CAP.3. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII. [304272]

CAP.3. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII.

3. LOCUL ȘI METODOLOGIA DE CERCETARE

3.1.Scopul si obiectivele cercetarilor

3.2. Locul și metodologia de cercetare

3.2.1. [anonimizat] a [anonimizat], Ocolul Silvic Comănești și Ocolul Silvic Moinești aflate în administrarea Direcției Silvice Bacău (figura 3.1).

3.2.1.1. Descrierea D.S. Bacău

Direcția Silvică Bacău (D.S.Bacău) este o unitate a Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva, [anonimizat] o suprafata a fondului forestier de 198.786 ha din care 168.462 [anonimizat] 30.274 [anonimizat].

[anonimizat] 1664 m – [anonimizat] 95 m în lunca Siretului.

Structura organizatorică și funcțională a [anonimizat] I, este următoarea:

14 ocoale silvice: 58 districte; 300 cantoane silvice și 10 fonduri de vânătoare;

1 secție de drumuri forestiere – S.D.F. Onești;

9 ateliere și 13 formații de exploatare a lemnului;

1 complex cinegetic pentru creșterea intensivă a mistreților pe raza Ocolului Silvic Fântânele;

1 păstrăvărie la Ocolul Silvic Mănăstirea Cașin.

Reteaua de drumuri forestiere aflata in administrarea Directiei Silvice Bacau insumeaza un numar de 516 drumuri forestiere cu o lungime de 1.629,50 km.

3.2.1.2. Parcul de utilaje D.S. Bacău

Parcul auto de utilaje al Direcției Silvice Bacău este compus din următoarele tipuri de utilaje achiziționate în perioada 2000-2017 :

– autobasculante: 1 Renault K 440-480 ;

– buldoexcavatoare: 2 JCB 4CX ;

– 2 IFRON 204D ;

– 1 buldozer Komatsu ;

– 2 [anonimizat] 180 ;

– 1 autogreder ;

– 1 cilindru vibrocompactor .

[anonimizat], respectiv: buldozer, excavator, compactor, buldoexcavator .

3.2.1.3. Localizarea cercetărilor

Cercetarile s-au desfasurat in cadrul Ocoalelor Silvice (O.S.) Moinești, Comănești și Căiuți.

Repartitia drumurilor forestiere din cele trei ocoale silvice este prezentata in tabelul de mai jos :

[anonimizat] s-au efectuat pe trei drumuri forestiere din cadrul D.S. Bacău, respectiv:

– D.A.F. Scurtu – O.S. Moinești (buldoexcavator) (figura 3.2);

– D.A.F. Scurtu – O.S. Moinești ([anonimizat] 3.3);

– D.A.F. Răuțica – O.S. Căiuți (autogreder), (figura 3.4);

– D.A.F. Ghețărie – O.S. Comănești (buldozer), (figura 3.5).

[anonimizat] o [anonimizat] (figura 3.6), [anonimizat].

Figura 3.2. Buldoexcavator JCB

Figura 3.3. Cilindru compactor cu vibrații HAMM

Figura 3.4. Autogreder Caterpilar

Figura 3.5. Buldozer Komatsu

Figura 3.6. Autobasculanta Renault

3.2.1.4. [anonimizat]cție din :

Ocolul Silvic Căiuți

Ocolul Silvic Comănești

Ocolul Silvic Moinești

GEOLOGIE:

Ocolul Silvic Căiuți

Este situat în bazinul Pârâului Bâlca si după harta geologică din anul 1968, există formațiuni cuatemare, ale pleistocenului inferior. Această zonă este alcătuită din pietrișuri, conglomerate, nisipuri și argile.

Roca de solificare este formată din, nisipuri, argile, depozite loessoide neorizontate, componente ale stratelor de Gândești.

Roca de solificare a fost determinată la nivel de unitate amenajistică prin analiza profilelor de sol, a săpăturilor făcute cu ocazia construirii drumurilor forestiere, a ravenelor, etc, cu ocazia amenajărilor precedente.

Litografia indică preponderența argilelor în alternanță cu nisipurile. Aceasta a favorizat procesele pedogenetice și a dus la crearea unor soluri, de regula, profunde și si foarte profunde.

Ocolul Silvic Comănești

Este situat în zona Carpaților Orientali si apar toate formațiunile care caracterizează flișul acestor munti .Cele cinci pânze principale ale flișului Carpaților Orientali sunt:

neocomian – fliș calcaros;

barremian + apțian – fliș grezos;

albian + vraconian – fliș șisto – grezos;

paleocen – lutețian – fliș grezos, facies de Tarcău;

lattorfian – chattian – fliș grezos – șistos.

Între ele se intercalează două pânze sub formă de fâșii înguste, gresii cuarțitice și de fliș șistos cu intercalații negre. Toate pânzele sunt intercalate de la nord la sud. Ca extindere predomină flișul grezos, flișul șisto – grezos și faciesul de Tarcău, alcătuite dintr-|o alternanță de depozite de mare grosime, în special din gresii, marne și argile.

Pe aceste substraturi s-au format soluri de la superficiale, cu rocă la suprafață, până la profunde, slab până la excesiv scheletice.

La formarea acestor soluri au contribuit condițiile climatice, care se caracterizează prin precipitații medii anuale ce depășesc evaporabilitatea, ceea ce determină în aceste soluri un regim hidric foarte intens transpercolativ.

Aceste soluri sunt favorabile vegetației forestiere, în mod deosebit molidetelor, făgetelor și amestecurilor de rășinoase cu foioase.

Ocolul Silvic Moinești

Este situat în zona munților joși, cu culmi paralele, rotunjite și separate prin depresiuni alungite și rielef de măguri. Aceste masive muntoase sunt dezvoltate lateral din catenele sudice ale masivului muntos Tarcău.

Spre culmea Holmu – Incopanul – Strigoiul, pe o fâșie paralelă cu aceasta energia de relief crește foarte mult, ca fiind specifică zonei munților înalți și mijlocii, caracterizată prin culmi adânc fragmentată dominate de masive izolate și cu rielefuri structurale erozive.

Altitudinea minimă este de 600m și cea maximă de 1474m, altitidinile cele mai frecvente fiind cuprinse între 800-1 000m.

Geologic se află în zona flișului reprezentată prin zona mediană, care ocupă toată valea Tazlăului Sărat de o parte și cealaltă a acestuia.

Vârsta formațiilor geologice este cuprinsă între eocen și oligocen din perioada paleogenă a erei terțiare. Eocenul este reprezentat prin faciesul intern și faciesul intermiediar.

GEOMORFOLOGIE :

Ocolul Silvic Căiuți

Pădurile unității de producție a Ocolului Silvic Căiuți sunt situate din punct de vedere geomorfologic in Geosinclinalul Alpino-Carpatic, Ținutul Subcarpaților, Subținutul Subcarpaților Orientali, Districtul Subcarpaților de Curbura (marginal sud-estic).

Teritoriul unității de producție se află în bazinul Pârâului Bâlca, afluent dc dreapta al Trotușului.

Expoziția generală este nord-estică, însă datorită fragmentarii diverse impuse de numeroasele pâraie, se întâlnesc toate tipurile de expoziție.

Relieful unității de producție reprezintă o îmbinare complexă de forme, de la versanți cu înclinări mijlocii și mari până la platouri și terase de lunci înalte {lunci interioare).

Caracteristica generală a versanților este dezvoltarea medie pe verticală, datorită vegetației forestiere sunt relativ stabile, dar prezintă un grad sporit dc risc la eroziune în cazul îndepărtării vegetației forestiere.

Bazinetele hidrografice sunt în general de mărime mijlocie și mică, cu un grad ridicat de torențial itate.

Principalele caracteristici ale complexului de relief se redau în tabelele care urmează. Forma de relief cea mai întâlnită este versantul. Pe suprafețe mici apar coame, platouri și lunci interioare.

Arboretele se situează la altitudini cuprinse între 200-600 m. Vârfurile mai importante din zonă sunt: Vf. Gorunului, Vf. Popa Gheorghc și Vf. Sud-Coțofănești . Gama variată dc expoziții prezintă o zonalitate normala a vegetației forestiere, fara inversiuni naturale. Repartiția suprafețelor pe categorii de expoziție arată că 21% din suprafața unității de producție prezintă expoziții însorite, 49% expoziții parțial însorite, iar 30% expoziții umbrite.

Înclinarea terenului înregistrează valori diferite de la 0° în luncile interioare până la valori care foarte rar depășesc 300. Predomină înclinările mici (77%).

În tabelele A.1. si A.2. este prezentată, sumar, repartiția suprafețelor in functie de expoziție și pe categorii de altitudine :

Tabelul A.1. Tabelul A.2.

Repartiția suprafețelor in functie de expoziție Repartiția suprafețelor pe categorii de altitudine

Ocolul Silvic Comănești

Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul unității de producție a Ocolului Silvic Comănești este situat în regiunea Carpaților Orientali de nord, districtul marginal estic, respectiv Munții Tarcăului, treimea superioară a Râului Trotuș. Tipul morfogenetic este reprezentat de munți înalți și mijlocii, adânc fragmentați, alcătuiți din șisturi cristaline, cu relief glaciar redus și cu întinse suprafețe de denudație dispuse în trepte (mezozoic – neozoic).

Înălțimea munților atinge 1670 m în Vârful Grindușul, iar adâncimea văilor este sub 600 m, profilele lor longitudinale sunt în trepte, înguste. Văile mai adânci sunt în partea inferioară a unitatii de productie.

Configurația terenului este ondulată și frământată, mai rar plană.

Altitudinal, arboretele sunt situate între 550 m și 1664 m .

Expoziția generală a unității de producție a Ocolului Silvic Comănești este cea sudică imprimată de cursul văilor principale: Tărhăuși, Camenca, Șanțu, Șugura și Agăș. Datorită fragmentării reliefului de către rețeaua hidrologică, se întâlnesc și celelalte expoziții.

Condițiile geomorfologice din unitatea de producție sunt favorabile în special molidului, bradului și fagului.

În ceea ce privește variațiile topoclimatului, induse de expoziția versanților, se pot afirma următoarele:

expozițiile însorite sunt cele mai călduroase, prezentând amplitudinile termice cele mai mari, sezonul de vegetație este mai lung, însă incidența producerii înghețurilor târzii este mai mare, evapotranspirația este mai intensă, stratul de zăpadă este mai subțire și se topește mai repede;

expozițiile umbrite beneficiază de condiții diametral opuse, în timp ce expozițiile parțial însorite și parțial umbrite prezintă o situație intermediară.

Culmile sunt mai vântuite având drept consecință o evapotranspirație mai intensă. Văile (în special cele înguste) beneficiază de un plus de umiditate în tot timpul anului, favorizând producerea inversiunilor termice și stagnarea maselor de aer.

Înclinarea terenului are influență directă asupra procesului de solificare în special asupra profunzimii acestora. Astfel profunzimea solurilor crește de la culme spre vale și pe măsură ce scade panta. Pe terenurile slab înclinate și orizontale s-au dezvoltat fenomene de înmlăștinare.

Repartiția suprafeței pe categorii de altitudine și expoziție, poate fi urmărită în tabelele B.1. și B.2.

Tabelul B.1. Tabelul B.2.

Repartiția suprafețelor în funcție de expoziție Repartiția suprafețelor pe categorii de altitudine

Ocolul Silvic Moinești

În partea superioară a bazinului hidrografic al Tazlăului Sărat, rocile au compozoție mineralogică mai dură, fapt care a dus realizarea unor versanți mai abrupți. Rocile întâlnite în cadrul unității de producție sunt argile, gresii silicoase, fliș marno-grezos și grohotișuri amestecate.

Formele de relief cele mai des întâlnite sunt versanții cu înclinări ușoare până la repezi.

Configurația terenului este ondulată și frământată, cu porțiuni mici, accidentate din cauza fenomenelor de alunecare.

Majoritatea versanților au panta medie, situându-se între 16-30 grade (90%); versanții cu înclinare slabă, până în 15 grade ocupând doar 1% din suprafață; cu panta între 31-40 grade 9% din suprafață iar panta mai mare de 40 grade sub 1% din suprafață. Configurația terenului este ondulată (99%), foarte rar întâlnindu-se cea plană (1%). Expozițiile predominante ale versanților sunt cele parțial însorite, urmează apoi cele umbrite și în final cele însorite.

Gruparea suprafețelor pe categorii de expoziție nu este echilibrată: 21% din arborete au expoziții însorite (S și SV), 41% expoziții parțial însorite (SE, V), precum și 38% expoziții umbrite (N, NE și NV). Expoziția versanților determină variații în special ale regimului de căldură și lumină, care se răsfrâng asupra zonării vegetației forestiere.

Repartiția suprafețelor pe categorii de altitudine și expoziție, poate fi urmărită în tabelele C.1. și C.2.

Tabelul C.1. Tabelul C.2.

Repartiția suprafețelor in functie de expoziție Repartiția suprafețelor pe categorii de altitudine

Altitudinile extreme între care se situează pădurile unității de producție sunt 600 m și 1500 m, predominând însă altitudini de 801-1000 m.

Vârfurile cele mai înalte sunt: Holmul, Geamăna (1474 m); Vf. Cutului (1270m), Vf. Bordei (1353m).

HIDROLOGIE

Ocolul Silvic Căiuți

Unitatea de producție dn cadrul Ocolul Silvic Căiuți se găsește în bazinul Pârâului Bâlca, afluent de dreapta al raului Trotuș (pe versantul drept tehnic al Trotușului).

Alimentarea pâraielor este predominant superficiala, mai mult de 70% din scurgerea medie provenind din ploi și zăpezi. Ele au un regim de scurgere fluctuant, pe parcursul anului, cu perioade fara scurgere.

Alimentarea subterană este redusă, însă constantă, ceea ce asigura permanentizarea curgerii la cele două ramuri ale Pârâului Bâlca, Precipitațiile prezintă, oscilații mari în timpul fiului, astfel încât în perioada de ploi abundente din vara și în perioada de topire a zăpezilor, alimentarea este asigurată exclusiv din precipitații, iar toamna și iama aproape numai din apele subterane.

Afluenții principali ai Pârâului Bâlca sunt: Pr. Jidovului, Pr, Brigăzii, Pr. Uțoiu, Pr. !&alca Limpede-Răuțîca, Pr. Bâlca Tulbure. Cu excepția pr. Bâlca cu cele două ramuri ale sale, toate celelalte paraie au scurgere temporară.

Regimul hidrologic este de tipul D, corespunzător zonei estice a Carpaților Orientali, care se caracterizează printi-o alimentare pluvială intensă a cursurilor de apă, prin absența viiturilor de iarnă, prin faptul că apele mari de primăvară încep in martie și țin până în luna mai și prin existența viiturilor în perioada iulie-august, datorate ploilor de vară.

Regimul hidrologic al solurilor este acela de aprovizionare cu apă din precipitații, care percolează normal profilul lor până la roca mamă și mai rar din pânza freatică.

Regimul de umiditate al solurilor e strâns legat de regimul climatic șî cel hidrologic, avand variații în cursul anului de la jilav-reavăn jilav la reavăn – reavăn jilav, care este foarte favoarabil creșterii și dezvoltării vegetației forestiere.

Ocolul Silvic Comănești

Rețeaua hidrografică este bine reprezentată în cuprinsul unității de producție, iar regimul hidrologic este în general echilibrat, exceptând perioadele cu precipitații abundente și când are loc topirea zăpezilor.

Principalul curs de apă este Râul Trotuș cu afluenții: P. Oroniaș, (cu afluenții P. Petricheni, P. Haloș și P. Șurii), P. Târhăuși (cu afluenții P. Sărat, P. Gioara, P. Tisagu de Sus, P. Plantației, P. Berbeci, P. Lotu, P. Hotar, P. Paltin, P. Gherendu, P. Crucii; P. Stănișoara), P. Runcu, P. lui Petki, P. Șanțu (cu afluenții P. Bârloage, P. Puturos, P. Arșiței și P. Căldării), P. Ciocan, P. Cuchinișului, P. Tomei, P. Corbului, Valea Camenca (cu afluenții P. Stogului, p. Făgețel, P. Oronița, P. Luncilor, P. Ghețăria, P. Neamțu Mort, P. Duruitoarea, P. Hotarului, P. Lotului, P. Mieilor, P. Rădvanu, P. vulpăriei, P. Glodoșu, P. Socilor, P. Moția, P. Matiaș, P. Bâtca de Sus și Batea de Jos, P. Ciungi, P. încrucișatu, P. Preluci, P. Albia, P. Bârlogi, P. Pălușel, P. Paloșu, p. Horoaia, P. Rusului și P. Tunarului), P. Șugura (cu afluenții P. Cozmeni, P. Drăniți, P. Doage, P. Tărsogu Mic și Mare și P. Jidanului), P. Văcăria, P. Agăș (cu afluenții P. Măceșu Mare, P. Arsa Urâtă, P. Grajduri, P. Troaca, P. Aluniș, P. Muncelu și P. Arinișu), V. Seacă, P. Belechetu Mic, P. Belechetu Mare, P. Foroja, P. Buricu și P. Goioasa.

La definirea regimului hidrologic concură în egală măsură și relieful, deoarece există un raport strâns de interdependență între altitudine, gradul de împădurire, panta de scurgere, densitatea rețelei, constituția petrográfica și valorile scurgerii. Relieful înalt al unității constituie un baraj în calea maselor de aer umed, motiv pentru care se inregistrează valori mari ale precipitațiilor anuale care, la rândul lor, imprimă valori ridicate aie scurgerii medii.

Ocolul Silvic Moinești

Unitatea de producție din cadrul Ocolului Silvic Moinești este situată în întregime în bazinul hidrografic al Tazlăului Sărat. Principalii afluenți sunt pârâuri: Toplița, pârâul lui Manole, Taciuri, Coacăz, Corbu, Clipa, Linguri, Cosnea, Piciorul Scurt, Holmu, Floaca.

Debitele acestor pâraie sunt variabile în cursul anului, mai reduse vara în perioadele secetoase și mai mari primăvara la topirea zăpezilor sau după ploile torențiale, când cursurile principalelor pâraie capătă un caracter torențial puternic distructiv.

Regimul hidrologic al solurilor este acela de aprovizionare cu apă din precipitații, care percolează normal profilul lor până la roca mamă și mai rar din pânza freatică.

Regimul de umiditate al solurilor e strâns legat de regimul climatic și cel hidrologic, având variații în cursul anului de la jilav-reavăn jilav la reavăn – reavăn jilav, care este foarte favorabil creșterii și dezvoltării vegetației forestiere.

CLIMATOLOGIE

Ocolul Silvic Căiuți

Pentru caracterizarea generală a climatului s-au folosit date culese de la stația meteorologică Ocna, După raionarea climatică, teritoriul U.P.I Bâlca se încadrează în sectorul climei dealuri, ținutul climatic al Podișului deluros al Moldovei , subținutul climei Carpatilor estici .

Pe fondul climatului zonal, sub influența reliefului local, se diferențiază topoclimate caracteristice atât pe verticală cât și pe orizontală funcție de orientarea versanților. După Koppen regiunea studiată se încadrează în provincia climatică Df, caracterizată prin climă boreală cu ierni friguroase și umede în subprovincia climatică Dfbx – cu temperatura lunii celei mai calde între 200 și 220 C și cu maximul de precipitații la începutul verii. Valorile indicilor dc ariditate din cadrul :i subprovincii sunt cuprinse între 260 C și 310 C.

Din analiza datelor înscrise în "Atlasul climatologie al regiunii" rezultă următoarele date climatice analizate în următoarele subcapitolele :

Regimul termic

Temperatura medie anuala de 8,9°C prezintă un grad de favorabilitate mijlociu spre ridicat pentru speciile de bază (fagul și gorunul) precum și pentru speciile de amestec (tei, cireș, paltin, etc). Durata sezonului de vegetație (170 de zile) determină o clasă de favorabilitate ridicată pentru gorun și mijlocie pentru fag.

Regimul termic se caracterizează prin valorile indicate în tabelul A.3.:

Regimul pluviometric

Cantitatea de precipitații nu variază în limite foarte largi datorită complexității orografice minime și acțiunii relativ uniforme a centrilor barici în cursul anului în zona unității de producție. Cea mai mică cantitate anuală înregistrata este de 290 mm, iar cea mai mare este de 730 mm. Media anuală a precipitațiilor atmosferice ce cad în zonă este de 540 mm.

Cantitățile maxime de precipitații cad în lunile mai-iunie, iar cele minime în lunile de iarnă.

Regimul de umiditate ridicat în sezonul de vegetație, corelat cu regimul termic din același sezon creează condiții dc dezvoltare favorabile speciilor de bază. Cazurile de secetă, prelungită cu caracter limitativ pentru vegetația forestieră,, se manifestă foarte rar. Totuși evaporatia potențială are valoarea medie anuală în jur de 580 mm, mai mare decât cantitatea anuală de precipitații.

Deficitul de umiditate se înregistrează în special în lunile iunie, iulie și august, Pe văile umbrite și în bazinetele închise evapotranspirația potențiala este mai mică decât pe versanții situați la aceeași altitudine, iar pe cei însoriți mult mai mare.

În tabelul A.4. sunt prezentate principalele valori referitoare la regimul pluviometric .

Tabelul A.4. Principalele valori (date) referitoare la regimul pluviometric

Din cantitatea anuală de precipitații, cea. 20 – 25% cad sub formă de zăpadă.

Evapotranspirația medie anuală este de 580 mm.

Datorită diferenței dintre suma anuală a precipitațiilor (intrări) și suma dintre intercepția (stocarea în litiera.}, scurgerile de la suprafața solului și evapotranspirația anuală (ieșiri), nu rezultă un disponibil pentru freatic, astfel se explică realimentarea constantă a izvoarelor și pâraielor din zonă.

Regimul eolian

Cele mai frecvente vânturi bat din direcția nord-vest și sud-est, iar cele cu viteza cea mare sunt cele din direcția nord și nord-est. Doborâturile de vânt s-au produs pc suprafețe restranse și acestea mai ales în urma unor ploi abundente sau zăpezi moi urmate de intensificări ale vantului.

Principalele valori (date) referitoare la regimul eolian Tabelul A.5.

Conform datelor din tabelul A.5. regimul eolian nu prezintă o periculozitate deosebită pentru vegetația forestieră din zonă. Cu toate acestea, de-a lungul timpului, la intervale variabile de timp s-au manifestat doborâturi și/sau rupturi, provocate de vânturi. Vânturile care aduc doborâturi ating viteze de 30 – 40 m/s, dar în anumite situații doborâturile apar și la viteze sub 30m/s.

Ocolul Silvic Comănești

Pădurile din cadrul Unității de producție Camenca se încadrează în etajul montan de molidișuri, etajul montan de amestecuri și în etajul montan – premontan de făgete.

Conform raionării climatice din „Monografia geografică", regiunea se încadrează în sectorul de climă de munte ținutul climei de munți mijlocii, subținutul climei de versant expuși vânturilor vestice.

După Koppen, teritoriul din zona de munte se încadrează în provincia climatice Df caracterizată prin climă boreală cu ierni friguroase, în care cantitatea de apă dir precipitații este mai mare decât cea pierdută prin evapotranspirație și anume îi subprovincia D.f.b.K., în care temperatura medie a lunii celei mai calde este cuprinsă între 18-22°C, iar iernile – destul de reci sunt cu durate mai mari de 4 luni pe an. Provincia climatică după Koppen este DfbK , unde :

* D – temperatura lunii celei mai reci este sub 3°C, iar în luna cea mai caldă est mai mare de 10°C ;

*f – zonă permanent umedă;

*b – temperatura lunii celei mai calde este mai mică de 22°C , iar cel puțin 4 luni temperatura este mai mare de 10°C;

* K – iarnă rece, temperatură medie anuală <18° , temperatura lunii celei m calde<18°.

Încadrarea climatică după Koppen, are un caracter general, aceasta necaracterizând în totalitate particularitățile locale ale regimului climatic.

Temperatura medie anuală depășește, în zonă, rar 7,5 °C .fiind caracteristică unui climat relativ răcoros.

Amplitudinea medie anuală a temperaturii aerului de 21 °C imprimă climatului teritoriului, caracterul moderat continetal. Temperatura maximă absolută se realizează în mijlocul perioadei de vegetație și poate vătăma, în special, culturile tinere de fag. Temperatura minimă absolută se realizează în luna februarie. în iernile fără zăpadă aceasta poate produce pagube importante semințișurilor.

În date medii, primul îngheț se produce la inceputul lunii octombrie, iar ultimul îngheț la sfârșitul lunii aprilie.

Începutul perioadei de vegetație se situează în jurul date de 11 mai.

Sfârșitul perioadei de vegetație se produce în jurul datei de 25 septembrie.

Durata medie a perioadei de vegetație este de 138 zile.

Temperatura medie anuală și amplitudinea temperaturilor medii anuale indică un bilanț termic favorabil dezvoltării vegetației forestiere caracteristice. De asemenea, maximele temperaturilor anuale se înregistrează la mijlocul perioadei de vegetație, cu efect pozitiv asupra dezvoltării arboretelor.

Regimul termic

Regimul pluviometric, nebulozitatea și evapotranspirația

Precipitațiile medii lunare, pe anotimpuri și în sezonul de vegetație preluate, de asemenea, din Atlasul climatologic, sunt redate în tabelul B.4.

Tabelul B.4.Elemente ale regimului pluviometric

Valorile medii lunare ale precipitațiilor atmosferice prezintă un maxim în sezonul cald și un minim în sezonul rece. Precipitațiile sub formă de zăpadă se produc (în medie) la sfârșitul lunii octombrie și țin până în luna aprilie; numărul mediu al zilelor cu strat de zăpadă este de 90-110 zile.

Umezeala relativă a aerului este situată în jurul valorii de 76%, menținându-se în tot cursul anului la valori de peste 67 %.

Evapotranspirația medie anuală este de 358 mm.

Analizând datele prezentate mai sus, se observă că volumul precipitațiilor este mai mare decât cel al apei pierdute prin evapotranspirație, nepunându-se deci problema existenței unui deficit de apă în sol, factor benefic pentru dezvoltarea corespunzătoare a vegetației forestiere.

Regimul eolian

Direcția predominantă a vânturilor este cea din sectoarele NE, V și NV,
viteza medie anuală a vânturilor fiind de 2,0 m/s.

Frecvența cea mai mare o au vânturile de nord-vest, cele de nord-est și cele din vest care au o intensitate moderată (sub 2 m/s).

Totuși, într-o conjunctură climatică nefavorabilă, viteză – frecvență mare asociat cu precipitații depuse pe coronament (zăpadă, chiciură) în condiții de îngheț -dezgheț, vegetația forestieră, poate fi afectată serios prin doborâturi, rupturi etc.

Principalele valori (date) referitoare la regimul eolian Tabelul B.5.

Ocolul Silvic Moinești

Din punt de vedere climatic, unitatea este situată în regiunea de munte (IV ) Zona munților mijlocii, favorabilă pădurilor, cu amplitudini termice medii anuale cuprinse între 8°C- 20°C. Precipitațiile medii anuale sunt în jurul valorii de 655mm anual din care peste 70% cad în perioada sezonului de vegetație. Ploi torențiale cu descărcări electrice se semnalează frecvent vara și au durată scurtă.

Vânturile frecvente suntcel de NV și brizele de munte, care nu produc pagube prin doborâturi de vânt.

Condițiile climatice sunt deosebit de favorabile dezvoltării vegetației forestiere și îndeosebi a bradului, fagului și molidului în arborete pure sau în amestecuri. Dezvoltare bună înregistrezi și paltinul de munte.

Provincia climatică după Koppen este DfbK, unde:

* D – temperatura lunii celei mai reci este sub 3°C, iar în luna cea mai caldă este mai mare de 10°C;

*f – zonă permanent umedă;

* b – temperatura lunii celei mai calde este mai mică de 22°C, iar cel puțin 4 luni, temperatura este mai mare de 10°C;

* K – iarnă rece, temperatura medie anuală < 18°, temperatuta lunii celei mai calde

< 18°C.

Încadrarea climatică după Koppen, are un caracter general, aceasta necaracterizând în

totalitate particularitățile locale ale regimului climatic.

a .Regimul termic

Regimul termic se caracterizează prin valorile indicate în tabelul C.3.:

b.Regimul pluviometric

Precipitațiile atmosferice medii lunare și anuale, în l/m2 sunt redate în tabelul C.4. de mai jos:

Bilanțul total scoate în evidență că evapotranspirația totală este de 576 mm anual, iar cantitatea totală a precipitațiilor este de 732 mm anual, deci se acumulează cea 156 mm anual.

c.Regimul eolian

Principalele valori (date) referitoare la regimul eolian Tabelul C.6.

Din punct de vedere climatic influența vântului se resimte în valorile temperaturii, umidității atmosferice, evapotranspirației ca urmare a transportului se mase de aer și a amestecurilor dintre acestea. Prezența moderată a vântului este benefică pentru vegetația forestieră, extremele fiind dăunătoare.

3.2.2.. METODOLOGIA DE CERCETARE

3.2.2.1. Aspecte generale

Cercetările au vizat condițiile de lucru ale operatorilor de pe utilajele folosite la execuția terasamentelor la drumurile forestiere, motiv pentru care au fost realizate în interiorul cabinei determinări privind microclimatul, zgomotul, vibrațiile și noxele . Totodată s-a făcut și o analiză comparativa a cabinei, ca loc de muncă al operatorului, pentru doua dintre utilajele folosite la execuția terasamentelor la drumurile forestiere. In acest scop s-au examinat cabina excavatorului Komatsu PC 300, model mai vechi si cea a excavatorului Komatsu WB 93R, de generatie noua.

De asemenea, s-a facut si un studiu de caz privind managementul sanatatii si securitatii ocupationale pentru postul de operator de utilaje policalificat.Operatorul policalificat de utilaje executa activitati pe excavator, buldozer, autograder sau cilindru compactor .

Având îi vedere că, excavatorul este utilajul de bază în realizarea terasamentelor la drumurile forestiere, pentru început cercetările au vizat influența factorilor de ambianță asupra activității operatorului de pe excavatorul de tip Caterpillar și s-a facut determinări de microclimat, zgomot, vibrații și noxe .

Ulterior, prin achizitia în cadrul DS Bacau, de noi utilaje, s-au efectuat aceleași determinări și pe buldoexcavator KOMATSU, autograder Caterpillar, cilindru vibrocompactor HAMM, buldoexcavator JCB, utilaje mai performante și s-a putut face o analiză comparativă între rezultatele determinărilor obținute în cele două etape.

Acestea au fost realizate pentru fiecare utilaj în parte, apelând la aparatură modernă folosită de către specialiștii de la Direcția de sănătate Publică Bacău, care au contribuit, prin doi reprezentanți, la determinările în teren cu aparatura din dotare și experiența anterioară.

Aparatele utilizate sunt proiectate special pentru efectuarea masuratorilor din mediul ambiental si de la locul de munca si sunt in concordanta cu ultimele standarde internationale ISO/ IEC si ANSI. [ISO/IEC Tehnologia Informatiei al Organizatiei Internationale pentru Standardizare (ISO) si al Comisiei Electrotehnice Internationale (IEC), ANSI(SUA)].

3.2.2.2. Determinările de microclimat

Microclimatul sau ambianța termică – se referă la totalitatea factorilor fizici care își exercită influența asupra organismului uman și care pot afecta funcția de termoreglare.

Microclimatul locului de munca este determinat de gtemperatura si umiditatea aerului, curentii de de aer si radiatiile calorice ale ambiantei de munca.

Toti factorii de microclimat actioneaza combinat si concomitent asupra organismului uman.
Temperatura aerului este determinanta, ceilalti parametri potentând sau diminuând efectele
temperaturii.

Pentru aprecierea senzației de confort termic s-au determinat :

-temperatura uscata a aerului;

-temperatura umedă;

-viteza curenților de aer .

– indicele WBGT.

Pentru a determina factorii de microclimat din interiorul cabinei utilajelor supuse observatiei s-a apelat la monitorul de stres termic de tip Casella WBGT (figura 3.7)

Aparatul este folosit la determinarea si monitorizarea climatului intern si a stresului termic de majoritatea DSP-urilor din tara .

Acest aparat poate masura urmatorii parametrii: temperatura umeda, temperatura uscata a aerului si temperatura globului negru. Calculeaza in mod automat umiditatea relativa, umiditatea naturala, indicele WBGT, punctul de roua, media ponderata cu timpul (1 min) pentru indicele WBGT.

Valorile WBGT sunt calculate simultan in functie de anumite formule pentru interior si exterior :

WBGT(in) = 0.7tnw + 0.3tg (in interior)

WBGT(out) = 0.7tnw + 0.2tg + 0.1ta (in exterior)

Unde:

ta este temperatura uscata a aerului, °C

tg este temperatura de globtermometru, °C

tnw este temperatura umeda naturala, °C

Aparatul detine un ecran LCD mare si un meniu logic, usor de urmarit. Functioneaza cu acumulatori reincarcabili care asigura o autonomie de cel putin 8 ore. Are o memorie interna ce poate stoca 49000 de date, dar si Software Windows pentru configurarea și descărcarea rezultatelor din memorie pe un calculator, prin intermediul interfetei seriale RS232 si al software-ului, pentru prelucrarea datelor conform cerintelor ISO 7243 .

Un alt avantaj al aparatului il reprezinta calculul automat al regimului de lucru / odihnă prin intermediul software-ului pentru PC .

Pentru determinări în afara cabinelor se recomandă să fie poziționat la o înălțime de 1,20-1,50 m față de sol/podea, acesta fiind considerat nivelul la care factorii de microclimat au cel mai mare impact asupra organismului uman. În cazul de față, senzorul de microclimat, a fost poziționat în interiorul cabinei pe suportul specific într-o poziție corespunzătoare cu ce a conducătorului auto si a fost menținut în cabină pentru o perioadă de 10 minute, apoi rezultatele au fost salvate in memoria aparatului si supuse prelucrarii.

Lucrătorii (operatorii) expuși la muncă in medii cu temperaturi foarte mari pot fi supusi stresului, cand temperatura corpului crește pana la niveluri ingrijoratoare. Acest lucru poate duce la simptome fiziologice cum ar fi : crampe de caldura, greață palpitații, accident vascular cerebral și chiar moarte. Se poate realiza o estimare generală a nivelurile de tensiune la caldura asupra unei persoane utilizând metoda Wet Bulb Glove Temperature (WBGT). Aceasta combină rezultatele de la trei senzori de temperatură si calculeaza o singura valoare care poate să fie comparată cu alte valori de referința în funcție de regimul de lucru specific.

Figura 3.7. Monitorul de stres termic Casella

Ecranul monitorului de stres Casella folosit la determinări

3.2.2.3. Determinări privind zgomotul

Pentru a determina nivelul de zgomot la care este expus operatorul de utilaje în timpul lucrărilor, s-a folosit sonometrul Casella Cel (figura 3.10), care a fost introdus în interiorul cabinei (figura 3.11), determinările fiind realizate intr-un interval de 10 – 15 minute.

Figura 3.10. Sonometrul Casella CEL folosit la determinări

Aparatul Casella Cel folosit la determinari este un aparat din ultima generatie a tehnologiei digitale, proiectat special pentru efectuarea masuratorilor de zgomot din mediul ambiental și/sau de la locul de munca cu o precizie de clasa 1 .

Este un aparat usor de utilizat, cu o pornire rapida, detine un ecran de inalta rezolutie si cateva setari prestabilite pentru masuratori de mediu și/sau la locul de munca și cu un domeniu unic de masura (pana la 140dB). Aparatul poate face masurarea simultana a tuturor parametrilor, pe toate frecventele si pe toate ponderele de timp si are o memorie de 1Gb (peste 2 ani de inregistrari).

Pentru masurarea corecta a fluctuatiilor nivelului de sunet, aparatul masoara valorile medii integrate in timp, Leq pentru standardele Europene. Pentru a cuantifica felul in care sunetul variaza cu timpul, sunt inregistrate nivelele masurate pe o anumita perioada de timp si stocate in memorie.

Prin urmare, inainte de masuratori, se poate face o setare personalizata a ecranului, a tipurilor de masuratori si a procedurii de lucru .

Toate afisajele sunt aranjate pe culori, in functie de meniul accesat . Astfel : afisajul este verde atunci cand se efectueaza masuratori, rosu atunci cand masuratorile sunt oprite si albastru cand se navigheaza intr-un meniu de setare. Are o interfata USB prin care datele pot fi stocate in format Microsoft Excel. Ulterior, datele importante pot fi descarcate cu ajutorul unui software.

Totodata, aparatul ofera posibilitatea de a face analiza frecventei si permite accesul la functii mai avansate, cum sunt functia de marcare a datelor, functia ,,back-erase ”(de ștergere ), cronometru (durata 1 sec – 24 ore), functia de inregistrare si de accesare a datelor din memorie.

Aparatul functioneaza pe baza de baterii si poate fi utilizat in conditii de umiditate relativa intre 5-90% (non condensabila) si in conditii de temperatura de la -10℃ la 50 ℃ si presiune atmosferica de la 65 la 108 kPa .

3.2.2.4. Determinări privind vibrațiile

Vibrațiile reprezintă un factor cu influente negative asupra capacitatii de lucru si starii de sanatate a omului.Sursa vibratiilor o constituie modul de functionare al utilajelor, care sunt generatoare de vibratii pe diferite zone ale acestora (manete, platforma, scaun, s.a) si care in timpul functionarii vin in contact direct cu operatorul acestora .

Pentru a stabili nivelul de vibrații de pe utilajele supuse observatiei, s-a apelat la vibrometrul Svantek 106 (figura 3.12). Acesta are o serie de dispozitive auxiliare, unele care vizează intensitatea vibrațiilor transmise în tot corpul, iar altele doar pentru analize la nivelul unor părți ale corpului, în funcție de cele mai expuse zone (brațe, mâini, spate).

Figura 3.12. Vibrometrul Svantek 106 folosit la determinări

Masurarea vibratiilor presupune determinarea acestora in anumite zone ale corpului uman (maini, cot, umar, genunchi etc), cat si evaluarea gradului in care acestea se transmit intregului organism uman.

În cazul de față, fiind vorba de o muncă desfășurată în poziție șezândă, s-a folosit un senzor care să redea nivelul vibrațiilor care se transmit intregului corp al operatorului de pe utilaj, prin scaunul acestuia (figura 3.13), pe baza unui accelometru triaxial SV 38V, de tip disc, conectat la aparatul de înregistrare.

Fig. Accelerometru SV 38V

Analizorul de vibrații SV106 este destinat pentru măsurarea vibrațiilor la corpul uman (HVM) pe șase canale analogice de intrare simultan.

Analizorul SV106 permite măsurări simultane cu două accelerometre triaxiale (de exemplu : măsurători triaxiale pentru ambele mâini sau măsurători de vibrații triaxiale de șezut combinat cu cele la diferite membre ale corpului uman/la corpul uman).

Permite afișarea simultană a trei profile de măsurători selectabile .

Figura 3.13. Vibrometrul Svantek 106 – determinări la buldoexcavator

Analizatorul are funcții de înregistrare avansată inclusiv o analiză spectrală.

Aparatul are o interfață USB si bluetooth si totodata ofera posibilitatea înregistrării datelor pe memoria interna si pe o memorie externa, respectiv un micro card (8 GB – 16 GB).

Analizorul de vibrații SV106 functioneaza pe baza de acumulatori cu un timp de operare de peste 16 ore si poate fi utilizat in condiții de temperatură intre -10 °C…50 °C si de umiditate relativa de pana la 90 % (non condensabila).

3.2.2.5. Determinări toxicologice privind noxele

Pentru determinarea calitatii aerului, respectiv pentru identificarea nivelului de noxe din interiorul cabinei utilajelor supuse observarii, s-a folosit detectorul portabil de gaze, valori și solvenți marca MultiRAE Lite (figura 3.9), care este unul dintre cele mai avansate detectoare chimice portabile de pe piață .

Figura 3.9. Detectorul portabil pentru gaze MultiRAE Lite

Acesta este un detector multi-gaz cu pompa electrica incorporata, cu server integrat pentru transmisie wireless a datelor oriunde si la la orice distanta.
Contine peste 30 de senzori inteligenti interschimbabili, pentru determinare compusi organici volatili (VOC), gaze toxice si O2, gaze explozive si CO2.
Masoara si exprimă emisiile în mg/m3 si avertizeaza simultan pana la 6 gaze si Compusi Organici Volatili (VOC) oferind în timp real acces la citirea instrumentului din orice locație

Are un display mare, usor de folosit , iar prin optiunea data logger permite memorarea continua a valorilor inregistrare timp de 6 luni, pentru 5 senzori, la interval de 1 minut (intervalul de

memorare poate fi setat de catre utilizator: 1-3600 secunde ).

Este alimentat cu o baterie reincarcabila Li-on cu o autonomie de 12 ore .

Este rezistent la apa si praf, conform IP 65, iar temperatura si umiditatea de operare:

-20°C…+50°C respectiv 0-95% .

Acest detector multi-gaz exprimă si masoara emisiile în mg/m3, iar determinările au fost realizate intr-un interval de timp cuprins intre 5 si 15 minute la fiecare utilaj.