UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ [304246]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ ”Ion Ionescu de la Brad” [anonimizat].dr. Mihaela IVANCIA

Absolvent: [anonimizat]. Adrian DINA

2020

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ ”Ion Ionescu de la Brad” DIN IAȘI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

MASTER: REPRODUCȚIE ȘI AMELIORARE GENETICĂ

EVALUAREA ZOOTEHNICĂ A POPULAȚIEI

DE VACI DE LAPTE DIN FERMA

COSTI ZOOTEHNIA S.R.L.

[anonimizat].dr. Mihaela IVANCIA

Absolvent: [anonimizat]. Adrian DINA

IAȘI – 2020

CUPRINS

Listă tabele

Listă figuri

Introducere

Partea I Considerații generale

CAPITOLUL 1 EVALUAREA ZOOTEHNICĂ A VACILOR DE LAPTE

1.1. Descrierea lineară a caracterelor de exterior la bovinele de lapte

1.1.1. Tip morfologic sau Tip lapte

1.1.2. Dezvoltare (format) corporală

1.1.3. Membre și copite

1.1.4. Uger

CAPITOLUL 2 RASA HOLSTEIN

2.1. Rasa Holstein pe plan mondial

2.2. Rasa Holstein pe plan național

Partea a II-a Contribuții proprii

CAPITOLUL 3 [anonimizat]

3.1. Scopul lucrării

3.2. Materialul biologic studiat

3.3. Metoda de cercetare

CAPITOLUL 4 REZULTATE ȘI DISCUȚII

4.1. Evaluarea zootehnică după caracterul pentru lapte

4.2. Evaluarea zootehnică după grupa de caractere Format corporal

4.3. Evaluarea zootehnică după grupa de caractere Membre și copite

4.4. Evaluarea zootehnică după grupa de caractere Uger

4.5. Punctajul total pe grupe de caractere și scorul total

Concluzii și recomandări

Bibliografie

Listă tabele

Listă figuri

Partea I

Considerații generale

CAPITOLUL 1

EVALUAREA ZOOTEHNICĂ A VACILOR DE LAPTE

1.1. Descrierea lineară a caracterelor de exterior la bovinele de lapte

Descrierea lineară a [anonimizat]-se astfel:

– [anonimizat];

– [anonimizat], [anonimizat]., unicolor pentru rasele de o singură culoare;

– talie – între 128 și 133 cm;

– temperament – vioi;

– constituție – fină spre robustă;

– greutatea femelelor – 550 – 650 kg;

– [anonimizat] 26 și 28 luni;

– [anonimizat] 8 000 și peste 10 000 kg;

– [anonimizat];

– uger – [anonimizat], cu ligamentul central puternic și adâncime până deasupra jaretului;

– membre – solide cu aplomburi corecte.

[anonimizat] (Onaciu și colab., 2002).

Sistemul de evaluare zootehnică de apreciere și clasificare efectuat prin descriere lineară, a fost adoptat de Federația europeană a bovinelor, începând cu anul 1998, cuprinzând 17 caractere comune grupate în 4 [anonimizat], și anume:

– tip morfologic specific producției de lapte denumit și Tip lapte – 15%;

– dezvoltare sau format corporal – 20 %;

– membre – 25 %;

– uger – 40%.

1.1.1. Tip morfologic sau Tip lapte

Federeația europeană și mondială a asociațiilor de creștere a vacilor de lapte a hotărât introducerea în sistemul pentru descriere lineară a caracterelor specifice producției de lapte, pentru a scoate în evidență acest tip, în special la vacile primipare, datorită importanței lor în lucrările de testare ale taurilor (www.anarz.eu).

Descrierea lineară este un nou sistem de apreciere a conformației corporale, în mod obiectiv și modern care permite prelucrarea datelor computerizat (Stanciu și colab., 2005). Caractere incluse în sistemul de descriere lineară a exteriorului sunt enunțate pe grupe și caractere de exterior simbolistic în tab. 1.1, pe baza ghidului de apreciere a exteriorului (tab. 1.2) (Onaciu și colab., 2002).

Tabelul 1.1

Caracterul simbolistic pentru grupele și caractere de exterior

(www.anarz.eu)

Tabelul 1.2

Ghid de apreciere a exteriorului la bovine

(www.anarz.eu)

Exprimarea tipului morfoproductiv de lapte face referire la:

– extremitățile osoase ale: grebănului, liniei superioare, a șoldului și sacrumului;

– forma gâtului;

– expresia capului (Onaciu și colab., 2002).

Fig. 1.1. Exprimarea tipului morfoproductiv de lapte prin acordarea de note

Practic, la apreciere tipului morfoproductiv de lapte se acordă:

– nota 1 pentru vaci cu aspect brevimorf; bine îmbrăcate în musculatură, iar extremitățile osoase sunt rotunjite.

– nota 5 pentru manifestări medii fenotipice: grebăn evident puțin îmbrăcat în musculatură; linia superioară descrie apofize spinoase evidente; șoldurile și sacrumul au extremități osoase bine evidențiate.

– nota 7-8 pentru vacile cu constituție fină (dorită).

– nota 9 pentru vacile cu aspect uscățiv; cu grebăn ascuțit, iar apofizele spinoase ale liniei superioare sunt puternic evidențiate; șoldurile și sacrumul au extremități puternic evidențiate, iar gâtul este foarte subțire, fin și lung (Stanciu și colab., 2005).

1.1.2. Dezvoltare (format) corporală

În această grupă sunt incluse caractere:

a. Înălțimea la crupă (HC) determinată prin intermediul zoometrului, măsurătoarea comparându-se cu dimensiunea prevăzută în Programul de ameliorare al rasei, ca element principal de exterior.

Ca punct de referință pentru acest caracter se ia distanța de la sol până la punctul ce intersectează linia superioară cu linia care unește punctele șoldurilor.

Scala de referință pentru rasa Holstein indică o înălțime normală de 145-156 cm (în medie 150 cm) pentru vacile multipare și între 142 și 153 cm la vacile primipare. Pentru rasa BNR la înălțimea de 141 cm se acordă nota 7.

În funcție de vârsta vacii evaluatorul poate face ajustări, acordând pentru fiecare 2 cm în minus sau în plus scăzând sau adaugând 1 punct (fig. 1.2).

Fig. 1.2. Scala de referință pentru înălțimea la crupă

b. Adâncimea toracelui (AT) are ca punct de referință distanța dintre liniile superioră și inferioară a abdomenului, în dreptul ultimei coaste.

Fig. 1.3. Scala de referință pentru adâncimea toracelui

Se acordă nota 9 vacilor cu trunchi adânc (foarte descins și bine dezvoltat), care este de dorit, la polul opus fiind nota 1 pentru vacile cu trunchi foarte puțin dezvoltat, suspendat (fig. 1.3).

c. Lărgimea pieptului (LgP) are drept punct de referință distanța între articulațiile scapulo-humerale (între umeri), caracter care reflectă capacitatea toracică și puterea animalului (Onaciu și colab., 2002).

Notele sunt acordate de la 1 pentru vacile cu piept foarte strâmt până la nota 9 pentru vacile cu piept foarte larg (care este de dorit) (fig. 1.4).

Fig. 1.4. Scala de referință pentru lărgimea pipetului

d. Lărgimea crupei (LgC) are drept punct de referință distanța dintre punctele ischiilor, ținându-se cont și de lărgimea la șolduri.

Fig. 1.5. Scala de referință pentru lărgimea crupei

Notele sunt acordate de la 1 pentru vacile cu crupa foarte îngustă (mult sub 19 cm), până la nota 9 pentru vacile cu crupă foarte largă (cu mult peste 19 cm) (fig. 1.5).

e. Unghiul (înclinarea) crupei (UC) are ca punct de referință linia formată în unghi care unește punctul șoldurilor cu punctul feselor și orizontala. Caracterul indică direcția mecanică a crupei.

Fig. 1.6. Scala de referință pentru unghiul crupei

Notele se acordă de la 1 pentru vacile cu crupă oblică postero-anterior și de sus în jos (defect grav), la nota 3 pentru vacile cu o crupă perfect orizontală. Nota 5 se acordă vacilor cu o crupă oblică antero-posterior, iar nota 9 se acordă vacilor cu o crupă teșită (defect grav) (Onaciu și colab., 2002).

1.1.3. Membre și copite

În această grupă sunt încadrate următoarele caractere

a. Unghiul jaretului(UJ) se apreciază din partea laterală a vacii având punct de referință unghiul jaretului format în mod normal, măsurat între 150 și 155° (Stanciu și colab., 2005).

Fig. 1.7. Scala de referință pentru unghiul jaretului

b. Aspectul (consistența) jaretului (AJ) se apreciază din spatele animalului examinat, ținându-se seama de gradul de încărcare a regiunii jaretului. În mod normal regiunea jaretului trebuie să fie curată, cu articulația, tendoanele și vasele de sânge subcutanate cât mai bine exteriorizate. Notele se acordă de la 1 pentru vacile cu jaret foarte împăstat (constituție grosolană), până la nota 9 pentru vacile cu jaret foarte fin (constituție fină). Notele 7-8 se acordă vacilor cu jaret fin, suficient de rezistent, ceea ce este de dorit.

c. Ongloanele (Og) sunt examinate la membrele posterioare, fiind apreciată înălțimea cornului la partea externă.

Fig. 1.8. Scala de referință pentru ongloane

Notele se acordă de la 1 pentru vacile cu ongloane foarte joase; nota 5 pentru vacile cu înălțimea medie de 2,5 cm. De dorit sunt pentru vacile cu cu 4,5 cm (nota 8) și peste 5 cm acordându-se nota 9 (vaci cu ongloane foarte înalte) (Onaciu și colab., 2002).

d. Aplombul membrelor posterioare au ca punct de referință examinările din spate în raport cu verticala imaginară dusă din punctul fesei, ce atinge vârful jaretului și cade pe sol puțin înapoia ongloanelor (Stanciu și colab., 2005).

Fig. 1.9. Scala de referință pentru aplomburile membrelor posterioare

Notele 1 și 2 se acordă vacilor cu jarete foarte apropiate “coate de vacă”; notele 5-6 se acordă vacilor cu jarete ușor apropiate, iar nota 9 vacilor cu membre posterioare paralele, tip ce este de dorit (fig. 1.9)

1.1.4. Uger

În această ultimă grupă sunt încadrate următoarele caractere:

a. Extinderea anterioară a ugerului (EAU) având punct de referință unghiul format de partea anterioară a ugerului și linia inferioară a abdomenului. Caracterul este examinat din părțile laterale, urmărindu-se locul și modul de atașare a ugerului la peretele abdominal.

Fig. 1.10. Scala de referință pentru a extinderea anterioară a ugerului

Notele de acordă de la nota 1 pentru vacile cu extindere slabă (unghi drept sau aproape drept) până la nota 8 la cele cu extindere bună și nota 9 pentru vacile cu extindere foarte bună (unghi de 160 -180 grade), care este de dorit (fig. 1.10).

b. Înălțimea (prinderea) posterioară a ugerului (IPU) Punct de referință: Distanța dintre comisura inferioară a vulvei și punctul de prindere a ugerului în partea sa posterioară.

Fig. 1.11. Scala de referință pentru a extinderea anterioară a ugerului

Notele se acordă astfel: nota 9 pentru înălțime posterioară mare (între 28-30 cm); notele 5-6 pentru înălțimea posterioară medie (între 10 – 12 cm), iar nota 1 pentru înălțimea posterioară foarte mică (între 7 – 8 cm) (fig. 1.11).

c. Ligamentul suspensor (median) al ugerului (LiS) este apreciat din partea posterioară a vacii examinate, observându-se cât de vizibil este implantat ugerul; indică înălțimea posterioară a acestuia, față de punctul de inserție al ugerului (Stanciu și colab., 2005).

Fig. 1.12. Scala de referință pentru a ligamentul suspensor al ugerului

d. Adâncimea ugerului (AU) se examinează distanța dintre articulația jaretului și partea inferioară a corpului mamar (la baza mameloanului).

Evaluarea caracterului la vaci se face din partea laterală fiind analizată și vacile la prima lactație. Caracterul are importanță fiind strâns legat cu pretabilitatea ugerului la mulsul mecanizat și automatizat (Stanciu și colab., 2005).

Fig. 1.13. Scala de referință pentru a adâncimea ugerului

Notele 1-2 sunt acordate femelelor cu uger foarte adânc, până la nivelul jaretului sau mai jos “uger atârnând”; nota 5 pentru vacile cu ugerul cu adâncime medie, baza ugerului la 10-12 cm deasupra articulației jaretului. Notele 7-8 sunt acordate de preferat în selecția primiparelor, iar nota 9 se acordă vacilor cu ugerul puțin adânc, baza fiind la 15-19 cm deasupra jaretului (aspect defectuos) (Stanciu și colab., 2005).

e. Poziția sau plasarea mameloanelor (PM) este apreciată din spatele ugerului vacii. Se urmăresc mameloane posterioare încadrate aproximativ pe același ax vertical cu mameloanele anterioare (paralele și echidistante).

Fig. 1.14. Scala de referință pentru poziția mameloanelor posterioare

Poziția mameloanelor influențează gradul de dezvoltare a ligamentului suspensor al ugerului, iar poziționarea și orientarea corectă a acestuia va facilita mulsul mecanizat.

Notele se acordă de la nota 1 pentru vacile cu mameloane puternic divergente, la nota 5 la vacile cu mameloane posterioare paralele și echidistante, iar nota 9 se acordă vacilor cu mameloane puternic convergente (fig. 1.14).

f. Lungimea mameloanelor (LM) este caracterul apreciat la mameloane pe sferturile anterioare ale ugerului, în mod normal acestea sunt puțin mai lungi cu circa 10% comparativ cu cele posterioare.

Fig. 1.15. Scala de referință pentru lungimea mameloanelor anterioare

Dacă sferturile nu au aceiași lungime se evaluează sfertul cel mai lung.

Notele 1-2 sunt acordate vacilor pentru mameloane de 1-2 cm lungime, notele 3-4 pentru vacile cu mameloane de 3-4 cm lungime, nota 5 vacilor pentru mameloane de 5-6 cm lungime (optim). Notele 6-7 pentru vacilor cu mameloane anterioare de 7-8 cm lungime, iar notele 8-9 vacilor cu mameloane anterioare de 8-9 cm lungime (peste 12 cm) (fig. 1.15).

g. Grosimea mameloanelor (GM) se apreciază sferturile ugerului, prin estimarea diametrului mamelonului la baza de prindere.

Fig. 1.16. Scala de referință pentru grosimea mameloanelor

Caracterul este apreciat având importanță în facilitarea mulsului mecanizat.

1.2. Punctaj total

Toate grupele de caractere odată evaluate sunt înregistrate în Fișa individuală de evaluare a fiecărei vaci luate în studiu (fig. 1.17), însumându-se în scopul obținerii unui punctaj total.

Aprecierea exteriorului vacilor pe baza punctajului total, prin însumarea tuturor punctelor acumulate, permite clasificarea vacilor astfel:

– Excelent cu 99-90 puncte;

– Foarte bine cu 89-85 puncte;

– Bine + cu 84-80 puncte;

– Bine cu 79-75 puncte;

– Satisfăcător cu 74-65 puncte;

– Nesatisfăcător sub 65 puncte.

De precizat că la vacile aflate la I și a II-a fătare calificativul poate însuma cel mult 88 puncte, respectiv, 90 puncte, numai la vacile cu trei fătari. Sunt vaci cu mai multe fătări cate pot însuma un calificativ de peste 90 puncte.

Pentru clasificarea vacilor evaluate din punct de vedere zootehnic cu calificativul “Excelent” vacile trebuie să cumuleze cel puțin 80 puncte pentru fiecare grupă de caractere (Stanciu și colab., 2005).

Fig. 1.17 Fișă individuală de evaluare

CAPITOLUL 2

RASA HOLSTEIN

2.1. Rasa Holstein pe plan mondial

2.1.1. Efective

Bovinele din rasa Holstein sunt cele mai proeminente dintre cele șapte rase majore de lapte din Statele Unite, ușor de recunoscut prin marcajele lor distinctive alb-negru. Vacile de origine Holstein reprezintă peste 90% din vacile din fermele lactate din SUA.

Peste 22 de milioane de animale sunt înregistrate în registrul de activitate al Asociației Holstein. Ascendența majorității acestor animale poate fi urmărită la animale importate inițial din Olanda (www.whff.info).

Vacile Holstein identificate cu Asociația reprezintă aproape 20% din totalul bovinelor lactate din S.U.A. Efectivul total superior al acestei populații este privit ca o sursă de stoc de creștere superioară, oferind genetică pentru industria produselor lactate din întreaga lume.

Federația World Holstein Friesian a înregistrat la nivelul anului 2018 28 state mari crescătoare de vaci din rasa Holstein Friză. În tab. 2.1 sunt reprezentate efectivele totale de vaci de lapte, din care numărul total de vaci din rasa Holstein neînregistrate și înregistrate în programele de testare a producțiilor de lapte.

Pe locul I se situează SUA cu un efectiv total de 9400000 capete vaci, din care 8366000 capete vaci Holstein. La nivelul anului 2018 erau înregistrate numai 2330737 capete vaci Holstein.

Pe locul II se află Franța cu un efectiv total de 3700000 capete vaci lapte, din care 2500000 vaci rasă Holstein. Din acest efectiv la nivelul anului 2018 erau înregistrate numai 1565497 capete.

Urmează Germania pe locul III, cu un efectiv de vaci din rasa Holstein de 2291331 capete, din care în anul 2018 erau înregistrate numai 2122079 capete.

Polonia la rândul său a fost înregistrat un efectiv estimat la 1881978 capete vaci rasă Holstein, din care numai 691836 capete au fost înregistrate în anul 2018.

Regatul Unit înregistra un efectiv total de vaci de lapte de 1883000 capete, din care 1758000 vaci din rasă Holstein, înregistrate estimativ la nivelul anului 2018 numai 1110000 capte vaci. Olanda, a fost cotată la un efectiv de 1629590 capte vaci de lapte, din care înregistrate în anul 2018, estimativ, 1108686 vaci din rasa Holstein (tab. 2.1).

Tabelul 2.1

Efectivele de vaci rasă Holstein la nivel mondial

(World Holstein Friesian Federation)

Urmează state precum, Italia, Noua Zeelandă, Polonia, Canada, Australia etc. (tab. 2.1).

2.1.2. Performanțe

Bovinele de lapte Holstein domină industria producției de lapte din Statele Unite. Motivul popularității lor este clar: producție de lapte ridicată, venituri mai mari din costurile de furaje, merite genetice inegalabile și adaptabilitate la o gamă largă de condiții de mediu. În plus, acest lucru înseamnă mai mult profit pentru producătorul de produse lactate Holstein. Acest punct devine și mai clar atunci când se ia în considerare faptul că 9 din din fiecare 10 producători de lapte în prezent exploatează vaci din rasa Holstein.

Cele mai ridicate producții de lapte produse de vacile din rasa Holstein, mulse de trei ori pe zi, au fost cunoscute că produc peste 12.437 kg lapte în decursul a 305 zile, cu 3,82% grăsime și 3,1% proteine (tab. 2.2).

Tabelul 2.2

Performanțele producției de lapte la nivel mondial la rasa Holstein

(World Holstein Friesian Federation)

Producția medie actuală din 2017 pentru toate efectivele Holstein din SUA, care au fost înscrise în programele de testare a producției și eligibile pentru evaluările genetice a fost de 25.676 kg lapte, 963 kg unt și 799 kg proteine într-un an.

În state precum Danemarca (10897 kg lapte), Canada (10753 kg lapte), Finlanda (10360 kg lapte), Olanda (10167 kg lapte), Italia (10137 kg lapte), rasa Holstein este cea mai productivă rasă de lapte.

Laptele recoltat a înregistrat cantități medii variabile de grăsime cuprinse între 3,67% și 379 kg grăsime (Spania, cu 10324 kg lapte) și Noua Zeelandă, cu 4,48 % și 198 kg grăsime la 4470 kg lapte. Procent ridicat de grăsime s-a înregistrat și în Croația cu 4% și 370 kg la o producție de 8001 kg lapte sau Irlanda cu 4,14 % și 276 kg grăsime, la producția de 6718 kg lapte la 305 zile.

Cantitatea de proteină a înregistrat variații între 3,73% și 166.2 kg la o producție de 305 zile înregistrate la populația de vaci Holstein în Noua Zeelandă și 3,1% cu 386 kg proteină la populația înregistrată în SUA.

Recordul mondial al acestei rase a constituit mai mult de 30000 kg lapte pe lactație. Vacile au aptitudini foarte bune pentru mulsul mecanic, indicele mamar este de 45-46%, viteza de muls – 2,5 kg/min (maximă 3,2-3,5 kg/min), indicele la lapte este de peste 1:10.

2.2. Rasa Holstein pe plan național

2.2.1. Efective

În baza de date a ANZ sunt înregistrate efectivele de vaci de lapte cuprinse în COPL, respectiv 267501 capet, din care 107326 capete reprezintă vaci din rasa BNR și HF (tab. 2.3).

Tabelul 2.3

Efectivele de vaci de lapte aflate în controlul performanțelor zootehnice pe rase

(www.anarz.eu)

Asociația crescătorilor de vaci Holstein-Friză din România are la bază un număr de 88 ferme în care se exploatează vaci din rasa Holstein Friză.

Conform datelor din tab. 2.4 numărul fermelor crescătoare de vaci din rasa Holstein este repartizat pe centr regionale astfel: 14 ferme în CRZ Nord-Est a țării, 11 ferme în CRZ Sud-Est, 10 ferme în CRZ Sud, 5 ferme în cadrul CRZ Sud-Vest, 26 ferme în zona CRZ Vest și 20 ferme în arealul CRZ Nord-Vest.

Tabelul 2.4

Fermele crescătoare de rasă Holstein Friză din România

(holstein.ro)

Pe primul loc în România se situează S.C Agroserv Măriuța SRL care la finele anului 2018 deținea 2600 capete vaci din rasa Holstein din care 1050 erau în lactație.

2.2.2. Performanțe

Rasa Holstein este cea mai productivă rasă de lapte, cu producții medii între 7000-9000 kg lapte pe lactație, cu cantități de 3,67% grăsime și 3,2% proteină.

În ultimii ani efectivul vacilor de lapte din rasa Holstein a ajuns o afacere internațională în continuă creștere, prin contribuția materialui seminal de la rasa HOLSTEIN, ce ocupă locul I pe plan mondial la nivelul acestei piațe globalizate.

Sunt așteptate producții anuale de lapte de circa 8.000 kg/an (cu recorduri de 10.000 – 13.000 kg la vacile de „elită”); la litru de lapte se estimează o cantitate a grăsimii în lapte în medie de 4,2%, iar cantitatea de proteine în medie de 3,4% (agrointel.ro).

După Revoluție, în anul 1995, producția medie de lapte înregistrată la efectivul total de vaci cuprinse în controlul oficial al producției de lapte la vacile din rasa Holstein atingea 7576 kg lapte/lactație, cu cantitatea de grăsime de 4,44% grăsime și 3,46% proteină. În ultimile două decenii pe baza procesului de selecție, producția medie de lapte a a crescut în medie cu 3000 kg lapte, cu un conținut mediu în grăsime de 0,41% și 0,13% cel de proteină (http://proalimente.com)

Vacile din rasa Holstein s-au înmulțit în mod special fiind exploatate pentru producția de lapte, decât pentru funcția de reproducție. Holstein Association din USA a clasificat rasa ca fiind vaci cu producții excelente de lapte, producând circa 32 850 l/lapte anual.

Vacile din rasa Holstein înregistrează maximum de producție de lapte în jurul vârstei de 5-6 ani, ceea ce înseamnă ca o femelă Holstein cu o producție de lapte excelentă produce până la 90 l/lapte/zi (www.veterinariromania.ro).

S.C Agroserv Măriuța SRL a atins la finele anului 2018 o producție de 11830 kg lapte la 305 zile lactație, cu 37-38 kg lapte/cap/zi.

Partea a II-a:

Contribuții proprii

CAPITOLUL 3

SCOP, MATERIAL, METODĂ

3.1. Scopul lucrării

Evaluarea zootehnică a bovinelor se realizează prin activitatea de bonitare, care reprezintă evaluarea calităților productive și de prăsilă în vederea determinării valorii animalului și exploatarea în continuare.

Din anul 1980, Federațiile internaționale ale asociațiilor de creștere a raselor de taurine au adoptat sistemul de apreciere a conformației corporale, o activitate obiectivă și modernă, sistem pretabil prelucrării datelor computerizate.

Lucrarea prin tema abordată are ca scop evaluare zootehnică la populația vacilor de lapte dincadrul fermei COSTI ZOOTEHNIA S.R.L. în vederea stabilirii valorii de ameliorare.

3.2. Materialul biologic studiat

Materialul biologic a fost reprezentat de efectivul de vaci exploatat în cadrul S.C. COSTI ZOOTEHNIA S.R.L., unitate care are ca obiect de activitate creșterea vacilor de lapte din rasa Holstein-Friză.

Tabelul 3.1

Structura de vârstă a populației analizate

Ferma zootehnică este amplasată în extravilanul orașului Arad, la 16 km. Accesul în fermă este dificil, drumul fiind provizoriu din pământ șise realizeză din DJ 709 C Arad – Variașu Mic, pe partea dreaptă (fig. 3.1).

Fig. 3.1. Vedere de ansamblu a S.C. COSTI ZOOTEHNIA S.R.L.

(foto original)

Ferma zootehnică dispune de o suprafață de 4300 m2, care aparține domeniului privat, în proprietatea și administrarea S.C. COSTI ZOOTEHNIA S.R.L.

În cadrul fermei sunt funcționale următoarele construcții:

– un adăpost vaci de lapte (capacitatea de 300 capete);

– un adăpost pentru viței (capacitate de 150 capete);

– o sală de muls cu tanc inox;

– rezervor pentru dejecții;

– parc de furaje (2 silozuri descoperite).

Adăpostul (format din două compartimente, fiecare cu dimensiuni de 18×67 m) este plasat în spatele halei de muls, aici aflându-se și zona de silozuri (fig. 3.2). Accesul către adăpost se realizează o data dinspre silozuri și o data dinspre sala de muls.

Fig. 3.2. Adăposturi vaci de lapte și viței

(foto original)

Adăpostul de vaci este compartimentat în două 2 zone (pentru vaci adulte și pentru tineret), despărțite prin intermediul unui perete de beton armat (fig. 3.3 și 3.4).

Fig. 3.3. Aspecte din compartimentul vaci de lapte (zonă de odihnă și zona de furajare)

(foto original)

Compartimentul pentru vaci de lapte este împărțit în două părți, deoparte și de alta a culoarului central. Fiecare zonă dispune de zonă de odihnă și zonă de furajare.

Fig. 3.4. Aspecte din compartimentul tineret (zona de odihnă și alee central de furajare)

(foto original)

Pereții laterali ai adăpostului sunt deschiși pe durata sezonului cald, iar în sezonul rece se închid cu ajutorul prelatelor mobile (fig. 3.5).

Zona de furajare este situate lângă culoarul central pentru furajare, iar administrarea furajelor se face automatizat, direct din remorcă. Masa furajeră este reprezentată de masa uscată (cereale măcinate) și masa umedă (compost și vegetație).

Zona de odihnă a vacilor (tip cușetă) este cufundată cu 60 cm față de cota zonei de furajare. Paiele din zona de odihnă rămâne circa 6 luni, perioadă în care se vor adăuga cantități de paie proaspete peste stratul deja existent. După 6 luni, așternutul este extras și dirijare direct pe câmp ajutându-ne de utilajul dotat cu tocător.

Fig. 3.5. Pereți lateral din prelate mobile (vedere din exterior și interior adăpost)

(foto original)

Dejecțiile umede acumulate în zona de furajare sunt aspirate cu un utilaj special, prevăzut cu racletă, aspirator și tanc de acumulare. După colectare dejecțiile vor fi deversate în rezervorul de dejecții (fig. 3.6).

Fig. 3.6. Aspecte de la evacaurea dejecțiilor

(foto original)

Adăpostul nu este echipat cu încălzire, clădirea fiind branșată numai la rețeaua electrică.

Trecerea vacilor din adăpost către sala de muls se realizează prin-o zonă dotată cu o rigolă închisă cu grătar pentru deversarea dejecții provenite de la vacile care sunt duse la sala de muls.

Fig. 3.7. Sală de muls tip rotolactor și tanc inox de 5000 l

(foto original)

Ferma zootehnică are în dotare o sală de muls tip rotolactor cu colectarea laptelui într-un tanc inox colectare lapte de 1500 l (fig. 3.7).

Fig. 3.8. Aspecte din parcul de furaje

(foto original)

Parcul de furaje este amplasat în spatele adăpostului de vaci la distanță de 500 m, având în dotare două silozuri deschise (fig. 3.8).

3.3. Metode de lucru

Pentru atingerea scopului propus s-au utilizat următoarele metode:

– aprecierea exteriorului vizual și prin măsurători;

– aplicarea notelor pentru cele patru grupe de caractere luate în studiu;

– aplicarea calculului statistic în vederea calculării punctajelor parțiale, total și total scor.

Aprecierea exteriorului la bovinele luate în studiu s-a realizat prin metoda somatometriei, determinându-se dimensiunile diferitelor regiuni corporale în vederea obținerii de informații cu privire la dezvoltarea de ansamblu.

a) Instrumentele pentru măsurători corporale care au constituit materialul biologic au fost:

– bastonul de măsurat (zoometrul) folosit pentru determinarea dimensiunilor de lungime și înălțime;

– compasul folosit pentru determinarea lărgimilor;

– goniometrul folosit pentru măsurarea unghiurilor formate de anumite raze osoase.

b) Rasa Holstein-Friză fiind o rasă de producție pentru lapte, în descrierea lineară a exteriorului au fost incluse 17 caractere, apreciate cu note de la 1 la 9.

Notele 1 și 9 reprezintă limitele extreme, iar nota 5 manifestarea intermediară pentru majoritatea caracterelor, cu excepția unor caractere pentru care aceasta reprezintă optimul. Cele 17 însușiri de exterior sunt grupate în următoarele grupe de însușiri: format corporal, membre și uger (tab. 3.2).

Tabelul 3.2

Caracterul simbolistic pentru grupele și caractere de exterior

Punctajul mediu pe grup de caractere se obține prin adunarea punctajelor rezultate pentru fiecare caracter, apoi se împarte la numărul caracterelor ce compune acel grup.

Punctajul mediu obținut se înmulțește cu ponderea grupului de caractere în vederea stabilirii punctajul parțial al grupului. Prin adunarea punctajelor parțiale se obține punctajul total de apreciere zootehnică, valoare care se notează în căsuța ”Total” de la finalul fișei de evaluare.

Numărul maxim de puncte pe care îl poate obține o vacă de lapte la aprecierea exteriorului este de 100. Punctaj total ne permite încadrarea vacii într-o clasă parțială după conformație corporală, conform tab. 3.3.

Tabelul 3.3

Cerințe minime de încadrare în clasele parțiale după conformație corporală

Vacile aflate la I și la a II-a fătare pot primi cel mult 88 și respectiv 90 puncte.

c) aplicarea calculului statistic s-a realizat prin programul informatic S.A.V.C. (Statistică Analiza Varianței și Covarianței 2003) pentru a determina media aritmetică ( ), eroarea mediei aritmetice ( ±s) abaterea standard (s), coeficientul de variabilitate ( C.V. %) respectiv maxim și minim pentru șirul de date.

Media aritmetică () este prima și cea mai importantă caracteristică numerică a unui șir de observații. Valoarea mediei pentru o variabilă aleatoare reprezintă cantitatea obținută din raportarea sumei diferitelor valori ale variabilei (Σx) la numărul de observații corespondente (N).

Media aritmetică este dată prin relația:

Media aritmetică reprezintă valoarea în jurul căreia variază caracterul studiat și pe baza căreia participanții pot fi împărțiți în două grupe: plus-variantele și minus-variantele.

Varianța (S2) este una din măsurile variabilității care corespunde mărimii variației însușirii sau fenomenului studiat. Numărul care stă la baza acestei mărimi este suma pătratelor abaterilor de la medie care rezultă din relația:

Suma pătratelor nu este folosită, ca atare, ca măsură pentru exprimarea mărimii variației, ci se utilizează pătratul mediu al abaterilor (varianța) S2, calculat după relația:

Deviația standard sau abaterea standard (s) este caracteristica cea mai utilizată a dispersiei, este principala măsură sau estimată a variabilității și a gradului de dispersie a variatelor în jurul mediei. Deviația standard este o cifră absolută și se măsoară cu aceeași unitate ca și variabila corespondentă și se determină prin relația:

s =

Deviația standard a mediei () este valoarea care arată abaterea sau eroarea mediei aritmetice empirice față de media adevărată teoretică. Este o cifră absolută și, ca și media și abaterea satndard, se exprimă în unități de măsură și se calculează după formula:

= =

Coeficientul de variație (V%) indică direct variabilitatea relativă a populației față de medie, adică gradul de omogenitate a populaiei. Se calculează după relația :

V % =

În funcțe de valoarea coeficientului de variație, se stabilește dacă o populație este omogenă (atunci când V% este mai mic de 10%), cu omogenitate medie (atunci când V% este între 10 și 20%) sau foarte heterogenă (atunci când V % este mai mare de 20 %).

CAPITOLUL 4

REZULTATE ȘI DISCUȚII

În urma evaluării zootehnice s-au acordat puncte pentru cele 17 însușiri analizate, fiind grupate astfel:

– după caracterul pentru lapte,

– după grupa de caractere format corporal;

– după grupa de caractere membre și copite;

– după grupa de caractere uger.

4.1. Evaluarea zootehnică după caracterul pentru lapte

Pentru caracterul lapte a fost evaluată înălțimea la grebăn (H), unde valoarea medie a populației a fost de 147,92 cm comparativ cu rasa Holstein (145 cm), deci cu +2,92 cm peste optimul rasei (tab. 4.1 și fig. 4.1).

Linia superioară a trunchiului la vacile analizate a fost lungă, dreaptă și orizontală, cu grebăn evident puțin îmbrăcat în musculatură, spinarea și șalele relativ înguste, corect prinse, încadrându-se în grupa caracterelor pentru lapte.

Analizând mediile însușirii pe toate lactațiile se observă faptul că populația de vaci se încadrează în grupa pentru lapte, cu variațiile caracterului pe lactații între minim 135 cm și maxim 162 cm, iar variabilitatea caracterului a fost omogenă (V%=2,18%).

4.2. Evaluarea zootehnică după grupa de caractere Format corporal

O primă însușire analizată din grupa de caractere format corporal a fost lărgimea pieptului, care a realizat pe total populație un punctaj de 5,05 puncte, optimul rasei fiind nota 5. Analizând caracterul pe lactații se observă o creștere a valorii începând cu lactația a VI-a (+1 punct) până la lactația a IX-a (+1,5 puncte) (tab. 4.2 și fig. 4.2).

Punctajul mediu pe lactații a indicat un coeficient de variabilitate a caracterului mediu omogen (V%=13,23%)

Tabelul 4.1

Estimatorii caracterului talie la populația studiată

Fig. 4.1. Punctajul mediu al caracterului talie comparativ cu media populației studiate

Tabelul 4.2

Estimatorii caracterului lărgimea pieptului (CW) la populația studiată

Fig. 4.2. Punctajul mediul al caracterului lărgimea pieptului (CW) comparativ cu media populației studiate

Pentru caracterul adâncimea toracelui punctajul pe total populație a fost de 5.52 puncte, optimul rasei Holstein fiind 5 puncte (+0,52 puncte). Punctajul mediu a fost depășit în toate lactațiile, valorile fiind mai ridicate între lactațiile VI și VIII (tab. 4.3 și fig. 4.3). Punctajul mediu pe lactații a variat între 2 și 8 puncte, cu o variabilitate mediu omogenă a caracterului (V%=12,09%).

Unghiularitatea este caracterul care a obținut punctaje medii sub optimul rasei, respectiv 4,67 puncte pe total populație față de 5 puncte necesare (-0,33 puncte). Caracterul a obținut un punctaj mediu peste 5 la vacile aflate în lactația a VIII (+1,25 puncte față de optimul rasei) (tab. 4.4 și fig. 4.4). punctajul mediu pe lactații a variat între 1 și 9 puncte. Coeficientul de variabilitate a indicat omogenitatea caracterului cu o valoare pe total populație de V%=12,77%

Pentru condiția animalului punctajul obținut de total populație analizată a fost apropiat de optimul rasei, respectiv 4,93 puncte cu -0,7 puncte sub valoare (5 puncte optim). Coeficientul de variabilitate a indicat pe total populație omogenitate medie a caracterului analizat (V%=11,53%), cu limite între 1 și 5 puncte (tab. 4.5 și fig. 4.5)

Evaluarea caracterului unghiul crupei a înregistrat pe total populație un punctaj de 5,5 puncte, cu -0,5 puncte față de optimul rasei Holstein (6 puncte). Punctajul mediu pe lactații a înregistrat punctajul egal cu cerința optimă a rasei Hostein în lactația a VII-a (tab. 4.6 și fig. 4.6). Punctajul mediu pe lactații a variat între puncte acordate de la 1 la 9, variabilitatea caracterului pe total populație fiind însă omogenă (V%=8,56%).

Ultimul caracter analizat din grupa Format corporal a fost lărgimea crupei, unde media punctajului pe total populație a fost de 5,39 puncte. Comparativ cu optimul rasei (5 puncte) valoarea punctajului este de +0,39 puncte peste cerință. Coeficientul de variabilitate a indicat omogenitatea caracterului în cadrul populației totale (V%=6,95%) (tab. 4.7 și fig. 4.7).

Tabelul 4.3

Estimatorii caracterului adâncimea toracelui (BD) la populația studiată

Fig. 4.3. Punctajul mediu al caracterului adâncimea toracelui (BD) comparativ cu media populației studiate

Tabelul 4.4

Estimatorii caracterului unghiularitate (ANG) la populația studiată

Fig. 4.4. Punctajul mediu al caracterului unghiularitate (ANG) comparativ cu media populației studiate

Tabelul 4.5

Estimatorii caracterului condiție (BCS) la populația studiată

Fig. 4.5. Punctajul mediu al caracterului condiție (BCS) comparativ cu media populației studiate4.5

Tabelul 4.6

Estimatorii caracterului unghiul crupei (RA) la populația studiată

Fig. 4.6. Punctajul mediu al caracterului unghiul crupei (RA) comparativ cu media populației studiate

Tabelul 4.7

Estimatorii caracterului lărgimea crupei (RW) la populația studiată

Fig. 4.7. Punctajul mediu al caracterului lărgimea crupei (RW) comparativ cu media populației studiate

4.3. Evaluarea zootehnică după grupa de caractere Membre și copite

O primă însușire analizată din grupa de caractere Membre și copite a fost aplombul membrelor posterioare, care a realizat pe total populație un punctaj de 5,54 puncte, optimul rasei fiind nota 9. Punctajul pe total populație a fost cu -3,46 puncte, variația punctajului mediu pe lactații fiind de la 1 la 9. Analizând caracterul pe lactații se observă o variabilitate a punctajului (tab. 4.8 și fig. 4.8). Coeficient de variabilitate pentru caracterul analizat a indicat omogenitate medie pentru populația studiată (V%=10,66%).

Unghiul jaretului este caracterul care a obținut punctaje medii sub optimul rasei, respectiv 4,62 puncte pe total populație față de 5 puncte cerute în optimul rasei Holstein (-0,38 puncte). Caracterul a obținut un punctaj mediu foarte mic (3,65 puncte) la vacile din lactația a VI-a (tab. 4.9 și fig. 4.9). Punctajul mediu pe lactații a variat între 1 și 9 puncte. Coeficientul de variabilitate a indicat omogenitatea caracterului cu o valoare pe total populație de V%=3,65%

Pentru caracterul înălțimea posterioară a onglonului, punctajul obținut de total populație analizată a fost apropiat de optimul rasei, respectiv 4,27 puncte cu -0,73 puncte sub valoare (5 puncte optim). Coeficientul de variabilitate a indicat pe total populație o heterogenitate ridicată (V%=28,13%) (tab. 4.10 și fig. 4.10). Un punctaj mediu de 5,29 puncte a fost înregistrat la vacile aflate în lactația a IV-a, iar cele mai reduse punctaje medii s-au obținut la vacile aflate în lactațiile VIII (1,75 puncte) și și IX (2 puncte).

Ultimul caracter din grupa analizată a fost locomoția, care a înregistrat pe total populație un punctaj de 4,69 puncte, mult sub cerința punctajului optimul al rasei Holstein (9 puncte). Punctajul mediu pe lactații a înregistrat punctajul egal cu cerința optimă a rasei Hostein în lactația a VII-a (tab. 4.11 și fig. 4.11), iar cel mai redus punctaj de 2 puncte s-a înregistrat la vacile aflate în lactația a IX-a. Variabilitatea caracterului pe total populație a fost de V%=19,73% indicând un caracter mediu omogenă spre hererogen pentru populația analizată.

Tabelul 4.8

Estimatorii caracterului aplomb membre posterioare (RLRV) la populația studiată

Fig. 4.8. Punctajul mediu al caracterului aplomb membre posterioare (RLRV) comparativ cu media populației studiate

Tabelul 4.9

Estimatorii caracterului unghiul jaretului (RLSV) la populația studiată

Fig. 4.9. Punctajul mediu al caracterului unghiul jaretului (RLSV) comparativ cu media populației studiate

Tabelul 4.10

Estimatorii caracterului înălțimea posterioară a ongloanelor (FA) la populația studiată

Fig. 4.10. Punctajul mediu al caracterului înălțime posterioară onglon (FA) comparativ cu media populației studiate

Tabelul 4.11

Estimatorii caracterului locomoție (LOC) la populația studiată

Fig. 4.11. Punctajul mediu al caracterului locomoție (LOC) comparativ cu media populației studiate

4.4. Evaluarea zootehnică după grupa de caractere Uger

Din cadrul grupei de caractere Uger prima însușire analizată a făcut referire la prinderea anterioară a ugerului, care a realizat pe total populație un punctaj de 4,77 puncte, cu -4,23 puncte față optimul rasei (nota 9). Punctajul pe total populație a fost acordat de la 1 la 9, variația medie fiind de la 4,27 puncte la vițele până la 6 puncte la vacile aflate în lactația a VIII. Analizând caracterul pe lactații se observă o variabilitate a acestuia (tab. 4.12 și fig. 4.12). Coeficient de variabilitate pentru caracterul analizat a indicat omogenitate medie pentru populația studiată (V%=10,15%).

Poziția mameloanelor anterioare este caracterul care a obținut punctaje medii sub optimul rasei, respectiv 4,22 puncte pe total populație față de 5 puncte cerute în optimul rasei Holstein (0,78 puncte). Caracterul a obținut un punctaj mediu foarte mic începând cu lactația a VI-a (tab. 4.13 și fig. 4.13). Coeficientul de variabilitate a indicat o heterogenitate ridicată a caracterului cu o valoare pe total populație de V%=31,66%

Pentru caracterul poziția mameloanelor posterioare, punctajul obținut de total populație analizată a fost apropiat de optimul rasei, respectiv 4,79 puncte cu -0,21 puncte sub valoare (5 puncte optim). Coeficientul de variabilitate a indicat pe total populație mediu omogenă (V%=10,31%) (tab. 4.14 și fig. 4.14). Punctajele medii au depășit 5 puncte la vacile afalte în lactațiile III-IV, a urmat o ușoară desceștere, revenind la peste 5 puncte în lactațiile VIII-IX.

Lungimea mameloanelor este caracterul care a înregistrat pe total populație un punctaj de 5,43 puncte, fiind peste optimul rasei Holstein de 5 puncte cu +0,43 puncte. Caracterul a înregistrat valori de peste 5 puncte în lactația I, a urmat o mică descreștere, apoi a revenit în lactațiile VI-IX. Pentru populația studiată variabilitatea caracterului analizat a indicat o omogenitae medie (V%=15,37%) (tab. 4.15 și fig. 4.15).

Caracterul adâncimea ugerului a totalizat pe întreaga populație studiată 5,25 puncte, cu -2,18 puncte față de cerința optimă a rasei Holstein pentru acest caracter (8 puncte).

S-au înregistrat valori peste 5 puncte în lactațiile I-II, a urmat o descreștere, revenind în lactația a V-a, apoi o descreștere continu până în lactația a IX-a. Caracterul studiat a încadrat populația analizată la o variabilitate mediu omogenă de V%=12,82% (tab. 4.16 și fig. 4.16).

Înălțimea posterioară a ugerului constituie caracterul care a obținut un puntaj pe total populație analizată de 5,47 puncte, cu -3,53 puncte față de cerințele optimului rasei, respectiv 9 puncte. Pe lactații caracterul a înregistrat valori de peste 5 puncte între lactațiile I – V. Caracterul analizat a încadrat populația la o variabilitate medie omogenă cu V% = 16,91% (tab. 4.17 și fig. 4.17).

Tabelul 4.12

Estimatorii caracterului prinderea anterioară a ugerului (FUA) la populația studiată

Fig. 4.12. Punctajul mediu al caracterului prindere anterioară uger (FUA) comparativ cu media populației studiate

Tabelul 4.13

Estimatorii caracterului poziția mameloanelor anterioare (TP) la populația studiată

Fig. 4.13. Punctajul mediu al caracterului poziția mameloanelor anterioare (TP) comparativ cu media populației studiate

Tabelul 4.14

Estimatorii caracterului poziția mameloanelor posterioare (RTP) la populația studiată

Fig. 4.14. Punctajul mediu al caracterului poziția mameloanelor posterioare (RTP) comparativ cu media populației studiate

Tabelul 4.15

Estimatorii caracterului lungimea mameloanelor (TL) la populația studiată

Fig. 4.15. Punctajul mediu al caracterului poziția lungimea mameloanelor (TL) comparativ cu media populației studiate

Tabelul 4.16

Estimatorii caracterului adâncimea ugerului (UD) la populația studiată

Fig. 4.16. Punctajul mediu al caracterului adâncimea ugerului (UD) comparativ cu media populației studiate

Tabelul 4.17

Estimatorii caracterului înălțimea posterioară a ugerului (RUH) la populația studiată

Fig. 4.17. Punctajul mediu al caracterului înălțimea posterioară a ugerului (RUH) comparativ cu media populației studiate

Ultimul caracter din grupa analizată a fost ligamentul central al ugerului a înregistrat pe total populație un punctaj de 5 puncte, mult sub cerința punctajului optimul al rasei Holstein (6 puncte). Punctajul mediu pe lactații a înregistrat un maxim de 7,5 puncte la vacile din lactația a IV (tab. 4.18 și fig. 4.18)

Variabilitatea caracterului pe total populație a fost de V%=18,18% indicând omogenitae medie pentru populația analizată.

4.5. Punctajul total pe grupe de caractere și scorul total

După obținerea punctajelor medii pe lactații și pe total efectiv analizat s-a realizat însumarea acestora obținându-se astfel punctajele totale pentru fiecare grupă de caractere analizate.

În tab. 4.19 și fig. 4.19 sunt redate valorile punctajelor totale pentru populația studiată pentru grupa Format corporal. Astfel putem observa faptul pe pe total populație s-au obținut un număr de 81,64 puncte cu o variație între minim 72 puncte (lactația a VIII) și maxim 92 puncte (lactația I).

Conform valorilor din tab. 3.3 populația de vaci analizată se încadreaxă în calificativul Bine +.

Populația analizată, în funcție de punctajul total pentru grupa Format corporal a fost omogenă (V%=2%).

Pentru grupa caracterelor pentru Lapte (tab. 4.20 și fig. 4.20) punctajul total a însumat pe total populație studiată 81,03 puncte, variațiile fiind între 72 puncte (lactația a II-a și 92 puncte (lactația I). Și în această situație populația s-a încadrat în clasa Bine +, coeficientul de variabilitate fiind de 2,19% deci o populație omogenă la acest caracter.

Pentru grupa de caractere Uger s-a înregistrat un punctaj total de 79,93 puncte, variațiile fiind între 71 puncte (Lactațiile I, a III-a și a IV-a) și 86 puncte (lactațiile I, a III, a IV-a și a V-a), încadrând populația studiată în calificativul Bine către Bine +. Variabilitatea acestui caracter a fost omogen, de 3,09% (tab. 4.21 și fig. 4.21).

La final, grupa caracterelor Membre și copite a obținut un punctajul total de 80,47 puncte, valorile pe lactații situându-se între minim 71 puncte (lactația I) și maxim 88 puncte (lactațiile I, a III-ași a IV-a), încadrând populația analizată în clasa Bine +. Caracterul pe populație a înregistrat omogentitate, V%=0,99% (tab. 4.22 și fig. 4.22).

Tabelul 4.18

Estimatorii caracterului ligamentul central (CL) la populația studiată

Fig. 4.18. Punctajul mediu al caracterului ligament central (CL) comparativ cu media populației studiate

Tabelul 4.19

Valorile medii ale punctajului total pentru grupa format corporal (FRAME)

Fig. 4.19. Punctajul mediu total pentru grupa format corporal (FRAME) comparativ cu media populației studiate

Tabelul 4.20

Valorile medii ale punctajului total pentru grupa cantitate de lapte (DAIRY)

Fig. 4.20. Punctajul mediu total pentru grupa cantitate lapte (DAIRY) comparativ cu media populației studiate

Tabelul 4.21

Valorile medii ale punctajului total pentru grupa caracterelor dimensiuni uger (UDER)

Fig. 4.21. Punctajul mediu total pentru grupa caracterelor dimensiuni uger (UDER) comparativ cu media populației studiate

Tabelul 4.22

Valorile medii ale punctajului total pentru grupa caracterelor membre și copite (FEET)

Fig. 4.22. Punctajul mediu total pentru grupa caracterelor membre și copite (FEET) comparativ cu media populației studiate

Tabelul 4.23

Valorile medii ale scorului total (TS)

Fig. 4.23. Punctajul total (TS) comparativ cu media populației studiate

După obținerea punctajelor totale pe grupe de caractere s-a însumat scorul total.

Pentru populația luată în studiu scorul total (TS) a fost de 80,36 puncte, variațiile pe lactații fiind între minim 72 puncte (lactația a III-a) și maxim 87 puncte (lactația a IV-a).

Coeficientul de variabilitate pe total populație a indicat omogenitatea caracterului scor total.

În urma analizării punctajelor obținute putem încadra efecticul analizat în clasa de apreciere a exteriorului Bine către Excelent, însumând un punctaj total de peste 80 puncte.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Concluzii

Apreciere a exteriorului la populația vacilor de lapte din cadrul fermei COSTI ZOOTEHNIA S.R.L. s-a realizat prin acțiunea de bonitare.

Concluziile rezultate în urma acestei acțiuni sunt:

– Populația analizată s-a încadrat în tipul de lapte după dezvoltarea corporală conform cerințelor rasei Holstein.

– după evaluarea zootehnică a caracterelor din grupa Format corporal, punctajele obținute la total populație analizată au încadrat-o în cerințele rasei Holstein, cu valori în jurul cifrei 5, optimul rasei.

– după evaluarea zootehnică a caracterelor din grupa Membre și copite, populația analizată a corespuns după punctajele obținute cerințelor rasei Holstein, excepție făcând două caractere care au fost sub cerințe, aplomb membre posterioare (-3,46 puncte) și locomoție (-4,31 puncte), unde punctajele pe total populație au fost sub cerințele optime ale rasei (nota 9).

– după evaluarea caracterelor din grupa uger, populația analizată s-a încadrat în cerințele optime ale rasei Holstein (5 puncte), excepție făcând caracterele adâncime uger (-2,75 puncte) sub cerințe (8 puncte) și înălțimea posterioară a ugerului (-3,53 puncte) față de cerinețe optime de p puncte.

– Însumarea puntajelor totale pe grupe de caractere au permis încadrarea populației analizate în clasa Bine +.

– Scorul total care a fost de 80,36 puncte permite încadrarea populației analizate în clasa Foarte bine spre Excelent.

Recomandări

BIBLIOGRAFIE

ALEXOIU, A., 2002 – Aprecierea conformației corporale la taurine, Editura Ceres, Bucuresti.

CUCU, GR. I., MACIUC, V., MACIUC, Domnica, 2004 – Cercetarea științifică și elemente de tehnică experimentală în zootehnie. Editura Alfa, Iași

DRONCA D., 2003 – Ameliorarea animalelor, Editura Mitron, Timișoara

GÎLCĂ, I., IRIMIA, H., 1996 – Aprecierea valorii de ameliorare a animalelor. Editura Periscop, Iai.

MACIUC V., UJICĂ V., NISTOR I., 2003 – Ghid practic de ameliorare genetică a bovinelor pentru producția de lapte. Editura Alfa, Iași.

ONACIU GR., VELEA C., 2002, Evaluarea performanțelor productive la bovine, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca.

STANCIU, G., ACATINCĂI, S., CZISZTER, L., 1994 – Tehnologia creșterii bovinelor. Îndrumător de lucrări practice, Lito U.S.A.B. Timișoara.

STANCIU G., ACATINCĂI S., CZISZTER L.T., 2005 – Tehnologia creșterii bovinelor. Lucrări practice. Editura Eurostampa, Timișoara.

***World Holstein-Friesian Federation

***Holstein Association USA

***http://www.whff.info/members/organisations.php#go1

***http://www.holsteinro.ro/

***https://agrointel.ro/46373/rasa-holstein-regina-vacilor-de-lapte-care-sunt-regulile-de-aur-pentru-a-obtine-productii-record-de-lapte/

***http://proalimente.com/vitele-rasa-holstein-friza-olandeza/

***http://www.veterinariromania.ro/articole/vaca-holstein-friza-57

***https://cultivaprofitabil.ro/rase-de-vaci-de-lapte-cu-productii-mari-adaptate-pentru-romania/

***http://www.anarz.eu/AnarzAdministratorSite/CMSContent/Bovine

20 ***http://

www.apmar-old.anpm.ro

***MEMORIU TEHNIC pentru obtinerea avizului de mediu conform Anexei nr. 5 la OM 135/2010

***MEMORIU DE PREZENTARE S.C. COSTI ZOOTEHNIA S.R.L.