,,Cinematografia este o scriere cu imagini în mișcare și cu sunete. [304352]
[anonimizat]: STUDENT: [anonimizat]. Univ. Dr. [anonimizat]-Napoca
Iunie 2019
,,Cinematografia este o scriere cu imagini în mișcare și cu sunete’’.
-[anonimizat] o provocare dar și o dorință care vreau să se concretizeze. Consider că este un bun prilej de a lua inițiativă în procesul de reabilitare a [anonimizat], oferindu-i o [anonimizat].
Principala motivație ar fi faptul că atât copilaria mea și propabil a multora din oraș a [anonimizat]. Oamenii erau nevoiți să se deplaseze în afara orașului pentru a [anonimizat]. În același timp oamenii nu aveau posibilitatea de a participa la anumite conferințe sau de a [anonimizat].
Consider ca generația mea și cele de dinainte au fost private de aceste șanse de a evolua atât pe plan profesional cât și cel personal. În același timp nici interprinderile și oamenii de afaceri nu au beneficiat de condiții pentru o bună desfășurare a activităților și ocazia de a interacționa cu oameni specializați din diferite domenii profesionale și culturale.
O altă motivație ar fi faptul că partea de cultură oferită și gazduită de un oraș are un rol vital în educarea și formea comunității. [anonimizat] a corpului, considerat fiind o [anonimizat], oferind plăcere vieții.
Teatru este o [anonimizat] o metodă de educare care dorește să antreneze anumite competențe lingvistice și să captiveze atenția publicului. [anonimizat], să privim diferit perspective și decizii. Teatrul dăruiește o clipă de împlinire pe plan afectiv. Mă încântă ideea că pot să îmbunățesc o anumită latură culturală pentru orașul meu. Aș vrea să aduc zâmbete celor de acasă și cred că mulți din comunitatea noastră așteaptă că această propunere să fie realizată cât de curând.
[anonimizat], acestea prezintă o [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], creându-[anonimizat]-ai afla în acele ținuturi.
Probabil prin inițiativa mea și a altor persoane vom reuși să readucem la viață acest spațiu. [anonimizat] a vechiului cinematograf Scala din Zalău. Voi propune o [anonimizat]. Reamenajarea spațiilor presupune o reconsiderare a [anonimizat] “consumarea” obiectului cultural –datorită tehnologiei – ajunge să se facă individual și izolat; el nu mai reprezintă evenimentul care unește și agregă comunitatea. Astfel că atât în formă cât și în fond spațiul nou propus, presupune realizarea unui program care va reconsidera și diferitele activități care se vor desfășura în acest nou spațiu cultural. Totodată o șansă de a pune bazele pentru societatea noastră și de a oferi o nouă direcție culturală, educațională și profesională de care să profite colectivitatea orașului, prin noile direcții menționate mai devreme.
Pot să spun că m-am inspirit din perioada stilistica pop art, fiind renumită pentru imaginea îndrăzneață, paleta de culori puternică, și abordarile de stil grafic al marilor artiști din perioadă artistică respectivă.
Primul pas a fost să depun o cerere la primăria Municipiului Zalău, pentru a deține mai multe informații legate de spațiul pe care voiam să-l amenajez. Apoi am început să mă documentez despre diferite centre culturale, teatre, cinematografe care funcționează după același principiu.
Al doilea pas constă în descrierea ideii principale de desfașurare a activităților și a noului concept propus cât și a preocupărilor publicului țintă. Cromatica utilizată (coduri de culoare) pentru evenimentele găzduite în cadrul Centrului de Cultură Urbană.
Pasul final a constat în desenarea noii identități vizuale, aplicarea acesteia pe diverse obiecte reprezentative pentru proiectul meu. Aici amintim amenajarea anumitor zone din interior și redesenarea fațadei în funcție de cromatica utilizată pentru identitatea vizuală.
CAPITOLUL I
ETAPA DE DOCUMENTARE
1.1 O SCURTĂ ISTORIE A TEATRULUI
TEATRUL GREC
Prima formă de teatru a fost realizată în secolul V î.Hr. de către greci. A apărut din necesitatea susținerii unor serbări organizate în cinstea zeului Dionis, considerat zeul viței-de-vie, al veseliei și al vinului. Tot momentul era susținut de un grup de bărbați care cântau și dansau în jurul unui altar, reprezentându-l pe zeu și pe însoțitorii săi, satirii, aceștia purtând blănuri și coarne de țap. Ulterior din formația respectivă, numit cor, s-au desprins mai mulți oameni (actori) care purtau replici cu corul.
Mai târziu aceste spectacole teatrale au fost amenajate în locuri speciale sub forma unor amfiteatre, unde s-au scris texte de interpretat de actori și cor. Autorii greci au realizat o serie de tragedii și comedii, iar printre cei mai importanți autori de tragedii se numără: Eschil, Sofocle și Euripide, iar ca autor de comedii a fost Aristofan.
Cei care aveau dreptul să joace într-o scenetă erau băieții și bărbații, aceștia purtau măști în timpul reprezentaților, pentru ca publicul să știe ce rol susțin – de bărbat sau de femeie, de înțelept sau de nebun. Capacitatea teatrelor grecești erau de 17.000 locuri, iar chipul actorilor erau dificil de remarcat din ultimele rânduri, dar puteau fi recunoscuți după măștile mari și colorate pe care aceștia le purtau .
Pe coastele dealurilor se construiau teatrele grecești, fiindcă aveau o formă semicirculară, puteai să auzi orice șoaptă de pe scenă, până în ultimul rând. Spectatorii veneau pregătiți de acasă cu perne și covorașe pe care le așezau pe scaune din piatră, deoarece multe dintre reprezentații durau chiar și câte o zi, iar aceștia puteau să își comande vinuri, gustări pe parcusul scenetelor. Erau situații în care publicul imens era atât de focusat și captivat de ceea ce se întâmpla pe scenă, încât personalul care era înarmat cu bețe mari trebuia să intervină cu câteva lovituri puternice, ce liniștea imediat atmosfera produsă.
Serbările și cântările tradiționale susținute pentru zeii lor păgâni, adunau un numar mare de cetățeni, astfel s-a dezvoltat aceasta formă de construcție numită ,,teatru’’. Activitatea ritualului se desfășura în interiorul și de jur împrejurul templului, spectacolul se pregătea să aibă loc seara, la exterior, corul schimbându-și direcția în apropierea unei coline așa fel încât oamenii să urce pe colină pentru a putea urmări îndeaproape.
Colinele au fost dotate cu bănci de piatră, iar geometria reliefului a fost realizată sub forma unei suprafețe conice, obținând astfel TEATRU ANTIC. Teatrele antice nu erau acoperite, toate reprezentațiile se țineau sub cerul liber, și erau organizate din scena (skena)+ podium și laterale, orchestra – spațial central era ocupat de cor, iar gradenele erau realizate pe sectoare asemenea unor peluze de pe stadioanele și sălile de spectacol din zilele noastre. Dionisiacele – făceau referire la cultul zeului Dionysos care transmite o importanță anume, deoarece în cadrul lor se situează originile teatrului. În templul zeului, poziționat într-o valcea, unde se afla altarul pe care se aduceau jertfele, se susțineau manifestări religioase cu elemente de spectacol, unde credincioșii fredonau imnul în cinstea lui Dionysos, gesticulând pentru a intensifica solemnitatea momentului. Pentru aceste sărbători principala atracție era cea religioasă apoi dramatică și artistică. Întreaga atmosferă sărbătorească și solemnă s-a menținut datorită manifestărilor religioase dramatice care au impresionat atât de puternic spectatorii greci. Teatrul grec se desfășura astfel: orchestra avea o zonă semicirculară, unde evoca corul în mijloc, iar în altă parte se afla altarul zeului, două părți unde intrau coreuții. Proscenium reprezenta o platformă lungă, destinată jocului actorilor. Scena poziționată în spatele prosceniumului, unde se depozita recuzita și se costumau actorii. Amfiteatrul amplasat în jurul semicercului, destinat publicului. Corul inițial reprezenta un factor important pentru aceste manifestări teatrale, dar în timp a scăzut ca și importanță, ajungând la Euripide un elemenent aproape convețional. Chiar și asa, corul reușește să inițieze în ansamblul scenic mișcare, înțelegere, pace și este catalogat ca fiind părerea opiniei publice, iar corifeul conducea toate mișcările corului pe timpul spectacolului.
Actorii trebuiau să aibă o pregătire profesională foarte ridicată, iar preoții sunt considerați primii actori amatori religioși. Pentru ca actorii să se prezinte pe scena de reprezentații, trebuiau să aibă o statură destul de impunătoare, în concordanță cu personajele ce trebuiau să le interpreteze, dicția și forma vocii trebuia să aibă diferite calități de forță, suplețe pentru a putea imita personajele în diverse situații dramatice, în care se cerea declamația lirică. Atât cântul, dansul cât și mișcările ritmate, reprezentau un punct important în calitățile profesioanle a actorilor. Pentru a putea interpreta scenete de proporții uriașe, s-au conceput anumite sandale cu o talpă foarte groasă, pentru a oferi mai multă ținută momentului.
MASCA ÎN TEATRUL GREC
Actorii purtau în timpul reprezentațiilor o mască, mai mare decât chipul lor și aveau desenate pe ele sentimente precum cel eroic, spaima, durerea, fiind imposibil să se citească trăsăturile feței. Puteai să insinuezi poziția sau caracterul personajului, deoarece masca avea totodată un caracter convențional. Ea ajuta și la amplificarea vocii, realizată printr-un mechanism special, o obligație care nu putea să lipsească dintr-un teatru.
Fig.1 – Măști din perioada teatrului grec
TEATRUL LATIN
Un rol seminificativ poporului roman a fost religia. Fiind influențat masiv de religia greacă, iar majoritatea divinităților romane reprezentau niște simple replici copiate după cele grecești, purtând doar nume romane. Sufletul practic al romanilor era absent de poezia grațioasă, de fantezie și profundă umanitate, având un caracter șters și uscat. Primele manifestări de teatru popular, erau operele unor istrioni, aceștia cutreierau satele și târgurile, și interpretând în condiții arhaice. Fesceninele și satura considerate producții romane adevărate, fiind primele forme de teatru popular. Spectacolele improvizate propuneau un material diversificat de dialoguri, cântece, dansuri, glume libere și uneori grosolane, toate într-o nuanță destul de brutală. O mare persistență și influență în dezvoltarea teatrului au fost atellanele și mimii. Atellanele cu o însușire de imporvizație, puteau fi consemnate ca fiind ,,strămoșul’’, pappus (bătânul odios), maccus (prostul), bucco (lacomul), dossenus (parazitul). Strâns legată de viața populară era mimul, o producție de teatru, care a manifestat psihologia și sensibilitatea maselor, istrionii desemnați mimi purtau măști asemănătoare celor din atellane, având o culoare mai puternică spre grotesc. Pantomima bogată în expresivitate, constituia o atracție remarcabilă în jocul mimilor.
Romanii s-au inspirit din modul grec de organizare a spectacolelor, astfel au însușit odată cu operele dramatice: construcții, scena, tehnica costumației și jocul actoricesc. Atât construcțiile propriu-zise cât și tehnica și costumația grecilor au fost urmate de romani în operele dramatice. În vechea Eladă, teatrul era poziționat în natură, într-un peisaj pe măsura provenienței sale, pregătit pentru ca spectatorii să aprecieze atât ceea ce se petrece pe scenă, cât și peisajul natural ce îl înconjoară. La Roma aceste forme de teatru reprezentau niște clădiri independente în mijlocul orașului. Dimensiunile edificiilor erau foarte mari, spre exemplu teatrul construit de Scaurus avea o capacitate de 80.000 de locuri, unde erau susținute în epoca imperială și lupte de gladiatori și animale sau lupte navale cu o mulțime de costume, decorațiuni și coregrafii bine puse la punct. Roscius și Aesopus, doi mari actori romani ai acelor timpuri. Putem remarca ,,Arta poetica’’ a lui Horatiu fără a se măsura cu ,,Poetica’’ lui Aristotel, având idei care reprezintă curiozitate. Am putea prețui concepția măreață a lui Horatiu, care considera că teatrul trebuie să aibă la bază o cunoaștere absolută a vieții în toate sferele ei. Pentru realizarea unei opere de teatru redutabile se impune o anumită prestanță de spirit și un ideal superior. Misiunea teatrului este de a instrui, nu doar de a provoca amuzament în rândul spectatorilor.
CELE MAI CELEBRE TEATRE
Fig.2 – Teatrul din Epidaur – Grecia Antică
Fig.3 –Teatrul din EFES
Fig.4 – Teatrul din Atena
Fig.5 – Teatrul din Bosra – actuala Syria, fostul Imperiu Roman
Fig.6 – Amfiteatru – Colosseum din Roma
Fig.6 – Amfiteatrul din Verona
1.2 O SCURTĂ ISTORIE A CINEMATOGRAFULUI
La începutul anilor 1830, cand Joseph Plateau din Belgia și Simon Stampfer din Austria au dezvoltat concomitent un dispozitiv numit phenakistoscop, folosit în tehnologia filmului. Acest dispozitiv cuprindea un disc rotativ cu sloturi, prin care se putea surprinde o succesiune de fotografii care creau efectul unei singure imagini aflate în mișcare. Diverși oameni au început să experimenteze arta fotografiei, la sfârșitul anilor 1880. Majoritatea dintre aceștia au amestecat și aranjat mai multe fotografii, obținând o iluzie a unei proiecții cinematografice. Efortul depus în crearea procesului era dificil, iar astfel filmele erau destul de rare.
Primul film proiectat se numea “La Sortie de l`usine Lumiere a Lyon” realizat de frații Lumiere, 28 decembrie 1895 când imaginile captate de aparatul fraților Lumiere prindeau, pentru prima dată, viață. În 28 decembrie 1895 se marchează prima proiecție cinematografică și nașterea unei noi arte „arta cinematografică”, „cea de-a șaptea artă” cum mai este cunoscută, și tot odată apariția unei noi industrii, „industria cinematografică’’.
Primele imaginii aflate în mișcare se realizau intr-o sală de spectacole de catre frații Lumiere. Evenimentul se producea într-o mică localitate din sudul Franței, La Ciotat, intr-o clădire ce purta numele “Eden Theatre”.
Treptat vor apărea și alte inovații precum: gros-planurile, stop-cadrul, derularea inversă a filmului, supraimprimarea (adică primul trucaj, realizat de Melies). În toți acești ani de pionierat, filmul este catalogat ca un simplu divertisment. Prima fotografie aflată în mișcare a fost concepută folosind mai multe camere. Imaginile individuale au fost mai apoi așezate într-o singură imagine video. Scopul acestul ,,film’’ a fost de a oferi un răspuns în mod științific unei întrebări dezbătute intens în acea perioadă: cele patru copite ale calului lăsând urme pe pământ, astfel s-a nascut fotografia în mișcare.
Considerat cel mai vechi film în mișcare, care prezintă o acțiune consecutiv reală, avănd doar 2,11 secunde. Practic, este primul film tehnic și fost realizat de inventatorul francez Louis Le Prince. Fiind cel mai vechi film care a supraviețuit conform Cărții Recordurilor Guinness. Acest film mut de 50 de secunde, prezintă intrarea unui tren tras de o locomotivă cu aburi, care ajunge în gara orașului francez la Ciotat. Reprezintă o perspectivă unică, până atunci neatinsă, care ilustrează un aspect al vieții de zi cu zi. Se spune că atunci când filmul a fost proiectat pentru prima dată, spectatorii au fost atât de speriați de imaginea trenului cu dimeniuni normale, încât s-au speriat, au strigat, și au fugit să se ascundă. Pe data de 27 mai 1896 a avut loc prima proiecție din România, la mai puțin timp de la prima ecranizare publică a fraților Lumiere, pe 28 decembrie 1896, la Paris. După ce a avut loc primul film a fraților Lumiere la București, Mișu Văcărescu un jurnalist pentru L’Indépendance Roumanie, semnala că „a avut loc miracolul secolului”. Cameramanul Paul Menu, a tras primul film din România in anul urmator, în 1897 – Parada regală, în frunte cu Regele Carol I al României. Pe parcusul a două luni, Paul Menu a continuat să surprindă diferite evenimente petrecute în România la vremea respectivă. Cadrele surprindeau diverse evenimente care au avut loc în România, inclusive imagini ale dezastrelor de la Galați sau a navelor românești de pe Dunăre.
După câțiva ani, apar si primele ecranizări cu filme fictive mute. Primul film fictive din țară este considerat ,,Păpușa’’, realizat de cameramanii Nicolae Barbelian și Demichellli, în colaborare cu Marinescu. Totuși, recunoscut ca primul film românesc este ,,Amor Fataș’’. Filmul a fost realizat de Grigore Brezeanu și proiectat în 1911. În perioada Primului Război Mondial, filme se bazau pe documentare și știri. Prestanța sa, Ferdinand I a fost surprins cu camerade filmat pe front, alături de generalii Constantin Prezan și Alexandru Averescu, iar Regina Maria a fost filmată prin spitale, oferindu-le sprijin deloc bolnavi. Câteva din aceste cadre au fost folosite în filmul Ecaterina Teodoroiu, produs în 1930.
TEATRUL AZI
La ora actuală, privitul unui film a devenit un lucru foarte accesibil, dacă dispunem de un computer, tabletă sau un telefon te ultimă generație, putem viziona orice perliculă dorim. Cinematografele din mall-urile actuale presupun de o tehnologie modernă, reprezentând o alegere pentru mulți dintre oameni, doriând să împărtășească experiețe plăcute împreună.
Întrebarea este, câți dintre noi mai frecventează teatrul? Teatrul reprezintă un loc unde emoția, trăirile și simțământurile nu sunt afectate de mii de efecte speciale de sonorizare și imagini, ci sunt exteriorizate prin simple gesturi care au o semnificație aparte. Indiferent de capacitatea unui teatrul, fiecare este unic prin felul lui și a personalității sale. Unele teatre sunt de remarcat prin construcția lor arhitecturală, pe când celelalte sunt cunoscute prin faptul că au întâmpinat mulți actori celebri care au înterpretat pe scenele lor. În multre dintre teatre se poate resimții istoria și cultura care se desprinde de acel loc.
În prezent, putem observa schimbări considerabile în ceea ce privește teatrele, fiindcă prezintă o varietate de evenimente culturale și sociale care presupun o sumedenie de oameni calificați, pentru a putea asigura buna desfășurare a activităților din acel loc. Teatrul nu doar că oferă opere celebre pentru întreg publicul ci mai nou prezintă un pachet întreg de evenimente cum ar fi: muzică, tărguri, dans, concerte, conferință, workshopuri și multe alte programe de acest fel.
Pentru ca producțiile teatrale moderne să se defășoare în situații cât mai bine organizate, au în spate o întreagă grupă de profesioniști de la proiectanți, constructori, tehnicieni, până la actori, regizori, costumieri și staful cu make-up. Teatrele profesioniste vin odată cu noile tehnologii din domeniul electronicii, a sistemelor de iluminat și cele de sonorizare. Prin urmare, celebrele și cunoscutele opere de teatru sunt interpretate cu succes. Treptat putem constata că teatrul moden revine la funcția sa etimologică de ,,spectacol’’, oferindu-i alternative câmpului literaturii cu scopul de al emoționa și sensibiliza pe spectator, prin simplitatea gesturilor mimice, scene simbolice, patetic exterior. Formându-se o conexiune reală între spectatori și actori, transfomânu-se într-o parte a reprezentației, eliberând orice barieră dintre scenă și sală, așadar se reîntoarce la funcțiile procesiunilor din perioada antică.
EXEMPLE DE TEATRE – ROMÂNIA
Teatrul Elizabeta – este considerat un sediu prestigios, precum Clubul Austro-Ungar și Micul Senat al României, această clădire din vecinătatea Parcului Cișmigiu, cuprinde din 2013 Teatrul și Restaurantul Elisabeta, compartimentat pe două nivele. Pe lângă sala de spectacole, Teatrului Elisabeta, în proiect se mai regăsește și restaurantul Elisabeta (așezat la parterul clădirii) desinat pentru evenimente private.
Această clădire susține în încăperile sale diverse evenimente precum: concerte, expoziții de artă și costume de teatru, spectacole, dar și alte manifestări în artă, iar distracția se situează printre locurile centrale.
Fig.9 –Teatrul Elisabeta-București
Teatrul Odeon – își are locația în centrul Bucureștiului, iar zona principală în care teatrul își derulează activitatea este Sala Majestic. Sala Studio reprezintă cel de-al doilea spațiu de desfășurare a evenimentelor din cadrul Teatrului Odeon. A fost reabilitată în anul 2010, după 62 de ani în care a fost părăsită. Sala Studio este amenajată în așa fel încât să susțină diverse evenimente, fiind flexibilă și multifuncțională, iar podeaua sa alcătuită din forme modulare, prezintă organizarea spațiului de joc și amplasarea publicului în diferite propuneri. Teatrul Odeon, la ora actuală este un teatru de repertoriu, unde au loc compuneri ale textelor clasice și contemporane, cât și concerte sau muzicaluri de mare avengură.
Fig.10 – Teatrul Odeon-București
Teatrul Excelsior – este cunoscut ca fiind un teatrul destinat copiilor și adoleșcențiilor, creat în anul 1990. Suprafața utilă de desfășurare a activitații clădirii este de 600 mp și este împărțită pe trei nivele. Teatrul Excelsior își petrece ocupația pe două săli: Sala Mare fiind sala principală unde se pretrec evenimentele cu o capacitate mai mare de persoane, și Sala Studio fiind o sală de spectacol de dimensiuni restrânse. În incinta clădirii au loc spectacole de teatru pentru copii și pentru cei tineri, dar se țin si evenimente precum spectacole, lectură, lansări de carte și multe altele pe aceiași tematică.
Fig.11 –Teatrul Excelsior
Teatrul Național – a luat naștere în urmă de mai bine de un secol și jumătate, în capitală. Pe parcus a suferit diferite transformări, în 1852 purta numele de Teatrul cel Mare, ajungând o unitate publică în anul 1864 printr-un decret de-al lui Mihail Kogâlniceanu. Teatrul Național I. L. Caragiale din București, este apreciat ca fiind cel mai însemnat teatru dramatic al țării noastre. Pe scena lui ajungând cele mai mari personalități, actori români care au interpretat personajele clasice ale dramaturgiei universale, dându-le viață pe scenă. Teatrul National I. L. Caragiale, aflat în aceiași locație din anul 1973, a petrecut o serie de reconstuiri de reabilitare, iar astazi găsim o varietate de săli puse la dispoziție publicului. Are șapte săli moderne și echipate cu cele mai noi aparaturi, pentru ca desfășurarea spectacolelor să fie la o scară cât mai înaltă din punct de vedere tehnic. Un bonus de care beneficiază clădirea este parcarea subterană care are o capacite destul de mare.
Fig.12 – Teatrul Naționl I. L. Caralagiale-București
Teatrul Nottara – apărut în anul 1947, este un teatru de stat găsit sub numele de Teatrul Armatei. Zona unde este amplasat teatrul a fost ridicat de către Liviu Ciulei, tatăl renumitului Liviu Ciulei, iar în anul 1960 a primit numele de Teatru C. I. Nottara, numele marelui actor român. Momentan, Teatrul Nottara funcționează ca un așezământ de spectacole de repertoriu și își prezintă activitatea în cele două săli de spectacole din interiorul clădirii. Sala Horia Lovinescu (Sala Mare) și Sala George Constantin (Sala Studio). Pe lângă acestea mai are o zonă unde au loc evenimente precum: lansări de carte, conferințe, reuniuni cu un numar mai mic de persoane din cauza spațiului care nu poate găzdui un numar așa de mare.
Fig.13 – Teatrul Nottara
EXEMPLE DE TEATRE – EUROPA ȘI AMERICA
Teatrul Tampa-Florida – susține un program mare cu filme independente, străine și documentare zi de zi. Arhitectul John Eberson a conceput acest teatru ca un palat cinematografic, fiind deschid pe data de 15 octombrie 1926. Considerată prima clădire comercială din Tampa, care avea aer condiționat. În interioul teatrului, audiențele sunt poziționate într-o curte mediteraneană, luxoasă, romantică, cu diferite statui, decorate cu flori și gargoyles din perioada veche. Designul este unul aparte, peste tot se regăsește un cer pe timp de noapte, pictat cu stele și nori care parcă plutesc.
În cadrul acestui teatru au loc anul peste 600 de evenimente, având un pachet întreg cu filme clasice, concerte, evenimente speciale, eveniment corporative, excursii și programe educaționale. Este cel mai vizitat loc din Statele Unite, datorită emoției și atmosferei de care ești cuprins odată ce îi calci pragul.
Fig.14 – Teatrul Tampa – Florida
Teatrul La Fenice-Veneția – Unul dintre ,,cele mai faimoase și celebre idicatoare din istoria teatrului italian’’ și totodată are o deosebită importanță în istoria operei în ansamblu este casa de operă din Veneția.
A avut o istorie destul de tumultoasă și parcă urmărită de ghinion, deoarece a ars în multe rânduri, dar de fiecare dată a fost refăcută în cât mai scurt timp. După câteva încercări, reamenajarea a luat amploare în 2001. Designul în care a fost reconstruită clădirea a fost propusă de arhitectul Aldo Rossi, în stilul din secolul 19. În final a fost inaugurată pe data de 14 decembrie 2003, intâmpinat cu un concert susținut de Beeethoven, Wagner și Stravinsky. Mereu s-a dorit reamenajarea clădirii exact așa cum se afla înainte de incendiu, doar mărind spațiul pentru a oferii mai multe încăperi pentru susținerea evenimentelor.
Fig.15 – Teatrul La Fenice-Veneția
Teatrul Seebuhne Bregenz, Vorarlberg-Austria – S-au pus bazele în anul 1946, exact la un an după marile dezastrele produse de cel de-al Doilea Război Mondial. Acest festival prezintă o gamă largă de activități precum cele muzicale și teatrale în diferite locații precum: Seebühne (sau scena plutitoare), care dispune de un amfiteatru descoperit de o capacitate de 7000 de locuri, consacrată ca fiind locația pentru spectacole de operă sau muzicale de mari dimensiuni, scena concepută pe malul lacului Constance. Atât opera cât și marile producții muzicale de pe scena plutitoare au intenția de a oferi o parte din repertoriul popular de operă, și de multe ori producții/stagii inovatoare și unice pentru care se apelează la apele lacului pentru a mării scena. Festspielhaus susține spectacole de operă și concerte rare. Werkstattbühne constituie evenimente ale teatrului și operei contemporane.
Fig.16 – Teatrul Seebuhne Bregenz, Vorarlberg-Austria
Opera din Guangzhou-China – Își are detinația pe malul unui râu, oferind o atmosferă uimitoare datorită amplasării. Prin designul său unic și original, aceste două corpuri geometrizate sub forma unor pietre prețioase, facilitează deschiderea către râul Pearl, unind clădirile culturale cu turnurile de finanțare internațională din orașul Guangzhou.
Pe baza unor direcții tipografice și geologice, s-a realizat designul acestei opere. Interiorul a fost conceput din formele realizate de râurile transformate de eroziune. Proiectul stabiliește o relație de interdependență între peisajul natural și cel arhitectural. Opera de la Guangzhou prezintă un teatru destul de mare, cu o capacitate de aproximativ 1804 locuri, un salon multifuncțional de 443 de locuri, spații de sprijin și alte facilități. În auditoriu găsim cea mai avansată tehnologie acustică pentru claritate ridicată a sunetului. Mai există o clădire mai mică, unde se află restaurantul cu bar și magazine.
Fig.17 – Opera din Guangzhou-China
EXEMPLE DE CINEMATOGRAFE – ROMÂNIA
În prezent, cinematografele au început să funcționeze prin diverse programe interactive și culturale, față de cele anterioare care funcționeau doar pentru rularea filmelor. Cinematografele de azi oferă diferite evenimente/programe cum ar fi: spectacole de muzică, conferințe, meetinguri, evenimente private etc. Practic filmele au trecut pe loc secund, Asta face dovada necesității schimbării spațiului destinat cinematografului/spectacolului și adaptării lui unui complex de activități care se articulează într-un nou concept despre spațiile culturale.
La ora actuală există multe tehnologii de realizare a filmelor, cum ar fi: IMAX, cât și ultima tehnologie, 4DX care dăruiește diferite senzații reale rupte din scenele de filme. Toate filmele din perioada noastră dispun de o calitate 2D reprezentată de filmele normale, 3D și 4DX, dar tehnologia se dezvoltă cu pași repezi în ultimii ani, astfel putem fi luați prin surprindere de ce va apărea la acest capitol, mai ales pentru amatorii de filme.
Grand Cinema & More – Bucuresti
producții proprii sau transmisiuni directe de pe marile scene ale lumii
spectacole de teatru și teatru pentru copii, operă, balet, spectacole de improvizație, și evenimente speciale.
conferințe, training-uri sau seminarii
vizionări private sau team building-uri
petreceri private sau aniversări
catering pentru orice ocazie
Victoria, piata Balcescu si Dacia, Studio-Timisoara
spații multifuncționale culturale
alte arte ale spectacolului și nu numai (teatru, concert etc.)
Uranus144-Bucuresti
terasă cu cinematograf în aer liber
concerte, petreceri cu DJ, expoziții, târguri, seri de teatru, stand-up comedy, tango argentinian, flamenco sau percuție
CineGold-Sibiu
destinația principală va fi cea de cinematografie, dar acolo vor putea fi organizate, în paralel, și câteva evenimente diferite
Cinema Palace-Oradea
filmele sunt principala atracție a cinematografului
sălile sunt folosite și pentru petreceri private, petreceri corporate, zile de naștere, team building-uri, spectacole de teatru, stand-up comedy și transmisiuni de concerte live, transmit reprezentanții cinematografului.
Cinema One-Brasov
cinema One este mai mult decât un cinematograf multiplex.
pe lângă cele mai noi filme ale momentului, iți aduce piese de teatru jucate live, concerte transmise în direct de pe marile scene ale lumii.
spectacole de balet și operă, dar și multe evenimente speciale care să te bucure, să te inspire și să te incite la distracție, culturală și artă.
Cinema Mărăști-Cluj
se difuzează filme de artă, dar și filme de mare succes la public.
filme noi, si filme clasice, filme 3D.
evenimente pentru comunitate: dezbateri, expoziții de fotografie și de pictură, lansări de carte
Cinema Dacia-Cluj
proiecții de film, spectacole de teatru, concerte, o sală mică multifuncțională adaptată pentru orice tip de eveniment, cu o capacitate aproximativ 100 de locuri etc.
EXEMPLE DE CENTRE CULTURALE
Centrul Cultural „Reduța” Brașov – Samuel Abraham a fost cel care a ridicat prima sală de spectacole de la Brașov, "Reduța", în 1794, realizată atât pentru organizarea balurilor cât și a spectacolelor de muzică și teatru. Amenajată în stilul baroc, cu câteva elemente din rococo. Pe fațadă clăridirii putem remarca stilul renașterii italieni, unde sunt așezate busturile lui Wagner, Schumann, Mozart și Beethoven, alături de cele ale lui Goethe, Schiller sau Shakespeare.
Centrul Cultural „Reduta” din Brașov găzduiește o sală mare de spectacole cu o capacitate de 370 de locuri, având modalități de sonorizare și iluminare actuale, pentru spectacole de teatru, muzică, dans, cât și pentru și diferite lansări de carte, conferințe sau alte activități educative.
ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București – Este considerată singura instituție de profil din România care stabilește o legătură între autoritatea locală și societatea civilă. Menirea lor are ca scop un centru cultural multidisciplinar al orașului București care să aniverseze moștenirea culturală a orașului să apere și să promoveze identitățile creative ale metropolei contemporane și de a plasa Bucureștiul pe harta culturală a Europei. Aceast centru promovează cultura orașului prin toate modalitățile sale de manifestare artistică. Ca și organizator de evenimente proprii, ARCUB organizează programe, strategii și proiecte din cele mai diverse zone ale culturii: teatru, muzică, arte vizuale, dans, ateliere de creație, producție editorial și multe altele
Casino-Centrul de Cultura Urbana, Cluj-Napoca – Se situează în Parcul Central „Simion Bărnuțiu” din Cluj, și în prezent este un adevărat amfitrion care susține evenimentele cu tematică culturală și artistică ce se desfășoară în oraș. A avut un traseu cu multe schimbări din punct de vedere al funcționării, clădirea a îndeplinit rol de casino, școală de arte frumoase(1925), restaurant, muzeu etnografic (perioada interbelică). La ora actuală la Casino se aranjează evenimente și activități culturale și artistice, scopul spațiului fiind acela de a oferi o altă perspectivă și dinamică culturală specifică marilor orașe universitare din lume. Acest Casino îți oferă posibilitatea de ați organiza evenimentul cât mai repede, lipsindu-te de procedurile birocratice inutile. Susține activități precum: concerte, expoziții, festivaluri de muzică și petreceri, tâguri de cariere, teatru și alte evenimente.
Centrul Socio-Cultural Jean Louis Calderon –Stabilește o legătură între cetățeni și activitățile ocupaționale și culturale, cu ajutorul creativității membrilor acestui Centru Cultural. Centrul Socio-Cultural “Jean Louis Calderon” al Primariei Sectorului 2, își desfășoară la ora actuală într-o clădire interbelică care a fost refăcută de autoritățile locale, și prezintă programe ce servesc pentru mulțumirea necesităților de socializare, de menținere a sănătății, de instruiri și de formare a abilităților membrilor săi, prin asistența la activitați cultural-artistice, adică spectacole, expoziții, lansări de carte, reuniuni, cursuri de informatică și limba engleză, precum și la cercuri de pictură, handmade și gimnastică oferite gratuit.
Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș – Datorită specificului activităților sale, răspunde nevoilor culturale și sociale ale comunității prin păstrarea patrimoniului cultural existent. Misiunea acestui centrul este de promova anumite programe și proiecte culturale prin care conservă, promovează și valorifică patrimoniul cultural național. Obiectivele instituției se referă la cercetarea, conservarea și valorificarea culturii tradiționale. În același timp de a proteja, promova și de a evidenția valoarea creației artistice contemporane.
Propunerea de produse și servicii culturale diferite, pentru a se ridica la nivelul cerințelor culturale comunitare, cu scopul dezvoltării gradului de acces și implicit participării reale a cetățenilor la viața culturală. Atât educația, cât și formarea și perfecționarea reprezintă un interes în rândul cetățenilor, în afara sistemelor formale de educație.
Casa De Cultură a Sindicatelor Oradea – Această construcție a fost finalizată în anul 1972, iar pentru inaugurare sa creat un spectacol intitulat "Sărbătoare-n casă nouă" prezentată de artiști de prestigiu din aceea perioadă. În decursul anilor pe scena Casei de Cultură s-au afișat cele mai renumite și prestigioase formații de actori, artiști, interpreți ai țării, precum și o mulțime de formații și artiști celebri straini. Instituția se desfășoară în regim de autofinanțare, cu mai multe variante de activități: spectacole și activități cultural-educative cu scopul de a mulțumii publicul larg și diversificat. Cursuri și cercuri tehnico-aplicative de formare și îndrumare profesională, conferințe, congrese interne și internațional, întruniri și dezbateri, prezentări de afaceri, consultant pe diverse teme, cenacluri literale, artistice și tearale. Organizarea unor festivaluri și concursuri, proiecte, expoziții de artă tradițională și contemporană precum și târguri de produse din toate domneiile.
ISTORIA CINEMATOGRAFULUI DIN ZALĂU
În jurul anului 1927, în Zalău a fost înființat primul cinematograf , după ce a fost realizată Uzina Electrică. Locul unde a funcționat primul cinematograf din Zalău nu se știe cu certitudine, dar sunt niște informații precum în perioada anilor 1934-1935 a fost modernizat întreg cinematograful și a fost introdus și primul aparat pentru filmul sonor din Zalău.
Cinematograful a funcționat un timp în clădirea Transilvania, în sala mare, după terminarea celui de-al doilea razboi mondial. Apoi cinematograful și-a schimbat locația și a funcționat o perioadă pe strada Crasnei, în clădirea Școlii Primare, fiind o unitate de învățământ cu predare exclusivă în limba maghiară. Câțiva ani mai târziu se deschide un cinematograf în incinta Casei de Cultură, care a fost cunoscut in epoca trecută și sub denumirea de Ateneu.
Legat de istoria cinemaografului din Zalău, mai trebuie amintit faptul ca în anul 1948 Primăria Zalau a primit o ofertă de la firmă din Oradea pentru instalarea unei stații cu radio cu 20 de difuzoare în incita cinematografului. Contractul cu acea firmă a fost realizat câțiva ani mai tarziu, stația funcționâd cu mai multe difuzoare pe stradă, dar și în interiorul locuințelor. Stația de radio a Zalăului avea program propriu. Stația fiind desfințată în întregime în anul 1960.
Astfel ia naștere Cinematograful Scala, care este amplasat în zona centrală a orașului intr-un complex de blocuri, alocândui-se o suprafață pentru cinematograf. De mulți ani acesta nu mai funcționează, iar nimeni nu a găsit o rezolvare pentru reabilitarea celebrului Cinematografului Scala.
DOCUMENTAREA SITUAȚIEI ACTUALE A CINEMATOGRAFULUI (POZE EXTERIOR ȘI INTERIOR)
Amplasare cinematograf – situație existentă
Zonă de intrare cinematograf – situație existentă
Fațada laterală stânga – situație existentă
Fațadă laterală dreapta – situație existentă.
Corp anexă B – situație existentă
Hol intrare – situație existentă
Sală de cinema – vedere de ansamblu
Sală de cinema – intrare spectatori
Camera de proiecție – situație existentă
Spațiu tehnic centrală ventilație – situație existentă
Spațiu administrativ – etaj
Sursa imaginilor: Patrimoniu Primăriei Zalău
PLAN DE DESFĂȘURARE A ACTIVITĂȚILOR
DOCUMENTARE LOGO-URI EXISTENTE-ROMÂNIA
DOCUMENTARE LOGO-URI EXISTENTE EUROPA ȘI AMERICA
CAPITOLUL II
DEFINIREA PROIECTULUI
2.1 SURSE DE INSPIRAȚIE
Opéra Saint-Étienne este situată în centrul Jardin des Plantes din Saint-Étienne. Această sală găzduiește aproape 100.000 de spectatori anul. Sezonul cultural asigură peste 300 de spectacole în cinci domenii principale: pian, simfonic, liric, muzică clasică și dans. Opéra de Saint-Étienne asigură un program dedicat și variat, cu diferite activități simfonice, coregrafice și teatrale. Înființată în 1969 ca Casă de Cultură și Recreere Saint Etienne din Franța, instituția a susținut spectacole, expoziții de artă, producții teatrale, opera și dans.
Noua identitate vizuală a reprezentat o sursă de inspirație pentru proiectul meu, care prezintă elemente și un joc de litere precum cel menționat mai devreme.
LOGO
APLICAȚII LOGO
Acoperișul: o caracteristică arhitecturală memorabilă, acoperișul clădirii arată ca un semn, simbol. Sala: perfect circulară, dăruiește confort și o acustică excepțională.
Un accent pe partea de sus a literei ,,E’’ accentuează silabă prin intensificarea vocii. Forma literei "O" te trimite cu gândul la o gură deschisă care cântă o melodie de opera și totodată exprimă emoție, admirație și surpriză.
Fig. 21
Pentru a inaugura primul sezon al noului logo, sa lansat o campanie de comunicare simplă și accesibilă, care conține, prin fotografii, toți membrii personalului care lucrează la Opera. Este vorba despre readucerea unui sentiment de apropiere între oamenii din Saint-Étienne și un loc cultural popular.
Fig.22
2.2 PUBLICUL ȚINTĂ ȘI DESCRIEREA CONCEPTULUI
Centrul de Cultură Urbană ,,Scala’’ urmărește să contribuie la împrospătarea și formarea unei legături cu societatea prin comunicare, socializare, mod de recrere cât și programe de dezvoltare artistică cum ar fi: dansul, teatrul, ateliere de creație etc. Acest nou centru se adresează tuturor categoriilor de vârstă.
Copiii vor putea beneficia și de partea educativă prin informații interesante în cadrul planetariului, istoria filmelor, având posibilitatea de a-și dezvolta anumite abilități practice, precum cele din atelierul de creație unde vor experimenta diferite abordări legate de această lume creativă. Chiar dacă această activitate este mai mult destinată celor mici, nu este exclus ca cei mari să participe împreună cu copii lor și să își descopere noi pasiuni.
Adolescenții vor avea posibilitatea de a avea proprile lor expoziții, unde își vor prezenta creațiile, va fi invitată și comunitatea noastră, care va putea să admire aceste mici talente aflate în devenire. În ceea ce priveste adulții, aceștia vor avea la dispoziție săli pentru susținerea conferințelor, meetingurilor, workshop-uri etc., cât și spectacole de muzică simfonică, teatru, dans, filme.
Proiectul incearcă să exploreze posibilitatea în care cinematograful mai poate funcționa în zona centrală, a orașului propunând o revitalizare a acestuia și oferindu-i o nouă funcționalitate, filmul trecând practic pe plan secund, acela de Centru Cultural.
Închiderea cinematografului a însemnat dispariția unei funcții publice cât și aparaiția unor lacune în comunitatea urbană. Cladirea a fost abandonată și lăsată să se degradeze în decursul anilor. Obiectivul principal al proiectului reprezintî recăpătarea spațiului pierdut și redeschiderea acestuia către oraș și către comunitate în încercarea de a reconstrui cinematograful ca centru social și cultural.
Centrul de Cultură Urbană SCALA este un proiect care își propune să raspundă prin programe culturale cerințelor unui public contemporan, avid de noutate, calitate, diversitate și originalitate. Astfel spectacolele teatrale, musicale, coregrafice, serile expoziționale, vizionarea unui film să treacă aproape pe un plan secundar în favoarea formării unei legături dintre generații prin toate aceste activități ale centrului nou creat. Demesul proiectului constă în reamenajarea săliilor în funcție de activitățile propuse. Pe lângă sălile clasice de cinema, proiectul va propune și o serie de spații utilizate pentru diferite evenimente, ale căror amenajări se vor putea adapta în funcție de necesitățile momentului. Spațiul de la intrare va fi destinat unei cafenele care vine cu o serie de programe interesante pentru ,,dependenții de cafea’’ și un loc protrivit de socializare pentru părinți atunci când își așteaptă copii să iasă de la activități.
În proiect se regăsește un spațiu verde, dedicat proiecților în aer liber, se va monta un sistem special unde se vor rula filme în aer liber pe timpul serii, vara. Se va monta un proiector special având o tehnologie avansată și rezistentă la diferite temperaturi, iar zona verde se va decora cu toate utilitățile necesare pentru vizionarea filmelor în condiții cât mai bune.
Scala, un vechi cinematograf din Zalău, dorește să devină un Centru Cultural care să atragă un public larg, un loc în care să se articuleze comunitatea locală într-un process de interacțiune socială și culturală.
2.3 ISTORIA CULORILOR
Substratul teoriei moderne a culorilor a fost realizat de către anumiți oameni de știință din perioada secolului XVII. Aici putem amintii încercările lui Mankind de a însănătoșii cu ajutorul luminii, fiind notate în izvoarele istorice scrise.
Primul care a dovedit prin popularele sale încercări cu ajutorul prismelor, a fost Isaac Newton (1642-1727). Acesta ajungând la concluzia că lumina este doar un amestesc al culorilor vizibile din spectrul solar. El a consolidat acest fapt prin modul în care cele șapte culori străbat o prismă reversă, astfel culorile reușind să se amestece, rezultând lumina alba.
Prin multe studii, Johann Wolfgang von Goethe – un cunoscut scriitor german, a observat fenomenul culorilor în decursul a 20 de ani. Publicând în anul 1810 ,,Zur Farbenlehre’’ (Teoria culorilor). Goethe a fost cel care a descoperit cele 3 culori primare: roșu, galben și albastru. O altă personalitate care a influențat puternic a fost Edwin Babbitt. Babbitt a scris in 1878 marea capodoperă ”Principles of Light and Color”. Fiind fascinat de culoare, a studiat efectele terapeutice ale acesteia.
Un cunoscut naturalist american provenit din India, Ghadiali Dinshah (1873-1996), s-a documentat mulți ani, obținând diverse efecte ale culorii, realizând filtre colorate și lămpi. A aplicat elementele descoperite în scopul de a servi în tratarea bolilor fizice care au dat și rezultate.
Odată cu descoperirea penicilinei, în anul 1938, perioada de strălucire a cromoterapiei și-a pierdut din importanță. Cu apariția antibioticelor cromoterapia a trecut pe un loc mult mai îndepărtat, aproape uitat, lucru întărit și de lipsa unor protocoale de cercetare. În contemporanitate, aceasta metodă care nu necesită să fie suținută financiar, simplă și lipsită de durere și stres, cromoterapia fiind readusă și reprezintă o importanță majoră la ora actuală.
2.4 SIMBOLISTICA CULORILOR FOLOSITE PENTRU ACTIVIATȚI
Am ales pentru dans, un albastru mai rece, mai închis. Specialiștii din psihologie abisală, compară această culoare cu ,,relaxarea spirituală’’ cu un mod de viață liniștit, ceea ce reprezintă în sine și dansul.
Pentru teatru am decis culoarea portocalie, fiind o culoare care simbolizează energia, vitalitatea, aventura și o stare bună de sănătate precum și indrăzneală.
Culoarea violet se potrivește cu această activitate, fiindcă este considerate o culoare care degajă o atmosferă artistică, induce empatie și abilitatea de a înțelege și punctele de vedere ale celorlalți.
Se cunoaște că această culoare menține și stimulează starea de atenție, mărește capacitatea de mobilizare și implicare a atenției, predispune la comunicativitate și asigură sentimentul de căldură și de intimitate. Fiind potrivită pentru tipul acesta de activitate, dedicată în special copiilor, pentru a-și dezvolta anumite abilități și pentru a învăța cum să lucreze în echipă.
Culoarea verde, este culoarea speranței și a echilibrului, crează siguranță, concentrare, potrivită pentru această activitate care își propune să cuprindă o serie de sedințe cu diferite tematici.
Alegerea roșului pentru concerte, nu este întâmplătoare deoarece, roșu fiind o culoare care dăruiește caldură, pasiunea, putere, entuziasm, ceea ce vreau să exprime această activitate .
Nuanța aceasta de albastru este asociată cu cerul, fiind o culoare care oferă senzația de libertate, calm, cunoaștere, am ales această culoare pentru planetariu pentru a caracteriza activitatea ce va avea loc să se desfășoare.
Rozul este cunoscut ca fiind o culoare visătoare, afectivă, c almează și îmbunează sentimentele. Consider că este o culoare reprezentativă pentru programul de filme care poate să aibă ca și scop îmbunățirea relațiilor dintre oameni prin vizionarea unui film, de ce nu.
Pentru activitatea ,,workshop’’ am ales un verde închis, pentru că este un simbol al progresului, prospețimii, armoniei și al dezvoltării. Această activitate urmărește să ofere reîmprospătarea anumitor obiceiuri vechi, uitate sau ascunse, care vor avea la bază aceste simboluri amintite mai sus.
2.5 CROMATICA UTILIZATĂ PENTRU LOGO
Culoarea utilizată pentru definirea logo-ului este albastru închis, o nuanță care sugerează seriozitate, responsabilitate și deschiderea catre diverse propuneri/activități. Exact ceea ce propune acest concept, scopul fiind readucerea la viață a unui spațiu părăsit, și pentru a implica societatea la un nou mod de comunicare, socializare și realaxare prin diferite activități.
Prin perspectiva psihologică, albastru reprezintă o culoare a asumării responsabilității și emană totodată încredere în sine. Demonstrează nevoia pentru ordine și direcție în viață, cuprinzând acest efect în spațiul de lucru sau de locuit. Transmite liniște, pace, te îndeamnă la relaxare fizică și mentală, reducând stresul și aducând o stare de calm și liniște.
Culorile au efecte puternice asupra psihicului uman, iar prin intermediul psihicului a dipoziției și sănătății. Ele ne pot oferii o stare de relaxare, sau chiar de vindecare, sau ne pot afecta starea de spirit, pot produce o stare de nervozitate. Există și diferite tratamente si terapii prin culoare care eu efecte uimitoare.
CAPITOLUL III
DEMERSUL ARTISTIC
3.1 IDENTITATE VIZUALĂ-VARIANTE
3.2 VARIANTA FINALĂ
În procesul de creare a logo-ului, am ales un font care să exprime rigoare și exigență, apoi am relizat un joc, creând aceste spații lipsă și parcă desprinse din litere, pentru a sublinia diversitatea activităților precum: teatru, dans, concerte, expoziții, conferințe, workshop, ateliere de creație, care vor susține legătura dintre generații și articulează posibile activități din sfera culturală.
Acest logo oferă totodată senzația de seriozitate și comunicare prin culoarea de albastru închis, dar în același timp exprimă libertate, dinamism prin acest joc cu bucăți desprinse din text.
Am dorit să păstrez culoarea inițială, dar aducându-i o altă tonalitate, mai actuală și mai modernă față de cea existentă.
Fontul utilizat pentru ,,SCALA’’ – Glacial Indifference, iar pentru ,,CENTRUL DE CULTURĂ URBANĂ’’-Libel Suit Rg.
Culoarea folosită este: Deep Navy Blue, C:93 M:84 Y: 22 K:67, R:0 G:0 B:102.
3.3 ELEMENTE VIZUALE
Pentru conceperea elementelor vizuale, am luat anumite zone din fontul utilizat pentru logo și astfel am creat un pachet întreg de forme geometrice care reprezintă prin culoarea distribuită, activitățile din cadrul Centrului de Cultură.
Am ales aceste culori vii, fiindcă vreau ca spațiul care momentan este aflat în condiții nefavorabile, să prindă viață atât prin noul program propus, cât și prin culoare, deoarece culorile aduc veselie. Voi prezenta în rândurile ce urmează diferite propuneri cu aplicațiile aferente. Toate aplicațiile vor comunica prin aceiași linie cromatică și stil.
3.4 PROPUNERI AMENAJARE INTERIOARĂ
Prin amenajarea și dotarea cu echipamente audio-video s-a dorit crearea unor săli culturale multifuncționale și a unui spațiu destinat activităților artistice. Echipamentele dedicate instalate sunt compatibile cu cele mai noi standarde de cinematografie (DCI) și pot fi folosite și pentru spectacolele de teatru și conferințe, workshop-uri, dans, ateliere și nu numai.
Stilul abordat pentru amenajarea interioară este unul actua, dar care conține accente de culori puternice, regăsite și în identitatea vizuală.
Am ales un mobilier destul de simplu prin formele sale; atât barul care este din structuri geometrice și culori neutre, cât și restul obiectelor sunt în aceiași linie, dar bineînțeles cu accente de culori puternice precum galbenul, tablouri abstracte de dimensiuni mari. Lumina este cea difuză, de aceea am poziționat luminiile în așa fel încât să conturez cât mai bine atmosfera, dar fiindcă tema mea prezintă diverse activități am ales și un joc de lumini colorate aplicate pe pereți.
Am colorat pereții în același albastru precum logo-ul cu excepția zonei de la bar, unde am dorit să fie puțin mai luminat, așa că am optat pentru un alb lucios, unde am aplicat logo-ul cu o lumină led caldă. Se vor găsi și elementele vizuale din aplicații, care vor avea lumina led colorată și vor fi realizate 3D.
Mobilierul utilizat, scaunele de culoare galbenă și mesele albe se completează cu culoarea pereților, aflându-se în contrast. Pentru bar am optat un stil modern, actual și care să se integreze cu restul ambientului, combinând lemnul cu un plastic negru lucios. Podeaua e un negru lucios, unde se reflectă luminile, astfel creându-se un joc de imagini.
3.5 RABILITAREA FAȚADEI
La nivel de concept, am încercat să păstrez imaginea originală a cinematografului, dar oferindu-i o nouă înfățișare mai actuală care să creeze un impact în rândul societății. Am decis ca fațada să fie vopsită în culoarea Deep Dark Navy (R: 0 G: 0 B: 102) iar deasupra se vor regăsi elementele vizuale aplicate în dreapta precum și restul aplicaților. Acestea vor fi printate 3D și vor avea un sistem de luminare de tip LED, cu o anumită culoare pentru fiecare, iar logo-ul va fi centrat pe perete având și el un sistem de luminare de tip LED cu lumina caldă.
Se vor monta uși glisabile din sticlă de culoare fumurie, iar întrarea va fi marcată în diferite colțuri cu lumini de ambient care va manifesta o atmosferă nouă și interesantă.
Pentru podeaua de la intrare voi folosi microciment, o soluție excelentă în cazul reabilitării zonelor învechite, fără a fi necesară demolarea sau înlăturarea gresiei sau a marmurei, fiind rezistentă la diferite temperaturi.
3.6 APLICAȚII LOGO
SATIONERY
COMUNICARE
Există în activitatea administrativă a unui Centru Cultural – în viziunea mea –elemente care trebuie să aibă o identitate foarte clară. Obișnuitele materiale “stationery”, agende, programe afișe, bilete, etc – au fost create cu aceleași elemente ale identității de interior.
În realizarea cutiilor de popcorn și de suc, am ales fondul Deep Navy Blue, folosit la culoarea logo-ului, prin aplicarea elementelor vizuale în partea dreaptă sus, iar logo-ul centrat. Toate aplicațiile vor păstra aceiași linie. Am vrut ca designul folosit pentru acestea să fie unul unic și atractiv care să exprime diversitatea activităților. Motivul pentru care am ales culori vii este în primul rând datorat publicului țintă, care sunt evident tinerii. Am considerat necesar ca ei să fie principalii beneficiari ai acestui demers de design și a alege elemente cromatice din zona lor de confort a fost un lucru natural.
La realizarea biletelor am păstrat aceiași linie simpa dar și jucăușă în același timp, am aplicat elemente vizuale, și culoarea propusă pentru filme (roz).
Pliantul conține informații privind activitățile ce vor avea loc, programul de luni până duminică, și date legate de locația spațiului, mail, telefon, facebook și site.
VARIANTE AFIȘE
În primele încercări pentru afișe am abordat un stil dinamic, cu acest efect de litere ascunse, pentru a lasă ca lumea să descifreze informația ascunsă. Dar pe parcurs m-am gândit și la o altă abordare părstrând același stil, dar obținând un alt rezultat.
VARIANTE AFIȘE FINALE
DESFȘURARE ACTIVITĂȚI
La etajul I, se găsesc mai multe săli, iar patru dintre ele, cele marcate vor fi destinate activităților ce se vor desfășura în cadrul Centrului de Cultura. Vor fi adaptate în funcție de evenimentul ce va avea loc, cu diferite sisteme care vor face ca momentul să se desfășoare în condiții cât mai bune.
La intrare e prevăzut un bar, cu suc, cafea și popcorn. Aici cei pasionați de cafea vor putea testa diferite combinații de arome destul de îndrăznețe. Spre exemplu, în zilele când se vor derula filme de groază, o cafea cu chilli plus un pocorn, sau la filme de dragoste cafea cu bezele desupra, toate aceste lucruri vin cu scopul de ai face pe cei pasionați de cafea să își încânte ,,papilele gustative’’, și de a aduce un plus acestui nou concept. În aceeași sală se vor desfășura și programele de atelier.
În aceste sali copii, adolescenții împreună cu părinții vor putea alege din diverisitatea programelor, precum cel de ,,Arte si meserii’’ unde vor învăța să redea o noua funcțiune obiectelor care se află în rutina noastră, să realizeze imprimeuri pe tricouri cu vopsele pentru textile, să iși creeze proprile lor rame unde să își atașeze pozele etc. Acesta va fi și un spațiu de socializare și relaxare unde părinții pot să iși aștepte copii.
Aici se vor expune și lucrările de artă, a elevilor de la Liceul de Arte ,,Ioan Sima’’ și nu numai, se vor monta lucrări și în zona de hol, marcată cu mov pe releveu, pentru acestea se vor monta sisteme de prindere pentru pânză, hartie sau pentru obiecte decorative anumite structuri destinate să pună în valoare creațile elevilor expozanți.
În sala din dreapta este zona cu planetariu, un teatru construit în special pentru prezentarea unor spectacole cu scop educațional și de divertisment cu date despre astronomie. O altă caracteristică legată de funcționarea planetariilor sunt ecranele de proiecție în formă de cupolă unde vin proiectate scene cu stele, planete și alte elemente cerești, care se deplasează într-o simulare complexă a mișcărilor aparente de pe cer.
În sala din stânga pe lângă vizionarea filmelor 3D, se vor desfășura și ore de workshop cu diferite abordări.
Ultima sală din capăt este destinată pentru susținerea concertelor, teatru, dans și rularea filmelor atât celor noi apărute cât și a celor mai vechi, cu scopul de a aminte anumite personalități importante din industria filmelor. Sala va fi adaptată în funcție de cerințele evenimentului.
ETAJUL II
În cel de-al doilea etaj se găsește o sală mare cu scenă unde se vor desfășura aceleași activitați ca cele de la parter, cu scopul de a putea găzdui cât mai multe programe artistice. Iar o sală mai mică pentru filmele 3D.
CONCLUZII
Proiectul meu s-a dezvoltat din dorința de a da curs inițiativei și de a încerca să schimb funcția cinematografului ,,Scala’’ din orașul meu natal, Zalău. Pentru mine acest proiect a reprezentat o provocare, fiindcă am reușit să realizez diferite elemente ce consolidează proiectul final prin o nouă identitate vizuală, reabilitatea fațadei cât și niște mici propuneri de amenajare și perspectivă interioară.
În urma unui program destul de strict, în care am încercat să îmi dedic cât mai mult timp pentru documentarea proiectului, demersul artistic, ca la final să reușesc să finalizez tot ce mi-am propus inițial. Sunt conștientă că pentru această propunere există loc de mai bine, dacă ar fi să analizez fiecare parte riguros cu siguranță ar fi de ajustat anumite elemente, dar poate unele lucuri sunt mai spectaculoase daca prezintă și mici imperfecțiuni. Daca mă compar cu mine însumi din trecut, pot spune că am învațat și evoluat enorm într-un timp relativ scurt, aproximativ 4 luni. În care au existat diverse abordări ale proiectului, momente când nu știam exact ce este de prisos pentru proiect și ce nu, dar am avut parte de doi mentori excepționali care m-au îndrumat și cu care am reușit să finalizăm proiectul în concordanță cu ideile și personalitatea mea. Am vrut ca acest proiect să rezolve o problemă care persistă de foarte mulți ani, în comunitatea noastră, așa că sper ca tot efortul depus în acest timp să fie pe măsura așteptărilor și chiar să schimbe ceva în rândul comunității culturale, așa cum mi-am dorit de la bun început.
Abordarea grafică este una dinamică și creativă care exprimă dorința implementării unui nou program și schimbarea funcționării spațiului. Sunt foarte mulțumită de tot ce am realizat atât la partea de identitate vizuală, cât și la fațadă și interior, încercând să unific toate acestea prin același stil și grafică.
În concluzie, sunt de părere că proiectul are un final care are potețial. Regândirea unui spațiu cultural pe fondul unei îndelungi neglijente, pe fondul unei lipse de interes față de activitatea culturală este o provocare majoră. Marii concurenți ai acestor vechi cinematografe precum SCALA sunt – televiziunea prin cablu, internetul și toate mijloacele media care permit consumarea evenimentului cultural în intimitatea domestică. Ceea ce trebuie sa devină un spațiu cultural astăzi, este un loc în care viața de fiecare zi să se întâlnească natural cu arta de toate genurile, cu relaxarea și cu educația.
Reușit și frumos, deși a fost nevoie să muncesc mult pentru el, cred că a meritat efortul. Am pus mult din mine însumi în el și sper ca peste ani și ani, când o să îmi revăd proiectul să regăsesc aceleași sentimente pe care le-am pus în procesul de creație.
BIBLIOGRAFIE
Cărți:
Gheorghiu Octavian, Teatrul antic grec și latin, Editura Meridiane, 1970
Ion Zamfirescu, Istoria universală a teatrului, Editura Aius, 2004
Surse web:
http://metropotam.ro/top-centre-culturale-din-Romania/
https://www.ccsoradea.ro/istoric/mId50#.XPQRlYgzZPY
https://playtech.ro/2018/istorie-cinematograf-fratii-lumiere/
https://www.societateamuzicala.ro/locurileculturii/
https://playtech.ro/2018/istorie-cinematograf-fratii-lumiere/
https://playtech.ro/2018/cinematografie-primele-filme-parada-militara/
https://www.qbebe.ro/familia/vacante/cele_mai_frumoase_cinematografe_din_lume
https://www.grapheine.com/en/branding-en/brand-identity-opera-saint-etienne
http://metropotam.ro/top-cinematografe-din-Romania/
https://weareboutique.co.uk/2014/04/07/colour-pyschology-why-we-chose-our-brand-colours/
http://opera.saint-etienne.fr/otse/tous-a-l-opera-/
https://www.omofon.com/20-dintre-cele-mai-frumoase-teatre-din-lume
https://en.wikipedia.org/wiki/Ancient_Theatre_of_Epidaurus
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/o-istorie-colorata-a-culorilor
https://ro.wikipedia.org/wiki/Culoare
https://pathofintuitiveaction.com/2014/04/24/farmecul-secret-al-culorilor-istoria-culorii/
https://en.wikipedia.org/wiki/%C3%89den-Th%C3%A9%C3%A2tre
Surse ilustrații:
Fig.1 https://mythologica.ro/istoria-teatrului-originea-lumii-in-povesti/
Fig.2 https://cursarhitectura.wordpress.com/about/
Fig.3 Idem Fig.2
Fig.4 Idem Fig.2
Fig.5 Idem Fig.2
Fig.6 Idem Fig.2
Fig.7 https://en.wikipedia.org/wiki/%C3%89den-Th%C3%A9%C3%A2tre
Fig.8 https://ro.wikipedia.org/wiki/Auguste_%C8%99i_Louis_Lumi%C3%A8re
Fig.9 http://merg.in/bucuresti/de-vizitat/monumente/teatrul-elisabeta-5877.html
Fig.10 https://e-theatrum.com/teatrul-odeon-bucuresti-un-teatru-de-repertoriu/
Fig.11 http://thelittleartist.ro/teatrul-excelsior-intrare/
Fig.12 https://romanialibera.ro/cultura/spectacolul-osanda-cartilor-la-teatrul-national-bucuresti-
Fig.13 https://ro.wikipedia.org/wiki/Teatrul_Nottara
Fig.14 https://www.historia.ro/multimedia/foto/cele-mai-frumoase-teatre-din-lume
Fig.15 https://www.google.ro/search?tbm=isch&q=teatro+fenice+venezia
Fig.16 https://www.satmareanul.net/2017/03/16/vezi-cateva-dintre-cele-mai-frumoase-teatre-din-lume-doua-sunt-din-romania-galerie-foto/
Fig. 17 https://www.dezeen.com/2011/02/25/guangzhou-opera-house-by-zaha-hadid-architects/
Fig. 18 http://opera.saint-etienne.fr/otse/tous-a-l-opera-/
Fig. 19 Idem Fig. 18
Fig. 20 Idem Fig. 18
Fig. 21 Idem Fig. 18 Fig. 22 Idem Fig. 18
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: ,,Cinematografia este o scriere cu imagini în mișcare și cu sunete. [304352] (ID: 304352)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
