuare a modificărilor în Registru servesc documentele de construire (autorizația de construire, procesul-verbal de recepție a lucrărilor), în care sânt indicate intervențiile care au parvenit în rezultatul modificării;

c) desființarea unei părți a construcției, încăperii izolate;

d) modificării suprafeței bunului imobil în conformitate cu Instrucțiunea privind întocmirea, actualizarea planului cadastral și/sau geometric. Temei pentru efectuarea modificărilor privind suprafața bunului imobil sânt: actul de constatare pe teren, care conține acordul titularilor de drepturi și noul plan geometric al bunului imobil;

e) modificării modului de folosință (destinația) bunului imobil;

f) în alte cazuri prevăzute de legislație.

Modificarea înscrierilor în Registru, care nu constituie cazuri de rectificare, ca schimbarea numelui, denumirii titularului de drepturi, schimbarea domiciliului celui înscris etc. se efectuează la inițiativa titularului în temeiul documentelor prezentate” [12, al. 119].

3.3 Înscrisul provizoriu

Înscrisul provizoriu este un înscris prealabil în Registrul bunurilor imobile care are ca efect dobândirea, stingerea sau modificarea dreptului de proprietate sau a unui alt drept real, cu condiția justificării lui ulterioare.

„Dobândirea unui drept real prin aplicarea înscrisului provizoriu poate avea loc atunci când subiectul nu deține toate documentele de drept asupra bunului imobil. Pentru acumularea documentelor necesare, registratorul stabilește un termen respectiv și aplică înscrisul provizoriu.

Modificarea dreptului de proprietate sau a unui alt drept real prin aplicarea înscrisului provizoriu are loc în baza unor condiții stabilite de părți.

Un exemplu de modificare a dreptului de proprietate asupra unui bun imobil în baza unor condiții incluse în înscrisul provizoriu este gajul. Dacă proprietarul bunului imobil nu a respectat condițiile contractului de gaj, dreptul de proprietate asupra bunului este modificat în folosul unei alte persoane.

Stingerea unui drept real asupra bunului imobil, în baza înscrisului provizoriu, poate avea loc în cazul în care bunul imobil urmează a fi lichidat. Drept motiv de stingere a drepturilor poate servi hotărârile de judecată, contractele de gaj etc.” [15, p. 160].

„Se înscriu provizoriu drepturile reale în următoarele cazuri (art. 501 Cod civil):

a) în cazul în care dreptul real este afectat de o condiție suspensivă sau rezolutorie. Pentru a efectua înscrierea provizorie este necesar ca în actul juridic să fie expres indicată condiția care suspendă nașterea dreptului sau care va rezolva dreptul. Condiția se înscrie în Registru la rubrica: Termenul. Condiția;

b) în cazul unei hotărâri judecătorești care este executorie dar încă nu este irevocabilă;

c) în cazul în care debitorul a consemnat sumele pentru care a fost înscrisă ipoteca.

Faptul că dreptul a fost înscris sau radiat provizoriu se va indica în Registru. În cazul înscrierii provizorii dreptul intabulat nu se va radia, în Registru fiind înscriși, astfel, doi proprietari. Înscrieri în Registru se pot efectua atât în legătură cu cel intabulat cât și în legătură cu cel înscris provizoriu.

Justificarea înscrierii provizorii și transformarea acesteia în intabulare se face la cererea celui înscris provizoriu cu prezentarea documentelor doveditoare a faptului justificării (exemplu: îndeplinirea sau neîndeplinirea condiției indicate în actul juridic în temeiul căreia s-a efectuat înscrierea provizorie, prezentarea hotărârii judecătorești irevocabile). Justificarea înscrierii provizorii se poate cere și de orice persoană interesată dacă există consimțământul celui înscris provizoriu sau în lipsa consimțământului – o hotărâre judecătorească irevocabilă.

Justificarea înscrierii provizorii își întinde efectul asupra tuturor înscrierilor condiționate de justificarea ei, astfel, toate înscrierile provizorii ulterioare se vor transforma în intabulare (art. 502 Cod civil)” [9, al. 68].

3.4 Notificarea

Notarea se referă la înscrisurile în Registrul bunurilor imobile a drepturilor de creanță, raporturilor juridice, faptelor ce au legătură cu bunul imobil, are ca efect opozabilitatea acestora din momentul înregistrării (Cod civil, art. 508).

„Se notează în Registrul bunurilor imobile:

– cererea de înregistrare (Legea cadastrului bunurilor imobile);

– punerea sub interdicție judecătorească și ridicarea acestei măsuri;

– locațiunea, arenda, cesiunea fructelor pe mai mult de 3 ani;

– interdicția de înstrăinare sau grevare a unui drept înscris;

– sechestrul, urmărirea imobilului și a fructelor sale. (Urmărirea imobilului se realizează prin notarea sechestrului aplicat de executorul judecătoresc în vederea vânzării bunului, prin notarea sechestrului aplicat de organul fiscal, prin notarea preavizului creditorului gajist despre începerea exercitării dreptului de gaj și în alte cazuri);

– antecontractul;

– dreptul de preempțiune născut din act juridic;

– schimbarea rangului ipotecii;

– poprirea creanței ipotecare;

– gajul asupra creanței ipotecare;

– declararea insolvabilității persoanei juridice;

– pornirea procedurii de reorganizare sau dizolvare a persoanei juridice;

– amânarea împărțelii bunurilor aflate în coproprietate (Cod civil, art. 359 (al. 1));

– acțiunile în justiție ce au legătură cu bunul imobil sau dreptul înscris;

– alte cazuri prevăzute de lege” [12, al. 71].

Notarea și/sau radierea notării se efectuează la cererea părților interesate în temeiul documentelor doveditoare, fie de către Registrator în cazurile prevăzute de lege.

„În cazurile în care documentul ce confirmă dreptul în temeiul căruia se solicită înregistrarea unui drept, conține și interdicții, condiții în vederea asigurării sau exercitării dreptului, Registratorul va nota aceste interdicții din oficiu. Pentru notările efectuate din oficiu de către Registrator plată suplimentară nu se percepe.

Notarea și radierea interdicțiilor, sechestrului și altor fapte și raporturi juridice poate fi efectuată și la cererea instanțelor de judecată, organului de executare a hotărârilor judecătorești, organelor fiscale, sau celor de urmărire penală” [12, al. 72].

4 APLICAREA METODELOR DE DOBÂNDIRE A DREPTULUI ASUPRA BUNULUI IMOBIL

4.1 Identificarea obiectului de drept

Obiectul înregistrării primare masive pentru executarea lucrărilor cadastrale din satul Chirianca raionul Strășeni sânt bunurile imobile neînregistrate din intravilan și extravilan (vezi figura 4.1). Terenurile din localitate cele nelegale, adică neînregistrate, sunt la evidența administrației publice locale, scopul evidenței fiind impozitarea în dependență de suprafață și modul de folosință, suprafețele fiind determinate aproximativ.

Sursa: Elaborat de autor

Figura 4.1 – Extras din planul Ortophoto al satului Chirianca raionul Strășeni

„Lucrările de identificare a bunurilor imobile (teren, construcție, încăpere izolată, plantații multianuale etc.) sunt începute de executant având la dispoziție copiile documentelor din dosarul tehnic și informația din cadastru (extras din planul cadastral, copia documentelor ce confirmă dreptul asupra bunului imobil, extrasul din Registrul bunurilor imobile etc.).

Terenurile sunt identificate după următoarele caracteristici: amplasarea, configurația și parametrii hotarelor, suprafața, destinația, iar construcțiile – după adresă, date generale (numărul de etaje, numărul de încăperi izolate, anul construcției), modul de folosință, caracteristicile elementelor constructive (fundații, pereți, etc.), suprafața construcției.

Identificarea bunului imobil se legalizează prin actul de constatare pe teren, care conține informații referitoare la gradul de corespundere a datelor despre componența, suprafața și alte caracteristici ale bunului imobil cu datele din cadastru” [15, p. 182].

De exemplu, sectorul de teren identificat în rezultatul măsurărilor efectuate în cadrul înregistrării masive în satul Chirianca raionul Strășeni (vezi figura 4.2), numărul cadastral convențional 8010100152 modificat în 80101070080, cu suprafața de 0,0901 ha conform hotarelor vechi, modificat în urma măsurărilor cu suprafața de 0,0871 ha (Anexa A).

Sursa: Elaborat de autor

Figura 4.2 – Bunul imobil identificat în urma măsurărilor

Din figura 4.2 observăm că planul cadastral inițial al sectorului de teren a fost întocmit în mod selectiv și nu corespunde cu amplasarea de fapt a terenului, ceea ce se datorează greșelilor la elaborarea planului cadastral inițial. În acest caz are loc modificarea hotarelor terenului conform măsurărilor curente, efectuate în cadrul înregistrării masive. În rezultatul modificărilor suprafața sectorului de teren se va stabili în conformitate cu noul plan cadastral.

4.2 Formarea bunului imobil

Formarea bunului imobil reprezintă un complex de lucrări executate în scopul apariției unui bun imobil nou ca obiect de drept independent, prin diferite metode prevăzute de lege (vezi figura 4.3), a unor bunuri imobile înregistrate în Registrul bunurilor imobile.

Sursa: Elaborat de autor

Figura 4.3 – Metodele de formare a bunurilor imobile

„Bunul imobil se poate forma în orice scop care nu contravine legislației, inclusiv în scopul:

a) transmiterii terenurilor în proprietate sau folosință persoanelor fizice sau juridice, în condițiile legii;

b) efectuării de tranzacții cu bunuri imobile;

c) dezvoltării terenului, prin construirea sau reconstruirea clădirilor și altor lucrări amplasate pe el;

d) împărțirii bunului imobil proprietate comună;

e) atribuirii în natură fondatorului a cotei lui din patrimoniul persoanei juridice;

f) schimbului de terenuri, inclusiv în scopul amplasării lor compacte;

g) separării sau comasării bunurilor imobile în legătură cu reorganizarea sau cu desființarea persoanei juridice;

h) vânzării la licitație a unei porțiuni din teren și/sau a unei părți din construcție care intră în masa debitoare a întreprinderii insolvabile.

Pot fi formate ca obiect independent de drept:

a) terenurile cu sau fără construcții;

b) construcțiile, inclusiv cele nefinalizate;

c) apartamentele;

d) încăperile izolate.

Nu pot fi formate ca obiect independent de drept:

a) încăperile din apartamente sau case individuale care nu corespund condițiilor prevăzute de lege;

b) construcțiile auxiliare ale căror funcții sânt legate direct de construcția principală;

c) instalațiile inginerești;

d) anexele de deservire a gospodăriei, dacă este imposibilă specificarea dependenței lor funcționale sau dacă folosirea lor nu este definită;

e) gardurile, pereții, bornele de hotar, alte instalații ale căror funcții sânt legate direct de teren sau de construcția principală” [4, art. 8].

4.3 Identificarea (coordonarea) hotarelor

Hotarul reprezintă o linie imaginară sau fizică ce inică punctele extreme ale bunului imobil, delimitându-l de alte terenuri.

Lucrările de stabilire a hotarelor satului Chirianca, raionul Strășeni au fost executate de către ÎCS „Land Support Systems” SRL în perioada lunilor martie – iunie 2013, în conformitate cu Programul cu privire la efectuarea lucrărilor cadastrale nominalizate aprobate de către ARFC, reieșind din Legea Cadastrului bunurilor imobile și Regulamentul cu privire la Registrul de Stat al unităților administrativ-teritoriale și al străzilor din localitățile de pe teritoriul Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1518 din 17 decembrie 2003.

În cadrul lucrărilor pregătitoare au fost examinate următoarele materiale:

a) planul cadastral al UAT;

b) materialele delimitării terenurilor proprietate publică;

c) proiectele de organizare a teritoriului gospodăriilor țărănești;

d) planșete topografice ORTO-FOTO;

e) informația privind baza legislativă și alte materiale necesare pentru îndiplinirea lucrărilor nominalizate.

Ca material cartografic pentru reprezentarea liniei de hotar a localităților s-au utilizat planșele topografice ORTO-FOTO ortorectificate în sistemul de coordonate MOLDREF99 și informația grafică despre terenurile loturilor de pe lângă casă și construcții efectuate în cadrul înregistrării primare masive a bunurilor imobile a localității și datele despre bunurile imobile (terenurile gospodăriilor țărănești) formate în cadrul programului Național „Pământ”.

Analizând toate materialele enumerate mai sus, pe planșele topografice s-a determinat și delimitat în prealabil linia de hotar a intravilanului satului Chirianca, raionul Strășeni; care apoi a fost vectorizată pe rasterele planșelor topografice și întocmită o copie a hărții preliminare de lucru la scara 1:2000 (vezi figura 4.4).

Pe harta cartografică (preliminară) linia de hotar a intravilanului este transpusă cu culoare roșie.

Sursa: Elaborat de autor

Figura 4.4 – Linia de hotar a intravilanului satului Chirianca, raionul Strășeni

Examinând linia de hotar a intravilanului în teritoriu cu linia de hotar stabilită pe planul prealabil de lucru, comisia alcătuită din reprezentanții responsabili ai primăriei (primarul și inginerul cadastral), șeful Serviciului raional Relații Funciare și Cadastru, arhitectorul-șef al raionului și reprezentantul ÎCS „Land Support Systems” SRL, au fost de acord cu varianta prezentată.

Harta preliminară cu linia de hotar a intravilanului localităților a fost aprobată de către primarul UTA, șeful Serviciului raional Relații Funciare și Cadastru și arhitectorul-șef al raionului. Ca rezultat, s-a întocmit procesul-verbal de stabilire a hotarului intravilanului localității în patru exemplare, semnate de către persoanele responsabile nominalizate mai sus.

În urma lucrărilor de stabilire a hotarelor intravilanului localității Chirianca nu au fost depistate erori.

Introducând modificările respective în harta digitală s-a calculat suprafața localității satului Chirianca care constituie 147,8 hectare. Localitatea Chirianca este formată dintr-un sector uniform.

Harta definitivă s-a întocmit în patru exemplare cu reprezentarea liniei de hotar întreruptă care a fost aprobată la ședința consiliului local prin decizia nr: 1/3 din 02.08.2013 și vizată de către primarul satului Chirianca și șeful Serviciului raional Relații Funciare și Cadastru.

În ceea ce privește fiecare bun imobil în parte au fost efectuate măsurători geodezice în urma cărora au fost stabilite hotarele reale a terenurilor în cauză.

4.4 Elaborarea planului cadastral a obiectului de drept

„Planul cadastral este reprezentarea grafică a teritoriului (spațiului unei unități administrativ – teritoriale, conținând date despre amplasamentul, hotarele și numerele cadastrale ale terenurilor, precum și alte date.

Planul geometric este reprezentarea grafică a terenului și a construcțiilor înregistrate în Registrul bunurilor imobile” [15, p. 166].

În conformitate cu contractul nr. 13/13 din 21 februarie 2013 semnat între Agenția Relații Funciare și Cadastru și ÎCS ”Land Support Systems” SRL, cu privire la achiziționarea lucrărilor cadastrale în cadrul înregistrării masive în localitatea Chirianca raionul Strășeni, în perioada 22 februarie – 06 iunie 2013 au fost executate lucrări aerofotogrammetrice și de elaborare a planului cadastral pe terenurile localității menționate.

Lucrările menționate au fost împărțite în următoarele etape :

a) Etapa pregătitoare;

b) Executarea lucrărilor de teren;

c) Lucrări de birou;

d) Controlul și recepția rezultatelor.

Înainte de desfășurarea lucrărilor de teren, pe parcursul etapei pregătitoare a fost efectuat un set de acțiuni după cum urmează:

a) colectarea, studierea și evaluarea materialelor inițiale din lucrările de ridicare și cartografiere, materialelor lucrărilor topografice;

b) proiectarea tehnică a lucrărilor;

c) pregătirea materialelor și datelor inițiale necesare;

d) pregătirea mijloacelor tehnice;

e) pregătirea inginero-tehnică a personalului și executanților.

Lucrările în teren au fost desfășurate în perioada 18-21 martie 2013 de către echipa în următoarea componență:

1) Operator echipament UAV Smartplanes care era responsabil de desfășurarea zborului;

2) Inginer geodez responsabil de determinarea coordonatelor punctelor GCP.

Zborul a fost efectuat cu ajutorul echipamentului UAV SMARTPLANES produs de către compania suedeză ,,SmartPlanes AB” nr. de serie 0031. Imaginile aeriene au fost efectuate cu ajutorul camerei foto Canon PowerShot S95.

Sistemul include un echipament hard și aplicație soft integrate. Generarea imaginilor (hardware) și procesarea lor (software) sunt combinate într-un sistem de aplicare care produce imagini OrthoMosaics și DSM (Digital Surface Model).

Sursa: Elaborat de autor

Figura 4.5 – Echipamentul și aplicația soft PAMS – Personal Aerial Mapping System

Echipamentul constă dintr-un avion fără pilot „SmartOne UAV” capabil să efectueze zboruri autonome în conformitate cu planurile de zbor programate (vezi figura 4.5).

Drona fotogrammetrică poartă un aparat foto calibrat compact și cântărește în total la 1,1 kg. Aripile sunt detașabile încât tot echipamentul poate fi transportat într-un case de 85 x 40 x 15 cm (vezi figura 4.6).

Sursa: Elaborat de autor

Figura 4.6 – Case-ul de transportare a PAMS

Stația de la sol constă dintr-o unitate de telemetrie, telecomandă pentru control manual al zborului și un computer cu aplicație soft pentru planificarea misiunilor de zbor (Groundstation S1C) și prelucrarea automatizată a imaginilor (AerialMapper).

Misiunea de zbor este formată din patru faze:

a) Planificarea zborului și pregătirile necesare;

b) Decolarea;

c) Colectarea imaginilor;

d) Aterizarea.

La lansare senzori de la bordul aparatului de zbor detectă decolare, iar aeronava începe rapid să urce la altitudinea programată. Apoi se trece la colectarea imaginilor a unei arii date formând benzi paralele de zbor. Sistemul detectează condițiile de vânt și face compensările necesare, astfel încât distanța corectă între expuneri foto este atinsă.

După aterizare imaginile aeriene au fost transferate în computer pentru a verifica dacă capturarea imaginilor a fost reușită. Într-a doua etapă, datele imaginii sunt procesate folosind procesarea avansată a imaginilor și tehnici fotogrammetrice pentru producerea imaginilor georeferențiate (AirMosaic) – gata pentru utilizare în sisteme informatice geografice (GIS).

La sol sistemul PAMS preia imaginile aeriene și logfile – urile acestora conținând coordonate determinate de către receptor GPS de bord și alte date. Acesta permite georeferențierea automată a imaginilor și crearea AirMosaic/orthomosaic.

Coordonatele punctelor GCP au fost determinate cu ajutorul echipamentului GNSS ”Leica Viva” prin metoda RTK folosind Sistemul Național de Poziționare MOLDPOS.

Lucrările de determinare a coordonatelor sunt împărțite în câteva etape:

a) Verificarea echipamentului;

b) Instalarea aparatelor, inițializarea;

c) Efectuarea măsurărilor.

Parametrii misiunii create:

• Modul de observare – RTK;

• Sistemul de coordonate – MOLDREF99;

• Unghi minim de observare – 13ș;

• Numărul sateliților minim pentru începutul măsurătorilor – 5 sateliți;

• Interval de înregistrare – 1sec;

• Precizia punctelor GCP: H=0,015m, V=0,025m;

La locul executării măsurătorilor utilajul este instalat cu ajutorul centrării optice și nivelei sferice cu precizia de +/- 5mm. Pornirea receptorului de bază, denumirea punctului, înălțimea antenei și tipul antenei este înregistrată de softul specializat „Leica Viva Smart Rover”. Schema amplasării punctelor GCP este prezentată în figura 4.7.

Sursa: Elaborat de autor

Figura 4.7 – Schema amplasării punctelor GCP

Crearea planului ortophoto s-a efectuat în softul „Agisoft PhotoScan Professional”. Procesul de creare a planului ortophoto cuprinde următoarele tipuri de lucrări:

a) Stocarea și sistematizarea imaginilor aeriene și punctelor GCP;

b) Importul imaginilor și punctelor GCP în „Agisoft PhotoScan Professional” ;

c) Alinierea imaginilor;

d) Crearea geometriei din multiple imagini;

e) Importul punctelor GCP,

f) Crearea geometriei cu includerea punctelor GCP;

g) Exportul planului ortophoto în format .tiff și convertarea în format .ecw.

Straturile ”Terenuri” și ”Clădiri” au fost create prin metoda vectorizării planului ortophoto în conformitate cu cerințele Indicațiilor tehnico-redacționale (ITR) pentru executarea lucrărilor cadastrale de înregistrare masivă în anul 2013, folosind softul ”Geomedia” în perioada 02-30 aprilie 2013.

În cazul, când punctele de cotitură a hotarelor terenurilor și colțurilor clădirilor nu au putut fi identificate folosind planul ortophoto, acestea au fost determinate în teren folosind echipamentul GNSS ”Leica Viva”, prin metoda RTK folosind Sistemul Național de Poziționare MOLDPOS.

Sursa: Elaborat de autor

Figura 4.8 – Schema amplasării punctelor de control

După crearea straturilor menționate, calitatea și precizia acestora a fost verificată pe teren în perioada 30 mai – 04 iunie 2013 prin metoda determinării coordonatelor punctelor de cotitură a hotarelor terenurilor și colțurilor clădirilor în intravilanul satului Chirianca (vezi figura 4.8) cu ajutorul echipamentului GNSS ”Leica Viva” nr. serie 1732281, prin metoda RTK folosind Sistemul Național de Poziționare MOLDPOS și compararea acestora cu coordonatele rezultate din vectorizarea planului ortophoto. Totodată s-a verificat și corectitudinea vectorizării și compararea acestei cu situația din teren (Anexa B).

După ce s-au finisat lucrările de măsurări a fost depusă o cerere către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Geodezică pentru a verifica lucrările topo – geodezice, care în final au fost asociate cu certificat de confirmare a calității înalte a măsurătorilor (Anexa C).

În rezultatul verificării creării straturilor ”Terenuri” și ”Clădiri” (vezi figura 4.9) s-a ajuns la concluzia că precizia determinării acestora corespunde cerințelor ”Instrucțiunii cu privire la modul de elaborare și actualizare a planurilor cadastrale și geometrice”, aprobată prin ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 140 din 06.08.2012.

Sursa: Elaborat de autor

Figura 4.9 – Extras din planul cadastral al satului Chirianca raionul Strășeni

Planul cadastral al satului Chirianca raionul Strășeni (Anexa D) a fost aprobat în baza Deciziei nr.5/5 din 13 noiembrie 2013, cu privire la implementarea proiectului de efectuare a lucrărilor cadastrale masive în teritoriul satului Chirianca (Anexa E).

Numărul cadastral al bunului imobil este identificatorul prin intermediul cărui se realizează legătura dintre informația spațială (grafică) și informația juridică (textuală). Numerotarea terenurilor s-a făcut în ordinea crescătoare, astfel, ca terenurile să fie ușor de găsit pe plan. Au fost luate în considerație codurile cadastrale atribuite anterior de OCT Strășeni în cadrul înregistrării selective, cât și de organele administrației publice locale în urma privatizării bunurilor imobile și eliberării gratuite a titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren.

4.5 Elaborarea documentului de drept

Documentul ce confirmă dreptul de proprietate asupra bunului imobil elaborat în urma înregistrării primare masive este titlul de autentificare a deținătorului de teren. Documentul dat este elaborat după metodele unice ale documentelor, ce confirmă dreptul de proprietate, posesiune și beneficiere funciară, aprobate prin Hotărârea Guvernului Nr. 449 din 29.06.1992.

Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren conține atât partea textuală (juridică) cât și partea grafică.

Elaborarea este efectuată de către ÎCS „Land Support Systems” SRL în două exemplare pentru fiecare bun imobil în parte, și prezentate spre înregistrare la OCT.

Elaborarea documentului de drept a fost efectuată cu ajutorul softurilor MapInfo și Nedweeg.

Cu ajutorul programului Nedweeg s-a realizat legătura între datele juridice (vezi figura 4.10), baza de date MDB (Microsoft Data Base) redactată cu softul Microsoft Acces, și partea fizică a terenurilor.

Sursa: Elaborat de autor

Figura 4.10 – Utilizarea softului NeDweeg la crearea bazei de date juridice

Scopul conexiunii acestor două softuri este formarea integră a informației grafice și textuale despre bunul imobil concret.

Prin intermediul programului MapInfo s-a operat cu partea grafică (fizică) a bunurilor imobile, în straturile de lucru (Terenuri, TerenuriTitlu, Clădiri, Parlab, HClocalit, etc.) reglementate la elaborarea planului cadastral al localității.

Sursa:Elaborat de autor

Figura 4.11 – Formarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren

În figura 4.11 este prezentat modalitatea de elaborare a titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren prin interconexiunea programelor MapInfo și NeDweeg , adică a datelor textuale și grafice.

4.6 Autentificarea documentului de drept

Autentificarea documentului de drept ține de competența organelor publice locale și oficiu cadastral teritorial.

Primăria este împuternicită să elibereze titlul pentru fiecare bun imobil, să înregistreze proprietarii terenurilor în Registrul cadastral și la cererea deținătorului de teren transpune hotarele terenului în natură.

„În multe localități a fost elaborat și aprobat proiectul de organizare a teritoriului din intravilanul localității (harta teritoriului) și planurile cadastrale pentru fiecare teren de lângă casă și, în loc de titlul provizoriu, fiecare familie a primit titluri de formă nouă – titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren (de culoare albastră). Aceste titluri trebuie să fie eliberate pentru fiecare parcelă de teren – pentru terenul de lângă casă și pentru terenul de grădină.

Noile titluri pentru lotul de lângă casă și grădini sânt eliberate de primărie, fără plată. Tot primăria trebuie să explice de ce încă nu a eliberat titlurile, când și cum pot fi obținute aceste documente care confirmă dreptul de proprietate asupra terenurilor de pe lângă casă.

Pentru a identifica, anume titlurile emise pentru lotul de lângă casă, trebuie să se atragă atenția la înscrierile din p. 3 din titluri, unde este descris scopul repartizării terenurilor. Pentru lotul de lângă casă acest punct din titlu ar putea indica următoarele scopuri: „pentru construcții’’; „lot pentru construcție locativă’’, „grădini’’; „grădini (lot de lângă casă)’’ etc. Dacă la identificarea terenurilor apar dificultăți, persoana interesată ar putea apela la primărie pentru a clarifica neclaritățile.

Loturile atribuite pentru case, anexe gospodărești și grădini au fost atribuite fără plată întregii familii. Respectiv, toți membrii familiei, inclusiv copiii, sunt în drept să folosească aceste terenuri. De regulă, titlurile pentru terenurile de pe lângă casă au fost eliberate pe numele soțului (capul familiei) și au fost înregistrate în registrul bunurilor imobile (cadastru). Dacă proprietarul lotului de pe lângă casă a decedat până la eliberarea titlurilor de formă nouă și moștenitorii au prezentat la primărie certificat de moștenitor, atunci titluri noi pentru terenurile moștenite erau eliberate moștenitorilor.

Cetățenii care nu au primit încă titluri pe care este arătat planul terenului de lângă casă și casa de locuit sunt în drept să meargă la primărie și să precizeze:

a) dacă în localitatea lor înregistrarea primară masivă a avut loc, sau este de abia pornită sau urmează încă să înceapă;

b) unde sunt titlurile lor pentru terenurile de lângă casă și când ar putea să le primească.

În cazul în care din anumite cauze înregistrarea primară masivă gratuită nu a fost efectuată, cetățenii sunt în drept să meargă la oficiul cadastral teritorial și să depună cerere pentru efectuarea lucrărilor cadastrale și a înregistrării primare din contul lor” [20].

„În procesul înregistrării primare masive a caselor și a terenurilor din localități a fost efectuat un volum mare de lucrări și sunt frecvente cazurile când datele înregistrate privind bunurile imobile nu corespund întocmai situației reale, în opinia proprietarilor. În cadrul efectuării înregistrării primare masive, de regulă, cetățenii nu au primit extrase din registrul bunurilor imobile. Totodată, orice proprietar este în drept să meargă la oficiul cadastral teritorial și să solicite extras privind bunurile sale înregistrate.

Dacă cetățeanul consideră că la înregistrarea primară (inițială) au fost comise anumite greșeli, trebuie să meargă la OCT și să se adreseze registratorului. Registratorul va studia cazul și va decide care este modalitatea posibilă de corectare a greșelii comise. Corectarea greșelilor tehnice (de litere, cuvinte, cifre, greșeli în calculele aritmetice etc.) are loc prin decizia registratorului” [21].

5 APLICAREA METODELOR DE ÎNREGISTRARE A DREPTULUI ASUPRA BUNULUI IMOBIL

5.1 Prezentarea documentelor de drept spre înregistrare

Înregistrarea primară masivă constituie o formă de organizare a evidenței bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, în cazul dat a bunurilor imobile din satul Chirianca raionul Strășeni, a fost efectuată de către oficiul cadastral teritorial fără cererea titularilor de drepturi.

Măsurările pe teren, lucrările de identificare și alte lucrări au fost efectuate de către ÎCS “Land Support Systems” SRL în baza contractului de prestare a serviciilor, încheiat cu autoritatea competentă, caietului de sarcini și a graficului de executare a înregistrării.

Primirea materialelor pentru înregistrarea primară masivă este efectuată de către persoana împuternicită a OCT Strășeni.

„Executanții lucrărilor cadastrale întocmesc un act de predare-primire a materialelor, în două exemplare, la care se anexează următoarele materiale:

a) copia actului de identitate al reprezentantului întreprinderii;

b) informația cadastrală juridică și tehnică despre fiecare bun imobil pe suport de hârtie și magnetic;

c) planul cadastral pe suport de hârtie și magnetic;

d) materialele măsurărilor geometrice;

e) alte materiale, indicate în caietul de sarcini” [12, al. 48].

Conform caietului de sarcini, toate materialele întocmite în rezultatul executării lucrărilor cadastrale masive se îndoseliază în dosarul tehnic, iar datele se stochează pe suporți magnetici și se prelucrează. Verificarea corectitudinii elaborării planului cadastral se efectuează de către OCT Strășeni în cadrul recepției lucrărilor cadastrale.

Până la inițierea lucrărilor de verificare și recepție de către OCT a materialelor cadastrale, înainte de perfectarea titlurilor, executantul lucrărilor va examina suplimentar toate datele cadastrale deținute de OCT( obiectele înregistrate selectiv, grafica acestora,dosarele de inventariere tehnică, altă documentație deținută în arhiva OCT), va efectua modificările ce se impun ca rezultat al analizei efectuate și va transmite primăriei satului Chirianca copia planurilor cadastrale cu indicarea amplasării terenurilor deținătorilor și a listei generale a proprietarilor. Timp de 15 zile primăria va afișa materialele în cauză pe panoul de informație a primăriei unde cetățenii vor lua cunoștință de locul amplasării, suprafața sectoarelor, ș.a. date necesare. După acest termen obiecțiile avute de către cetățeni și primărie se vor studia și în cazul erorilor se vor transmite executantului spre corectare.

În cazul în care planul cadastral din extravilan a fost întocmit prin metoda elaborării proiectului de organizare a teritoriului, materialele vor fi prezentate pentru recepție numai după transpunerea proiectului de organizare a teritoriului în natură și întocmirea actului de transpunere.

Ulterior, după aprobarea de către autoritatea publică locală a planului cadastral a masivului (sectorului) pe teritoriul căruia s-au executat lucrările cadastrale, executantul lucrărilor va întocmi dosarul tehnic pe masivul în cauză și va perfecta Titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren, care după semnare de către primărie, vor fi prezentate la OCT pentru recepție și înregistrare.

Dosarul tehnic va conține:

a) nota explicativă;

b) materialele de examinare a punctelor geodezice;

c) materialele măsurărilor geodezice de câmp;

d) actele de constatare pe teren;

c) copia deciziei de aprobare a planului geometric și listelor respective;

d) planul cadastral aprobat de consiliul local;

e) notele de verificare a lucrărilor cadastrale;

f) alte materiale stipulate în contract.

OCT Strășeni primește materialele spre verificare și recepție de la executantul lucrărilor cadastrale masive, doar după prezentarea Actului privind calitatea lucrărilor îndeplinite, care este eliberat de Inspectoratul de Stat pentru Supraveghere Geodezică Tehnică și Regim, prezența cererii pentru serviciul de verificare și recepție și achitarea tarifului pentru serviciu în conformitate cu Ordinul ARFC nr. 105 din 18.07.2008 și semnarea. Primirea documentelor spre verificare se confirmă prin Actului de predare – primire a materialelor întocmit în 2 ex. (1 – OCT, II – Executantului).

La prezentarea materialelor de către Executant la ARFC, administratorul contractului în termen de 10 zile va confirma volumul executat în temeiul Raportului final privind executarea lucrărilor cadastrale. Data de predare a volumului total a lucrărilor executate la ARFG se va considera data confirmării Raportului final privind executarea lucrărilor cadastrale prin semnătura Beneficiarului (șef direcție cadastru ). În cazul în care Raportul final este prezentat în volum incomplet sau sunt depistate careva erori, materialele vor fi restituite executantului și nu vor fi recepționate.

5.2 Examinarea documentelor de drept și adoptarea deciziei

Documentele prezentate pentru înregistrarea drepturilor trebuie să individualizeze bunul imobil (să conțină descrierea lui) sau dreptul intabulat asupra căreia se face înscrierea și să indice dreptul ce urmează a fi înscris sau radiat, să conțină numele părților, semnăturile de rigoare, iar în cazurile stabilite de lege, să fie autentificate notarial și ștampilate. În cazul în care documentul are două sau mai multe file, acestea trebuie să fie numerotate și șnuruite.

„Termenul de examinare a cererii și verificarea documentelor privind înregistrarea drepturilor asupra bunului imobil nu trebuie să depășească 7 zile lucrătoare din ziua primirii cererii. Acest termen poate fi prelungit (cel mult 40 zile), în cazul necesității substituirii sau primirii unor documente suplimentare de la solicitant, autorități publice, alte persoane.

Verificarea și pregătirea documentelor pentru înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor se efectuează de Registrator.

Verificarea documentelor se efectuează numai în timpul lucrului și în încăpere specială, destinată pentru lucrările cu materialele de arhivă.

După determinarea autenticității documentelor, Registratorul verifică plenitudinea datelor și corespunderea formei documentelor. Forma documentelor ce autentifică dreptul titularului asupra bunului imobil trebuie să corespundă cerințelor legislației Republicii Moldova”[9, al. 32].

În procesul de examinare se verifică veridicitatea fiecărui bun imobil din lista prezentată de către executantul lucrărilor, făcându-se comparație cu datele din planul cadastral.

„Scenariul examinării include:

a) examinarea veridicității documentelor prezentate de executant;

b) examinarea faptului dacă corespund datele din cadastru.

Examinarea calității actelor prezentate se vor raporta la următoarele puncte:

a) documentele sânt autentificate conform legislației în vigoare;

b) documentele coincid cu documentele de identitate;

c) documentele de identitate nu includ modificări neautorizate;

d) documentele prezentate nu sânt falsificate” [15, p. 156].

De asemeni, în timpul examinării documentelor se acordă atenție deosebită informației care deja este înscrisă în Registrul bunurilor imobile. Se verifică dacă drepturile care sunt solicitate spre înregistrare nu sânt deja înregistrate după o altă persoană, dacă se depistează aceste erori Registratorul stopează acțiunile de înregistrare și informează despre eroarea dată solicitantul serviciilor.

5.3 Înregistrarea dreptului asupra bunului imobil

„Pentru înregistrare Registratorul are nevoie de:

a) cererea și documentele pentru înregistrare;

b) Registrul bunurilor imobile;

c) dosarul cadastral.

În cadrul înregistrării primare masive, în urma stabilirii faptului că datele selectate pe teren corespund materialelor de arhivă, se definitivează planul cadastral, se întocmește Dosarul cadastral. Registratorul efectuează prima înscriere în Registru, și anume:

a) efectuează înscrierile în Registrul computerizat;

b) extrage versiunea pe fișiere de hârtie a Registrului;

c) adeverește versiunea pe fișiere de hârtie a Registrului prin ștampila și semnătura sa. Ștampila și semnătura se aplică pe ultima filă a fișierului, celelalte file sânt vizate prin semnătură de către Registrator;

d) aplică parafa de înregistrare a drepturilor pe toate exemplarele de documente ce confirmă drepturile în baza cărora s-a efectuat înregistrarea;

e) include în Dosarul cadastral copiile documentelor, confirmate de Registrator;

f) transmite versiunea pe fișiere de hârtie a Registrului și Dosarul cadastral în arhivă.

În Registru se indică data înregistrării, care în cazul înregistrării primare masive este data când pe versiunea de hârtie a Registrului se aplică parafa și ștampila Registratorului.

Dacă în cadrul efectuării înregistrării primare masive oficiul cadastral teritorial nu dispune de date privind data, luna și anul nașterii sau codul personal al proprietarului bunului imobil, înregistrarea se efectuează fără astfel de date. Astfel de date vor fi înscrise în Registru fără plată la înregistrarea drepturilor după tranzacțiile ulterioare.

Arhivarul, din cadrul oficiului cadastral teritorial, duce evidența documentelor primite în condica primirii documentelor” [12, al. 55].

Înregistrarea masivă este foarte avantajoasă pentru proprietarii de terenuri, înregistrarea bunului imobil în Registru se realizează practic fără participarea lor la proces. Persoanele care din oarecare motive nu-și pot legaliza bunurile imobile selectiv, înregistrarea masivă pentru ei este cea mai avantajoasă metodă de dobândire și înregistrare a dreptului de proprietate.

6 ASPECTUL SOCIAL-ECONOMIC AL ÎNREGISTRĂRII DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA BUNURILOR IMOBILE

O dată cu dezvoltarea societății s-a dezvoltat și cadastru: de la cadastru fiscal la unul multifuncțiоnаl.

În prezent nivelul de informatizare a societății cu informație cadastrală este la un nivel înalt, de aici și informația cadastrală capătă conținutul social-economic. Terenul fiind unitatea cadastrală de bază joacă rolul principal în toate procesele cadastrale, care au efecte economоce.

„Pentru accelerarea creării cadastrului bunurilоr imоbile statul оrganizează și înfăptuiește înregistrarea primară masivă, care presupune realizarea unui complex de lucrări оrganizatorice și cadastrale, în cоnfоrmitate cu legislația.

În scopul reducerii cheltuielilor și urgentării executării lucrărilor cadastrale vor fi utilizate materialele cartografice existente, informația documentară deținută de birourile teritoriale de inventariere tehnică, administrația publică locală. Înregistrarea masivă se efectuează în baza hotarelor generale.

O dată cu finisarea lucrărilor de înregistrare primară masivă în localitățile urbane se va începe înfăptuirea înregistrării primare masive în localitățile rurale, în așa fel ca în anul 2010 să fie încheiată înregistrarea primară masivă pe întreg teritoriul țării.

Concomitent cu înregistrarea primară masivă se va efectua, la cerere, și înregistrarea primară selectivă și înregistrarea curentă.

Cadastrul bunurilor imobile presupune si estimarea lor. Evaluarea ecоnоmică permanentă a bunurilor imobiliare este utilizată de toate țările dezvоltate. Metodele aplicate pentru estimarea bunului imobil vor fi determinate de tradiția economică națională, fiind strâns legată de sistemul național de înregistrare a bunurilor imobile și de principiile impunerii fiscale.

Sistemul de estimare va funcțiоna permanent, fiind flexibil la schimbările ce au lоc atât în econоmia țării, cât și în infrastructura lоcalității. Evaluarea bunurilоr imоbile se va efectua de către оficiile cadastrale teritоriale, care vоr tine registrul de estimare a valоrii bunurilоr imоbile.

Pentru evaluarea permanentă a bunurilоr imоbile se va crea un sistem autоmatizat de evaluare orientat spre mijloacele contemporane ale tehnicii de calcul. Întru îndeplinirea acestei măsuri se va implementa prоiectul-pilоt al cadastrului fiscal în zоnele test.

Evaluarea economică permanentă a bunurilor imobiliare este utilizată de toate țările dezvoltate. Metоdele aplicate pentru estimarea bunului imobil vоr fi determinate de tradiția econоmică națiоnală, fiind strâns legată de sistemul națiоnal de înregistrare a bunurilоr imobile și de principiile impunerii fiscale. Sistemul de estimare va funcționa permanent, fiind flexibil la schimbările ce au loc atât în economia țării, cât și în infrastructura localității. Evaluarea bunurilor imobile se va efectua de către oficiile cadastrale teritoriale, care vor ține registrul de estimare a valorii bunurilor imobile.

Pentru evaluarea permanentă a bunurilor imobile se va crea un sistem automatizat de evaluare orientat spre mijloacele contemporane ale tehnicii de calcul. Întru îndeplinirea acestei măsuri se va implementa proiectul-pilot al cadastrului fiscal în zonele test” [5, cap.2].

Este de remarcat faptul că înregistrarea bunurilor imobile este un mijloc de impozitare dar este și principalul mijloc de protecție a dreptului de proprietate. Datorită dezvoltării tehnico-științifice în domeniul măsurătorilor topo-geodezice putem determina punctele de hotar cu precizie foarte mare.

7 SECURITATEA MUNCII

Securitatea muncii reprezintă un sistem de măsuri și mijloace social-economice, organizatorice, tehnice, curative și profilactice, care acționează în baza actelor legislative și a altor acte normative, și care asigură securitatea angajatului, păstrarea sănătății și menținerea capacității lui de lucru în procesul muncii.

7.1 Respectarea securității muncii

Respectarea securității muncii este unicul mod de a evita traumele și accidentele profesionale.

„Sănătatea și securitatea muncii reprezintă un ansamblu de activități având ca scop asigurarea condițiilor optime în desfășurarea procesului de muncă, apărarea sănătății, integrității corporale și vieții lucrătorilor și a altor persoane angrenate în procesul de muncă. Procedurile și standardele de securitate a muncii definesc un sistem unitar de măsuri și reguli aplicabile tuturor participanților la procesul de muncă. Activitatea de prevenire și protecție are ca scop asigurarea unor condiții de muncă optime, prevenirea accidentelor și a îmbolnăvirilor profesionale în rândul persoanelor angrenate în activități lucrative și adaptarea la progresul științei și tehnicii. În conformitate cu aceste reglementări, obligația de a asigura securitatea și sănătatea, în toate aspectele referitoare la muncă, revine conducerii persoanei juridice iar obligațiile lucrătorilor nu exonerează de răspundere angajatorul” [24].

Baza legislativă a securității muncii o constituie Constituția Republicii Moldova, Codul Muncii, Legea Republicii Moldova „cu privire la securitatea și sănătatea în muncă”, și alte acte normative.

Legile, normele, regulile și instrucțiunile de respectare a securității muncii sânt obligatorii în egală măsură pentru toate întreprinderile și organizațiile din Republica Moldova, indiferent de forma de organizare și statutul juridic.

Orice persoană care vrea să se angajeze, indiferent de funcția la care optează, trebuie să fie informată de către angajator de riscurile și normele de protecție a muncii.

Angajatorul este pe măsură deplină obligat să asigure securitatea vitală a angajaților săi indiferent de activitatea pe care o desfășoară.

„Acțiunea legislației de protecție a muncii se extinde asupra tuturor angajaților care se află în relații de muncă cu întreprinderi, instituții, organizații ce au diferite forme de proprietate și de gospodărire, inclusiv cu patroni aparte; asupra membrilor de cooperative studenților și elevilor școlilor tehnico-profesionale, medii de specialitate și de cultură generală care fac practica de producție; asupra militarilor antrenați să muncească la întreprinderi; asupra persoanelor care își ispășesc pedeapsa conform sentinței instanței judecătorești în perioada de lucru întreprinderile penitenciarelor sau la întreprinderile stabilite de organele care răspund de executarea sentințelor; precum și asupra executanților unor altor tipuri de activitate, organizate în interesul societății și al statului” [7, art. 3].

„Conform Legii cu privire la protecția muncii angajatorul este obligat să aplice măsurile prevăzute mai sus în baza următoarelor principii generale de prevenire:

a) evitarea riscurilor profesionale;

b) evaluarea riscurilor profesionale ce nu pot fi evitate;

c) combaterea riscurilor profesionale la sursă;

d) adaptarea muncii în funcție de persoană, în special în ceea ce privește proiectarea locurilor de muncă, alegerea echipamentelor de lucru, a metodelor de producție și de lucru, în vederea atenuării muncii monotone și a muncii normate și reducerii efectelor acestora asupra sănătății;

e) înlocuirea aspectelor periculoase prin aspecte nepericuloase sau mai puțin periculoase;

f) dezvoltarea unei politici de prevenire ample și coerente, care să includă tehnologia, organizarea muncii, condițiile de muncă, relațiile sociale și influența factorilor legați de mediul de lucru;

g) acordarea priorității măsurilor de protecție colectivă față de măsurile de protecție individuală;

h) asigurarea lucrărilor cu instrucțiunile corespunzătoare privind securitatea și sănătatea în muncă.

Lucrătorii desemnați nu trebuie să fie dezavantajați ca urmare a desfășurării activităților de protecție și prevenire a riscurilor profesionale. Lucrătorii desemnați trebuie să dispună de timpul necesar pentru a-și putea îndeplini obligațiile ce rezultă din prezenta lege.

În cazul în care resursele unității respective nu sânt suficiente pentru organizarea activităților de protecție și prevenire din lipsa personalului specializat, angajatorul este obligat să recurgă la servicii externe de protecție și prevenire acreditate în modul prevăzut de lege”.[17,.art. 10].

7.2 Securitatea muncii în câmp

În timpul executării lucrărilor de câmp, și anume a măsurătorilor, pentru prevenirea accidentelor trebuie de respectat anumite reguli:

a) Dacă au loc căderi de precipitații atmosferice atunci măsurătorile nu se geodezice sau topografice nu se execută;

b) Este interzis de a sta în locurile unde este posibilă căderea obiectelor;

c) Este obligator să ne asigurăm de lipsa unor gropi, fântâni, șanțuri pe terenurile înierbate;

d) Este interzis atingerea firelor electrice care atârnă sau iese din pământ;

e) Până a începe măsurătorile trebuie să ne asigurăm că condițiile tehnice a aparatele folosite în aceste scopuri sunt prevăzute la condițiile de mediu existent la moment.

f) În timpul executării măsurătorilor este obligator ca personalul ce execută lucrările să poarte vesta de protecție reflectorizantă.

În timpul de lucru pot apărea situații neprevăzute în cursurile de instruire, dar dacă specialistul are o pregătire bună în acest scop, el poate acționa adecvat și să-și asigure securitatea sa cât și a celor din jur.

„Conform Codului Muncii salariatul este obligat:

a) să-și îndeplinească conștiincios obligațiile de muncă prevăzute de contractul individual de muncă;

b) să îndeplinească normele de muncă stabilite;

c) să respecte cerințele regulamentului intern al unității și să poarte în permanență asupra sa permisul nominal de acces la locul de muncă, acordat de angajator;

d) să respecte disciplina muncii;

e) să respecte cerințele de protecție și igienă a muncii;

f) să manifeste o atitudine gospodărească față de bunurile angajatorului și ale altor salariați;

g) să informeze îndată angajatorul sau conducătorul nemijlocit despre orice situație care prezintă pericol pentru viața și sănătatea oamenilor sau pentru integritatea patrimoniului angajatorului.

h) să achite contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală în modul stabilit;

i) să îndeplinească alte obligații prevăzute de legislația în vigoare, de contractul colectiv de muncă și de convențiile colective” [3, art. 9].

7.3 Rolul specialistului în domeniul securității muncii

Rolul principal în securitatea muncii îi revine specialistului din acest domeniu. De nivelul lui de pregătire profesională depinde și nivelul de instruire a colegilor sau a lucrătorilor, pe care îi informează despre protecția muncii în diferite circumstanțe.

Toate prevederile de protecție a muncii trebuie să fie stipulate în contractul de muncă.

„Condițiile contractului de muncă trebuie să corespundă prevederilor actelor legislative și ale altor acte normative de protecție a muncii.

Administrația e obligată să aplice mijloace moderne de protecție a muncii și să asigure condiții sanitaro-igienice de muncă ce ar preveni accidente de muncă și îmbolnăvire profesională.

Dacă administrația încalcă legislația de protecție a muncii și faptul acesta este confirmat de organele de supraveghere și de control, contractul de muncă poate fi desfăcut la solicitarea angajatului, plătindu-i-se indemnizația de concediere.

În cazul în care angajatul are simptomele unei boli profesionale administrația trebuie să-l treacă la altă muncă în baza raportului medical în modul stabilit.

Instituțiile de învățământ superior și mediu de specialitate trebuie să organizeze studierea obligatorie de către studenți și elevi a cursului ,,Protecția muncii’’, ținând cont de particularitățile producției respective.

Întreprinderea este obligată să organizeze un sistem de instruire a tuturor angajaților și de ridicare a nivelului lor profesional în domeniul protecției muncii. Modul, termenele și durata instruirii le stabilește administrația de comun acord cu comitetul sindicatului, pornind de la cerințele legislației, în vigoare, de protecție a muncii.

Conducătorii și specialiștii întreprinderii până la numirea în post iar după aceea periodic, cel puțin odată în trei ani, sânt obligați să audieze, în modul stabilit un curs de lecții și să fie verificați sub aspectul cunoașterii normelor și regulilor de protecție a muncii în volumul necesar pentru exercitarea funcțiilor de serviciu. Toate formele de instruire și de ridicare a nivelului profesional al angajaților la întreprinderi trebuie să prevadă instruirea în materie de protecție a muncii. Întreprinderea organizează instruirea împuterniciților pentru protecția muncii în termenul și după programul coordonat cu comitetul sindicatului” [7, art. 22].

Conform actelor normative întreprinderile prezintă la o anumită perioadă de timp și conform unei forme stabilite de organele statistice, în comun cu sindicatele, dări de seamă statistice privind starea condițiilor de muncă, protecției muncii și rezultatele lucrărilor întreprinse pentru a le aduce în corespundere cu normativele în vigoare.

7.4 Instrucțiunea pe securitatea muncii la lucrările cadastrale și de organizare a teritoriului

1 CERINȚE GENERALE DE SECURITATE

1.1 Angajatul trebuie să respecte regimul de lucru și normele securității;

1.2 Angajatul este obligat să susțină examenul medical periodic;

1.3 El trebuie să cunoască amplasarea mijloacelor antiincendiare și de alarmă, cât și regulile de folosire;

1.4 În cazul în care încalcă regulile de securitate angajatul primește mustrare;

1.5 În cazul când utilajul este defectat trebuie să anunțe conducătorul;

1.6 Se interzice folosirea drogurilor și băuturilor alcoolice la locul de muncă;

1.7 În cazul persoanelor traumate trebuie să știe să acorde primul ajutor medical;

1.8 În conformitate cu legislația în vigoare pentru nerespectarea cerințelor instrucțiunii angajatul este tras la răspundere.

2 CERINȚELE SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII VITALE ÎNAINTE DE A ÎNCEPE LUCRUL

2.1 Angajatul trebuie să facă cunoștință și să studieze indicațiile metodice și instructajul la locul de muncă;

2.2 Locul de muncă trebuie să fie aerisit și iluminat;

2.3 Pentru a putea activa cu inventarul trebuie să-le verifice starea;

3 CERINȚELE SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII VITALE ÎN TIMPUL LUCRULUI

3.1 Menținerea ordinii pe birou de lucru;

3.2 Respectarea normelor securității incendiare și electrice;

3.3 Pentru a nu declanșa alarma, fumatul în birou este interzis;

3.4 Folosirea utilajului în stare bună;

3.5 Să se efectueze lucrul calitativ și cu acuratețe.

4 CERINȚELE SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII VITALE ÎN CAZ DE ACCIDENTE

4.1 Dacă a avut loc accident să anunțe conducătorul întreprinderii;

4.2 Să poată acorda primul ajutor medical, să cheme ambulanța sau să anunțe medicul;

4.3 Să anunțe echipa de reparație în cazul apariției defectelor, mirosului, fumului de ars;

4.4 În cazul izbucnirii unui incendiu, într-o oarecare măsură, după posibilitate, de izolat inventarul;

4.5 În caz de incendiu de folosit stingătoarele portative care sânt amplasate în cadrul acestei întreprinderi sau să anunțe pompierii.

5 CERINȚELE SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII VITALE DUPĂ TERMINAREA LUCRULUI

5.1 După terminarea lucrului de efectuat ordine pe birou;

5.2 De întocmit darea de seamă și de a o prezenta conducătorului despre ziua de muncă;

5.3 Deconectarea tuturor dispozitivelor electrice;

5.4 De anunțat conducătorul despre defectele apărute la dispozitive în timpul lucrului;

5.5 Înainte de plecare de verificat locul de muncă.

A elaborat: student an. 4, gr. 2 Catrinici Anton

Conducătorul: lector superior universitar: Popescul Sergiu

Consultant la SAV: lector Universitar: Martin Alexandru

CONCLUZII

Scopul acestei lucrări este implementarea cunoștințelor din domeniul cadastrului, atât teoretice cât și practice, acumulate în anii de studii, în urma cărora a fost realizat studiul înregistrării primare masive în satul Chirianca raionul Strășeni.

Prin intermediul acestei lucrări a fost posibilă cercetarea profundă a metodelor de dobândire și înregistrare a bunurilor imobile.

Satul Chirianca raionul Strășeni a fost una din cele 27 de localități care la începutul anului 2013 a beneficiat de prestarea serviciilor cadastrale în cadrul înregistrării primare masive, finanțată din bugetul de stat.

În urma identificării și înregistrării drepturilor asupra bunurilor imobile țăranii au fost împroprietăriți cu terenuri, și au primit titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren asupra suprafețelor deținute, în final s-a obținut un sistem de impozitare real.

În baza implementării acestor tipuri de lucrări cadastrale în localitatea dată s-au obținut rezultate benefice în scopul actualizării bazei de date cadastrale.

Este de remarcat faptul că elaborarea tezei date a fost elaborată în baza deprinderilor acumulate în anii de studii.

În teorie procesul de înregistrare primară masivă este mult mai simplu, dar în practică apar multe întrebări și probleme în ceea ce privește hotarele bunurilor imobile, elaborarea listelor persoanelor ce urmează a fi împroprietăriți cu terenuri, numerelor cadastrale dublate etc.

Unul din cele mai interesante procese este elaborarea planului cadastral, la care măsurătorile sunt realizate prin diferite metode de diferiți executanți al lucrărilor date, în cazul satului Chirianca raionul Strășeni prin metoda aerofotografierii.

În lucrarea dată am realizat o abordare complexă a conceptului de înregistrare primară masivă a terenurilor și a dreptului de proprietate asupra lor.

BIBLIOGRAFIE

1 Codul civil al Republicii Moldova (adoptat de Parlamentul Republicii Moldova la 06.06.2000) // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, Nr. 82-86.

2 Codul funciar (adoptat de Parlamentul Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 828-XII din 25.12.1991) [republicat] // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, Nr. 107.

3 Codul muncii al Republicii Moldova ( adoptat de Parlamentul Republicii Moldova nr. 154 din 28.03.2003) // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, Nr. 159-162.

4 Legea Republicii Moldova cu privire la formarea bunurilor imobile (adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 28.10.2004, nr. 354-XV//Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, Nr. 233-236.

5 Legea Republicii Moldova cu privire la proprietate (adoptat de Parlamentul Republicii Moldova, aprobat prin Legea Nr. 459-XII din 22.01.91) // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1991, Nr. 3-4-5-6.

6 Legea republicii Moldova securității statului numărul 618-XIII din 31.10.95 Monitorul Oficial al R. Moldova nr.10-11/117 din 13.02.1997.

7 Legea republicii Moldova cu privire la protecția muncii (adoptat de Parlamentul Republicii Moldova, aprobat prin Legea Nr. 625 din 02.07.1991) // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 02.07.1991, Nr. 6.

8 Legea Republicii Moldova privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor (adoptat de Parlamentul Republicii Moldova, aprobat prin Legea Nr. 91 din 05.04.2007) // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 25.05.2007, Nr. 70-73.

9 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova numărul despre unele măsuri privind crearea cadastrului bunurilor imobile (adoptată de Parlamentul Republicii Moldova legea numărul 1030 din 12.10.98) // Monitorul Oficial, 22.10.1998, Nr. 96.

10 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova privind securitatea și sănătatea în muncă (adoptată de Parlamentul Republicii Moldova legea numărul 186 din 10.07.2008) // Monitorul Oficial, 2009, Nr. 34-36 art. Nr : 138.

11 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la protecția muncii (adoptată de Parlamentul Republicii Moldova legea numărul 625 din 02.07.1991) // Monitorul Oficial, 02.07.1991, Nr. 625.

12 Instrucțiune Nr. 112 din 22.06.2005, cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor // Monitorul Oficial, 28.10.2005, Nr. 142.

13 Instrucțiunea Nr. 140 din 06.08.2012, cu privire la modul de elaborare și actualizare a planurilor cadastrale și geometrice // Monitorul Oficial, 28.09.2012, Nr. 205-207.

14 Botnarenco, I. Cadastrul în Moldova (teorie, metode, practică). Chișinău: Pontos, 2006. 217 p.

15 Botnarenco, I. Cadastrul bunurilor imobile în Republica Moldova (teorie, metode, practică). Chișinău: Pontos, 2012. 484 p.

16 http://www.moldovenii.md/md/city/details/id/1236 [accesat: 18.05.2015].

17 http://osha.europa.eu/fop/romania/ro/legislation/legea_securitatii_si_sanatatii_in_ munca.html [accesat 19.05.2015].

18 http://www.panoramio.com/photo/45228703?source=wapi&referrer=localitati.casata.md [accesat 01.06.2015].

19 http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewlocalitate&id=8012 [accesat 01.06.2015].

20 http://www.parajurist.md/rom/ce-este-titlul-de-autentificare-a-dreptului-detinatorului-de-teren/ [accesat 30.05.2015].

21 http://www.parajurist.md/rom/pot-fi-corectate-greselile-din-titlurile-de – autentificare -a-dreptului-detinatorului-de-teren-eliberate-pentru-terenul-aferent-casei-de-locuit-fara-ca-cetatenii-sa-se-adreseze-in-judecata/ [accesat 23.05.2015].

22 http://www.parajurist.md/rom/ce-este-inregistrarea-primara-initiala-a-bunurilor-imobile/ [accesat 11.05.2015].

23 http://ro.wikipedia.org/wiki/Chirianca,_Str%C4%83%C8%99eni [accesat 28.05.2015].

24 http://ro.wikipedia.org/wiki/Securitatea_muncii [accesat 08.06.2015].

25 http://sorincurpan.ro/wp-content/uploads/Dreptul-si-proprietatea.-Dreptul-de-proprietate.pdf [accesat 09.05.2015].

26 http://legeaz.net/dictionar-juridic/drepturi-reale-principale [accesat 11.05.2015].