Realizarea unor elemente separate impuse de concepția, execuția și funcționarea umui sistem tehnic, determină necesitatea unui sistem de asamblare. [304269]

CAPITOLUL 3 – PROIECTAREA FLUXULUI OPTIM DE ASAMBLARE PENTRU UN VEHICUL DE LUPTĂ BLINDAT

Montarea sau asamblarea reprezintă starea finală a unui proces de fabricație din care rezultă produsul finit sau un asamblu. [anonimizat]-o ordine bine stabilită a pieselor și subansamblurilor. Montarea, [anonimizat] a unor sisteme de elemente asamblate. [anonimizat], este considerat motorul. Acesta reprezintă o unitate funcțională de piese asamblate care se montează ulterior pe șasiul unui vehicul.

[anonimizat], determină necesitatea unui sistem de asamblare.

În procesul de fabricație a [anonimizat]: [anonimizat] a producției.

[anonimizat], ponderea valorică a operațiilor de asamblare și montaj reprezintă aproximativ 60 % din costurile totale ale producției. Astfel, [anonimizat] 40 și 70 % din manopera totală a produsului, deoarece, [anonimizat] o mare varietate de procedee de asmblarare și nu se justifică mecanizarea și automatizarea procesului de asmblare.

[anonimizat], determinată de operațiile de control concomitent cu verificarea calitativă pas cu pas a ansamblului realizat. Fiecare operație de montaj include veriificarea modului în care s-a asigurat calitatea funcțională a [anonimizat], necesară fncționării corecte a ansamblului, impunând o [anonimizat], verificări și reglaje.

Nivelul general de organizare a producției este determinat de de organizarea montajului. [anonimizat]. [anonimizat] e producție și arată prompt orice lipsă de continuitate.

3.1 –[anonimizat] M.P. Conceptul a fost gândit și materializat în cadrul lucrării de licență pe care am întocmit-o la finalizarea studiilor în cadrul Academiei Forțelor Terestre ʺNicolae Bălcescuʺ. Autovehiculul a fost făcut astfel încât să țină cont de noile tendințe ale câmpului de luptă modern.

Fig. 3.1 – Autovehiculului modular WOLF M.P. cu cele două module

Analizând proiectele de cercetare și dezvoltare a [anonimizat] s-a [anonimizat].

În vederea analizării fluxului optim de asamblare v-om avea în vedere două tipuri de forme organizatorice de asamblare și anume asamblarea staționară și asamblarea mobilă identificate in capitolul 2. De asemenea ca și metode asamblare, am identificat în capitolul 1 al lucrării 5 metode de asamblare precum: asamblarea prin metoda interschimbabilității totale, asamblarea prin metoda interschimbabilității parțiale, asamblarea prin metoda sortării(selecționării), asamblarea prin metoda ajustării și asamblarea prin metoda reglării.

3.1.1. – Alegerea formei organizatorice de asamblare a autovehiculul blindat modular WOLF M.P.

Pentru îndeplinirea misiunilor ce îi revin, autovehiculul blindat de luptă va asigura și satisface o serie de cerințe ce țin de mobilitatea autovehiculului, protecția sa prin blindaj, puterea de foc și capacitatea de transport a personalului.

Noul concept de autovehicul blindat va fi destinat pentru deservirea subunităților de cercetare din cadrul forțelor armate, ce vor executa în continuare misiuni independente de sprijin al acțiunilor de luptă atât pe timp de pace cât și pe timp de criză și război.

Considerăm oportun ca formă de organizare a asamblării – asamblarea staționară cu ritm liber, deoarece aceasta presupune ca montarea vehiculuilui să se realizeze în același loc de muncă, într-o singură operație, cu o singură echipă de muncitori, aceștia folosind doar setul de dispozitive cu care a fost dotat locul de muncă, produsul finit parasind locul de muncă doar în faza de produs finit.

În condițiile câmpului de luptă modern, sub presiunea îndeplinirii imediate a misiunilor încredințate, asamblarea staționară autovehiculului se poate realiza inclusiv în teatrele de operații.

Ca avantaje enumerăm următoarele:

Precizia de montare este mai bine asigurată datorită imobilității produslui;

Este simplă din punct de vedere al organizării lucrarilor – în orice teatru de operații exita parcul cu tehnică militară unde maiștri și subofițerii execută lucrări de mentenață a tehnicii folosită în misiuni. În interiorul parcului se pot crea zone speciale unde se pot depozita subansamblurile autovehiculului ce urmează a fi montat cu spații de lucru aferente montării;

Sunt evitate investițiile pentru instalații speciale de transport, acestea fiind universale – întrucât e suficientă o singură echipă de lucru, parcurile cu tehnică militară pot fi dotate în acest sens.

Se poate folosi orice metodă de montaj – metoda interschimbabilității totale, metoda interschimbabilității parțiale, metoda sortării(selecționării), metoda ajustării sau metoda reglării ;

Chiar dacă piesa de bază nu are rigiditate foarte bună se poate asigura o precizie bună a poziției reciprocă a pieselor;

Productivitate a muncii îmbunătățită prin diviziunea asamblării, crescând astfel calitatea asamblării datorită faptului că subansamblurile se pot realiza în puncte diferite de lucru, acestea fiind aduse la locul asamblării generale.

Timp de lucru variabil.

Asamblarea staționară se foloseste în procesul de producție de unicate – amintim faptul că autovehiculul a fost proiectat și creat pentru dotarea subunităților de cercetare – de serie mică și în cazul montării pieselor de gabarit mare. Necesită spațiu de lucru mare – parcurile cu tehnică militară oferind această posibilitate înclusiv o bună organizare a aprovizionării cu piese și subansambluri.

Ca un dezavantaj ce poate fi remediat prin organizarea de cursuri suplimentare de cunoaștere a autvehiculului și a părtilor lui componente, amintim faptul că muncitorii trebuie să aibă o calificare profesională ridicată pentru eliminarea oricăror riscuri în timpul asamblării și oferirea siguranței pe timpul transportului cu militari în cadrul misiunilor.

3.1.2. – Alegerea roboților industriali pentru montarea subansamblurilor autovehiculului

Autovehiculul modular WOLF M.P. va fi format din subansamble gata montate de la diverse puncte de lucru din țară, acestea urmând a fi aduse și asamblate la locul de asamblare general care va fi dispus în interiorul parcului cu tehnică militară.

Astfel, în urma clasificării pe care am facut-o în capitolul 2, ca roboți folosiți în procesul de asamblare, identificăm ca fiind necesari următorii:

roboți de manipulări de semifabricate – echipat cu o dornă de extindere proiectată pentru a permite prinderea; este proiectat să aleagă piesele poziționate orizontal și apoi să le așeze. Este dotat cu un dispozitiv pneumatic ce permite o rotație continuă. Poate fi echipat cu diferite tipuri de dispozitive de prindere, care sunt capabile să ridice, să rotească, să înclineze piese de toate dimensiunile și materialele cu o greutate de la 5 Kg la 900 Kg.

roboți de manipulări de produse secundare – este un robot multifuncțional standard, pentru sarcini utile de 50 kg; cu o greutate redusă prezintă o articulație compactă, un braț rigid și suprafață mică de instalare. Vitezele ridicate ale axelor, alături de versatilitatea enormă fac să fie alegerea perfectă pentru manipularea de sarcini utile atipice și un robot popular pentru aplicații de supraveghere a utilajelor, rectificare, lustruire, debavurare, tăiere cu jet de apă și spălare.

Fig. 3.2 – Robot multifuncțional standard, pentru sarcini utile de 50 kg

roboți de manipulări de piese – soluțiile inteligente simplifică transferul pieselor; transferul în incinta de lucru a robotului se realizează prin intermediul unui palet și nu necesită dispozitive de fixare suplimentare.

Fig. 3.3 – Robot manipulator de piese

roboți de inspecție vizuală – aplicația de control video reprezintă procedeul prin care se realizează inspecția vizuală a piesei. Prin această inspecție video se pot depista defecte pe suprafață a pieselor

Fig. 3.4 – Imagini preluate de un robot ce a verificat asamblarea corecta a sigurantelor fuzibile si a pieselor din plastic pentru industria auto

3.2 – Proiectarea fluxului optim de asamblare pentru un vehicul de luptă blindat

Proiectarea fluxului optim de asamblare pentru un vehicul de luptă blindat a început de la ideea creării unui autovehicul care să corespundă din punct de vedere al cerințelor NATO și a Comunității Europene și care să fie capabil să participe la toate misiunile grupei de cercetare din dotarea careia va face parte, idee materializată în lucrarea de licență și aprofundată mai departe în această lucrare.

Orice idee prinde mai întâi contur prin crearea designului, idee materializată printr-o machetă.

3.2.1 – Crearea designului

Fig. 3.5 – Autovehiculului modular WOLF M.P. – machetă

Fig. 3.6 – Autovehiculului modular WOLF M.P. – machetă

Fig. 3.7 – Modul de evacuare și transport răniți

Fig. 3.8 – Modul de intervenții rapide echipat cu ADS

Prin intermediul machetei am reprezentat trăsăturile care vor defini viitorul model de autovehicul de luptă blindat, îmbinând astfel plăcutul cu utilul și calitatea cu un nivel de cost cât se poate de redus, oferind posiblitatea înzestrării parcurilor cu tehnică militară cu un nou tip de autovehicul înzestrat cu diferite echipamente pentru diferite misiuni, care își adaptează caroseria în funcție de tipul de teren, misiunea încredințată, numarul de echipamente și persoane necesar, pentru ducerea la bun sfârșit a acțiunilor militare.

3.2.2 – Proiectarea grafică a autovehiculului

După stabilirea design-lui am trecut la etapa de proiectare a autovehiculului utilizând :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: pentru a materializa părțile componente, astfel luând naștere prima formă fizică a mașinii.

Fig. 3.9 – Desen în perspectivă a auvehiculului modular WOLF M.P.

Am redat astfel în plan bidimensional, un obiect tridimensional.

Fig. 3.10 – Desen în perspectivă a auvehiculului modular WOLF M.P. dotat cu modulul de intervenții rapide echipat cu ADS

Fig. 3.11 – Desen în perspectivă a auvehiculului modular WOLF M.P. dotat cu modulul de evacuare și transport răniți

Fig. 3.12 – Etapă din realizarea schiței

Fig. 3.13 – Etapă din realizarea schiței

3.2.3 – Etape în construcția unui autovehicul – de la design la ultimul finisaj – Studiu realizat în cadrul fabricii de la Mioveni

După design si etapa de proiectare grafică, autovehiculul trece la etapa în care se proiectează pățile mecanice ale mașinii și trece la faza de testare, unde inginerii probează toate componentele mecanice pe zeci de bancuri și kilometri de pistă de încercare. În România acest lucru se întamplă la Centrul Tehnic Titu, unde într-un an se face înconjurul lumii de peste 200 de ori, acest lucru însumând 8 milioane de kilometri de rulaj, pe bancurile de lucru realizându-se echivalentul a 52 de ani de teste, adică 450.000 de ore de încercări.

Fig. 3.14 – Imagine din timpul ajustărilor

Fig. 3.15 – Imagini de pe pista de încercare

Fig. 3.16 – Imagine de pe bancurile de lucru

În astfel de centre se simulează toate condițiile în care o mașină este utilizată de client în toate regiunile globului, facându-se toate ajustările necesare pentru ca mașina să se înscrie în parametri, până să ajungă la etapa de industrializare.

Fig. 3.17 – Imagini din timpul testării în diverse condiții

Etape ale procesului de fabricație:

Prima etapă – Departamentul de Presaj: se transformă piesele de caroserie cu ajutorul a 114 prese manuale și a unei linii complet robotizate.

Fig. 3.18 – Crearea pieselor de caroserie

În incinta fabricii de la Mioveni, unde se află cea mai mare uzină de vehicule a gurpului Renault, se construiesc aproximativ 350.000 de piese pe zi, consumandu-se astfel 1000 de tone de tablă.

Fig. 3.19 – Fabrica Mioveni

A doua etapă – Departamentul Caroserie: piesele din tablă obținute la departamentul de Presaj ajung aici unde aproximativ 2.500 de angajați au grijă ca mașina să capete formă. Spre finalul liniei de asamblare se corectează eventuale probleme de sudură. caroseria intrând apoi în vopsitorie unde i se aplică un tratament special cu rolul de proteja tabla de rugină. La acest departament mașinile sunt vopsite în alb sau gri.

Fig. 3.20 – Departamentul Croserie – ultimele retușuri

Fig. 3.21 – Departamentul Croserie – Vopsit

Fabrica de la Mioveni oferă 3 fluxuri de asamblare: primul pentru Duster, al doilea pentru berlina Logan și al treilea pentru Sandero, Sandero Stepway și logan MCV. Avantajul pentru producătorii grupului Dacia-Renault constă în faptul că partea din față a autovehiculelor este comună pentru toate cele 3 fluxuri de asamblare, lucru care oferă flexibilitate, personalizarea începând din partea de spate a mașinii.

A treia etapă – Departamentul Montaj – reprezintă ultima etapă a procesului de fabricație unde pe linia aeriană sunt montate componetele de mecanică ce intră sub caroserie.iar pe linia de la sol sunt montate toate elementele de interior și exterior: tapițerie, scaune, planșa de bord, parbrizul, centurile de siguranță, diverse ornamente sau farurile.

Acest proces presupune crearea lagăturilor dintre grupul motopropulsor și caroserie, montându-se astfel ansamblul motor, cutie, linie de eșapamen, făcându-se apoi legaturile : punte față, punte spate, simultan.

Fig. 3.22 – Departamentul Montaj

Fig. 3.23 – Linia aeriană sunt montate componetele de mecanică

Fig. 3.24 – Banc de lucru unde sunt dispuse motoarele înainte de montare

La Mioveni se produc în fiecare zi aproximativ 1.400 de mașini, studiul aratând că la fiecare 55 de secunde iese o mașină. După ce mașina iese din departamentul Montaj, aceasta intră în parcurile centrului de expediții, unde livrarea către beneficiarul final se face după o planificare strictă, în fiecare zi plecând aproximativ trei trenuri și 100 de camioane.

Fig. 3.25 – Parcul centrului de expediții

3.2.4 – Elaborarea documentelor tehnologice utilizate în proiectarea procesului tehnologic de asamblare a auvehiculului modular WOLF M.P.

Schema lanțurilor de dimensiuni;

Schița de asamblare;

Schema de asamblare;

Fișa tehnologică de asamblare;

Planul de operații de asamblare;

Ciclograma asamblării.