SPECIALIZAREA: PLANIFICARE TERITORIALĂ LUCRARE DE LICENȚĂ Coordonator științific, Conf. Univ. Dr. Filip Sorin Absolvent, Belea Cristian… [304213]

UNIVERSITATEA “BABEȘ-BOLYAI”, CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SPECIALIZAREA: [anonimizat]. Univ. Dr. Filip Sorin

Absolvent: [anonimizat],2019

UNIVERSITATEA „BABEȘ-BOLYAI”, CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SPECIALIZAREA: [anonimizat],

Conf. Univ. Dr. Filip Sorin

Absolvent: [anonimizat], 2019

CUPRINS

Lista tabelelor și figurilor………………………………………………………………………………………….

INTRODUCERE………………………………………………………………………………………………………

1.Aspecte teoretice și aspecte legislative privind urbanismul și organizarea spațiului urban……………………………………………………………………………………………………………………….

1.1.Amenajarea teritoriului și urbanismul……………………………………………………………………..

1.1.1.Aspecte generale ale amenajării teritoriului………………………………………………………

1.1.2.Aspecte generale ale urbanismului……………………………………………………………………

1.2.Urbanizarea………………………………………………………………………………………………………….

2.Metodologia cercetării……………………………………………………………………………………………

3.Aspecte ale cadrului natural și factorii de mediu…………………………………………………….

3.1.Localizarea geografică…………………………………………………………………………………………..

3.1.1.Repere istorice……………………………………………………………………………………………….

3.2.Relieful și clima……………………………………………………………………………………………………

3.3.Hidrografia, solurile și geologia………………………………………………………………………………

3.4.Factorii de mediu…………………………………………………………………………………………………..

3.4.1.Managementul deșeurilor………………………………………………………………………………..

3.4.2.Riscuri naturale……………………………………………………………………………………………..

3.4.3.Tipuri de poluare urbană…………………………………………………………………………………

4.Demografia……………………………………………………………………………………………………………

4.1.Populația stabilă……………………………………………………………………………………………………

4.2.Structura etnică și confesională……………………………………………………………………………….

4.3.Fondul locativ……………………………………………………………………………………………………….

4.4.Sănătate și servicii sociale………………………………………………………………………………………

4.4.1.Sănătate………………………………………………………………………………………………………..

4.4.2.Servicii sociale………………………………………………………………………………………………

4.5.Educația și învățământul………………………………………………………………………………………..

4.6.Disfuncții privind dezvoltarea resurselor demografice……………………………………………….

5.Economia locală…………………………………………………………………………………………………….

5.1.Sectorul agricol…………………………………………………………………………………………………….

5.2.Sectorul comercial………………………………………………………………………………………………..

5.3.Sectorul turistic…………………………………………………………………………………………………….

5.4.Sectorul industrial…………………………………………………………………………………………………

6.Zonificarea teritoriului…………………………………………………………………………………………..

6.1.Intravilanul……………………………………………………………………………………………………………

6.2.Zone urbane marginalizate………………………………………………………………………………………

6.3.Zone de regenerare urbană………………………………………………………………………………………

7.Elemente de infrastructură teritorială……………………………………………………………………..

7.1.Infrastructura rutieră………………………………………………………………………………………………

7.2.Infrastructura tehnico-edilitară………………………………………………………………………………..

7.2.1.Rețeaua de alimentare cu apă potabilă……………………………………………………………….

7.2.2.Rețeaua de canalizare………………………………………………………………………………………

7.2.3.Rețeaua de alimentare cu gaze naturale……………………………………………………………..

7.2.4.Distribuția rețelei de energie electrică……………………………………………………………….

8.Propuneri de optimizare funcțională……………………………………………………………………….

Concluzii…………………………………………………………………………………………………………………..

Bibliografie……………………………………………………………………………………………………………….

Lista figurilor

Fig. 1 – Amplasarea geografică a municipiului Sighetu Marmației

Fig.2- Amplasarea geografică a “Țării Maramureșului”

Fig. 3 – Relieful UAT-ului Sighetu Marmației

Fig.4- Solurile din arealul UAT-ului Sighetu Marmației

Fig. 5-Geologia din arealul UAT-ului Sighetu Marmației

Fig.6 –Piramida vârstelor, recensământ 2011

Fig. 7 – Structura etnică a municipiului Sighetu Marmației

Fig.8 – Structura confesională, recensământ 2011

Fig.9 – Construcțile din cadrul mun. Sighetu Marmației

Fig. 10 – Corpul spitalului municipal

Fig.11-Instituții de învățământ-sursa SDU

Fig.12- Evoluția nr.de turiști

Fig.13-Graficul privind activitățile economice

Fig. 14 – Zonificarea teritoriului urban a municipiului Sighetu Marmației

Fig.15 – Comunități urbane marginalizate

Fig.16 – Zone de regenerare urbană

Fig.17 Rețeaua de acces rutieră

Fig.18- Distribuția rețelei de gaz (sursa SDU)

Lista tabelelor

Tabel 1- privind utilizarea suprafețelor agricole

Tabel 2-privind bilanțul teritorial al municipiului Sighetu Marmației-(Sursa Planul Urbanistic Zonal)

Introducere

În lucrarea prezentă, intitulată “Disfuncții urbanistice în municipiul Sighetu Marmației, județul Maramureș”, am realizat o analiză complexă asupra tuturor structurilor care alcătuiesc ansamblul urban al acestui municipiu, cu scopul de a sesiza aspectele funcționale prezente, respectiv de a surprinde și evidenția disfuncțiile urbanistice existente, cu finalitatea de a le remedia sau înlătura și de a constitui o uniformitate și funcționalitate în structura urbană a acestui oraș.

De ce urbanismul ? Pentru că urbanismul urmărește atât aspecte care țin de latura exterioară sau estetica unui spațiu (ansamblu de așezări umane) cat și aspectele care țin de partea interioară sau funcțională a acestuia, urmând ca prin planificare si proiectare strategică să se stabilească o armonie și o proporționalitate între cele două componente majore.

De ce disfuncțiile urbanistice ? Pentru că, prin evidențierea problemelor din cadrul unui teritoriu, se pot stabili și prioritiza cele mai bune măsuri de remediere sau de soluționare a acestora. Funcționalitatea unui teritoriu trebuie sa reprezinte întotdeauna normalitatea, astfel că abordarea tematicii de “disfuncție” nu înfățișează altceva, decât tratarea logică a unei tematici ample, precum aspectele urbanistice din cadrul unui municipiu.

Orice comunitate urbană modernă trebuie să asimileze și să promoveze o viziune strategică în ceea ce privește dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunități și se consumă irațional resurse prețioase.

Astfel, aceasta lucrare își propune sa devină suportul necesar pentru identificarea unor soluții viabile și eficiente în ceea ce privește dezvoltarea urbană a municipiului Sighetu Marmației.

Aspecte teoretice și aspecte legislative privind urbanismul și organizarea spațiului urban

1.1. Amenajarea teritoriului și urbanismul

Pentru a înțelege pe deplin noțiunile de amenajare a teritoriului respectiv de urbanism, trebuie să definim conceptul care stă la baza operaționalizării acestora și anume conceptul de spațiu geografic și spațiu urban.

Spațiul geografic poate fi organizat. Fiecare component al său indiferent de dimensiune sau funcția îndeplinită, are un anumit loc (poziție) în structura statică și prefacerile temporale ale suprafeței terestre și este definit de spațiul său concret, inclus spațiului global. (Raularian Rusu-Organizarea spațiului geografic în Banat)

Spațiul urban este conceput ca o entitate care, împreuna cu spațiul rural, compune spațiul geografic național, caracterizându-se printr-o mare densitate a populației și a construcțiilor, o poziție aparte în procesul schimburilor de valori, cu funcții de concentrare, trransformare și redistribuire a bunurilor spirituale și materiale, cu un mediu ambiental puternic antropizat. (Florina Bran, Melinda Cândea, Irina Cimpoieru- Organizarea, amenajarea si dezvoltarea durabila a spatiului geografic)

Cele două concepte, amenajarea teritoriului respectiv urbanismul, nu reprezintă altceva decât, baza unei planificări și gestionări responsabile a teritoriului, la nivel național, regional și județean, urmărindu-se astfel dezvoltarea economică, menținerea unui echilibru între regiuni, îmbunătățirea calității vieții, gestionarea responsabilă a resurselor naturale, precum și gestionarea rațională a spațiului. Toate aceste obiective sunt puse in perspectiva unei dezvoltări durabile.

Dezvoltarea durabilă a fost gândită ca o soluție la criza ecologică determinată de intensa exploatare industrială a resurselor și degradarea continuă a mediului și caută în primul rând prezervarea mediului înconjurător.Dezvoltarea durabilă promovează conceptul de conciliere între progresul economic și social fără a pune în pericol echilibrul natural al planetei.(anpm)

Aspecte generale ale amenajării teritoriului

În concordanță cu normele Uniunii Europene, care prevăd participarea activă a populației în procesul de amenajare al teritoriului, pusă pe baza conceptului de dezvoltare durabilă, s-a definit sintagma de amenajare a teritoriului.

Scopul de bază al amenajării teritoriului îl constituie armonizarea la nivelul întregului teritoriu a politicilor economice, sociale, ecologice și culturale, stabilite la nivel național și local pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale țării, urmărindu-se creșterea coeziunii și eficienței relațiilor economice și sociale dintre acestea. (legea 350/2001).

Principalele activități de amenajare a teritoriului constă în dispunerea la nivelul teritoriului a unor strategii, politici și programe de dezvoltare durabilă precum și urmărirea aplicării acestora conform legislației în vigoare. Finalitatea acestor activități trebuie să atragă după sine împlinirea obiectivelor propuse, în termenul și bugetul stabilit..Actorii care supervizează aceste activități sunt: administrațile publice centrale, județene și cele regionale.

Documentațiile de amenajare a teritoriului cuprind propuneri cu caracter director, acestea stabilesc direcțiile si obectivele de evoluție ale unui teritoriu la diverse niveluri de complexitate. Acestea sunt definite prin reglementări specifice, care se fac în funcție de caracteristicile teritoriale ale orașelor sau comunelor în cauză.

Planul de amenajare a teritoriului național, are caracter director și reprezintă sinteza programelor strategice sectoriale pe termen mediu și lung pentru întregul teritoriu al țării, este compus din secțiuni specializate. Secțiunile care sunt vizate în planul de amenajare a teritoriului național sunt: căi de comunicație, ape, zone protejate, rețeaua de localități, zone de risc natural, turismul și dezvoltarea rurală. Prin lege se pot aproba și alte secțiuni.

Planul de amenajare a teritoriului zonal, are rol director și se realizează în vederea soluționării unor probleme specifice ale unor teritorii. Aceste teritorii pot fi: intercomunale sau interorășenești compuse din unități teritorial-administrative de bază, comune respectiv orașe; interjudețene, înglobând părți din județe sau județe întregi și regionale, compuse din mai multe județe.

Planul de amenajare al teritoriului județean, are caracter director și reprezintă expresia spațială a programului de dezvoltare socio-economică a județului. Planul de amenajare al teritoriului județean se corelează cu planul de amenajare a teritoriului național, cu planul de amenajare a teritoriului zonal precum și cu alte programe de dezvoltare. Fiecare județ trebuie sa dețină planul de amenajare al teritoriului județean și sa-l reactualizeze la 5-10 ani în funcție de dinamica fiecărui teritoriu.

Participarea directă a populației la activitatea de amenajare a teritoriului se realizează prin inforamrea populației, consultare și alte forme de participare prevăzute în lege. Cetățenii pot participa la activitatea de amenajare a teritoriului individual sau prind asociere, în condițiile legii.

1.1.2 Aspecte generale ale urbanismului

În sens larg, urbanismul reprezintă organizarea sau amenajarea spațiului și a patrimoniului construit din cadrul unei localități, rurale sau urbane, în conformitate cu cadru de reglementare al legislației actuale. Prin urmare, urbanismul este disciplina care propagă armonia între factorii esteticii, sociologici, economici, politicii, de igienă, respectiv tehnologici, ai localității în sine și ai mediului său.

Conform (Legii nr. 350/2001 cap 2 secțiunea 2) Urbanismul are ca principal scop stimularea evoluției complexe a localitățiloe, prin realizarea strategiilor de dezvoltare pe termen sucrt, mediu și lung. Activitatea de urbanism cuprinde toate localitățile țării, organizate în rețea, pe baza ierarhizării și distribuției echilibrate a acestora în teritoriu.Urbanismul urmărește stabilirea direcțiilor dezvoltării spațiale a localităților urbane și rurale în raport cu potențialul acestora și cu aspirațiile locuitorilor.

Conceptul de urbanism cuprinde o serie de obiective și activități specifice, cum ar fi: îmbunătățirea condiților prin eliminarea disfuncționalităților, asigurarea accesului la infrastructuri, sevicii publice și locuințe convenabile pentru toți locuitorii. Crearea condiților pentru satisfacerea cerințelor speciale ale copiilor, vârstnicilor și ale persoanelor cu handicap, utilizarea eficientă a terenurilor, în acord cu funcțiunile urbanistice adecvate, extinderea controlata a zonelor construite, asigurarea calității cadrului construit, amenajat și plantat din toate localitățile urbane și rurale respectiv protejarea localităților împotriva dezastrelor naturale.(L.350/2001)

În cadrul urbanismului, se realizează o serie de documentații cu caracter director care au în vedere operaționalizarea și punerea în practică a programelor și acțiunilor de dezvoltare din cadrul localităților. Aceste documentații sunt reprezentate de către: Planul urbanistic general ,Planul urbanistic zonal și Planul urbanistic de detaliu.

1.Planul urbanistic general (PUG), realizarea acestui tip de document este obligatorie pentru fiecare localitate urbană sau rurală în parte și necesită o reactualizare a acestuia odată la 5-10 ani. Planul urbanistic general cuprinde, o serie de reglementări pe termen scurt:

a).Stabilirea și delimitarea teritoriului intravilan;

b).Stabilirea modului de utilizare a terenurilor;

c).Zonificarea funcțională în raport în corelație cu organizarea rețelei de circulație;

d).Delimitarea zonelor afectate de servituți publice;

e).Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;

f).Stabilirea zonelor protejate și de protecție a monumentelor istorice;

g).Formele de proprietate și circulația juridică a terenurilor;

h).Precizarea condiților de amplasare și conformare a volumelor construite, amenajate și plantate;

Reglementările Planului urbanistic zonal pe termen mediu și lung cuprind prevederi funcționale de perspectivă:

a).Evoluția în perspectivă a localității;

b).Direcțiile de dezvoltare funcțională în teritoriu;

c).Traseele coridoarelor de circulație și de echipare prevăzute în planurile de amenajare;

a teritoriului național, zonal și județean;

2.Planul urbanistic zonal (PUZ), are caracter de reglementare specifică detaliată

și asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe, acest document cuprinde

reglementări asupra unei zone cu privire la:

a).Organizarea rețelei stradale;

b).Organizarea arhitectural urbanistică în funcție de caracteristicile structurii urbane;

c).Modul de utilizare al terenurilor;

d).Dezvoltarea infrastructurii edilitare;

e).Statutul juridic și ciruclația terenurilor;

f).Protejarea monumentelor istorice și servituți în zonele de protecție ale acestora;

Elaborarea Planului urbanistic zonal devine obligtorie în cazul zonelor centrale ale

localităților, zonelor protejate și de protecție a monumentelor, complexelor de odihnă și agrement, parcurilor industriale, a parcelărilor și a altor zone stabilite de autoritățile

publice conform legii.

3.Planul urbanistic de detaliu (PUD), este ultimul tip de document urbanistic, acesta are exclusiv caracter de reglementare specifică, prin care se asigură condițile de amplasare, dimensionare, conformare și servire edilitară a unuia sau mai multor obiective pe una sau mai multe parcele adiacente, pe unul sau mai multe amplasamente, în corelare cu vecinătățile imediate. Planul urbanistic de detaliu cuprinde reglementări cu privire la:

a).Asigurarea accesibilității și racordarea la rețelele edilitare;

b).Permisivități și contrângeri urbanistice privind volumele construite și amenajările;

c).Relațile funcționale și estetice cu vecinătatea;

d).Compatibilitatea funcțiunilor și conformarea construcților, amenajărilor și plantațiilor;

e).Regimul juridic și circulația terenurilor și construcților;

Pentru ca documentațile de urbanism și amenajare a teritoriului să poate să fie puse în practică, este necesar eliberarea certificatului de urbanism. Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu, prin care autoritatea administrației publice județene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic și tehnic al imobilelor și condițile necesare în vederea realizării unor investiții, tranzacții imobiliare ori a altor operațiuni imobiliare, potrivit legii.(legea 350/2001)

1.2 Urbanizarea

Urbanizarea reprezintă creșterea fizică a zonelor urbane ca rezultat al

expansiunii marilor orașe, se bazează pe concentrarea activităților populației, în special cele din sectorul economic.

Urbanizarea a jucat un rol important în dezvoltarea țărilor subdezvoltate și dezvoltate. Se crede că țările dezvoltate ale lumii ar putea realiza progrese economice rapide datorită urbanizării la scară largă. Debutul procesului modern și universal al urbanizării este relativ un fenomen recent și este strâns legat de revoluția industrială și dezvoltarea economică asociată. Urabanizarea în timpul revoluției industriale a dus la dezvoltarea rapidă a unor țări europene. Cu toate acestea, dificultățile de mediu ale urbanizării au fost destul de greu de rezolvat.

“Urbanizarea este o luptă care se dă nu numai între medii sociale diferite, ci înăuntrul fiecărui mediu și chiar înlâuntrul fiecărui om”.(M. Constantinescu, H. Stahl, I. Dragan, 1974)

Fenomenul de urbanizare prezintă o serie de avantaje care sunt împărțite pe diferite sectoare:

a).În infrastructura urbană, aceasta reprezintă partea fizică sau structurală a orașului care include sisteme de transport (drumuri, poduri, autostrăzi, mijloace de transport în comun etc.) și sisteme de utilități (gaz, electricitate, alimentarea cu apă, canalizare). Urbanizarea oferă facilități de infrastructură mai bune, facilități medicale și oportunități educaționale pentru un număr de oameni. Nivelul general de viață al populației crește în mod considerabil în urma procesului de urbanizare. Aceasta ajută regiunea să prospere și să răspundă nevoilor populației. Școlile și universitățile sunt de asemenea, influențate în bine, ducând la creșterea ratei de alfabetizare a populației și la creșterea abilităților muncii.

b).În sectorul industrial, multe fabrici sunt construite în zonele urbane, deoarece beneficiul economic a fost singurul scop al urbanizării de la începuturile sale, ceea ce va aduce mari beneficii economiei locale. Industria se dezvoltă acolo unde există forță de muncă, piață de desfacere, respectiv infrastructură de transport dezvoltată.

De asemenea fenomenul de urbanizare atrage după sine și anumite dezavantaje, precum:

a).Degradarea mediului înconjurător, poluarea și degradarea mediului este una dintre cele mai mari provocări ale urbanizării. Numărul crescut de vehicule de pe drumuri și deșeurile industriale, reprezintă sursele principale de poluare a aerului. Urbanizarea conduce, de asemenea și la o creștere a nivelului de poluare sonoră. Contaminarea apei râurilor, datorată diverselor activități umane, este, de asemenea, o problemă gravă care rezultă din fenomenul de urbanizare.

b).Creșterea rapidă a populației anumitor zone, într-o perioadă de timp relativ scurtă. S-a observat că industrializarea și urbanizarea conduc la o creștere a populației din regiune într-un ritm foarte rapid. Pe baza acestei probleme apare lipsa spațiului pentru construcții, ceea ce va duce mai apoi la defrișarea pădurilor și mari probleme de mediu, mărirea taxelor de chirie respectiv, apariția discrepanțelor economice.

Urbanizarea necontrolată este un subiect foarte profund și se poate manifesta diferit de la oraș la oraș, implicând atât aspecte pozitive cat și aspecte negative. Într-un cadru legislativ bine stabilit, urbanizarea poate fi determinantă în procesul de dezvoltare al unui oraș, în timp ce în condiții instabile și neplanificate urbanizarea nu creează decât o serie de disfuncții, precum cele amintite mai sus.

3. Aspecte ale cadrului natural și factorii de mediu

3.1. Localizarea geografică

Municipiul Sighetu Marmației este situat în nord‐vestul României, în partea de nord a județului Maramureș, în Depresiunea Maramureșului, la poalele Dealului Solovan pe terasele inferioare ale râurilor Tisa, Iza și Ronișoara, centrul orașului având altitudinea medie de 274 m.

Municipiul se învecinează cu: Ucraina la nord, granița fiind trasată de către cursul hidrografic al râului Tisa, comuna Bocicoiul Mare la nord est, comuna Rona de Jos la est, comuna Vadu Izei la sud est, comuna Giulești la sud, comuna Săpânța la vest respectiv comuna Sarasău la Nord-Vest.

Fig. 1 – Amplasarea geografică a municipiului Sighetu Marmației

Sighetu Marmației este al doilea centru urban, ca mărime  și importanță, al județului Maramureș, după municipiul Baia Mare care este reședința de județ, acesta fiind un pol de atracție pentru o bună parte a județului Maramureș.

Fig.2- Amplasarea geografică a “Țării Maramureșului”

Municipiul Sighetu Marmației polarizează zona de nord a județului Maramureș, cunoscută  ca  și „Țara Maramureșului” sau „Maramureșul Istoric” (Depresiunea Maramureșului cu munții înconjurători, până la cumpăna de ape).   Aria de polarizare se extinde și în spațiul transfrontalier româno‐ucrainean, prin atracția exercitată  asupra celor aproximativ 30.000 de etnici români care locuiesc în Transcarpatia într‐o zonă situată  chiar vis á vis de Sighetu Marmației.

3.1.1. Repere istorice

Deși este atestat documentar din anul 1326, acum 679 de ani, prin dovezile arheologice descoperite pe terasa Tisei, începuturile localității datează din paleolitic și neolitic, în partea de n-e a dealului Solovan se află una dintre cele mai fortificate așezări din epoca bronzului. Din 1352 i se acordă privilegiul cu caracter orășenesc, în 1392 este donat pentru scurtă vreme , familiei voievodale a Drăgoșeștilor, după care redobândește privilegiul de oraș liber De-a lungul secolelor, oamenii Maramureșului, au gravitat spre Sighet de pe toate văile depresiunii, orașul dezvoltându-se în timp ca o adevărată capitală (Țării Maramureșului), cu instituții de prestigiu așezate în clădiri vechi și trainice, care dau o notă specifică orașului. Sighetu Marmației a avut de-a lungul timpurilor, importante funcții administrative: oraș cu funcție voievodală, comitat al Maramureșului, reședință a județului Maramureș, iar în 1950 reședință de raion până în 1968, când este numit municipiu.

3.2. Relieful și clima

Teritoriul administrativ al municipiului Sighetu Marmației este situat în Depresiunea Maramureșului și urcă în trepte de la nord spre sud din culoarul Tisei spre piemontul Mara-Săpânța și Platoul vulcanic Igniș. Vatra orașului este situată în Depresiunea Sighetului, delimitată la est de Dealul Bagna, care aparține Dealurilor Maramureșului, iar în sud limita este dată de Dealul Solovan (612 m.).Altitudinea minimă este de 255 de metri la confluența râului Iza cu râul Tisa, iar altitudinea maximă atinge 1220 metri în Vârful Țiganu din cadrul masivului Igniș.

Fig. 3 – Relieful UAT-ului Sighetu Marmației

Climatul zonei este unul temperat continental cu influențe oceanice și scandinave datorită deschiderii Depresiunii Maramureșului spre nord-vest. Temperatura medie anuală este de 8,5 grade Celsius în culoarul Tisei și între 2 și 4 grade celsius în sectorul montan (Masivul Igniș) inclus în aria administrativă a orașului.

Cantitatea precipitaților medii este de 743 mm³/an, stratul de zăpadă se păstrează aproximativ pe perioada noiembrie-martie. Presiunea minimă este caracteristică luniloe februarie și octombrie, iar presiunea maximă este caracteristică lunii iunie. Inversiunile termice scad în timpul iernii, temperatura sub -20 grade Celsius. Aerul rece cantonat în partea inferioară a Depresiunii Maramureșului, menține temperaturile foarte coborâte pe perioade de până la două sau trei săptămâni. Vânturile se canalizeându-se pe văile Tisei și Izei pe direcția vest-est.

3.3. Hidrografia, solurile și geologia

Principalele râuri care se întâlnesc în cadrul UAT-ului Sighetu Marmației sunt râurile Tisa, Iza respectiv Ronișoara. Râul Tisa (Q=78 m³/s) este principalul colector al apelor din Depresiunea Maramureșului și primește ca afluent, pe teritoriul municipiului Sighetu Marmației, râul Iza (Q=16,3 m³/s). De asemenea, în vatra localității Sighetu Marmației, se realizează confluența râurilor Ronișoara cu Iza. Pentru că intravilanul se află  situat pe terasele inferioare ale râurilor Tisa, Iza  și Ronișoara, apele freatice se găsesc la o adâncime de 5‐6 m și sunt potabile.

Fig.4- Solurile din arealul UAT-ului Sighetu Marmației

Vegetația din cadrul intravilanului municipiului Sighetu Marmației este una azonală  de luncă. Solurile în zona luncilor râurilor sunt aluviale, slab drenate cu nivel freatic la mică  adâncime, optime culturilor agricole.

În zona piemontană solurile sunt brune luvice și brune cu grad ridicat de aciditate pe interfluvii. Compoziția geologică  a terenului: Municipiul Sighetu Marmației este situat pe depozite cuaternere reprezentate prin depozite de vârstă  pleistocenă  și holocenă  (depozite de terasă  și aluviuni), formate din nisipuri, pietrișuri, marne  și gresii, fundamentul fiind constituit din formațiuni cretacice.

Fig. 5-Geologia din arealul UAT-ului Sighetu Marmației

In zona piemontană predomină depozitele pleistocene deluviale cu blocuri de andezite, iar în zona montană reprezentativ este andezitul bazaltoid din panonian. Nivelul apei freatice este situat la 5-6 metri în zona vestică și centrală a vetrei localității, iar în zona estică, pe prima terasă fluviatilă aceasta coboară la 12,5 m.

3.4. Factorii de mediu

Mediul natural este reprezentat de sistemul complex de elemente ce se manifestă sub formă de climă , sol, plante, animale, peisaje, în cadrul căruia omul trăiește și își desfășoară activitatea. Interferarea activităților umane cu mediul natural pe parcursul timpului, a avut ca rezultat antropizarea mediului, crearea unui mediu construit și adaptat artificial. Schimbul de materie și substanță între om și natură provoacă în mod inevitabil perturbări ale echilibrului ecologic.

3.4.1. Managementul deșeurilor

Serviciile de salubritate la nivelul Municipiului Sighetu Marmației sunt asigurate de către S.C. HERODOT GRUP SRL – operator privat. Deșeurile menajere de proveniență casnică  și comercială  sunt colectate, transportate și apoi depozitate la centrul amplasat în Teplița ‐ Sighetu Marmației. Acest depozit a fost declarat neconform, în virtutea normelor europene. Municipiul Sighetu Marmației este membru al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară  pentru Gestionarea Integrată  a Deșeurilor Menajere Județul Maramureș  (ADIGIM‐MM), care a fost înființată  cu scopul de a furniza servicii de salubrizare pentru populație, instituții publice  și   operatori economici de pe teritoriul unităților administrativ‐teritoriale ale județului Maramureș.

Activitățile serviciului de salubrizare din municipiul Sighetu Marmației sunt în concordanță  cu prevederile Regulamentului Serviciului de Salubrizare pentru județul Maramureș.

3.4.2. Riscuri naturale

Municipiul Sighetu Marmatiei este situat în zona de seismicitate clasa E, coeficientul de macroseismicitate fiind 7 conform scării MSK.

Zonele Inundabile se întind de-a lungul albiilor râurilor în zonele joase din apropierea Tisei, Izei și Ronișoarei. Pentru prevenirea inundațiilor a fost construit un sistem de diguri care apără partea centrală a orașului. Primăvara când se topesc zăpezile și crește debitului râurilor acestea inundă terenuri agricole și gospodării din cartierele Făget, Câmpul Negru – Dealul Cetății și Valea Cufundoasă precum și unele porțiuni din străzile: Dobrogeanu Gherea, Balc Vodă, Arieșului, Xenopol, Simion Bărnuțiuprecum și în partea nordică a străzilor Miorița, Dorobanților, Morii.

3.4.3. Tipuri de poluare urbană

Poluarea aerului, traficul auto poluează atmosfera printr‐o serie de poluanți gazoși și solizi, de natura organică și anorganică: monoxizi de carbon, oxizi de azot, pulberi cu conținut de plumb, hidrocarburi și alți compuși organici volatili. Traficul rutier este sursa cu cea mai mare pondere în poluarea cu CO și practic singura responsabilă pentru poluarea cu plumb. Nivelul de poluare maxim al unei artere de circulație este la o înălțime de 2 m, deci la nivelul respirației umane.   Existența în zona centrală  a orașului (într‐o zonă  de locuit) a două  stații de alimentare cu carburanți (una chiar în vecinătatea Liceului Regele Ferdinand) provoacă poluarea aerului, solului și apelor meteorice și prezintă risc ridicat de incendii și explozii.

Poluarea fonică în municipiul Sighetu Marmației provine din traficul rutier și feroviar, iar în zona industrială  de la utilaje  și mașinile aflate în funcționare. Conform art. 17 din O.M.S. 536‐97 amplasarea obiectivelor economice cu surse de zgomot  și vibrații  și dimensionarea zonelor de protecție sanitară, se va face în așa fel încât în teritoriile protejate, nivelul acustic echivalent conținut (Lech) măsurat la 3 m de la peretele exterior al locuinței, la 1,5 m de la sol, sa nu depășească 50 dB (A) și curba de zgomot 45. Pentru școli (săli de clasa), nivelul acustic echivalent continuu (Lech) măsurat în interiorul sălii de clasa cu fereastra închisă, să nu depășească 35 dB(A) cu curba de zgomot 30.

4. Demografia

4.1. Populația stabilă

Populația stabilă  a municipiului Sighetu Marmației cunoaște o continuă scădere în ultimii 30 de ani. Dacă în urma recensământului din anul 1992 populația stabilă a municipiului era de 44.185 locuitori, în anul 2002 în municipiul Sighetu Marmației trăiau 41.121 locuitori. Populația stabilă a municipiului Sighetu Marmației, conform Recensământului general al populației și locuințelor (2011) este de 37.640 locuitori.

Populația județului Maramureș a scăzut comparativ cu anul 2011 cu 6,2%, situându‐se în prezent pe locul 15 în ierarhia județelor României. Populația stabilă  a celei mai mari localități din Maramureș, Baia Mare, este de 123.700, urmată de municipiul Sighetu Marmației.

Fig.6 –Piramida vârstelor, recensământ 2011

Populația municipiului Sighetu Marmației este concentrată în cea mai mare parte în zona centrală a intravilanului, existând însă o populație destul de numeroasă în zona periurbană în cartierele Iapa-Valea Hotarului, Șugău sau Valea Cufundoasă.

4.2. Structura etnică și confesională

Conform Recensământului populației  și locuințelor (2011), populația municipiului Sighetu Marmației este împărțită astfel:

După etnie:

Fig. 7 – Structura etnică a municipiului Sighetu Marmației

Conform figurii de mai sus se poate observa faptul că populația majoritară a municipiului Sighetu Marmației este cea română, în număr de 28.634 iar minoriratea cea mai mare este reprezentată de către populația maghiară, 4.417.

Conform recensământului populației din 2011, populația după structura confesională este impărțită astfel:

Fig.8 – Structura confesională, recensământ 2011

Conform figurii de mai sus, structura confesională majoritară a municipiului Sighetu Marmației este reprezentată de religia Ortodoxă, 24.652 de oameni respectiv religia Romano-catolică 4.138 de oameni.

În afara serviciului specific, activitatea bisericilor se desfasoara într-o serie de alte domenii, de la cel educational pâna la cel social. Cultele poseda o baza infrastructurala (institutii, cladiri, terenuri) si resurse umane care se pot constitui ca parte integranta în realizarea strategiei de dezvoltare a comunitatii.Aproape fiecare cetatean se autodeclara ca apartinând uneia dintre cultele religioase. Bazele etice si morale oferite de culte, pot contribui substantial la fundamentarea unei dezvoltari în viitor.

4.3. Fondul locativ

Locuința este o parte importantă a economiei, dar care este influențată și de sectorul social și de crearea condițiilor necesare traiului uman. Pentru dezvoltarea economică, creșterea numărului de locuințe existente este esențială. Asigurarea unei locuințe acoperă  nevoia de siguranță  a unei persoane, asigurându‐i menținerea și îmbunătățirea calității vieții.   Suprafața totală locuibilă a Municipiului Sighetu Marmației (conform INS, 2015) este de 92,85 ha, ceea ce reprezintă aproximativ 2,76 % din suprafața intravilanului municipiului (3.356 ha).    Numărul locuințelor (conform INS, 2015) este de 16.926, din care 16.419 sunt în proprietate privată, iar 507 în proprietate publică. Locuințele colective sunt dispuse în construcții cu un regim mediu de înălțime P+4, fiind concentrate în partea de vest  și sud‐vest a orașului  ‐  în cartierele Independenței  și Cuza Vodă, respectiv în partea de nord‐est și sud‐est, în cartierele Bogdan Vodă și Unirii. Cu toate că  ocupă  o suprafață  considerabilă, ponderea majoritară  a locuințelor individuale nu sugerează în mod automat un confort ridicat al locuirii în municipiul Sighetu Marmației. O parte considerabilă  a acestor locuințe este de tipologie rurală, în cartierele Iapa, Valea Cufundoasă, Dobăieș, Valea Hotarului, Lazu Baciului și Șugău.

Locuințele individuale mai sunt întâlnite în centrul municipiului și în zonele pericentrale, fiind reprezentate de locuințe vechi, multe din acestea fiind reabilitate și îmbunătățite   Zona de locuit este compusă din diferite tipuri de țesut urban, diferențiat în subzone, în funcție de funcționalitate, morfologie, vechimea și calitatea construcției, astfel: funcțional ‐ zona de locuit este divizată în subzone de locuit, cu locuințe individuale și colective, existând de asemenea spații de locuit suprapuse cu zone comerciale (mai ales în zona centrală a orașului unde la parter sunt spații comerciale și de servicii iar la etaj sun spații de locuit).

În centrul orașului regăsim construcții în regim de înălțime parter + 2 niveluri, în timp ce clădirile situate pe străzile adiacente zonei centrale (cele mai vechi, construite în secolele XVIII‐XIX) au în general doar parter și pe alocuri un etaj.  O a treia zonă de locuit este zona locuințelor colective, cu clădiri tip bloc în care înălțimea este dată de parter + patru etaje, aceste cartiere sunt: Independenței, Cuza Vodă, Constructorului, Tudor Vladimirescu, Unirii, Bogdan Vodă, 9 Mai. Doar patru clădiri depășesc aceste limite, este vorba de 3 blocuri cu zece etaje din cartierele Independenței  și Cuza Vodă  precum si o clădire în cartierul Unirii.

Fig.9 – Construcțile din cadrul mun. Sighetu Marmației

Un număr mare de firme mici și mijlocii își au sediul în zona de locuit fie în cadrul locuințelor individuale fie în cadrul locuințelor colective. Ö morfologic se pot diferenția cartierele cu locuințe mici, având doar parter sau P+1 și cartierele de blocuri unde locuințele au P + 4 (doar patru blocuri depășesc 4 etaje în oraș). Cartierele Independenței, Cuza Vodă, Constructorului, Tudor Vladimirescu, Bogdan Vodă, Unirii, 1 Mai, Piața 1 Decembrie sunt cartiere noi construite în perioada de dezvoltare industrială clădirile sunt de tip bloc cu parter și patru etaje. În oraș există și patru blocuri care depășesc nivelul de 4 etaje, acestea sunt localizate în cartierul Independenței sunt 2 blocuri cu 10 etaje, în cartierul Cuza Vodă există  un bloc de 10 etaje iar in cartierul Unirii există un bloc cu 8 etaje. Ö vechimea și calitatea construcțiilor ‐ clădirile care au funcțiune de locuințe situate în zona mai veche a orașului au vechime de două sau trei sute de ani, clădirile colective au câteva zeci de ani fiind edificate în perioada socialistă, clădirile cele mai noi fiind cele construite de regulă la periferie în zonele în care terenurile agricole au fost utilizate pentru construcții de locuințe. În zona centrală  clădirile sunt construite din piatră  și cărămidă, în zona imediat înconjurătoare cu construcții din perioada anilor 50‐70 (sec. XX) există  o serie de construcții din chirpici. Clădirile de locuințe colective de tip bloc au fost construite din prefabricate de beton armat fiind organizate să  funcționeze cu încălzire centralizată. În urma unui proces de degradare treptată  a instalațiilor tehnico‐sanitare o serie de clădiri au ajuns să aibă subsolurile inundate, difuzarea apei calde și a încălzirii centralizate a încetat în anul 2000 pentru cartierele deservite de către firma Acaterm SA.

4.4. Sănătate și servicii sociale

4.4.1 Sănătate-Asistența medicală  în municipiul Sighetu Marmației este asigurată  în principal de Spitalul Municipal Sighet, unitate sanitară  cu paturi, proprietate  și utilitate publică, cu personalitate juridică, coordonat de către Conducerea Autorității Publice Locale a Primăriei Municipiului Sighetu Marmației. Sediul central al unității este în Municipiul Sighetu Marmației, str. Avram Iancu nr. 22, iar un punct de lucru este situat pe strada Iuliu Maniu, nr. 25. Spitalul deservește populația din oraș  și localitățile aparținătoare regiunii Maramureșului Istoric: 41.087 locuitori ai orașului Sighetu Marmației și 102.830 a comunelor arondate, reprezentând 30% din populația Județului Maramureș. Spitalul Municipal Sighetu Marmației a fost înființat în anul 1909 și a suferit unele modificări de‐a lungul timpului:

• În 1949 spitalul a funcționat cu 610 paturi în 9 secții;

• În 1990 spitalul a funcționat cu 1.310 paturi în 17 secții;

• În 2005 spitalul a funcționat cu 825 paturi în 18 secții;

• În 2007 spitalul a funcționat cu 777 paturi în 16 secții.

În prezent, spitalul se întinde pe o suprafața de 73.650 mp  și este compus din 14 clădiri tip pavilion în care funcționează  secțiile medicale cu destinație specifică  afecțiunilor maladive. O parte din clădirile Spitalului sunt monumente istorice.

Fig. 10 – Corpul spitalului municipal

Spitalului Municipal Sighetu Marmației are în structură:

‐ 26 secții și compartimente cu paturi, unde există personal de specialitate, medici specialiști care susțin calitatea de pol de servicii de sănătate a municipiului. 5 secții de psihiatrie sunt de mai mare anvergură și deservesc populația la nivel județean.

‐ 18 cabinete medicale în ambulatoriul integrat, cu specialități care nu se regăsesc în cadrul spitalelor Borșa și Vișeu: endocrinologie, diabet;

‐ 9 cabinete medicale; ‐ Compartimentul Primiri ‐ Urgențe;

‐ 4 laboratoare; ‐ Serviciul de anatomie patologică;

‐ Farmacie; ‐ Centrul de sănătate mintală;

‐ Dispensar TBC; ‐ Ambulanța;

Prin structura amintită mai sus sunt furnizate următoarele servicii:

‐ consultații în Ambulatoriul integrat al Spitalului și Ambulatoriul de spital;

‐ ajutor și intervenții în cazuri de urgență prin asistența medicală de urgență CPU;

‐ îngrijiri medicale specifice afecțiunilor în regim de spitalizare continuă și spitalizare de zi;

‐  investigații medicale paraclinice în cadrul Laboratorului de analize medicale  și investigații medicale în cadrul Laboratorului de explorări funcționale;

‐ servicii de radiologie și imagistică medicală, tomografie computerizată; ‐ servicii de recuperare Medicină fizică și balneologie;

‐ servicii administrative servicii tehnice și de întreținere.

4.4.2. Servicii sociale

În subordinea Consiliului Local al municipiul Sighetu Marmației, funcționează Direcția de Asistență  Socială, instituție ce are ca scop prevenirea și limitarea situațiilor de dificultate sau vulnerabilitate care pot duce la marginalizare sau excluziune socială. DAS urmărește realizarea acestui scop prin acordarea de prestații sau servicii sociale.

4.5. Educația și învățământul

Începând cu anul 1998 în orașul Sighetu Marmației reapare funcția universitară care îmbogățește viața culturală a urbei.

După funcționarea Academiei de Drept în perioada 1836-1920, din anul 1998 se înființează Colegiul Universitar Babeș-Bolyai care s-a transformat în anul 2005 în ”Universitatea Babeș-Bolyai Extensiunea Sighetu Marmației” având următoarele facultăți și specializări: Geografie, Psihologie, Chimie si Economie și gestiunea afacerilor.

Fig.11-Instituții de învățământ-sursa SDU

Dezvoltarea invatamantului superior in Sighetu Marmatiei este un imperativ al dezvoltarii municipiului. Numarul absolventilor liceelor care isi continua studiile este în continua crestere, in pofida faptului că pentru o parte insemnata a populatiei invatamantul superior devine din ce în ce mai inaccesibil datorita costurilor. Cum centrele universitare traditionale se gasesc la mari distante, cea mai bună opțiune a fost sprijinirea infiintarii și dezvoltarii de universitati în Sighetu Marmatiei.

4.6. Disfuncții privind dezvoltarea resurselor demografice

Tendința generală începând cu anul 1992 este de scădere a populației urbane și de îmbâtrânire, aceste fenomene sunt accentuate de scăderea natalității și de creșterea emigrației. Scăderea demografică este precedată de diminuarea rolului industriei și de slabe oportunități pe piața muncii mai ales în perioada 1990-2011. În perioada 2011-2017 se observă o revigorare economică concretizată prin creșterea numărului angajaților în industrie, finanțe-bănci, comerț, construcții, sănătate și asistență socială, dar tot în aceeași perioadă se poate observa o diminuare a angajaților din învățământ, agricultură și administrație publică. Schimbările în cadrul sistemului educativ sighetean sunt de natură să încurajeze menținerea tinerilor în regiune prin dezvoltarea învățământului universitar

5. Economia locală

Dezvoltarea economică din Sighetu Marmației se răsfrânge indirect asupra unui teritoriu mult mai vast decât limita administrativă a orașului. Municipiul Sighetu Marmației are prin importanța sa regională rol de management a spațiului rural din regiunea istorică Țara Maramureșului (regiune care include Depresiunea Maramureșului și munții înconjurători până la cumpăna de ape).

În vederea bunei funcționari a economiei de piata din municipiu, este importantă sustinerea agentilor economici privati si a initiativelor acestora, si de aceea trebuie cautate soluții care sa rezolve problema amplasamentelor, cu lucrari de infrastructura asigurate, necesare pentru noi investitii.

5.1 Sectorul agricol

Deși agricultura nu reprezintă  un domeniu semnificativ, potențialul ruralului din împrejurimi, respectiv suprafața agricolă relativ întinsă, constituie baza corespunzătoare pentru formarea unei ramuri de industrie alimentară. Creșterea animalelor  și cultivarea fructelor este tradițională  în zona Maramureșului de Nord, reprezentând o activitate importantă  în cadrul gospodăriilor populației.   Numărul efectivelor de animale a scăzut, în cazul fiecărei specii, acestea susținând o gospodărie orientată, în cea mai mare parte, către autoconsum și care valorifică prin vânzare doar un procent mic din producție.   În ultimii ani s‐a dezvoltat legumicultura, atât ca urmare a cererii pe piața locală, cât și a sprijinului oferit producătorilor, reprezentat de subvențiile acordate prin APIA.

În cadrul municipiului funcționează  5 piețe agroalimentare cu caracter zilnic  și un târg pentru animale în prima zi de luni din fiecare lună, respectiv în a doua și a treia zi de miercuri din lună, precum și o piață pentru comercializarea cerealelor, care funcționează zilnic.

Tabel 1- privind utilizarea suprafețelor agricole

Dintr-un total de 7.780 de ha de teren agricol, se poate observa că sectorul agricol dominant este cel al fânețelor, ceea ce înseamnă că în zona respectivă se practică în special creșterea animalelor. Deși contradictoriu, numărul efectivelor de animale a scăzut in cazul fiecărei specii, cel mai mare numar de animale aflandu-se în gospodariile populatiei. Efectivele de animale servesc, în principal, pentru subzistența famililor.

5.2 Sectorul comercial

După 1990, dinamica activităților de comerț a cunoscut o tendință ascendentă, prin mutările de pe piața forței de muncă, din sfera activităților de productie, în sfera comerțului (preponderent) și al prestărilor de servicii. Ritmul accelerat de privatizare în domeniul comercial, a făcut ca ponderea sectorului privat în desfacerea bunurilor să  crească până la 20,5 % din totalul cifrei de afaceri a municipiului.

5.3 Sectorul turistic

Acest tip de sector ocupă  un loc important în sectorul terțiar  și înregistrează  un trend ascendent, fiind o alternativă în contextul dezindustrializării.    Evoluția numărului locurilor de cazare în municipiul Sighetu Marmației, prezentată în graficul de mai jos, confirmă trendul ascendent al afacerilor în domeniul turismului și este în strânsă legătură  cu evoluția numărului de turiști, de asemenea pe un trend ascendent.

Fig.12- Evoluția nr.de turiști

Conform graficului de mai sus, se poate obeserva o evoluție semnificativă a numărului de turiști de la an la an, ba chiar o triplare a numărului acestora din anul 2010 până în 2015.

5.4 Sectorul Industrial

Principalele activități industriale ale municipiului Sighetu Marmației sunt industria lemnului, fabricarea mobilei, industria confecților și cea textilă.

Agenții economici cu profil de prelucrarea lemnului si fabricarea mobilei dețin o pondere de 35,1% din cifra de afaceri a municipiului, iar industria textilă și de confecții este următoarea, cu 16,3%.

Fig.13-Graficul privind activitățile economice

Conform graficului respectiv, populația angrenată în sectorul industrial este majoritară cu o pondere de 52% reprezentând astfel mai mult de jumătate din totalitatea sectoarelor economice din acest municipiu.

6. Zonificarea teritoriului

6.1. Intravilanul

Bilantul teritorial al suprafețelor cuprinse în limita teritoriului administrativ

Teritoriul administrativ al municipiului Sighetu Marmației este de 13.536 ha din care 1.983,60 ha reprezintă teritoriul intravilan, iar 11.552,40ha reprezintă teritoriu extravilan.

Fig. 14 – Zonificarea teritoriului urban a municipiului Sighetu Marmației

Intravilanul existent este cel aflat in evidentele oficiului judetean de organizare a teritoriului agricol la 1.01.2015.

In componentele intravilanului existent intra zona urbană centrală a localității Sighetu Marmației la care se adaugă cartierele: Iapa, Valea Hotarului, Valea cufundoasă, Cămpul Negru – Dealul Cetății, Lazu Baciului și Șugău. Intravilanul include de asemenea unitati economice izolate, unitati de gospodarie comunala si echipare edilitara, unitati cu destinatie speciala, unitati turistice si de agrement.

Zonificarea presupune în esență, realizarea unei împărțiri a modului de utilizare a teritoriului urban. Mai exact, zonificarea teritoriului urbanpresupune identificarea și delimitarea unor spații cu omogenitate relativă pe baza unor criterii. (Filip Sorin-Planning Urban)

Zona de locuit reprezinta 49,78 % din total intravilan (993,17 ha) si este caracterizată prin locuințe de tip bloc precum și de locuințe particulare majoritatea doar cu nivel parter sau cu parter + un etaj.

Cartierele Independenței, Cuza Vodă, Constructorului, Tudor Vladimirescu, Bogdan Vodă, Unirii, 1 Mai, Piața 1 Decembrie sunt cartiere noi construite în perioada de dezvoltare industrială clădirile sunt de tip bloc cu parter și patru etaje. În oraș există și patru blocuri care depășesc nivelul de 4 etaje, acestea sunt localizate în cartierul Independenței sunt 2 blocuri cu 10 etaje, în cartierul Cuza Vodă există un bloc de 10 etaje iar in cartierul Unirii există un bloc cu 8 etaje.

Din analiza intravilanului se constata ca: activitatile de tip industrial si depozite reprezinta 7,10 % (171,33 ha) fiind comasate in partea nordică și nord-estică a localitatii în zona în care au acces la calea ferată. În restul localitatii exista unele incinte industriale, dar acestea sunt compatibile cu funcțiunea dominantă de locuit.

Activitati agrozootehnice reprezinta 15,9 ha respectiv 0,9 % din suprafața intravilanului.

Caile de comunicatie si transporturi reprezinta 9,35 % din total intravilan din care 6,10 % circulatie rutiera si 2,00 % circulatie feroviara.

Constructiile tehnico-edilitare reprezinta 0,90% din total intravilan, respectiv 14,57 ha.

Zona institutii publice si servicii reprezinta 3,29% din intravilan respectiv 65,72 ha si este situata in zona centrala a localitatii precum și dispersat în funcție de localizarea liceelor, sediilor facultăților, a instituțiilor publice și a bisericilor .

Zona cu destinație specială este localizată la DN18 fiind ocupată de o unitate militară și reprezintă 0,50 % din spațiul intravilan.

Tabel 2-privind bilanțul teritorial al municipiului Sighetu Marmației-(Sursa Planul Urbanistic Zonal)

În tabelul de mai sus regăsim bilanțul teritorial existent al municipiului Sighetu Marmației, realizat în anul 2015.

6.2. Zone urbane marginalizate

În ceea ce privește situația zonelor marginalizate în cadrul centrelor urbane, Atlasul zonelor urbane marginalizate din România realizează  un profil al municipiilor  și orașelor din județul Maramureș, reliefând principalele categorii de zone dezavantajate în funcție de locuire, ocupare și capital uman.

Fig.15 – Comunități urbane marginalizate

În municipiul Sighetu Marmației sunt identificate trei zone marginalizate, distribuite la periferia municipiului, aparținând următoarelor categorii: două zone de tip ghetou cu blocuri (Cartier Cuza Vodă –  450 locuitori și Cartier Unirii – 400 locuitori) respectiv o zonă de tip mahala, cu adăposturi improvizate, la groapa de gunoi a orașului – 30 locuitori).

6.3. Zone de regenerare urbană

Prin noțiunea de regenerare urbană se înțelege aducerea la viață a zonelor urbane cu efortul cooperativ al municipalităților, proprietarilor și a altor actori implicați, cu scopul de a îmbunătății condițile de trai, de a crește calitatea mediului și a climatului social, respectiv de a întării economia locală.

Fig.16 – Zone de regenerare urbană

Conform figurii de mai sus, în municipiul Sighetu Marmației au fost propuse trei zone de regenerare urbană pentru îmbunătățirea funcționalității ansamblului urban al acestui municipiu.

Prin zona de regenerare urbană Marmația Burg, se intenționează reabilitarea centrului istoric al municipiului, conservarea, reamenajarea clădirilor culturale și valorificarea potențialului eco-turistic al acestora.

În zona de regenerare Marmația Business, se intenționează eficientizarea și extinderea zonelor cu spații verzi, precum și reconversia fațadelor unor clădiri de patrimoniu istoric.

A treia zonă și ultima, are în vedere zonele rezidențiale, aici există disfuncții precum lipsa facilităților de sport și agrement în apropierea locuințelor, aspecte inestetice ale clădirilor de locuit, se dorește și reintegrarea în țesutul urban al spaților reziduale.

7. Elementele de infrastructură teritorială

7.1. Infrastructura rutieră

Infrastructură rutieră – rute de comunicații Municipiul Sighetu Marmației cuprinde o rețea stradală  cu o lungime totală  de 178,036 km, respectiv 104 străzi.   Prin municipiul Sighetu Marmației tranzitează două artere de drum național: ‐ DN 18  ‐  care face legătura între municipiul Sighetu Marmației  și municipiul Baia Mare, respectiv orașele Vișeu – Borșa,   ‐ DN 19 ‐ care face legătura între municipiul Sighetu Marmației și Negrești Oaș ‐ Satu Mare. Rețeaua stradală a municipiului Sighetu Marmației poate fi catalogată astfel:

Fig.17 Rețeaua de acces rutieră

1. cu circulație intensă: Nicolae Titulescu, Bogdan Vodă, Dragoș  Vodă, Gheorghe  Șincai, Avram Iancu, zona centrală, Piața Libertății, Iuliu Maniu, 22 Decembrie 1989, 9 Mai  și Lazu Baciului; 2. cu circulație de intensitate medie: Mihai Viteazu, Alexandru Ivasiuc, Rodnei, Nicolae Titulescu, Independenței, Mihai Eminescu, Nicolae Grigorescu, Gării, Tisei, Iapa, Valea Hotarului, Lucian Blaga, Szilagy Istvan ; 3. cu circulație redusă: străzile mărginașe și celelalte străzi ale municipiului care prin natura lor nu sunt destinate circulației traficului rutier sau pietonal cu intensitate mare sau medie. Pe aceste artere circulă  autobuse pentru transportul local care aparțin de S.C. Mara Nord S.A., respectiv autobuse ale operatorilor de transport interurban ce asigură transportul muncitorilor navetiști la  și de la locul de muncă spre domiciliu, autovehicule transport marfă, autovehicule transport greu în localitate  și tranzit, transport hipo, biciclete, mopede, autoturisme proprietate personală etc. Traficul de tranzit se desfășoară  doar prin traversarea centrului municipiului, unde străzile sunt înguste, ceea ce duce la congestionarea traficului pe anumite tronsoane  și la anumite ore. Structura spațiului urban central nu permite modificarea arterelor de circulație; condițiile de relief (dealuri înalte) nu permit extinderea urbană spre sud, iar constrângerile de ordin istoric (fixarea graniței pe râul Tisa) lasă  puține opțiuni de dezvoltare pentru partea de nord a orașului. Ca urmare, toți acești factori duc la degradarea  și uzura sistemului rutier din arealele existente datorită  suprasolicitărilor traficului greu, dar  și la poluarea mediului în zona centrală  și pericentrală.   Creșterea traficului din zona centrală, cât și nevoia de a spori siguranța în circulația rutieră impun eliminarea traseelor dificile, prin realizarea variantei ocolitoare, care să  asigure legătura între drumurile naționale. Deschiderea punctului de trecere a frontierei spre Ucraina (ianuarie 2007) a dus la conectarea municipiului cu orașul Solotvino prin intermediul podului istoric reconstruit între cele două  localități. Totodată, această  conectare a dus  și la creșterea traficului rutier în zona punctului de frontieră.

7.2. Infrastructura tehnico edilitară

7.2.1. Rețeaua de alimentare cu apă potabilă

Pentru asigurarea alimentării cu apă a municipiului Sighetu Marmației este recomandată îmbunătățirea și extinderea instalațiilor de alimentare cu apă.

Prin intermediul programului SAMTID au fost reabilitate stația de pompare și clorinare a apei situată în localitatea Crăciunești din comuna vecină Bocicoiu Mare.

Pentru protejarea împotriva inundațiilor care afectează frontul de captare a apei de la Crăciunești vor fi necesare măsuri specifice. Deși teritoriul respectiv nu este situa în cadrul suprafeței administrative a orașului măsurile vor avea ca efect eliminarea riscurilor privind alimentarea cu apă a municipiului Sighetu Marmației.

De asemenea va fi importantă remedierea conductelor de aducțiune pompată între stația de la Crăciunești și rezervoarele orașului situate pe Dealul Dobăieș, lungimea acestor conducte este de 10,3 km, diametrele sunt 400 mm și 500 mm, conductele fiind puse în funcțiune în anii 1963 și 1978. Este important să fie remediate și conductele gravitaționale care transportă apa de la rezervoare până la rețeaua de distribuție de pe străzile municipiului.

7.2.2 Rețeaua de canalizare

în municipiul Sighetu Marmației este de tip unitar  și    are o vechime de peste 40 de ani. Întreaga rețea se bazează pe trei colectoare principale cu secțiune ovoidală în care sunt conectate canalizările secundare de pe diversele străzi ale municipiului. Sistemul de canalizare funcționează  în prezent gravitațional, fără  stații de pompare. Pantele rețelei de canalizare existente sunt în general mici (aproximativ 0,004 m/m), din cauză că orașul este situat într‐o zonă plană, situată pe terasele inferioare ale celor două râuri Iza și Tisa. Din această cauză, există zone unde conductele de canalizare sunt situate foarte sus, făcând imposibilă  conectarea noilor clienți, la fel după  cum există zone ale rețelei de canalizare unde aceasta funcționează  înfundat din cauza pantelor mici sau chiar a contrapantelor. Lucrările de investiții care se derulează prin SC Vital SA, care sunt finanțate din fonduri de coeziune în cadrul proiectului “Extinderea  și reabilitarea infrastructurii de apă  și apă  uzată  în Județul Maramureș” , sunt împărțite pe mai multe Contracte de lucrări, din care Sighetului ii sunt atribuite trei contracte : 1. Proiect    “MM‐CL‐02 Reabilitarea stațiilor de tratare apă  potabilă, a conductelor de aducțiune, rezervoare noi de apă și noi stații de pompare  în Borșa, Tg. Lăpuș, Vișeu de Sus, Sighetu Marmației” 2. Proiect “MM‐CL‐10 Reabilitarea  și extinderea conductelor de aducțiune, a rețelei de distribuție și a rețelei de apă uzată în Municipiul Sighetu Marmației” 3. Proiect“MM‐CL‐04 Reabilitarea Stației de Epurare în Municipiul Sighetu Marmației”

7.2.3 Rețeaua de alimentare cu gaze naturale

Rețeaua de gaz va fi extinsă pentru toate străzile orașului, deși în proiectul inițial cartierul Valea Cufundoasă nu era inclus. Pe viitor vor trebui de asemenea racordate cartierele periferice și zonele în care se va extinde intravilanul.

Conform proiectului tehnic existent care prevede introducerea gazului în Municipiul Sighetu Marmației concesionarul S.C. BERG SISTEM GAZ S.A. va prelua sarcina realizării următoarelor lucrări de investiții, care în conformitate cu proiectul tehnic existent presupune următoarele:

Fig.18- Distribuția rețelei de gaz (sursa SDU)

a. Realizarea unei conducte de repartiție gaze naturale de presiune medie proiectată care va porni din stația de reglare, măsurare, predare, (SRMP)

Sighetu Marmației și va deservi stațiile de reglare măsurare de sector (SRMS) proiectate, în număr de 6 bucăți. Conducta de repartiție gaze naturale de presiune medie proiectată se va realiza din țevi de oțel trase pentru industria petrolieră STAS 715/2.

b. Realizarea a șase stații de reglare măsurare de sector (SRMS) proiectate, ce urmează să fie amplasate în intravilanul Municipiului Sighetu Marmației și care vor asigura trecerea de la regimul de presiune medie vehiculat în rețeaua de repartiție, la regimul de presiune redusă la care va funcționa rețeaua de distribuție gaze naturale.

c. Realizarea în Municipiul Sighetu Marmației a unei rețele de distribuție gaze naturale de presiune redusă care se va realiza ramificat de-a lungul tramei stradale a municipiului, imobilele urmând a fi racordate prin branșamente care vor avea la capetele lor posturi de reglare, măsurare. Lungimea totală a rețelei de distribuție gaze naturale de presiune redusă va fi de 63 km.

7.2.4 Distribuția rețelei de energie electrică

Alimentarea cu energie electrică  a municipiului Sighetu Marmației este realizată  din rețeaua națională, prin intermediul liniei de 110 kV care conectează  municipiul cu orașul reședință  de județ, Baia Mare.   Există  două  stații de transformare de 110/20  și 110/6 kV, de la care, prin intermediul liniilor aeriene de 20 kV și a celor subterane de 6 și 20 kV este alimentat întregul oraș. Difuzarea energiei electrice este efectuată cu ajutorul a 93 posturi de transformare pentru zona centrală a orașului, la care se adaugă posturile din cartierele mărginașe Iapa  ‐ Valea Hotarului, Șugău. Două treimi din posturile de transformare aparțin SC Electrica, iar o treime sunt private. Liniile aeriene  și subterane de 0,4 kV alimentează consumatorii individuali.   Principalele disfuncționalități sunt generate de creșterea consumurilor, rețelele fiind calibrate pentru consumurile calculate în anii 70 când s‐au realizat liniile actuale.   În municipiul nostru au fost identificate un număr aproximativ de 95 gospodării care nu sunt conectate la rețeaua de energie electrică, situate pe străzile Valea Mare, Valea Hotarului  ‐ Iapa, Șugău, Câmpu Negru, Dealul Cetății, Popa Lupu și Constantin Dobrogeanu‐Gherea. Distanța la care sunt situate aceste gospodării față de cel mai apropiat punct de conectare la rețea este între 400 și 1.500 m. În municipiu există o comunitate de romi, pe strada Nicolae Bălcescu, formată din gospodării de tip adăposturi improvizate, racordate la un generator. Comunitatea este formată din aproximativ 90 persoane, din care 50 sunt copii și este identificată în Atlasul zonelor urbane marginalizate ca și zonă de tip mahala, cu adăposturi improvizate, la Groapa de gunoi.

8. Propuneri de optimizare funcțională

Prin intermediul acestui capitol și prin intermediul analizei complexe pe care am efectuat-o asupra municipiului Sighetu Marmației în acest an, am reușit sa-mi creez o imagine de ansamblu asupra problemelor cu care se confruntă acest oraș, de aceea doresc să propun o serie de proiecte de dezvoltare, care să aibă ca scop principal eliminarea disfuncților existente, îmbunătățirea ansamblului urban, precum și revitalizarea acestui municipiu.

Pe baza analizelor de teren, a discuților cu localnicii orașului, creării de baze cartografice precum și lecturarea strategiilor de dezvoltare ale acestui municipiu doresc să propun o bază proiecte care să ducă la remedierea sau la eliminearea disfuncțiilor existente. Proiectele propuse, au menirea de a răspunde nevoilor actuale, de a îndepărta disfuncțiile oferind soluții pe termen lung, acestea fac parte din obiectivele strategice pe axe prioritare conform Strategiei de dezvoltare urbană (SDU) a municipiului Sighetu Marmației.

Axa Prioritară 1: Îmbunătățirea accesibilității și măsuri pentru o mobilitate sustenabilă.

Domeniul de intervenție 1.1. Îmbunătățirea mobilității urbane

1.1.1. Organizarea unui transport public eficient, sigur, ecologic;

1.1.2. Îmbunătățirea sistemului de parcări;

1.1.3. Îmbunătățirea infrastructurii pietonale;

1.1.4. Crearea unei infrastructuri pentru bicicliști;

1.1.5. Îmbunătățirea conectivității rețelei rutiere.

Axa Prioritară 2: Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor

Domeniul de intervenție 2.1. Managementul integrat al deșeurilor

2.1.1. Organizarea colectării selective a deșeurilor valorificabile/ reciclabile de la populație   și agenți economici;

2.1.2. Stimularea valorificării pe plan local a deșeurilor reciclabile;

2.1.3. Stimularea utilizării energiilor regenerabile  și valorificarea unor resurse alternative (ex. biomasă, compost).

Axa Prioritară  3: Valorificarea patrimoniului natural  și antropic, dezvoltarea turismului  și îmbunătățirea mediului urban, revitalizarea orașului, regenerarea  și decontaminarea siturilor poluate.

Domeniul de intervenție 3.1. Îmbunătățirea mediului urban, revitalizarea orașului, regenerarea și decontaminarea siturilor poluate și reducerea riscurilor pentru sănătatea populației

3.1.1. Reabilitarea Centrului Istoric al municipiului – prezentare unitară  model Burg (conform PIDU);

3.1.2. Reabilitarea clădirilor din Centrul Istoric al municipiului și valorificarea potențialului economico‐turistic al acestuia;

3.1.3. Conservarea, reamenajarea și punerea în valoare a clădirilor ‐ monument istoric din municipiu, aflate în proprietatea UAT Sighet sau a altor entități (parohii, muzee, organizații neguvernamentale etc.);

3.1.4. Dezvoltarea durabilă  a destinației turistice Sighetu Marmației  și a zonei naturale Marmația (Maramureșul Istoric);

Axa Prioritară 4: Educație, promovarea unui mediu socio‐incluziv și combaterea sărăciei.

Domeniul de intervenție 4.1. Educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții

4.1.1. Reabilitarea, modernizarea  și extinderea infrastructurii  școlare, creșterea calității serviciilor oferite și crearea de noi servicii pentru grupurile‐țintă;

4.1.2. Reabilitarea, modernizarea, extindere  și realizare infrastructură sportivă, creșterea calității serviciilor oferite și crearea de noi servicii pentru grupurile‐țintă;

4.1.3. Reducerea și prevenirea abandonului școlar;

Axa Prioritară  5: Creșterea capacităților  și capabilităților structurilor cu atribuții în managementul situațiilor de urgență  și siguranța populației în vederea reducerii riscului. Domeniul de intervenție 5.1. Eficientizarea managementului crizei

5.1.1. Completarea parcului tehnic ce aparține de ISU  și Ambulanță  și dotarea la nivel maxim de performanță a unităților operative;

5.1.2. Dezvoltarea unui sistem comun de monitorizare și prevenire a riscului inundațiilor în Bazinul Tisei Superioare de către administrațiile locale din regiunea transfrontalieră;

5.1.3. Dezvoltarea unui sistem comun de educare  și pregătire a populației în domeniul protecției civile de către administrațiile locale.

Axa Prioritară 6: Promovarea CDI și măsuri pentru creșterea competitivității IMM locale.

Domeniul de intervenție 6.1. Stimularea antreprenoriatului în scopul valorificării resurselor locale

6.1.1. Susținerea și dezvoltarea activităților antreprenoriale;

6.1.2. Înființare incubatoare de afaceri/ parcuri industriale;

6.1.3. Înființarea și dezvoltarea de clustere (ex. Cluster lemn Marmația)

Axa Prioritară 7: Creșterea calității și eficienței serviciilor oferite de către administrația publică locală.

Domeniul de intervenție 7.1. Eficientizarea administrației publice locale

7.1.1. Dezvoltarea instituțională și modernizarea administrației publice locale;

7.1.2. Creșterea calității actului administrativ  și optimizarea proceselor orientate către beneficiari (cetățeni);

Așadar axele prioritare au ca scop evidențierea obiectivelor specifice și aplicarea măsurilor necesare pentru eliminarea disfuncților și discrepanțelor de la nivelul asnamblului urban. Aceste proiecte au fost propuse de către Strategia de dezvoltare urbană a municipiului Sighetu Marmației, perioada 2017-2020.

Concluzii

„Toate drumurile merg la Sighet” este o expresie din popor care sugerează așezarea municipiului la confluența hidrografică a Izei, Tisei și Ronișoarei și la intersecția unor căi de circulație importante în regiune. Pe acest substrat s-a produs dezvoltarea treptată a orașului, acesta reprezentând un centru polarizator pentru majoritatea așezărilor nord-maramureșene. Sighetu Marmației este un pol de dezvoltare urbană , iar municipalitatea se află intr-o luptă continuă pentru cresterea nivelului de dezvoltare a orasului. Dezvoltarea durabilă presupune elaborarea de strategii și planuri de acțiune adecvate caracteristicului orașului, ca astfel rezultatele să fie eficiente.

Conștientizarea problemelor cu care se confruntă comunitatea, atât de către factorii de decizie, cât și de către cetățeni va accelera găsirea soluțiilor optime necesare atingerii obiectivelor dezvoltării durabile. Orice proces de elaborare a strategiilor și planurilor de acțiune trebuie să fie supus consultării tuturor categoriilor sociale, pentru a avea siguranța ca odată adoptate ele vor fi puse în practică, pentru că reprezintă expresia voinței majorității membrilor comunității. Acest lucru se poate realiza prin sensibilizarea și educarea oamenilor, prin consultarea și atragerea participării lor la realizarea măsurilor, prin crearea de parteneriate și prin măsurarea, supravegherea, evaluarea și declararea progreselor înregistrate pe calea dezvoltării durabile.

Municipiul Sighetu Marmației nu a înregistrat succese în domeniul protecției mediului, al protecției sociale și al dezvoltării economice din cauza lipsei unor strategii bine puse la punct. dar mai ales din lipsa unui personal specializat.