CURSURI POSTUNIVERSITARE DE CONVERSIE PROFESIONALĂ [304409]
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
CURSURI POSTUNIVERSITARE DE CONVERSIE PROFESIONALĂ
Specializarea: [anonimizat].Univ.Emerit Dr. STELIANA TOMA
Conf.Univ.Dr.Ing.[anonimizat].1 CASTELU
BUCUREȘTI
2020
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
CURSURI POSTUNIVERSITARE DE CONVERSIE PROFESIONALĂ
Specializarea: EDUCAȚIE TEHNOLOGICĂ
TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A [anonimizat].Univ.Emerit Dr. STELIANA TOMA
Conf.Univ.Dr.Ing.[anonimizat].1 CASTELU
BUCUREȘTI
2020
CUPRINS
Cuprins…………………………………………………………………………………
Rezumat………………………………………………………………………………
Summary……………………………………………………………………………
Întroducere…………………………………………………………………………………………………………
Capitolul 1 : MONOGRAFIA LOCALITĂȚII CASTELU
1.1.Prezentare generală……………………………………………………………………………………………..
1.1.1 Demografie……………………………………………………………………………………………….
1.1.2 Relieful în județul Constanța……………………………………………………………………………
1.1.3 Faună și floră în județul Constanța……………………………………………………
1.2 Comuna Castelu……………………………………………………………………………………………….
1.2.1 Economia comunei Castelu………………………………………………………………………………
1.2.2 Cultură, artă și obiective turistice în comuna Castelu……………………………………………..
1.2.3 Învățământ………………………………………………………………………………………………………..
Capitolul 2: TEHNOLOGII DE PRELUCRAREA A MOBILIERULUI DIN LEMN
2.1 Definiții și clasificări ale materiilor prime folosite la fabricarea produselor din lemn
2.1.1 Definiția lemnului………………………………………………………………….
2.1.2 Destinația lemnului…………………………………………………………………
2.1.3 Speciile de lemn……………………………………………………………………….
2.1.4 Conținutul de apă………………………………………………………………………
2.2. Proprietăți ale lemnului………………………………………………………………
2.2.1. Proprietățile mecanice ale lemnului…………………………………………………
2.2.2. Proprietățile fizice ale lemnului………………………………………………………
2.3. Sortimente de cherestea………………………………………………………………
2.3.1 Definiții , elemente geometrice………………………………………………………
2.3.2.Clasificare,identificare…………………………………………………………………
2.4. Semifabricate superioare………………………………………………………………
2.4.1 Furnirele………………………………………………………………………………
2.4.2.Placajul…………………………………………………………………………………
2.4.3. Panelul…………………………………………………………………………………
2.4.4.Produse mulate din lemn………………………………………………………………
2.4.5. Plăci celulare…………………………………………………………………………
2.4.6.Produse aglomerate……………………………………………………………………
2.5.Domenii de utilizare a materiilor prime din industria lemnului……………………
2.6.Utilizarea materiilor prime la realizarea unui produs finit…………………………
2.7. Hala de fabricație cherestea…………………………………………………………
2.7.1 . Generalități……………………………………………………………………………
2.7.2. Utilajele de bază la debitarea cherestelei……………………………………………
2.7.2.1 Gaterele verticale……………………………………………………………………
2.7.2.2.Gaterele orizontale…………………………………………………………………
2.7.2.3.Ferăstraiele panglică de debitat………………………………………………………
2.7.2.4. Ferăstraiele circulare de debitat……………………………………………………
2.8. Mașini unelte utilizate la prelucrarea cherestelei brute……………………………
2.8.1. Ferăstraiele circulare…………………………………………………………………
2.8.2. Ferăstraiele panglică pentru spintecat………………………………………………
2.9. Procedee de debitare a buștenilor în produse ale industriei cherestelei……………
2.9.1 . Debitarea buștenilor cu gaterul vertical………………………………………………
2.9.2. Debitarea buștenilor cu ferăstraie panglică…………………………………………
2.9.3. Debitarea în semifabricate și în bulzi a buștenilor……………………………………
2.10. Defecte ale pieselor de cherestea……………………………………………………
2.11. Randamente cantitative și calitative la debitarea cherestelei………………………
2.12. Instalații pentru transport , stocare și transfer utilizate în hala de fabricație…………………………………………………………………………..
2.13. Depozitul de cherestea………………………………………………………………
2.13.1 Definiția depozitului de cherestea……………………………………………………
2.13.2 Sortarea și inventarierea cherestelei…………………………………………………
2.13.3. Utilaje și instalații folosite la protecția cherestelei…………………………………
2.13.4. Aburirea cherestelei…………………………………………………………………
2.13.5.Instalații utilizate la uscarea artificială a cherestelei…………………………………
2.13.6. Uscarea naturală a pieselor de cherestea……………………………………………
2.13.7. Utilaje pentru transportul și manipularea cherestelei………………………………
2.14. Norme de tehnică a securității muncii………………………………………………
2.14.1. Responsabilități ale angajatorului……………………………………………………
2.14.2. Responsabilitățile angajatului………………………………………………………
2.14.3. Echipament individual de protecție…………………………………………………
2.14.4. Măsuri de prevenire a incendiilor……………………………………………………
2.15. STUDIU DE CAZ – ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 CASTELU ,,TEHNOLOGIA DE EXECUȚIE A SCAUNULUI – PIESĂ DE MOBILIER ȘCOLAR’’
Capitolul 3: ASPECTE METODICE PRIVIND REALIZAREA TEMEI,, TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A MOBILIERULUI DIN LEMN’’ ÎN ORELE DE EDUCAȚIE TEHNOLOGICĂ
3.1. Structurarea conținutului disciplinei Educație tehnologică……………………………….
3.2. Proiectarea activității didactice ………………………………………………………………..
3.2.1 Proiect de lecție privind gestionarea bugetului individual de timp…………………………….
3.2.2 Proiect de lecție privind organizarea unei excursii………………………………………………..
3.2.3 Proiect de lecție privind organizarea unui plan de afaceri…………………………………………..
GLOSAR DE TERMENI…………………………………………………………..
CONCLUZII ȘI APORT PERSONAL
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………………
ANEXE………………………………………………………………………………….
REZUMATUL LUCRĂRII
În această lucrare de disertație se abordează tehnologiile de prelucrare a mobilierului din lemn, studiind aceste tehnologii din punct de vedere considerate relevante.
Alegerea acestei teme a fost motivată de un fenomen relativ nou,respectiv de introducerea tehnologiilor moderne de prelucrarea a lemnului în toate activitățile umane și, implicit lucrarea propunându-și să studieze în ce măsură aceste tehnologii ar putea avea un impact pozitiv asupra activității economice, prin optimizarea metodelor folosite, cu ajutorul diferitelor utilaje de bază si utilajelor auxiliare.
Scopul lucrării a fost acela de a identifica gradul de pricepere al elevilor pentru obținerea mobilierului școlar, precum și de a afla opinia și atizudinea acestora față de păstrarea și întreținerea bunurilor materiale ale școlii.
Ipoteza de lucru de la care s-a pornit era aceea că într-o clasă există multe obiecte confecționate din lemn și că acestea ar putea aduce un plus de eficiență în procesul de învățare , ducând la rezultate comparabile cu cele ale învățării tradiționale.
Într-un prim capitol este prezentetă monografia localității Castelu ,economia comunei , cultura, arta și obiectivele turistice dar și școala gimnazială din localiate.
Un alt capitol intitulat ,,Tehnologii de prelucrare a mobilierului din lemn”,s-a referit la definitii,destinația,speciile și conținutul de apă al lemnului. Au fost prezentate proprietățile lemnului dar ți sortimentele de cherestea cu definiții,elemente geometrice ,clasificare și identificare.Semifabricatele superioareau fost descries în această lucrare.Mașinile și instalațiile pentru prelucrare dar și pentru transport, stocare și transfer utilizate în hala de fabricațieau fost descrise.Acest capitol a fost încheiat cu un subcapitol care a prezentat normele de tehnică a securității muncii dar și legislația in vigoare.
Aici, în acest capitol a fost prezentat studiul de caz intitulat ,,Tehnologia de execuțiea scaunului-piesă de mobilier școlar
Un capitol special a prezentat aspecte metodice privind predarea disciplinei de Educație Tehnologică,abordând conceptele de metodă, metodică și didactica predării acestei discipline.
Proiectarea activității didactice este prezentată prin proiectele de lecție pe diferite teme de gestionare a bugetului individual de timp, excursie școlară dar și prezentarea unui plan de afaceri.
Ultimul capitol a prezentat concluziile și propunerile lucrării de disertație.
În această lucrare de disertație se urmărește eficiența mobilierului școlar folosit în școală de către elevi. Pentru acest lucru elevii vor fi capabili să-și aleagă traseul educațional pentru stabilirea calificării profesionale la sfărșit de ciclu școlar.
AVANT – PROPOS
Cettemémoire de dissertation se rapporte aux technologies de production des meubles en bois, en étudiantces technologies du point de vue de leur importance.
Le choix duthème a étéinfluencé par unphénomèned’actualité, c’est-à-dire l’introduction des technologies modernes du travail en bois danstous les secteursd’activité des gens et, l’étude de l’impactpositif de ces technologies en ce qui concerne les activitéséconomiques, par l’optimisation des méthodesutilisées, à l’aidedes machineries de base et auxiliaires.
Le but de cettemémoire a étéceluid’identifier le degré de compréhension des étudiants pour l’obtention des meublesscolaires, maisaussid’identifierleur opinion etleur attitude face à l’entretien des biensmatériels de l’école.
L’hypothèse de départestcelleconformément à laquelledansunesalle de classeil y a beaucoup d’objets en bois qui pourraientapporter un plus d’éficacité au procèsd’apprentissage, conduisant à des résultatscomparables à ceux de l’apprentissagetraditionel.
Dans le premier chapitre on présente la monographie de la localitéCastelu, son économie, sa culture, l’art et les objectifstouristiques, maisaussil’école de la mêmelocalité.
Un autrechapitre, intitulé“ Les technologies de production des meubles en bois ” a fait référenceaux définitions, à la destination, aux types et au contenud’eau du bois. On a présenté les propriétésdu bois, maisaussi les types de charpente, avec définitions, des élémentsgéométriques, classification et identification. Les semi-produitssupérieursontaussiétédécritsdanscettemémoire. Les machineries et les installations de production, de transport, de stockage et de transfert, utiliséesdans le dépôt de fabrication ontétédécrites. Cechapitreconclut avec unsouschapitre qui présente les normes de la sécurité au travail et les lois en force.
Ici, danscechapitre, on a présentél’étude de casintitulé“ Latechnologie de production de la chaise – pièce de meublescolaire ”.
Unchapitrespécial a présenté les aspects méthodiques en ce qui concernel’enseignement de l’Éducationtechnologique, se rapportant aux concepts de méthode, méthodique, et didactique de cette discipline.
ÎNTRODUCERE
Lemnul poate fi considerat primul material de construcție.Din preistorie și până astăzi acest material a fost utilizat constant, în cele mai variate moduri, în alcătuiri constructive cu sau fără rol structural.
Acest fapt se datorează atât răspândirii lemnului, sub forma unor specii diverse, în toată lumea , cât și lucrabilității sale, greutății reduse,și bunelor sale caracteristicimecanice.
România este o țară bogată în păduri.
” Trecutul istoric atât de bogat al provinciei noastre cu toate neprețuitele lui vestigii; așezările ei între cursul inferior al Dunării și Marea Neagră, cu tot interesul ce înfățișează pentru dezvoltarea noastră economică și pentru stăpânirea gurilor marelui fluviu; pământul ei chiar de o deosebită alcătuire, cu faună și flora lui deosebită; în sfârșit, varietatea de origină a locuitorilor ei, cu credințele, obiceiurile, portul, năzuințele și manifestările lor intelectuale oferă într-adevăr cercetătorilor, în toate direcțiunile – istoricului și arheologului, geografului și geologului, economistului și sociologului, omului politic și literatului, câmp vast de rodnică activitate și material prețios de studiu.” scria Ioan N.Roman în revista Arhiva Dobrogei.
Motivația alegerii subiectului pentru această disertație este una foarte profundă și anume:satisfacerea dorinței de a îmbina tehnologia cu diverse domenii profesionale de activitate.Din acest motiv lucrarea mea a fost clar împărțită în parte teoretică și studiu de caz bazat pe investigații din clasa de elevi și din practică.
În prima parte sunt prezentate elemente teoretice de calitate, iar în a doua parte este prezentat studiul de caz la Școala Gimnazială Nr.1 Castelu.
În prezenta lucrare, în primul capitol intitulat,, Monografia localității Castelu “– am prezentat date generale referitoare la: istoria Dobrogei, relief, climă, floră și faună, demografie, dar și prezentarea generală a comunei Castelu , cu unele obiective mai puțin cunoscute, economie, cultură și învățământ, cu școala și grădinița din localitate .
În capitolul doi intitulat ,,Tehnologii de prelucrare a mobilierului din lemn” am vorbit despre lemn, deoarece consider ca fiind necesar să se cunoască modul în care se transformă lemnul din lemn brut în diferite materiale semifabricate folosite în diferite domenii.
În prima parte a lucrării sunt prezentate elemente teoretice despre lemn, iar la partea a doua este prezentat studiul de caz efectuat în unitatea de învățământ prezentată mai sus-Școala Gimnazială Nr.1 Castelu.
Studiu de caz – ,,Tehnologia de execuție a scaunului- piesă de mobilier școlar”, este ales de mine deoarece stăm foarte mult timp la școală cât și acasă în fața calculatoarelor.Trebuie să înțelegem mai întâi să definim ce înseamnă comod, cum sunt gândite a fi confecționate, astfel să nu ne afecteze sănătatea.
Lucrarea de disertație , cu titlul ,,TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A MOBILIERULUI DIN LEMN’’cu studiul de caz la Școala Gimnazială Nr.1 Castelu își propune să investigheze creșterea calității procesului educațional prin introducerea în învățământul gimnazial al aplicațiilor practice.
Lucrarea încearcă să prezinte impactul formativ, creșterea calității procesului educațional printr-un studiu de caz la Școala Gimnazială Nr.1 Castelu,localitatea Castelu, județul Constanța.
Capitolul trei este dedicat activității didactice realizate la clasă dar și în timpul liber.
In încheiere , concluziile –merită toată atenția tuturor, tinerii din ziua de azi care la tot pasul sunt înconjurați de o mulțime de produse confecționate din lemn.Așadar , produsele din lemn fac parte din viața noastă ,sunt extrem de variate și cu utilizări dintre cele mai diferite.
În concluzie se poate afirma că această lucrare a sesizat noi metode de tehnologizare a materialului lemnos.
Deci în această lucrare s- a observat obținerea materiei prime, din pădure până la fabrică , ieșirea din fabrică și distribuirea la destinație.
CAPITOLUL 1
MONOGRAFIA LOCALITĂȚII CASTELU
1.1 PREZENTARE GENERALĂ
” Așezată între Dunărea inferioară și Marea Neagră, într-o regiune care a oferit omului dintotdeauna cele mai prielnice posibilități de trăi, Dobrogea constituie o parte integrantă și unitară a vetrei carpato-dunăreano-pontice, în care istoria a pulsat cu deosebită vigoare din timpuri imemoriale. Cercetările arheologice și speologice efectuate în ultimele decenii pe terasele apelor, în peșteri sau pe văile mai bine adăpostite, au permis constatări de un mare interes privind începuturile activității omenești.’’(Istoria Dobrogei,Adrian Rădulescu,Ion Bitoleanu,pag.13)
Dacă spunem Dobrogea, ne poartă gândul la mare, peisaje de o frumusețe rară, la Delta Dunării care este cunoscută pentru o varietate mare de plante și păsări, dar găsim și legende, balade, basme sau colinde populare. Una din aceste legende spune că o frumoasă și vitează prințesă (numită Sora Soarelui), avea un palat mare la malul mării. „De zici Dobrogea/Zici pe dată și Marea/Căci de Dunăre e-ncinsă/Și de Mare e cuprinsă’’(Analele Dobrogei 1930-1931,serie veche;G.Dem Teodorescu-Poezii populare,BUCUREȘTI,1885)
În acea perioadă mulți doreau să distrugă cetatea fetei, dar alții doreau să o ia de nevastă. Printre cei din urmă se află și Gheorghe, care aflase de frumusețea Sorei Soarelui. Când ajunge la cetate Gheorghe aceasta era atacată pe uscat dar și pe mare. Frumoasa prințesă aflând de sosirea sa, îi trimite solie cu propunerea de căsătorie. „Nu strica, Gheorghe, cetatea/Că la vremi de neputință/Ne va fi de trebuință/Vino-n poartă boierește/Și descalecă domnește/Să fii domn cetății mele/Și eu doamnă, dumitale’’(Analele Dobrogei 1930-1931,serie veche;G.Dem Teodorescu-Poezii populare,BUCUREȘTI,1885)
Bineînțeles că Gheorghe acceptă propunerea și împreună cu oștirea reușește să îi pună pe fugă pe atacatori. Sora Soarelui se căsătorește cu viteazul Gheorghe și rămân să stăpânească cetatea de la Malul Mării până la adânci bătrâneți.
Dobrogea cunoscută în antichitate ca Sciția Mică, cuprinde județele Constanța și Tulcea și este limitată de cursul inferior al Dunării care înconjoară la vest Podișul Dobrogei de Sud, la nod-vest Podișul Casimcea și Munți Măcin, la nord-est Brațul Chilia, la est Marea Neagră și are o suprafață de 15.570 kmp. În această zonă întâlnim râuri puține și cu debite scăzute (unele seacă vara) care se varsă în Marea Neagră. Această zonă este cunoscută pentru lagunele (văi inundate) sărate Sinoe, Techirghiol; dulci Babadag, Razim, Tașaul, Agigea, Tatlageac.
În cea mai mare parte a Dobrogei întâlnim temperaturi medii de 10ș – 11șC, precipitații scăzute, bate Crivățul, geros iarna și uscat vara. În zona litorală climatul este mai moderat, cu brize diurne și insolație puternică. În nordul Dobrogei la altitudini de 300 m este un climat cu temperaturi mai scăzute 9ș-10ș C și precipitații mai bogate.
Demografie
În urma cercetărilor arheologice sa constatat că Dobrogea a fost locuită din cele mai vechi timpuri. A cest teritoriu a fost colonizat încă din sec. VI- IV î. Hr. de greci, apoi de perș, în anul 46 de români, turci (Imperiul Otoman).
În 1900 harta etnică a Dobrogei arăta așa
Fig.1.1 Harta etnică a Dobrogei
Sursa foto:M. D. Ionescu, Dobrogea în pragul veacului al XX-lea, Buc., 1904
Constanța este reședința județului cu același nume, din partea de sud-est a României, care se învecinează la nord cu județul Tulcea, la est cu Marea Neagră, la sud cu Bulgaria și la vest cu fluviul Dunărea. Suprafața județului Constanța este de 7 071 km 2 și ocupă locul 8 între județele României. Din punct de vedere teritorial administrativ este împărțită în 3 municipii, 9 orașe, 57 comune.
Fig.1.2 Harta Județului Constanța
1.1Date recensământ 2011 Direcția de Statistică Constanța
Conform informațiilor publicate de Direcția Județeană de Statistică Constanța la data de 1 iulie 2017, datele statistice referitoare la populația cu domiciliul în județ sunt următoarele:
Total persoane =768.170, din care: 395159 femei și 373.011barbati
Densitate = 108,6 locuitori pe kmp.
Populație urbană = 532.864
Populație rurală = 235.306
1.2 Date statistice a populației în funcție de etnie
1.1.2 Relieful în județul Constanța
Litoralul românesc este cunoscut pentru unele dintre cele mai spectaculoase peisaje din țara noastră, de o frumusețe aparte, cu o lungime totală de 245 de kilometri.
Relieful în județul Constanța este în mare parte de podiș cu altitudine mică, sub 200 m, doar în nordul județului altitudinea pe alocuri atinge și 250 m. Podișul Casimcea se află partea de nord a județului, iar în partea de sud se întinde Podișul Dobrogei de Sud care seamănă cu o câmpie înaltă și are un aspect calcaros.
La nord litoralul Mării Negre este alcătuit din cordoane de nisip care separă lacurile de mare, iar în partea sudică găsim o faleză abruptă alcătuită din calcare și loess cu înălțimi de 15-30 m. O trăsătură aparte a județului este prezența lacurilor naturale și de luncă, precum și a lagunelor (Oltina, Sinoe, Tașaul, Techirghiol, Mangalia).
Fig.1.3 Litoralul Românesc
Sursa foto:Litoralul Românesc între Tuzla și Costinești-10 feb.2013
În județul Constanța regimul climatic este temperat continental și este influențat de poziția sa geografică dintre Dunăre și Marea Neagră. Valorile temperaturilor medii anuale variază între 100C în nordul și centrul județului și peste 110C în sud. Variațiile temperaturilor multianuale nu depășesc 40C.Precipitațiile anuale variază între 400 litri/m2și 500 litri/m2, zona cea mai săracă în precipitații.
1.1.3 Fauna și flora din județul Constanța
În județul Constanța s-au dezvoltat specii de plante care s-au adaptat condițiilor climatice de umiditate redusă, caracteristice vegetației de stepă și celei de nisipuri (de-a lungul litoralului Mării Negre).Specificul faunei este determinat de condițiile naturale ale județului – în zona litoralului întâlnindu-se diferite specii de reptile și mai multe specii de pescăruși. Printre animalele care trăiesc pe teritoriul județului se numără iepurii, dihorii, lupii, vulpile etc.
În județul Constanța găsim peste 10 rezervații naturale dintre care.
Masivul geologic Cheia (rezervație mixtă geologică și botanică) – pe malul stâng al Văii Casimcea. Rezervația are o suprafața de 285 ha și are circa 565 specii rare de
floră
Fig.1.5 Cheia
https://turism.bzi.ro/masivul-geologic-cheia-21389
Rezervația Fântânița Murfatlar – Rezervația este în pădurea Murfatlar și are o suprafața de 19,70 ha. Și găsim specii rare cum ar fi: usturoiul, inul dobrogean, colilia, spinul de Murfatlar, zambilă, precum și specii cu areal exclusiv dobrogean: cimbrul, migdalul pitic, bujorul de stepă, ricinul, etc., tot aici trăiește broasca țestoasă dobrogeană.
Fig.1.6 Bujorii de la Murfatlar
http://www.murfatlarorasul.ro/atractie/rezerva-ia-naturala-fantana
Dunele litorale de la Agigea – Rezervația se află în comună Agigea, la o distanță de 50 m de litoralul Mării Negre. Suprafață este de circa 25 ha, și găsim cam 120 de specii de plante ocrotite, printre care se numără varza de nisip, troscotul de nisip, pelinul de nisip, rogozul de nisip, lucernă, castravetele de nisip și volbură de nisip etc.
Fig.1.7 Agigea
https://www.google.fi/search?9Dunele+litorale+de+la+Agigea&tbm
În județul Constanța se găsesc 12 peșteri și grote: peștera Sfântul Andrei, Ioan Cassian, Lui Adam, La Movile, Limanu, Gura Dobrogei, Adăpostul Rândunelelor, Babei, Ghilingic, Mireasa, Cariera Noua, Canaraua Hârșovei. Dintre aceste, doar 2 sunt amenajate în ansambluri monahale mănăstirești și incluse în circuitul turistic organizat, restul sunt neamenajate, neconservate sau în stadiu de degradare. Peștera Limanu este declarat rezervație speologic din anul 1959.
1.2 Comuna Castelu
Istoria întregii regiuni a Dobrogei, cu geografia, etnografia și toponimia dobrogeană este în multe privințe, istoria fiecărei localități.Povestea comunei Castelu este strâns legată de povestea Dobrogei, care vreme de sute de ani s-a aflat sub stăpânire otomană.
Localitatea Castelu este cunoscută încă înainte de anul 1850, la acea dată numindu-se BARLAC(sau BORLAC). În anul 1853 au venit circa 30 de familii tătărăști din peninsula Crimeia care s-au așezat la vest de actuala localitate, iar de atunci numele localității este CHIOSE-TEL(Spin ?) iar apoi CHIOSTEL. În jurul anului 1885, atrași de locurile acestea care se pretau foarte bine la creșterea oilor, au venit 10 familii de ardeleni și mocani, care in momentul sosirii și stabilirii în satul Chiostel, au fost împroprietărite cu suprafața de .
Atrași de condițiile propice vietii, pășuni, teren arabil, au mai venit și alte familii, majoritatea din Muntenia.
Începand din anul 1885 până în anul 1911 localitatea Chiostel a aparținut de comuna ALCAPI (Poarta Albă), după care devine comuna având în subordinea sa, satele Caratai(Nisipari) și Docuzol(Cuza Vodă).
După anul 1990 – în contextul dezvoltării și ameliorării cadrului legislativ, apare necesitatea reînființării comunei Cuza – Vodă, pentru eficientizarea administrării teritoriului în beneficiul populației.
Între anii 2002-2003 se alcătuiesc documentele de fundamentare a propunerii, se organizează referendumul populației satului, iar prin Legea 84/2004 (publicată în Monitorul Oficial nr. 310/07.04.2004) este aprobată reînființarea comunei Cuza – Vodă, desprinzandu-se de comuna Castelu.
Comuna Castelu, având în componența sa două sate,Castelu și Nisipari, este situată în centrul județului Constanța, la sud-vest de limita municipiului Medgidia și la de municipiul Constanța, având ca vecinătăți :
– la sud-est- comuna Poarta Albă;
– la vest- municipiul Medgidia și comuna Cuza Vodă;
– la sud- canalul Dunăre – Marea Neagră;
– la nord-est comuna Mihail Kogălniceanu
1.2.1 Economia comunei Castelu
În perioada post-revoluționară, mediul economic a cunoscut o serie de schimbări bazate pe principii ale economiei de piață, cu impact major asupra dezvoltării zonale. Noile schimbări, bazate pe gândiri noi, au condus la efecte ce au fost apreciate ca fiind nefavorabile de majoritatea populației, în special a celei din mediul rural.
Economia post-revoluționară a cunoscut o curbă descendentă având în vedere numeroasele schimbări care au avut loc la nivelul diferitelor sectoare de activitate: de mentalitate, de management, tehnologic etc. Trecerea la capitalism a reprezentat declinul economiei existente, la acel moment, la nivelul micilor localități din România.
Mediul economic al comunei Castelu se confruntă cu o situație caracteristică multor comune, atât la nivel de țară, cât și la nivelul județului Constanța. Incapacitatea sectorului mic de a absorbi excedentul de forță de muncă a determinat o situație relativ precară a mediului economic din Castelu și în consecință, numeroase probleme pe plan social.
Caracteristica economică predominantă pentru comuna Castelu este agricultura, majoritatea populației fiind implicată în acest sector.
Comuna Castelu se află și se dezvoltă în zona social – economică complexă, riverană Dunării (Canalul este braț al acesteia), în zona de influență a Centralei nuclearo – electrice Cernavodă (R = ) și ca unitate suburbană a Municipiului Medgidia.
Menținerea comunei în zona riverană canalului este justificată de poziția ei în teritoriu, de rețeaua drumurilor, de conductele pentru transport petrol și gaze, de liniile electrice aeriene și în primul rând de relațiile intense de funcționare cu localitățile acestei zone (Medgidia, Cuza Voda, Mihail Kogălniceanu, Poarta Albă, Cernavodă, etc.).
Comuna se va dezvolta în principal ca centru de producție agrozootehnică, pentru aprovizionarea cu produse a orașelor Medgidia, Cernavodă și Constanța, predarea de produse agrozootehnice și semințe către unități prelucrătoare, exportatoare sau distribuitoare din aceste orașe. Aceasta obligă la revitalizarea și modernizarea exploatațiilor agricole, ameliorarea transporturilor, realizarea de construcții gospodărești moderne și utilarea corespunzătoare a acestora, utilizarea forței de muncă locală.
Pentru o parte din cetațenii satului Nisipari, preocuparea de baza este cultivarea legumelor, iar vânzarea acestora se face în special prin piețele agroalimentare din municipiul Constanța.
Dobrogea constituie una dintre cele mai interesante zone etnografice ale țării, aici întâlnim cel mai mare număr de grupări etnice.
Numită în antichitate Sciția Mică, locuită de traco – geți, suportă năvăliri succesive ale sciților, iar din sec. VII î. Hr. Aici se înființează primele colonii grecești – Histria, Callatis, Tomis.
Tomisul a fost cucerit de romani în anul 71 î e n împreună cu celelalte cetăți pontice. Perioada de înflorire a Tomisului se situează la mijlocul secolului I e.n., când, o dată cu instaurarea stăpânirii romane asupra ținutului dintre Istros (Dunăre) și Pontul Euxin (Marea Neagră) cetatea ajunge la rangul de capitală. În această perioadă au fost înălțate temple și edificii mărețe, piețe publice și terme (băi), ateliere de prelucrat marmură, s-au construit străzi și cartiere noi. Aici, în Cetatea Tomis și-a petrecut ultimii ani ai vieții marele poet Ovidiu, ce a consemnat în operele sale prețioase informații despre viața și obiceiurile băștinași. În 330 Constantinopolul devine capitala Imperiului Roman de Răsărit
Cultură, artă și obiective turistice în comuna Castelu
BISERICA VECHE ,,SF.ARH.MIHAIL SI GAVRIL’’
Biserica satului (fosta casă de rugăciune) situate pe Strada Nemțeasca în centrul satului , a fost construită în anul 1924 de populația de germani evanghelistă și baptistă stabilită aici. După repatrierea acestora în anul 1940 în Germania , lăcașul a fost preluat de Biserica Ortodoxă Română , primind hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavril și fiind folosit până în prezent.
BISERICA NOUĂ ,,,Sf.Ierarh Nicolae”
Biserica are un plan architectural impunător, a cărei pietre de temelie a fost pusă în anul 2002.
CĂMINUL CULTURAL
Căminul Cultural are o capacitate de 200 de locuri, devenind funcțional din anul 2002. În incinta sa își au sediul Oficiul Poștal Nisipari și farmacia.
GEAMIA
Geamia ,obiectiv istoric ce aparține patrimoniului național, se află într-o stare avansată de degradare.Există însă speranța în rândurile micii comunități musulmane din sat ca în anul 2009, acest locaș să intre într-un amplu proces de restaurare.
La Nisipari (Caratai) au existat 3 geamii construite în anii 1852, 1860 și 1866. Pe timpul dominației otomane din fondurile locuitorilor mahomedani ai satului.Geamiile erau deservite de doi hogi, trei muezini, doi imami și un hatip.
Hogii erau licențiate în teologie din Constantinopol.Acestea au fost de fapt primele lăcașuri de inchinare din acest sat.
1.2.3 Învățământ
În Dobrogea au fost descoperite mărturii care arată existența primei școli pe teritoriul țării, din perioada secolului al-II î.e. n așa cum este menționat în capitolul Instruirea și educația la geto-dacii (volumul I al Istoriei învățământului din România de la origini până la 1821) – „Un gimnaziu local se găsea pe malul lacului Sinoie atestat încă din sec. II. Î.e.n. prin două fragmente epigrafice și câteva inscripții aflate și acum la Histria, vestigii care descriu modul de organizare al gimnaziului”. În perioada romane secolele II -III e.n., documentele de la Tomis menționează mai mulți conducători de gimnaziu și de asemenea există mărturii a elevilor grupați în clase.
În perioada ocupației otomane, populația (etnia) românească dorea conservarea identității naționale prin cunoștința de carte și a culturii românești așa cum menționează Ion Ionescu de la Brad în 1850 „Așa, pretutindeni românii din Dobrogea simt nevoia de dascăli, pentru a da învățătură fiilor lor. În câteva sate am găsit dascăli, pe care-i țin ei, cu cheltuiala lor. (…) au umblat și nu s-au lăsat până n-au furat din țara Românească un biet dascăl pe care-l țin românii în sânul lor mai bine de cum n-ar fi în sânul lui Avram “.
După apariția legii de organizare a Dobrogei din 9 martie 1880, care prevedea și organizarea învățământului în conformitate cu legea din 1864 a lui Alexandru Ioan Cuza, care prevedea înființarea de școli în toate comunele, obligativitatea studierii limbii române și învățământ gratuit indiferent de sex. Cu toate că nu existau clădiri și profesori (dascăli) calificați a fost aplicat principiul lui Mihail Kogălniceanu” E mai bine să avem școale chiar în bordee decât să amânăm înființarea școalelor până vom avea palate “.” Învățători din toate regiunile românești, Muntenia, Moldova și Transilvania vin să slujească în școlile românești care își deschid porțile în Dobrogea”.
Astăzi în comuna Castelu găsim 3 tipuri de unități de învățământ preuniversitar de stat.
Învățământ liceal – Liceul Tehnologic Dobrogea Castelu
Învățământ gimnazial și primar – Școala Gimnazială Nr.1 Castelu și Școala Gimnazială Iuliu Valaori Nisipari ( structură )
Învățământ preșcolar -Grădinița cu orar normal Castelu și Grădinița cu orar normal Nisipari
Școala este cea care pune bazele educației , cea care contribuie la dezvoltarea personalității copilului, într-un spirit bazat pe idealuri pozitive.
În anul fost înființată prima școala cu 5(cinci) clase de elevi, instalată în local propriu clădit din cotizațiile locuitorilor, având doi învățători, dintre care unul definitiv și unul suplinitor. Datorită creșterii numărului de elevi, în anul fost construită o nouă școală, școala care a dăinuit până în vara acestui an (2007) când a fost demolată, urmând ca în locul ei să fie ridicată o nouă unitate școlară cu amenajări moderne.
Tot in Castelu, în prezent funcționează o școală care a fost construită în perioada 1978 – 1981, fiind dată în folosință în anul 1982, acum fiind modernizată, dotată cu toate utilitățile, inclusiv încălzire ,centrală.
Fig.1.8 Școala generală cu clasele I – VIII, localitatea Castelu
Sursa foto:Arhiva școlii
Fig.1.9 Școala generală cu clasele I – VIII, localitatea Castelu
Sursa foto:Arhiva școlii
În prezent Școala Gimnazială Nr.1 Castelu funcționează cu un număr de 26 cadre didactice la un număr de 281 elevi în clase I – VIII, și cu un număr de 42 elevi în cadrul programului „A doua șansă”.
În anul fost dat în folosință actualul sediu al grădiniței din Castelu, care funcționeaza cu trei săli de clasă, și datorită faptului că numărul de copii care merg la gradiniță este foarte mare, se lucrează în două schimburi.
Acest fapt a dus la întocmirea studiului de fezabilitate pentru extinderea grădiniței, urmând ca aceasta să fie înălțată cu încă un etaj pentru a mări numărul sălilor de clasă. La grădinița Castelu sunt înscriși și frecventează cursurile acesteia un număr de 126 copii, având ca educatori un număr de 6 cadre didactice.
În satul Nisipari, în anul fost dată în folosință o școala, care funcționează și în prezent. În ultimii ani, școala a fost renovată și dotată la standarde moderne. În prezent școala funcționează cu un număr de 24 cadre didactice, având un numar de 234 elevi care frecventează cursurile claselor I –VIII.
După anul 1990, datorită creșterii numărului de elevi care frecventează cursurile școlii, aceasta a fost extinsă cu încă un corp de clădire, clădire care în trecut a fost cămin cultural al satului Nisipari, fiind modificat în patru săli de clasă moderne, cu toate utilitățile necesare desfășurării procesului de învățământ.
Tot în satul Nisipari funcționează și o grădiniță, „SPERANȚA” unde învață un numar de 71 copii având ca educatori un număr de 5 cadre didactice. În prezent a fost întocmit studiu de fezabilitate pentru construcția unei noi grădinițe în satul Nisipari, întrucât actuala locație este folosită pe baza unui contract de comodat, clădirea fiind proprietate particulară.
CAPITOLUL 2
TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A MOBILIERULUI DIN LEMN
2.1 Definiții și clasificări ale materiilor prime folosite la fabricarea produselor din lemn
2.1.1. Definiția lemnului
Lemnul este produsul plantelor lemnoase.Acestea sunt formate din celule care conțin lignină , au o viață multianuală și prezintă o parte aeriană persistentă pe tot parcursul vieții.
Din punct de vedere al producției de lemn , arborii sunt cei mai importanți.Ei au o tulpină unică și pot atinge 5 metri înălțime la maturitate
Tabel 2.1 Clasificare plante lemnoase.
2.1.2 Destinația lemnului
Lemnul este utilizat la: fabricarea mobilei,fabricarea ușilor și ferestrelor,construcții,fabricarea celulozei și hârtiei și fabricarea instrumentelor muzicale.
2.1.3.Speciile de lemn
Trunchiul arborilor este alcătuit din straturi lemnoase formate succesiv în fiecare an.Straturile se dispun sub forma unor inele concentrice cu măduvă care se numesc inele anuale.
Vârsta arborelui este reprezentată de numărul de inele anuale măsurate la nivelul solului, sau la 30 cm de sol.
Lățimea inelelor anuale este diferită de la o specie la alta, dar și în cadrul aceleiași specii.
Conturul inelelor anuale:
regulat la molid
ondulat grosolan la carpen
ondulat fin la arin
retras în dreptul razelor medulare la stejar
Tabel 2.2. Clasificarea speciilor lemnoase
Culoarea lemnului variază de la alb la negru, nuanța depinzând și de vârsta arborelui, de umiditate și de condițiile de vegetație.
Desenul lemnului este de asemenea determinat de specie.
Desenul este combinația liniilor de contur și a suprafețelor rezultate prin secționarea inelelor anuale și a celorlalte elemente structurale.
Tabel 2.3 Tipuri de desene la lemn
2.1.4. Conținutul de apă
Lemnul este un material higroscopic ( proprietatea de a absorbi apă sub formă de vapori din atmosferă care pătrunde în pereții celulelor sub forma de apă legată inflențând dimensiunile și proprietățile lemnului)
Tabel 2.4 Categorii de lemn
2.2. Proprietățile lemnului
2.2.1. Proprietățile mecanice ale lemnului
Proprietățile mecanice ale lemnului sunt foarte importante pentru realizarea rolului funcțional al obiectelor din lemn.
Aceste proprietăți depind în primul rând de: specia lemnului, densitatea aparentă, structură și defectele din masa lemnoasă a lemnului.
Tabel 2.5 Proprietăți mecanice
2.2.2. Proprietățile fizice ale lemnului
Tabel 2.6 Proprietăți fizice
2.3. Sortimente de cherestea
2.3.1. Definiții, elemente geometrice
Cheresteaua este o piesă de lemn ,are forma paralelipipedică cu fețele paralele prin tăierea(ferestruirea) longitudinală a buștenilor.
Elementele geometrice:
1.fața exterioară
2.fața interioară
3.canturile
4.capetele
5.teșitura
6.muchiile
Dimensiunile cherestelei:
a.lățimea – distanța dintre canturile piesei
b.grosime – distanța dintre fețele piesei măsurată în mm
c.lungimea – distanța dintre capetele piesei măsurat
c c
b b
a.
Dimensiuni uzuale pentru scândura:grosime 2,5 cm,lungime 4-6 m
Dimensiuni uzuale pentru dulapi:grosime 5 cm, lungime -6 m
Buștenii se mai numesc și lemn rotund .Din ei se prelucrează cheresteaua.
Cheresteaua se debitează dupa curățarea de crengi ,iar în anumite cazuri decojirea bușteanului.
Jocul lemnului reprezintă variațiile dimensionale ale lemnului datorită modificării conținutului de apă.
2.3.2. Clasificare,identificare cherestea
Tabel 2.7 Sortimente de cherestea
2.4.Semifabricate superioare
2.4.1 Furnirele
Furnirele sunt plăci din lemn cu grosime mică(maxim 3,1 mm).
Materia primă din care se obțin furnirele sunt buștenii de foioase și rășinoase.
Criterii de clasificare:domeniul de utilizare, dimensiuni ,după desenul determinat de modul de debitare,destinație ,grosime și modul de obținere .
TIPURI DE FURNIRE
Tabel 2.8 Tipuri de furnire
Domenii de utilizare:semifabricate superioare, la acoperirea unor placi de lemn drepte sau mulate pentru un aspect mai estetic și acoperirea pieselor de mobilier s-au a ușilor .
2.4.2 Placajul
Caracteristicile placajului:
este un semifabricat din mai multe furnire tehnice în număr impar,încleiate între ele , cu fibrele așezate perpendicular
Straturile simetrice să fie din aceeași specie de lemn-placaj calitativ
Are aceleași proprietăți și sunt debitate prin același procedeu.
Tabel 2.9 Tipuri de placaje
2.4.3.Panelul
Panelul este un semifabricat din lemn și este alcătuit dintr-un miez de șipci de lemn( rășinoase sau foioase moi) care sunt așezate ordonat alăturat și acoperite pe ambele părți cu câte o foaie de furnir gros lipită de miez.
Panelul se realizează pri încleiere cu ajutorul unor adezivi din aceleași categorii cu cei folosiți la fabricarea placajului.
2.4.4.Produse mulate din lemn
Produsele mulate din lemn se realizează din lemn presat ,au elasticitate și rezistență ridicată.
TIPURI DE SORTIMENTE
2.4.5 Plăci celulare
Plăcile celulare sunt alcătuite din rame de lemn cu lungimea de 2000 mm, lățime de 600 – 900 mm, grosime de 32 mm.
La îmbinarea plăcilor se folosesc adezivi cu întărire la cald.
În ineriorul plăcilor celulare se găsește un suport din șipci- lamele din PFL, dispuse ordonat(miezul), iar pe cele două suprafețe se află placaj sau plăci din fibre de lemn.
2.4.6 Produse aglomerate
Produsele aglomerate se obțin din deșeuri de lemn, care se lipesc și se presează între ele sub formă de plăci de diferite dimensiuni.
Produse aglomerate
Produsele aglomerate se realizează din deșeuri de lemn, care se lipesc și se presează între ele sub formă de plăci de dimensiuni diferite.
Tabel 2.11 Tipuri de produse aglomerate
Tehnologia de obținere a plăcilor OSB
Tabel 2.12 Tehnologia plăcilor OSB
2.5 Domenii de utilizare a materiilor prime din industria lemnului
Tabel 2.13 Domeniile principale în industia mobilei
2.6.Utilizarea materiilor prime la realizarea unui produs finit
Produsul finit de mobilier din lemn este prelucrat cu ajutorul materialelor auxiliare .
Tabel 2.14 Materiale auxiliare la produse din lemn
2.7.Hala de fabricație cherestea
2.7.1.Generalități
Transformarea buștenilor în piese de cherestea se face în hala de fabricație astfel:
debitarea buștenilor
retezarea și spintecarea cherestelei brute
În hala de fabricație se execută:
a.debitarea;
b.prelucrarea(retezarea-secționarea, tivirea și spintecarea materialului rezultat la debitare)
Hala de fabricație ( de debitare,de gatere) este construită în funcție de construcția utilajelor de bază:
– parter – etaj
– parter – subsol
La nivelul superior se realizează debitarea propriu – zisă a buștenilor în cherestea (partea activă a utilajelor de bază, transportoare și ferăstraie circulare de prelucrat).
La nivelul inferior sunt amplasate grupul de acționare al utilajelor de bază – fundațiile, utilaje și transportoare care asigură colectarea și prelucrarea produselor secundare ( rămășițe, rumeguș, capete), rezultate în urma debitării buștenilor, în piese de cherestea.
Debitarea se execută cu gaterele, ferăstraiele panglică de capăt și ferăstraielor circulare speciale.
Prelucrarea se realizează cu ferăstraiele circulare de retezat, de tivit sau de spintecat și a ferăstraielor panglică de spintecat, de margini ( considerate utilaje auxiliare ).
Debitarea buștenilor cu diametru sub 45 cm se face cu gaterul , iar pentru buștenii mai groși cu ferăstrăul panglică.
2.7.2.Utilajele de bază la debitarea cherestelei
Transformarea buștenilor în cherestea se realizează cu utilajele de bază și anume: gaterele orizontale și verticale , ferăstraiele panglică și ferăstraiele circulare.
Fig.2.1 Fluxul tehnologic în hala de fabricație
2.7.2.1 Gaterele verticale
Gaterele verticale sunt utilaje de bază folosite la debitarea buștenilor în cherestea .
Debitarea realizată de gaterele verticale este denumită debitare în bloc,închisă sau oarbă.
Tabel 2.15 Clasificarea gaterelor verticale:
Părțile componente ale unui gater vertical sunt:
Fig.2.2 Gater vertical
1-fundație; 2- placă de bază; 3- montant; 4- traversă superioară; 5 -traversă inferioară; 6- șaiba( roata )motoare; 7- șaiba( roata) liberă; 8- arborele principal; 9- volanți ; 10- bielă; 11- rama pentru pânze; 12- traversa superioară a ramei ;13 -traversa inferioară a ramei; 14- montanți ramă ;15- patinele ramei; 16- pardoseala halei 1
Întinderea pânzelor în rama cu pânze se realizează cu pene sau cu excentric.
Înclinarea pânzelor la cursa ascendentă pentru reducerea frecărilor dintre spatele pânzelor și tăietură se face prin mai multe sisteme.
Variantele de realizare a înclinării pânzelor gaterului sunt:
a.cu bigle fixate-
b.cu bigle culisante(cu jgheab)
c.prin ]nclinarea p\nyelor gaterului
Fig. 2.3 Variante de realizare a înclinării pânzelor gaterului
a – cu bigle fixate; b – cu bigle culisante (cu jgheab); c – prin înclinarea (automată) ramei;
1 – pânză dințată; 2 – bigle fixate (prin nituire); 3 – bigle cu jgheab; 4 – ramă cu pânze (poziția inițială – verticală); 5 – rama cu pânze în procesul de tăiere (poziție înclinată); 6 – glisiere superioare; 7 – glisiere inferioare.
Fig.2.4 Brațe speciale de fixare a câte doi bușteni simultan la
debitare: a – cu grife speciale ; b – cu furcă.
2.7.2.2 Gaterele orizontale
Gaterele orizontale sunt folosite la prismuirea buștenilor prea groși care nu se pot debita cu gaterele verticale, dar și la debitările speciale ale buștenilor din specii nobile sau celor pentru rezonanță și claviatură.
Tăierea materialului lemnos se face la cele două curse ale ramei.
Pânzele au dinții cu forme geometrice deosebite ți așezare care permite evacuarea și tăierea rumegușului în ambele sensuri.
Organizarea activității tehnologice la gaterele orizontale se face după scopul în care este folosit gaterul:
a.debitare radială(rezonanță, doage)
b.debitare tangențială (scănduri pentru mobilier din lemn masiv)
c.prismuirea buștenilor foarte groși -debitare claviatură în gatere verticale cu deschidere mai mică
2.7.2.3. Gaterele panglică de debitat
Ferăstraiele panglică de debitat taie succesiv piesă cu piesă la speciile lemnoase cu multe defecte, greu vizibile la exterior (fagul,stejarul,speciile exotice)
Ferăstraiele panglică prezintă avantaje și dezavantaje:
Tabel 2.16 Ferăstraie panglică
Tabel 2.17 TIPURI DE FERĂSTRAI
Caracteristicile tehnice ale unui ferăstrău panglică determină capacitatea cât și diametrul maxim al buștenilor de prelucrare.
1 – batiu; 2 – volant inferior; 3 – volant superior; 4 – pânză panglică; 5 – montant; 6 – ghidaj inferior (fixat) al pânzei; 7 – ghidaj superior (deplasabil) al pânzei; 8 – dispozitiv pentru ungerea și curățirea pânzei; 9 – dispozitiv (lamă presată elastic) pentru curățirea volantului; 10- platforma (tablă striată) căruciorului port-buștean; 11 – roțile căruciorului; 12- grife; 13- montanți port-grife; 14- ghidajele grifelor; 15- ghidajele montanților port-grife (deplasarea transversală); 16- coloană cilindrică
Fig.2.5 Caracteristicile tehnice și unele elemente constructive ale ferăstrăului de debitat
Dv – diametrul volanților;
Db$ – diametrul maxim al bușteanului ce se poate debita în sistemul „pe sferturi";
Db – diametrul maxim al bușteanului ce se poate debita cu ajutorul ferăstrăului panglică atunci când tăierea se execută piesă cu piesă;
l = (2,2…2,5) Dbs = (1,8 m, 2,0m)DV, fiind distanța dintre axele volanților (este reglabilă);
L – distanța dintre batiu și pânza panglică;
L' – distanța dintre pânză și montanții port-grife, retrași (depărtați) la maxim în direcție transversală;
I – înălțimea maximă de tăiere a pânzei, respectiv distanța dintre ghidajele (15) montanților port-grife ș13) pe care se sprijină buștenii aflați pe cărucior și ghidajul superior (7) al pânzei
(4) ridicat la poziția maximă;
i – înălțimea maximă de ridicare (de prindere) a grifelor; frecvent i = 600…1 200 mm;
f – distanța minimă dintre montant și vârful grifelor (retrase la maxim, respectiv aduse la lungimea lor minimă); orientativ f = 80-130 mm;
z – distanța de deplasare (alungire) a grifelor în montant, în plan orizontal (orientativ z = 150 ~ 300 mm);
e – ecartamentul căii de rulare a căruciorului;
b – lățimea platformei căruciorului port-buștean.5
Fig. 2.6 Schema de principiu a unui ferăstrău panglică orizontal pentru debitat bușteni
2.7.2.4 Ferăstraiele circulare de debitat
Ferăstraiele circulare de debitat se utilizează la transformarea buștenilor în produse ale industriei de cherestea fiind restricționate de :
-capacitate de tăiere și folosire numai la buștenii subțiri,imposibilitatea executării unor cheme de tăiere variate și pierderile mari de lemn în rumeguș( peste 20% ) datorită grosimilor mari ale pânzelor.
Părțile component ale unui ferăstrău circular de debitat sunt : batiul,axul principal și mecanismul pentu realizarea susținerii, fixăriiși avansului bușteanului în procesul de tăiere
Fig.2.7 Elemente constructive ale unui ferăstrău circular modern utilizat la debitarea buștenilor în cherestea
1.transportor de alimentare
2.transportor pentru evacuarea pieselor de cherestea
3.blocul mașinii
4.motor electric
5.cilindru hidraulic pentru poziționare
6.pânze circulare
7.axe de ghidaj pe orizontală
Fig.2.8 Elemente constructiveale unui ferăstrău circular modern folosit la debitarea prismelor în cherestea
1- transportor de alimentare cu prisme;
2- transportor pentru evacuarea cherestelei;
3 ferăstrăul propriu-zis;
4 – cilindrii hidraulici pentru poziționare;
5 – motoare electrice;
6 – ax principal (construcție telescopică);
7 – axe de ghidaj pe orizontală;
8 – axe de ghidaj pe verticală.
2.8 Mașini unelte utilizate la prelucrarea cherestelei brute
2.8.1.Ferăstraiele circulare
Cheresteaua brută rezultată prin debitarea buștenilor este supusă la diverse operații de prelucrare ,în scopul definitivării calitative și dimensionale.
Aceste operații sunt:retezarea,secționarea,tivirea și spintecarea pieselor brute.
Fig 2.9 .Operații utilizate la prelucrarea cherestelei brute
a.Ferăstraiele circulare de retezat și secționat se folosesc la îndreptarea capetelor și la eliminarea defectelor neadmise ale pieselor brute de cherestea.
Pe liniile tehnologice ele efectuează următoarele operații:
-secționarea scândurilor rezultate din zona conică a buștenilor, a șipcilor, riglelor, marginilor și lăturoaielor, la prelucrarea rășinoaselor;
retezarea capetelor (îndreptare și dimensionare la lungime finită);
secționarea pentru delimitarea unor sortimente diferite din aceeași piesă brută;
secționarea pentru reducerea lungimii (greutății) unor piese mari, în vederea unei manipulări mai ușoare;
secționarea unor piese lungi, în vederea reducerii curburii, retezarea la lungimi de frize sau de piese subscurte etc., la prelucrarea foioaselor;
b.Ferăstraiele circulare de tivit și spintecat-se folosec la îndreptarea canturilor pieselor de cherestea cât și pentru realizarea pieselor cu lățimi mai mici din cele cu lățimi mai mari.
c.Ferăstraie circulare de spintecat la grosime se utilizează numai în cadrul liniilor tehnologice ale fabricilor de cherestea de fag,stejar din rămpșițe și capete,lăturoaie se obține cherestea subscurtă.
(l = 0,45….0,95 m) și frize (l=0,20 – 0,40m ,folosite la fabricarea pardoselilor).
Fig. 2.10 Elemente dimensionale ale unei pânze circulare
1 – masa mașinii;
– pânza circulara;
– flanșele de fixare pe ax;
– cuțitul divizor;
– șuruburile pentru fixarea și reglarea poziției de lucru a cuțitului divizor;
h – înălțimea maximă de tăiere;
s – grosimea peretelui mesei mașinii;
df- diametrul flanșelor;
r – raza flanșei;
R – raza pânzei dințate.
2.8.2 Ferăstraie panglică pentru spintecat
Ferăstraiele panglică pentru spintecat cherestea se utilizează în cadrul liniilor tehnologice ale fabricilor de cherestea de rășinoaseși foioase , utilate cu ferăstraie panglică de debitat.
Ele se utilizează în fabricile de cherestea de rășinoase în scopul obținerii scândurilor cu grosimi de 12, 18 și 24 mm, din dulapi multiplu al acestor dimensiuni.
În fabricile de cherestea de foioase, (debitarea se realizează cu ferăstraie panglică), utilizarea panglicilor de spintecat este recomandată la prelucrarea prismelor, sferturilor, dulapilor, marginilor etc. în piese de cherestea. Executarea acestor operații dă și denumirea ferăstraielor panglică de margini, care se diferențiază prin sistemul de avansare și susținerea pieselor în timpul operației de spintecare.
Organizarea activității tehnologice la mașinile unelte utilizate la prelucrarea cherestelei brute depinde de următorii factori :
a- tipul ferăstrăului utilizat (de retezat, de spintecat, simplu, multiplu etc.);
b- locul său pe linia tehnologică;
c- gradul de mecanizare al operațiilor de manipulare a pieselor de cherestea;
d-specia lemnului pieselor de cherestea prelucrate etc.15
2.9.Procedee de debitare a buștenilor în produse ale industriei cherestelei
2.9.1. Debitarea buștenilor cu gaterul vertical
Debitarea cu gaterul determină așezarea pânzelor în ramă,obținându-se piese de cherestea cu anumite caracteristici calitativ-dimensionale.
Criteriile care stabilesc modelele de tăiere:
a.numărul de treceri prin gater , al aceluiași buștean
b.poziția pânzelor dințate ale ramei gaterului față de axul longitudinal al buștenului
Numărul de treceri prin gater se împarte în:
Modele de tăiere cu o singură trecere sau tăiere pe plin
Modele de tăiere cu două treceri sau tăiere pe prismă
Debitarea pe plin realizează tăierea integrală printr-o singură trecere a bușteanului prin gater.Rezultă piese de cherestea cu canturile neprelucrate(netivite)
Debitarea pe prismă realizează tăierea integrală prin două treceri succesive ale buștenului prin gater.
La prima trecere se obțin din flancuri piese de cherestea netivite și din zona centrală o grindă cu două fețe plane din care , la cea de a doua trecere rezultă piese de cherestea tivite și netivite.
Debitarea pe prismă se aplică la buștenii de rășinoase ,iar la buștenii celorlalte specii și categorii calitative se debitează numai pe plin , cu excepția unor comenzi speciale.
Elaborarea modelelor de debitare a buștenilor de rășinoase
Buștenii de rășinoase au o formă tronconică uniformă cu o conicitate redusă,cu două zone diferite:
zona cilindrică centrală (diametrul egal cu cel al buștenului la capătul subțire – 80 % din total volum) 2 1
zona conică exterioară.
Fig.2.11 Forma bușteanului -zone: 1-cilindrică; 2- conic
2.9.2.Debitarea buștenilor cu ferăstraie panglică
Acest tip de debitare folosește ferăstrăul panglică de debitat bușteni ca utilaj principal, fiind considerată o debitare deschisă (nu oarbă, ca la debitarea cu gater), respectiv aptă unui randament calitativ maxim. Acest lucru este posibil deoarece operatorul uman care deservește ferăstrăul panglică observă fața tăiată a bușteanului la cursa de întoarcere a acestuia și poate lua decizia cea mai bună de debitare.
Există mai multe modalități de debitare și anume:
debitarea pe plin (fig. 3.29);
debitarea cu întoarceri succesive a bușteanului (fig. 3.30); debitarea pe sferturi (fig. 3.31).
Debitarea pe plin cu ajutorul ferăstrăului panglică constă în prinderea bușteanului în grifele ferăstrăului o singură dată obținându-se piese de cherestea prin tăieri succesive pană la nivelul grifelor de strângere. Acest tip de debitare se aplică buștenilor cu structură uniformă, fața diferențieri calitative majore între zonele secțiunii transversale, cum e cazul speciilor de foioase cu porii uniform împrăștiați fără duramen (carpen, arin
etc.). În cazul în care acest procedeu se aplică fagului,
se recomandă ca inima acestuia să fie cuprindă într-o piesă axială de 60, 70, 80 sau 90 mm, iar din treimea mijlocie de calitate superioară a bușteanului, dispusa de o parte și alta a mimii bușteanului să se taie piesele cele mai solicitate de 40, 50 mm. Flancurile bușteanului se vor debita în piese de 20 sau 25 mm.
Fig.2.12 . Debitarea pe plin
Debitarea cu întoarceri succesive ale bușteanului se face prin întoarceri la 90 sau 180°, de fiecare dată. Se folosesc mai ales buștenii cu diametre de 31-55 cm.
Fig. 2.13 . Debitarea buștenilor la ferăstrăul panglică, cu întoarcere la 90°: a – cu o singură întoarcere; b – cu întoarceri succesive
Debitarea pe sferturi a buștenilor se face pentru obținerea de piese radiate sau semiradiale necesare doagelor de butoaie. Se debitează mai ales buștenii de stejar și fag.
Fig. 2.14. Debitarea buștenilor, pe sferturi, la ferăstrăul panglică
.
2.9.3.Debitarea în semifabricate și în bulzi a buștenilor.
Debitarea în semifabricate a buștenilor este o metodă modernă care reduce volumul de material lemnos inutil care se transportă odată cu cheresteaua care merge spre centrele de prelucrare ale acesteia și transformare în produse finite superioare.
Semifabricatele sunt piese realizate din cherestea numai prin retezare și spintecare, având dimensiuni corespunzătoare unor produse finite, cum ar fi spre exemplu lețurile pentru centurile de scaune curbate. Alături de acestea există și noțiunea de prefabricate care se obțin din semifabricate, având forme și dimensiuni finale, corespunzătoare produsului finit în care va intra.
Tehnologiile de fabricație ale semifabricatelor sunt diferite, dar sunt respectate întotdeauna următoarele componente:
a. debitarea buștenilor în cherestea cu grosimi standardizate; b. eliminarea defectelor grosolane de formă și structură;
c sortarea pe grosimi și inventariere;
d uscarea naturală și artificială, cu sau fără aburire;
e transformarea în semifabricate a cherestelei.
Se recomandă obținerea semifabricatelor din cherestea uscată (cu 8…12% umiditate) deoarece s-a constatat că în cazul uscării directe a semifabricatelor acestea se deformează și crapă ușor. Dacă cumva din lipsă de capacitate de producție, nu este posibilă uscarea artificială a cherestelei care se va transforma în semifabricate de mici dimensiuni, se va face livrarea în multipli de lungime, lățime sau grosime de cherestea zvântată (25…30 % umiditate).
Dimensiunile acestor semifabricate au fost standardizate, depinzând de specia lemnoasă și de tipul produsului:
a. semifabricate pentru mobilă (mobilă corp; mobilă tapițată; scaune tâmplărești), din rășinoase, fag etc
b. semifabricate pentru uși și ferestre, din rășinoase, fag etc.
Dimensiunile semifabricatelor din rășinoase pentru mobilă la o umiditate de 15% sunt următoarele: grosimea de 12, 18, 24, 28, 38, 48, 58, 68 și 75 mm; lățimea de maxim 150 mm; lungimea de maxim 2300 mm. Din punct de vedere calitativ acestea au patru clase de calitate: clasa A, pentru repere vizibile la exterior; clasa B, pentru repere vizibile la interior; clasa C, pentru repere care nu se văd sau sunt acoperite cu finisaje opace; clasa D, pentru repere de rezistență acoperite, ale mobilierului tapițat.
Semifabricatele de fag pentru mobilă se realizează din cherestea aburită sau neaburită dar întotdeauna antiseptizată, obținute prin operații de retezare, tivire și spintecare. Dimensiunile acestora la o umiditate de 15% sunt următoarele: grosimea de 15, 20, 25, 32, 40, 50, 60, 70, 80 și 90 mm; lățimea de maxim 150 mm; lungimea de maxim 2000 mm.
Aceste categorii de semifabricate au trei clase de calitate: clasa A, pentru repere exterioare, vizibile;
clasa B, pentru repere interioare, vizibile;
clasa C, pentru repere nevizibile sau cu finisare opacă.
Debitarea în bulz a buștenilor de stejar se face numai pentru buștenii de calitate superioară cu diametre peste 35 cm destinate în principal fabricării mobilei din lemn masiv (fig. 3.32).
În acest caz debitarea se face cu gaterul, modelul de tăiere cuprinzând una, cel mult două grosimi, după care fără nici o prelucrare se reconstituie bușteanul, prin așezarea pieselor în ordinea pe șipci scurte, pentru a se favoriza uscarea. Întreg bulzul se leagă strâns, în minim trei locuri, la capete și la mijloc și se așează în stivă, în depozit, în vederea uscării naturale.
După uscarea naturală, bulzul se retează la capete, perpendicular pe axa longitudinală, toate piesele din bulz având aceeași lungime.
După aceea bulzul se vinde sub această formă producătorilor de mobilă. Randamentul de debitare în bulz este de 70….75%.18
Fig. 2.15. Bulz pregătit de depozitare19
2.10 Defecte ale pieselor de cherestea
– Crăpături -7%
Găuri și galerii de insecte-5%
Neregularități ale structurii lemnului-5%
Defecte de tăiere-3%
Deformații-2%
Alte defecte-2%
Defectele mai pot fi și defecte de taiere:
Teșituri,ondulații.rizuri,neparaleism
Deformații:arcuire,curbură, bombare și răsucire
Defectele pieselor de cherestea se referă la aspectele:
a.-nerespectarea dimensiunilor
b.-forma necorespunzatoare
c.-calitate necorespunzatoare a suprafeței pieselor de cherestea.
Neparalelismul între canturi,fețe și capete ,la subdimensionarea sau supradimensionarea grosimii, lungimii și lățimii acestora duc la nerespectarea dimensiunilor pieselor de cherestea.
Defectele cherestelei pot fi:curbura, arcuirea,bombarea și răsucirea.
a. imprecizia de lucru a utilajelor de debitare și prelucrare:
b. montare necorespunzătoare a pânzelor în ramă;
c. pânzele circulare de prelucrare prezintă bătaie laterală și rigle de ghidare necorespunzătoare
d . ceaprazul sculelor nu este cel prevăzut;
e. defecțiuni la sistemul de fixare al grosimilor pentru utilajele de debitare;
f. personal necalificat sau lipsit de răspundere.
Teșitura ,rizurile,franjurile și așchierea sunt defecte ale pieselor de cherestea.
Teșitura reprezintă un rest de suprafață rotundă care apare în locul muchiilor parțial sau pe toată lungimea piesei de cherestea.
Rizurile sunt urme lăsate de dinții pânzelor pe fețele i canturile pieselor de cherestea
Franjurile reprezintă fibre smulse și nedesprinse ,rămase pe muchii.
Fig.2.16 . Piese de cherestea cu defecte de formă:
a – curbura; b – arcuirea; c – răsucirea; d – ondularea20
Fig.2.17 Piese de cherestea cu prelucrare incompletă sau/și neglijentă
a1 – teșitura ascuțită a2 – teșitură obtuză b-rizuri
2.11 Randamente cantitative și calitative la debitarea cherestelei
Pentru transformarea buștenilor de diferite specii lemnoase în produse ale industriei cherestelei cu randamente calitative și cantitative maxime este necesară respectarea tehnologiei de fabricație, pregătire corespunzătoare a buștenilor, utilaje specifice tehnologiilor, corect întreținute etc.
Pierderile de material lemnos în procesul fabricării cherestelei se prezintă sub formă de:
pierderi irecuperabile constituite din supradimensiunile acordate pentru contragerea pieselor, în procesul de uscare;
pierderi recuperabile constituite din rumeguș, rămășițe, capete, margini, lăturoaie.
Pierderile recuperabile constituie produsele secundare ale industriei cherestelei și reprezintă acea parte a materiei prime, care nu intră în produsele principale și care se separă pe fluxul de producție, primind diverse utilizări. Valorile acestor pierderi depind de factorii enumerați inițial și se mențin între anumite limite, în funcție de specia lemnoasă și tehnologia aplicată.
Randamentul de debitare a cherestelei se definește ca raport procentual sau zecimal între volumul cherestelei și volumul buștenilor folosiți pentru acea cherestea.
Tabel 2.18 Balanța de producție pentru rășinoase
Tabel 2.19 Balanța de producție pentru cherestea de fag
Instalații pentru transport, stocare și transfer utilizate în hala de fabricație
Liniile de producție ale halei sunt dotate cu instalații de transport, stocare și transfer cu caracteristici adaptate atât la dimensiunile și cantitatea materialelor deplasate și manipulate (piese de cherestea, rămășițe, rumeguș, așchii etc.) între utilajele prelucrătoare, cât și la modul de organizare al fluxului tehnologic.
Principalele tipuri constructive sunt:
– transportoare cu role libere sau acționate,
-transportoare cu bandă cauciucată, transportoare transversale cu lanțuri sau cu role interpuse,
-transportoare cu racleți în jgheab,
– transportoare pneumatice, deversoare cu role elicoidale, deversoare cu brațe etc.
Pentru facilitarea desfășurării activității tehnologice, se folosesc dispozitive și mobilier de producție:
– mese de stocare,
-planuri înclinate,
-deversoare prin deviere,
– amortizoare pentru căderea pieselor de cherestea etc.
2.13.Depozitul de cherestea
2.13.1 Definiția depozitului de cherestea
Depozitul de cherestea reprezintă:
Secția în care se desfășoară procesul tehnologic al manipulării și condiționării pieselor,de la iețirea acestora din hala de fabricație până la expediție,inclusiv
Magazia de produse finite a fabricii de cherestea în care au loc în principal fazele procesului de fabricație
Părțile constructive sunt :
a.rampa(șopronul) de sortare și inventariere (rampa verde)
b.atelierul de tratare termică ți chimică
c.depozitul propriu-zis și rampa (șopronul) de expediție (rampa uscată)
2.13.2 Sortarea și inventarierea cherestelei
Sortarea cherestelei este cantitativă și calitativă.
Criteriile care stau la baza sortării cantitative și calitative cherestelei sunt următoarele:
a.specia lemnoasă
b.sortimentele de cherestea(scânduri,dulapi,grinzi)
c.dimensiuni(grosime,grupe de lungimi,grupe de lățimi)
d.calitatea
e.destinația(intern,export,semifabricate)
f.calitatea
A.Sortarea dimensională
Sortarea dimensională se aplică la cheresteaua de rășinoase căt și la cea de foioase.
Cheresteaua de rășinoase se sortează manual și mecanizat.
Pentru scânduri și dulapi sortarea dimensională se realizează:
-pe grosimi
-pe grupe de lungimi:cherestea scurtă și cherestea normală(lungă)
– pe lățimi
Frizele se sortează pe cele trei destinații și pe grosimi ,lățimi,lungimi,fiecare dimensiune depozitându-se total separat. Se execută, de obicei , mecanizat, în instalații speciale.
Cheresteaua de fag și de stejar se sortează dimensional manual sau mecanizat.,în funcție de dotarea tehnică a fabricii.
Grinzile de stejar se sortează prin separare pe dimensiuni:secțiune ți lungime.
Cheresteaua de diverse foioase se produce numai în stare netivită ți se sortează dimensional numai pe grosimi sau se livrează în bulzi.
Sortarea calitativă se realizează în două etape:
a.înainte de uscare( la rampa verde)
b.după uscarea cherestelei(la rampa de expediție)
Piesele de cherestea se analizează bucată cu bucată , în întregul lor,aprecierea clasei de calitate făcându-se după diverse principii.
Inventarierea cherestelei
În rampa verde, inventarierea pieselor de cherestea se desfășoară după terminarea operației de sortare ( se execută mecanizat) sau concomitent, dacă se execută manual.
Inventarierea se realizează zilnic și (cu unele excepții) la întreaga producție servind la evidența primară a gestiunii depozitului de cherestea, la calculul consumului specific de materie primă și materiale, precum și la decontarea muncii prestate.
Operația stabilește volumul (în m3, cu trei zecimale) de cherestea fabricată, pe baza dimensiunilor nominale de la fiecare piesă (lungime, lățime, grosime), exprimate în aceleași unități (m), și măsurate cu instrumentele obișnuite (grosimea cu șublerul, iar lungimea și lățimea cu metrul).
2.13.3 Utilaje și instalații folosite la protecția cherestelei
Prin protecție se întelege conservarea și ignifugarea cherestelei.
Rezistența pieselor de cherestea se realizează prin conservare și antiseptizare.
Conservarea mărește rezistența cherestelei prin introducerea în lemn a unor substanțe de prezervare pe o durată mai lungă ,la o adâncime însemnată, cu scopul de a nu fi dizolvate sau extrase rapid.
Antiseptizarea se aplică pe piesele de cherestea pe o perioadă scurtă ,împotriva acțiunii ciupercilor inferioare, care provoacă mucegăirea sau colorarea anormală a lemnului .
Lemnul este cel de fag și mesteacăn la care se aplică antiseptizarea.
Cheresteaua se curăță de coajă , impurități și rumeguș și se tratează în 24 de ore de la debitare,
Respectiv de la aburire.
Fungicidele nepoluante se folosesc ca substanțe antiseptice aplicate prin imersie.
Instalația de antiseptizare este localizată lângă rampa verde, chiar sun șopronul pentru sortarea definitivă a cherestelei de fag, după aburire.
Fig.2.19 Schema constructiv-funcțională a unei instalații de antiseptizare prin imersie :
1
1 – recipient pentru prepararea soluției antiseptice;
2- bazin pentru imersie 3 – electropalan (de 5 tf); 4 – grindă de rulare; 5 – pachet cu piese de cherestea aflate în imersie; 6 – pachet antiseptizat; 7 – vagonet; 8 – serpentine, pentru încălzirea soluției în sezonul rece (la min. 6°C); 9 – conductă pentru evacuarea din bazin a soluției uzate (prin intermediul unei pompe).
Protecția contra focului se realizează pentru a da cherestelei o capacitate maximă de rezistență la aprindere și de a întârzia procesul de ardere.
Această protecție se realizează prin acoperirea pieselor de cherestea cu pelicule de vopsea sau lacuri speciale fie prin impregnare cu substanțe care ridică punctul de aprindere al lemnului.
2.13.4 Aburirea cherestelei
Aburirea cherestelei -tratament higrotermic ,umiditatea lemnului în stare verde :50…..70%
În zona de inimă roșie și de 70-100 % ]n yona de lemn alb.
Principalele obiective ale aburirii:
1.-uniformizarea în roșu – cărămiziu a culorii lemnului
2.- distrugerea agenților dăunători ai lemnului
3.- blocarea fenomenului de încingere sau răscoacere a lemnului
4.- reducerea tensiunilor interne și eliminarea defectelor de uscare ulterioară a cherestelei
Aburirea se realizează în camere de aburire din zidărie ,autoclave sau camere metalice.
Procesul de aburire cuprinde :
perioada de încălzire inițială a camerei și a materialului lemnos până se atinge temperatura de regim în interiorul pieselor de cherestea;
– perioada de aburire propriu-zisă dependentă de grosimea cherestelei, fiind de 12 ore pentru o grosime de 20 mm și de 48 ore pentru o grosime de 80 mm;
– perioada de răcire, cu o durată de 4-6 ore, în care materialul lemnos se răcește cu ușile închise, fără admisie de abur cald.
2.13.5 Instalații utilizate la uscarea artificială a cherestelei
Uscarea cherestelei – procesul de îndepărtare a umidității din lemn, prin evaporare, condiție de bază pentru utilizarea ei la fabricarea diferitelor produse.
Valoarea recomandată pentru umiditate la cherestea este de: 8…10% la mobilă, 12% la tâmplăria de binale, 6% la instrumentele muzicale, 15…18% la ambalaje, 14…16% în construcții etc. Aceste valori se obțin doar prin uscare artificială, în instalații speciale.
Uscarea artificială se realizează în completarea celei naturale, care oricât ar dura, nu poate coborî umiditatea sub valoarea de 15…17%. Numai prin uscare artificială pot fi asigurate, în timp scurt, cantități suficiente de material, la un procent de umiditate corespunzător utilizării practice.
Prin uscare crește valoarea economică și de întrebuințare a cherestelei. Instalațiile utilizate la uscarea artificială a cherestelei (prin utilizarea aerului cald și umed ca agent de uscare) se pot clasifica după modul de lucru sau după temperatura aerului din interiorul lor.
După modul de lucru, există două grupe:
a.cu funcționarea discontinuă (preuscătoare, camere de uscare
b. cu funcționare continuă
După temperatura aerului din interior se deosebesc:
1.- instalații care funcționează la temperaturi joase (de preuscare);
2.- instalații care funcționează la temperaturi sub punctul de fierbere al apei;
3.- instalații care funcționează la temperaturi ale aerului peste 100°C, toate de construcție metalică și cu o bună izolare termică față de exterior.
Preuscătoarele sunt instalații de mare capacitate (500 …1500 m.c./șarjă) destinate reducerii umidității lemnului până la 20…25%, la care temperatura din interior ajunge la 25…40 °C.
Camerele de uscare sunt instalații moderne, la care temperatura din interior ajunge la 85… 130 °C, cu viteza aerului de 2,5…6,0 m/s, sau la care temperatura din interior ajunge la 45…85 °C,
cu viteza aerului de 1,5…3,0 m/s. Se întâlnesc la dimensiuni de execuție foarte variate, fapt ce determină volumul șarjei între 5,0∼100 m3 cherestea.
Tunelele de uscare au un domeniu limitat de utilizare, lungimea de 35…50 m. Sunt construcții metalice sau din zidărie și dau bune rezultate la uscarea pieselor de mici dimensiuni (frize, cherestea subscurtă etc.), care necesită un timp de uscare relativ redus. În tunel există în același timp toate treptele regimului de uscare, iar vagonetele cu material se introduc pe la un capăt și se evacuează pe la capătul opus al tunelului. Se usucă simultan piese de aceeași specie, grosime, umidități inițiale apropiate și o singură umiditate finală.
Pentru toate tipurile constructive de instalații de uscare artificială a cherestelei s-au conceput programe în vederea controlului și dirijării procesului cu ajutorul calculatorului, care să conducă automat reglarea temperaturii și vitezei de circulație a aerului și a umidității relative în cazul camerelor, în funcție de regimul de uscare ales.
Viteza de circulație a aerului se reglează prin modificarea turației ventilatoarelor.
Prin acest sistem de reglare se realizează o economie la consumul de energie electrică de 35…40%.
Regimurile pentru uscarea cherestelei la temperaturi sub 100°C (actualmente tehnologie standard de uscare) sunt caracterizate de gruparea speciilor lemnoase pe șase clase
uscare.
2.13.6 Uscarea naturală a pieselor de cherestea
Uscarea naturală a pieselor de cherestea reprezintă expunerea la în aer liber ,stivuirea ordonată și protejarea de razele solare și precipitații atmosferice -umiditate de 14…..15%.
este cel mai avantajos sistem de uscare-uscare de calitate.
Uscarea pieselor de cherestea contribuie la:
-reducerea masei lemnului,a cheltuielilor de transport și de încărcare-descărcare
– evitarea atacului de către ciuperci și insecte
– preîntâmpinarea schimbărilor dimensionale și de formă
-îmbunătățirea operațiilor de prelucrare mecanică, încleiere, finisare
– facilitarea impregnării cu substanțe de protecție și conservare
Depozitele de cherestea au forma de dreptunghi.Utilajele de transport a sivelor de cherestea sunt stivuitoarele cu furci frontale .
Platformele de depozitare sunt alcătuite din potvale de beton ,între care se așează grinzi de beton.
Fiecare stivă are o plăcuță indicatoare cu datele de identificare,data de stivuire,cantitatea,număr de stivă,specia,sector,secție.
În depozitul de cherestea se regăsesc platformele pentru așezarea stivelor și șoproanele de acoperire a stivelor.
Platformele susțin stivele în timpul procesului de uscare naturală.Există două tipuri de platforme:
a.platforme cu grinzi din beton armat și podvale
b.platforme cu traverse din beton
Șoproanele protejează piesele împotriva intemperiilor și acțiunii directe a razelor solare.
Se folosesc următoarele mijloace de acoperire:
a.panouri ușoare
b.soproane de tip ușor
c.șoproane de tip greu
2.13.7. Utilaje pentru transportul și manipularea cherestelei
Utilajele pentru transportul și manipularea cherestelei pt fi:
a.Mijloace cu deplasarea pe șine(vagonetele și macaralele portal)
b.Mijloace cu deplasarea pe drumuri betonate(electrocarele,electrostivuitoarele,autostivuitoarele cu furci frontale-IFRON, autostivuitoarele cu furci laterale –AFL) 2.15. Norme de tehnică a securității muncii
2.14. Norme de tehnică a securității muncii
2.14.1. Responsabilități ale angajatorului
În calitate de lucrător știați ca angajatorul are obligația să asigure securitatea și sănătatea dumneavoastra în muncă? Pentru îndeplinirea acestor obligații, angajatorul apelează la persoane sau servicii exterioare, dar aceasta nu îl exonerează de răspundere în acest domeniu.
Fiecare lucrător trebuie să fie instruit în domeniul securității și sănătății în muncaă în următoarele situații:
– la executarea unor lucrări speciale.
Angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru protejarea securității și sănățății salariaților, în cadrul propriilor responsabilități, inclusiv pentru activitățile de prevenire a riscurilor profesionale, de informare și pregătire, precum și pentru punerea în aplicare a organizării protecției muncii și mijloacelor necesare acesteia.
Angajatorul este direct responsabil de organizarea activității de asigurare a sănătății și securității în muncă.
Privind măsurile de SSM, angajatorul trebuie să se consulte cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanții salariaților, precum și cu comitetul de securitate și sănătate în muncă.
Angajatorul are obligația să asigure toți salariații pentru risc de accidente de muncă șii boli profesionale, în condițiile legii.
La nivelul fiecărui angajator se constituie un comitet de securitate și sănătate în muncă, cu scopul de a asigura implicarea salariaților la elaborarea și aplicarea deciziilor în domeniul protecției muncii.
Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 4.000 de lei la 8.000 de lei încălcarea obligațiilor legale referitoare la instruirea lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă, potrivit art. 39 alin. (4) din Legea 319/2006 a securității și sănătății în muncă.
Pentru ca un lucrător să fie instruit corespunzător în domeniul securității și sănătății în muncă, activitatea de instruire trebuie derulată de-a lungul a trei faze:
– instruirea introductiv-generală;
– instruirea la locul de muncă;
– instruirea periodică.
Instruirea lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă se efectuează în timpul programului de lucru, iar perioada în care se desfașoară instruirea este considerată timp de muncă.
În vederea asigurării condițiilor legale de desfășurare a instruirii, angajatorul are urmatoarele obligații:
• Să asigure elaborarea programului de instruire-testare la nivelul organizației;
• Să asigure elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea, în scris, a periodicității instruirii adecvate pentru fiecare loc de muncă în instrucțiunile proprii;
• Să asigure întocmirea unui necesar de documentații cu caracter tehnic de instruire a lucratorilor în domeniul securității și sănătății în muncă;
• Să asigure elaborarea și să aprobe instrucțiunile proprii pentru completarea și/sau aplicarea reglementărilor de securitate și sănătate în muncă, ținând seama de particularitățile activităților specifice organizației;
• Să ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare instruirii lucrătorilor, cum ar fi afișe, pliante, filme sș diafilme cu privire la securitatea și sănătatea în muncă;
• Să dispună de programe de instruire și testare la nivelul organizației pentru:
– conducătorii locurilor de muncă;
– lucrători, pe meserii și activităti.
• Să stabilească, prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare și funcționare, durata instruirii și regulile privind instruirea persoanelor aflate în unitate cu permisiunea sa, cu excepția altor participanți la procesul de muncă.
2.14.2. Responsabilitățile angajatului
Extrase din Legea 319/2006
Art. 22. – Fiecare lucrător trebuie să iși desfășoare activitatea, în conformitate cu pregătirea și instruirea sa, precum și cu instrucțiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și alte persoane care pot fi afectate de acțiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.
Art. 23. – (1) in mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor prevazute la art. 22, lucrătorii au urmatoarele obligații:
a) să utilizeze corect mașinile, aparatura, uneltele, substanțele periculoase, echipamentele de transport și alte mijloace de producție;
b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecție acordat și, după utilizare, să il înapoieze sau să il pună la locul destinat pentru păstrare;
c) să nu procedeze la scoaterea din funcțiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale mașinilor, aparaturii, uneltelor, instalațiilor tehnice si clădirilor, și să utilizeze corect aceste dispozitive;
d) să comunice imediat angajatorului și/sau lucrătorilor desemnați orice situație de munca despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, precum și orice deficiență a sistemelor de protecție
2.14.3. Echipament individual de protecție
Art. 11. – Acordarea și utilizarea echipamentului individual de protecție se vor face în conformitate cu prevederile din Normele generale de protecție a muncii și din Normativul-cadru de acordare și utilizare a echipamentului individual de protecție.
Art. 12. – Conducătorii locurilor de muncă au obligația de a verifica, înainte de începerea activităților, dotarea salariaților din subordine cu echipament individual de protecție adecvat și de a urmări utilizarea corecta a acestuia, în timpul lucrului.
Art. 13. – Este interzisă utilizarea echipamentelor individuale de protecție care nu sunt realizate și certificate în conformitate cu standardele și normativele aflate în vigoare.
Art. 14. – Echipamentul individual de protecție împotriva pericolelor de natură electrică trebuie verificat la termenele stabilite, fiind interzisă utilizarea celui defect sau neverificat.
2.14.4. Măsuri de prevenire a incendiilor
Art. 95. – Conducerea persoanei juridice sau persoana fizica are obligația de a asigura echiparea și dotarea cu materiale și echipamente de prevenire și stingere a incendiilor în conformitate cu Normele generale de prevenire și stingere a incendiilor.
Art. 96. – La fiecare loc de muncă unde există pericol de incendiu se vor afișa indicatoare de 46 interdicție și instrucțiuni cu privire la prevenirea și stingerea incendiilor.
Art. 97. – Fumatul și focul deschis nu sunt permise decât în locurile destinate în acest scop.
Art. 98. – Căile de acces la mijloacele și instalațiile de prevenire și stingere a incendiilor trebuie să fie în permanentă degajate.
Art. 99. – Salariații din sectorul de finisare trebuie instruiți cu privire la pericolul de incendii și explozii datorat degajării de substanțe ușor inflamabile în mediul de muncă.
2.15 STUDIUL DE CAZ—TEHNOLOGIA DE EXECUȚIE A SCAUNULUI
PIESĂ DE MOBILIER ȘCOLAR
Lemnul este una dintre cele mai importante materii prime naturale fiind utilizat în principal la fabricarea mobilei, ca material de construcții.la fabricarea hârtiei,fibrelor celulozice articolelor de uz casnic,jucăriilor articolelor de papetărie,ambarcațiunilor,ambalajelor.
Noțiunea de ,,fabrică de mobilă’’ este una foarte largă. Gama de produse poate fi extremă de diversificată, pornind de la ceea ce se numește ,,mic mobilier’’,cum ar fi:etajere,scaune,suporturi pentru diverse obiecte, chiar și jucării din lemn,uși și ferestre,mobilier pentru camere,mobilier pentru bucătărie, mobilier de birou.
Mobila este destinată să mobilize locuințe, spații special-administrative, comerciale , hoteliere si spații de învățământ.
Mobila trebuie sa fie concepută în concordanță cu destinația, funcția, spațial pentru care a fost creată.
Mobila produsă pentru mobilarea locuinței se poate clasifica în urmatoarele grupe:
Mobila pentru păstrare:dulapul;biblioteca;noptiera;toaleta;comoda;bufetul;vitrina;lada pentru așternut.
Mobila pentru ședere și odihnă :taburetul; scaunul; scaunul cu brațe; fotoliul; canapeaua; patul.
Mobila pentru servit și lucru: masa de lucru; masa de sufragerie pentru servit;biroul cu unul sau două corpuri , masa pentru televizor,masuța pentru servit cafeaua.
Pentru a cunoaște și a păstra cu mai multă responsabilitate bunurile scolii , am realizat activități în cadrul orelor de Educație Tehnologică , la care au participat elevii claselor a VII-a , activitatea s-a desfășurat în sala de clasă ,timp de două săptămâni confecționarea de scaune școlare și s-a finalizat cu o expoziție .
În perioada de desfășurare a acestei activități , elevii au fost împărțiți în grupe de lucru de câte 6 colegi și au realizat scaune școlare pentru sala de clasă.
Scaunul a apărut din cele mai vechi timpuri , dar în acea perioadă nu era considerat un obiect de mobilier obișnuit ci era un obiect care arăta rangul. Era cel pe care stăteau regii și împărații, înalții prelați, era cel care simboliza puterea.
Un scaun bun nu înseamnă numai design, culoare sau lemnul folosit.Înseamnă confort și relaxare.Când cumpărăm scaune din lemn nu le vom alege pe cele care arată extraordinar decât dacă stăm comod, dacă nu avem senzația că alunecăm, că ne atârnă picioarele sau ca ne jenează muchia șezutului.Designul este foarte important, dar dacă nu sunt respectate reguli clare de fabricație scaunul rămâne un obiect de décor fără a- și demonstra utilitatea.De aceea nu oricine poate face scaune.
Scaunul este un obiect de mobilier supus unor forțe foarte puternice.Nu este vorba numai de a susține greutatea copiilor ci și de a rezista la nenumăratele așezări și ridicări , la diferite forțe atunci când scaunul este lăsat pe spate sau în față rămânând cu numai 2 picioare pe sol.Toate acestea sunt teste pe care un scaun prototip trebuie să le treacă pentru a putea intra în producție.
Elementele de mobilier se realizează la scara 1:10 .
MATERIALE FOLOSITE LA CONFECȚIONAREA SCAUNULUI
Cherestea
Rigle
Colțare
Creioane
Ferestrău
Menghină
Teslă
Dispozitiv de tăiere
Ciocan de lemn
Pilă
Hârtie abrazivă
Cuie
Placaj
Clei pentru cepuri
Coloranți de apă
Pensulă
Lac transparent
SCHEMA FLUXULUI TEHNOLOGIC ÎNTR-O FABRICĂ DE MOBILĂ DE CONFECȚIONARE A SCAUNULUI
Orice produs se realizează pe baza unui desen.
În cazul executării unui număr mic de produse de același fel , realizarea produsului se face studierea fișei tehnologice.
Fișa tehnologică este documentul tehnic care cuprinde informații referitoare la:
denumirea produsului;
caracterizarea produsului;
materialul folosit;
schița produsului;
operațiile tehnologice;
uneltele;
instrumentele de masură ;
utilajele folosite;
control tehnic de calitate.
Pentru obținerea unui produs se folosește un material cu o anumită formă și dimensiuni inițiale , care se numește semifabricat.
Semifabricatele sunt produse obținute din lemnul brut prin prelucrarea manuală su mecanică.
Semifabricatele se supun mai multor operații de lucru care duc la modificarea formei și a dimensiunilor lor, obținându-se astfel produsul care se folosește cu un anumit scop;totalitatea acestor operații formează un proces tehnologic.
ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ
Condițiile ergonomice sunt acele măsuri din care se urmărește reducerea efortului prin economie de mișcări.
Pentru realizarea economiei de mișcări sunt fixate reguli și anume:
a.- mișcările măinilor și ale brațelor să fie simetrice , simultane și continue
b.- mișcările să fie pe cât posibil rare,scurte și ușoare
c.- succesiunea mișcărilor să fie logică
d.- uneltele și materialele să fie depozitate permanent într-un loc
e.- să se execute dacă este posibil două sau mai multe piese în același timp
f.- stabilirea metodei de muncă adoptate să se facă cu respectarea regulilor de protecție a muncii corespunzătoare
Din grupa de reguli privind folosirea ergonomică a corpului fac parte următoarele:
Lucrările să se execute cu ambele mâini:inactivitatea unei mâini suprasolicită cealaltă mână și afectează si ritmul de muncă
Să se caute soluții care să asigure începerea simultană a mișcării mâinilor
Poziția corpulu să fie cât mai comodă
Evitarea transferării obiectelor dintr-o mână-n alta
La conceperea ergonomică a zonei de lucru se va ține seama de:
Uneltele , materialele trebuie astfel așezate în așa fel încât apucarea lor cu mâna să nu depășească zona maximă de lucru
Materialele , sculele trebuie așezate în așezate în așa fel încât să fie bine văzute, respectiv pe căt este posibilă să fie așezată pe un plan înclinat.
Operațiile tehnologice sunt de trei tipuri:
A. Operații de pregătire
B. Operații de prelucrare
C. Operații de finisare
A.Operațiile de pregătire sunt : măsurarea și trasarea.
a.Măsurarea este operația prin care se determină dimensiunile unei piese(în funție de forma ei , se masoară lungimile muchiilor, diametrul formelor cilindrice, unghiul format între două suprafețe.
Instrumentele de măsurat:
-metrul pliant, ruleta, rigla gradate-se măsoară lungimile
-compasul de exterior – se măsoară grosimea sau diametrul exterior al pieselor rotunde
– compasul de interior –se măsoară diametrul găurilor
-raportorul-măsurarea unghiurilor
– echerul –măsurarea și verificarea unghiurilor drepte
b.Trasarea -este măsurarea ce constă în însemnarea pe material a unor linii si puncte care reprezintă forma și dimensiunile produsului ce urmează a fi obținut.
Instrumente de trasat:
-dreptarul –servește pentru trasarea liniilor drepte și pentru verificarea planeității suprafețelor
– compasul cu creion- servește pentru trasarea cercurilor
-compasul cu ambele vârfuri ascuțite- servește pentru trasarea cercurilor , a dimensiunilor luate în compass, la impărțirea unei lungimi în două sau mai multe părți egale
– însemnătorul- este ascuțit la capăt și servește mai ales pentru trasare în lucrările de traforaj.
-zgârieciul –se folosește pentru trasarea liniilor paralele cu muchiile semifabricatului
B.Operațiile de prelucrare sunt:
Debitarea
Rindeluirea
Găurirea
Dăltuirea
Fasonarea
Debitarea este operația realizată în scopul de a separa din scânduri cu dimensiuni mai mari , bucăți de dimensiuni mai mici, de a decupa dintr-un semifabricat o piesă sau un gol.
Tabel 2.20 Instrumente de debitat
Cu ferăstrăul se execută mai multe tipuri de tăieri: retezarea(tăierea transversală); tăierea longitudinală;tăierea oblică.
Rindeluirea este operația de prelucrare realizată cu scopul de a obține suprafețe netede și plane.
Îndepărtarea neregularităților și a surplusului de material se face sub forma de așchii , numite talaș. Uneltele folosite se numesc rindele.
Rindeaua are urmatoarele părți componente:
1-corpul rindelei
2-cuțitul
3-contracuțitul
4-pana
5-talpa
6-umărul
Tabel 2.22 Tipuri de rindele
c.Burghierea- este operația prin care se execută găuri și scobituri în materialul lemnos , folosind uneltele numite burghie.
Tipuri de burghie: burghiu elicoidal, burghiu plat, burghiu melc și burghiu cu mâner.
Burghiele sunt confecționate din oțel și au forma unor tije prevăzute cu muchii tăietoare de diferite forme.
Găurile se execută în lemn cu următoarele scopuri:
Pentru montarea șuruburilor
Să creeze lăcașuri pentru cepuri cilindrice
Să împiedice crăparea lemnului la baterea cuielor
Să formeze motive decorative
Găurirea se poate folosi și pentru a ușura operația de dăltuire; în acest scop se execută mai multe găuri alăturate.
d.Dăltuirea(scobirea) este operația prin care se obțin în materialul lemons scobituri de diferite forme și adâncimi.
Scobiturile se execută pentru îmbinarea elementelor componente sau pentru montarea unor accesorii metalice.
Uneltele folosite se numesc dălti; ele au două părți principale: lama și mânerul. Lama este lată și ascuțită , confecționată din oțel și se fixează în mânerul din lemn de esentă tare.
Există două tipuri de dălți:
a.groase-folosite la executarea scobiturilor mai adânci
b.late- cu care se obțin scobituri de mică adâncime , de diferite forme.
Dalta taie fibrele lemnului datorită loviturilor primite de la ciocan; acesta este din lemn tare și poate avea diferite forme.
Pentru baterea cuielor se folosește ciocanul din metal
e.Fasonarea-este operația executată cu scopul de a netezi suprafețele și a le da forme curbe, cu ajutorul pilelor.
Tabel 2.23 Unelte de fasonare
Îmbinarea se poate realiza în mai multe moduri:
a.Îmbinarea prin cuie și șuruburi : rezistența legăturii depinde de specia materialului lemnos folosit, direcția de introducere a cuielor față de fibrele lemnului , de lungimea și grosimea cuielor. Cuiele se bat perpendicular sau înclinat pe suprafața pieselor.Balamalele,broaștele pentru sertare , zăvoarele se fixează cu șuruburi pentru lemn, care nu se bat cu ciocanul, ci se introduce cu șurubelnița în gaura facută anterior puțin mai mică decat diametrul șurubului.
b.Îmbinarea prin încleiere se realizează ca și la lucrările de traforaj.
Tipuri de îmbinări:
La jumătate din grosimea pieselor
Cu cep si scobitură la 1/3 din grosime
Cu cepuri drepte la colț
Cu cepuri drepte la mijloc
Pe cant, în forma de T
C. OPERAȚII DE FINISARE
Finisarea cuprinde un grup de operații prin care se acoperă suprafața lemnului cu un material ce are rol de protecție și de înfrumusețare.
Operațiile de finisare sunt:
a.lăcuirea-acoperirea suprafețelor cu o peliculă lucioasă, transparentă sau mată, subțire și rezistentă , formată din mai multe straturi de lac
b.lustruirea-asemanatoare lăcuirii
c.ceruirea- acoperirea cu un strat de ceară , care nu este rezistentă la zgârieturi, lovituri , umezeală și de aceea se acoperă cu lac.
d. vopsirea –operația de acoperire cu un strat netransparent de vopsea, care dă un aspect plăcut .
Norme de tehnica securității muncii la executarea lucrărilor de traforaj
Instrumentele pentru trasat și uneltele cu tăișul scuțit vor fi manevrate cu atenție pentru a se evita rănirea mâinilor
Dinții ferăstrăului nu se vor pipăi cu degetele
În timpul lucrului, ferăstrăul se prinde de mâner și nu se apasă pe pânză
Masuța de traforaj se fixeaza în poziție orizontală cu ajutorul clemei pentru a nu determina înclinarea materialului în timpul prelucrării.
În timpul găuririi, burghiul este perpendicular pe suprafața materialului ce se prelucrează
Substanțele folosite pentru îmbinare , colorare, lăcuire se vor păstra în recipient închise
La locul de muncă se va păstra curațenie, iar uneltele vor fi așezate în ordinea în care se folosesc
Hainele vor fi protejate prin purtarea unui halat.
SCAUNUL ȘCOLAR PENTRU BANCĂ
Dimensiuni
Șezutul cu dimensiunile 40×40 cm
Înălțimea scaunului 50 cm
Înălțimea spătarului 40 cm
Scaunul se construiește din două componente:
A.Șezutul
B. Cadrul de susținere (picioare, tălpi ,traversă)
FIȘA TEHNOLOGICĂ
TRUSĂ DE TRAFORAJ
PROCESUL TEHNOLOGIC
Procesul tehnologic al confecționării scaunelor școlare constă din:
A.Executarea complexelor laterale
B.Executarea elementelor de susținere pentru spătar
C.Executarea șezutului și spătarului
D.Executarea legăturilor
E.Executarea șipcilor profilate de sprijin
F.Asamblare
Voi prezenta tabelar procesul tehnologic pentru executarea complexelor laterale,executarea elementelor de susținere pentru spătar și asamblare.
CAPITOLUL 3
Aspecte metodice privind realizarea temei ,,Tehnologii de prelucrare a mobilierului din lemn” în orele de Educație Tehnologică
3.1 Structurarea conținutului disciplinei de Educație Tehnologică
Dezvoltarea tehnologică a țării și trecerea de la societatea industrializată la cea informatizată și robotizată, determină o atenție corespunzătoare disciplinei de educație tehnologică.
” Realizarea unei culturi de bază în perioada învățământului general reclamă includerea disciplinei de educație tehnologică în contextul acestuia, vizând cultivarea unei viziuni de ansamblu asupra tehnologiei, formarea unei atitudini active morale și responsabile în raport cu dezvoltarea și exploatarea acesteia – premisă pentru o viață socio-profesională adecvată, într-un univers super tehnologizat. Includerea disciplinei de educație tehnologică în planurile de învățământ pentru ciclul gimnazial, printr-o eșalonare corespunzătoare, poate conduce la realizarea progresivă a multiplelor sale obiective educative și să facă din această disciplină una din cele mai interesante și atractive activități ale procesului instructiv-educativ.”
Având în vedere aceste schimbări din societate idealul educațional exprimă așa cum afirmă teoreticienii pedagogiei “cerințele și aspirațiile unei societăți într-o anumită etapă istorică sub forma unui model dezirabil de personalitate umană” (Miron Ionescu).
Acest fapt determină identificarea și promovarea unor direcții de restructurare a realității educaționale: – introducerea unor noi tipuri de educație;
– Asigurarea unei repartiții mai judicioase a celor două tipuri de învățare: învățarea de menținere și învățarea inovatoare;
– Introducerea progresivă a principiilor noii paradigme educaționale;
– Un raport cât mai optim între educația formală, nonformală și informală;
– Egalitatea între muncă și învățare.
” Studiul disciplinei de Educație tehnologică și abilități practice îl ajută pe elevul de gimnaziu să exploreze meserii, să-și descopere înclinația, chemarea, către un anumit domeniu, meserie, activitate și să facă alegeri informate privind propriul parcurs educațional și profesional.
Structura programei școlare include, alături de Nota de prezentare, următoarele elemente:
– Competențe generale
– Competențe specifice și exemple de activități de învățare
– Conținuturi
– Sugestii metodologice
Programa de Educație tehnologică și abilități practice pentru învățământul gimnazial ia în considerare contextul provocărilor din societatea contemporană privind nevoia de creștere a competențelor forței de muncă și a angajabilității, în condiții de competitivitate și dezvoltare durabilă. Din această perspectivă, programa școlară contribuie la profilul de formare al absolventului prin propunerea unor activități de învățare care să structureze competențe de bază ale elevilor privind gestionarea eficientă a consumului de resurse, promovarea tehnologiilor eco-eficiente și a interesului pentru domenii de specializare inteligentă în sectoare economice cu potențial competitiv.”
3.2 Proiectarea activității didactice
3.2.1 Proiect de lecție – Gestionarea bugetului individual de timp
PROIECTAREA ACTIVITĂȚII DIDACTICE
Școala Gimnaziala Nr.1 Castelu
Data: 20.03.2020
Clasa: aVI a
Mediul de instruire: online
Nr. elevi: 20
Disciplina de învățământ: Educație tehnologică
Tip lecție: mixtă
Titlul lecției: GESTIONAREA BUGETULUI INDIVIDUAL DE TIMP
I.Necesitatea studierii temei: Timpul este prețios și din acest motiv este necesar să îl gestionăm cu foarte mare grijă.
II.Structurarea logică a conținutului(schema) : GESTIONAREA BUGETULUI INDIVIDUAL DE TIMP
III.Contextul în care se realizează lecția:
IV.Obiectivele operaționale :
V. Probă de evaluare
Fiecare elev va întocmi unui program de activități pentru o zi.
STRATEGII DIDACTICE
Bibliografie:
1. Bunaciu, M.C., Capotă, V., Dinescu, M., Marinescu, I., Educație tehnologică- manual pentru clasa a VI-a, Editura Corint, București, 2005
2. Lichiardopol, G., Stoicescu, V., Educație tehnologică- manual pentru clasa a VI-a, Editura Aramis Print s.r.l., București, 2005
3. M.E.C.I., Programă școlară, Educație tehnologică, clasele a V-a – a VIII-a, București, 2009
4. Manualul profesorului de educație tehnologică, Mariana Marinescu, Editura Pro Universitaria, 2014.
5. Lenuța Nedelcu Proiectarea activității didactice, Educație tehnologică, clasele V-VIII Editura Performantica, Iași, 2010
FIȘA DE LUCRU – TEMA DE CASĂ
FIȘA DE LUCRU -TEHNICA CIORCHINELUI
În centru se vor scrie cele două cuvinte. Se pot scrie următoarele cuvinte: apă potabilă, excursie în Dobrogea, mașină sport, adăpost, spațiu de joacă, adidași de firmă, nevoi fizice, egalitate, dragoste, securitate, libertatea de a alege, telefon mobil, nevoi sociale și culturale, nevoi emoționale sau psihologice, să fie ascultat, hrană, îmbrăcăminte, vilă cu piscină, protecție față de abuzuri, educație etc.
Se poate obține următoarea schemă aplicând metoda ciorchinelui.
Creați și voi o astfel de fisă având în mijloc cuvântul “buget”
Schița lecției
Gestionarea bugetului individual de timp
Gestionarea bugetului individual de timp înseamnă:
ținem cont de vârstă și de caracteristicile individuale;
avem în vedere "curba de efort" zilnică/săptămânala;
alternăm perioadele de efort cu pauzele;
relaxare prin odihnă activă.
Timpul poate fi împărțit:
timp necesar- folosit în activități legate de școală, servici, etc;
timp liber- folosit pentru activități recreative;
timp de odihnă.
Hoții de timp:
televizorul;
calculatorul;
muzica;
telefonul sau rețelele de socializare;
prietenii, etc.
Programul – un plan de activitate în care sunt stabilite activitățile propuse a fi rezolvate într-o perioadă dată (zi, săptămână).
Pentru a valorifica cât mai bine timpul este necesar să se întocmească un program de activități care să ia în considerare următoarele:
obiectivele propuse pe domenii de activități;
sarcinile care trebuie îndeplinite;
existența unor priorități și ordonarea lor în funcție de acestea;
timpul alocat desfășurării fiecărei activități;
evaluarea îndeplinirii sarcinilor.
Organizarea timpului familiei
A. petrece timpul în familie înseamnă a avea activități comune.
Bugetul de timp al familiei trebuie planificat în cele mai mici amănunte: pe zile, ore și chiar minute.
Sunt activități gospodărești la care trebuie să participe toți membrii familiei.
La sfârșit de săptămână, familia își organizează un program care să cuprindă și activități comune ale tuturor membrilor familiei:
excursii;
ieșiri la iarbă verde;
vizită la un muzeu;
vizionarea unui film sau spectacol;
plimbare în parc;
jocuri.
Program de activități
3.2.2 Proiect de lecție – Excursie școlară
Școala Gimnazială Nr.1 Castelu
Data: 08.03.2020
Clasa: a V a Castelu si a V a Nisipari
Mediu de instruire:online
Nr. elevi: 40
Lecție practică, în natură cu caracter recreativ
Disciplina de învățământ: Educație tehnologică și aplicații practice
Titlul lecției: Excursie – Plimbare prin Dobrogea
Itinerar: Castelu – Histria – Enisala- Capidava- Castelu
Distanță: 420 km
A.Necesitatea studierii temei:
1. Consolidarea și aprofundarea cunoștințelor obținute la orele de curs, privind protejarea mediului înconjurător, relația om natură, istoria locului, obiceiuri și tradiții.
2. Implicarea elevilor în activități extracurriculare pentru stimularea creativității, cunoașterea și aprecierea valorilor culturale, istorice și a frumuseții mediului înconjurător.
3. Dezvoltarea orizontului de cunoaștere a elevilor, prin îmbinarea cunoștințelor de geografie, istorie, biologie, literatură, religie, desen, etnografice, ecologice.
B. Competențe generale:
Cultivarea sentimentelor de mândrie patriotică, aprecieri pentru frumusețile zonei și a monumentelor naturale și istorice.
Formarea deprinderilor de a observa aspecte de poluare a mediului înconjurător și dezvoltarea simțului ecologic.
Cultivarea și prețuirea obiceiurilor și tradițiilor poporului român.
Competențe operaționale ale excursiei:
Informarea asupra itinerariului și a obiectivelor ce urmează a fi vizitate
Observarea obiectivele istorice și culturale din Dobrogea.
Identificarea plantelor și animalelor specifice zonei vizitate
Dezvoltarea simțului de orientare geografică.
Îmbogățirea cunoștințelor legate de ecologie.
Valorificarea intra și interdisciplinar a informațiilor dobândite
Etapele excursiei:
Pregătirea excursiei:
Anunțarea excursiei: Excursia a fost anunțată cu o lună înainte de data plecării.
Pregătirea elevilor s-a realizat în cadrul orei de dirigenție și o ședință cu părinții, unde a fost scopul, traseul și obiectivele istorice ce urmează a fi vizitate. Se precizează materialul necesar pentru fiecare elev pentru activitatea extrașcolară.
Este stabilit mijlocul de transport – autocar, prețul, banii necesari pentru vizitarea obiectivelor istorice, pentru hrană și cheltuieli diverse.
Se stabilesc cadrele didactice și elevii care participă.
Sunt folosite fotografii, clipuri publicitare, secvențe din filme pentru a trezii curiozitatea și interesul elevilor pentru a vedea frumusețile naturii și a obiectivelor istorice.
Elevilor li se aduce aminte că informațiile dobândite vor fi valorificate în cadrul unor lecții de recapitulare.
Desfășurarea excursiei:
Moment organizatoric.
Verificarea tabelului cu elevii înscriși în excursie. Organizare, gruparea elevilor pentru ocuparea locurilor în autocar;
Prelucrarea regulamentului de ordine și disciplină în timpul excursiei și responsabilitățile ce revin fiecărui elev în parte;
Ora plecării 8 din Castelu și deplasarea spre Histria. Trecem prin Mamaia, Năvodari pe traseul drumului județean 226 spre Istria, unde, după ce trecem de lacul Nuntași, avem un indicator la dreaptă spre cetatea Histria.
De la 10 – 11 vizităm cetatea Histria.
La ora 11 ne îmbarcăm în autocar și plecăm spre cetatea Enisala. Revenind pe DJ 226 și trecem prin Istria și ajungem în E87, pe care îl părăsim după localitatea Baia spre Jurilovca și Enisala.
De la 12.45-13.45 vizităm cetatea Enisala.
La ora 13.45 continuăm plimbarea pe malul lacului Razim, pe DJ 222 și DJ 222C și ajungem la Murighiol, pentru a lua masa de prânz la unul din restaurantele cu specific pescăresc.
La 15.25 revenim la autocar și continuăm călătoria spre Capidava. De la Murighiol am plecat în direcția Tulcea spre cetatea Capidava, drum durează aproximativ de 2 ore. Cu o istorie milenară, cetatea Capidava, are ziduri de incintă impunătoare, păstrate din vechime, și care, înainte de restaurare, atingeau până la 6 metri.
La 18.15 plecăm spre Cheile Dobrogei unul dintre cele mai frumoase și spectaculoase locuri din România. Pentru a ajunge, trebuie să ne întoarcem spre Tichilești, la intersecția cu E60 am făcut dreaptă spre Crucea. La ieșirea din Crucea, am luat-o pe 226B spre Pantelimon până ne-am întâlnit cu DJ 222 în satul Grădina. De aici coborâm spre sud, spre satul Târgușor, drumul trecând printre formațiunile impresionate de piatră, formate din calcare din perioada jurasicului. De aici am mers spre Mihail Kogălniceanu și înapoi la Castelu la ora 21.20.
Proba de evaluare:
La sfârșitul excursiei elevii vor realiza:
la ora de limba și literatura română un eseu, la ora de desen lucrări artistice cu obiectivele vizitate și itinerariul parcurs;
la ora de Educație Tehnologică pliante, colaje din materiale reciclabile cu tema” Cum protejăm mediul înconjurător”;
la biologie completa ierbarul sau colecția de roci;
la istorie, geografie completarea portofoliului personal cu fotografii și pliante.
H. Bibliografie:
Cerghil I. – Metode de învățământ, E.D.P., București 1976
Miron Manuela – Elemente de bioecologie și didactica predării științelor naturii, Editura Stef, Iași 2006
FIȘA DE LUCRU NR. 1
FIȘA TEHNICĂ A CIRCUITULUI TURISTIC
FIȘĂ DE LUCRU NR. 2
ANALIZA DE PREȚ A CIRCUITULUI TURISTIC
Prețul total al excursiei: (133) x 40. de elevi -5320 LEI
3.2.3 PROIECT DE LECȚIE- PLAN DE AFACERI
Școala Gimnazială Nr.1 Castelu
Data: 20.05.2020
Clasa: a VIII a
Mediu de instruire: online
Nr. elevi: 20
Disciplina de învățământ: Educație Tehnologică
Titlul lecției: Plan de afaceri
Necesitatea studierii temei: Ce este un plan de afaceri,care sunt etapelor de întocmire a planului de afaceri, a condițiilor de elaborare și înființarea unei afaceri.
Structurarea logică a conținutului (schema lecției)
C. Contextul în care se realizează învățarea:
Obiectivele operaționale ale lecției:
Desfășurarea lecției:
FIȘA DE LUCRU 1
Completați schema de mai jos, cu elementele de bază necesare pentru a porni o afacere.
FIȘA DE LUCRU 2
Completați spațiile libere ale schemei, elementele care stau la baza întocmirii unui plan de afaceri:
GLOSAR DE TERMENI
CONCLUZII
Lemnul pădurilor este o materie primă , este universal ca domenii de utilizare , este o resursă abundentă care se întâlnește sau se poate produce în orice țară din lume, poate fi inepuizabil și regenerabil ( masa lemnoasă se poate reface în timp relativ scurt); de aceea trebuie să- l prețuim .
Se mai poate spune multe la tema dată,poate în cadrul lucrării de disertație va avea o desfășurare mai amplă,însă această lucrare a avut tendința de a demonstra și arăta unele tendințe și linii generale privind tematica dată.
Un lucru este cert, in urma citirii acestei lucrări pot să afirm cu certitudine că lemnul este folisit în viața de zi cu zi de toți oamenii.
Scopul propus de această lucrare a fost de a aduce la cunoștința copiilor posibilitățile utilizării în scopuri proprii ale lemnului.
De asemeni sper că prin lucrarea dată elevul să dețină o idee ți informație mai largă privind posibilitățile promovării produselor din lemn.
De asemenea am adus o serie de exemple ale utilizării lemnului în toate domeniile economiei.
În cadrul primului capitol am prezentat monografia localității Castelu și date geografice despre județul Constanța.
În cadrul capitolului doi m-am oprit la partea teoretică.O atenție deosebită am acordat-o clasificării cherestelei din diferite puncte de vedere .
Datorită faptului că această lucrare este concentrată pe prelucrarea lemnului, am ales ca studiu de caz,,Tehnologia de execuție a scaunului –piesă de mobilier școlar’’.
După ce am prezentat procesul tehnologic într-un atelier de tâmplărie și respective într-o fabrică , am ajuns la concluzia că elevii s-au îndrăgostit de calificarea profesională,,Tehnician în prelucrarea lemnului” .
În capitolul trei am prezentat aspectele metodice privind realizarea temei în orele de Educație Tehnologică.
Astfel sper că prin această lucrare de disertație am reușit să demonstrez pe cât este de importantă problema dată, ca impact are ea asupra copiilor,iar cel mai important lucru, cum poate orice om să utilizeze toate procedeele și utilajele prezentate în interesele proprii, iar în mod special în promovarea sa ca persoană.
În cea mai mare parte informațiile au fost culese din cărți,cursuri dar și din fabrica proprietate privată a verișoarei mele din Alexandria, județul Teleorman și de aceea am ales și această temă pe domeniul materiei lemnoase.
Contribuțiile personale la această lucrare sunt:scheme,fotografii,tabele,studiu de caz cu realizarea scaunului școlar ca mobilier folosit în clasă.
În cadrul proiectului elevii au învățat cum să realizează un scaun, care sunt etapele procesului tehnologic pentru realizarea unui produs.În anexe sunt prezentate fotografii din timpul desfășurării proiectului.
Promit că în viitor voi urmări mult mai mult produsele obținute din material lemnos.
BIBLIOGRAFIE
Adam, Ioan, Constanța pitorească, Editura Minerva, București, 1908
Carmen Neamțu, Violetă Jugănaru, (2005), Educație tehnologică, manual pentru clasa aVa, ed. LVS Crepuscul, Ploiești
https://www.academia.edu/10260592/Brosura-Etnii
4. http://www.murfatlarorasul.ro/atractie/rezerva-ia-naturala-fantani-a
5. https://locuridinromania.ro/judetul-constanta/comuna-targusor/pestera-la-adam.html
6. Ioan Adam, Constanța pitorească, Ed. Minerva, București, 1908, p. 29
7. Ionescu, M.D., Cercetări asupra orașului Constanța, Tipografia Thoma Basilescu, București, 1897
Lascu Stoica (coord.), Valori ale civilizație românești în Dobrogea, Editura Poligraf, Constanța, 1993
Lăzărescu, Cezar, Urbanismul în România, Editura Tehnică, București, 1977
Lichiardopol, Stoicescu, Neacșu, (2005), Educație tehnologică, manual pentru clasa aVa, Ed. Aramis, București
Adrian Rădulescu, Constanța, Ed. Sport-Turism, Constanța, 1985, p. 150
Rădulescu Adrian, Lascu Stoica, Hașotti, Puiu, Constanța, Editura Sport-Turism, Constanța, 1985
Șerbănescu, Mihail, Constanța, priveliști dobrogene, Editura Romart Design, Constanța, 2009
Gheorghe Vlăsceanu, Ioan Ianoș, Orașele României, Casa Editorială Odeon, București, 1998, p. 69
Vlăsceanu, Gheorghe, Ianoș Ioan, Orașele României, Casa Editorială Odeon, București, 1998
ANEXE
Numele și prenumele TÂRNĂ ANGHELINA
Data: 06.01.2019
EVALUAREA UNUI MANUAL ȘCOLAR DE CLASA A VIII A
II. Evaluarea manualului
III. Concluzii
Manualul școlar de Educație tehnologică pentru clasa aVIIIa este elaborat de un grup de specialiști, conținutul corespunde programei școlare.
Manualul oferă suportul pentru a realiza competențele , capacitățile , abilitățile prevăzute de programa școlară.
Manualul furnizează informații exacte și precise.
OLIMPIADA-ARIA CURRICULARĂ ,,TEHNOLOGII’’
Etapa Națională
Disciplina Educație tehnologică
Clasa : a VIII a
Toate subiectele sunt obligatorii.Se acordă 10 puncte din oficiu.
Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
Subiectul I. TOTAL:20 puncte
A .Încercuiți litera din fața variantei considerată răspunsul corect la întrebarea de mai jos: 10 p.
1.Petrolul și gazele naturale se pot epuiza în :
a.câteva decenii
b.2-3 secole
c.niciodată
2 Care este sursa de energie regenerabilă utilizată de om?
a.cărbunii
b.petrolul
c.gazele naturale
d. substanțele radioactive
e.lemnul
B .Stabiliți valoarea de adevăr a enunțurilor următoare prin înlocuirea lui A(adevărat) sau a lui F (fals) după caz : 4 p.
1.a.Energia electrică este transportată la distanțe mari prin linii electrice de înaltă sau medie tensiune: aeriene –cabluri îngropate
A F
b.Aparatele de încălzit funcționează pe baza efectului magnetic al curentului electric
A F
2.a.Forța vântului este o sursă artificială de energie.
A F
b. Energia Soarelui este epuizabilă
A F
C…Stabiliți , prin săgeți , corespondența între datele prezentate în coloanele de mai jos.
Menționăm că un răspuns poate fi ales o dată, de mai multe ori sau niciodată. 6 p.
C.1
1.cărbune a. motor cu abur
2.benzină b.motor cu reacție
3.motorină c motor Diesel
d. motor cu ardere internă
C.2.
1.cărbune a. energie mecanică
2.forța vântului b. energie solară
3.Soare c. energie eoliană
d. energie electrică
e.energie termică
Subiectul II. TOTAL:30 puncte
A..Completați enunțurile următoare prin scrierea cuvântului așteptat în spațiul rezervat pentru acesta: 8 p.
1. .a.Pentru desfacerea și strângerea șuruburilor……………………………………..
b.Montarea tuburilor în corpurile de iluminat se face prin intermediul unei……………….speciale.
2. a.Trecerea unui curent prin organismul uman poartă numele de…………………………………………..
b.Materialele utilizate pentru confecționarea contactelor electrice sunt:cuprul, argintul,…………………, platina,wolframul și molibdenul.
B..Scrieți cuvântul considerat răspunsul corect la întrebările de mai jos în spațtiul rezervat pentru acesta. 12 p.
B.1 6 p.
a.Care este unitatea de măsură a rezistenței?
…………………………………
b.Care este mărimea caracteristică bobinei?
…………………………………
B.2 6 p.
a.Cum se numeste materialul din care este alcătuit filamentul becului?
………………………………………..
b.Cum se numesc materialele în stare lichidă care conduc curentul electric?
……………………………………………
C. Se prezintă imaginea: 10 p.
a.Precizați tipul de lampă din imaginea de mai jos
b.Explicați funcționarea acestui tip de lampă
c.Identificați elementele compente numerotate țn imagine.
5 1 2 4 3
Subiectul III. TOTAL:40 puncte
A. Alcătuiți un eseu cu tema,,Influența utilizării energiei electrice în viața de zi cu zi ” după următorul plan de idei: 24 p.
a.Definiți sistemul energetic
b.Precizați domeniile de utilizare a energiei electrice
c.Avantaje ale energiei electrice
d. Transportul și distribuția energiei electrice
e. Aparate electrocasnice care funcționează pe baza energiei electrice.
B .Realizați un studiu de caz privind evoluția motoarelor în transporturi după următorul plan de idei: 6 p.
-avantaje(patru avantaje) 4 p.
-dezavantaje(două dezavantaje) 2 p.
C. Realizați un eseu nestructurat în care să descrieți utilizarea energiei electrice în domeniul iluminatului. 10 p.
OLIMPIADA-ARIA CURRICULARĂ,,TEHNOLOGII ’’
ETAPA NAȚIONALĂ
Disciplina Educație tehnologică
Clasa a VIII a
BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE
Toate subiectele sunt obligatorii.Se acordă 10 puncte din oficiu.
SUBIECTUL I TOTAL 20 puncte
A.Pentru fiecare răspuns corect se acordă 5 puncte. 10 puncte
1.a , 2.e
B.Pentru fiecare răspuns corect se acordă 1 punct. 4 puncte
1.a-A, 1.b.-F 2a-F 2b-F
C.Pentru fiecare răspuns corect se acordă 1 punct 6 puncte
C .1. 1-a 2-d 3-a
C.2. 1-e 2-c 3-b
SUBIECTUL II TOTAL 30 puncte
A.Pentru fiecare răspuns corect se acordă 2 puncte 8 puncte
1-a 1-b 2-a 2-b
B.Pentru fiecare răspuns corect se acordă 3 puncte. 12 puncte
B.1 a-șurubelnițe, b-dulii 6 puncte
B.2. a-electrocutare, b- aurul 6 puncte
C. 10 puncte
a.Lampă fluorescentă(tub fluorescent) 2 puncte
b.Aplicând o tensiune la bornele electrozilor , între ei se produc descărcări electrice, care emit căldură și energie luminoasă preluate de substanțele fluorescente depuse pe pereții tubului și transformate în radiații luminoase vizibile. 3 puncte
c . 1-borne electrozi 1 punct
2-filament 1 punct
3-tub fluorescent 1 punct
4-starter 1 punct
5-bobină cu miez(balast) 1 punct
SUBIECTUL III TOTAL 40 puncte
A(24 puncte)
Punctajul este distribuit astfel :
2 puncte pentru definiția sistemului energetic.
Sistemul energetic reprezintă complexul tuturor instalațiilor în care se produce , se transformă și se consumă energia sub diferitele ei forme.
2 puncte pentru domeniile de utilizare a energiei electrice.
În iluminatul electric
În domeniul tehnic
În medicină
În uz casnic
În comerț
3 puncte pentru menșionarea a trei avantaje ale energiei electrice
Costul redus al transportului la distanțe mari
Distribuirea simultană la mai mulți consumatori
Poate fi transformată în alte forme de energie
4 puncte pentru elementele componente ale rețelei de transport ți distribuție
Linii electrice de distribuție
Linii electrice de transport
Transformatoare ridicătoare de tensiune
Transformatoare coborâtoare de tensiune
Post de transformare
Punct de distribuție
5 puncte pentru menționarea celor 5 aparate electrocasnice
Frigider
Vitrină frigorifică
Televizor,radoi
Aspirator, mașină de spălat etc.
B(8 puncte)
1 punct pentru menționarea a patru avantaje și două dezavantaje ale evoluției motoarelor în transporturi
Avantaje – Creșterea productivității muncii
Reducerea cheltuielilor de producție
Larga utilizare in transporturi navale și terestre
Larga utilizare în domenii industriale
Dezavantaje- Funcționarea cu ajutorul benzinei , un carburant scump(motorul cu explozie)
Au influență asupra mediului înconjurător
C (10 puncte)
2 puncte pentru definiția energiei
ENERGIA reprezintă capacitatea unui corp sau a unui sistem fizic de a efectua un lucru mecanic, la trecerea dintr-o stare în altă stare dată.
2 puncte pentru menționarea tipului de iluminat public
Exterior(străzi, alei,parcuri)
Interior(locuințe, spații culturale, instituții)
1 punct pentru menționarea tipurilor de linii electrice
Linii de transport
Linii de distribuție
Linii aeriene
Linii subterane
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: CURSURI POSTUNIVERSITARE DE CONVERSIE PROFESIONALĂ [304409] (ID: 304409)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.