CUNOȘTINȚE TEORETICE PRIVIND ORGANIZAREA ȘI CONDUCEREA [304493]

[anonimizat] o [anonimizat].

[anonimizat], ori altă persoană împuternicită în acest caz.

În lucrarea de proiect am studiat despre societatea SC.[anonimizat].[anonimizat] o importanță deosebită pentru firmă.

CAP. I.

CUNOȘTINȚE TEORETICE PRIVIND ORGANIZAREA ȘI CONDUCEREA

CONTABILITĂȚII IMOBILIZĂRILOR CORPORALE

1.1 DEFINIREA ȘI STRUCTURA IMOBILIZĂRILOR

Contabilitatea are o istorie îndelungată și reprezintă rezultatul desfășurării activității teoretice și practice de-a lungul timpului.

Obiectul contabilității mult timp a fost cunoscut sub denumirea de patrimoniu. Dar astăzi este reprezentat prin poziția și performanța financiară a unei entități.

Patrimoniul întreprinderii se referă pe de o [anonimizat], iar pe de altă parte la totalitatea drepturilor de plătit și a [anonimizat].

Ecuația juridică a entitații economice:

]

Existența, funcționarea și dezvoltarea unei întreprinderii presupune consumări de mijloace bănești concretizate în bunuri sau servicii achiziționate.

Conform reglementărilor contabile în vigoare sunt două criterii de diferențiere a [anonimizat]:

[anonimizat]:

La rândul lor se diferențiază în:

se mai numesc și active intangibile sunt active aflate sub formă de:

întrucât nu îmbracă formă fizică titluri de valoare si creanțe

de bun concret imobilizate

sunt bunuri tangibile întrucât îmbracă formă de bun concret

STRUCTURA ACTIVELOR IMOBILIZATE

Fig.1

Imobilizarile necorporale

Imobilizarile necorporale, ( [anonimizat]) cuprind toate acele valori economice ( de investitii) carte nu imbraca forma fizica de bunuri materiale concrete.

Imobilizarile necorporale au urmatoare structura :

1.cheltuieli de constituire se refera la cheltuielile ocazionate de infiinatarea societatii (ex. taxe materiale) si la cheltuieli ocazionate de extinderea obiectului de activitate. Ex. [anonimizat]

2. [anonimizat], noilor capacitati de productie.

3. concesiuni, licente, brevete, [anonimizat] : conventie incheiata intre concensionar si concedent prin care primul ofera celuilat dreptul de a exploata un bun pe o anumita perioada stabilita in contract si in schimbul unei redeventa.

Brevetul : dreptul de a utiliza un bun al carui autor sunt.

Licenta : dreptul de a utiliza un bun produs de altcineva.

Marca de fabricatie : dreptul de a diferentia produsele pe piata.

[anonimizat].

4. fondul comercial (good- will) cuprinde totalitatea elementelor necorporale atasate fondului de comert care contribuie la mentinerea sau dezvoltarea potentialului de activ al firmei.

Fondul comercial se defineste ca diferenta dintre valoare de achizitie a unui bun corporal si valoarea stabilita de o expertiza tehnica.

5. Imobilizari necorporale de evaluare si exploatare a resurselor minerale se refera la toatalitatea cheltuielilor efectuate pentru evaluarea si exploatarea resurselor minerale

6. avansuri acordate pentru imobilizari necorporale : sumele platite anticipat in scopul obtinerii de bunuri necorporale.

7. alte imobilizari necorporale :  activele intangibile, altele decat cele prezentate mai sus.

Ex. program informatic

Imobilizarile corporale

Imobilizarile corporale, (numite si active tangibile sau fixe), sunt bunuri de folosinta indelungata pentru entitate. Ele formeaza sursa capacitatii de exploatare a intreprinderii.

Reglementarile contabile din Romania definesc imobilizarile corporale ca fiind obiectul singular sau complexul de obiecte ce se utilizeaza independent in activitatea entitatii si care indeplineste cumulative doua conditii:

Au valoarea mai mare decat limita stabilita prin lege;

Au durata normala de utilizare mai mare de un an;

In Standardul International de Contabilitate IAS 16 Imobilizarile corporale sunt definite ca fiind active care:

Sunt detinute pentru a fi utilizate in productia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fii inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative;

Se asteapta sa fie utilizate pe o perioada mai mare de un an;

Aceste imobilizari corporale isi pierd in timp din valoarea lor ca urmare a uzurii determinate de utilizarea lor, de actiunea agentilor naturali si a procesului tehnic :

In structura imobilizarilor corporale se disting urmatoarele denumiri contabile:

1 . constructii : Constructiile cuprind hale, cladiri administrative, depozite, inclusive instalatii necesare unde se desfasoara activitatile intreprinderii.

2 . terenuri, amenajari de terenuri :

Terenurile si amenajarile de terenuri se impart in:

– terenuri propriu-zise (nu se amortizeaza);

– amenajari de terenuri (se amortizeaza pe o perioada egala cu durata de functionare);

Terenurile pot fi evidentiate pe urmatoarele categorii :

terenuri constructive

terenuri neconstructive

terenuri agricole

terenuri cu zacaminte

Amenajari de terenuri sunt investitiile effectuate si destinate punerii in valoare a ternurilor, lacurilor, dar si sisteme de irigatii, lucrarile de acces

Amenajarile de terenuri se amortizeaza.

3. instalatii tehnice, mijloace de transport, (ITMT). Instalatiile tehnice cuprind echipamentele tehnologice (masini, instalati de lucru si utilaje);

4. mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorii umane si materiale si alte imobilizari corporale (MABEPVUM).

5. imobilizari corporale in curs de executie sunt reprezentate de acele active tangibile incepute si nefinalizate la sfarsitul perioadei de gestiune.

6. avansuri acordate pentru imobilizari corporale :Avansurile si imobilizarile corporale in curs de executie include imobilizarile corporale nefinalizate realizate de entitate sau achizitinate de la terti, precum si sumele achitate in avans pentru achizitii viitoare;

Se considera mijloace fixe bunurile materiale cu o valoare de intrare in patrimoniu (Vi) mai mare de o 2500 lei si cu o durata normala de utilizare mai mare de un an.

Deoarece mijloacele fixe isi pierd treptat din valoarea lor din cauza utilizarii, actiunii factorilor naturali si a progresului thnic (apar altele noi mai performante) este necesar sa se faca recuperarea partii de valoare care se pierde, recuperare realizata prin amortizare, adica prin includerea in cheltuielile de exploatare a unei cote din valoarea lor de intrare. Amortizarea se trece in activ cu semnul minus.

Investitiile imobiliare se refera la proprietati detinute in scopul inchirierii sau pentru cresterea capitalului si nu pentru a fi utilizate in producerea sau furnizarea de bunuri si servicei si nici pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii

I.2. RECUNOAȘTEREA ȘI EVALUAREA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE

Existența, funcționarea și dezvoltarea unei întreprinderi presupune consumuri de mijloace bănești concretizate în bunuri sau servicii achiziționate. Beneficiile așteptate de pe urma exploatării acestora se obțin fie în perioada curentă, fie în perioadele viitoare. Dacă beneficiile se obțin în perioada curentă, contravaloarea bunurilor și serviciilor consumate devine cheltuială în aceeași perioadă. Dacă beneficiile se așteaptă în perioade viitoare, atunci valorile bunurilor și serviciilor vor fi considerate active imobilizate în perioada curentă iar plățile efectuate pentru procurarea lor vor fi capitalizate (valorificate, fructificate în perioadele următoare).

Recunoașterea imobilizărilor corporale se face după criteriile generale:

– generarea posibilă de beneficii economice viitoare;

– evaluare credibilă.

Imobilizările corporale sunt utilizate în producția de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terților sau a fi folosite în scopuri administrative și sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mare de un an. Conform prevederilor legislative în vigoare, o imobilizare corporală se recunoaște dacă are o valoare mai mare de 2500 lei.

Altfel spus, imobilizările corporale sunt active cu formă materială concretă, care se regăsesc în întreprinderi sub formă de terenuri și amenajări la terenuri și, respectiv, mijloace fixe. Pentru ca acestea să fie încadrate în categoriile imobilizărilor corporale: terenuri și amenajări de terenuri, clădiri și construcții, instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantați, utilaje, mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale, alte active corporale, imobilizări corporale în curs de execuție și avansurile acordate pentru imobilizări corporale, trebuie să îndeplinească cumulativ condițiile anterior menționate.

Imobilizările corporale sunt deținute de o întreprindere pentru a fi utilizate în producția de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terților sau pentru a fi folosite în scopuri administrative. Pot fi utilizate pe parcursul mai multor perioade.

Terenurile și mijloacele fixe sunt recunoscute ca activ atunci când este posibilă generarea către întreprindere de beneficii economice viitoare aferente activului și costul activului poate fi evaluat în mod credibil.

Evaluarea imobilizărilor corporale:

Pentru recunoașterea în contabilitate, este necesară exprimarea în unități monetare a fiecărei structuri bilanțiere. Această operație se numește evaluare și are loc diferit, în funcție de elementul la care se referă și de momentul la care se efectuează. În legătură cu momentul de efectuare, avem:

1. Evaluarea la intrare;

2. Evaluarea la ieșire;

3. Evaluarea la data inventarierii;

4. Evaluarea la data închiderii exercițiului financiar (la momentul întocmirii bilanțului).

Toate aceste patru momente sunt valabile pentru orice element bilanțier.

1. Evaluarea la intrare:

În cazul imobilizărilor corporale, evaluarea la momentul primei recunoașteri în contabilitate se face diferit, în funcție de modalitatea de intrare:

a) Achiziția de la furnizori presupune evaluarea imobilizării la cost de achiziție. Costul de achiziție este format din prețul de cumpărare al bunului (înscris în factura emisă de furnizor), taxe care nu se mai recuperează (taxe vamale, accize ș.a.), cheltuieli de transport și eventuale cheltuieli de montare și punere în funcțiune a activului respectiv.

b) Producția proprie, caz în care se apelează la costul de producție. Costul de producție cuprinde cheltuielile directe plus chetuielile indirecte de producție, repartizate rațional asupra produselor fabricate, lucrărilor executate și serviciilor prestate. Alături de aceste elemente, în costul de producție al unei imobilizări pot intra și cheltuieli cu dobânzile aferente împrumuturilor necesare finanțării investiției.

c) Aportul în natură la capitalul întreprinderii sau dobândirea cu titlu gratuit (de exemplu, prin donație). În acest caz, imobilizarea corporală este evaluată potrivit prețului pieței. Mărimea rezultată în urma acestei evaluări poartă denumirea de valoare de utilitate / aport.

d) Valoarea justă este suma pentru care imobilizarea corporală ar putea fi schimbată de bunăvoie între părți în cadrul unei tranzacții cu prețul determinat obiectiv.

Indiferent de forma sub care se prezintă, valoarea stabilită la momentul primei recunoașteri se numește valoare de intrare sau valoare contabilă.

Exemplu: Calculul costului de achiziție

Se achiziționează un malaxor în baza facturii nr. 125/2.05.2014: preț de cumpărare 20.000 lei, cheltuieli de transport 1.000 lei, taxe vamale în valoare de 3.000 lei, cheltuieli de manipulare, punere în funcțiune , probe și încercări 2.000

Factura a fost întocmită de către furnizor în următoarea formă:

Exemplul: Calculul costului de producție

Se înregistrează următoarele cheltuieli: cheltuieli cu materialele cumpărate 3.000 lei, cheltuieli cu salariile personalului direct productiv 2.000 lei, cheltuielile cu asigurările și protecția socială pentru salariile muncitorilor direct productivi 30%, total cheltuieli indirecte 1.000 lei, cota de repartizare a cheltuielilor indirecte 15%.

Valoarea înregistrată în contabilitate va fi egală cu costul de producție determinat astfel:

2. Evaluarea la ieșire:

Încetarea recunoașterii în contabilitate a activelor imobilizate are drept valoare de referință valoarea de intrare a imobilizărilor (valoare contabilă). Se va ține cont dacă activul imobilizat a fost sau nu integral amortizat. În cazul unei imobilizări integral amortizate (a cărei valoare a fost integral suportată pe cheltuieli), amortizarea este egală cu valoarea contabilă. În cazul unei imobilizări incomplet amortizate, este necesară suportarea pe cheltuieli a valorii rămasă neamortizată. În această situație, amortizarea înregistrată plus cheltuiala, reprezentând partea neamortizată, egalează valoarea contabilă care reprezintă valoarea de ieșire.

Altfel spus, evaluarea la ieșire a imobilizărilor corporale se face la valoarea contabilă de intrare.

Exemplu : SC M.E.B PROD PLAST S.R.L. vinde un utilaj, pret de vanzare 7000 lei, TVA 24%.Valoarea contabila este de 7000 lei, TVA 24%.

3. Evaluarea imobilizărilor la data inventarierii:

Momentul inventarierii este de fapt momentul în care activele unei întreprinderi sunt măsurate și exprimate atât în unități de măsură fizice (buc., t, m, m2 etc.), cât și în unități monetare. Pentru imobilizările corporale supuse amortizării, se calculează valoarea netă contabilă, scăzând din valoarea de intrare amortizarea calculată și înregistrată până la data inventarului. În momentul inventarierii, se determină și valoarea de inventar, adică o valoare actuală sau de utilitate (prețul pieței) a imobilizării.

Exemplu : La SC M.E.B PROD PLAST S.R.L. in data de 23 august 2010 cu ocazia inventarierii expertiza tehnica a stabilit ca un utilaj valoreaza 1000 lei. Valoarea contabila este de 1000 lei.

4. Evaluarea în momentul închiderii exercițiului:

Momentul închiderii exercițiului financiar se concretizează, din punct de vedere financiar-contabil, în întocmirea bilanțului contabil. În bilanț, elementele entității sunt înscrise la valoare bilanțieră. În vederea determinării ei, se compară valoarea contabilă netă cu valoarea de inventar. Rezultatul comparației poate conduce la:

• plus de valoare care, conform principiului prudenței referitor la active, nu se înregistrează în contabilitate. În această situație, valoarea bilanțieră a imobilizării este egală cu valoarea contabilă netă;

• minus de valoare care, conform principiului prudenței, se consemnează printr- un supliment de amortizare în cazul deprecierii ireversibile (de exemplu, mijloacele fixe inutilizabile, propuse pentru casare).

Exemplu : Un camion a intrat in SC M.E.B PROD PLAST S.R.L. pe 8 noiembrie 2006 la costul de achizitie de 50000 lei amortizat in 10 ani.In anul 2011 valoarea contabila este de 25000 lei

I.3 SISTEMUL DOCUMENTELOR JUSTIFICATIVE ȘI DE EVIDENȚĂ OPERATIVĂ PRIVIND IMOBILIZĂRILE CORPORALE

Documentele sunt acte scrise, cuprinzând informații letrice și numerice, în etalon valoric, natural sau de muncă, care se întocmesc la locul și în momentul înfăptuirii operațiilor economice.

Organizarea rațională evidenței operative, a imobilizărilor corporale trebuie să fie concepută astfel încât să permită consemnarea completă și la timp a tuturor operațiilor privind mișcarea imobilizărilor : intrări , deprecieri , ieșiri , închirieri.

Documentele de evidență utilizate depind de natura acestor operațiuni cât și de categoriile de imobilizări la care se referă:

● Documentele privind intrarea în gestiune a imobilizărilor corporale:

▪ la cumpărare: factura fiscală, contract de vânzare-cumpărare, proces verbal de recepție;

▪ din productia proprie: proiecte pentru studii și cercetări , devize pentru lucrări executate, proces verbal de recepție;

▪ aport social în natură : act constitutiv, expertiză tehnică, declarație de subscriere, proces verbal de recepție;

▪ donație : proces verbal de predare-primire;

▪ plusuri la inventariere : proces verbal de inventariere;

▪ concesionare,locație de gestiune,închiriere : contractul de concesiune,locale de gestiune, închiriere, caiet de sarcini al concesiunii,proces verbal de recepție;

● Documentele privind intrarea în gestiune a imobilizărilor corporale în curs:

▪ producție proprie : bon de consum, fișă limită de consum, factură fiscală, ștat de salarii, deviz de lucrări, proces verbal privind producția neterminată;

▪ realizate de către terți.

● Documente privind ieșirea din gestiune a imobilizărilor corporale:

▪ casarea : proces verbal de scoatere din funcțiune, proces verbal de declasare a unor bunuri materiale;

▪ vânzare : factura fiscală, proces verbal de predare – primire;

▪ retrase de către ascociati: cerere de retragere, proces verbal de predare- primire;

▪ donație: proces verbal de predare- primire

▪ concesionare, locație de gestiune, închiriere: contract de concesionare, locație degestiune, închiriere;

▪ situații excepționale de calamități sau furt : contract de asigurare.

● Documentele privind ieșirea din gestiune a imobilizărilor corporale în curs:

▪ transferarea la imobilizări corporale: proces verbal de recepție.

Conținutul documentelor justificative este dat de existența următoarelor elemente principale:

-denumirea documentului;

-numărul și data documentului;

-denumirea și sediul întreprinderii, ale serviciului sau ale sectorului, după caz, care a întocmit documentul;

-menționarea părților care participă la efectuarea operației,dacă este cazul;

-conținutul operației economice sau financiare;

-temeiul legal al efectuării operației (acolo unde este cazul);

-datele cantitative și/sau valorile aferente operației economice și financiare efectuate;

-semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operației,ale celor care avizează și ale celor în drept să aprobe operația respectivă, precum și alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operațiilor în documentele justificative.

În vederea înregistrării în contabilitate, se procedează la contarea documentelor justificative, prin înscrierea simbolurilor conturilor în care urmează să se încadreze operația consemnată în acestea.

Înregistrările în contabilitate se fac fie document cu document, fie din documentele centralizatoare, care cuprind mai multe documente justificative, al căror conținut se referă la operații de aceeași natură și din aceea și perioadă.

Datele consemnate în documentele justificative sunt înregistrate în ordine cronologică și grupate în registrele contabile.

Principalele registre ce se folosesc, obligatoriu, în contabilitate sunt:

REGISTRUL-JURNAL este documentul contabil obligatoriu în care se înregistrează, prin articole contabile, în mod cronologic, operațiile entității economice, prin respectarea succesiunii documentelor, după data de întocmire sau intrare a acestora în unitate.

Registrul-jurnal se prezintă fie sub formă de registru-jurnal general, fie sub forma unor registre-jurnal auxiliare pentru operații de aceeași natură (de exemplu: registru privind aprovizionările, vânzările, trezoreria, operațiile diverse etc.).

REGISTRUL”CARTEA-MARE” este un document contabil obligatoriu în care se înscriu lunar, direct sau prin regrupare pe conturi corespondente, înregistrările efectuate în registrul-jurnal, stabilindu-se situația fiecărui cont, respectiv soldul inițial, rulajele debitoare,rulajele creditoare și soldurile finale.

Formularele folosite drept registru „Cartea-mare” pot îmbrăca diverse forme, cum ar fi: fișe de cont pentru operațiuni diverse, fișe de cont șah sau pe conturi corespondente, forma „Cartea-mare” centralizatoare

REGISTRUL-INVENTAR este documentul contabil în care se înregistrează toate elementele de activ și de pasiv, grupate în funcție de natura lor, conform posturilor din bilanțul contabil, inventariate potrivit normelor legale. Elementele înscrise în Registrul-inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică conținutul fiecărui post din bilanțul contabil.

Registrul-inventar cuprinde două părți: listele de inventariere și recapitulația inventarului. În cadrul recapitulației, datele preluate din listele de inventariere sunt grupate pe structurile entității economice de activ și pasiv.

I.4. CLASIFICAREA ȘI SIMBOLIZAREA CONTURILOR

DE IMOBILIZĂRI CORPORALE

Planul de conturi – Reprezinta sintaxa intregului mecanism de reprezentare si calcul al situatiei patrimoniului si al rezultatului obtinut. Reprezinta un instrument prin care se reflecta, valoric, patrimoniul unei intreprideri, in totalitatea lui si pe parti componente, relatiile dintre elementele patrimoniale, procesele economice si sursele de finantare ale acestora. Reprezinta matricea intregului sistem de conturi in cadrul careia fiecare cont, de diverse grade de cuprindere a elementelor patrimoniale este delimitat printr-o denumire si simbol cifric fiinde incadrat intr-o clasa si grupa in raport de un anumit criteriu de clasificare.

Contul contabil este instrumentul cu ajutorul căruia se ține evidența operațiilor economice. Cu ajutorul contului se urmărește operativ existența și mișcarea elementelor patrimoniale. Exprimarea se realizează în etalon bănesc (bani) cu ajutorul cărora se evaluează bunurile, datoriile și tranzacțiile economice. Prin prisma principiului dublei înregistrări a informațiilor, contul contabil se prezintă ca o balanță, sau sub forma literei T, partea stângă purtând numele de Debit, iar partea dreaptă purtând numele de Credit. Într-o parte a contului se înregistrează creșterile iar în cealaltă parte se înregistrează scăderile. Lista conturilor folosite de o entitate se numeste Plan de conturi.

Toate conturile folosite în dubla înregistrare pentru a transpune operațiile economice și financiare sunt integrate într-un ansamblu unitar denumit sistemul conturilor. Folosirea sistemului conturilor în procesul de cunoaștere și gestionare a patrimoniului impune împărțirea conturilor în clase, grupe, conturi sinteticede gradul I (conturi principale) și conturi sintetice de gradul II (subconturi). Conturile se pot clasifica după următoarele criterii:

– funcția conturilor;

– sfera de cuprindere și conținutul lor economico-financiar.

După funcția contabilă conturile se clasifică în:

conturi de activ și conturi de pasiv, iar în cursul perioadelor de gestiune apar și conturi bifuncționale, determinate de soldul final al costurilor.

După sfera de cuprindere:

– conturi sintetice;

– conturi analitice.

Conturile sintetice

Grupează elementele patrimoniale pe grupe saucategorii omogene, din punct de vedere a conținutului lor. Conturile sintetice, sunt de gradul I și de gradul II, ce sunt obligatorii a fi utilizate de agenții economici.Delimitarea celor două categorii de conturi sintetice se face prin numărul cifrelor din simbolizarea lor : trei cifre pentru conturile sintetice degradul I și patru cifre pentru conturile sintetice de gradul II.

Conturile analitice

Sunt conturi dezvoltătoare ale conturilor sintetice.Modul de alcătuire și de utilizare a acestor conturi este la latitudinea fiecărei întreprinderi, în funcție de condițiile concrete și de nevoile de informare ale managementului acesteia.

Conținutul economico-financiar este criteriul ce stă la baza schemei de clasificare a conturilor, aceasta deoarece pe conținutul economic se întemeiază atât funcția contabilă cât și sfera de cuprindere. În funcție de acest criteriu conturile se clasifică în:

– conturi bilanțiere;

– conturi de ordine și evidență;

– conturi de gestiune.

– Circuitul contabilității financiare se realizează cu ajutorul claselor conturilor de bilanț , în care se înregistrează existența și mișcareaelementelor patrimoniale și pe baza cărora se întocmește bilanțul. Clasele conturilor de bilanț sunt :

1 Conturi de capital;

2 Conturi de imobilizări (active fixe);

3 Conturi de stocuri și producția în curs de execuție;

4 Conturi de terți;

5 Conturi de trezorerie (și bănci comerciale) .

Clasele conturilor de procese economice:

6 Conturide cheltuieli;

7 Conturi de venituri (și finanțări).

Clasa conturilor speciale:

8 Conturi speciale, în care se înregistrează operații economice asupra elementelor extrapatrimoniale, care uneori pot să influențeze starea patrimonială.

Circuitul contabilității de gestiune se realizează cu ajutorul conturilor interne de gestiune:

9 Conturi de gestiune.

Această clasă de conturi înregistrează decontările interne privind cheltuielile aferente realizării producției și costurilor acesteia.

Modul de formare a uni cont este prezentat in figura

Activele imobilizate sunt bunuri economice cu durabilitatea mai mare de un an care participă la mai multe procese tehnologice, și nu se consumă la prima folosință.

Din punct de vedere contabil activele imobilizate sunt evidențiate cu ajutorul conturilor clasei 2 din Planul de Conturi General., care se dezvoltă în mai multe grupe de conturi, precum și grupa 21 imobilizări corporale.

Reglementările contabile în vigoare au hotărât ca grupa 21x sa fie pentru imobilizări corporale, cifra 2 repezentând clasa, 21 reprezintă grupa, iar 21x, x luând valori de la 1 la 4, reprezentând contul sintetic de grad I.

GRUPA 20” IMOBILIZARILE NECORPORALE”

Contabiliatea imobilizarilor necorporale se conduce cu ajutorul conturilor din grupa 20’ Imobilizari necorporale”, in cazul caruia s-au instituit si normalizat conturile:

201 „cheltuieli de constituire”

203 „cheltuieli de dezvoltare”

205 „concesiuni, brevete, licente, marci de fabricatie, alte drepturi si valori similare”

207 „fond comercial”

208 „alte imobilizari necorporale”

GRUPA 21 “IMOBILIZĂRI CORPORALE”

Din grupa 21 “Imobilizări corporale” fac parte:

● Contul 211 “Terenuri și amenajări de terenuri”

● Contul 212 “Construcții”

● Contul 213 “Instalații tehnice, mijloace de transport, animale si plantații”

● Contul 214 “Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale”.

Contu 215 “ Investitii imobiliare”

Contul 216” Active corporale de exploatare si evaluare a resurselor minerale”

Contul 217 “ Active biologice”

Contul 211 "Terenui și amenajări de terenuri"

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența terenurilor și a amenajărilor de terenuri (racordarea lor la sistemul de alimentare cu energie, împrejmuirile, lucrările de acces etc.).

Contul 212 "Construcții"

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența existenței și miscării construcțiilor.

Contul 213 "Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii"

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența existenței și mișcăii instalaților tehnice, mijloacelor de transport, animalelor de reproducție și muncă și a plantațiilor.

Contul 214 "Mobilier, aparatură birotică echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale.

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența existenței și mișcării mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecție a valorilor umane și materiale și a altor active corporale.

Pentru o bună gestionare și un control riguros, imobilizările corporale se codifică apelând la două sisteme de codificare:

ș sistemul de codificare general (unitar în economia naționala) prin care imobilizările corporale sunt codificate pe grupe și subgrupe, indicându-se pentru fiecare durată normală de utilizare

ș sistemul de codificare intern (propriu fiecărei întreprinderi) prin care la intrarea în entitatea economică se atribuie fiecărui obiect de natura imobilizărilor un număr de inventar, sub care acesta este înmatriculat și se codifică pe toată durata existenței lui în entitatea economică.

I.5 SISTEMUL DE CONTURI UTILIZATE ÎN EVIDENȚA CONTABILĂ A FLUXURILOR DE IMOBILIZĂRILOR

Contabilitatea imobilizarilor necorporale se tine cu ajutorul conturilor din cadrul grupei 20 „imobilizari necorporale” a clasei 2 „conturi de imobilizari” si anune:

201 „cheltuieli de constituire”

203 „cheltuieli de dezvoltare”

205 „concesiuni, brevete, licente, marci de fabricatie, alte drepturi si valori similare”

207 „fond comercial”

208 „alte imobilizari necorporale”

Toate aceste conturi dupa continutul economic sunt conturi de imobilizari necorporale

Dupa functia lor contabila sunt conturi de activ.

Se debiteaza cu valoarea de inregistrare (valoarea de aport, valoarea de achizitie, cost de productie la realizarea pe cont propriu sau evaluarea la pretul pietei pentru cele primite cu titlu gratuit) a imobilizarilor necorporale, la intrarea lor in gestiune

achizitie

20X=404 cost de achizitie

aport al actionarilor sau asociatilor la capitalul social

20X=456 valoare de aport

prin obtinere in regie proprie

20X=721

prin donatie

20X=4753 valoarea justa

Se crediteaza in momentul iesirii imobilizariilor necorporale din gestiune

vanzare

Imobilizarile necorporale sunt amortizate integral in momentul intrarii

280=20X

Imobilizarile necorporale sunt neamortizate

6583=20X

Imobilizarile necorporale sunt amortizate partial

%=20X valoarea de intrare

280 valoarea amortizarii

6583 valoarea ramasa

Distrugere de calamitati naturale

6587=20X valoarea de intrare

Prin retragerea unui actionar

456=20X valoarea de intrare

prin cedare cu titlu gratuit

6582=20X valoare de intrare

Sold final debitor reprezinta valoarea imobilizarilor necorporale existente in gestiune la sfarsitul perioadei

Grupa 2.1 „Imobilizari corporale”

211 „terenuri’’

212 „constructii”

213” instalatii tehnice, mijloace de transport’’

214 „M.A.B.P.U”

215 „investitii imobiliare”

216 „active corporale de exploatare si evaluare a resurselor minerale”

217” active biologice productive”

Schema de functionare a contului 21X

Dupa functia contabila este un cont de activ

Dupa continutul economic este un cont de imobilizari corporale

Se debiteaza in momentul intrarii in gestiune:

achizitie

21X=404 cost de achizitie

prin obtinere in regie proprie

21X=722 cost de productie

prin aport al asociatilor sau actionarilor la capital social

21X=456 valoarea de aport

prin donatie

21X=4753 valoarea justa

Se crediteaza in momentul iesirii din gestiune

vanzare

IC neamortizat

6583=21X

IC amortizat integral

281=21X

IC amortizat partial

% =21X valoarea de intrare

6583 valoarea ramasa

281 valoarea amortizarii

Distrugere de calamitati naturale

6587=21X valoarea intrarii

Retragerea unui actionar

456=21X

Prin donatie

6582=21X

Sold final debitor reprezinta Imobilizarile corporale existente in gestiune la sfarsitul perioadei

I.6 REFLECTAREA IN SITUATII FINANCIARE A IMOBILIZARILOR CORPORALE

În scopul formării unei imagini complete, clare și precise asupra activității economice desfășurate de întreprindere, apare necesitatea întocmirii bilanțului contabil. Cu ajutorul bilanțului contabil se realizează principala trăsătură a metodei contabilității care este dubla reprezentare a averii. Bilanțul contabil reflectă în expresie valorică, la un moment dat, echilibrul dintre bunurile economice și sursele de finanțare a acestora. Bilanțul se prezintă sub forma unui tabel, format din două părți: partea stîngă, denumită activ, care reflectă bunurile economice și partea dreaptă, denumită pasiv care reflectă sursele de finanțare a bunurilor economice reflectate în activ.

De menționat că în bilanțul contabil elementele de activ și pasiv sînt prezentate numai în expresie bănească.

Bilanțul contabil este sursa principală de informație pentru utilizatorii interni și externi ai întreprinderii. În baza bilanțului contabil se apreciază valoarea și structura patrimoniului întreprinderii, gradul de îndatorare a întreprinderii, capacitatea de plată, coeficienții de lichiditate, rezultatul financiar și mulți alți indicatori necesari pentru luarea de decizii manageriale. Informația din bilanțul contabil se folosește pe larg de către băncile comerciale și organele fiscale.

Tipurile și funcțiile bilanțului contabil

Există mai multe tipuri de bilanțuri care pot fi clasificate după următoarele criterii:

după statutul juridic al întreprinderii

după perioada de întocmire

după sfera de cuprindere

În funcție de primul criteriu de clasificare se deosebesc:

bilanț contabil inițial – se întocmește la înființarea întreprinderii

bilanț contabil curent – se întocmește pe parcursul activității în termenele stabilite de legislație

bilanț contabil final – se întocmește la momentul încetării activității sau lichidării întreprinderii.

În funcție de perioada de întocmire deosebim:

bilanț contabil anual – se întocmește la sfîrșitul anului

bilanț contabil trimestrial – se întocmește trimestrial.

În dependență de sfera de cuprindere cunoaștem:

bilanț contabil primar – se întocmește la nivel de întreprindere

bilanț contabil consolidat – generalizează informația despre cîteva întreprinderii (părți legate)

bilanț contabil centralizat – se întocmește la nivel de ramură sau la nivelul economiei naționale în ansamblu.

Bilanțul contabil îndeplinește următoarele funcții:

Funcția de generalizare a informațiilor contabile – se manifestă prin faptul că bilanțul contabil grupează și sistematizează informațiile despre elementele patrimoniale după o structură bine determinată obligatorie pentru toate întreprinderile.

Funcția de informare – se datorează importanței pe care o are informația inclusă în bilanțul contabil care, prin prelucrarea informației date, se transformă într-un instrument de gestionare eficientă și conducere a întreprinderii.

Funcția de analiză – este strîns legată de funcția precedentă și constă în faptul că în baza informației din bilanț se calculează o serie de indicatori care caracterizează situația economico-financiară a întreprinderii.

Conținutul și structura bilanțului

Elementele bilanțului contabil(posturile), atît cele de activ, cît și cele de pasiv, se grupează după anumite criterii, formînd o structură bine determinată a bilanțului.

Astfel, elementele de activ se grupează în funcție de termenul de utilizare a acestora în active pe termen lung și active curente. În pasiv elementele sînt grupate în dependență de gradul de exigibilitate în următoarele capitole: capital propriu, datorii pe termen lung și datorii pe termen scurt. După cum s-a menționat în temele precedente pasivul reprezintă sursele de finanțare a întreprinderii și poate fi privit ca datoriile întreprinderii față de fondatori, instituții financiare, furnizori, salariați, buget etc. Gradul de exigibilitate a unei datorii exprimă termenul de scadență, adică termenul de achitare a acestei datorii. De exemplu: capitalul propriu are cel mai mic grad de exigibilitate, deoarece aporturile fondatorilor se repartizează între aceștea doar la lichidarea întreprinderii. Pe de altă parte, datoriile față de personal privind retribuirea muncii au un grad de exigibilitate înalt, deoarece salariile se achită, de regulă, lunar.

De menționat, că activele se grupează în sensul creșterii termenului de utilizare, iar pasivele – în sensul descreșterii gradului de exigibilitate.

Din cele menționate mai sus rezultă că bilanțul contabil constă di cinci capitole: două de activ – active pe termen lung și active curente; și trei de pasiv – capital propriu, datorii pe termen lung și datorii pe termen scurt.

Capitolele bilanțului contabil se divizează în subcapitole. De exemplu: capitolul datorii pe termen lung se divizează în următoarele subcapitole: datorii financiare pe termen lung și datorii pe termen lung calculate.

Fiecare subcapitol conține anumite posturi. De exemplu: subcapitolul mijloace bănești conține următoarele posturi: casa, contul current în valută națională, cont valutar și alte mijloace băneș

.

I.7 OPERAȚIILE CONTABILE GENERATE DE EVIDENȚA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE

Imobilizările corporale pot intra în întreprindere prin:

→ aport în natură la capitalul social

→ achiziționare de la furnizori interni/externi

→ construcție în regie proprie

→ obținere cu titlu gratuit, subvenție, plus de inventar.

Imobilizarile corporale sunt contabilizate cu ajutorul conturilor sintetice prin care se delimitează structural.

Sunt conturi de bilanț sau de inventar care, din punct de vedere economic sunt conturi de activ. Se debitează cu valoarea imobilizărilor intrate ca aport în natură, achiziționate, realizate pe cont propriu, primite cu titlu gratuit sau constatate ca plus de inventar.

În credit se înregistrează vânzări, lipsuri de inventar, scoateri din funcțiune. Soldul conturilor este debitor și reprezintă valoarea imobilizărilor corporale existente în societate la un moment dat.

Intrările de imobilizări corporale

Prin aport:

Acționarul Popescu a adus ca aport la capitalul social un teren în valoare de 50.000.

N.O- se inregistreaza aportul actionarului

Tipul de modificare: in activ cresc terenurile cu 50.000 lei

In activ scad decontariile cu asociatii sau actionarii cu 50.000 lei

M.S in activul bilantului A+x-x=P

Conturi corespondente

2111 „ Terenuri”

456 „ Decontari cu asociatii privind capitalul”

Regula de functionare

2111 A + D

456 A – C

Formula contabila

2111 „Terenuri” = 456 „Decontări cu asociații privind capitalul „ 50.000 lei

Prin achiziție :

La data de 31.12.2009 se achiziționează un teren în valoare de 50.000 lei.

1. Natura operației: se înregistrează achiziționarea terenului;

2.Tipul de modificare: în activ cresc terenurile cu 50.00lei

în pasiv cresc datoriile furnizori de imobilizări cu 50.00 lei

Modificare de volum în sensul creșterii: A+x=P+x

3.Conturile corespondente: 211 “ Terenuri”

404 “ Furnizori de imobilizări”

4.Regula de funcționare: 211, A, +, D

404, P, +, C.

5. Formula contabilă: 211 = 404 50.000 lei

Prin construcție în regie proprie :

Se înregistrează obținerea a amenajării de terenuri în producție proprie, în valoare de 35.000 lei.

1. Natura operației: obținerea a amenajării de terenuri în producție proprie

2.Tipul de modificare: în A cresc amenajările de terenuri cu 35.000 lei;

în Contul de Profit și Pierdere ( CPP ) , Pasiv cresc veniturile din

producția de imobilizări corporale cu 35.000 lei

3.Conturile corespondente: 2112 “Amenajările de terenuri”

722 “Veniturile din producția de imobilizări corporale”

4.Regula de funcționare: 2112, A, + D;

722, P, +, C.

5. Formula contabilă: 2112 = 722 35.000 lei

Prin procurare cu titlu gratuit :

Se primește prin donație o instalație tehnică în valoare de 20.000 lei.

1. Natura operației: se înregistrează primirea cu titlu gratuit a instalației tehnice.

2.Tipul de modificare: în activ cresc ITMTAP cu 20.000 lei

în pasiv cresc donațiile pentru investiții cu 20.000 lei

Modificare de volum în sensul creșterii: A+x=P+x

3.Conturile corespondente: 213 “ITMTAP”

4753 “Donațiile pentru investiții”

4.Regula de funcționare: 213, A, +, D

4753, P, +, C.

5. Formula contabilă: 213 = 4753 20.000 lei

Modalitățile de ieșire a imobilizărilor corporale sunt:

→ prin vânzare

→ prin donații acordate:

→ prin retragerea acționarului sau asociatului : .

→ prin distrugerea de calamități naturale:

Ieșirea imobilizărilor corporale

Prin vânzare:

S.C.x.S.A. vinde o instalație la prețul negociat de120.000 lei, TVA 24%, valoarea contabilă este 100.000 lei, iar amortizarea înregistrată până la data vânzării însumează 90.000 lei.

I

1. Natura operației: vânzarea instalației, conform facturii fiscale, la prețul negociat de 120.000 lei, TVA 24%.

2.Tipul de modificare: în activ cresc creanțele față de terți cu 148.800 lei

în CPP (pasiv) cresc veniturile din exploatare cu vânzarea activelor cu 120.000 lei

în pasiv crește TVA colectată cu 28.800 lei

3.Conturile corespondente: 461 „Debitori diverși”

7583 „Veniturile din vânzarea activelor și alte operații de capital”

4427 „TVA colectată”

4.Regula de funcționare: 461, A, +, D

7583, P, +, C

4427, P, +, C

5. Formula contabilă: 461 = % 148.800 lei

7583 120.000 lei

4427 28.000 lei

II

1. Natura operației: scoaterea din evidență a instalației vândute amortizată parțial.

2.Tipul de modificare: în CPP(activ) cresc cheltuielile de exploatare cu activele cedate cu 10.000 lei

în pasiv scade valoarea amortizării imobilizărilor corporale cu 90.000 lei

în activ scade valoarea imobilizărilor corporale cu 100.000 lei

3.Conturile corespondente: 6583 „ Cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital”

281 „ Amortizări privind imobilizările corporale”

2131 „ Echipamente tehnologice”

4.Regula de funcționare: 6583, A, +, D

281, P, -, D

2131, A, -, C

5. Formula contabilă: % = 2131 100.00 lei

6583 10.000 lei

281 90.000 lei

Prin donații acordate:

SC.X. SRL doneaza un mobilier in vloare de 5000 lei

Natura operatiei- inregistrarea donatiei

Tipul de modificare- in CPP (A) cresc donatiile acordate cu 5000 lei

In activ scad MABEPU cu 5000 lei

Conturi corespondente

6582

214

Regula de functionare

6582 A + D

214 A – C

6582 „ Donații acordate” = 214 „MABEPU” 5000 lei

Prin distrugerea de calamități naturale:

În urma unei furtuni societății SC.X.SRL i-au fost distruse o parte din construcți în valoare de 10.000 lei.

1. Natura operației: scoaterea din gestiune a construcțiilor distruse;

2.Tipul de modificare: în CPP activ cresc cheltuielile privind calamitățile și alte evenimente

extraordinare cu 10.000 lei;

în activ scad construcțiile cu 10.000 lei.

3.Conturile corespondente: 6587 „Cheltuielile privind calamitățile și alte evenimente

extraordinare”

212 „Construcții”

4.Regula de funcționare: 6587, A, +, D;

212, A, -, C.

5. Formula contabilă: 6587 = 212 10.000 lei

CAP II

II DEPRECIEREA ACTIVELOR IMOBILIZATE CORPORALE

II.1 AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE

Amortizarea este alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga sa durată de viață utilă.

Valoarea amortizabilă, este reprezentată de costul unui activ (costul de achiziție sau costul de producție) sau orice altă valoare substituită acsestuia (valoarea reevaluată), mai puțin valoarea reziduală. Cu alte cuvinte, valoarea amortizabilă a unui activ imobilizat este determinată după deducerea valorii reziduale din costul de intrare al acestuia.

Durata de viață utilă a unui activ este perioada de utilizare estimată că întreprinderea va utiliza activul supus amortizării. Cu cât durata de viață este mai mare cu atât amortizarea anuală este mai mică și invers.

Ținând cont de durata de viață, imobilizările corporale se împart în două categorii:

imobilizări cu durată de viață nelimitată, precum terenurile, care nu sunt

amortizării;

imobilizări cu durată de viață limitată, celelalte imobilizări, care sunt supuse

amortizării.

Metode de amortizare:

METODA LINIARĂ

Constă în calculul și alocarea uniformă a valorii contabile a imobilizărilor corporale pe toată durata de funcționare exprimată în ani.

Metoda amortizării liniare este ușor de utilizat, dar este expusă criticilor. Diminuarea de valoare a unui bun nu este constantă pe tot parcursul vieții sale. Această metodă nu ține cont de scăderea capacității de producție, nici de creșterea în timp a cheltuielilor de întreținere datorate uzurii.

Relațiile de calcul:

→ Rata liniară anuală a amortizării(RL)= 100/DVU, unde DVU reprezintă durata de viață utilă exprimată în ani.

→ Amortizarea anuală(Aa)= Valoarea contabilă de intrare a imobilizării corporale(VCI)xRL;

→ Valoarea contabilă netă(VCN)= Valoarea contabilă de intrare-Amortizării anuale cumulate.

Aplicație:

SC.X.SA achiziționează pe 21.09.2007 un utilaj la prețul de cumpărare de 55.000 lei. Societatea practică metoda liniară iar durata de viață utilă a mijlocului de transport este 5 ani.

● RL=100/5=20%

● Aanuală= 55.000×20%=11.000 lei;

● Alunară= 11.000/12=916 lei.

METODA DEGRESIVĂ

Presupune aplicarea ratei degresive(RD) asupra valorii contabile nete. Rata degresivă se calculează aplicând asupra ratei liniare un coeficient multiplicator stabilit în funcție de durata de utilizare a imobilizării corporale.

Coeficienții de multiplicare sunt:

→ 1,5 dacă durata de utilizare este între 2 și 5 ani inclusiv;

→ 2 dacă durata de utilizare este între 5 și 10 ani inclusiv;

→ 2,5 dacă durata de utilizare este mai mare de 10 ani.

Rata degresivă stabilită se aplică la valoarea rămasă de amortizat până în momentul în care amortizarea anuală rezultată este egală sau mai mică cu/decât amortizarea anuală determinată prin raportul între valoarea rămasă de recuperat și numărul de ani de funcționare rămași.

Aplicație:

SC.X.SA achiziționează pe 1.01.2007 un utilaj la prețul de cumpărare de 55.000 lei. Durata de viață utilă a mijlocului de transport este 5 ani.

● Coeficientul multiplicator aferent duratei de viață de 5 ani este 1,5

● Rata degresivă= RLxK= 20%x1,5= 30%

● *28.050 lei: 3 ani= 8.983

METODA ACCELERATĂ

Constă în includerea în cheltuielile de exploatare în primul an de funcționAre a unei cote de până la 50% din valoarea contabilă a imobilizării. În anii următori amortizarea se calculează după metoda liniară.

Sistemul accelerat, reprezintă o formă de recuperare în ritm rapid a valorii imobilizărilor pentru evitarea uzurii morale. El afectează profitul în sensul reducerii și pe această bază se micșorează impozitul datorat statului, dar în același timp dă posibilitatea unității de a folosi fondul rezultat, în achiziționarea de noi active fixe necesare.

SC.X.SA achiziționează pe 1.01.2007 un utilaj la prețul de cumpărare de 55.000 lei. Durata de viață utilă a mijlocului de transport este 5 ani.

CAP III

III STUDIU DE CAZ PRIVIND EVIDENȚA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE LA

SC. PATI PAN-MARIANO.SRL

III.1 PREZENTAREA SOCIETATII SC.PATI PAN-MARIANO. SRL

NUME: SC.PATI PAN-MARIANO.SRL

COD UNIC DE INREGISTRARE: RO6091571

NUMAR INMATRICULARE J03/1235/1994

DATA INFINTARII 5-08-1994

SEDIU:

JUDET-ARGES

LOCALITATE-PITESTI

ADRESA: STRADA FRASINULUI 23 COD 110397

Firma S.C. PATI – PAN MARIANO S.R.L.este o societate comerciala privata, avand o traditie in domeniul productiei de morarit, panificatie si patiserie.

Societatea are ca principal obiect de activitate producerea de produse de morarit, de panificatie si patiserie.

In anul 1998 s-au schimbat denumirea, in Pati-Pan Mariano SRL si obiectul de activitate, in producerea si comercializarea produselor de panificatie si patiserie. Astfel, societatea a facut primii pasi in domeniul panificatiei oferind produse de o foarte buna calitate, ocupand rapid un bun segment de piata.

Din dorinta de a fi mai buni, in anul 2000 s-a modernizat linia de panificatie si s-a infiintat o linie de patiserie asigurand astfel extinderea sortimentului de produse oferite consumatorilor:

produse de panificatie: paine alba si neagra, painea de vatra, produsele de franzelarie

produse traditionale: colaci, turte si lipii

produse patiserie: cozonaci, checuri, cornuri si diverse specialitati

Cum unul dintre factorii importanti care stau la baza produselor de o buna calitate, este materia prima, in anul 2001 s-a conceput un proiect de investii pentru construirea unei mori de grau, in comuna Bascov. Ajutati de o finantare cu fonduri PHARE la sfarsitul anului 2004 s-a pus in functiune moara de grau cu o capacitate de 50 to/zi, care produce pe langa fainurile obisnuite pentru paine alba si neagra si fainuri speciale pentru patiserie si cofetarie.

Tot din 2004 societatea este certificata ISO 9001/2001 in domeniul de activitate: fabricarea, distributia si comercializarea painii, produselor proaspete de patiserie si produselor de morarit.

De asemenea, s-a implementat cu succes sistemul HACCP – Hazard Analysis Critical Control Point, societatea garantand pe langa calitate si siguranta produselor fabricate.

Cresterea cererii de produse de morarit pe piata, a determinat conducerea societatii sa solicite acordarea de fonduri prin SAPARD pentru modernizarea si retehnologizarea morii.

Lucrarile au inceput in anul 2006 si s-au incheiat in 2008, moara avand acum o capacitate de 80 to/zi.

Experienta salariatilor isi spune cuvantul in ceea ce priveste calitatea produselor noastre.

Printr-o frumoasa colaborare si mult profesionalism acestia ne arata maiestria lor prin produse apreciate de consumatori.

In continuare, obiectivul nostru este de a duce o politica continua de dezvoltare si imbunatatire a activitatii desfasurate pentru obtinerea unor produse care sa satisfaca cele mai exigente si mai rafinate gusturi ale consumatorilor nostri.

III.2 FLUXUL TEHNOLOGIC AL OBȚINERII PRODUSELOR LA SC. PATI-PAN MARIANO . SRL

1. Receptia calitativa si cantitativa a materiilor prime.

Se face receptia cantitativa si calitativa, acesta din urma constand in stabilirea proprietatilor organoleptice si fizico-chimice si compararea lor cu cele prevazute in normative in viguare.

2. Depozitare materii prime.

Depozitare materiilor prime se face pentru asigurarea calitatii materiilor prime pentru fiecare din acestea trebuie respectati urmatorii parametrii:

– Faina alba de grau: temperatura aerului: 10-12 grade C, umiditate relativa a aerului: max. 80%

– Drojdie de panificatie: temperatura 2 – 10 grade C, umiditate relativa a aerului: max. 80%

– Sare iodata: umiditate relativa a aerului, max. 80%

– Dulceata- temperaturi de 5-10 grade C

– Nuca- temperatura mediului ambient

– Cacao-temperatura mediului

– Oua-2-5 grade C

Depozitele pentru materii prime sunt curate, aerisite, dezinfectate izolate de surse puternice de incalzire si sa asigure o temperatura constanta.

Asezarea loturilor de produse in depozite se efectueaza astfel incat, la livrare sa se respecte principiul, primul intrat – primul iesit.

3. Pregatire materii prime.

In principal pentru pregatirea fainii se executa urmatoarele operatii tehnologice

– Amestecarea loturilor de faina in scopul obtinerii unei mase de calitate omogena si cernerea pentru indepartarea eventualelor impuritati care au patruns in faina dupa macinare si in vedere imbunatatirii conditilor de fermentare a aluatului

– Dulceata se foloseste ca atare

– ouale sunt decojite si amestecate in scopul obtinerii unei mase de calitate omogena

– nuca se ultilizeaza maruntita

– Drojdia se foloseste ca atare

– Sarea iodata se foloseste dizolvata, cu scopul de a se repartiza uniform in masa aluatului, cat si pentru eliminarea impuritatilor minerale pe care le poate contine uneori

– Apa tehnologica trebuie incalzita pana la o anumita temperatura care variaza deobicei intre 25 si 35 grade C in funtie de temperatura necesara pentru aluat, temperaturii fainii si anotimpului de lucru.

4. Dozare materii prime.

Dozarea materiei prime se face conform retetei,

5. Preparare prospatura.

Preparare prospatura se face dupa o reteta traditionala.

6. Framantare maia.

Framantarea maiei se realizeaza in cuva malaxorului, in care materiile prime introduse in doze corespunzatoare se supun amestecarii atat in stadiul de maia cat si in cel de aluat propriu zis.

7. Preparare aluat.

Prepararea aluatului presupune amestecul fainii cu maia, drojdie, apa si sare iodata.

8. Odihna aluat.

Odihna aluatului reprezinta timpul de dospire a amestecului

9. Reframantare.

Reframantare se refera la omogenizarea aluatului.

10. Odihna aluat.

Odihna aluat se refera la predospire.

11. Sters.

Sters se refera la framantare scurta.

12. Divizare manuala.

Din masa de aluat fermentat trebuie sa se separe bucati din care sa se obtina dupa coacere si racire produse de greutatea satabilita, tinindu-se seama de scaderea in greutate care au loc la coacere si racire.

13. Framantare manuala.

Framantarea se aplica in scopul imbunatatirii porozitatii painii. Se obtine in acelasi timp inchiderea sectiunilor poroase rezultate la divizare.

14. Odihna pe masa de modelat.

Odihna pe masa de modelat consta in mentinerea in stare de repaus a bucatilor de aluat divizate.

15. Modelare finala.

Modelare finala se face manual, forma este de franzela rotunda pentru paine, dreptunghiulara pentru cornuri si strudel.

16. Dospire finala.

Scopul dospirii finale este acumularea gazelor in bucata de aluat in vederea obtineii unui produs afanat, bine dezvoltat. Dospirea finala se realizeaza in dospitoare dulap in care parametrii se obtin prin climatizare.

17. Stropire cu apa.

Spoirea cu apa presupune inmuierea crustei formata deasupra aluatului.

18. Crestarea.

Crestarea aluatului consta in taierea superficial a bucatilor de aluat dospit,, operatiunea se face manual. Cresterea are ca scop evitarea aparitiei crapaturilor si a rupturilor de coaja in timpul coacerii.

19. Coacerea.

Coacerea este operatia prin care aluatul este transformat in produs finit si reprezinta un proces hidrotermic complex determinat de mecanismul deplasarii si umiditatii aluatului supus coacerii. Concomitent cu acest proces fizic are loc si modificarea chimica coloidala, microbiologica a componentelor aluatului in campul de temperatura camerei de coacere.

Coacerea se realizeaza cu aport de energie termica in cuptoare de panificatie, pe vatra.

20. Ultima spoire cu apa.

Aceasta se face pentru inmuierea cojii.

21. Racire.

Racirea are loc in primele trei ore de la scoaterea din cuptor. Din punct de vedere al calitati painii si al celorlalte produse de patiserie, racirea este considerata ca proces de maturizare.

22. Verificarea produsului finit.

Verificarea produsului finit se refera la analizarea fiecarui produs in parte.

23. Depozitare.

Produsele finite sunt depozitate numai in spatii destinate acestui scop. Spatiu curat, uscat, igienizat si fara mirosuri straine. Corespunde conditiilor prevazute in reglementarile sanitare in viguare.

24. Livrare si transport.

Livrarea se efectueaza doar cu mijloace de transport special destinate acestui scop, autoriazate, dotate corespunzator, curate si igienizate, produsele fiind insotite de documentatia necesara.

In figura 2 este preztat schematic fluxul tehnologic la SC. PATI PAN-MARIANO.SRL

Fig .2.

Pentru o mai buna intelegere in fig.3 este prezentat in imagini o parte a fluxului tehnologic

Fig.3.

III.3. REGISTRELE SOCIETĂȚII S.C. PATIPAN MARIANO , SRL

Conform Legii, registrele obligatorii de contabilitate sunt:

– Registrul-jurnal (format A4, listare informatică, înregistrarea prin articole contabile, în mod cronologic a operațiunilor economice, cuprinde date privind operațiile economice înregistrate în contabilitate, privitoare la: felul, numărul și data documentului justificativ, sumele parțiale și totale, explicații, conturile corespondente debitoare și creditoare și suma aferentă operațiunii înregistrate);

– Registrul-inventar (format A4, înregistrare anuală și gruparea rezultatelor inventarierii patrimoniului, se întocmește la începutul exercițiului financiar, se completează pe baza inventarierii faptice a fiecărei poziții cuprinse în toate conturile din bilanț);

– Registrul Cartea mare (format A4, ținerea contabilității sintetice a operațiilor economice și financiare, se completează pe baza documentelor justificative, documentelor cumulative centralizatoare și notelor de contabilitate).

III.4 FORMA DE CONTABILITATE APLICATĂ LA SC. PATI PAN-MARIANO.SRL

Formele de contabilitate se deosebesc prin modul de prelucrare a datelor și prin structura registrelor folosite pentru înregistrarea cronologică și sistematică.

Firma SC.PATI-PAN MARIANO.SRL folosește forma de contabilitate pe jurnale.

Caracteristica esentială a formei de contabilitate pe jurnale este înregistrarea succesivă a informațiilor financiar contabile, mai întii cronologic în registrul-jurnal și apoi sistematic în registrul cartea mare , fară ca rulajele să fie dezvoltate pe conturi corespondente . În acest caz registrul cartea-mare, poate fi constituit din Fise de cont pentru operatii diverse.

În cadrul acestei forme de înregistrare se deschid fise de cont pentru operatii diverse pentru fiecare cont utilizat în care se preiau din registrul- jurnal, toate sumele cu care respectivul cont s-a debitat și s-a creditat, cu indicarea simbolului conturilor corespondente și stabilirea soldului dupa fiecare operatie reportată

Forma de contabilitate pe jurnale se poate practica în doua variante:

ș forma clasică sau cu jurnal unic : este recomandabilă pentru întreprinderile mici unde volumul operațiilor ce pot fi înregistrate zilnic este limitat. Aceasta formă utilizează într-o formă corelată următoarele registre de contabilitate: registru inventar, registru jurnal și registru cartea mare sub forma fiselor de cont pentru operații diverse

ș forma evoluată sau cu jurnale multiple: se caracterizează prin folosirea unui sistem de jurnale auxiliare, denumite și analitice, pentru fiecare tip de operații economico-financiare repetitive, cum ar fi: jurnalul operațiilor de casă și bancă, jurnalul decontărilor cu furnizorii, jurnalul operațiilor diverse, jurnalul vânzarilor și altor ieșiri.

Situatiile financiare anuale cuprind :

ș bilanț;

ș cont de profit și pierderi;

ș politici contabile și note explicative.

Bilanțul contabilitătii întocmit pe data 31.12.2013 se reflecta in anexa nr.1

Contul de profit si pierderi in anexa nr 2

Dubla înregistrare este un principiu, o conventie fundamentala, conform careia orice operatie economica se introduce in contabilitate prin afectarea simultana si cu aceeasi suma, a doua conturi, din care unul se debiteaza si altul se crediteaza. Dubla inregistrare face parte dintr-o tripleta – contul, dubla inregistrare si analiza contabila a operatiilor economice – care definesc functionarea sistemului de inregistrare contabila.

III.5 TIPURI DE IMOBILIZĂRI CORPORALE ÎNTÂLNITE LA SC. PATI PAN- MARIANO. SRL

Societatea SC.PATI-PAN MARIANO.SRL deține următoarele imobilizări:

Imobilizări corporale:

Cont 213 – Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații:

– Cont 2131 – Echipamente tehnice(mașini, utilaje și instalații de lucru):

Cuptor mini rotor

Rotunjitor conic

Malaxor cu spirală modelul E – IS

Camera de predospire

Instalații pentru stocare

– Cont 2133 – Mijloace de transport:

– autoturism;

Cont 214 – Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte imobilizări corporale:

calculator ;

imprimantă.

Cărucioare pentru pâine

Cărucioare pentru tăvi

Tavă pentru forme

III.6 OPERAȚIILE CONTABILE GENERATE DE EVIDENȚA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE LA SC.PATI-PAN MARIANO. SRL

► Intrarile imobilizărilor corporale:

Prin achiziție

La data de 31.08.2013 se achiziționează un teren în valoare de 35.695 lei, cu TVA 24 %.

1. Natura operației: se înregistrează achiziționarea terenului, conform anexei nr.1

2.Tipul de modificare: în activ cresc terenurile cu 35.695 lei

în pasiv cresc datoriile furnizori de imobilizări cu 35935lei

în activ crește TVA deductibil cu 85.66,8lei,

3.Conturile corespondente: 211 “ Terenuri”

404 “ Furnizori de imobilizări”

4426 “ TVA deductibil”

4.Regula de funcționare: 211, A, +, D

404, P, +, C

4426, A, +, D

5. Formula contabilă: % = 404 44501,8 lei

211 35.935 lei

4426 85.66,8 lei

Societatea SC.PATI PAN-MARINAO. SRL achizitionează un cuptor, în valoare de 51.799 lei. Perioada de amortizare este de 5 ani. După primii doi ani de folosință s-a hotărât că se va vinde mobilierul la prețul de vânzare de 25.000 lei. Conform anexei nr.1

I

1. Natura operației: se înregistrează achiziționarea cuptorului;

2.Tipul de modificare: în activ cresc mijloacele fixe (IT MT AP) cu 51.799 lei

în pasiv cresc furnizori de imobilizări cu 51.799 lei

Modificare de volum in sensul creșterii: A+x=P+x

3.Conturile corespondente: 213 “ IT MT AP”

404 “Furnizori de imobilizări”

4.Regula de funcționare: 213, A, +, D;

404, P, +, C.

5. Formula contabilă: 213 = 404 51.799 lei

II

1. Natura operației: se înregistrează amortizarea aferentă primului an;

2.Tipul de modificare: în CPP, (activ) cresc cheltuielile de exploatare privind amortizarea imobilizărilor cu 10359,8 lei

în pasiv cresc amortizările privind imobilizările corporale cu 10359,8 lei

Modificare mixtă

3.Conturile corespondente: 6811 “Cheltuielile de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”

281 “Amortizările privind imobilizările corporale”

4.Regula de funcționare: 6811, A, +, D;

281, P, +, C.

5. Formula contabilă: 6811 = 281 10359,8 lei

III

1. Natura operației: se înregistrează vânzarea propriu-zisă;

2.Tipul de modificare: în activ crește creanța debitori diverși cu 25.000 lei.

în CPP (pasiv) cresc veniturile privind activele cedate și alte

operațiuni de capital cu 25.000 lei.

Modificare mixtă.

3.Conturile corespondente: 461 “Creanța debitori diverși”

7583 “Veniturile privind activele cedate și alte

operațiuni de capital”

4.Regula de funcționare: 461, A, +, D;

7583, P, +, C.

5. Formula contabilă: 461 = 7583 25.000 lei.

IV

1. Natura operației: scăderea din gestiune a instalației amortizată parțial;

2.Tipul de modificare: în pasiv scade amortizarea privind imobilizările corporale cu 2071,96 lei

în CPP (activ) cresc cheltuielile cu activele cedate și alte operații de capital cu 49727,04 lei

în activ scade „IT MT AP ” cu 51.799 lei

Modificare mixtă.

3.Conturile corespondente: 281 „Amortizarea privind imobilizările corporale”

6583 „Cheltuielile cu activele cedate și alte operații de capital”

214 „IT MT AP”

4.Regula de funcționare: 281, P , – , D;

6583, A , +, D;

214, A , – ,C

5. Formula contabilă: % = 214 51.799 lei

281 2071,96 lei

6583 49727,04 lei

Prin procurare cu titlu gratuit

Societatea SC. primește prin donație o instalație tehnică în valoare de 51.799 lei.

1. Natura operației: se înregistrează primirea cu titlu gratuit a instalației tehnice. Conform anexei nr.1

2.Tipul de modificare: în activ cresc ITMTAP cu 51.799 lei

în pasiv cresc donațiile pentru investiții cu 51.799 lei

Modificare de volum în sensul creșterii: A+x=P+x

3.Conturile corespondente: 213 “ITMTAP”

4753 “Donațiile pentru investiții”

4.Regula de funcționare: 213, A, +, D

4753, P, +, C.

5. Formula contabilă: 213 = 4753 51.799 lei

Prin aport la capital

Acționarul Dobrescu Sebastian a adus ca aport la capitalul social o instalatie de stocare în valoare de 30.000. conform anexei nr.1.

1. N.O- se inregistreaza aportul actionarului

2. Tipul de modificare: in activ cresc ITMT cu 30.000 lei

In activ scad decontariile cu asociatii sau actionarii cu 50.000 lei

M.S in activul bilantului A+x-x=P

3. Conturi corespondente

214 „ Terenuri”

456 „ Decontari cu asociatii privind capitalul”

4. Regula de functionare

213 A + D

456 A – C

5. Formula contabila

213 „ITMT” = 456 „Decontări cu asociații privind capitalul „ 50.000 lei

Ieșirea imobilizărilor corporale

Prin vânzare:

Societatea SC.PATI-PAN-MARIANO. SRL vinde un mijloc de transport la prețul negociat de120.000 lei, TVA 24%, valoarea contabilă este 100.000 lei, iar amortizarea înregistrată până la data vânzării însumează 90.000 lei. Conform anexei nr.1

I

1. Natura operației: vânzarea instalației, conform facturii fiscale, la prețul negociat de 120.000 lei, TVA 24%.

2.Tipul de modificare: în activ cresc creanțele față de terți cu 148.800 lei

în CPP (pasiv) cresc veniturile din vanzarea activelor cu 120.000 lei

în pasiv crește TVA colectată cu 28.800 lei

3.Conturile corespondente: 461 „Debitori diverși”

7583 „Veniturile din vânzarea activelor și alte operații de capital”

4427 „TVA colectată”

4.Regula de funcționare: 461, A, +, D

7583, P, +, C

4427, P, +, C

5. Formula contabilă: 461 = % 148.800 lei

7583 120.000 lei

4427 28.000 lei

II

1. Natura operației: scoaterea din evidență a mijlocului de transport amortizat parțial.

2.Tipul de modificare: în CPP(activ) cresc cheltuielile de exploatare cu activele cedate cu 10.000 lei

în pasiv scade valoarea amortizării imobilizărilor corporale cu 90.000 lei

în activ scade valoarea imobilizărilor corporale cu 100.000 lei

3.Conturile corespondente: 6583 „ Cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital”

281 „ Amortizări privind imobilizările corporale”

2131 „ Echipamente tehnologice”

4.Regula de funcționare: 6583, A, +, D

281, P, -, D

2131, A, -, C

5. Formula contabilă: % = 2131 100.00 lei

6583 10.000 lei

281 90.000 lei

Prin acordarea unei donații

SC.PATI PAN-MARIANO.SRL doneaza o camera de predospire in valoare de 100.000 lei , conform anexei nr.1

Natura operatiei- acordarea unei donații

Tipul de modificare

In activ scad ITMT cu 100.000 lei

In CPP (A) cresc donatiile acordate cu 100.000 lei

Conturile corespondente

6582

213

Regula de functionare

6582 A + D

213 A – C

Formula contabila

6582=213 15.000

Prin distrugerea de calamități naturale:

În urma unei furtuni societății SC.PATI PAN-MARIANO.SRL i-au fost distruse o parte din construcți în valoare de 15.000 lei. Conform anexei nr.1

1. Natura operației: scoaterea din gestiune a construcțiilor distruse;

2.Tipul de modificare: în CPP activ cresc cheltuielile privind calamitățile și alte evenimente

extraordinare cu 15.000 lei;

în activ scad construcțiile cu 15.000 lei.

3.Conturile corespondente: 6587 „Cheltuielile privind calamitățile și alte evenimente

extraordinare”

212 „Construcții”

4.Regula de funcționare: 6587, A, +, D;

212, A, -, C.

5. Formula contabilă: 6587 = 212 15.000 lei

CONCLUZII

Ciclul investițional al întreprinderii este susținut în proporție mare de imobilizari corporale.

Aceasta își utilizează activele pentru a produce bunuri sau a presta servicii capabile să satisfacă dorințele sau necesitățile clienților în vederea obținerii de beneficii.

SC. PATI-PAN MARIANO.SRL are organizată contabilitatea imobilizărilor corporale conform legislației în vigoare.

Lucrarea este structurata pe trei capitole, începând cu notiuni generale,prezentând conceptii privind imobilizarile, clasificarea si concepte specifice imobilizarilor corporale

În primul capitol "Organizarea și conducerea contabilității a activelor imobilizate corporale" am încercat să prezint aspecte legate de imobilizarile corporale, privind organizarea contabilității în conformitate cu Standardele Internaționale de Contabilitate.

Ultima parte a lucrării prezintă reflectarea în contabilitate a principalelor operațiuni cu imobilizările corporale la societatea SC.PATI-PAN MARIANO.SRL, precum și o prezentarea generală a acesteia, obiectivul de activitate etc.

Dat fiind ca SC.PATI PAN-MARIANO.SRL se afla in insolventa pentru evitarea falimentului aceasta are nevoie urgent de un plan de reorganizare pentru a putea acoperi o parte din datorii.

O alta solutie ar fi atragerea de noi investitori capabili sa acopere pierderile.

De asemenea o solutie foarte buna ar fi extinderea obiectului de activitate prin apelarea la fonduri europene astfel incat cu ajutorul noului profit sa acopere pierderile.

Dupa parerea mea pricipalele moduri de crestere a profitabilitatii sunt:

Reducerea cheltuielilor

Realizarea aceluiasi volum de munca facut de un numar mai mic de angajati. Evaluarea intregului sistem de afeceri este o metoda eficienta  de a identifica cheltuielile redundant si pierderile. Aceasta evaluare se poate face prin desenarea tuturor proceselor din cadrul companiei, desemnand si persoanele responsabile pentru aceste procese.

Imbunatatirea activitatii de vanzari

Acest lucru se poate obtine prin cresterea numarului de produse/servicii pe care compania le ofera, sporirea campaniilor de marketing sau marirea echipei de vanzari.

Aceste masuri pot determina  la inceput  cresterea costurilor de achizitie a clientilor, dar pe termen lung vor duce la cresterea vanzarilor si a profitului

Cresterea preturilor

Daca se efectueaza o crestere de pret prea mare, clientii nu vor mai cumpara la fel ca inainte. Dar daca se aplica o crestere mica de pret, clientii nu vor sesiza acest lucru, iar cresterea vanzarilor va determina o marja de profit mai mare.

.

Cresterea valorii vanzarii medii

O modalitate de a creste vanzarile este aceea de a mari valoarea comenzilor medii. Acest lucru se poate obtine oferind produse/servicii adiacente produselor de baza vandute de companie.

Planificarea eficienta

Stabilirea obiectivelor, a responsabililor pentru acestea si a termenul de livrare, ajuta compania pentru monitorizarea modului de implementare a strategiei.

Revizuirea rezultatelor obtinute reprezinta o buna modalitate de a imbunatati procesele interne.

Identificarea produselor care nu genereaza profit

In mixul de produse sau servicii livrate se regasesc produse cu o marja mai ridicata de profit iar altele care genereaza pierdere companiei. Pentru identificarea produselor sau sucursalelor care genereaza pierdere este foarte important sa existe rapoarte de analiza de profitabilitate pe centre de cost.

Focus continuu

Focusul managementului in vederea cresterii profitabilitatii este foarte important. Chiar daca firma este orientata mai mult pe  fluxul de numerar, analiza profitabilitatii trebuie sa fie o prioritate.

BIBLIOGRAFIE

1. . BAZELE CONTABILITATII Mihaela Gadoiu, Claudia Burtescu Marian Taicu, Diana Brinza , Editura SITECH Anul 2010 Craiova 2. Burtescu C., Gâdoiu M., Țaicu M., Brânză D., Bazele contabilității, Editura Sitech, Craiova, 2010

3. Mariana Man, Bazele contabilitatii, ed. Scrisul romanesc,2006.

4. Ristea M. – Bazele contabilității, Editura Universitară, Pitești, 2008

5. Bazele contabilitatii -Dumiteu Matis. Editura ALMA MATER 2005 Cluj Napoca

6. Bengescu M. – Bazele contabilității întreprinderii moderne, editura Paralela 45, Pitești, 2010

7. Bazele contabilitatii Octavian Bojian, Editura ECONOMICA Anul 2003 Bucuresti

8. Bazele contabilitatii Marilena Zuca, Victor Munteanu, Alice-Emilia Tanta, Editura Luminalex Anul 2003 Bucuresti

WEBGRAFIE

1. http://www.scribd.com/doc/38014421/Amortizare

2. http://store.ectap.ro/articole/71.pdf

3. http://www.scribd.com/doc/26667175/14/DOCUMENTELE-JUSTIFICATIVE

4. http://www.cjarges.ro/oarja/obj.asp?id=14591

5. http://www.listafirme.ro/sc/197604_agropit_pitesti_sa.htm

6.http://www.scribd.com/doc/57136051/Studiu-Privind-Organizarea-Contabilitatii-Imobilizarilor-Corporale-La-SC-Fotoxpress-SRL

7. http://www.faracontabilitate.ro/utile/aplicatii-practice-privind-evaluarea-la-valoare-justa/

8.http://www.scritube.com/economie/contabilitate/CONTABILITATEA-IMOBILIZARILOR-4366158.php

9.http://contabilul.manager.ro/a/3989/monografie-contabila:-amortizarea-imobilizarilor-corporale.html

10. http://dizertatie.blogspot.com/2011/02/amortizarea-imobilizarilor-corporale.html