TOT CE URMEAZA TREBUIE PUS LA CADRUL NATURAL IN CARE [304433]

CAPITOLUL V

TOT CE URMEAZA TREBUIE PUS LA CADRUL NATURAL IN CARE

S-[anonimizat].5.

Pentru evaluarea impactului factorilor antropici asupra calitații apelor freatice din județul Gorj s-[anonimizat] (1961-1982) stației hidrogeologice de monitorizare a apelor subterane prin foraje hidrogeologice de mică adâncime (pentru ape freatice) și adâncime (pentru ape subterane de adâncime), [anonimizat] 60 [anonimizat] 16 statii hidrogeologice de ordinul I, care sunt prezentate în cele urmează. Dintre acestea un nr. de 23 foraje hidrogeologice au fost alese pentru caracterizarea corpului de apa subterană RO JI 05, iar pentru a se stabili starea de calitate a corpului de apa sunt monitorizate 12 foraje evidențiate în figura 1.

NU SPUI NIMIC CONCRET DESPRE CE AI FACUT TU!

TI-AM MAI SPUS CA AR TREBUI CEVA DE GENUL:

La nivelul judetului Gorj exista statii hidrogeologice de monitorizare a apelor subterane prin foraje de mică adâncime (pentru ape freatice) și adâncime (pentru ape subterane de adâncime), [anonimizat] 60 [anonimizat] 16 statii hidrogeologice de ordinul I…….

[anonimizat] 23 foraje hidrogeologice pentru caracterizarea corpului de apa subterană RO JI 05, iar pentru a se stabili starea de calitate a corpului de apa sunt monitorizate 12 foraje evidențiate în figura 1.

[anonimizat] 23 SAU 12 ????

Fig.1- Amplasarea forajelor hidrogeologice de monitorizare a Corpului de ape subterane ROJI05 în județul Gorj (original)

1.1.Apele freatice din terasele și lunca Jiului

1.1.1.Stația hidrogeologică de ordinul I Romanești

Fig.1-Amplasarea în zonă a forajelor F1, F2, F3, F4, F5, ale Stației hidrogeologice de ord. I Romanești și sectiunea hidrogeologică prin acestea(original)

Litologic, [anonimizat], [anonimizat] 2,5–12,0m (F1), 2,0–10,5m (F2) și 3,0–8,0m (F5).

1.1.2.Stația hidrogeologică de ordinul I Peșteana

Fig.2-Amplasarea în zonă a forajelor F1, F2,F3, F4, F5, F6 ale Stației hidrogeologice de ordinul I Peșteana și sectiunea hidrogeologică prin acestea(original)

Litologic, [anonimizat], [anonimizat] o [anonimizat] 10m. [anonimizat], [anonimizat] o [anonimizat]. 2-4m.

[anonimizat] 2,0-8,0m, mai coborât în terasele mai vechi.

1.1.3.Stația hidrogeologică de ordinul I Ceplea

Fig.3- Amplasarea în zonă a forajelor F1, F2, F3, F4, F5, F6 ale Stației hidrogeologice de ordinul I Ceplea și sectiunea hidrogeologică prin acestea(original)

Litologic, [anonimizat] 3,4m (F5 Ceplea) și 4,3m (F4 Ceplea). Grosimea stratului de pietrișuri cu bolovăniș este cuprinsă între 4,3m (F6 Ceplea) și 6,1m (F5 Ceplea).

Adâncimea nivelului hidrostatic al apelor freatice este funcție de apa din albia râului și variază între 4,6m (F4 Ceplea) și 1,6m (F6 Ceplea). Deoarece în forajul F4 Ceplea patul impermeabil al stratului freatic este prezent (marnă), apele freatice sunt în legătură hidraulică directă doar cu apele râului Jiu; în schimb în forajele F5 și F6 Ceplea stratul freatic are în bază nisipuri medii și grosiere ale acviferului de adâncime, care alimenteaza puternic stratul freatic ridicandu-i nivelul până în jurul valorii de 1,6m .

1.2. Apelor freatice din terasele și luncile Motrului și afluenților

1.2.1.Stația hidrogeologica de ordinul I Stroiești (Județul Mehedinți/Gorj)

3 foraje hidrogeologice dintre care 2 foraje se afla pe teritoriul județului Gorj.

Fig.4- Amplasarea în zonă a forajelor F1și F2 ale Stației hidrogeologice de ordinul I Stroiești și sectiunea hidrogeologică prin acestea(original)

Stratul acvifer din lunca Motrului este cantonat in pietrisuri si bolovanisuri al caror diametru maxim este de 10 cm si care au fost intalnite pe o grosime de 5,60-8,65 m. Nivelul hidrostatic se situeaza la adancimi de 3,5-5,5m în luncă și 12,0-15,5m în terase.

1.2.2.Stația hidrogeologică de ordinul I Broșteni-4 foraje hidrogeologice, dintre care 2 foraje se află pe teritoriul administrativ al județului Gorj.

Fig.5- Amplasarea în zonă a forajelor F1și F2 ale Stației hidrogeologice de ordinul I Broșteni și sectiunea hidrogeologică prin acestea (original)

Stratul acvifer din lunca Motrului este cantonat in pietrisuri si bolovanisuri al caror diametru maxim este de 10 cm si care au fost intalnite pe o grosime de 5,60-8,65m. Nivelul hidrostatic se situeaza la adancimi de 1,8-2,5m.

1.3. Apelor freatice din terasele și luncile Gilortului, Tismanei și afluenților

1.3.1.Stația hidrogeologică de ordinul I Vidin;

Fig.6- Amplasarea în zonă a forajelor F1, F2 și F3 ale Stației hidrogeologice de ordinul I Vidin și secțiunea hidrogeologică prin acestea(original)

Adâncimea nivelului hidrostatic al apelor freatice este în funcție de apa din albia Gilortului, precum și de prezența sau absența patului impermiabil. Valorile medii anuale ale nivelului hidrostatic sunt cuprinse între 5,0 și 9,0m, funcție de apropierea de râu și de fluctuațiile nivelurilor acestuia.

1.3.2.Stația hidrogeologică de ordinul I Bărbătești

Fig.7- Amplasarea în zonă a forajelor F1și F2 ale Stației hidrogeologice de ordinul I Bărbătești și secțiunea hidrogeologică prin acestea(original)

Stratul acvifer din lunca Gilortului este cantonat în pietrișuri și bolovănișuri al căror diametrul maxim este în jur de 20cm și care au fost întâlnite pe o grosime de 3,5-9,2m. Nivelul hidrostatic se situează la adancimi de 2,3-3,0m.

1.3.3.Stația hidrogeologică de ordinul I Turburea

Fig.8-Amplasarea forajelor F1, F2, F3, F4 ale Stației hidrogeologice de ordinul I Turburea și secțiunea hidrogeologică prin acestea(original)

1.3.4.Stația hidrogeologică de ordinul I Câlnic

Fig.9-Amplasarea forajelor F1, F2, F3, F4, F5 ale Stației hidrogeologice de ordinul I Câlnic și secțiunea hidrogeologică prin acestea(original)

Stratul acvifer din lunca Tismanei este cantonat în pietrișuri și nisipuri al căror diametru maxim este de 1,0cm și care au fost întâlnite pe o grosime de 2,5m. Nivelul hidrostatic se situează la adâncimi de 1,0-2,5m. Depozitele aluvionare ale teraselor acumuleaza deseori strate freatice, mai mult sau mai puțin importante în funcție de extensiunea podului terasei și grosimea stratului aluvionar permeabil (F1Câlnic), alteori fiind fără apă (F5 Câlnic).

1.4. Apelor freatice din terasele și luncile Jilțului și afluenților

1.4.1- Stația hidrogeologicaă de ordinul I Bălăcești

Fig.9-Amplasarea forajelor F1și F2 ale Stației hidrogeologice de ordinul I Bălăcești și secțiunea hidrogeologică prin acestea(original)

Stația hidrogeologică de ord. I Bălăcesti, jud. Gorj, care captează stratul acvifer din lunca Jiltului Mare, arată că acesta este cantonat in pietrișuri și bolovănișuri al căror diametru maxim este de 5,0cm și care au fost intâlnite pe o grosime de 2,2-5,3m. Nivelul hidrostatic se situează la adâncimi de 2,2-5,2.

1.5 . Apelor freatice din terasele și luncile Amaradiei Doljului și afluenților

1.5.1. Stația hidrogeologică de ordinul I Stoina

Fig.10-Amplasarea forajelor F1, F2 și F3 ale Stației hidrogeologice de ordinul I Stoina și secțiunea hidrogeologică prin acestea(original)

Stratul acvifer din terasele râului Amaradia (figura 10) este constituit din pietrișuri cu rar bolovăniș situate între adâncimile de 17,8-20,8m. Nivelul hidrostatic este situat la adâncimea de 15,3m.

1.5.2. Stația hidrogeologică de ordinul I Hurezani

Fig.11-Amplasarea forajelor F1 și F2 ale Stației hidrogeologice de ordinul I Stoina și secțiunea hidrogeologică prin acestea(original)

Stratul acvifer din lunca râului Amaradia (așa cum este reprezentat în figurile 10 și 11) este cantonat în pietrișuri și bolovanișuri al căror diametru maxim este de 10cm și care au fost întâlnite pe o grosime de 3,0-4,5m. Nivelul hidrostatic se situează la adâncimi de 2,7-3,4m. Debitele înregistrate sunt cuprinse între 6,3-6,8 l/s pentru denivelări de 4,6m, respectiv 2,5m; coeficienții de filtrație sunt cuprinși între 34,4m si 76,8m.

1.6.Apele freatice din terasele și lunca Cioianei

1.6.1.Stația hidrogeologică de ordinul I Rășina

Fig. 12-Amplasarea forajelor F1 și F2 ale Stației hidrogeologice de ordinul I Rășina și secțiunea hidrogeologică prin acestea(original)

Stratul acvifer din lunca Cioianei este cantonat în pietrișuri și nisipuri care au fost întâlnite pe o grosime de 3,5-9,2m. Nivelul hidrostatic se situează la adâncimi de 2,3-3,0m.

1. 7. Apelor freatice din Depresiunea Tismana-Celei

1.7.1.Stația hidrogeologică de ordinul I Tismana

Fig.13-Amplasarea forajelor F1, F2, F3, F4 și F5 ale Stației hidrogeologice de ordinul I Tismana și secțiunea hidrogeologică prin acestea(original)

Stratul acvifer din lunca Tismanei este cantonat în pietrișuri și nisipuri al căror diametru maxim este de 1,0 cm si care au fost intalnite pe o grosime de 2,5m. Nivelul hidrostatic se situează la adâncimi de 1,0-2,5m. Direcția de curgere a apelor freatice…

1.8.Apele freatice din Depresiunea intracolinară Ciuperceni-Târgu Jiu-Câmpu Mare

1.8.1.Stația hidrogeologica de ordinul I Telești-Tămășești

Fig.14-Amplasarea forajelor F1, F2, F3, F4, F5 și F6 ale Stației hidrogeologice de ordinul I Telești-Tămășești și secțiunea hidrogeologică prin acestea(original)

Orizontul acvifer de adâncime se găsește cantonat în nisipurile pliocene din subsolul perimetrului. Nivelul hidrostatic al apelor freatice se situează la adâncimi de 1,5-6,5m, mai mari în zona din apropierea dealurilor.

1.8.2.Stația hidrogeologică de ordinul I Scoarța

Fig.15-Amplasarea forajelor F1, F2, F3 ale Stației hidrogeologice de ordinul I Scoarța-Albeni și secțiunea hidrogeologică prin acestea(original)

Stratul acvifer din lunca râului Blahnița este cantonat în bolovănișuri, pietrișuri si nisipuri al căror diametrul maxim depașește uneori 20cm și care au fost întâlnite pe o grosime de 3,5-9,0m. Nivelul hidrostatic se situează la adâncimi de 3,0-5,5m.

CE URMEAZA MAI JOS AR FI MAI POTRIVIT SA PUI LA REZULTATE OBTINUTE

Distribuția forajelor pe suprafața corpului de ape freatice respectă prevederile Rețelei naționale de ape freatice, existând o acoperire uniformă a suprafeței acestuia, astfel încât programele de monitorizare aplicate fiecărui foraj, să furnizeze informații cât mai relevante despre starea calitativă și cantitativă a acestui corp de apă. Totuși, forma dendritică a corpului de ape subterane, în care trunchiul este reprezentat de lunca și terasele Jiului, iar ramurile sunt reprezentate de luncile și terasele afluenților, face ca sectoare din corpul de ape subterane, chiar dacă par la distanțe mici să aibă caracteristici fizico-chimice diferite. Ne referim în special la indicatorii de calitate mangan, sulfați, calciu și magneziu, oxigen dizolvat, care sunt dependenți de litologia acviferului și mai puțin la compușii azotului dependenți de activitațile antropice. Această situație ne determină să credem că este necesară o sectorizare a corpului de ape subterane ROJI05, astfel încât sectoare din județul Gorj cu stare bună a corpului de ape subterane să fie separate cu sectoare din județul Dolj cu stare la risc a corpului de ape subterane ROJI05.

Sectorizarea corpului de ape freatice ROJI05 are în vedere caracteristicile hidromorfologice ale sectoarelor de lunci și terase ale râurilor, coroborate cu caracteristicile fizico-chimice ale apelor freatice din ele. Spre deosebire de apele de suprafață din albiile cursurilor de apă Jiu și afluenții săi, care curg cu viteze mult mai mari decât apele freatice din corpul de ape subterane, procesele fizico-chimice care au loc în stratele acvifere sunt diferite decât cele din albiile râurilor. În râuri, apele de suprafață supuse fenomenului de autoepurare sunt influențate în principal de lumină, temperatura aerului și a apei, oxigenarea apei, activitatea micro și macro organismelor, pe când în stratele freatice apele subterane sunt influențate în principal de litologia rocii magazin în care e cantonat stratul acvifer, de viteza redusă de deplasare a apei subterane, care facilitează menținerea unui contact mai îndelungat între apa subterana și rocă, de gradul de aciditate al apei (pH-ul) care determină agresivitatea apei freatice față de roca magazin, și de cantitatea de oxigen dizolvat din apele subterane, mai ales când e vorba de compușii azotului din apele freatice.

Pentru stabilirea valorilor de prag ai compușilor azotului s-a folosit metodologia olandeză de calcul, astfel încât s-a ajuns ca indicatorul de calitate a apei NH4+ să aibă pentru corpul de ape freatice ROJI05 valoarea de prag 4,4mg/l, ceea ce este eronat. NU DA CU PIATRA, IN CERCETAREA STIINTIFICA DOAR SE POATE RECOMANDA ALTCEVA, PE BAZA UNOR REZULTATE CLARE OBTINUTE, REPRODUCTIBILE– ceea ce nu prea am gasit in lucrarea ta………………..

Mai bine poti sa faci referire la Planul de monitorizare calitate ape subterane din Romania, unde am citit eu despre stabilirea acestor praguri pe fiecare bazin hidrografic si modul de calcul prin compararea lor cu valorile fondului natural !!!!!!!!! N-AM VAZUT NIMIC DESPRE ACEST ASPECT IN LUCRAREA TA !!!!!!!!!!!!!!!!

În Olanda această metoda este bună, deoarece în stratele freatice mediul este reducător (de aceea Olanda este si denumită peatland = țara turbei), iar ionul NH4+ nu se oxidează la NO2- (formă instabilă) și NO3- (formă stabilă care se acumulează în apa freatică); în România mediul freatic este oxidant, astfel încât procesul de oxidare are loc rapid și nu veți găsi valori mari ale ionului NH4+ decât acolo unde este o poluare antropică în curs de desfășurare sau recentă, fondul natural al apelor freatice având valori sub CMA de 0,5mg/l conform Legii Apei potabile nr. 459/2002 cu modificările și completările ulterioare.

CONCLUZIE În acest context, considerăm că trebuie revizuită delimitarea corpului de ape freatice din luncile și terasele Jiului și afluentilor ROJI05, și, mai ales, trebuie realizată divizarea lui pe sectoare de luncă și terase ale Jiului, și pe lunci ale principalilor afluenți ai Jiului, care au caracteristici fizico-chimice diferite. Aceste considerente ne determină să împarțim corpul de ape freatic din luncile și terasele Jiului și afluenților, în județul Gorj, în mai multe sectoare de corp de ape subterane freatice, ținând seama de amplasarea acestora și de secțiunea hidrogeologică efectuată și anume:

-Sectorul apelor freatice din terasele și lunca Jiului;

-Sectorul apelor freatice din terasele și luncile Motrului și afluenților:

-Sectorul apelor freatice din terasele și luncile Gilortului, Tismanei și afluenților;

-Sectorul apelor freatice din terasele și luncile Jilțului și afluenților;

-Sectorul apelor freatice din terasele și luncile Amaradiei Doljului și afluenților;

-Sectorul apelor freatice din terasele și luncile Cioianei și afluenților;

-Sectorul apelor freatice din Depresiunea Tismana-Celei;

-Sectorul apelor freatice din Depresiunea intracolinară Ciuperceni-Târgu Jiu-Câmpu Mare.