În procesele manageriale, deciziile nu pot fi luate într-o unitate economică fără ajutorul analizei, de accea aceasta este nelipsită. [304309]

[anonimizat]-o [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat] a unei societăți comerciale, a unei economii naționale sau a [anonimizat], [anonimizat] o [anonimizat].

Am ales tema “[anonimizat]” deoarece analiza financiară ajută la identificarea activității nesatisfăcătoare a [anonimizat], rezultatele. Totodată, [anonimizat] a fost utilizat capitalul investit reprezintă obiectivul central al diagnosticului financiar.

[anonimizat].

CAPITOLUL I

[anonimizat], [anonimizat] – financiare și capacitatea concurențială în raport cu celelalte întreprinderi aflate în concurență. [anonimizat].

1.1 [anonimizat] a [anonimizat], pe o analiză științifică care facilitează deciziile adoptate corespunzător.

[anonimizat]. Aceasta cunoaște considerabil situația dată a întregului complex de factori și cauze care o determină, [anonimizat].

[anonimizat] a unităților economice se ocupă cu studierea fenomenelor și proceselor economice care au loc la nivelul acestor unități, a [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat] a [anonimizat] (previziune, organizare, coordonare, comandă, control), precum și realizarea funcțiunilor fundamentale ale unităților (cercetare-dezvoltare, producție, comercială, financiar-contabilă și de personal).

[anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat], a forței de muncă, a capitalului fix și a capitalului circulant. Prin intermediul analizei, se apreciază eficiența structurii organizatorice, se fundamentează propunerile pentru perfecționarea acestora, în vederea sporirii eficienței activității.

În exercitarea funcției de coordonare, analiza urmărește corelarea diferitelor funcțiuni ale întreprinderii, asigurarea și menținerea unui echilibru între necesități și resurse, între venituri și cheltuieli sau între alte fenomene economice care au loc la nivelul agenților. Prin analiza situației acestor corelații, se pot preveni anumite dezechilibre în activitatea economică, iar în cazul apariției lor se intervine pentru reglarea și funcționarea normală.

Un rol deosebit de important revine analizei economice în realizarea funcției de comandă, întrucât asigură fundamentarea deciziilor operative, tactice și strategice. Rezultatele analizei servesc la cunoașterea fenomenelor și proceselor economice în toată complexitatea și interacțiunea lor, a influenței exercitate de diferiți factori, lucru ce permite stabilirea unor variante optime de acțiune.

În exercitarea funcției de control, analiza economică permite cunoașterea întregii activități desfășurate în întreprindere, a rezultatelor economico – financiare și eficiența deciziilor luate de conducerea întreprinderii, se pot cunoaște factorii și cauzele care au provocat abateri în activitatea economică, se hotărăsc măsuri de reglare și prevenire a unor perturbații.

– funcția informațională reprezintă transmiterea datelor furnizate de sistemul de evidență economico-financiară către factorii de decizie, cu scopul corectării eventualelor abateri; (Iacovoiu, 2015)

– funcția de evaluare a potențialului tehnico-economic al întreprinderii derivă din cerințele funcției de informare, având rolul de a le transpune în practică prin cele două laturi ale sale, care se individualizează și întrepătrund intr-un proces simbiotic: diagnostic și respectiv reglare, în accepțiunea de echilibrare a funcționării sistemului întreprindere; (Ișfănescu, Robu, Hristea, Vasilescu, 2002)

– funcția de fundamentare a deciziei pe criterii de eficiență derivă din faptul că orice decizie economico-financiară adoptată la nivelul întreprinderii se bazează pe calcule economice de eficiența; (Iacovoiu, 2015)

– funcția de reflectare a gestionării eficiente a patrimoniului și de evaluare a performanțelor managementului constă în cuantificarea aspectelor de ordin cantitativ și calitativ cu privire la performanțele economico-financiare; (Iacovoiu, 2015)

– funcția de realizare a conexiunii cu mediul exterior economico-financiar presupune analiza relațiilor cu furnizorii de capital, partenerii de afaceri, statul și alți utilizatori ai informațiilor furnizate de analiza economico-financiară. (Iacovoiu, 2015)

Aceste funcții sunt complementare în realizarea celui mai important obiectiv al analizei aconomico-financiare, respectiv utilizarea rezultatelor analizei în procesul decizional.

1.2 ETAPELE ȘI METODELE ANALIZEI

ECONOMICO-FINANCIARE

Aceasta studiază mecanismul de formare și modificare a fenomenelor economice prin descompunerea lor în elemente componente, în părți simple și prin identificarea factorilor de influență. Drumul pe care îl parcurge analiza reprezintă inversul evoluției reale a fenomenului, în sensul că ea pornește de la rezultatele obținute către elemente și factori.

Realizarea acestui demers presupune parcurgerea următoarelor etape:

1. delimitarea obiectului analizei, care presupune constatarea anumitor fapte, fenomene sau rezultate exprimate cu ajutorul unor indicatori calitativi și cantitativi, precum și a modificării lor în timp și spațiu;

2. determinarea elementelor componente, a factorilor de influență și a cauzelor care acționează asupra fenomenelor studiate. Pe această linie, trebuie făcută delimitarea între elemente componente și factori de influență. Astfel, elementele reprezintă părțile componente ale întregului, în timp ce factorii constituie acele forțe motrice care explică apariția și evoluția fenomenului;

3. stabilirea legăturilor cauzale dintre fiecare factor de influență și fenomenul analizat, precum și între factorii care acționează;

4. măsurarea influenței fiecărui factor asupra fenomenului analizat și stabilirea factorilor cu acțiune pozitivă sau negativă , precum și a rezervelor interne nefolosite;

5. sintetizarea rezultatelor analizei și formularea concluziilor și aprecierilor finale asupra fenomenelor cercetate;

6. elaborarea măsurilor și fundamentarea deciziilor privind folosirea optimă a resurselor și sporirea eficienței activității economice în viitor.

Pentru a analiza activitatea economico-financiară a întreprinderilor se pot folosi mai multe metode și procedee comune mai multor discipline sau specifice analizei.

Metodele comune folosite în analiza activității-financiare a întreprinderilor sunt metodele statistico-matematice, cum ar fi: metoda indicilor, metoda grupărilor, metoda comparației, metoda mediilor, metoda corelației, metoda funcțiilor de producție, metoda cercetărilor operaționale, metode sociologice, etc.

Pentru analiza activității economico-financiare a întreprinderilor se mai pot folosi unele metode și procedee specifice cum ar fi:

 metoda descompunerii sau diviziunii rezultatelor economice;

 metoda stabilirii factorilor de influență și a legăturilor de cauzalitate;

 metoda măsurării influenței factorilor și a legăturilor de cauzalitate;

 metoda generalizării.

Prin prisma celor două laturi fundamentale ale analizei, și metodele acesteia se împart în:

 metode ale analizei calitative;

 metode ale analizei cantitative.

Metodele analizei calitative au ca scop studierea structurii fenomenelor, a factorilor care le determină și a relațiilor de cauzalitate dintre factori și fenomene. Metodele și procedeele analizei calitative utilizate sunt:

 comparația rezultatelor economice;

 descompunerea sau diviziunea rezultatelor economice;

 gruparea.

Metodele cantitative de analiză au rolul de a măsura contribuția factorilor și elementelor componente asupra variației fenomenului studiat față de un anumit criteriu de comparație, fiind surprinsă, în felul acesta, finalitatea de mărime și sens a legăturilor cauzale.

1.3 CRITERII DE CLASIFICARE A ANALIZEI

ECONOMICO-FINANCIARE

„Literatura de specialitate” (Lazăr M., Lazăr C. 2012) clasifică analiza economico-financiară după o mulțime de criterii în fucție de:

1. Nivelul la care se desfășoară analiza. Aceasta se împarte în trei categorii după cum urmează:

– analiză microeconomică cercetează fenomenele economice care au loc la nivelul individului sau unui agent economic. Acest tip de analiză se ocupă cu studierea rezultatelor obținute, a factorilor de influență și a rezervelor de sporire a eficienței activității desfășurate;

– analiză mezoeconomică se realizează la nivelul ramurii sau sectorului de activitate, urmărindu-se poziția firmei, situația produselor de substituție asupra ramurii economice;

– analiză macroeconomică analizează fenomenele economice care au loc la nivelul ramurii, al economiei naționale sau al economiei mondiale și operează cu mărimi agregate.

2. Momentul în care se efectuează analiza se disting următoarele categorii:

– analiza post-factum este considerată analiza diagnostic, prin care se obțin aprecieri, pe ansamblul întreprinderii, asupra unei subdiviziuni organizatorice sau asupra unei probleme economice;

– analiza previzională se referă la evoluția viitoare a unui fenomen utilizând variabile incerte.

3. Evoluția în timp a fenomenelor, avem:

– analiza statică studiază fenomenele economice la un moment dat;

– analiza dinamică scoate în evidență evoluția în timp a fenomenelor cercetate.

4. Aspectele urmărite evidențiază:

– analiza cantitativă reprezintă cercetarea fenomenului prin utilizarea unor determinări exprimate în unități comensurabile;

– analiza calitativă urmărește factorii care sunt de aceeași natură cu fenomenul analizat.

5. Orizontul de timp pentru care se studiază fenomenul:

– analiză pe termen scurt (perioade de până la un an);

– analiză pe termen mediu (perioade cuprinse între unu si trei ani);

– analiză pe termen lung (peste trei ani).

1.4 FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ REZULTATELE

ECONOMICE

Dată fiind multitudinea de factori care influențează activitatea întreprinderii, teoria economică cuprinde o diversitate de criterii de clasificare a acestora, dintre care, o serie de criterii mai relevante cu o utilitate practică deosebită, dupa cum urmează:

1. După caracterul lor in cadrul unei relații cauzale avem urmatoarele categorii de factori:

– factori cantitativi;

– factori calitativi;

– factori de structură.

2. După gradul de sintetizare distingem:

– factori simpli;

– factori complecși.

3. După modul cum acționează:

– factori cu acțiune directă;

– factori cu acțiune indirectă.

4. După izvorul acțiunii, categoriile de factori sunt:

– factori endogeni;

– factori exogeni.

5. În funcție de efortul propriu al firmei:

– factori dependenți ;

– factori independenți.

6. După intensitatea acțiunii:

– factori secundari;

– factori dominanți.

7. După posibilitățile de previziune observăm următorii factori:

– previzibili;

– imprevizibili.

8. În funcție de stadiul circuitului economic, avem:

– factori specifici aprovizionării;

– factori specifici producției;

– factori specifici desfacerii.

1.5 INDICATORI DE BAZĂ PRIVIND ANALIZA

ECONOMICO-FINANCIARĂ

Rezultatul net al exercițiului reprezintă, în mărimi absolute, măsura rentabilității financiare a capitalului propriu subscris de acționari. Acesta urmează să se distribuie sub formă de dividende în raport cu numărul acțiunilor sau părților sociale deținute, sau să se reinvestească în firmă. Profitul net se obține prin deducerea impozitului pe profit din profitul brut. Acesta se calculează pe baza următoarei formule de calcul:

Pne = Rb – Ipr; (1.1)

unde:

Rb = Rezultatul brut al exercitiului;

Ipr = Impozitul pe profit.

Rentabilitatea economică reprezintă relația dintre rezultatul economic și mijloacele economice folosite pentru obținerea acestuia, punând in evidență utilizarea capitalului investit, care se regăsește in activul total al firmei, astfel rata rentabilității se poate calcula pe baza urmatoarei formule:

Re = x 100; (1.2)

unde:

Re = rezultatul exploatării;

At = active totale.

În baza acestei relații se poate construi următorul model de analiză factorială:

Re = x x 100; (1.3)

în care:

= viteza de rotație a activului total, exprimată ca număr de rotații;

Cu ajutorul acestui model de analiză, se poate calcula următoarele influențe:

1) Influența modificării vitezei de rotație a activului total:

∆ = x R0c – x R0c; (1.4)

2) Influența modificării ratei rentabilității comerciale:

∆Rc = x R1c – x R0c; (1.5)

Rentabilitatea comercială este dată de profitul aferent vânzărilor și cifra de afaceri, dând expresie politicii comerciale a întreprinderii. Principalele modele utilizate în analiza factorială a acestei rate se bazează pe următoarea formulă de calcul:

Rc = x 100; (1.5)

unde:

Pb = profit brut aferent vânzărilor.

Rentabilitatea financiară a capitalurilor proprii este exprimată de relația dintre profitul net și capitalul propriu al firmei. Rata rentabilității financiare a capitalului propriu pune in evidență randamentul capitalurilor proprii, respectiv al plasamentului efectuat de acționarii unei societăți prin cumpărarea acțiunilor societății. Profitul, sursa importanta de finanțare a dezvoltării unei activități, reprezintă parte componentă a capitalurilor unei întreprinderi, remunerând, in primul rând, participarea acționarilor, prin intermediul dividendelor.

Rata rentabilității financiare a capitalurilor proprii se determină pe baza relației:

Rf = x 100; (1.7)

unde:

Pn = profit net;

Kp = capitaluri proprii.

Modelul de analiză factorială folosit este următorul:

∆Rf = Rf1 – Rf0; (1.8)

compus din:

1) Influența modificării vitezei de rotație a activului total:

∆ = x x x 100 – x x x 100; (1.9)

2) Influența modificării factorului de multiplicare a capitalului propriu:

∆ = x x x 100 – x x x 100; (1.10)

3) Influența modificării profitului net la 1 leu venituri totale:

∆ = x x x 100 – x x x 100; (1.11)

Marja profitului net este un indicator de profitabilitate exprimat în procente prin care ne arată cât de profitabilă este activitatea întreprinderii. Cu cât procentul este mai mare de 1%, cu atât firma din punct de vedere profitabil este mai stabilă.

Formula de calcul:

RMRNE = X 100; (1.12)

unde:

RNE = rezultatul net al exercițiului;

CAN = cifra de afaceri nete.

Indicatorul lichidității generale compară ansamblul lichidităților potențiale cu exigibilitățile potențiale.

RLG = (1.13)

Analiza ratei de solvabilitate generale evidențiază securitatea de care se bucură firma față de creditori astfel încât activele totale acoperă datoriile totale ale firmei. Dacă valoarea finală este mai mare de 1,5, indicatorul semnifică faptul că firma este solvabilă; o valoare situată sub 1,5 evidențiază insolvabilitatea firmei.

RSG = ; (1.14)

Rezultatul exploatării este constiuit la nivelul de bază al activității firmei și se caracterizează în mărime absolută rentabilitatea ciclului de exploatare. Acesta se poate determina ca diferență între veniturile totale din exploatare și cheltuielile aferente acesteia.

Re = Che – Ve; (1.15)

Cifra de afaceri reprezintă unul dintre obiectivele strategice ale întreprinderii, deoarece este criteriul major după care se judecă performanțele întreprinderii în mediul concurențial în care aceasta activează. Cifra de afaceri reflectă rezultatul global al unei perioade de gestiune, fiind principala formă de venit a firmei. Cifra de afaceri are ca sursă de formare activitatea de exploatare a întreprinderii, neincluzând veniturile financiare și excepționale.

Modelul analizei factoriale folosit este reprezentat de relația:

CA = ⅀qvi x pi; (1.16)

unde:

Qvi = volumul fizic al producției vândute pentru produsele de tip “i”;

Pi = prețul de vânzare unitar pentru produsel “i”.

∆CA = CA1 – CA0; (1.17)

compus din:

1) Influența modificării volumului fizic al rpoducției vândute pe produse:

∆qvi = CArec – CA0; (1.18)

2) Influența modificării prețurilor de vânzare unitare:

∆pi = CA1 – CArec ; (1.19)

unde:

CArec = Iqv x CA0; (1.20)

Rezultatul din exploatare măsoară, în mărimi absolute, rentabilitatea procesului de exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor exploratorii (plătibile și executabile) din veniturile exploatării (încasabile și calculate).

Modelul de analiză factorială este:

Re = Ve x (1 – ) = Ve x , (1.21)

unde:

= și i = 1 – ; (1.22)

În care:

= reprezintă rezultatul (profitul) mediu la 1 leu venituri din exploatare;

gi = structura veniturilor din exploatare pe categorii de activități;

prei = profitul brut la 1 leu venituri din exploatare pe categorii de activități.

Rata de eficiență a cheltuielilor totale reprezintă structura cheltuielilor în relație cu structura veniturilor se evidențiază atât contribuția resurselor consumate la obținerea de venituri, cât și acele corelații fundamentale necesare realizării rezultatului final.

Rata eficienței cheltuielilor totale este calulată potrivit relației:

Rct = x 1.000; (1.23)

unde:

Chi = cheltuielile pe categorii structurale;

Vi = veniturile pe categorii structurale.

Profitul brut este reprezentat de diferența dintre încasările totale brute și totalul cheltuielilor unei întreprinderi (inclusiv obligațiile fiscale din TVA).

Cheltuielile totale sunt acele sume sau valori plătite sau de plătit pentru: consumurile de materii prime și materiale, pentru lucrările executate și serviciile prestate, pentru plata personalului și a altor obligații contractuale sau legale, pentru deprecierea activelor, valoarea contabilă a activelor cedate, distruse sau dispărute.

Activele totale sunt reprezentate de activele imobilizate + activele circulante + cheltuieli în avans.

CAPITOLUL II

PREZENTAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE

DITEAN CONSULTING S.R.L

2.1 SCURT ISTORIC, OBIECT DE ACTIVITATE, STATUT JURIDIC

Bazele firmei au fost puse în anul 2012 la Ploiești, județul Prahova.

Datorită climatului economic în continuă schimbare, pentru orice companie românească apare necesitatea găsirii unui partener de încredere, o firmă de consultanță în afaceri cu experiență, profesionistă, promptă și care să ofere servicii de contabilitate și soluții optime pentru dezvoltarea afacerilor. Colaborarea cu o societate care are drept obiect de activitate consultanța în afaceri nu este altceva decât șansa de a avea o afacere rentabilă, profitabilă, indiferent de domeniul de activitate al companiei.

DITEAN CONSULTING S.R.L. are drept domeniu principal de activitate grupa CAEN 702 – activități de consultanță în management, iar activitate principala: 7022 – activități de consultanță pentru afaceri și management.

Codul CAEN 7022 cuprinde activități de consultanță pentru afaceri și management și include acordarea de consultanță, îndrumare și asistență operațională pentru firme și alte organizații pe probleme de management, cum ar fi:

– planificarea strategică și organizatorică;

– procese de retehnologizare;

– managementul schimbărilor;

– reducerea costurilor și alte probleme financiare;

– obiective și strategii de marketing;

– planificarea și politici privind resursele umane;

– strategii de compensare și pensionare;

– planificarea producției și planificarea controlului.

Aceste servicii pentru afaceri pot include consultanță, îndrumare sau asistență operațională pentru firme și servicii publice cu referire la:

– proiectarea metodelor sau procedurilor contabile, programe de contabilizare a costurilor, proceduri de control bugetar,

– consultanță și asistență acordată firmelor și serviciilor publice pentru planificare, organizare, eficiență și control, managementul informației etc.

Ditean ajută clienții să facă îmbunătățiri de durată la performanțele entității acestora și să realizeze obiectivele lor cele mai importante.

Misiunea lor este centrată pe dezvoltarea de parteneriate de lungă durată care se bazează pe furnizarea de servicii la standarde înalte de calitate și adaptate cerințelor personalizate ale fiecărui client.

Pasiunea și dedicarea pentru ceea ce face sunt două dintre cele mai importante valori care îi ghidează activitatea de zi cu zi. Astfel, reușește să furnizeze produse și servicii la standarde înalte de calitate, care satisfac cele mai exigente cerințe.

Cerința obligatorie pentru performanță este ca aceasta să fie cu un pas înainte în tot ceea ce face și fiind totodată una dintre modalitățile prin care aduce clienților valoare adaugată prin intermediul soluțiilor oferite.

Perfecționarea și învățarea continuă îi oferă acesteia capacitatea de a se adapta rapid noilor coordonate care pot apărea în proiectele derulate. Este o întreprindere deschisă ideilor și inițiativelor partenerilor, deoarece împreună pot duce la bun sfârșit obiectivele specifice, asociate fiecărui proiect.

Firma este înregistrată la Registrul comerțului cu J29/1006/2012, iar societatea este de tipul societății cu răspundere limitată. Și-a ales acest tip de societate deoarece:

Cu ajutorul SRL-ului poți alege mai multe coduri CAEN pe langă cel de bază;

Având un profit de pâna la 12.285 lei, firma se încadrează in marja de până la 65.000 €, unde plătește un impozit de doar 3% pe venit.

Ditean Consulting dispune de doi asociați, fiecare contribuind cu 10 părți sociale la o valoare nominală de 10 lei, având în total un capital în cuantum de 200 lei.

În anii analizați, firma își mărește personalul de până la 10 persoane în anul 2015. Acestea sunt distribuite pe 2 categorii de vârstă:

1. În anul 2013, firma dispune de 3 angajați cu vârstă cuprinsa între 19 – 35 ani, și de 2 angajat cu vârsta cuprinsă între 35 – 45 ani. Fiind doi asociați, reprezentând și administratorii firmei, aceștia au o experiență de peste 3 ani în domeniu și o diplomă recunoscută național specifică consultanței în afaceri, iar ceilalti doi angajați au o calificare profesională în domeniu. Toți angajații au fost angajați pe baza competențelor de:

Valori și aptitudini comportamentale;

Competențe tehnice de consultanță și de specialitate;

Înțelegerea afacerii.

2. În anul ce urmează, întreprinderea îsi mărește personalul cu încă 3 angajați pe următoarele categorii:

– 2 persoane cu vârsta între 19 – 35 ani, fiecare având o experiență de 2 ani, competențe în domeniul consultanței în afaceri și studii superioare;

– 1 persoană având vârsta cuprinsă între 36 – 45 ani, făra studii superioare, experiență în domeniul tehnician echipamente de calcul si retele.

3. În ultimul an analizat, 2015, societate ajunge la un număr de 10 persoane după cum urmează:

– 7 persoane cu vârsta între 19 – 35 ani, astfel:

3 angajați cu studii superioare și cu diplomă care este recunoscută național specifică consultanței, toți având sex feminin;

2 persoane de sex feminin cu experiență în domeniu de peste 2 ani, doar cu calificare în domeniu;

2 salariați de sex masculin fără calificare, dar cu o experiență în operator introducere, validare si prelucrare date de peste 5 ani.

3 persoane cu vârstă cuprinsă între 36 – 45 ani, după cum urmează:

2 angajați pe postul de economist fiecare având experientă de 3 ani în domeniu și cu diplomă ce atestă calificarea;

1 angajat pe postul de marketing, cu pregatire și experiență în specialitate de peste 5 ani cu studii superioare.

Figura 2.1 Evoluția personalului în funcție de vârstă

Sursa: Creație proprie

Figura 2.2 Organigrama privind personalul în anul 2015

Sursa: Creație proprie

2.2 FURNIZORI, CLIENȚI, PIAȚĂ, CONCURENȚĂ

Furnizori

Pentru desfășurarea în condiții optime a activităților pe care firma le desfășoară, S.C. DITEAN CONSULTING S.R.L. are ca furnizori principali:

S.C UPC ROMÂNIA S.R.L – este una dintre cele mai mari și importante companii de telecomunicații de pe piața din România;

S.C PROLOM PRINTSERV SOLUTIONS S.R.L – este furnizorul principal de consumabile pentru imprimante, multifunctionale, copiatoare, faxuri, cât și service imprimante;

S.C ALP EDU PRO SRL – Furnizează cursuri în domeniul managementului și al managementului de proiect, printr-o serie de programe educaționale organizate, prezentate si livrate sub licență acordată de către The Open University, Marea Britanie. Cursurile sunt autorizate de către ANC;

S.C Brainspotting S.R.L – Oferă servicii de recrutare IT&C, Partener IBM Kenexa, Soluție de testare online, Talent Mapping.

Piața cererii

Succesul companiei DITEAN CONSULTING se datorează faptului că politica sa este îndreptată către client, oferindu-le o calitate superioară serviciilor acordate. Specializarea în crearea clientelei și sprijinirea acesteia reprezintă puncte esențiale în succesul obținut.

În linii mari, firma se adresează celor interesați să își construiască o carieră profesională în acord cu propriul potențial și cu obiectivele de viață. Consilierea profesională se adresează atât tinerilor la început de carieră cât și persoanelor aflate pe parcursul dezvoltării acesteia.

Programul de consultanță în carieră susținut de societate este gândit a fi mai mult decât un program de consiliere și orientare profesională, fiind într-o mare măsură un proces de autodescoperire și dezvoltare, ce își propune, de asemenea, să declanșeze motivații, să stimuleze și să inspire.

Clienții potențiali ai firmei pot fi acele entități sau orice fel de persoane interesate în a desfășura activități economice sau sociale care pot apela la o gamă foarte largă de operațiuni, cum ar fi:

Înființare firmă – societate, SRL, SA, PFA, Întreprindere individuală;

Modificare act constitutiv;

Modificare, adăugare, eliminare, radiere obiecte de activitate, autorizare obiecte de activitate, recodificarea codurilor CAEN;

Modificare, amajorare, reducere capital social;

Modificare, schimbare sediu social;

Modificare, schimbare denumire firmă;

Înființare punct de lucru;

Revocare administrator firmă;

Închidere firmă fără activitate.;

Firma se confruntă cu o mulțime de competitori pe piață unde îți desfășoară activitatea. În Prahova sunt peste 10 competitori cu cifra de afaceri cuprinsă intre 2.100.000 si 11.000.000 lei care au același domeniu de activitate, și cu un număr de salariați de pâna la 30 de persoane.

Tabel 2.1 Competiția regională cod CAEN 7022 [lei]

Sursa: http://www.risco.ro/verifica-firma/competitie/ditean-consulting-cui-30382735

2.3 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

La sfârșitul celor trei exerciții financiare (2013, 2014, 2015), S.C Ditean Consulting S.R.L prezintă următorii indicatori economico-financiari:

Tabel 2.2 Principalii indicatori economico-financiari [lei]

Sursa: Bilanț la data de 31.12.2013, 31.12.2014, 31.12.2015

Figura 2.1 Graficul indicatorilor

Sursa: Creație proprie

Din tabelul de mai sus putem observa că:

Cifra de afaceri a crescut considerabil in anul 2014 față de 2013 cu 579,45% datorită creșterii sumelor din vânzarea de bunuri și servicii ceea ce a dus la un profit brut de 5.983 lei. În anul 2015 chiar dacă cifra de afaceri a scăzut cu 13,20%, societatea își menține în continuare poziția pe piață cu un profit care a fost favorizat cu o creștere de pana la 205,33%.

Cu toate acestea, cheltuielile totale care au înregistrat o evoluție de oscilare în toți acești ani, ajungând în anul 2014 la o valoare de 100.759 lei, factorii principali ai creșterii cheltuielilor totale sunt cheltuielile cu materiile prime care au crescut cu până la 27% față de 2013, cât și cheltuielilor cu personalul având o creștere de 30%.

Din această analiză se observă că profitul brut cât și rezultatul din exploatare este în continuă creștere, cu un procentaj de 33% în anul 2014, respectiv 20% în anul 2015.

Casa și conturile la bănci au o diferență de 3.186 lei în 2014 față de 2013 și de 6.993 lei în anul 2015 față de 2014, ceea ce a condus la o creștere a activelor totale.

Raportat la tabelul 2.1, se poate calcula cota de piață absolută pentru anul 2015 ca raport între cifra de afaceri a întreprinderii analizate (CAi) și cifra de afaceri totală a sectorului în care firma activează:

Cabs = x 100; (2.1)

Cabs = x 100

= 0,166%

Cota de piață relativă evidențiază poziția ăntreprinderii în raport cu liderii de piață: (Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N., 2004)

Crel = x 100; (2.2)

unde:

CAi = cifra de afaceri a întreprinderii analizate;

CAl = cifra de afaceri a liderului pieței.

Crel = x 100

= 0,786%

Interpretare:

Fiind analizată din punct de vedere al volumului vânzărilor pe o piață cu un total de 55.789.817 lei, cota de piață absolută a firmei reprezintă un procent de 0,16% ceea ce îi oferă poziția notorietății.

Cota de piață relativă a întreprinderii analizate față de liderul de piață îi revine un procent de 0,78% din volumul cifrei de afaceri.

CAPITOLUL III

CALCULUL PRINCIPALILOR INDICATORI ȘI

INTERPRETAREA VALORILOR

3.1 ANALIZA CIFREI DE AFACERI

Conform tabelului de mai jos, se poate analiza cifra de afaceri atât în mărimi relative, cât și în mărimi absolute cu bază fixă și mobilă.

Tabel 3.1 Indicatorii cifrei de afaceri

Sursa: Bilanț

3.1.1 ANALIZA DINAMICII CIFREI DE AFACERI ÎN MĂRIMI ABSOLUTE ȘI MĂRIMI RELATIVE

A. Mărimi absolute

1) Bază fixă

∆CA = CAn – CA0

= 106.743 – 44.334

= 62.409 lei (anul 2014 față de 2013)

= 92.655 – 44.334

= 48.321 lei (anul 2015 față de 2013)

2) Bază mobilă

∆CA = CAn – CAn-1

= 106.743 – 44.334

= 62.409 lei (anul 2014 față 2013)

= 92.655 – 106.743

= -14.088 lei (anul 2015 față 2014)

B. Mărimi relative

1) Bază fixă

ICA = x 100

=x 100 = 240,77%

= x 100 = 209%

2) Bază mobilă

ICA = x 100

= x 100 = 240,77%

= x 100 = 86,80%

Interpretare:

Cifra de afaceri a fost analizată în mărimi absolute și marimi relative cu:

bază fixă, cifra de afaceri a avut o creștere în anul 2014 față de 2013 cu 62.409 lei, datorită indicelui cantității vândute care are un procent de 240,77%, respectiv 209% în anul 2015 față de 2013 rezultând o cifră de afaceri cu 48.321 lei;

bază mobilă, cifra de afaceri a avut o crștere de 62.409 lei în 2014 și o diminuare de 14.088 lei în 2015, fapt ce s-a datorat scăderii vânzărilor.

3.1.2 ANALIZA FACTORIALĂ A CIFREI DE AFACERI

Având în vedere tabelul 3.1, putem analiza factorial cifra de afaceri după următorul model:

CA = ⅀ qv x pi

Contribuția celor doi factori la modificarea cifrei de afaceri se determină aplicând metoda substituirilor în lanț, după cum urmează:

∆CA = CA1 – CA0

= 106.743 – 44.334

= 62.409 lei

1) Influența modificării volumului fizic al producției vândute:

2014/2013

∆qv = CArec – CA0

= 106.742,97 – 44.334

= 62.408,97 lei

CArec =

=

= 106.742,97 lei

2) Influența modificării prețurilor de vânzare:

∆pi = CA1 – CArec

= 106.743 – 106.742,97

= 0,03 lei

Datele de mai sus relevă următoarele contribuții ale celor doi factori asupra creșterii Cifrei de afaceri cu 62.409 lei :

Sporirea cantității vândute cu 240,77% a condus la creșterea CA cu 62.408,97 lei;

Creșterea prețului de vânzare a generat o creștere a CA cu 0,03 lei.

2015/2014

∆CA = CA1 – CA0

= 92.655 – 106.743

= -14.088 lei

3) Influența modificării volumului fizic al producției vândute:

∆qv = CArec – CA0

= 92.652,92 – 106.743

= -14.090,08 lei

CArec =

= 92.652.92 lei

4) Influența modificării prețurilor de vânzare:

∆Pi = CA1 – CArec

= 92.655 – 92.652,02

= 2,08 lei

Interpretare:

a. Diminuarea cantității vândute cu 62% reprezintă o scădere a cifrei de afaceri cu 14.090,08 lei;

b. Datorită prețul de vânzare care a crescut, rezultă o creștere a cifrei de afaceri cu 2,08 lei.

Din a. și b. rezultă faptul că cifra de afaceri a scăcut cu 14.088 lei.

3.2 ANALIZA FACTORIALĂ A REZULTATULUI DIN

EXPLOATARE

Datorită tabelului de mai jos, putem analiza rezultatul din exploatare din punct de vedere factorial.

Tabelul 3.2 Indicatorii rezultatului din exploatare [lei]

Sursa: Bilanț contabil

2014/2013

Metodologia de analiză factorială și respectiv cuantificarea influențelor factorilor este următoarea:

∆Re = Re1 -Re0

= 5.985 – 2.929

= 3.056 lei

din care:

1) Influența modificării veniturilor din exploatare:

∆Ve = (Ve1 – Ve0) x 0

0 = = = 0.066 lei

1 = = = 0.056 lei

∆Ve = (106.744 – 44.334) x 0.066

= 6.241 x 0.066

= 4.119.06 lei

2) Influența modificării profitului mediu la 1 leu venituri din exploatare:

∆ = Ve1 x (1 – 0)

= 106.744 x ( 0.056 – 0.066)

= 106.744 x (-0.01)

= -1.067,44 lei ≈ -1.063 lei

Interpretare:

Din rezultatele obținute la punctele 1) și 2) rezultă faptul că rezultatul exploatării are o creștere de 3.056 lei.

2015/2014

3) Influența modificării veniturilor din exploatare:

∆Ve = (Ve1 – Ve0) x

0 = = = 0,056 lei

1 = = = 0,132 lei

∆Ve = (92.655 – 106.744) x 0.056

= -789.98 lei ≈ -780 lei

4) Influența modificării profitului mediu la 1 leu venituri din exploatare:

∆ = Ve1 x ( – )

= 92.655 x (0,132 – 0,056)

= 92.655 x 0.076

= 7.040 lei ≈ 7.082 lei

Interpretare:

1. Scăderea venitului din exploatare cu 14.089 lei a avut ca efect diminuarea rezultatului din exploatare cu 780 lei;

2. Creșterea profitului mediu la 1 leu venituri din exploatare cu 0,076 lei, a condus la sporirea profitului din exploatare cu 7082 lei.

Din 1 și 2 rezultă că profitul din exploatare a avut o creștere de 6.302 lei.

3.3 ANALIZA RENTABILITĂȚII

Ratele rentabilității se calculează ca raport între un indicator de rezultate și un indicator care reflectă un stoc sau un flux de activitate.

Tabelul 3.3 Indicatori calculați pentru analiza rentabilităților [lei]

Sursa: Bilanț

Tabelul 3.4 Analiza ratelor de rentabilitate

Sursa: Bilanț

Interpretarea rezultatelor:

Având o rentabilitate comercială de 6,62%, rezultă că la 100 lei cifră de afaceri profitul în anul 2013 este de 6,62 lei. În anul următor s-a realizat o scadere a rentabilității, fapt ce a datorat un profit de doar 5,61 lei la 100 lei cifră de afaceri.

În anul 2015 s-a realizat o creștere semnificativă a rentabilității comerciale, ceea ce rezultă că la 100 lei cifră de afaceri, profitul este de 13,26 lei.

Rentabilitatea economică este structurată astfel:

În 2013 firma a avut un procent de 42,32%, ceea ce înseamnă că la 100 lei active totale societatea are un profit din exploatare de 42,32 lei.

În aul 2014 întreprinderea a înregistrat o diminuare a rezultatului din exploatare, ceea ce înseamnă o scădere a activelor totale care generează o scădere a ratei de rentabilitate economică la un procent de 39,25%.

În ultimul an de analiză, societatea dispune de o creștere cu până la 30% față de anul 2014, unde rezultă că a avut un profit de 69,68 lei la 100 lei active totale.

Cât despre rentabilitatea financiară, în anul 2013 firma a avut un procent destul de apropiat de 100%, având în vedere că la 100 lei capitaluri proprii, profitul net este de 91,77 lei. În următorii doi ani, procentajul rentabilității oscilează din următoarele puncte de vedere:

Din punct de vedere al profitului net care este in creștere în anul 2014 de la 2.545 lei la 8.987 lei în anul 2015;

Din al doilea punct de vedere, capitalul propriu plusează de la 2.684 lei în anul 2013, până la 14.217 lei în anul 2015.

3.3.1 INDICATORI ANALIZAȚI DETALIAT

Fiind date informațiile din tabelul 3.5, se cere:

Tabelul 3.5 Indicatori pentru calculul vitezei de rotație a activului total și ratei comerciale [lei]

Sursa: Bilanț

Să se stabilească contribuția vitezei de rotație a activului total și ratei comerciale la modificarea ratei rentabilității economice și să se interpreteze rezultatele.

Tabelul 3.6 Calculul indicatorilor

Sursa: Interpretare proprie

Interpretare:

Se remarcă evoluția negativă a ratei rentabilității economice (diminuare de 3,07% în anul 2014 față de 2013) bazată pe influența nefavorabilă a rentabilității comerciale, a cărei scădere a generat un procent de -7 lei, precum și majorarea vitezei de rotație a activului total care a condus la un spor în cuantum de 3,96 lei.

Cât despre anul 2015 în comparație cu anul 2014, se observă o evoluție pozitivă a ratei rentabilității economice cu un procent de 30,44%, fapt ce s-a datorat influenței favorabile a rentabilității comerciale care a avut o creștere de 40,3 lei cât și diminuarea vitezei de rotație a activului total cu până la 9,9 lei.

Cu ajutorul formulei de calcul a eficienței cheltuielilor totale este compus următorul tabel comparativ cu anii analizați.

Tabelul 3.7 Rata de eficiență a cheltuielilor totale

Sursa: Bilanț

Rct = rata cheltuielilor totale

Ct = cheltuieli totale

Vt = venituri totale

Interpretarea rezultatelor:

Se cheltuiesc 933,82 lei în anul 2013 pentru a se obține 1.000 lei venit. Restul de 66,18 lei reprezintă profit.

În anul 2014 se cheltuiesc 1059,33 lei pentru a obține 1.000 lei venit, ceea ce reprezintă pentru întreprindere o pierdere de 59,33 lei. Comparativ cu 2015, firma realizează un profit de 132,55 lei la 1.000 lei venit.

Rata lichidității generale se calculează pe baza următoarei relații de calcul:

RLG =

Tabelul 3.8 Rata lichidității generale

Sursa: Creație proprie

Interpretare:

În anul 2013 respectiv 2014, performanțele firmei din punct de vedere al activelor și datoriilor curente sunt cuprinse în intervalul asigurator de 1,5 -2,0 care pune întreprinderea la adăpost de o insuficiență de trezorerie.

Rata solvabilității generale

Având în vedere următoarea relație de calcul, solvabilitatea generală se calculează astfel:

RSG =

Tabelul 3.9 Rata solvabilității generale

Sursa: Creație proprie

Interpretare:

Întreprinderea are un nivel de creștere a ratei solvabilității, de peste 1,5 ceea ce semnifică faptul că firma este solvabilă, respectiv are capacitatea de a-și achita obligațiile bănești față de terți.

3.3.2 ASPECTE ANALIZATE DETALIAT

Cu ajutorul tabelului de mai jos se cere calcularea:

Vitezei de rotație a activelor totale;

Costurile;

Rentabilitatea economică.

Tabelul 3.10 Principalii indici [%]

Sursa: Creție proprie

Tabelul 3.11 Calculul indicatorilor economico-financiari [%]

Sursa: Calculare proprie

Interpretare:

În anul 2013 rentabilitatea economică a avut o scădere de 0,03% datorită vitezei de rotație a activelor totale și de indicele rentabilității comerciale.

În anul 2014 rentabilitatea calculată este de 99,99% care are o scadere de doar 0,01%, fapt ce s-a datorat vitezei de rotașie în valoare de 118,07%.

Cât despre anul 2015, se poate spune că viteza de rotație are o scădere de până la 42,27% din cauza indicelui de afaceri care este de doar 86,8%, dar și din cauza cheltuielilor care sunt de -118,53%.

3.3.3 ANALIZA DETALIATĂ A RATEI RENTABILITĂȚII

FINANCIARE

Cu ajutorul tabelului de mai jos, să se calculeze rata rentabilității financiare a capitalurilor proprii și contribuția factorilor.

Tabelul 3.12 Indicatorii ratei rentabilității financiare

Sursa: Bilanț / creație proprie

2013/2014

Rf = x 100

Folosind modelul de analiză factorială următor:

∆Rf = Rf1 – Rf0

= 49,66 – 91,76

= -43,1 % ≈ -43 %

din care, datorită:

1) Influenței modificării vitezei de rotație a activului total:

∆ = x x x 100 – x x x 100

= x x x 100 – x x x 100

= 7 x 2,5786 x 0,0555 x 100 – 6,4064 x 2,5786 x 0,0555 x 100

= 100,1786 – 91,6834

= 8,49 %

2) Influenței modificării factorului de multiplicare a capitalului propriu:

∆ = x x x 100 – x x x 100

= x x x 100 – x x x 100

= 7 x 2,9156 x 0,0555 x 100 – 7 x 2,5786 x 0,0555 x 100

= 113,2710 – 100,1786

= 13,09 %

3) Influenței modificării profitului net la 1 leu venituri totale:

∆ = x x x 100 – x x x 100

= x x x 100 – x x x 100

= 7 x 2,5786 x 0,0238 x 100 – 7 x 2,5786 x 0,0555 x 100

= 49,9594 – 100,1786

= -57,22 %

Interpretare:

Diminuarea ratei rentabilității financiare a capitalurilor proprii cu 43 %, s-a datorat în primul rând impactului negativ a rentabilității nete a veniturilor cu un procent de 57,22 lei, urmat de creșterea factorului de multiplicare cu 13,09% urmat de viteza de rotație a activului total cu o creștere de 8,49%.

2014/2015

Folosind același model de analiză factorială:

∆Rf = Rf1 – Rf0

= 63,21 – 48,66

= 14,55 %

Contribuția factorilor la evoluția ratei rentabilității financiare a capitalurilor proprii se calculează astfel:

1) Contribuția vitezei de rotație a activului total;

∆ = x x x 100 – x x x 100

= x x x 100 – x x x 100

= 5,2542 x 2,9156 x 0,0238 x 100 – 7 x 2,9156 x 0,0238 x 100

= 36,4595 – 48,5738

= -12,11 %

2) Contribuția factorului de multiplicare a capitalurilor proprii;

∆ = x x x 100 – x x x 100

= x x x 100 – x x x 100

= 5,2542 x 1,2403 x 0,0238 x 100 – 5,2542 x 2,9150 x 0,0238 x 100

= 15,5099 – 36,452

= -20,94 %

3) Contribuția rentabilității nete a veniturilor;

∆ = x x x 100 – x x x 100

= x x x 100 – x x x 100

= 5,2542 x 1,2403 x 0,0969 x 100 – 5,2542 x 1,2403 x 0,0238 x 100

= 63,1476 – 15,5099

= 47,64 %

Interpretare:

Trendul ascendent al ratei rentabilității financiaree a capitalurilor proprii care înregistrează un spor de 14,55% s-a datorat în primul rând impactul pozitiv ( un spor de 47,64%) generat de o scădere a rentabilității nete a veniturilor totale și într-o mai mică măsură -12,11%, diminuării vitezei de rotație a activului total.

În al doilea rând s-a datorat scăderii factorului de multiplicare a capitalurilor proprii care a condus la reducerea ratei rentabilității financiare cu 20,94%, aspect care nu este neapărat nefavorabil, dacă avem în vedere că gradul de îndatorare al societății a scăzut de la 191,56% la 24,03%.

3.4 ANALIZA FACTORIALĂ A CHELTUIELILOR

CU SALARIILE

În tabelul de mai jos se vor prezenta următorii indicatori economici:

Tabelul 3.13 Indicatorii economico-financiari ai cheltuielilor cu salariile

Sursa: CPP

Cu ajutorul lor se va face analiza factorială a următorului model:

Cs = x = x

Metodologia de analiză factorială și măsurarea influențelor factorilor se prezintă astfel:

Pentru anul 2013/2014:

∆Cs = Cs1 – Cs0

= 17.310 – 5.571

= 11.739 lei

din care:

1) Influența modificării numărului mediu de salariați:

∆ = (

= (8 – 5) x 1.114

= 3 x 1.114

= 3.342 lei

2) Influența modificării salariului mediu anual:

∆ = x ( – )

= 8 x (2.164 – 1.114)

= 8 x 1.050

= 8400 lei

Având aceste rezultate, s-a ajuns la următoarea concluzie:

Creșterea cheltuielilor cu salariile cu 11.739 lei se datorează contribuției divergente a factorilor direcți după cum urmeză:

Creșterii numărului de salariați cu peste 60% a condus la creșterea cheltuielilor cu salariile cu 3.342 lei;

Majorarea salariului mediu anual cu aproximativ 90% s contribuit la creșterea cheltuielilor salariale cu 8.400 lei.

Pentru 2014/2015:

∆Cs = Cs1 – Cs0

= 19.191 – 17.310

= 1.881 lei

1) Influența modificării numărului mediu de salariați:

∆ = (

= (10 – 8) x 2.164

= 2 x 2.164

= 4.328 lei

2) Influența modificării salariului mediu anual:

∆ = x ( – )

= 10 x (1.919 – 2.164)

= 10 x (-245)

= -2.450 lei

Interpretare:

Cheltuielile cu salariile au crescut în 2015 cu 1.881 lei datorită factorilor direcți după cum urmează:

Numărul de salariați a crescut cu 25%, care a condus la o creștere a cheltuielilor salariale de până la 4.328 lei;

Diminuarea salariului mediu anual cu aproximativ 12% s contribuit la scăderea cheltuielilor cu salariile cu 2.450 lei.

Această analiză are în vedere determinarea unor indicatori de eficiență calculați prin raportarea cheltuielilor cu personalul la cifra de afaceri, astfel:

Cp1000 = x 1.000 = x x 1.000 = x x 1.000

Utilizând metoda substituirilor în lanț se poate determina contribuția celor doi factori la modificarea eficienței cheltuielilor cu personalul.

Pentru acest model de analiză factorială se prezintă astfel:

Pentru anul 2013/2014

∆Cp1000 = Cp11000 – Cp01000

= 204,26 – 160,70

= 43,55 lei

din care:

1) Contribuția productivității medii anuale:

∆ = ( – ) x x 1.000

= (0,000075 – 0,000112) x 1.425 x 1.000

= -0,000037 x 1.425 x 1.000

= -52,725 lei

2) Contribuția salariului mediu anual:

∆ = x ( – ) x 1.000

= 0,000075 x (2.725,5 – 1.425) x 1.000

= 0,000075 x 1.300,5 x 1.000

= 97,538 lei

Pentru 2014/2015

∆Cp1000 = Cp11000 – Cp01000

= 254,41 – 204,26

= 50,15 lei

1) Contribuția productivității medii anuale:

∆ = ( – ) x x 1.000

= (0,000107 – 0,000075) x 2.725 x 1.000

= 0,000032 x 2.725 x 1.000

= 887,2 lei

2) Contribuția salariului mediu anual:

∆ = x ( – ) x 1.000

= 0,000107 x (2.357,3 – 2.725,5) x 1.000

= 0,000107 x (-368,2) x 1.000

= -39,39

În baza relației de calcul a cheltuielilor salariale la 1.000 lei cifră de afaceri:

Cs1000 = x 1.000

Interpretare:

Creșterea cheltuielilor cu personalul la 1.000 lei cifră de afaceri cu 43,55 lei în anul 2014 față de 2013 se datorează contribuției divergente a celor doi factori, respectiv:

Sporirea productivității medii anuale s-a reflectat pozitiv asupra cheltuielilor cu personalul la 1.000 lei cifră de afaceri, care au scăzut cu 52,725 lei.

Majorarea salariului mediu anual (cheltuieli medii anuale cu personalul) cu 1.300,5 lei s-a reflectat negativ asupra cheltuielilor cu personalul la 1.000 lei cifră de afaceri, care au crescut cu 97,538 lei.

În anul 2015 cheltuielile cu personalul la 1.000 lei cifră de afaceri au crescut cu 50,15 lei datorită următorilor factori:

Creșterea productivității medii anuale s-a exprimat pozitiv asupra cheltuielilor cu personalui la 1.000 lei cifră de afaceri, care au crescut cu 87,2 lei.

Diminuarea salariului mediu anual cu 368,2 lei s-a reflectat pozitiv asupra cheltuielilor cu personalul la 1.000 lei cifră de afaceri, care au scăzut cu 39,39 lei.

Pentru a evidenția corelația existentă între dinamica productivității muncii și dinamica salariului mediu se calculează indicele de corelație potrivit următoarei relații: Ic = ; cei doi indicatori având valori mai mari de 100, se poate calcula cu formula:

Ic = ;

Indicele corelației în anul 2014 față de 2013 a fost de :

Ic = = 1.86 > 1 I > I situație nefavorabilă a ritmului de creștere a salariului mediu care este mai mare decât cel al productivității muncii. Având ca efect scăderea eficienței cheltuielilor cu salariile Cs1000 crește.

În anul 2015 față de 2014 indicele corelației a fost de:

Ic = = 0,387 < 1 I < I situație favorabilă: ritmul de creștere a productivității muncii este mai mare decât cel al salariului mediu. Aceasta avand un efect de creștere a eficienței cheltuielilor cu salariile Cs1000 scade.

Aplicând metoda substituirilor în lanț, se poate determina influența celor doi factori, astfel:

Pentru anul 2013/2014 (vezi Tab. 3.12)

∆Cs1000 = Cs11000 – Cs01000

= 162,2 – 125,6

= 36,6 lei

1) Influența modificării productivitații medii anuale:

∆ = – ) x 1000

= – ) x 1000

= 0,08349 – 0,12563 x 1000

= -0,04214 x 1000

= -42,14 lei

2) Influența modificării cheltuielilor medii anuale cu salariile:

∆ = ( – ) x 1000

= ( – ) x 1000

= 0,13218 – 2,08349 x 1000

= 0,07869 x 1000

= 78,69 lei

Interpretare:

Creșterea numărului de salariți cu 3 persoane a adus o creștere a cheltuielilor cu salariile la 1.000 lei cifră de afaceri cu 36,6 lei din cauza cheltuielilor medii anuale cu salariile care au avut o creștere de aproximativ 79 lei, în timp ce productivitatea medie anuală a scăzut cu 42,14 lei.

În anul 2014/2015 analiza factorială este compusă din:

∆Cs1000 = Cs11000 – Cs01000

= 207,1 – 162,2

= 44,9 lei

din care:

1) Influența modificării productivitații medii anuale:

∆ = – ) x 1.000

= ( – ) x 1.000

= 0,23355 – 0,16218 x 1.000

= 0,07137 x 1.000

= 71,37 lei

2) Influența modificării cheltuielilor medii anuale cu salariile:

∆ = ( – ) x 1000

= ( – ) x 1000

= 0,20711 – 0,23355 x 1000

= -0,02644 x 1000

= -26,44 lei

Cheltuielile cu salariile în anul 2015 a avut o creștere de 44,9 lei din cauza:

Creșterii personalului de la 8 persoane in 2014 la 10 persoane în anul 2015;

Cheltuielile medii anuale au scăzut cu 26,44 lei;

Sporirea productivității medii anuale cu un procent de 71.37 lei la 1.000 lei cifră de afaceri.

În tabelul de mai jos sunt detaliați următorii indicatori economico-financiari:

Tabelul 3.14

Sursa: Creație proprie

CONCLUZII

Analiza economico-financiară, prin definiție, este un complex proces de cunoaștere a situației economico-financiare a unei societăți comerciale, a unei economii naționale sau a unei ramuri, în condiții exacte de timp și loc, utilizând indicatori specifici și metode adecvate în vederea dimensionării și individualizării factorilor și cauzelor cu acțiune negativă sau pozitivă, care au condus la o anumită condiție economico-financiară.

În contextul actual, al mediului economic, se impune luarea unor decizii rapide de management cu privire la activitatea unității economice, la urmărirea și atingerea obiectivelor sale, acestea determinând existența pe piață a entității.

Având în vedere că activitatea întreprinderii se desfășoară într-un mediu deschis, complex și dinamic, luarea unor decizii corecte se bazează atât pe cunoașterea realităților interne, cât și pe cele din mediul economic extern.

În această lucrare am încercat să prezint “Calculul principalilor indicatori și interpretarea valorilor”, aceștia reprezentând substanța principală a studiului pentru că am analizat indicatorii punând accentul pe aspectele referitoare la evaluarea resurselor existente, a potențialului și performanței acesteia, iar documentele contabile ce reflectă operațiunile prezentate în studiu de caz și alte documente necesare calculului indicatorilor economico – financiari se regăsesc în „Anexa“ lucrării. Studiul de caz realizându-se la S.C. Ditean Consulting S.R.L., având drept domeniu principal de activitate grupa CAEN 702 – activități de consultanță în management, iar activitate principala: 7022 – activități de consultanță pentru afaceri și management.

După cum s-a putut observa în cel de-al doilea capitol, Ditean Consulting își ajută clienții să facă îmbunătățiri de durată la performanțele entității acestora și să realizeze obiectivele lor cele mai importante. Misiunea acestei firme de consultanță este centrată pe dezvoltarea de parteneriate de lungă durată care se bazează pe furnizarea de servicii la standarde înalte de calitate și adaptate cerințelor personalizate ale fiecărui client.

Ditean consulting dispune de doi asociați, fiecare contribuind cu 10 părți sociale la o valoare nominală de 10 lei, având în total un capital în cuantum de 200 lei. În anii analizați, firma își crește numărul de angajați de până la 10 persoane în anul 2015.

Succesul companiei DITEAN CONSULTING se datorează faptului că politica sa este îndreptată către client, oferindu-le o calitate superioară serviciilor acordate. Specializarea în crearea clientelei și sprijinirea acesteia reprezintă puncte esențiale în succesul obținut.

Agentul economic supus analizei nu se confruntă cu probleme în ceea ce privește nerespectarea clauzelor contractuale sau a neplății datoriilor.

Din analiza indicatorilor de activitate ai societății comerciale Ditean Consulting se observă următoarele:

1. Cifra de afaceri a crescut considerabil in anul 2014 față de 2013 cu 579,45% datorită creșterii sumelor din vânzarea de bunuri și servicii ceea ce a dus la un profit brut de 5.983 lei. În anul 2015 chiar dacă cifra de afaceri a scăzut cu 13,20%, societatea își menține în continuare poziția pe piață cu un profit care a fost favorizat cu o creștere de pana la 205,33%;

2. Casa și conturile la bănci au o diferență de 3.186 lei în 2014 față de 2013 și de 6.993 lei în anul 2015 față de 2014, ceea ce a condus la o creștere a activelor totale;

3. a. Scăderea venitului din exploatare cu 14.089 lei a avut ca efect diminuarea rezultatului din exploatare cu 780 lei.

b. Creșterea profitului mediu la 1 leu venituri din exploatare cu 0,076 lei, a condus la sporirea profitului din exploatare cu 7082 lei.

Din a. și b. rezultă că profitul din exploatare a avut o creștere de 6.302 lei în anul 2014 față de 2013.

4. În anul 2013 rentabilitatea economică a avut o scădere de 0,03% datorită vitezei de rotație a activelor totale și de indicele rentabilității comerciale.

În anul 2014 rentabilitatea calculată este de 99,99% care are o scadere de doar 0,01%, fapt ce s-a datorat vitezei de rotație în valoare de 118,07%.

Cât despre anul 2015, se poate spune că viteza de rotație are o scădere de până la 42,27% din cauza indicelui de afaceri care este de doar 86,8%, dar și din cauza cheltuielilor care sunt de -118,53%.

5. Trendul ascendent al ratei rentabilității financiaree a capitalurilor proprii care înregistrează un spor de 14,55% s-a datorat în primul rând impactul pozitiv (un spor de 47,64%) generat de o scădere a rentabilității nete a veniturilor totale și într-o mai mică măsură -12,11%, diminuării vitezei de rotație a activului total.

În al doilea rând s-a datorat scăderii factorului de multiplicare a capitalurilor proprii care a condus la reducerea ratei rentabilității financiare cu 20,94%, aspect care nu este neapărat nefavorabil, dacă avem în vedere că gradul de îndatorare al societății a scăzut de la 191,56% la 24,03%.

6. Întreprinderea are un nivel de creștere a ratei solvabilității, de peste 1,5 ceea ce semnifică faptul că firma este solvabilă, respectiv are capacitatea de a-și achita obligațiile bănești față de terți.

7. Creșterea cheltuielilor cu salariile în 2014 față de 2013 cu 11.739 lei se datorează contribuției divergente a factorilor direcți după cum urmeză:

Creșterii numărului de salariați cu peste 60% a condus la creșterea cheltuielilor cu salariile cu 3.342 lei;

Majorarea salariului mediu anual cu aproximativ 90% s contribuit la creșterea cheltuielilor salariale cu 8.400 lei.

Cheltuielile cu salariile au crescut în 2015 cu 1.881 lei datorită factorilor direcți după cum urmează:

Numărul de salariați a crescut cu 25%, care a condus la o creștere a cheltuielilor salariale de până la 4.328 lei;

Diminuarea salariului mediu anual cu aproximativ 12% s contribuit la scăderea cheltuielilor cu salariile cu 2.450 lei.

PROPUNERI

Având în vedere cele menționate mai sus, propun următoarele:

Diminuarea numărului de salariați reducând cheltuielile cu personalul;

Lărgirea gamei de produse și servicii prin implementarea mai multor domenii de activitate;

Promovarea societății măririi numărului de clienți;

Extinderea ariei în care activează firma prin deschiderea unui noi filiale;

Achiziția de active necorporale în vederea exploatării lor astfel încât să stimuleze activitatea de cercetare-dezvoltare.

BIBLIOGRAFIE

Cărți:

Hristea A.M., (2013), „Analiza economică și financiară a activității întreprinderii. De la intuiție la știință, vol.I,”, Ed. Economica, București.

Iacovoiu V. B. (2015), „Analiză economico-financiară”, Ed. Pro Universitaria, București.

Ion A., Șerban E. C., Robu V. (2014), „Analiza economico-financiară a firmei”, Ed. Economică, București.

Ișfănescu A., Robu V., Hristea A.M., Vasilescu C. (2002), „Analiză economico-financiară”, Ed. ASE, București.

Lazăr M., Lazăr C. (2012), „Analiză statistico-economică”, Ed. Economica, București.

Marcu D., Ioana A., Costoiu M. (2015), „Analiză economică. Teorie și aplicații”, Ed. Matrixrom, București.

Moroșan I. (2006), „Analiză economico-financiară”, Ed. Fundației România de Mâine, București

Păvăloaia W., Bordeianu G. D., (2011), „Analiza economico-financiară. Studii de caz”, Ed. Economică, București.

Păvăloaia W., Păvăloaia D. (2009), „Analiză economico-financiară”, Ed. Tehnopress, Iași.

Petcu M. (2009), „Analiză economico-financiară a întreprinderii. Probleme, abordări, metode, aplicații. Ediția a doua”, Ed. Economică, București.

Robu V., Anghel I., Șerban E.C. (2014), „Analiza economico-financiară a firmei”, Ed. Economică, București.

Rusu C. (2006), „Diagnostic economico-financiară, Vol. I”, Ed. Economică, București.

Spătaru L. (2011), „Analiza economico-financiară – instruent al managementului întreprinderilor”, Ed. Economică, București.

Resurse internet:

http://www.risco.ro/verifica-firma/competitie/ditean-consulting-cui-30382735 [accesat: 15.02.2017]

http://contabilul.manager.ro/a/2752/calculul-si-analiza-principalilor-indicatori-economico-financiari.html [accesat: 15.02.2017]

http://www.rasfoiesc.com/business/economie/finante-banci/LUCRARE-DE-LICENTA-ANALIZA-SIT21.php [accesat: 20.03.2017]

http://www.rasfoiesc.com/business/marketing/Analiza-si-interpretarea-infor14.php [accesat: 20.03.2017]

https://www.slideshare.net/andreeaene89/analiza-economico-finaniara-la-firma-x [accesat: 10.06.2017]

http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2011-03/22ROXANACORINA CARUNTU.pdf [accesat 10.06.2017]

ANEXE