Motto …………………………………………………………………………………… 4 Introducere …….……………………………………………………………………… 4 Scurt istoric al cercetărilor în zona Mogoșoaia… [304220]

CUPRINS

Motto …………………………………………………………………………………… 4

Introducere …….……………………………………………………………………… 4

Scurt istoric al cercetărilor în zona Mogoșoaia ………………………………………………… 6

Capitolul I: Elemente de geografie fizică …………………………………………………………. 7 1.1.Așezarea geografică și limitele localității …………………………………………………….. 7

Aspecte de ordin geologic și relieful ……………………………………………………………. 8

Clima ………………………………………………………………………………………………………. 9

Hidrografia …………………………………………………………………………………………….. 11

Vegetația, fauna și solurile ……………………………………………………………………….. 13

Capitolul II: Elemente de geografie umană …………………………………………………… 16

2.1. Istoricul populării localității ……………………………………………………………………. 16

2.2. Populația …………………………………………………………………………………………….. 21

2.3. Forma și structura așezării …………………………………………………………………….. 27

2.4. Economia ……………………………………………………………………………………………. 29

2.4.1. Agricultura ……………………………………………………………………………………….. 29

2.4.2. Activități industriale …………………………………………………………………………… 31

2.4.3. Comerțul …………………………………………………………………………………………… 33

2.4.4. Transporturile …………………………………………………………………………………… 33

2.4.5. Potențialul turistic ……………………………………………………………………………… 34

2.5. Mediul natural …………………………………………………………………………………….. 37

Capitolul III: Aplicații metodologice …………………………………………………………. 39

[anonimizat] ………………………………… 39

Valorificarea studiului efectuat……………………………………………………………….. 39

Programa curriculumului opțional………………………………………………………. 40

Planificarea calendaristică a opționalului……………………………………………. 45

Proiectarea unităților de învățare………………………………………………………. 47

Proiecte de lecții …………………………………………………………………………….. 52

Aplicații practice în orizontul local …………………………………………………… 61

Exemple de aplicații practice …………………………………………………….. 61

Fișe de lucru și de evaluare ………………………………………………………. 67

3.2.6. Evaluarea: proiectul și porofoliul …………………………………………………………. 74

3.2.7. Activități didactice extrașcolare: drumeția, vizita, excursia ……………………… 75

Concluzii………………………………………………………………………………………………………… 78 Anexe ………………………………………………………………………………………………………….. 79

Bibliografie ………………………………………………………………………………………………… 86

Webografia ………………………………………………………………………………………………… 88

MOTTO

„Mogoșoaia este un colț întreg de țară, un peisagiu ieșit dintr-o evocare. Mogoșoaia nu e decât expresia liberă a unei concepții a demnității făcută din reculegere și seninătate. […] Mogoșoaia nu este numai înfățișarea unui trecut, dar tot atât și expresia unui prezent viu, mărturia unei deveniri. […] Mogoșoaia este, mai mult decât orice altceva, o stare de spirit. (Narcis Dorin Ion, Mogoșoaia – trei secole de istorie)

INTRODUCERE

Acest studiu geografic își propune să prezinte aspecte de ordin geografic și istoric privind Comuna Mogoșoaia, Județul Ilfov. Localitatea, situată la aproximativ 11km de București are un bogat trecut istoric, fiind atestată documentar în timpul lui Mihai Viteazu (1598). A devenit reședință domnească în timpul lui Constantin Brâncoveanu, iar evoluția localității este continuu asociată cu imaginea fostului domnitor.

În elaborarea acestei lucrări am folosit lucrări de psihologia copilului și pedagogie generală, numeroase lucrări geografice, manuale și lecturi literare care redau într-o lumină artistică înfățișarea reliefului.

Pentru realizarea lucrării am utilizat datele cuprinse în hărțile topografice ale zonei, dar și datele cuprinse în literatura de specialitate ce se referă la geologia, relieful, clima, hidrografia, vegetația, fauna și solurile Câmpiei Române, precum și date statistice obținute de la primăria localității și de pe site-ul Administrației Naționale de Meteorologie, Stația Băneasa.

Am beneficiat de sprijinul acordat de domnul conf. univ. dr. Ene Marian pe toată perioada redactării lucrării.

În etapa pregătitoare am studiat planul de cercetare, materialul documentar referitor la arealul Județului Ilfov și în special al comunei Mogoșoaia, am făcut fotografii, am întocmit schițe am luat notițe si am studiat documente statistice. În această etapă am folosit metoda observației directe în teren, analiza simplă, cauzală, statistică, comparația și metoda sintezei.

În timpul ultimei etape, cea de redactare, pe baza informației, a prelucrării materialului bibliografic și a informațiilor culese de pe teren am redactat lucrarea prin analiza fiecărei componente în parte.

În redactarea lucrării mi-au fost de mare folos materialele bibliografice existente în Biblioteca Facultății de Geografie a Universității din București, lucrarea fiind rezultatul studiului acestor materiale corelat cu informațiile și observațiile culese de pe teren.

Observațiile de pe teren mi-au stimulat dorința de a împărtăși elevilor mei rezultatele lucrării, de a le transmite plăcerea de a descoperi frumuseți ale naturii din mediul local, în mod organizat, cum ar fi orele de aplicații practice pe care le-am exemplificat în partea metodică a lucrării. Lucrarea se bazează pe un studiu documentat din punct de vedere psihopedagogic.

Cunoașterea orizontului local contribuie la formarea unei atitudini pozitive față de mediul înconjurător, la conștientizarea efectelor activității antropice asupra mediului, la sensibilizarea elevilor cu privire la păstrarea curățeniei în comunitate și totodată aduce în atenția acestora frumusețile naturale și antropice ale localității. Elevii vor avea posibilitatea să se manifeste liber, să participe conștient la propria educație, să aibă emoția de a descoperi ei înșiși fenomene geografice, de a le măsura, de a le reprezenta grafic având responsabilități în cadrul grupului din care fac parte.

Rolul profesorului este acela de a structura eficient aceste aplicații, de a doza momentele și conținutul optim, de a îndruma elevii, de a-i stimula sa descopere singuri, marindu-le astfel satisfacția învățării și de a corecta eventualele erori.

În cadrul acestui opțional se studiază fenomenele naturale și sociale în continuă dezvoltare și transformare, în contextul din care fac parte. Astfel, elevii pot face legătură între fenomenele studiate precum și interdependența dintre aceste fenomene. Exemplu: într-o aplicație practică realizată în localitate, am observat valea râului Colentina, lacul Mogoșoaia, le-am atras atenția asupra eroziunii apei asupra malurilor, observând în același timp și vegetația specifică.

Geografia nu este numai o știință informativă care are ca scop acumularea de cunoștințe, ea poate educa în spiritul dragostei față de patrie, poate forma deprinderi practice privind aprecierea fenomenelor meteorologice și hidrologice, și, în același timp are un rol „formativ" creând emoții și sentimente care au puternice influențe în personalitatea elevilor.

SCURT ISTORIC AL CERCETĂRILOR ÎN ZONA MOGOȘOAIA

Referitor la zona localității Mogoșoaia s-au scris de-a lungul timpului informații cu caracter general în lucrări care se referă la Campia Română.

Despre Comuna Mogoșoaia au scris o monografie literară în 2002 domnii Nicu Racoceanu și Matei Ioachim. Această lucrare pune accent mai ales pe evoluția istorică a localității și a destinului Palatului Brâncovenesc. Sunt descrise activitățile economice și cutural – artistice din perioada comunistă.

Lucrările de istorie care prezintă Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia sau fapte de istorie petrecute pe aceste meleaguri sunt: „Mogoșoaia. Trei secole de istorie”, Narcis D. I., (2002), „București în date și întâmplări”, Olteanu D., (2002), precum și lucrările apărute la Editura Centrul Cultural Palatele Brâncovenești în 2008 și 2014 :  „Palatul Mogoșoaia – ghidul copiilor”, Adriana Scripcariu și „Moștenirea Brâncovenească” volum apărut sub îngrijirea Doinei E. Mândru.

CAPITOLUL I

ELEMENTE DE GEOGRAFIE FIZICĂ

1.1. Așezarea geografică și limitele localității

Comuna Mogoșoaia este situată în Sudul României între paralela de 44°52' lat. N și meridianul de 25ș99' long. E. Teritoriul comunei face parte din marea unitate a Câmpiei Române, fiind situat în partea de SV Câmpiei Vlăsiei și anume în Câmpul Otopeni la limita cu Câmpia Ilfovului. Este situată în județul Ilfov la aproximativ 11Km de Municipiul București. Teritoriul este străbătut de râul Colentina, deci din punct de vedere al apartenenței la un bazin hidrografic, Mogoșoaia aparține bazinului Argeș.

Comuna Mogoșoaia este unitate teritorial – administrativă în componența județului Ilfov, situată în partea de NV a Municipiului București, având o poziție favorabilă, fiind limitrofă capitalei, la numai 300 m de hotarul cu aceasta, reședința județului fiind orașul Buftea.

Teritoriul comunei se învecinează la E cu Municipiul București și orașul Otopeni, la N cu comuna Corbeanca, la S cu orașul Chitila și la V cu orașul Buftea.

Harta județului Ilfov http://cadastru.info/wp-content/uploads/2013/09/harta-ilfov.jpg

Harta satelit https://www.google.ro/maps/place/Mogo%C8%99oaia/@44.5289709,25.9815393,4429m/data=!3m2!1e3!4b1!4m5!3m4!1s0x40b204ef50295217:0x62c0d459ac3caebd!8m2!3d44.528596!4d25.9989277

1.2. Aspecte de ordin geologic și relieful

Altitudinea variază între 100 – 110 m in partea S și 80 – 90 m în N. Este un teritoriu de câmpie neted, puțin fragmentat de văi, singura mai importantă fiind Valea Colentinei. Ca structură geologică se găsesc pietrișuri și nisipuri de Colentina groase de 5 – 16 m. Grosimea mică a loessul-ui de 6 – 10 m a dus la formarea unui număr redus de crovuri. Valea Colentinei pe al cărei mal stâng se află comuna Mogoșoaia, este o vale tipic de câmpie cu o cădere în profil longitudinal foarte mică (0,8m/Km), ce a determinat o meandrare puternică a cursului, fără terase, având numai nivelul de luncă 3, iar terasa 4 a Dâmboviței traversează Colentina la Sud de Mogoșoaia.

1.3. Clima

Din punct de vedere al climatului, teritoriul comunei Mogoșoaia păstrează caracteristicile generale ale climatului Câmpiei Române. Prin poziția pe care o are în mijlocul Câmpiei Române, elemente climatice specifice părții de Est și părții de Vest se interferează, rezultând un climat de tranziție.

Cea mai apropiată stație meteorologică este București – Băneasa, iar elementele climatice pot fi apreciate după datele acestei stații.

Temperatura medie anuală este de 10,5˚C, temperaturile medii cele mai scăzute din ianuarie coboară până la -3,3˚C, iar cele mai ridicate din iulie urcă până la 23,5˚C.

Evoluția temperaturii aerului (T˚C) în perioada 2011 – 2015

Tabel 1. Evoluția temperaturii

Graf. 1. Evoluția temperaturii

Temperatura maximă absolută inregistrată la București – Băneasa a atins 42,8˚C, iar minima absolută a coborât sub -32 ˚C.

Precipitațiile medii anuale sunt de 560 mm/m2, excedentul pluvial în luna iunie este de 92 mm/m2, iar deficitul pluvial în luna februarie este de 27mm/m2.

Evoluția precipitațiilor medii anuale (mm/m²) în perioada 2011 – 2015

Tabel 2. Evoluția precipitațiilor

Graf. 2. Evoluția precipitațiilor

Valea Colentinei, Lacul Mogoșoaia și pădurile de pe teritoriul comunei determină prin evaporație și evapo-transpirație o ușoară moderare a valorilor termice în timpul verii în comparație cu orașul București și în plus se simte adierea curenților de aer din lungul văii râului Colentina. În anotimpurile de tranziție datorită acelorași factori, ceața este mai frecventă și mai deasă.

Cel mai timpuriu îngheț înregistrat la stația București – Băneasa a fost la data de 21 septembrie, iar cel mai târziu la 20 mai.

Vânturile dominante pentru acest sector al Câmpiei Române sunt în primul rând cele de NE și E (NE = 21,6%, E = 19,7%), urmate de cele din SV și V (SV = 16,8%, V= 13,8%). Vitezele medii anuale pentru direcțiile menționate variază între 2 și 4,5m/s.

Viteza medie pe 8 direcții – București – Băneasa în perioada 2010 – 2016

Tabel 3. Viteza vântului

1.4. Hidrografia

Râul Colentina, afluent al Argeșului își are obârșia în Câmpia Târgoviștei, la vest de localitatea Cornățelu, în pădurea Crânguleț la altitudinea de circa 172 m. După 80 km se varsă în Dâmbovița la altitudinea de 49 m. Are un debit redus, scurgerea medie lunară cea mai mare fiind de 2,44 m3/s, iar cea mai mică de 0,12 m3/s.

Acest râu scaldă hotarul de SV, S, SE al comunei formând Lacul Mogoșoaia. În zona Mogoșoaia, Colentina are următoarele caracteristici morfologice:

o albie minoră care are o pantă redusă ce ajunge rar la 0,80 m/km ducând la meandrarea râului și despletirea lui în „salbe” având aspect caracteristic de „mostiște”;

ostoavele și reniile au existat din cele mai vechi timpuri și până la dragarea râului în zona Gogâlnic (ostrov întins cu crâng de arini și sălcii în care era o colonie de stârci), ostroavele mici din zona La Movilă, unde azi există o mică insulă;

dezvoltarea asimetrică a versanților, cel din dreapta este abrupt, iar cel stâng este în pantă pierdută;

zona de câmpie din dreptul comunei Mogoșoaia se ridică în general cu aproximativ 10 m deasupra văii.

Râul Colentina intră pe teritoriul comunei Mogoșoaia, trecând pe sub podul de fier al căii ferate unde are o lățime de 5 m. Pe malul stâng în zona zisă Motoc printr-un proces intens de colmatare o suprafață de 5-6 ha s-a transformat treptat în teren arabil. În aval de podul de fier după 20 m râul se lărgește ca o pâlnie formând Lacul Mogoșoaia. Colentina curge lin până la Cotul Idarului unde întălnește un ostrov și se desparte în două și iar se reunește în fața palatului, curgând pănă la stăvilar. Aici călătoria râului pe teritoriul comunei se termină, în dreptul Pădurii Mogoșoaia, unde la aproximativ 10 m formează Lacul Chitila.

Variația debitului mediu în perioada 2011 – 2015

Râul Colentina

Tabel 4. Variația debitului râului Colentina

Graf. 3. Variația debitului râului Colentina

Lacul Mogoșoaia este un lac de origine antropică, amenajat pe râul Colentina la 15 km în amonte de București, contribuind la creșterea valorii peisagistice a domeniului turistic, pe malul stîng fiind amplasat Palatul Mogoșoaia. Are o suprafață de 103 ha, din care 40 ha asanate și un volum de apă 2,5mil.m3.

Foto 1. Lacul Mogoșoaia

Vegetația, fauna și solurile

Din punct de vedere biogeografic, teritoriul comunei Mogoșoaia face parte din zona silvostepei, mai precis subzona pădurilor de stejari submezofili – termofili care se întrepătrund pe alocuri cu stejari subxerotermofili (Quercus pedunculiflora) și pâlcuri de gârniță (Quercus frainetto), cer (Quercus cerris) printre care primăvara cresc flori abundente: brândușe galbene și brebenei. Pe raza localității sunt localizate mai multe pâlcuri de pădure: Pădurea Mogoșoaia, până în apropierea Orașului Chitila, Pădurea ,,Cartier” în Sud, Pădurea Bogdan în Nord – Est și Pădurea Motoc la ieșirea din localitate spre Buftea. Sub influența intensei activități antropice s-a răspândit vegetația ruderală: urzica, urzica moartă, mohorul. Pe malurile Colentinei se dezvoltă o vegetație mezohigrofilă și higrofilă formată din zăvoaie de plop, salcie, și arini, izmă, stuf, papură și rogoz. Pe Lacul Mogoșoaia plutesc lintiță, broscăriță, nuferi, iar submers crește brădișul. Pădurea Mogoșoaia, rest al Codrilor Vlăsiei este o rezervație forestieră cu o suprafață de aproximativ 20 ha. Dintre copacii care cresc aici reprezentativi sunt: stejari, paltini, arini, ulmi, mesteceni și pini.

Foto 2. Vegetație spontană și pâlcuri de copaci

Foto 3. Aspect din pădure

Fauna cuprinde elemente caracteristice Câmpiei Vlăsiei. Dintre mamifere întâlnim: veverița, iepurele, vulpea, hârciogul, dihorul, cârtița, popândăul, cățelul pământului, șoarecele de câmp, șobolanul de apă, iar păsările sunt reprezentate de gaiță, sturz cântător, ciocârlie de pădure, mierlă, fazan, pițigoi, privighetori și silvii. În apropierea lacului trăiesc cristeiul și sitarii. Reptilele sunt reprezentate prin specii comune și altor zone similare: șopârla de câmp, gușterul, șarpele orb, șerpi de apă și șarpele de casă, iar printre batracieni întâlnim: Rana dalmatina și Bufo viridis. În Lacul Mogoșoaia trăiesc mai multe specii de pești, cum ar fi: carasul, tenul, șalăul mic, crapul românesc, bibanul și unele specii mai puțin întâlnite: știuca și linul.

Solurile din zona comunei Mogoșoaia sunt de tipul brun–roșcat de pădure format pe depozite de loess și de tipul cernoziom brun–ciocolatiu. În lăsăturile de tip crov solurile au cunoscut un proces de podzolire datorită excesului de umiditate și sunt ușor de determinat după culoarea lor cenușie.

Foto 4. Profil de sol

CAPITOLUL II

ELEMENTE DE GEOGRAFIE UMANĂ

Istoricul populării localității

Cercetările arheologice efectuate pe malul sudic al Lacului Mogoșoaia au pus în evidență o așezare geto – dacică, iar în apropierea Comunei Mogoșoaia (zona de hotar dintre Buftea și Mogoșoaia în locul numit „La Gutui”) și Ferma nr. 2 (la hotarul cu Chitila) s-au descoperit urme de locuire din vremuri străvechi, din evul mediu timpuriu. În aceste situri s-au descoperit resturi de material ceramic, prelucrat cu mâna, cu roata olarului, local sau provenit din schimburile făcute cu populația romană, figurine rudimentare cu motive zoomorfe și antropomorfe.

Începuturile acestei așezări nu se cunosc precis, dar ele pot fi situate aproximativ în secolul al XV-lea, în vremurile când pe aceste locuri se întindea renumitul Codru al Vlăsiei. Numele acestei localități provine de la boierul Mogoș care deținea mari suprafețe de teren în zonă. Teritoriul satului a făcut parte din moșia domnitorului Constantin Brâncoveanu din 1681. Acesta a construit Palatul de la Mogoșoaia între 1698 și 1702. Brâncoveanu a adus grădinari din Italia pentru a amenajat grădinile din curtea palatului. La intrarea în palat Constantin Brâncoveanu și doamna Marica au construit o biserică. Biserica Palatului ,,Sfântul Gheorghe din Pajiște este sfințită la 20 septembrie 1688.

Foto 5. Palatul Brâncovenesc Mogoșoaia

Foto 6. Biserica Sf. Gheorghe din Pajiște

După Unirea din 1859, domnitorul Al.I. Cuza stabilește capitala noii Românii la București, și își alege ca reședință principală palatul Brâncoveanu de la Mogoșoaia.

Din 1850 vechiul palat brâncovenesc intră în posesia familiei Bibescu. În curtea palatului principele Nicolae Bibescu construiește după planurile unui arhitect francez Vila Elchingen. Între 1860 – 1880 palatul este renovat și sunt amenajate grădinile din Parcul Palatului cu ajutorul unui horticultor și a unui peisagist de la Versailles. Tot din Franța au fost aduse și serele cu plante exotice care s-au amenajat în curtea palatului. În 1864 parcul a fost înconjurat de un zid de cărămidă și a fost construită o capelă pentru mormintele familiei. Parcul cuprinde mai multe zone amenajate diferit: aleea de intrare cu castani până la turnul palatului, o grădină italiană cu trandafiri numită rozariu, micul parc dintre logie și lac, cu spect geometric și parcul mare din partea stângă a Palatului.

Foto 7. Vila Elchingen

Foto 8. Micul parc dintre loggie și lac

Foto 9. Capela Fam. Bibescu

Foto 10. Serele din curtea palatului

Foto 11. Cuhnia

Foto 12. Aleea de intrare

În timpul Primului Război Mondial curtea palatului a fost bombardată de aviația germană. În 1945 Ansamblul Brâncovenesc de la Mogoșoaia devine monument istoric, iar din 1957 Muzeu de Artă Brâncovenească. Din 1977 când la cutremurul din martie Turnul Porții s-a dărâmat, muzeul și-a închis porțile până în 1990 când la Mogoșoaia a funcționat un centru de creație artistică.

În 2001 începe restaurarea vechii curți domnești, fiecare încăpere fiind decorată cu piese de patrimoniu. Există astfel: sala turco-persană, sala italiană, sala franțuzească, sala fanariotă, sala transilvană, sala cancelariei și a Sfatului Domnesc, sala scoarțelor (împodobită cu covoare oltenești și războaie de țesut verticale), sala ortodoxă (cuprinde obiecte bisericești și o gravură cu Muntele Athos). În pivnița palatului este amenajată o expoziție de icoane și fragmente de frescă de la Mănastirea Văcărești, iar în cuhnie se organizează expoziții de artă contemporană. Cele două case aflate pe aleea de intrare în care au locuit paznicii palatului în timpul lui George Bibescu și a soției sale Martha Bibescu au devenit astăzi sală de expoziție și bibliotecă. Denumită Martha Bibescu biblioteca cuprinde cărți despre Mogoșoaia și alte cărți de istorie și artă.

Foto 13. Biblioteca Martha Bibescu

Populația

Mogoșoaia a făcut parte din comuna Bucoveni, plasa Snagov, Județul Ilfov, iar în 1925 comuna Bucoveni era reședința plășii Buftea. În 1908 avea 647 locuitori. Numărul de locuitori ai așezării crește treptat, dar într-un ritm lent. În 1950 satul Mogoșoaia este inclus în Raionul Grivița Roșie al orașului republican București, iar din 1968 devine comună suburbană de sine stătătoare a Municipiului București. Din 1981 teritoriul din jurul Bucureștiului este inclus în Sectorul Agricol Ilfov care în 1998 devine Județul Ilfov.

Comuna aflată în apropierea Bucureștiului se caracterizează printr-o creștere numerică a populației de la an la an, infrastructură dezvoltată și dotări edilitare importante.

Foto 14. Primăria comunei Mogoșoaia

În anul 1884 începe construcția școlii din Mogoșoaia, care a avut primii elevi în 1889. Localul școlii era compus din două încăperi destinate predării și o locuință pentru învățător. În 1973 s-a construit actualul local al școlii din Mogoșoaia.

Localitatea beneficiază de un birou de poliție modern, un oficiu poștal renovat și dotat corespunzător și de un dispensar în care funcționează cabinetele medicilor de familie. Comuna dispune și de patru farmacii umane precum și de un cabinet și o farmacie veterinară. In Mogoșoaia a fost construit în 2006 Centrul Național de Fotbal, care dispune de cazare, baza sportivă, teren de fotbal și cantonament.

Foto 15. Școala Gimnazială Nr. 1 Mogoșoaia

Foto 16. Oficiul Poștal Mogoșoaia

Foto 17. Centrul de fotbal al Federației Române de Fotbal

La recensământul din 2002 în Mogoșoaia au fost recenzați 5232 locuitori cu domiciliul stabil în localitate.

Graf 4. Structura populației pe sexe – 2002

Graf. 5. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe – 2002

Graf. 6. Structura populației după naționalitate – 2002

Graf. 7. Structura confesională – 2002

La recensământul din 2011 în Mogoșoaia au fost recenzați 7626 locuitori cu domiciliul stabil în localitate.

Ponderea populației de naționalitate română este de peste 80% în 35 dintre județe printre care și Ilfov. În Mogoșoaia populația de naționalitate română reprezintă 86,93% .

Din punct de vedere al religiei, populația localității Mogoșoaia este majoritar ortodoxă. Un procent destul de mare dintre locuitori nu și-au declarat naționalitatea respectiv religia. Astfel pentru 798 locuitori naționalitatea este informație nedisponibilă, iar pentru 811 locuitori religia este informație nedisponibilă.

Graf 8. Structura populației pe sexe – 2011

Graf 9. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe – 2011

Graf. 10. Structura populației după naționalitate – 2011

Graf. 11. Structura confesională – 2011

Graf. 12. Piramida vârstelor – 2011

Analizând diagrama „Piramida vârstelor” realizată pe baza datelor recensământului din 2011 se poate observa că grupa de vârstă 0 -14 ani este bine reprezentată la nivelul comunei. Categoria 0 – 14 ani cuprinde 1486 copii, din care 781 sunt băieți și 705 fete, iar categoria celor peste 65 de ani cuprinde 941 persoane, din care 373 bărbați și 568 femei.

La Recensământul din anul 2011 la nivelul Județului Ilfov au fost recenzați 388 738 locuitori cu domiciliul stabil în județ. Populația județului fiind în creștere față de anul 2002 când s-au înregistrat 300 123 locuitori. Acest lucru se datorează mai ales sporului migratoriu pozitiv înregistrat la nivelul județului datorită atracției exercitate de apropierea capitalei, dar și de locurile de muncă existente în județ.

Densitatea populației în Județul Ilfov este de 245,57 loc/Km2. iar în comuna Mogoșoaia este de 293,27 loc/ km2, valoare ușor mai mare dar foarte apropiată de media județului.

Graf.13 Evoluția numărului de locuitori – județul Ilfov

Forma și structura așezării

Forma satului Mogoșoaia este poligonală regulată, cu desfășurare de-a lungul Șoselei București – Târgoviște pe aproximativ 3,5 Km. Acest tip de sat este caracteristic localităților din zonele de câmpie. Textura regulată cu străzi paralele cu șoseaua principală ce se întretaie ca o rețea este caracteristică pentru întreaga localitate. Gradul de concentrare și dispunerea clădirilor în vatră este de tip adunat.

https://www.google.ro/maps/place/Mogo%C8%99oaia/@44.5289709,25.9815393,14z/data=!3m1!4b1!4m5!3m4!1s0x40b204ef50295217:0x62c0d459ac3caebd!8m2!3d44.528596!4d25.9989277

Economia

2.4.1. Agricultura

În perioada comunistă pe terenurile arabile ale comunei se cultivau cereale (orz și ovăz), legume, pomi fructiferi și flori, iar la ferma zootehnică se creșteau porcine și

bovine. CAP Mogoșoaia s-a desființat în 1991 și a luat ființă SC Saimprod SA care până în 1996 a avut ca activitatea prestarea de servicii în agricultură pe terenurile proprietarilor, zootehnie și un sector de mică industrie. Îndeletnicire tradițională a

localnicilor a fost cultivarea florilor, în special levănțică, dar și pansele, violete, zambile. Mogoșoaia a fost o importantă furnizoare de flori pentru piețele bucureștene.

Foto . 18. Fosta fermă zootehnică

După 1996 multe din terenurile agricole au început să fie vândute către investitori care au construit unități industriale. Ca urmare a politicii de amenajare și sistematizare a teritoriului localității, o parte din terenuri au trecut din extravilan în intravilan. S-au construit și încă se mai construiesc locuințe particulare care alcătuiesc adevărate cartiere de vile moderne. Aceasta arată dinamica transformărilor prin care trece localitatea.

În prezent în localitate există foarte multe sere care aprovizionează marile magazine cu flori în ghivece. Pe teritoriul comunei există mai multe spații amenajate

Foto 19: http://www.jurnaluldeilfov.ro/stire/7680/noi-domenii-de-activitate-pentru-zilieri-n-agricultur.html

unde se vând flori și răsaduri de flori, meseria de florar fiind specifică multor localnici.

Structura ocupațională a localității conform recensământului din 2011, comparativ cu anul 2002, arată o scădere a ponderii celor care lucrează în agricultură în același timp cu creșterea celor care lucrează în servicii, mai ales în comerț și turism.

Graf. 14. Structura ocupațională – 2002

Graf. 15. Structura ocupațională – 2011

Activitățile industriale

Pe teritoriul localității își desfășoară activitatea mai multe societăți comerciale. Dintre firmele cu sediul în Mogoșoaia reprezentative sunt: SC Logistic Contractor SRL, SC Mediplus Exim SRL, SC IPSO SRL, SC Rompetrol Downstrem SRL, SC Lukoil Rom SRL, SC Sensiblu SRL, SC A&D Pharma Holding SRL, SC Cris Tim SRL, Kollas Papadopoulos România SRL.

Zona industrială este în continuă dezvoltare, în principal pe partea de logistică. Activitățile de depozitare, distibuție, administrare și construcții s-au dezvoltat într-un ritm rapid. Kollas Papadopoulos România SRL este un important importator și distribuitor de materii prime pentru industria alimentară, iar SC IPSO SRL este liderul pieței de mașini și utilaje agricole din România. SC Rompetrol Downstre SRL deline pe teritoriul acestei commune și instalații de depozitare a benzinei.

Foarte mulți dintre localnici lucrează în unități industriale aflate pe teritoriul orașelor învecinate București, Chitila sau Buftea, dar și din aceste orașe există multe persoane care se îndreaptă către unitățile comerciale din Mogoșoaia.

Foto. 20. Benzinărie de pe teritoriul comunei

Foto. 21. Firma IPSO

Comerțul

Comerțul este bine reprezentat pe teritoriul comunei. Aici existând numeroși agenți economici. În cadrul sectorului terțiar, majoritatea cifrei de afaceri generată în acest sector provine din comerț (97%). În cadrul activităților comerciale, predominant este comerțul (atât cu ridicata cât și cu amănutul) cu produse farmaceutice și flori în ghivece.

Transporturile

Comuna este traversată de șoseaua națională DN1A, care leagă Bucureștiul de Ploiești prin Buftea, șosea care la limita de sud-est a comunei, cu municipiul București, se intersectează cu șoseaua de centură a acestui oraș. Prin comună trece și calea ferată București–Urziceni, pe care se află stația Mogoșoaia. Gara Mogoșoaia se află într-o margine a localității și de aceea este puțin folosită de localnici. Prin vestul comunei trece și calea ferată București-Ploiești, pe care este situat punctul de oprire Buciumeni, stație care nu mai este folosită din 2005.

Foto 22. Gara Mogoșoaia:

https://incainromania.wordpress.com/tag/gara-mogosoaia/

Potențialul turistic

,,Mogoșoaia este cunoscută în special pentru Palatul Brâncovenesc. Monument istoric și arhitectonic de prim rang al României.”

(Rezid Grup, Despre Mogosoaia)

„Aici, la Mogoșoaia, fiecare piatră ar putea povesti. Doar zidurile bătrâne știu câte au văzut: minunății și grozăvii, bune și rele. Oameni și întâmplări, sunt țesute toate ca într-un covor uriaș care îmbracă frumoasa pajiște de pe marginea lacului. Este un loc în care istoria cea adevărată se poate privi, se poate chiar atinge.”

(Adriana Scripcariu, 2014)

Complexul Palatului Brâncovenesc de la Mogoșoaia cuprinde:

1. PALATUL MOGOȘOAIA, terminat in anul 1702 si dăruit de Constantin Brâncoveanu fiului său Ștefan, a fost restaurat integral de Martha și George Valentin Bibescu în anii 1912-1927.

2. CASA DE OASPȚI, ridicată de Nicolae Bibescu în 1870 a fost refăcută în anii 1922-1930.

3. BISERICA SFÂNTUL GHEORGHE construită în anul 1688, a fost împodobită cu fresce în 1705.

4. TURNUL PORȚII, înălțat în 1702, a fost restaurat în anii 1930 și 1980.

5. CUHNIA a fost construită în anii 1681-1702

6. GHEȚĂRIA a fost restaurată în anul 1960.

7. SERELE, comandate de Nicolae Bibescu la Paris în anul 1890, au fost refăcute în 2002.

8. CAVOUL FAMILIEI BIBESCU, construit de Nicolae Bibescu în anul 1870, a fost restaurat în 1997.

http://www.traseeromania.ro/wp-content/uploads/2010/07/Palatul-Mogosoaia-harta-Ansamblului-Istoric-Brancovenesc.jpg

Alte obiective turistice de pe teritoriul comunei sunt:

.- Parcul Mogoșoaia unde se organizează Festivalul Kulturestock Mogoșoaia (festival de teatru, muzică și film care a început în vara anului 2013), plimbări cu bicicleta, se desfășoară numeroase picnicuri pe gazon și plimbări cu trenulețul.

Foto 23. Parcul Mogoșoaia

Foto 24. Parcul Mogoșoaia

Lacul Mogoșoaia unde se organizează periodic competiții sportive, dar și plimbări cu barca.

Foto 25. Lacul Mogoșoaia

Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial

Ambasada Moșului – în luna decembrie, Moș Crăciun și elfii săi își stabilesc ambasada în parcul Mogoșoaia

Târgușorul Brâncovenilor, un parc cu atracții pentru toți

Restaurantul Hanul Boierilor

Academia Ecvestră, complex de echitație care oferă servicii specializate de echitație și turism rural.

Centrul Național de Fotbal, împreună cu hotelul și stadionul Federației Române de Fotbal.

Autocross Arena Mogoșoaia, unde se învață sau se perfecționează tehnicile de condus sportive.

Mediul natural

În data de  05.10.2015 a fost afișat la avizierul Primăriei și publicat pe site-ul Primăriei rezultatul consultării publicului asupra propunerilor P.U.G. și R.L.U.

Printre obiectivele prevăzute în P.U.G.-ul Comunei Mogoșoaia se numără:

reîmpărțirea teritoriului administrativ în zone funcționale după folosința principală și natura activităților dominante;

măsuri de  protecție și protejare a mediului  înconjurător;

punerea în valoare și protejarea siturilor arheologice și a monumentelor istorice;

reabilitarea, modernizarea și extinderea infrastructurii utilităților urbane, a căilor de comunicație și a serviciilor publice.

Pe teritoriul comunei se execută lucrări de modernizare a căii ferate și de lărgire a șoselei, acest lucru ducând la poluarea fonică și a aerului. Mogoșoaia se află și într-o zonă vulnerabilă la poluarea cu nitrați din activitățile agricole. Protejarea mediului natural este însă o preocupare constantă a autorităților locale.

CAPITOLUL III

APLICAȚII METODOLOGICE

Valențe formativ – educative ale conținutului lucrării

,,Specificul cunoașterii geografice îl reprezintă identificarea interacțiunilor dintre componentele realității obiective observate (elemente, fenomene, procese), forma de concretizare a acestor interacțiuni (în sisteme și structuri), de la ansamblul planetar (Terra ca întreg) până la orizontul local.”

(O. Mândruț, 2014)

Geografia are un rol foarte important în formarea culturii generale a elevilor, aduce o importantă contribuție la educația pentru mediul înconjurător și pentru dezvoltare durabilă, îi inițiază pe elevi în înțelegerea geografică a lumii actuale, explică conexiunile dintre mediu și activitățile economico-sociale. Este necesar ca elevii să învețe să utilizeze în mod echilibrat mediul, să-1 protejeze in ideea prevenirii dezechilibrelor care pot să apară în cadrul acestuia.

Valorificarea studiului efectuat

Am realizat această lucrare în scopul folosirii ca suport metodic în desfășurarea orelor opționalului de geografie și istorie locală proiectat pentru clasa a VI-a. Cunoașterea orizontului local constituie o preocupare permanentă pentru învățare în vederea realizării scopului instructiv-educativ în rândul elevilor: instructiv pentru că elevii își însușesc numeroase cunoștințe geografice și istorice și educativ pentru că elevii se atașează de ținutul natal în care trăiesc. Prin parcurgerea acestui opțional elevii dobândesc competențe cu aplicabilitate practică necesare vieții de zi cu zi.

Această lucrare cuprinde programa de opțional, planificarea calendaristică a opționalului, proiecte de lecție, prezentarea unor metode de evaluare: proiectul și portofoliul, precum și o activitate didactică extrașcolară: vizita.

Opționalul de geografie și istorie locală, Mogoșoaia – trecut, prezent și viitor, este interdisciplinar și oferă posibilitatea acumulării de informații și cunoștințe complexe, despre localitatea natală, precum și abilități practice necesare integrării sociale.

Programa curriculumului opțional

ANUL ȘCOLAR: Profesor:

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 MOGOȘOAIA Specializarea: geografie – istorie

OPȚIONAL DE ISTORIE ȘI GEOGRAFIE LOCALĂ

MOGOȘOAIA – TRECUT, PREZENT ȘI VIITOR

Clasa: a VI a

Aria curriculară: Om și societate

Tipul de optional: optional la nivel de arie curriculară

Durata: 1 an (1 oră pe săptămână): 36ore

Locul desfășurării: cabinetul de geografie – istorie

Argument

Curriculum-ul opțional „Geografia și istoria orizontului local” se adresează elevilor din învățământul gimnazial de la clasa a VI-a, dornici să cunoască, alături de informațiile din programa oficială, cât mai multe date despre geografia și istoria locală și a orizontului apropiat. El își propune familiarizarea elevilor cu aspecte de geografie și istorie din orizontul apropiat, precum și dezvoltarea de capacități, deprinderi de a cerceta și întocmi referate, mini-lucrări științifice, toate cu scopul de a cunoaște cât mai bine spațiul din imediata apropiere.

Opționalul oferă posibilitatea de a explica și exemplifica relații din orizontul local, concepte de geografie fizică, regională, umană, economică și istorie locală urmărind integrarea sa în aria curriculară “Om și societate”. Concomitent cu activitatea din cabinetul de geografie are loc studierea mediului geografic din orizontul local apropiat. Cercetarea mediului înconjurător are o importanță deosebită pentru atragerea elevilor spre protecția mediului, pentru a-i face pe elevi să indrăgească geografia, ca obiect de învățământ și știință.

Programa cuprinde: competențe generale și specifice, valori și atitudini, cu exemple de activități de învățare, conținuturi, resurse materiale și procedurale, aplicații și modalități de evaluare, precum și o bibliografie orientativă. Activitatea didactică este bazată pe procedee, metode, tehnici și strategii activizante care conferă învățării valențe formative, evitând teoretizarea excesivă.

Combinând cercetarea științifică din cabinet cu cea practică pe teren, voi încerca redarea unei imagini obiective a ceea ce reprezintă astăzi Mogoșoaia din punct de vedere istoric, geografic și cultural – artistic. Elevii dobândesc capacitatea de a-și folosi cunoștintele în situații noi, de a stabili relații cauzale, însușindu-și un vocabular geografic legat de realitatea înconjurătoare. Ei devin participanți activi la propria formare și înțeleg rolul lor în cadrul comunității locale.

Avându-se în vedere entuziasmul elevilor la orele de geografie și istorie din clasa a V-a, precum și interesul cu care au participat la activitățile de geografie locală desfășurate în Școala altfel am propus o oră în care elevii să-și satisfacă curiozitatea. La această propunere elevii și părinții lor au răspuns cu entuziasm.

Competențe generale

1. Situarea corectă în spațiu și timp;

2. Perceperea și reprezentarea spațiului geografic local;

3. Observarea și descrierea elementelor din mediul geografic local;

4. Cunoașterea și utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografiei cu aplicabilitate în planul geografiei locale.

5. Formarea unui comportament constructiv pentru cunoașterea și protecția mediului;

Valori și atitudini

Competențele generale și specifice care se formează în urma parcurgerii acestui curs opțional, prin procesul educațional centrat pe geografie, au la bază și promovează următoarele valori și atitudini:

Atitudinea pozitivă față de educație, natură, cunoaștere, societate;

Curiozitate pentru explorarea naturii din imediata vecinătate;

Respectul pentru diversitatea naturală și umană cât și pentru trecutul și prezentul localității natale;

Conservarea și ocrotirea mediului de viață din orizontul local;

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

1. Poziționarea corectă a localității in cadrul județului și a țării

2. Poziționarea corectă a elementelor geografice pe reprezentări cartografice specifice

3. Descrierea elementelor, fenomenelor și proceselor observate direct

4. Utilizarea metodelor simple de investigație

5. Identificarea principalelor elemente naturale și socio- economice reprezentate pe un suport cartografic

6. Identificarea soluțiilor de protecție a mediului geografic din orizontul local și apropiat.

Conținuturile învățării

Introducere în studiul opționalului

Capitolul I: Cadrul natural

I.1. Așezarea geografică-factor determinant al locuirii timpurii

I.2. Județul Ilfov

I.3. Relieful din orizontul local și apropiat

I.4. Clima și microclimatele din zonă

I.5. Hidrografia din orizontul local și apropiat

I.6. Vegetația, fauna și solurile din zonă

Capitulul II: Considerații social – istorice:

II.1. Scurt istoric al așezărilor județului

II.2. Orașele și comunele județului

II.3. Toponimia locală

II.4. Amenajarea teritoriului; planul comunei

II.5. Palatul Brâncovenesc

Capitolul III: Dinamica populației:

III.1.Mișcarea naturală a populației: natalitatea, mortalitatea generală, bilanțul natural III.2. Densitatea populației în localitate și în localitățile apropiate

III.3. Mobilitatea teritorială a populației

Capitolul IV: Structura populației:

IV. 1. Structura populației pe sexe și grupe de vârstă

IV. 2. Structura etnică și confesională

IV. 3. Structura profesională a populației

Capitolul V: Ocupațiile locuitorilor :

V.1. Activități tradiționale

V. 2. Agricultura, căile de comunicație, comerțul

V. 3. Probleme actuale ale mediului înconjurător

V.4. Turismul

Aplicații și evaluare

Descrierea și redarea unei realități observate;

Aplicații în orizontul local;

Lucrul cu hărți și fișe de lucru;

Referate despre satul natal și împrejurimi;

Resurse materiale

Atlase geografice;

Planul localității, Harta județului Ilfov, schițe de hărți și grafice.

Întocmirea de fișe cu valoare de clasificare, piramida vârstelor, diagrame și histograme;

Fișe de lucru individuale;

Bibliografie

V. Cucu, (1974), Geografia Populației și Așezărilor Omenești, Editura Didactică și Pedagogică, București

V. Dragu, (2000), Geografie- Ghid metodologic, Editura Polirom, București

Dulamă Maria Eliza, (2010) Formarea competențelor prin studierea localității de domiciliu, Edit. Presa universitară clujeană.

G. Erdeli și Liliana Dumitrache, (2001), Geografia Populației, Editura Corint, București,

N. Ilinca, (1999), Geografie Umană –Populația și așezările omenești, Editura Corint, București

N. Ilinca, (2003), Geografia populației și așezărilor omenești, manual de studiu individual, Editura CD- Press, București

N. Ilinca, (2000), Didactica Geografiei, Editura Corint, București

***Geografia României vol. II și IV- Geografia Umană și Economică și Geografia regională a României, (1984), Editura Academiei

Planificarea calendaristică a opționalului

Proiectarea Unităților de Învățare

UÎ: Cadrul natural: 11 ore

UÎ: Considerații social- istorice: 8 ore

UÎ: Dinamica populației: 3 ore

UÎ: Structura populației: 4 ore

UÎ: Ocupația locuitorilor: 9 ore

PROIECTE DE LECȚII

Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială Nr.1 MOGOȘOAIA

Data:

Clasa: a VI-a

Profesor: MARIN CRISTINA

Aria curiculară: Om și societate

Disciplina: Mogoșoaia – istorie și geografie locală

Curriculum- nucleu: 1h/ săptămână

Unitatea de învățare: Considerații social – istorice

Titlul lecției: Palatul Brâncovenesc

Tipul lecției: mixtă

Timp: 50 minute

Loc de desfășurare: cabinetul de geografie – istorie

Condiții prealabile: elevii au parcurs în ora anterioară conținuturile referitoare la amenajarea teritoriului.

COMPETENȚE GENERALE

1. Situarea corectă în spațiu și timp;

3. Observarea și descrierea elementelor din mediul geografic local;

4. Cunoașterea și utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografiei cu aplicabilitate în planul geografiei locale.

COMPETENȚE SPECIFICE

3. Descrierea elementelor, fenomenelor și proceselor observate direct

4. Utilizarea metodelor simple de investigație

5. Identificarea principalelor elemente naturale și socio- economice reprezentate pe un suport cartografic

ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

A1 – Identificarea părților componente ale Ansamblului Brâncovenesc de la Mogoșoaia;

A2 – Prezentarea caracteristicilor principale ale Palatului;

A3 – Realizarea unor eseuri și desene

STRATEGII DIDACTICE – dirijată, cognitivă, euristică

METODE ȘI PROCEDEE – expunerea și explicația, conversația euristică, comparația, problematizarea, studiul de caz

MATERIALE DIDACTICE: prezentări ppt, fișe de lucru, laptopul, videoproiectorul.

EVALUARE: continuă prin întrebări și analize; răspunsurile la întrebări; eseuri și desene

BIBLIOGRAFIE:

Maria Eliza Dulamă, Elemente din didactica geografiei, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2000.

ADRIANA Scripcaru, Palatul Mogoșoaia ghidul copiilor,Editura Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, București, 2014

Narcis D. I., Mogoșoaia. Trei secole de istorie, Edit. Tritonic, București, 2002

DESFĂȘURAREA LECȚIEI

PROIECT DE LECȚIE

Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială Nr.1 MOGOȘOAIA

Data:

Clasa: a VI-a

Profesor: MARIN CRISTINA

Aria curiculară: Om și societate

Disciplina: Mogoșoaia – istorie și geografie locală

Curriculum- nucleu: 1h/ săptămână

Unitatea de învățare: Cadrul natural

Titlul lecției: Hidrografia orizontului local și apropiat

Tipul lecției: mixtă (verificarea și însușirea noilor cunoștințe)

Timp: 50 minute

Loc de desfășurare: cabinetul de geografie – istorie

Condiții prealabile: elevii au parcurs în orele anterioare conținuturile referitoare la relieful și clima Județului Ilfov.

COMPETENȚE GENERALE

2. Perceperea și reprezentarea spațiului geografic local;

3. Observarea și descrierea elementelor din mediul geografic local;

4. Cunoașterea și utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografiei cu aplicabilitate în planul geografiei locale.

5. Formarea unui comportament constructiv pentru cunoașterea și protecția mediului;

COMPETENȚE SPECIFICE

2. Poziționarea corectă a elementelor geografice pe reprezentări cartografice specifice

3. Descrierea elementelor, fenomenelor și proceselor observate direct

4. Utilizarea metodelor simple de investigație

6. Identificarea soluțiilor de protecție a mediului geografic din orizontul local și apropiat.

ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE:

A1 – Alcătuirea unor grafice, desene și cvintete despre râul Colentina și Lacul Mogoșoaia ;

A2 – Prezentarea caracteristicilor principale ale râului Colentina și ale Lacului Mogoșoaia;

A3 – Precizarea vegetației și faunei de pe malurile lacului și din lac ;

A4 – Analiza caracteristicilor principale ale râului Colentina și ale Lacului Mogoșoaia .

STRATEGII DIDACTICE – dirijată, cognitivă, euristică

METODE ȘI PROCEDEE – expunerea si explicația, conversația euristică, comparația, lucrul cu harta

MATERIALE DIDACTICE: prezentări ppt, fișe de lucru, planșe didactice, laptopul, videoproiectorul.

EVALUARE: continuă prin întrebări și analize; răspunsurile la întrebări; desene, grafice

BIBLIOGRAFIE:

N. Ilinca, Didactica Geografiei, Editura Corint, București, 2008.

Maria Eliza Dulamă, Elemente din didactica geografiei, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2000

C. Furtună, România, atlas geografic scolar, Editura All, Bucuresti, 2014

PROIECT DE LECȚIE

Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială Nr.1 MOGOȘOAIA

Data:

Clasa:

Profesor: MARIN CRISTINA

Aria curiculară: Om și societate

Disciplina: Mogoșoaia – istorie și geografie locală

Curriculum- nucleu: 1h/ săptămână

Unitatea de învățare: Cadrul natural

Titlul lecției: Județul Ilfov

Tipul lecției: mixtă (verificarea și însușirea noilor cunoștințe)

Timp: 50 minute

Loc de desfășurare: cabinetul de geografie – istorie

Condiții prealabile: elevii au parcurs în ora anterioară conținuturile referitoare la așezarea geografică a județului în cadrul țării.

COMPETENȚE GENERALE

1. Situarea corectă în spațiu și timp;

2. Perceperea și reprezentarea spațiului geografic local;

3. Observarea și descrierea elementelor din mediul geografic local;

4. Cunoașterea și utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografiei cu aplicabilitate în planul geografiei locale.

COMPETENȚE SPECIFICE

1. Poziționarea corectă a localității in cadrul județului și a țării

2. Poziționarea corectă a elementelor geografice pe reprezentări cartografice specifice

4. Utilizarea metodelor simple de investigație

5. Identificarea principalelor elemente naturale și socio- economice reprezentate pe un suport cartografic

ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE:

A1 – Identificarea orașelor și comunelor pe harta județului;

A2 – Precizarea caracteristicilor orașelor județului;

A4 – Analiza principalelor caracteristici fizico-geografice ale județului.

STRATEGII DIDACTICE – dirijată, cognitivă, euristică

METODE ȘI PROCEDEE – expunerea și explicația, conversația euristică, comparația, lucru cu harta

MATERIALE DIDACTICE: fișe de lucru, planșe didactice, laptopul, videoproiectorul, harta administrativă a României, harta județului

EVALUARE: continuă prin întrebări și analize; completarea unor fișe de evaluare

BIBLIOGRAFIE:

N. Ilinca, Didactica Geografiei, Editura Corint, București, 2008.

Dulamă Maria Eliza, Formarea competențelor prin studierea localității de domiciliu, Edit. Presa universitară clujeană, 2010

Atlas geografic școlar, Editura Corint, București, 2004

Aplicații practice în orizontul local

Exemple de aplicații pactice:

Pe harta fizică a Județului Ilfov cu scara de 1: 250 000, măsurați distanța de la Buftea la Mogoșoaia și de la Voluntari la Mogoșoaia.

Ilfov – harta fizică I. Mărculeț http://www.didactic.ro/resurse-educationale/invatamant-gimnazial

Utilizând harta administrativă a Județului Ilfov completați tabelul:

http://cadastru-si-intabulare

Construiți climatogramele pentru stația meteorologică București – Băneasa, pe baza datelor din tabele:

Analizați graficul de mai jos (regimul debitelor medii anuale ale râului Colentina) și precizați:

a) valoarea minimă a debitului și luna în care se înregistrează

b) valoarea maximă a debitului și luna în care se înregistrează

Identificați pe harta zonelor de vegetație a județului pădurile și rezervațiile naturale:

Harta vegetației I. Mărculeț http://www.didactic.ro/resurse-educationale/invatamant-gimnazial

Urmărind planul localității Mogoșoaia, realizați câte o schiță de hartă pe care treceți titlul, hotarele comunei, Șos. București – Târgoviște, Râul Colentina, Lacul Mogoșoaia, pădurile, principalele instituții (școala, primăria, palatul, dispensarul, biserica) și casa în care locuiți. Folosiți hașuri, semne și culori convenționale.

Realizați un eseu folosind termenii: agricultură, comerț, activități tradiționale, flori, Mogoșoaia, levănțică.

Analizați diagrama următoare și precizați:

Care sector este cel mai bine reprezentat la nivelul comunei?

Ce procent din populație lucrează în agricultură?

Calculați procentul din populație care lucrează în servicii?

Enumerați 3 activități care fac parte din sectorul de servicii, reprezentative pentru localitatea Mogoșoaia.

Calculați densitatea populației din comună știind că sunt 7625 locuitori, iar comuna are o suprafață de 26 Km2.

Analizați diagrama următoare și precizați:

Numărul total de copii cu vârsta între 0 – 15 ani;

Numărul persoanelor cu vârsta peste 64 de ani;

Numărul total al femeilor din comună;

Calculați cu cât este mai mare numărul femeilor cu vârsta peste 64 ani decât al bărbaților din aceeași categorie;

Analizați diagrama următoare și stabiliți:

numărul de persoane cu vârsta cuprinsă între 45 -55 ani

numărul de persoane cu vărsta sub 14 ani

numărul total al persoanelor de sex masculin

Reprezentarea grafică de mai jos prezintă evoluția numărului de locuitori al Județului Ilfov. Precizați:

Anul în care s-au înregistrat cei mai mulți locuitori.

Cu cât a crescut numărul de locuitori din 2002 până în 2011.

O cauză a creșterii populației din 2002 până în 2011

Intervalul de timp în care populația județului a scăzut.

Analizați diagrama următoare și precizați:

Care este cea mai numeroasă categorie?

Câți locuitori sunt de etnie germană?

Dar de etnie romă?

Calculați pentru câți locuitori informația este indisponibilă?

Analizați diagrama următoare și precizați:

Câți locuitori sunt de religie ortodoxă?

Calculați pentru câți locuitori informația despre religie este indisponibilă, știind că populația totală este de 7625 locuitori?

Dintre celelalte religii care categorie este cea mai numeroasă?

Câți locuitori sunt de religie musulmană?

Fișe de lucru

Notează în dreptunghiul alăturat punctele cardinale și apoi localizează în desen următoarele obiecte:

În centrul foii se află un cerc ;

La nord de cerc se află un triunghi ;

La sud de cerc se află un pătrat ;

La est de pătrat se află un dreptunghi ;

La vest de pătrat se află un romb;

La nord de romb este o floare.

Notați pe harta României punctele cardinale și intercardinale. Colorați județul din care face parte localitatea Mogoșoaia.

Fișă de observații asupra hidrografiei orizontului local

Fișă de observații asupra solurilor din orizontul local

1. Ce este solul?

2. Ce soluri există în apropierea localității noastre?

3. Cum trebuie protejat învelișul de sol?

4. Citiți următorul text: ”Solul este învelișul subțire situat la contactul dintre geosfere (litosferă, hidrosferă, atmosferă, biosferă) care conservă cel mai bine caracteristicile naturii înconjurătoare. Solul se formează foarte greu și încet, dar se distruge ușor și repede”. Comentați în cuvinte proprii cele de mai sus:

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

5. Identificați tipurile de sol din orizontul local.

Fișă de observații asupra florei și faunei orizontului local

Dați exemple de:

plantele naturale din orizontul local:

animale sălbatice din orizontul local:

plante cultivate:

animale domestice:

plante și animale acvatice din Lacul Mogoșoaia:

Ce înțelegeți prin : vegetație:

faună:

Descrieți, pe scurt, plantele și animalele întâlnite în orizontul local!

Studiu de caz

Stabiliți caracteristicile majore ale localității voastre având în vedere câteva aspecte

– numele localității și județul din care face parte;

– numărul de locuitori și categoria în care se încadrează după marime;

– modul de grupare a gospodăriilor;

– materiale folosite preponderent în construcția caselor și păstrarea arhitecturii tradiționale;

– ocupația de bază a locuitorilor și îndetelnicirile tradiționale;

– plantele care ocupă cea mai mare parte din suprafața cultivată;

– aprovizionarea localității;

– amenajarea spațiilor de joacă;

– preocuparea administrației locale pentru curățenia și înfrumusețarea localității;

– obiective turistice din localitate.

Pe baza observațiilor realizate, caracterizați localitatea prin elementele ei de specificitate și evidențiați aspectele care afectează armonia comunei.

Fișă de evaluare Rebus – Parcul Palatului

8.

9.

A-B: Arhitect care se ocupă cu realizarea schițelor pentru parcuri și grădini

1. Tablou al naturii, priveliște

2. Plantă decorativă plantată pe marginea grădinii italiene

3. Principele care s-a ocupat de amenajarea parcului și a serelor

4. Arbore plantat pe marginea aleii de intrare

5. Țara de origine a peisagiștilor care au reamenajat parcul

6. Pasărea mică cu puncte albe care o încânta pe prințesa Martha

7. Plantă cu flori violet, care apare în pozele prințesei Martha

8. Grădina italiană cu trandafiri

9. Arbore cu frunze în formă de palmă

10. Arbust care crește pe marginea apelor

11. Sfântul ocrotitor al păsărilor și grădinilor pictat în biserica palatului

Fișă de evaluare: Activitățile economice din Județul Ilfov

Precizați rocile de construcție care se exploatează din subsolul județului.

Ce ramuri industriale folosesc ca materie primă aceste resurse?

Numiți 5 unități industriale reprezentative pentru județul nostru.

Care sunt principalele culturi agricole ale zonei?

Ce ramuri industriale folosesc ca materii prime aceste plante?

Ce activități economice se desfășoară în comuna Mogoșoaia?

Identificați sursele de poluare din orizontul local.

Fișă de evaluare: Turismul în Județul Ilfov

Precizați tipurile de obiective turistice din județ?

Descrieți două obiective turistice naturale din județ?

Descrieți trei obiective istorice din județ?

Caracterizați în maxim 10 rânduri obiectivele turistice ale comunei Mogoșoaia.

Fișă de observare a vremii

Localitatea …………………………

Județul …………………………………

Altitudinea …………………

Unitatea de relief………………………………….

Evaluarea: Proiectul și Portofoliul

Proiectul este o metodă de evaluare complexă, recomandată pentru evaluarea sumativă. În vederea realizării proiectului se au în vedere următoarele aspecte: înțelegerea sarcinilor de lucru, alegerea metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a bibliografiei și materialelor, respectarea termenului de prezentare, implicarea tuturor membrilor echipei, calitatea prezentării proiectului.

Subiectul proiectului este ales de către profesor, elevi sau împreună, profesor-elevi deoarece este important ca elevii să fie interesați de subiectul respectiv, să știe de unde își vor găsi resursele materiale și anumite îndrumări pentru bibliografie.

Proiectul se încheie în clasă, prin prezentarea în fața colegilor. Aceștia împreună cu profesorul vor face diferite sugestii și recomandări, și vor aprecia corectitudinea realizării proiectului, dar și calitatea prezentării.

FIȘA DE MONITORIZARE / EVALUARE PROIECT

Portofoliul reprezintă o modalitate de evaluare complexă care cuprinde lucrările realizate de fiecare elev în parte pe parcursul anului școlar. Profesorul poate urmări pin evaluarea portofoliilor progresul realizat de elevi de la o temă la alta, precum și achizițiile atitudinale ale acestora.

Elevii vor ști de la prima oră a opționalului că toate materialele realizate vor fi cuprinse in portofoliu. Conținutul acestuia trebuie îmbogățit pe parcursul derulării anului școlar. Un portofoliu bine întocmit trebuie să cuprindă:

– lista cu titlurile fiecărei lucrări și fișe

– lucrările pe care le face elevul individual sau în grup;

– eseuri, referate, schițe, desene, cvintete, grafice, experimente, machete, fotografii, pliante, prezentări Ppt;

– fișe individuale de studiu.

Această metodă de evaluare nu este stresantă pentru elevi, elevul are un rol activ în învățare, lucrează în ritm propriu, stimulează cooperarea între elevi, dezvoltă motivația intrinsecă, stimulează creativitatea și imaginația elevilor, oferind în același timp o modalitate eficientă de evaluare pentru profesor.

Activități didactice extrașcolare

Printre activitățile extrașcolare care se pot realiza în orizontul local se numără plimbarea, vizita, drumeția și excursia.

„ Desfășurarea activităților cu elevii în orizontul local accesibilizează trecerea de la gândirea concretă la cea abstractă și invers, constituind locul cel mai eficient pentru exemplificare și experimentare, pentru înțelegerea cauzalității fenomenelor și evoluția lor în timp. Se realizează stări afective, trăiri emoționale și sentimente de atașament ale copiilor față de locurile natale. Marele geograf George Vâlsan definea orizontul local ca “cea dintâi patrie a copilului”.

Drumețiile, vizitele și excursiile constituie forme organizate ale procesului de învățământ în natură sau la diferite instituții cultural-științifice, la obiective economice pentru realizarea unor scopuri instructiv-educative legate de o serie de teme prevăzute în aria curriculară școlară”. (Viorica Tomescu, 2003)

Activitățile extrașcolare desfășurate în orizontul local și apropiat contribuie la dezvoltarea simțului de observație al elevilor, a interesului pentru frumusețile naturii înconjurătoare și sporește interesul elevilor pentru studierea geografiei în general și a localității natale în special.

Prin lecțiile-excursie se asigură stimularea dorinței de cunoaștere a elevilor, se dezvoltă spiritul de prietenie și colaborare. Pe plan afectiv se achiziționează emoții și sentimente care dezvoltă componentele educației (patriotice, estetice, ecologice).

Înainte de deplasarea cu elevii la obiectivul stabilit pentru vizitare, profesorul trebuie să-și stabilească scopul și obiectivele urmărite precum și comunicarea celor de la muzeu a datei și orei vizitei pentru desemnarea unui ghid.

Vizitele geografice folosite ca lecții au mare importanță atât în educarea elevilor cât și în orientarea profesională a acestora pentru viitor.

Exemplu de vizită geografică:

Vizită la Palatul Brâncovenesc Mogoșoaia

Scopul

Cunoașterea istoriei Palatului Brâncovenesc;

Îmbogățirea cunoștințelor și noțiunilor despre palatul – muzeu și trezirea interesului pentru cultură;

Cunoaștera patrimoniului muzeal.

Durata: 5- 6 ore

Desfășurarea vizitei:

Precizarea traseului si a obiectivelor acestei vizite.

Simultan cu parcurgerea traseului se explică elevilor unele aspecte legate de activitate și comportamentul în cadrul muzeului.

Vizita propriu-zisă:

Elevii observă aspectele prezentate, își notează informațiile în funcție de obiective, fotografiază unele aspecte și adresează /răspund intrebărilor. Elevilor li s-a prezentat evoluția Ansamblului ahitectonic Mogoșoaia din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre cu toate caracteristicile fiecărei perioade istorice. Au fost prezentate operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric, aspectele legate de viața și activitatea celor care au trăit în acest palat de-a lungul existenței sale.

Astfel, elevii au corelat informațiile cu cele învățate la școală dar și-au îmbogățit bagajul de cunoștințe cu noile informații.

Valorificarea și prelucrarea informațiilor s-a realizat prin organizarea unei dezbateri în cadrul căreia elevii și-au exprimat opiniile, curiozitățile, au descris exponatele și au realizat eseuri pe tema „ Vizită la muzeu”.

CONCLUZII

Acest studiu fizico- geografic reprezintă o analiză a condițiilor naturale, istorice, economice, sociale în care a apărut și s-a dezvoltat localitatea Mogoșoaia. Bucureștiul a manifestat permanent o influență asupra dinamicii populației așezărilor din zona sa limitrofă și acest proces va continua. Comuna are un trecut istoric deosebit, zbuciumat și creștin pe care elevii trebuie să îl cunoască și de care trebuie să fie mândri.

Interesul cercetării orizontului local pentru învățământul geografic a reprezentat întotdeauna un obiectiv fundamental. Elevii manifestă interes pentru studierea acestei discipline și posedă capacitățile necesare însușirii cunoștințelor geografice. Prin explorarea orizontului local elevii își dezvoltă capacitatea de a investiga, de a cunoaște și valorifica realitatea înconjurătoare.

Copiii descoperă o nouă experiență relaționând în grupuri mici, li se dezvoltă gândirea critică, dobândesc capacitatea de a-și folosi cunoștintele în situații noi, de a stabili relații cauzale și capătă încredere în capacitățile individuale și ale grupului. Învățarea activă îi determină să-și formeze propriul lor sistem de valori, propria lor modalitate de înțelegere a realității înconjurătoare și propria perspectivă de soluționare a eventualelor probleme. Ei devin participanți activi la propria formare și înțeleg rolul lor în cadrul comunității locale.

Aplicațiile practice își dovedesc necesitatea și valoarea atât prin cantitatea de cunoștințe însușite mai rapid și mai eficient, cât și prin posibilitatea oferită elevilor de a conștientiza localizarea geografică concretă a elementelor din mediul geografic pe teren. Elevii pot fi sensibilizați să analizeze importanța localității Mogoșoaia din punct de vedere istoric, geografic și cultural-artistic.

Această lucrare oferă o privire de ansamblu asupra a ceea ce reprezintă localitatea Mogoșoaia astăzi. Comuna s-a dezvoltat mult în ultimele două decenii, este modernă și dotată edilitar și beneficiază de un potențial turistic deosebit. Acesta trebuie valorificat și în viitor în strânsă legătură cu mediul natural.

ANEXE

Poze realizate în timpul orelor de opțional, în cabinetul de geografie – istorie

Poze realizate în Parcul Palatului Mogoșoaia, în timpul vizitei realizate la palat

Postul de poliție locală Mogoșoaia

Troița Mogoșoaia

BIBLIOGRAFIE:

1. Cândea Melinda, Zamfir Daniela, (1998), Populația zonei periurbane a Municipiului București – resursă și factor de presiune, CGFGII, București.

2. Cândea Melinda, Bran Florina, (2001), Spațiul geografic românesc. Organizare, amenajare, dezvoltare, Edit. Enciclopedică, București.

3. Ciulache S., (2002), Meteorologie și climatologie, Edit. Universitară, București.

4. Cucu V., (1984), Îndrumător metodic pentru observații pe teren și întocmirea lucrărilor de sinteză geografică asupra așezărilor umane, în sinteze geografice, Editura didactică și pedagogică, București.

5. Dulamă Maria Eliza, (2002), Metode, strategii și tehnici didactice activizante cu aplicații în geografie, Edit. Clusium, Cluj Napoca.

6. Dulamă Maria Eliza, (2010), Didactica axată pe competențe, Edit. Presa univeristară clujeană, Cluj Napoca.

7. Dulamă Maria Eliza, (2010) Formarea competențelor prin studierea localității de domiciliu, Edit. Presa universitară clujeană, Cluj Napoca

8. Erdeli G., Cucu V., (2007), România- Populație. Asezări umane. Economie, Edit. Transversal, București.

9. Furtună C., (2014), România – atlas școlar, Edit. ALL, București.

10. Gâștescu P., Iordan I. (1970), Județul Ilfov, Edit. Academiei RSR, București.

11. Gheorghilaș A., (2004), Turism urban și turism cultural, Editura Credis, București.

12. Giurgea Doina, (2007), Ghid metodologic pentru disciplinele opționale, Ediția a II a, Edit. D&G Editur, București.

13. Ianoș I., Tălngă C., (2006), Geografie urbană și geografie rurală, curs universitar, Universitatea din București, Facultatea de geografie

14. Ielenicz M., (2007), România. Geografie fizică – climă, ape, vegetație, soluri, mediu-, volumul 2, Edit. Universitară, București

15. Ielenicz M. și colaboratorii: Comănescu Laura, Nedelea A., Pătru Ileana, Dicționar de geografie fizică, Edit. Corint, București.

16. Ilinca N., (2006), Didactica geografiei, EDP, București.

17. Ilinca N., Mândruț O., coordonatori (2006), Elemente de didactică aplicată a geografiei, Edit. CD Press, București.

18. Mândruț O., (2010), Competențe cheie în învățarea geografiei, Edit. Corint , București.

19. Mândruț O., Dan Steluța, (2014), Didactica geografiei – o abordare actuală, Edit. Corint Educațional, București

20. Mutihac V., Stratulat Maria, Fechet Roxana, (2007), Geologia României, EDP, București.

21. Narcis D. I., (2002), Mogoșoaia. Trei secole de istorie, Edit. Tritonic, București.

22. Nicolae I., (2002), Suburbanismul ca fenomen geografic în România, Edit. Meronia, București.

23. Nicola I., (1996), Tratat de pedagogie școlară, EDP, București.

24. Olteanu D., (2002), București în date și întâmplări, Edit. Paideia, București.

25. Posea Gr., Ștefănescu Ioana, (1984), Municipiul București cu SAI., Edit. Academiei Române, București.

26. Posea Gr., Badea L. (1984), România. Unități de relief (Regionarea geomorfologică), Edit. Științifică și Enciclopedică, București.

27. Potolea D., Iucu R., Pânișoară I.O., (2008), Pregătirea psihopedagogică manual pentru definitivat și gradul II, Edit. Polirom, Iași.

28. Racoceanu N., Matei I., (2002), Monografia comunei Mogoșoaia, Edit. Sunet, București.

29. Stan Liliana, coordonator, Steva Eugenia Doina, Dragu V. Vlasov D. V., (2003), Elemente de didactica geografiei, Edit. Polirom, Iași.

30. Stănculescu Elena (2013), Psihologia educației – de la teorie la practică, ediția a II a, Edit. Universitară, București.

31.Tomescu Viorica, (2001), Metodica predării geografiei în gimnaziu și liceu, Reprografia Universității din Craiova.

32. Tomescu Viorica, (2003), Didactica geografiei, Edit. Universitaria Craiova.

33. *** Date statistice: Recensământ populație 1930, 1977, 1992, 2002, 2011

34. *** Atlas istorico – geografic, (2007), Edit. Academiei Române, București.

35. *** Buletinul Societății de geografie din România, filiala Ilfov,Anul II, 2013, Edit. CD PRESS, București

36. ***Geografia României vol. II și IV- Geografia Umană și Economică și

37. ***Geografia regională a României, (1984), Edit. Academiei, București

38. ***Geografia României, (2005), Câmpia Română, Dunărea, Podișul Dobrogei, litoralul și Platforma continentală a Mării Negre, Edit. Academiei Române, București.

WEBOGRAFIE

www.bingmaps.ro

www.wikimapia.org

http://www.ghidulprimariilor.ro/business.php/PRIMARIA-MOGOSOAIA/191838/

https://www.google.ro/maps/place/Mogo%C8%99oaia/@44.5289709,25.9815393,4429m/data=!3m2!1e3!4b1!4m5!3m4!1s0x40b204ef50295217:0x62c0d459ac3caebd!8m2!3d44.528596!4d25.9989277

http://cadastru.info/wp-content/uploads/2013/09/harta-ilfov.jpg

https://www.google.ro/maps/place/Mogo%C8%99oaia/@44.5289709,25.9815393,14z/data=!3m1!4b1!4m5!3m4!1s0x40b204ef50295217:0x62c0d459ac3caebd!8m2!3d44.528596!4d25.9989277

http://www.jurnaluldeilfov.ro/stire/7680/noi-domenii-de-activitate-pentru-zilieri-n-agricultur.html

https://incainromania.wordpress.com/tag/gara-mogosoaia/

Rezid Grup, Despre Mogosoaia

http://www.traseeromania.ro/wp-content/uploads/2010/07/Palatul-Mogosoaia-harta-Ansamblului-Istoric-Brancovenesc.jpg

http://cadastru-si-intabulare

Ilfov – harta fizic I. Mărculeț – http://www.didactic.ro/resurse-educationale/invatamant-gimnazial

Harta vegetației I.Mărculeț – http://www.didactic.ro/resurse-educationale/invatamant-gimnazial

DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE

Subsemnata NAE (MARIN) CRISTINA, cadru didactic la ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 MOGOȘOAIA, localitatea MOGOȘOAIA, județul ILFOV, cu domiciliul în Str. Vasile Pârvan, Nr. 14, Oraș Chitila, Județul Ilfov, legitimată cu actul de identitate CI seria IF nr. 128297, înscrisă la gradul didactic I, seria 2015-2017, cunoscând dispozițiile articolului 292, Cod penal, cu privire la falsul în declarații, declar pe propria-mi răspundere următoarele:

Lucrarea metodico-științifică cu tema ,, COMUNA MOGOȘOAIA – STUDIU GEOGRAFIC”

a fost elaborată personal și imi aparține în întregime;

nu am folosit alte surse decât cele menționate in bibliografie;

nu am preluat texte, date sau elemente de grafică din alte lucrări sau din alte surse fară a fi citate sau fară a fi precizată sursa preluării, inclusiv dacă sursa reprezintă alte lucrări personale;

lucrarea nu a mai fost folosită în alte contexte de examen sau de concurs.

Prezenta declarație este necesară la predarea lucrării metodico-științifice cu tema „COMUNA MOGOȘOAIA – STUDIU GEOGRAFIC” în vederea evaluării și acceptării pentru susținerea finală.

Data, Semnatura,

………………….. ………………