Microsoft Word – SALMONICULTURA I.D. IV zoo _2_ [304241]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ "ION IONESCU DE LA BRAD" [anonimizat].dr Corneliu Leonte

Absolvent: [anonimizat]. Augustin-Mugurel Angelescu

2018

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ "ION IONESCU DE LA BRAD" DIN IAȘI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

MASTERAT: MANAGEMENTUL PRODUCȚIILOR ÎN ACVACULTURĂ

5

[anonimizat],

Șef lucr.dr Corneliu Leonte

Absolvent: [anonimizat]. Augustin-Mugurel Angelescu

Iași, 2018

[anonimizat], fiind destinate obținerii de producții de peste 200 kg pește/m3 apă, dar și pentru creșterea și dezvoltarea materialului biologic de cultură în condiții de mediu strict controlate și la densități foarte mari.

Principiul acestor sisteme este acela de a [anonimizat] a obținere a unei producții maxime de pește/m3 apă (Boaru, 2005).

Pentru asigurarea unei bune funcționări o [anonimizat] a efectua operațiile într-o astfel de exploatație care poate produce peste 200 tone de pește/an.

Aceste sisteme de creștere a [anonimizat], biologică, ecologică, climaterică etc., explicația fiind următoarea:

– explozia demografică prin creșterea populației umane la nivel mondial a determinat apariția unei crize a [anonimizat] a condus la o [anonimizat];

– [anonimizat], măsuri de resticționare a [anonimizat] a condus la transformarea sistemelor de creștere a [anonimizat];

– deoarece capturile de pește marin și oceanic sunt diminuate din cauza managementului deficitar a [anonimizat], [anonimizat], soluția de viitor fiind implementarea sistemelor de creștere superintensive;

– [anonimizat], prin activitățile de monitorizare permanentă a [anonimizat];

– [anonimizat] ([anonimizat].);

– asigurarea de producții piscicole constante pe toată perioada unui an care este realizabilă doar în sistemele superintensive;

Listă tabele

Listă figuri

Partea I Considerații generale

Capitolul 1

Descrierea sistemelor superintensive de creștere a [anonimizat], prin livrare treptată de-a lungul anului (Cocan, 2006).

Sunt cunoscute două tipuri de sisteme superintensive de creștere a peștilor:

a) sistemul „flow – through";

b) sistemul recirculant.

Sistemul superintensiv ”Flow Through”

Acest tip de sistem superintensiv are ca principiul de funcționare trecerea apei o singură dată prin bazine. Sursa de apă utilizată este, în general, apa geotermale sau apa caldă provenită din termocentrale (apă care se pierde în general, fără a fi refolosită) (fig. 1.1).

Fig. 1.1. Principiu de funcționare a sistemului “flow-trough”

Bazinele care se folosesc în cadrul sistemelor ”flow-through” sunt confecționate din beton, din metal, polipropilenă sau fibră de sticlă, dar pot fi și simple prelate susținute de un cadru metalic. Amplasarea acestor bazine se face în hale de producție sau în șoproane acoperite (pot fi montate și în aer liber).

Datorită utilizării în general a apei calde, vor fi crescute în aceste sisteme specii cu afinitate la temperaturi mari (somn african, somn de canal sau tilapia). Prin amestecul apei geo-termale cu o sursă de apă rece, sistemul se poate folosi și în ferme ciprinicole în sezonul rece (toamnă-primăvară), eliminînd în acest mod perioada rece, când crapul nu consumă furaje și implicit nu crește sau la incubația icrelor de ciprinide și în bazinele de predezvoltare a puietului, mărind perioada ce corespunde primei veri.

În salmonicultură, sistemele ”flow-through” sunt utilizate mai puțin. În cazurile în care sunt utilizate, iar producțiile sunt pe măsură (păstrăvăriile din zona unor țări precum: Italia, Grecia, Spania, Croația), variațiile de temperatură ale apelor piscicole montane pe durata unui an calendaristic sunt nesemnificative (12-16șC), înregistrând succes.

Avantajele utilizării sistemelor ”flow-through” sunt posibilitatea de obținere de producții mari pe suprafață de volum și timp, dar înregistrează și dezavantajul consumului unor volume mari de apă (fig. 1.2)

Fig. 1.2. Sistem flow through

(Fermă de creștere a somnului african – Oradea, România)

În vederea obținerii unor rezultatelor preconizate, este absolut necesar ca furajarea materialului de cultură să se facă numai cu furaje granulate, echilibrate din punct de vedere nutrițional (proteine, carbohidranți, lipide, vitamino-minerale etc.) respectând un program de furajare foarte bine stabilit.

1.2. Sistemul recirculant

Atât în țările Uniunii Europene cât și în SUA, există tendința în piscicultură de mărire a producțiilor de pește obținut în sisteme superintensive și în special în sistemele cu apă recirculată.

Sistemele cu apă recirculantă de creștere sunt din ce în ce mai extinse în producție, datorită numeroaselor avantaje pe care le prezintă:

– posibilitatea amplasării acestor sisteme în zone care nu au un curs permanent de apă;

– capacitatea de conservare a resurselor de apă prin recirculare;

– se menține un control strict asupra mediului de creștere a peștilor, asigurând condiții optime de exploatare pe un an întreg;

– posibilitatea de obținere în flux continuu, pe tot parcursul anului, de produse proaspete;

– inventarul piscicol se face cu mare acuratețe față de heleșteie, pe întreg ciclu de producție;

– amplasamentul fermelor se poate realiza în apropierea locului de desfacere a producției, eliminând cheltuielile cu transportul.

Chiar dacă sistemul prezintă numeroase avantaje, se dezvoltă cu greutate, în special din cauza nivelului ridicat al cheltuielor cu investițiile inițiale, a tehnologiei avansate care trebuie cunoscută în amănunt și a consumului relativ mare de energie de durata exploatării sistemului. Prin aflarea și aplicarea anumitor soluții de depășire a acestor impedimente, producția cantitativă poate fi spectaculoasă, iar amortizarea investițiilor se poate face în interval foarte scurt de timp (Cocan, 2006).

Comparând sistemul de creștere în heleșteie și sistemele cu apă recirculantă, diferențele sunt foarte mari în ceea ce privește producția. Dacă producția de pește în heleșteie, poate atinge 0,2 kg pește/m2, în cazul bazinele cu sisteme recirculante se pot obține producții de peste 200 kg pește/m3.

Pentru funcționarea corectă un sistem recirculant cuprinde: bazine de creștere a peștelui și numeroase instalații care permit asigurarea condițiilor optime de mediu conform cerințelor biologice fiecărei specii de cultură. Aceste instalații au rolul de menținere a unui mediu de creștere excelent din punct de vedere calitativ și care totodată trebuie să asigure hrana adecvată pentru creșterea optimă (fig. 1.3).

Fig. 1.3. Schița elementelor componente la sistemul recirculant

Pentru sistemele recirculante păstrarea unei ape cu calități foarte bune constituie principala importanță. În cazul apei de calitate slabă poate conduce nu neapărat la moartea speciei de cultură, cât la scăderea ritmului de creștere al peștelui, determinând apariția stressului și mărirea incidenței bolilor. Prin intermediul instalațiilor din cadrul sistemului, parametrii optimi pentru specia de cultură, trebuie monitorizați și menținuți în o serie de factori, precum: oxigenul solvit, amoniac, nitriți, nitrați, bioxidul de carbon, pH-u, suspensiile solide etc.

Peștii elimină CO2, NH4 și materii fecale în mediul de cultură, de aceea rolul componentelor sistemului este acela de a elimina aceste elemente, prevenind apariția efectelor nocive ale acestora. În scopul menținerii unei ape de calitate corespunzătoare, trebuie ca apa din bazinul de creștere să fie evacuată în mod continuu prin procese de filtrare, biofiltrare, oxigenare și sterilizare, ca mai apoi să fie repompată în bazin.

Dacă intervine orice cea mai mică eroare de proiectare sau funcționare a unei componente a sistemului, rezultatele pot fi catastrofale, atât pentru populația piscicolă din bazin cât și din punct de vedere economic al investitorilor. Riscurile scad însă foarte mult dacă proiectul este realizat pe bază de calcule riguroase de către specialiști, iar instalațiilecomponente sunt alese cu multă seriozitate (fig. 1.4).

Fig. 1.4. Principiu de funcționare a unui sistem recirculant – schiță

Componente ale unui sistem recirculant

Componentele sistemului recirculant sunt redate pe categorii în tabelul 1.1.

Sursa de apă a sistemului recirculant nu poate folosită la infinit. Cantitate de apă, trebuie primenită zilnic cu circa 5-10% din volumul total. De aceea sistemul recirculant va fi amplasat lângă o sursă de apă ce poate asigura 20% din volum de apă zilnic din volumul total de apă existent în sistem.

În acest scop se vor efectua permanent analize complete ale apei în vederea determinării calităților organoleptice pentru cultura peștilor. Sunt de preferat sursele de apă subterane deoarece sunt lipsite de agenți patogeni, dar trebuie analizate pentru a nu fi contaminate cu alte substanțe indizerabile (sulfați, metale grele etc.)

Filtrarea mecanică eficientă va reduce cererea de oxigen dizolvat, deoarece descompunerea substanțelor de natură organică se face cu consum mare de oxigen.

Totodată, densitatea mare la populare a sistemelor recirculante solicită administrarea hranei în cantități mari, iar de aici rezultă un nivel ridicat al deșeurilor (materii fecale și furaj neconsumat).

Tabelul

Principalele componente ale unui sistem recirculant

(prelucrare proprie)

Particulele solide grosiere cu dimensiuni mai mari de 100 micrometri sunt înlăturate cu ajutorul unor dispozitive de sedimentare-decantare care au prevăzute sifoane de eliminare.

Particulele în suspensie cu dimensiuni mai mici de 100 micrometri sunt îndepărtate prin filtre cu nisip cu presiune, cartușe filtrante, filtre cu textură ierboasă (matting) etc.

Filtrele mecanice sunt spălate automat sau manual (fig. 1.5).

Fig. 1.5. Sistem de filtru mecanic și biologic

Filtrul mecanic este un sistem format din mai multe camere de filtrare, pentru reciclarea apei uzate. Corpul filtrului este din polipropilenă. Numărul de camere și conținutul variază în funcție de volumul apei de care dispune sistemul.

Camerele pot fi încărcate cu corali, pietre de lava, bureți japonezi, MMB filtre și bile bio.

În interior se instalează lămpi UV submersibile și pompe de recircularea apei.

Descompunerea materiilor fecale provenite de la pești va produce o cantitate mare de amoniac, bogat în azot, ceea ce determină solicitarea mai mare a filtrului biologic.

Filtrarea biologică se folosește în cazul îndepărtării deșeurilor toxice dizolvate care trec prin filtre mecanice. Biofiltrele conțin specii bacteriene specializate ce transformă deșeurile azotate după dizolvare în forme netoxice în condiții normale.

Spre exemplu, bacteriile Nitrosomonas sp. transformă amoniul în nitrit (NO2-N), iar bacteriile Nitrobacter, transformă nitritul în nitrat.

Filtrele biologice sunt construite în vederea asigurării unei suprafețe foarte mari a mediului pe care să se fixeze ambele specii de bacterii nitrificatoare. Acest mediu poate fi din material plastic, inert și lipsit de toxicitate, care are avantajul suplimentar de a fi manevrat ușor în timpul operațiilor de întreținere.

Filtrele biologice și sterilizatoarele cu UV. Biofiltrarea este o metodă care ajută la menținerea calității apei în sistemele recirculante. Rolul acestora este de a îmbunătăți calitatea apei înainte ca aceasta să fie evacuată dintr-o instalație. Servesc la înmulțirea artificială a microorganismelor aflate și în natură, care sunt utile în acvacultură și care îndepărtează din apă, amoniacul, dioxidul de carbon sau excesul de azot.

Elemente pentru control a bolilor. Deoarece sistemele recirculante a apei sunt parțial închise și conțin pești într-o densitate mare, pentru o durată lungă de timp, se pot produce condiții de risc crescut în apariția diverselor boli și infestări cu paraziți. Pentru aceasta este necesar să se monteze elemente de control care să țină evidența nivelului de bacterii, virusuri, fungi, protozoare și a paraziților.

Fig. 1.6. Lampă UV

Cea mai ușoară metoda de control a bolilor este folosirea razelor cu utraviolete (UV) și a ozonului (fig. 1.6).

Razele ultraviolete sunt produse de lămpi cu vapori de mercur, având o puternică activitate germicidă, cu acțiune asupra componentelor ADN.

Ozonul (O3) este un agent oxidant puternic utilizat în tratarea și îmbunătățirii calității apei în cadrul sistemelor recirculante. Are rol de inactivator al bacteriilor și virusurilor, interacționând și cu substanțele organice, determinând astfel reducerea turbidității apei. Ozonul poate oxida compușii organici; contribuie la coagularea particulelor, rezultând forme mai mari care pot fi reținute de filtrele mecanice; poate descompune moleculele organice mari în molecule mai mici și care sunt mai ușor biodegradabile.

Bazinele de cultură și conductele. Bazinele de cultură din sistemele recirculante sunt construite din materiale necorozive, netoxice și inerte, care includ fibra de sticlă, polietilena turnată, plăca de polietilenă cu densitate mare sudată, beton și plăcile de metal.

Bazinele pot avea diverse forme, de la circular sau rotund (fig. 1.7), la pătrat cu colțurile rotunjite sau rectangulară, prevăzute cu dren central. Este preferat ca culoarea bazinelor să fie mată sau închisă, pentru minimalizarea stresul peștilor.

Fig. 1.7. Modele de bazine circulare

În practică sunt preferate bazinele circulare, deoarece în acestea curentul de apă se poate dirija în scopul concentrării și îndepărtării particulelor decantabile, dar și pentru posibilitatea asigurării unui mediu de cultură relativ uniform (fig. 1.8).

Fig.1.8. Bazine circulare din polipropilenă

Sistemul de conducte are rolul de separare a fluxul de intrare față de cel de evacuare a apei. În general sunt utilizate conducte și racorduri din PVC. Sistemele de distribuție a apei sunt concepute și construite în așa fel încât să asigure accesul ușor la conducte, cu rol în curățare și întreținere, permițând totodată o golire completă.

Bazinul dreptunghiular (rectangular) este făcut din polipropilenă cu sau fără picioare, fiind ușor de curățat și dezinfectat. Sunt bazine ușoare dar și foarte stabile (fig. 1.9).

Fig. 1.9. Bazin dreptunghiular din polipropilenă

Pompele au rolul de a mișca apa în vederea oxigenării și de a îndepărta dejecțiile din interiorul bazinele de cultură (fig. 1.10). Cele mai folosite sunt pompele centrifuge, cu flux mixt, axiale sau cu aer (air-lift pump). În funcție de modul de instalare pompele sunt: submersibile, submerse mișcate de ax, aspirante și aspirant respingătoare.

Cele mai utilizate în sistemele recirculante sunt pompele centrifuge, de tip industrial, care au capacitate maximă de funcționare, fără întrerupere.

Fig. 1.10. Modele de pompe submersibile

Fig. 1.11. Pompa centrifugă și mecanismul de funcționare

Generatoarele electrice de rezervă sunt necesare în cazul defecțiunilor ce pot să apară la rețeaua electrică și în cazul pauzelor de curent. În aceste situații pot să intervină pierderi catastrofale în sistemele recirculante. Timpul de reacție la căderile de curent electric trebuie să fie foarte scurt (minute) datorită densități mari de populare cu pești a bazinelor și a dependenței de pompe în scopul. Existența asigurării oxigenului necesar este obligatorie prin existenței surselor de energie de rezervă. Cele mai folosite sunt generatoarele cu motor Diesel cu exces de capacitate, care trebuie să dispună de mecanism automat de pornire și care poate pune în funcțiune generatorul, în cazul apariției unei pene de curent.

Generator de oxigen utilizat în acvacultură trebuie să aibă o funcționare fiabilă 24 de ore din 24. Are rolul de a produce oxigen (fig. 1.12).

Fig. 1.12. Generator de oxigen

Controlul mediului ambiant. Principalul factor de mediu este temperatura apei, aceasta influențând rata de creștere a peștilor. În cadrul sistemului recirculant este obligatorie capacitatea de control a temperaturii apei în vederea unei creșteri optime, ceea ce conduce la obținerea de venituri economice care să justifice costurile de funcționare.

Cele mai eficiente metodele de încălzire a apei recirculante sunt: încălzitoarele imerse, boilere ce funcționează cu gaz, schimbătoarele de căldură și pompele încălzitoare (și răcitoare).

Iluminatul este un al doilea factor ce influențează rezultatele de producție în cadrul sistemului recirculant, deoarece peștii caută hrana vizual. Iluminatul poate fi asigurat cu becuri incandescente sau fluorescente, montate în dispozitive corespunzătoare, rezistente la mediile cu umiditate ridicată. Iluminatul natural poate fi folosit pentru suplimentarea iluminatului artificial, dar în același timp poate favoriza dezvoltarea algelor, în special când lumina cade direct pe apa din bazine.

Managementul gazelor dizolvate. În vederea proiectării unui sistem recirculant, trebuie pus accent pe nevoia de oxigen dizolvat (DO) a tuturor componentelor sistemului, și în același timp să permită îndepărtarea bioxidului de carbon (CO2) care rezultă din respirația peștilor.

Între consumul de oxigen al peștilor, alimentație și indicele de creștere există o relație directă. În cazul în care nivelul de oxigen nu este aproape de cel de saturație, rata de creștere a peștilor se va reduce, cu extinderea timpului de creștere, reducându-se profitul potențial.

Sistemele care au o densitate de creștere de 30-40 kg/m3 apă utilizează ventilatoare și aeratoare în vederea asigurării necesarului de oxigen.

Sistemelor de creștere superintensive cu densități mari de creștere (peste 100 kg/m3) utilizează oxigenul pur, din butelii cu oxigen lichid sau de loa sisteme de generare a oxigenului.

Necesarul de oxigen a peștilor diferă în funcție de rata metabolismului (influențată de consumul de furaj), de mărimea peștilor și de condițiile de cazare.

CO2 este produsul respirației peștilor și a bacteriilor din sistemele recirculante. Cantitatea sa este legată în mod direct de cantitatea de oxigen consumată (la 1 gram O2 consumat, se produc 1,2 grame CO2), acestea având reacție cu apa dând naștere la acidul carbonic care scade pH-ul în sistem. Nivelul ridicat de CO2 din sânge determină scăderea pH-ului sangvin al peștilor, iar de aici la reducerea capacității hemoglobinei de a transporta oxigenul, inclusiv la nivelurile ridicate ale oxigenului dizolvat.

Eliminarea CO2 din sistemul recirculant se face cu ajutorul unui dispozitivr de îndepărtare a gazelor (gas-striping device), respectiv un ventilator ce împinge aerul, cu putere, prin tuburile cu mediu deschis de degazare, confecționate din material plastic.

Amplasarea sistemului recirculant. Este necesar ca sistemele recirculante să fie instalate într-o structură cu mediu controlat, cu scopul de a putea beneficia de control asupra temperaturii apei și iluminării, elemente necesare în optimizarea producției.

Incinta trebuie să asigure un grad bun de izolație și în același timp să dispună de mijloace de control a umidității în ideea îndepărtării condensului. Incinta se va dimensiona după proiectarea inițială a sistemului recirculant. Un rol important joacă înălțimea, fiind recomand să fie de cel puțin 3,5-4,0 m (la o înălțime prea mare cresc nevoile de încălzire).

Planșeul încăperii trebuie să fie din beton, cu scurgere bună, iar sifoanele de scurgere din pardosealaă să fier prevăzute cu grătare pentru a se împiedica alunecarea. Mai sunt necesare unele mijloace de protecție împotriva insectelor (plase).

Operațiunile de recoltare și transfer a peștilor se realizeză cu macarale fixate pe tavan sau cu poduri rulante.

Monitorizarea calității apei. Calitatea apei este monitorizată în permanență, fiind efectuate verificări periodice cu regularitate. Microscoapele sunt necesare managementul sănătății, deoarece oferă capacitatea de examinare a peștilor (secțiuni de branhii, probe de piele, paraziți etc.).

Echipamente de testare a calității apei, ajută la determinarea și măsurarea oxigenului dizolvat, a temperaturii, a valorii pH, a salinității, a conținutului în amoniac, nitriți, nitrați, duritatea apei etc. Toți parametrii menționați sunt verificați cu ajutorul unor teste-Kit, aparatură electronică sau sisteme automate de monitorizare.

Monitorizarea și controlul prin sisteme de alarmă. Monitorizarea exactă se bazează pe o serie de analize curente în sistemele recirculante, conducând la dezvoltarea unui proces de control mult mai eficient, ce asigură reducerea costurilor.

Cel mai utilizate sunt: robinete de reglare a debitului, senzori de nivel a apei, sonde de presiune, întrerupătoare ale curentului electric, senzori pentru oxigenul dizolvat și pentru temperatură. Toate aceste elemente oferă informații clare necesare sistemelor de alarmă și control.

Sistemul de furajare. Managementul furajării reprezintă un factor esențial în vederea obținerii celor mai bune performanțe și celor mai reduse costuri ale hranei. Frecvența administrării furajelor precum și cantitatea de hrană, depind de specie și de mărimea peștilor.

Sistemele recirculante utilizează cel mai frecvent hrănitoare mecanice (cu bandă, vibratoare, cu melc etc.) care pot fi programate în scopul distribuirii cantității de furaj stabilit, într-o anume timp și de un anumit număr de ori pe zi (fig. 1.13)

Fig. 1.13. Distribuitor automat de furaje

Hrănitoarele automate reduc nevoia de forță de muncă. Crescători acvacoli care folosesc sistemele recirculante combină de cele mai mult ori și cu furajarea manuală, având astfel sub observație peștii, pentru a avea posibilitatea de a reducere a rației de hrană după variațiile zilnice, prevenind în acest mod suprafurajarea, care încarcă sistemele de tratare a apei și majorează costurile de hrănire.

Avantajul utilizării hrănitoarele automate este acela de distribuție mai frecventă a hranei, asigurând o solicitare constantă a filtrelor mecanice și biologice

Anexe (depozite, atelier, spațiu procesare, administrație). Într-un sistem recirculant, procesului tehnologic se desfășoară și prin intermediul unor spații auxiliare, precum sunt:

– depozite sau magazii, unde trebuie asigurate condiții optime de depozitare maximă a furajelor bogate în proteine și uleiuri (spații luminoase, bine aerisite cu o temperatură sub 4șC);

– spații pentru procesare, care să îndeplinească din punct de vedere constructiv standardele și reglementele autorităților precum, Ministerul Sănătății, Ministerul Agriculturii și Alimentației, ANSVSA;

– atelierul destinat întreținerii și confecționării echipamentelor și ustensilelor de lucru;

– spațiu administrativ pentru personalul superior;

– spațiu pentru preparat și servit masa, dușuri și toalete pentru personal;

– spațiu pentru odihna personalului (la schimburile prelungite sau de noapte);

Sisteme de carantină și tratament

În scopul evitării răspândirii eventualelor boli infecțioase este prudent izolarea peștii noi introduși în sistemul recirculant, până la stabilirea conformării că nu sunt purtători de boli.

Astfel se pot instala unul sau mai multe sisteme recirculante cu dimensiuni reduse, fiecare cu echipament propriu și separat de lucru în vederea testării calității apei.

Preventiv pentu limitarea transmiterii bolilor prin intermediul accesului ale personal, trebuie să se acorde o atenție deosebită măsurilor de dezinfectare a încălțămintei și ale mâinilor, prin instalarea unei camere tampon, fără acces direct în zona bazinelor de cultură. În aceste camere se stabilsc locurile pentru depozitarea substanțelor dezinfectante și a ustensilele deja folosite (foarfece, ace, etc.).

Capitolul 2

Descrierea păstrăvăriei Salmontana, județul Brașov

Păstrăvăria Salmontana Srl s-a înființat în anul 1996, prin preluarea unei vechi păstrăvării din localitatea Prejmer, Brasov.

Profilul de activitate al unității este cel de producere și comercializare a păstrăvului fântânel și curcubeu, pentru consum.

Fig. 2.1. Emblema păstrăvăriei Salmontana

Tehnologia practicată în păstrăvăria Salmontana este specifică sistemului semi-intensiv de creștere, anual, păstrăvăria având o capacitatea de producție de peste 20 t păstrăv, greutatea medie de valorificare fiind cea de 250 g/buc.

Fig. 2.2. Aspect general din păstrăvărie

(foto original)

Vechea păstrăvărie a fost înființată încă din anul 1936, cu scopul de produce a puietului de păstrăv în vederea repopulării fondului piscicol din Țara Bârsei. De asemenea păstrăvăria producea și alevini pentru alte păstrăvării din zonă, aceasta funcționând până în anul 1989, după care a fost abandonată.

Din anul 1996 cu ajutorul fondurilor europene păstrăvăria a beneficiat de o serie de modificări și modernizări. Toate investițiile s-au realizat în scopul de a majora productivitatea cantitativă și calitativă a păstravului.

Până în anul 2012 în această păstrăvărie, creșterea păstravului se realiza în bazine tradiționale. După anul 2012 managerul a adoptat sistemul revoluționar cu bazine circulare din polipropilenă.

Datorită introducerii acestui sistem s-a dublat în mod practic capacitatea de producție, ceea ce a condus la o îmbunătățire accentuata a calității carnii de păstrăv, care este exploatat în condiții de mediul mult mai curat.

Activitatea în păstrăvărie se desfășoară pe tot parcursul anului, întâlnind exemplare cu lungimi și greutăți diferite (de la 200g la 500g/buc), producția de pește crescută fiind valorificată pe un ciclu de producție care poate varia.

Sursa principală de alimentare cu apă este izvorul situat în incinta păstrăvariei. Apa este perfect potabilă, conform analizelor și a normelor apelor piscicole. Temperatura apei este constantă iarna, iar vara atinge 12°C.

Fig. 2.3. Aspect bazin în sezonul de iarnă

(foto original)

Spațiile care alcătuiesc unitatea piscicolă sunt utilizate la întreaga lor capacitate, asigurând realizarea unui flux continuu a producției proiectate.

Noul sistem folosește adaos de oxige pur, în scopul îmbunătățirii calității apei și implicit ca calității cărnii de păstrăv.

Întreg sistemul este monitorizat cu mare atenție prin intermediul unei serii de senzori și aparatură specifică. Aceasta are sarcina de a alerta personalul de serviciu și de a corecta în mod automat parametrii de calitate ai apei.

Producția de păstrăv este eșalonată prin populări lunare, cu serii noi de de puiet, ceea ce asigură continuitate în livrarea păstrăvului de consum.

Fig. 2.4. Aspecte de la popularea cu puiet

(foto original)

Păstrăvul pregătit pentru livrare (vânzare) este recolata din bazin și sortat în prealabil cu sortatorul mecanic. Exemplarele de peste 250 g sunt parcate în bazinul de livrare, iar 48 de ore sunt ținuți la post.

Fig. 2.5. Aspecte de la recoltat și sortat păstrăv

(foto original)

Furajele administrate pentru hrana păstrăvilor fac parte din gama Premium, aceasta având influență pozitivă asupra gustului cărnii de pește. Furajale sunt achiziționate din Olanda, de la firma COPPENS, firmă de top în domeniul alimentației peștelui.

Fig. Aspecte ale furajelor Premium

(foto original)

Întrucât livrările se fac pe durata întregului an, chiar și în iernile geroase, când multe alte păstrăvării sunt închise, în paralel cu calitatea impecabilă a materialului biologic, constituie un argument puternic în demararea parteneriatului de durata cu toate rețelele de magazine cu specific pescăresc, sau cu distribuitori din țara și străinătate.

Partea a II-a Contribuții proprii

Capitolul 3

Obiectivul studiului, materiale și metoda de lucru

3.1. Obiectivul studiului

În țara noastră s-au întreprins numeroase cercetări cu privire la tehnologia de creștere a salmonidelor, cele mai multe făcând referire la cunoașterea și îmbunătațirea tehnologiilor, în special stabilindu-se tehnologiile optime asigurate de condițiile pedoclimatice ale României.

Studiul a avut drept obiectiv analiza construcțiilor din cadrul Păstrăvăriei Salmontana, unde fluxul tehnologic de creștere practicat este specific sistemului semiintensiv de exploatare.

3.2. Materialul biologic

Materialul biologic a fost reprezentat de bazinele folosite în creșterea păstrăvilor din Păstrăvăria Salmontana.

Principalii factori urmăriți în amenajarea păstrăvăriei sunt: clima, apa, terenul, construcțiile și materialul reproducător.

Păstrăvăria Salmontana prin amplasamentul în regiunea montană, dispune de o sursă de apă de foarte bună calitate. Terenurile sunt neindabile, puțin permeabile, sunt amplasate corespunzător condițiilor utile profilului de activitate a unității piscicole.

3.3. Metoda de lucru

Pentru determinarea indicatorilor urmăriți s-au realizat observații vizuale asupra bazinelor și a apei; fotografierile s-au realizat din unghiuri diferite încercând să captăm o imagine cât mai amplă a bazinului studiat.

Vizual s-au urmărit următoarele elemente:

– starea generală a bazinelor de creștere;

– starea generală a călugărului;

– starea generală a canelelor de admisie și de evacuare a apei;

– forma bazinelor;

– culoarea și transparența apei.

Capitolul 4

Rezultate cu privire la organizarea păstrăvăriei

4.1. Tipul constructiv și amplasarea bazinelor

Dimensionarea bazinelor respectă principiile tehnologice, respectiv cerința biologică a fiecărei categorii de vârstă, desitatea de populare, nivelul de oxigen dizolvat, greutatea și dimensiunea materialului biologic, gradul de furajare, valoarea debitului sursei de apă etc.

Întreținerea păstrăvilor se face în 7 bazine circulare, care însumează 576 m2 total luciu apă și 1 bazin pentru comercializarea păstrăvului de consum en-detail, acesta având suprafața de 54 m2 luciu apă (fig. 4.1).

Fig. 4.1. Bazin circular din polipropilenă

(foto original)

Densitatea la populare este în funcție de vârstă și temperatura apei, variind între 20 indivizi/m2 pe timp de vară și la peste 100 indivizi/m2 pe timp de iarnă. Pierderile din efectiv nu depășesc 3%, încadrându-se în limitele normale.

Debitul apei depășește 200 l/sec pentru toată unitate, acesta fiind stabilit în funcție de suprafața bazinelor și de consumul specific de apă pe stadii de dezvoltare a păstrăvilor, dar și în funcție de capacitatea de producție.

Acesta este stabilit în funcție de cerințele păstrăvilor față de condițiile de exploatare la specificul zonei și la suprafața bazinului (m2/luciu de apă)

Bazinele sunt alimentate cu apă prin guri de alimentare, amplasate 0,5 m înalțime față de nivelul apei (fig. 4.2), iar reglarea nivelului și evacuarea apei se face prin intermediul călugărelor amplasate la evacuarea apei din bazine (fig. 4.3)

Fig. 4.2 Gură de alimentare

(foto original)

Fig. 4.3. Călugăr de evacuare a apei

(foto original)

4.1.1. Bazine pentru creșterea reproducătorilor

Bazinele circulare pentru reproducători sunt construite din polipropilenă. Suprafața bazinelor dețin 5-10% din total suprafață amenajare piscicolă (fig. 4.4).

Fig. 4.4. Bazinele de reproducere

(foto original)

Deoarece păstrăvăria Salmontana desfășoară o tehnologie superintensivă de creștere deține 3 bazine pentru fiecare categorie de vârstă, calculându-se pentru păstrăvul adult 1,5 m2 luciu apă pentru 1 kg păstrăv reproducător.

În bazinele circulare pentru reproducători, dinamica circulației apei are tendința să fie mai scăzută. Astfel atât admisia cât și evacuarea apei, împreună cu viteza de curgere a acesteia, constitutuie factori determinanți ai uniformității calității apei din bazinele de reproducători.

4.1.2. Bazine pentru creșterea puietului

Pentru puiet sunt folosite bazine cu capacitate redusă (sub 1m3), în care este asigurată o rată ridicată de primenire a apei, pentru satisfacerea necesarului de oxigen pentru puietul întreținut și în vederea îndepărtării rapidă a deșeurilor reprezentate de excremente și furaje rămasee neconsumate.

Pentru larvele de păstrăv aflate între fazele de ecloziune și vârsta de 45 zile, se folosesc troci cu formă dreptunghiulară (fig. 4.5).

Fig. 4.5. Pregătirea materialului biologic pentru obținerea de puiet în bazine circulare

(foto original)

Pentru puietul cu greutate medie de peste 60 g sunt folosite bazine circulare de dimensiuni mari, care au diametrul de 3 până la 7 m (fig. 4.6).

Fig. 4.6. Puiet de păstrăv și bazine de creștere

(foto original)

Aceste tipuri de bazine sunt întreținute ușor și economic, asigurând calitatea uniformă a apei pe toată suprafața de creștere a păstrăvului. Bazinele permit optimizarea condițiilor ecotehnologice, beneficiind de evacuarea rapidă și eficientă a dejecțiilor solide și a furajelor neconsumate, sedimentate.

Bazinele sunt populate într-un raport optim calculat între diametrul și adâncimea bazinelor. Raportul poste fi de 3 la 1 și de 10 la 1 (fig. 4.7).

Fig. 4.7. Populare cu puiet în luna septembrie, 2017

(foto original)

Alimentarea cu apă a bazinelor cu puiet se realizează în mod tangențial pe peretele bazinului, ceea ce determină o mișcare a apei în jurul axului vertical al bazinului, formând un curent primar de rotație.

În urma acțiunii de frecare a curentului primar de peretele și fundul bazinului, se formează un curent secundar transversal, cu o intensitate apreciabilă.

Curentul secundar transversal are două componente:

– o componentă radială de suprafață, care este direcționată din centrul bazinului către perete;

– o componentă radială de fund, care este direcționată dinspre perete către centrul bazinului.

Componenta radială de fund are proprietatea de a transporta materiile solide sedimentate către drenul central al bazinului, favorizând astfel autocurățirea.

Calitățile fizico-chimice ale apei din bazinele circulare pot fi modificate instantaneu, de către curentul de apă ce alimentează bazinele circulare. Viteza de rotație a apei, în vederea menținerii stării de sănătate a puietului din bazine, a tonusului muscular și a respirației, dar și pentru eliminarea solidelor sedimentate spre drenul central al bazinului, nu trebuie să depășească 15-30 cm/secundă.

4.1.3. Bazine pentru păstrăvului de consum

Bazinele circulare din polipropilenă pentru păstrăvul de consum au diametrul de 3 m și 1,3 m înălțime (fig. 4.8). Sunt dotate cu țeavă centrală și sită de scurgere.

Fig. 4.8. Bazin circular pentru păstrăv de consum

(foto original)

Recircularea apei în bazinele circulare permite fermierului să dețină controlul asupra tuturor parametrilor de producție. Controlul calității parametrilor apei permite diminuarea stresului materialului biologic, conducând la o creștere mai eficientă.

Reglarea zilnică a temperaturii apei din bazine constituie o metodă de refolosire a apei de alimentare.

4.2. Condițiile hidrologice și hidrobiologice ale apei bazinelor de creștere

Cunoașterea parametriilor fizico-chimici ai apei conduce la prognozarea evoluției acestora și la luarea de măsuri în vederea prevenirii consecințelor negative, de ordin tehnic sau economic (Pișotă și colab., 2005).

Capacitatea de producție în sistemul superintensiv depinde foarte mult de calitatea fizico-chimică a apei, apreciindu-se următorii parametri: temperatura, pH-ul, transparența, substanța organică, clorul, calciul, magneziul, fosfații, azotații și azotiții.

În scopul cunoașterii cât mai bine a condițiile în care sunt crescuți păstrăvii, s-au efectuat câteva determinări fizico-chimice ale apei din bazinele circulare de creștere, sursa de apă provnind dintr-un izvor din incinta păstrăvăriei.

S-au determinați următorii parametri: temperatura apei, pH-ul, substanța organică, transparența, calciul, magneziul, azotații și azotiții.

Probele de apă au fost prelevate din fiecare bazin circular s-a efectuat în punctul de alimentare și punctul de evacuare, realizându-se o probă medie.

Rezultatele obținute cu privire la condițiile de calitate ale apei din bazine sunt redate în tab. 4.1.

Tabelul 4.1

Parametrii fizico-chimici ai apei din bazinele păstrăvăriei Salmontana

Parametrii fizico-chimici ai apei analizate din păstrăvăria Salmontana arată faptul că valorile pH din apa păstrăvăriei Salmontana, au înregistrat variații între 8,1-8,4.

Valorile înregistrate pentru parametrul duritate, la apa din păstrăvăria Salmontana, o poate include în categoria „apelor tari", cu un conținut relativ crescut în calciu. Datorită faptului că salmonidele acceptă limitele optime cuprinse între 8.5-16 dH° (Păsărin, 2007), valorile înregistrate sunt situate peste valoarea maximă de referință. Duritatea ridicată a apei din păstrăvăria Salmontana, coroborată cu o creșterea ușoară a pH-ului, sugerează natura chimică a sărurilor din apă, unde predomină bicarbonații și carbonații de sodiu, potasiu și magneziu și de calciu.

Nivelul oxigenului dizolvat a variat între 11 mg/l la gura de alimentare și 9mg/l la gura de evacuare a apei din bazine.

Variația nivelului de cloruri din apă, la nivelul păstrăvăriei Salmontana, s-a situat în limitele admise (60 mg/l).

S-a constatat că nivelul conținutului în fier oscilează între 0,005-0,1 mg/l Fe, valori admise la acest parametru, în creșterea salmonidelor (Man și Man, 2006).

Sulfații sunt prezenți în împreună cu ionii de clor și sunt în directă legătură cu duritatea permanentă. Considerând faptul că sulfatul este o substanță mai puțin toxică, excesul față de limita maximă admisă de 4 mg, poate fi eliminat prin fecale fără a influența negativ activitatea de metabolsm a păstrăvilor.

Substanța organică a prezentat valori fluctuante, nesemnificative sub raportul consumului de oxigen necesar dezvoltării microorganismelor din apă (mg KMnO4/l×0,253).

Analiza parametrilor fizico-chimic ai apei din păstrăvăria Salmontana evidențiază faptul că valorile rezultate se încadrează în limitele optime și corespund creșterii și exploatării păstrăvilor curcubeu și fântânel.

Concluzii și recomandări

Bazinele circulare câstigă teren în practica salmonicolă, din România.

Bazinele rotunde se construiesc polipropietilenă, pereții având înclinarea de circa 1/8 m, iar fundul bazinului este înclinat către centru.

Diametrul bazinelor variază în funcție de vârsta de creștere a păstrăvilor, diametrul fiind între 6 și 12 m, iar adâncimea apei în bazine variază între 0,75-1,30 m.

În bazinul circular toată patura de apa este în mișcar, bazinele se umplu în intregime, într-un timp scurt.

Canalele de admisie sunt așezate tangențial cu pereții bazinului.

În păstrăvăria Salmotana sistemul recirculant, pentru păstrăvii cu greutatea medie de peste 60 g se folosesc bazine circulare de dimensiuni variind cu diametrul între 3 și 7 m.

Avantajele acestor bazine constă în faptul că sunt ușor de întreținut și sunt economice, asigurând calitatea uniformă a apei pe întreg ciclu de dezvoltare a păstrăvilor.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

COCAN D.I., 2008 – Creșterea păstrăvului curcubeu în sistem recirculant și condiții controlate de mediu. Editura BIOFLUX, Cluj-Napoca.

LANDAU, M., 1992 – Introduction to Aquaculture. John Wibcy and sons INC. Toronto, (440p).

LUSTUN, L. și colab., 1976 – Dicționar piscicol. Edit. Ceres, București, .

MANEA, Gh., 1985 – Aclimatizarea de noi pești și alte organisme acvatice. Editura Ceres, București.

MATEI, D., 1990 – Rolul și importanța apei și solului în piscicultură; metoda și aparatura necesară la nivelul intreprinderilor piscicole. Piscicult. Moldovei, vol.I, Lucr. S.C.P.P. Iași. (pg. 129-155).

NICOLAU Aurelia și colab., 1973 – Reproducerea artificială și dezvoltarea la pești. Edit. Acad. R.S.R., București.

PASARIN, B; STAN, TR; MIRON, L., 1994 – Implicațiile poluării asupra însușirilor organoleptice, fizico-chimice și microbiologice ale cărnii speciilor din zona de acumulare Izvorul Muntelui-Bicaz și aval de localitatea Stejarul, Neamț, Simpozionul științific național, UȘAMV Iași.

PASARIN, B.;STAN, TR., 2000 – Cercetări referitoare la ihtiofauna râului Suceava, amonte și aval de orașul Suceava, Simpozionul științific național, UȘAMV Iași.

PASARIN, B.; STAN, TR., 2001 – Studiu asupra ihtiofaunei din zona de confluență a râurilor Moldova și Siret, Simpozionul științific național, USAMV Iași.

PASARIN, B.;STAN, TR., 2003 – Acvacultură, Indrumător practic, Editura Karro, Iași, 350 pagini

PASARIN, B., 2007 – Salmonicultură, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași, 250 pagini

REBREANU, L., STAN, TR., BUD, I., 1991 – Tehnologia producției piscicole. Curs unic, lito, I.A. Timișoara.

STAN, Tr., PASARIN, B., 1996 – Acvacultura. Curs, lito, U.A.M.V. Iași.

TEODORESCU, S., 1981 – Cartea tânărului pescar sportiv. Editura Sport-Turism, Galați.

***1975-Legea nr.12/1974 privind piscicultura și pescuitul. Cons. de Stat, Bulet. Of., București.

***2001-Legea nr. 192/19 aprilie 2001 privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura, Monitorul oficial, nr. 200, România.

*** https://biblioteca.regielive.ro – Inginerie în acvacultură.

*** http://www.haki.hu/ – Ghid pentru o acvacultură sustenabilă.

*** http://www.madr.ro