În bazinul Bârladului se găsesc edificii culturale de mare valoare artistică, cu semnificație simbolică și istorică pentru comunitățile locale și… [304174]

CAPITOLUL 6

[anonimizat], care constituie obiective atractive și cu importanță turistică. [anonimizat], conacele, [anonimizat], statuile și instituțiile de cultură (fig. 118).

Fig. 118 – Edificiile culturale din bazinul hidrografic al râului Bârlad

6.1. [anonimizat], cât și turismului specializat. [anonimizat]. Există, însă, colecții specializate.

Muzeul Județean ”Ștefan cel Mare” [anonimizat]. Hagi Chiriac nr. 2. Muzeul Judetean Vaslui s-a înființat pe 18 octombrie 1974, având profil mixt istorie si etnografie. S-a deschis în ziua de 27 Fig. 119 – Aspect de la Muzeul Județean Vaslui (febr. 2018).

septembrie 1975 (fig. 119).

În prezent deține 7 secții (http://www.muzeu-vaslui.ro):

a. [anonimizat]-medalistică: este structurată pe două planuri: unul urmărește expunerea tezaurelor și a [anonimizat], medievale, moderne, iar unul expunerea medaliilor și plachetelor ce reprezintă donația făcută de doctorul Constantin Teodorescu acestui muzeu.

b. Secția de artă românească contemporană: cuprinde expoziția permanentă de artă plastică Colecția de artă contemporană „Dr. Constantin Teodorescu” ce a fost deschisă la data de 11 martie 1989 [anonimizat]. Constantin Teodorescu din Bârlad. Colecția oferă ceea ce am putea numi „un echilibru al alternanțelor”, [anonimizat], alături de provocări specifice unui limbaj plastic contemporan. Astăzi, Colecția de artă contemporană „Dr. Constantin Teodorescu” dovedește o [anonimizat] 170 [anonimizat], obținute prin donațiile suscesive realizate de colecționar în 1996, 1998, 2003 și 2007, fiind expusă în cinci săli ale muzeului.

c. Secția de cultură și civilizație: [anonimizat], [anonimizat] a activității lor: [anonimizat], [anonimizat], Constantin Prezan.

d. Secția de etnografie și artă populară: a fost deschisă în anul 1975, fiind structurată pe ocupațiile principale și secundare ale locuitorilor acestui teritoriu. Patrimoniul cuprinde textile de interior tradiționale (425 de piese) cu funcții utilitare sau ceremoniale (ștergare, [anonimizat], scoarțe, velințe), [anonimizat]-lea, [anonimizat].

e. Secția de istorie modernă: tematica acestei secții este axată pe prezentarea evenimentelor de istorie locala în contextul istoriei naționale. Pornind de la mișcarea revoluționară de la 1848 [anonimizat], [anonimizat], documente care vorbesc de participarea vasluienilor la cele mai importante evenimente ale sfârșitului de secol al XIX-lea.

f. Secția de istorie medievală: reprezintă una dintre cele mai prestigioase secții care prin valoarea deosebită a patrimoniului său se constituie într-un important punct de atracție pentru publicul vizitator. Cele mai reprezentative piese sunt: monedele și obiectele de podoabă din argint din cadrul tezaurelor de la Schinetea (sec.XV) și Bălțați (sec. XVI), obiecte și documente din epoca lui Ștefan cel Mare, obiecte ale renumiților cărturari Nicolae Milescu Spătaru și Dimitrie Cantemir.

g. Secția de istorie veche și arheologie: are ponderea cea mai însemnată, atât prin numărul mare de piese (peste 18.000 de obiecte), dar, mai ales, prin valoarea lor deosebită. Aceste piese acoperă epocile străveche, veche și medievală ale istoriei românilor și, în același timp, denotă o neîntreruptă continuitate de locuire a populației autohtone în arealul actualului județ Vaslui. De asemenea, datorită săpăturilor arheologice sistematice sau de salvare (înteprinse de specialiștii muzeului, în colaborare cu prestigioși cercetatori de la instituțiile de profil) și datorită descoperirilor întâmplătoare, patrimoniul cultural al acestei secții s-a îmbogățit continuu.

În ultimii cinci ani Muzeul Județean Vaslui a avut în medie 32 de angajați, care s-au ocupat cu buna desfășurare a activității acestuia. Numărul de angajați ai muzeului a variat de la an la an în perioada 2012 – 2016 (fig. 120).

Fig. 120 – Evoluția numărului de angajați ai Muzeului Județean Vaslui în perioada 2012-2016

(după http://www.insse.ro)

Muzeul „Vasile Pârvan” este situat în orașul Bârlad, pe Str. Vasile Pârvan nr. 1. Înființat în 10 aprilie 1914, primește denumirea de Muzeul „Vasile Pârvan” abia în 1957 (fig. 121).

Fig. 121 – Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad (aug. 2018).

A debutat cu secția de arheologie-istorie-numismatică și pinacotecă. În anul 1956 ia ființă secția de științele naturii, iar în 1965 secția denumită Oameni de seamă ai Bârladului. Muzeul a fost creat la inițiativa prof. Stroe Belloescu și a câtorva intelectuali bârlădeni. Pe parcursul existenței muzeului, colecțiile sale s-au îmbogățit grație donațiilor provenite din partea unor mari personalități. În 1993 s-a deschis Muzeul Colecțiilor, în cadrul căruia sunt expuse șase colecții donate pe parcursul celor 84 de ani de preot stavrofor Gheorghe Ursăcescu, prof. Ion Chiricuță, dr. Marcel Vainfeld, col. ing. Ion Negoescu, actrița Clody Bertola, prof. George Ivașcu.

Muzeul deține mai multe sedii, cel principal fiind Palatul central, monument de secol al XIX-lea, fost sediu al Prefecturii județului Tutova. Alte sedii sunt: Casa Sturdza, monument datând din 1818, fostă casă particulară (fig. 122); Casa Miclescu, din secolul al XIX-lea, fostă casă particulară.

Fig. 122 – Casa „Sturdza” din Bârlad, în prezent aparținând de Muzeul „Vasile Pârvan” (aug. 2018).

În muzeu sunt conservate și expuse piese de arheologie (depozit de bronzuri, artă statuară neolitică, bijuterii din secolele III – IV), numismatică (tezaure romane și medievale), istorie (documente, carte, arme și accesorii din secolele VII – VIII, piese privind personalități bârlădene), artă (pictură, sculptură, mobilier și tapiserii, ceramică, porțelan, sticlă, bijuterii din secolele XVII – XVIII). Fig. 123 – Planetariul din Bârlad (aug. 2018).

Deține bunuri culturale clasate în patrimoniului cultural național (cca. 1600 în 2012).

Din 2006 s-a deschis un Observator astronomic, în 2009 un planetariu și din 2011 un cinematograf 3D (http://www.primariabarlad.ro) (fig. 123).

În prezent deține 5 secții (http://www.muzeuparvan.ro/): Arheologie, Științele naturii, Personalități Bârlădene, Astronomie, Artă.

Fig. 124 – Pavilionul muzeal „Marcel Guguianu” din Bârlad (aug. 2018).

Fig. 125 – Sculpturi ale artistului bârlădean Marcel Guguianu, expuse în curtea muzeului care îi poartă numele. (aug. 2018).

Secțiunea de Artă a muzeului cuprinde și Pavilionul expozițional ”Marcel Guguianu”.

Ridicarea pavilionului muzeal s-a impus după 1997, anul în care Marcel Guguianu, sculptor de talie internațională, născut în Bârlad, a donat muzeului bârlădean toate lucrările sale, inclusiv multe obiecte personale folosite în activitatea artistică. Singura condiție pusă a fost de a fi expuse într-un muzeu care să-i poarte numele (fig. 124). În fața muzeului se află și statuia acestuia (fig. 126).

În ultimii cinci ani Muzeul Județean Bârlad a avut în medie 50 de angajați, care s-au ocupat cu buna desfășurare a activității acestuia.

Fig. 126 – Bustul sculptorului bârlădean Marcel Guguianu, în parcul de lângă muzeul care îi poartă numele.

Centru ”Mihai Eminescu” din Municipiul Bârlad, se află pe Strada Republicii, într-o clădire aflată pe lista monumentelor istorice din județul Vaslui în anul 2015. A fost construită în anul 1888 ca locuință pentru directorul Școlii Normale de băieți. Arhitectura deosebită a imobilului face ca în perioada comunistă, să aiba mai multe destinații precum grădiniță, creșă și pentru o scurtă perioadă de timp secție de spital. În prezent este ocupată de această nouă instituție de cultură, patrimoniul fiind constituit din colecția Dr. Constantin Teodorescu (cărți, documente, medalii) (fig. 127).

Fig. 127 – Centrul „Mihai Eminescu” („Casa Roșie”) din Bârlad.

Muzeul de Istorie „Teodor Cincu" este situat în orașul Tecuci, pe Str. 1 Decembrie 1918, nr. 36 (fig. 128). Este un muzeu de arheologie, artă plastică, numismatică, istorie modernă și contemporană și deține cea mai însemnată parte a patrimoniului arheologic descoperit la Poiana, cetatea antică Piroboridava.

Fig. 128 – Muzeul de Istorie „Teodor Cincu", din Tecuci.

Muzeul, cunoscut sub titulatura „Fundația culturală Teodor și Maria Cincu. Muzeul comunal Mihail Dimitriu – Arheologie și Științe Naturale Tecuci”, a fost înființat în august 1934 și a fost inaugurat în mod oficial pe data de 21 noiembrie a anului 1935. Clădirea actuală este monument de arhitectură și a fost construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea de către un arhitect italian, al cărui nume rămâne necunoscut. Inițial, a fost casa de locuit a boierului Anton Cincu, tatăl fostului primar tecucean Teodor Cincu, care a donat-o spre înființarea muzeului. Muzeul cuprinde trei săli: sala Donatorilor, Sala Mihail Dumitriu, Sala Constantin Solomon.

În patrimoniul muzeului există 7 secțiuni (http://muzeultecuci.ro): arheologie, paleontologie, numismatică, etnografie, artă, carte veche, donații.

Secțiunea Arheologie: muzeul deține piese din siturile arheologice Toflea, două necropole descoperite în orașul Tecuci, una în 1970 (punctul Grădina lui Tiron) și cealaltă în anul 1971 (punctul Fabrica de Ambalaje Metalice), Piroboridava-Așezarea getică de la Poiana, situl arheologic Negrilești, depozitul de topoare de la Ghidigeni, așezarea de la Gârbovăț, situl arheologic Pufești-sat Ciorani.

Secțiunea Paleontologie: muzeul deține o bogată colecție de fosile, reprezentate de piese osteologice și dentognatice ce provin de la diferiți membri faunistici specifici din perioada cuaternară. Fragmentele osteologice și dentognatice au fost descoperite în depozitele cuaternare de pe terasa inferioară a Bârladului. Siturile din care provin resturile fosile de mamifere cuaternare sunt dispuse în jurul orașului Tecuci, cea mai mare parte dintre fragmentele fosile fiind descoperite în punctul Rateș, situat la 2 km est de orașul Tecuci.

Secțiunea Numismatică: cuprinde peste 19.000 de monede și bancnote, piese foarte interesante descoperite în urma cercetărilor arheologice în așezarea getică de la Poiana (Piroboridava) precum și din tezaure descoperite întâmplător la Tecuci, Ciorăști, Podoleni, Țigănești și Țepu.

În ultimii cinci ani Muzeul Județean Tecuci a avut în medie 10 de angajați, care s-au ocupat cu buna desfășurare a activității acestuia.

În județul Vaslui există muzee sătești unde sunt expuse diferite obiecte de artă populară care evidențiază tradițiile și obiceiurile locuitorilor acestei zone a țării. Astfel, printre cele mai cunoscute muzee etnografice din județ se numără: Muzeul etnografic Muntenii de Sus, Muzeul Sătesc Tăcuta, Muzeul Sătesc Vulturești, Muzeul Sătesc Banca, Muzeul Sătesc Muntenii de Jos.

Muzeul etnografic Muntenii de Sus este un muzeu sătesc, situat în satul Muntenii de Sus, la 6 km de orașul Vaslui, în partea de nord-est a acestuia (fig. 129, 130). Muzeul sătesc de la Muntenii de Sus a luat ființă prin proiectul transfrontalier ,,Tradiții în oglindă,, finanțat de U.E. prin Programul de Vecinătate România – Republica Moldova, Phare CBC, în anul 2004 (managerul acestui proiect este înv. Adam Daniela) (http://www.muzeultraditiilor.ro/).

Fondatorii muzeului îl doresc, pe viitor, un punct de reper cultural în arealul vasluian, deoarece satul Muntenii de Sus are vechi tradiții etnografice, istorice și economice, cu o vechime de peste 300 ani. Casa țărănească în care funcționează muzeul, la origine construită din bârne, a adăpostit de-a lungul timpului cele mai vechi tradiții ale artei populare românești. Astfel, se dorește ca muzeul nou înființat să-și trimită vizitatorii în timp pentru a cunoaște elementele care alcătuiau o gospodărie țărănească.    În camera de locuit s-a amenajat patul cu capete, laița, războiul de țesut, lada de zestre, masa rotudă cu scăunele, sobă cu vatră, culmea cu haine iar pereții sunt împodobiți cu covoare, lăicere, carpete și prosoape. În tindă ne întâmpină două manechine, respectiv bărbat și femeie, costumate în portul popular reprezentativ satului. Chilerul adăpostește unelte agricole, carul pentru boi, butoaie, zdrobitor, sanie mare de lemn, banc pentru tâmplărie, covată, piuă de lemn, cufere, oale pentru gătit de lut, măști tradiționale, unelte pentru realizarea obiectelot țesute. Casa țărănească este împrejmuită cu un gard împletit din nuiele. Clădirea se află în vatra veche a satului și este compusă din: camera de locuit, tinda, camera de curat, prispa cu cerdac și deregi de lemn și un chiler.

Fig. 129, 130 – Muzeul etnografic Muntenii de Sus

(foto http://www.muzeultraditiilor.ro/)

Muzeul Sătesc Tăcuta

Muzeul Sătesc situat în localitatea Tăcuta, județul Vaslui a fost înființat în 1986 de învatatorii Elena și Costel Rotaru. Muzeul deține secții de arheologie, etnografie, artă populară, colecții bogate de artă plastică, de obiecte rare, precum și 400 de cărți cu autograful autorilor. Profilul principal al acestui muzeu este cel etnografic, putând fi admirate picturi, monede, costume populare sau unelte de prelucrat cânepa (fig. 131, 132).

Fig. 131, 132 – Imagini din cadrul muzeului sătesc Tăcuta (județul Vaslui).

Comuna Tăcuta este situată în extremitatea nordică a județului Vaslui, la 40 km de orașul reședință de județ, pe DJ246, drum pietruit pe o lungime de 8 km până în localitatea Codaești, restul de 33 km fiind asfaltat.

Muzeul Sătesc Vulturești se află în Comuna Vulturești, situată în partea de N a județului Vaslui, la 27 km de orașul-reședință de județ, pe DN 15D. Muzeul Sătesc Vulturești îți desfășoară activitatea în locuința învățătorului Ciubotaru Niculai Vulturești. Aici sunt prezentate obiecte etnografice.

Muzeul Sătesc Banca se află în comuna Banca, situată în partea de sud a județului Vaslui, pe DJ 244, la 19 km de orașul Bârlad. Este un muzeu comunal cu profil de etnografie locală.

Muzeul Sătesc Muntenii de Jos este situat în satul Muntenii de Jos, comuna Muntenii de Jos, județul Vaslui. Localitatea este situată la sud de orașul Vaslui, la 6 km de acesta, pe DN 24. Cele peste 1.000 de obiecte din inventarul muzeului adunate în decursul anilor sunt reunite intr-o colecție ce reconstituie într-o oarecare măsură istoria localității. Inventarul cuprinde: uneltele și obiecte specifice ocupațiilor zonei (cântare, o cumpănă, un gialău, talăngi, furci, un chilug, o săceală, o piuă, etc.), obiecte ale industriei casnice (războaie de țesut, furci, vârtelnițe, râșchitoare, ragile), piese de uz gospodãresc (lopeți de pâine, vase din lut, fiare de cãlcat, ulcioare) cusături și țesături, piese de costum popular, obiecte de mobilier și decor, documente și piese de numismatică din sec. XVIII – XXI – lea.

6.1.1. Dinamica vizitatorilor în muzee

Analizând datele statistice din perioada 2012 – 2016, cel mai mare număr de vizitatori a fost înregistrat la Muzeul ”Vasile Pârvan” din Bârlad (fig. 133). În medie la acest muzeu au fost peste 100.000 vizitatori, numărul acestora fiind foarte mare în anii 2015 și 2016, odată cu deschiderea observatorului astronomic, a planetariului și cinematografului 3D.

La Muzeul Județean Vaslui s-au înregistrat în medie în această perioadă 7.000 de vizitatori, numărul acestora fiind ridicat în perioada 2012-2014 (în jur de 10.000 de vizitatori anual), după care a suferit o decădere (în jur de 2.000 de vizitatori anual).

Fig. 133 – Evoluția numărului de vizitatori în muzeele municipale în perioada 2012 – 2016

(după http://www.insse.ro)

Fig. 134 – Evoluția numărului de vizitatori în Muzeul etnografic Muntenii de Sus

în perioada 2012 – 2016 (după http://www.insse.ro)

La Muzeul ”Teodor Cincu” din orașul Tecuci s-au înregistrat în medie în această perioadă 2.835 de vizitatori, numărul acestora fiind constant în perioada 2012-2013, foarte redus în anul 2014 (sub 1.000 de vizitatori), după care a început să crească, depășind 4.000 de vizitatori în anii 2015-2016.

În ce privește muzeele sătești există date statistice doar pentru Muzeul Etnografic Muntenii de Sus (fig. 134). În medie în această perioadă s-a înregistrat un număr de 115 vizitatori în acest muzeu. Pentru anul 2012 nu există date statistice. Cel mai mare număr de vizitatori s-a înregistrat în anul 2013 – 230 de vizitatori, după care numărul acestora a început să scadă (50 de vizitaoti în anul 2015), iar din 2016 începe să crească (70 de vizitatori).

În concluzie, muzeele municipale și sătești din cadul bazinului hidrografic al râului Bârlad exercită o importantă activitate, atât de cercetare cât și conservare a valorilor istorice și de artă, contribuind la instruirea publicului larg. Muzeele oferă prin expozițiile lor permanente sau temporare informații și cunoștințe grupate într-un sistem organizat. Privit sub acest aspect, ele îndeplinesc și rolul unui centru de documentare, oferind vizitatorilor o serie de informații curente despre valorile culturale, tradițiile și obiceiurile populare, istoria locurilor.

6.2. Case memoriale, case și conace – monumente istorice

Aceste case memoriale, case și conace-monument istoric, cu o încărcătură istorică mare și cu o arhitectură deosebită constituie obiective turistice, din păcate foarte puțin mediatizate și lăsate să se degradeze. Doar unele sunt popularizate prin pliante și broșuri tipărite sau pe diferite site-uri autorizate, cum este cel al Bibliotecii Județene ”Nicolae Milescu Spătaru” din Vaslui (http://www.bjvaslui.ro/portal/monumente_istorice).

Casa memorială Emil Racoviță (fig. 135, 136) este un muzeu memorial înființat în casa în care a trăit omul de știință Emil Racoviță (1868 – 1947), în satul Emil Racoviță din comuna Dănești (județul Vaslui), aflat la 45 km nord de Vaslui (înainte satul se numea Șurănești). Conacul Emil Racoviță se află pe lista monumentelor istorice din județul Vaslui din anul 2015. Ca muzeu memorial s-a organizat în 1958, unde se păstrează exponate legate de viața și activitatea savantului Emil Racoviță, dar și de perioada în care a fost în extraordinara expediție în Antarctica, pe vasul ''Belgica''. Conacul a fost construit de înaintașii savantului în secolul al XIX-lea. Expoziția conține fotografii și documente care ilustrează vechimea familiei boierilor Racoviță (descendenți ai domnitorului Mihai Racoviță), arborele genealogic întocmit de Gheorghe Ghibănescu (a fost un istoric, genealogist și filolog român, membru corespondent al Academiei Române), blazonul familiei și date referitoare la părinții savantului: Gheorghe și Eufrosina. Din 1980, Casa Memorială ''Emil Racoviță'' este în administrarea Muzeului Județean ''Ștefan cel Mare'' din Vaslui, funcționând ca secție a acestuia. Dintre exponatele cele mai interesante din Colecția ''Emil Racoviță'' deținută de Muzeul Județean ''Ștefan cel Mare'' din Vaslui, amintim: trusa de călătorie, hărți cu traseul expediției, desene, diapozitive și fotografii realizate de însuși Emil Racoviță la Polul Sud,

Fig. 135 – Casa memorială Emil Racoviță (aug. 2018).

fotografii și obiecte specifice cercetării peșterilor, sabia și bicornul său de academician, fișe de observație privind fauna și flora arctică, lucrări științifice, conferințe susținute de Emil Racoviță.

Fig. 136 – Aspect din cadrul Casei memoriale Emil Racoviță; (aug. 2018).

Casa memorială deține un număr de 3 anagajați, iar în ce privește numărul de vizitatori, acești au înregistrat o medie de 530 vizitatori în ultimii 5 ani (fig. 137). Dacă numărul acestora a fost mai mic în anul 2012 (410 vizitatori), s-a menținut constant în anii 2013-2015 (540 vizitatori), din anul 2016 numărul vizitatorilor începe să crească (620 vizitatori).

Casa memorială ”Hortensia Papadat Bengescu” se află în comuna Ivești, județul Galați. A fost construită în perioada 1872-1874. De-a lungul timpului a avut mai multe destinații (Garnizoană Militară, Școală tehnică viticolă, Dispensar veterinar, Oficiu Poștal). Din 2006 trece în patrimoniul Muzeul de Istorie Galați. A fost inaugurată pe 20 iulie 2009. Temporar este închisă (reorganizare expozițională) (fig. 138, 139).

Fig. 137 – Evoluția numărului de vizitatori în Casa memorială Emil Racoviță în perioada 2012-2016

(după http://www.insse.ro)

Fig. 138, 139 – Casa memorială „Hortensia Papadat Bengescu” de la Ivești (mai, 2018).

Fig. 140 – Casa Cuza din Bârlad (sursa Internet).

Casa Cuza este construită în jurul anului 1812 de familia Cuza. Imobilul se află situat în cartierul Podeni, din Bârlad, pe Str. Alexandru Ioan Cuza nr.95A (fig. 140). Ca semn de recunoștință, bârlădenii au renovat casa în care s-a născut domnitorul Al. I. Cuza și au amplasat o placă în fața locuinței, la 20 martie 1990. Din păcate, casa nu mai păstrează acum nimic din arhitectura originală, iar comuniștii au transformat-o în locuință socială. Așa a rămas până în ziua de astazi, doar placa memoriala dezvelită pe 20 martie 1990 o diferențiază de casele vecine. Este inclusă pe lista monumentelor istorice din județul Vaslui.

Casa memorială „Gheorghe Gheorghiu-Dej” este situată în orașul Bârlad, pe Str. Traian. A fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, începutul secolului XX la Bârlad. În această casă s-a născut la 8 noiembrie 1901 Gheorghe Gheorghiu-Dej, viitorul Președinte al Consiliului de Stat din perioada 1961-1965. Se pare că imobilul a aparținut familiei de muncitori, Tănase Gheorghiu și Ana Gheorghiu. În prezent, casa face parte din patrimoniul Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad.

Conacul Rosetti – Solescu sau Casa Elena Cuza se află situat în satul Solești, la 15 km de Vaslui, pe DN 24, spre Iași. A fost ridicat în secolul al XIX-lea, în jurul anului 1827, la îndemnul Catincăi Rosetti, soția postelnicului Iordache Rosetti, fiind o clădire reprezentativă pentru arhitectura moldovenească, ce împletește elementele tradiționale cu cele ale stilului neoclasic predominant în Europa acelor vremuri. În acest conac a locuit familia postelnicului Iordache Rosetti cu soția, Catinca, și cei cinci copii. Tot în acest conac, la 30 aprilie 1844, a avut loc căsătoria Elenei Rosetti cu Alexandru Ioan Cuza. În 1949, conacul a fost naționalizat, funcționând pe rând școala satului și sediul trustului IAS Vaslui. După 1990, conacul se află într-o stare avansată de degradare.

Ansamblul curții boierești de la Solești se află pe „Lista monumentelor istorice din județul Vaslui 2004“. El este compus din patru monumente cu același regim: Conacul Rosetti-Solescu, parcul cu arbori seculari, zidul de incintă, Biserica „Adormirea Maicii Domnului“, aflată în partea de est a conacului.

Fig. 141 – Conacul Rosetti – Solescu (aug. 2018).

Ca urmare a situației juridice neclare a conacului (după răsturnarea regimului comunist, conacul a fost revendicat de urmașii familiei Rosetti-Solescu sau demersurile de preluare a conacului de către Muzeul Județean Vaslui), acesta a început să se degradeze, astăzi fiind practic o ruină (fig. 141).

Conacul mareșalului Constantin Prezan (fig. 142 – 143).

Fig. 142 – Conacul de la Schinetea al Mareșalului Constantin Prezan (aug. 2018).

Fig. 143 – Nepoata Mareșalului Prezan, Olga Macarie, prezentând muzeul memorial organizat în conacul de la Schinetea (aug. 2018).

Conacul care a aparținut Mareșalului Constantin Prezan se află în localitatea Schinetea, comuna Dumești, la 25 km de Vaslui, pe DN 15 D. Constantin Prezan (1861-1943) a fost unul dintre cei șase mareșali ai Armatei Române din toate timpurile, erou al Marelui Război de Reîntregire a României. A fost membru de onoare al Academiei Române. Conacul a fost construit de către familia mareșalului Constantin Prezan în secolele al XIX-lea și al XX-lea. În anul 1896, colonelul Constantin Prezan, adjutant regal pe lângă Prințul moștenitor Ferdinand cumpără, împreună cu soția sa Olga, moșia de aproximativ 1.100 hectare și conacul din satul Schinetea din comuna Dumești, aflate astăzi în județul Vaslui. Conacul mareșalului Constantin Prezan de la Schinetea se află pe "Lista monumentelor istorice din județul Vaslui 2004". Mareșalul este înmormântat aici, împreună cu soția sa, Olga.

A fost naționalizat de puterea comunistă, transformat într-un cămin-spital, iar după 1990 revendicat de urmașa mareșalului, nepoata Olga Macarie, care s-a ocupat de reabilitarea acestui conac. Ansamblu de clădiri a cunoscut transformări importante. Au fost refăcute interioarele, o parte din fațade și acoperișul, au fost puse indicatoare turistice etc. În conac au fost expuse obiecte originale, fotografii, arme, medalii, documente, uniforme militare care i-au aparținut mareșalului Prezan.

Conacul Rosetti – Balș

Este situat în satul Pribești, comuna Codăești, fiind alcătuit din casa Roset-Balș, biserica de curte, casa administrativă și hambarul. Casa Roset-Balș este considerată una din cele mai mari realizări ale arhitecturii civile moldovenești din secolele XVII-XVIII, fiind cea mai veche clădire de arhitectură civilă din județul Vaslui. Prima atestare documentară a conacului de la Pribești dateaza din 14 noiembrie 1691. De-a lungul secolului al XVIII-lea și până aproape de mijlocul secolului al XIX-lea, moșia a rămas în proprietatea familiei marilor latifundiari Rosetti, ultimul boier din această familie fiind vornicul Vasile Rosetti. Din 1841, moșia Pribești a devenit proprietate a familiei Balș, iar în 1962 conacul era folosit drept atelier de către G.A.C. Pribești. În 1991 conacul Rosetti-Balș, împreună cu terenul aferent, 1,56 ha, a fost trecut în administrarea Ministerului Culturii, reprezentat prin Oficiul Național al Monumentelor Istorice. Între anii 1991-2000, s-au întreprins lucrări de consolidare-restaurare, dar întreg ansamblul de clădiri se află într-o stare avansată de degradare.

În bazinul hidrografic al râului Bârlad, mai ales în cele trei mari centre urbane, dar și în alte localități, există numeroase case și conace – monumente istorice aflate în Patrimoniul cultural național al României (cf. Listei monumentelor istorice din județele Vaslui, Galați și Iași/ Ministerul Culturii/Monitorul oficial al României, partea I, nr.113 bis) (tabel nr. 4).

Tabelul nr. 4 – Casele și conacele – monument istoric din bazinul hidrografic al râului Bârlad.

Fig. 144 – Casa „Arbore” din Vaslui; în prezent C.A.R. Pensionari „Solidaritatea” Vaslui.

Fig. 145 – Casa „Mădârjac” din Vaslui (1928), în prezent restaurant.

Fig. 146 – Casa „Ornescu” din Vaslui (1910 – 1912), în prezent Grădinița nr. 9.

Fig. 147 – Casa „Peride” din Vaslui (sfârșitul sec. XX), în prezent sediul PSD.

Fig. 148 – Casa „Mavrocordat” din Vaslui (sec. XIX), în prezent Palatul Copiilor.

Fig. 149 – Casa Națională “Stroe S. Belloescu” din Bârlad (încep. Sec. XX), în prezent Biblioteca Municipală.

Fig. 150 – Vila „Maria Șendrea” din Tecuci.

Fig. 151 – Casa „Vasile Beldie” din Tecuci (sfârșitul sec. XIX).

Fig. 152 – Casa „Colonel Popescu” din Tecuci (1897).

Fig. 153 – Casa „Șerban Neniță” din Tecuci (1925).

Fig. 154 – Aspect de la Curtea Domnească din Vaslui.

6.3. Clădiri – monumente istorice

În cadrul ansamblurilor monumentale din județul Vaslui, se remarcă în mod special ”Curtea Domnească” considerat cel mai important obiectiv turistic aflat în municipiul Vaslui. Aceasta include ruinele Curții Domnești din oraș ce au fost construite în Evul Mediu, între anii 1472-1490 și biserica domnească „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, ce datează din aceeași perioadă. Cetatea a fost ridicată inițial de Alexandru cel Bun, apoi lucrările de extindere au fost realizate la ordinul lui Ștefan cel Mare.

Ansamblul arheologic ”Curtea Domnească” a fost renovat cu fonduri europene de către autoritățile locale și este introdus în circuitul turistic și cultural al zonei (fig. 154).

În bazinul hidrografic al râului Bârlad, mai ales în cele trei mari centre urbane, dar și în localități, există numeroase clădiri vechi, cu arhitectură deosebită, considerate monumente istorice și aflate în Patrimoniul cultural național al României (cf. Listei monumentelor istorice din județul Vaslui și județul Galați/ Ministerul Culturii/Monitorul oficial al României, partea I, nr.113 bis) (tabel nr. 5).

Fig. 155 – Hotelul „Premier” din Bârlad (1910).

Fig. 156 – Banca Populară "Deșteptarea" din Bârlad (sfârșitul sec. XIX – începutul sec. XX) azi Societate Comercială.

Tabelul nr. 5 – Clădiri – monument istoric din bazinul hidrografic al râului Bârlad

Fig. 157 – Școală de tip Spiru Haret (1887 – 1889) în Tecuci, azi Școala Gimnazială nr. 10 ”Dimitrie Sturdza”.

Fig. 158 – Hanul Goleri din Tecuci (sf. sec. XIX), azi sediul Băncii Comerciale Române.

Fig. 159 – Clădirea Primăriei Vechi din Tecuci, 1887, azi Casa de Cultură.

Fig. 160 – Fosta Prefectură a Județului Tecuci (1900), azi Clubul Copiilor.

Fig. 161 – Fosta Bancă de Scont din Tecuci (încep. Sec. XX), în prezent Parchetul Tecuci.

Fig. 162 – Clădirea Tribunalului din Tecuci (fostul sediu al Administrației Financiare), încep. Sec. XX.

Fig. 163 – Podul de Piatră din satul Cănțălărești, comuna Ștefan cel Mare.

6.4. Alte monumente istorice și statui/busturi

În bazinul hidrografic al râului Bârlad există numeroase monumente și statui, cu arhitectură deosebită, considerate monumente istorice și aflate în Patrimoniul cultural național al României (cf. Listei monumentelor istorice/Ministerul Culturii/Monitorul oficial al României, partea I, nr.113 bis):

Podul Verde este situat în Municipiul Bârlad, pe Str. Hamangiu Constantin 26, a fost construit înainte de 1850 și a suferit intervenții sec. XX.

Turnul de apă este situat în satul Buhăești (lângă gara), comuna Vulturești din județul Vaslui și a fost construit în anul 1931.

Podul medieval din Cănțălărești este un pod din zidărie de piatră construit în 1636, în satul Cănțălărești, comuna Ștefan cel Mare, județul Vaslui (fig. 163). Podul este situat la limita nordică a satului, pe DN15B, la cca 15 km nord de orașul Vaslui. Satul nu exista la data construirii podului.

Podul Doamnei (Podul de la Docolina) este un pod din zidărie de piatră construit în anul 1841 pe teritoriul satului Chițcani, comuna Costești, județul Vaslui. Podul este situat pe DN24, la km 97, la circa 72 m est de șosea (pe drumul ce leagă localitatea Roșiești de șoseaua Vaslui – Bârlad). El traversează în prezent un braț părăsit al râului Bârlad.

Fig. 164 – Podul Doamnei (Podul de la Docolina, 1841); aug. 2018.

Mausoleul lui Peneș Curcanul este situat în Municipiul Vaslui, pe Str. Eternității nr. 42 și a fost construit în anul 1934 (Fig. 165). Este ridicat în memoria vasluienilor căzuți în Războiul de Independență, evidențiindu-se sergentul Constantin Țurcanu (ale cărui fapte de vitejie au fost descrise de Vasile Alecsandri în poezia Peneș Curcanul). Monumentul este inclus pe lista monumentelor istorice din județul Vaslui din anul 2015, alături de Cimitirul Eroilor vasluieni din Războiul de Independență și Primul Război Mondial (sec. XX).

Fig. 165 – Mausoleul Peneș Curcanul, din Vaslui (sec. XX) – foto Internet.

Statuia Eroului Necunoscut din Primul Război Mondial este situată în Municipiul Vaslui, pe Str. Ștefan cel Mare nr.64, în fața Casei Armate și a fost construită în anul 1925. (fig. 166).

Fig. 166 – Statuia Eroului Necunoscut din Primul Război Mondial din fața „Casei Armatei” din Vaslui.

Statuia ecvestră a domnitorului Ștefan cel Mare este situată în partea de sud a satului Băcăoani, comuna Muntenii de Jos, în județul Vaslui, pe DN 24 (fig. 167). A fost construită în anul 1975 a fost realizată de sculptorul Mircea Ștefănescu, căruia i s-a decernat Premiul Academiei Române "Ion Andreescu" în anul 1975 pentru acest monument. Această statuie este construită din bronz și are o înălțime de 6,90 m și o greutate de 19 tone. Ea este așezată pe un soclu înalt de 8 metri. De o parte și de alta a scărilor care urcă la monument se află câte un basorelief de bronz cu scene simbolice din activitatea domnitorului moldovean.

Fig. 167 – Statuia ecvestră a domnitorului Ștefan cel Mare de la Podu Înalt (sud de Băcăuani, județul Vaslui).

Fig. 168 – Basorelief în bronz pe marginea treptelor care urcă la statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare de la Băcăuani (jud. Vaslui).

Statuia Nicolae Roșca Codreanu este situată în Municipiul Bârlad, pe Bd. Epureanu nr. 19, în fața Complexului de Servicii Comunitare. A fost construită în anul 1908, în cinstea acestui boier filantrop.

Bustul scriitorului Costache Negri este situat în Municipiul Bârlad, pe Str. Republicii nr.149, în incinta Bibliotecii Stroe Belloescu și a fost construit în anul 1973.

Bustul scriitorului Victor Ion Popa este situat în Municipiul Bârlad, pe Str. Republicii nr.268, în parcul Teatrului și a fost construit în anul 1943.

Bustul scriitorului Alexandru Vlahuță este situat în Municipiul Bârlad, pe Str. Republicii nr. 281, în Grădina Publică și a fost construit în anul 1921

Statuia doctorului Constantin Codrescu este situată în Municipiul Bârlad, pe Str. Republicii nr. 300, în incinta Spitalului de Adulți și a fost construită în anul 1903.

Statuia eroului caporal Constantin Mușat este situată în Municipiul Bârlad, pe Str. Tecuciului nr. 2, în curtea UM 1458 și a fost construită în anul 1927 de către sculptorul Ion Dumitru-Bârlad.

Bustul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza se află în localitatea Grivița, județul Vaslui, fiind situat în centru satului, în fața școlii și a bisericii și a fost construit în anul 1904, de către sătenii din ținutul Tutova.

Monumentul funerar al profesorului filantrop Stroe Belloescu se află în centrul satului Grivița, județul Vaslui, în incinta ansamblului filantropic (școala, biserica și statuia domnitorului Al. Ioan Cuza) și a fost construit în anul 1912.

Monumentul funerar al mareșalului Constantin Prezan și al soției sale Olga Prezan se află în satul Schinetea, comuna Dumești, județul Vaslui, în Parcul Conacului, pe latura de vest. A fost construit în anul 1943 și refăcut în 1993.

Mormântul comun al Elenei Cuza și al mamei sale Ecaterina Rosetti (1869-1909), Mormântul Olgăi Rosetti – Solescu (1924), Mormântul lui Gheorghe Rosetti (1916) se află în satul Solești, comuna Solești, județul Vaslui, în curtea bisericii „Adormirea Maicii Domnului”, din cadrul Ansamblului Conacului Rosetti – Solescu (fig. 169, 170).

Mausoleul familiei Petre P. Carp din cadrul Ansamblului Conacului din localitatea Țigănești, județul Iași, din anul 1819.

Bustul lui Calistrat Hogaș se află în municipiul Tecuci, pe Str. 1 Decembrie 1918 nr. 62, în fața Casei de Cultură (fig. 171).

Fig. 169, 170 –

Mormântul comun al Elenei Cuza și al mamei sale Ecaterina Rosetti

în curtea bisericii „Adormirea Maicii Domnului”, din cadrul Ansamblului Conacului Rosetti – Solescu, jud. Vaslui.

Fig. 171 – Bustul lui Calistrat Hogaș din municipiul Tecuci, Str. 1 Decembrie 1918 nr. 62, în fața Casei de Cultură.

Bustul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza se află în municipiul Tecuci, pe Str. 1 Decembrie 1918 nr.64, în parc și este construit în anul 1959.

Bustul lui Spiru Haret se află în municipiul Tecuci, pe Str. Victoriei nr.12, Liceul „Spiru Haret” și este construit în anul 1934.

Bustul monumental în marmură “Constantin Tănase” se află în fața Casei de Cultură “Constantin Tănase” din Vaslui și este opera sculptorului Marcel Guguianu (fig. 172).

Fig. 172 – Bustul monumental în marmură al actorului Constantin Tănase, din fața Casei de Cultură din Vaslui, opera sculptorului bârlădean Marcel Guguianu.

Monumentul Eroilor Ceferiști este situat în orașul Tecuci, pe Bld. Gării, în fața gării principale a orașului (Gara de Sud). Este dedicat memoriei luptătorilor feroviari care au căzut în Primul Război Mondial. A fost ridicat în anul 1920 (fig. 173).

Statuia Glorie Eroilor din Primul Război Mondial se află în Parcul Copou, din Vaslui (fig. 174).

Placa omagială ”Casa cu Plopi”- Vila Papadopol se află în Tecuci și este dedicată tecuceanului de renume național  Alexandru Papadopol Calimah (1833 – 1898), istoric, publicist și om politic, ministru de Externe, ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice (al Educației), membru al Societății Academice Române, vicepreședinte al Academiei Române. Se află chiar pe locul în care se află casa acestuia, o vilă în stil venețian, la „Casa cu plopi”, în care se ținea unul dintre primele saloane literare ale urbei.

Fig. 173 – Monumentul Eroilor Ceferiști din Tecuci, situat pe Bld. Gării, în fața gării principale a orașului (Gara de Sud); dedicat memoriei luptătorilor feroviari care au căzut în Primul Război Mondial; ridicat în anul 1920.

Fig. 174 – Statuia „Glorie Eroilor din Primul Război Mondial”, Parcul Copou din Vaslui.

6.5. Instituții de cultură

Au valoarea lor istorică și turistică prin rolul de focare culturale pe care l-au îndeplinit de-a lungul vremii, dar și prin vechimea și semnificația lor istorică.

Academia Bârlădeană este situată pe Str. Republicii nr. 235. Este o societate culturală înființată la Bârlad în anul 1915, de către poetul George Tutoveanu, preotul Toma Chiricuță și Tudor Pamfile, al cărei președinte de onoare era Alexandru Vlahuță, iar George Tutoveanu președinte în exercițiu. Societatea, care și-a întrerupt activitatea după 1957 și a fost reînființată în anul 1990, editează o revistă trimestrială ce poartă același nume (http://www.academiabarladeana.ro/) (fig. 175).

Fig. 175 – Sediul actual al Academiei Bârlădene.

Biblioteca Municipală „Stroe S.Belloescu” este situată pe Str. Republicii nr.149, din Bârlad. Ocupă o casă – monument istoric și de arhitectură, donată special pentru înființarea unei biblioteci. În 1906 ia ființă prima bibliotecă publică din ținutul Tutovei, actuala Bibliotecă Municipală “Stroe S. Belloescu” Bârlad, din inițiativa unui grup de intelectuali bârlădeni, organizați într-un comitet de inițiativă al cărui președinte era George Tutoveanu. În 1909 – profesorul onorific Stroe S. Belloescu donează Primăriei clădirea actuală, sub numele de “Casa Națională” cu mențiunea: …”Acest așezământ nu va putea servi decât numai ca bibliotecă publică, pinacotecă și muzeu” (http://www.primariabarlad.ro) (fig. 149).

Fig. 176 – Biblioteca Municipală ”Ștefan Petică”, situată într-o clădire monument istoric din 1890.

Biblioteca Municipală ”Ștefan Petică” din orașul Tecuci, este situată pe Str. Republicii nr. 11, și ocupă o clădire monument istoric, construită în anul 1890 (fig. 176).

Centrul Județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale din Vaslui, este situat pe Str.Ștefan cel Mare nr.79.

Înființată la 1 martie 1968, ca urmare a reformei administrative care a contopit vechile județe Fălciu (cu reședința la Huși), Tutova (cu reședința la Bârlad), și Vaslui, instituția a funcționat, în decursul existenței sale de jumătate de secol, sub diferite denumiri, iar din 2004 poartă denumirea de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vaslui. De-a lungul timpului, acest centru a fost inițiatorul a peste 80% dintre festivalurile, spectacolele, concursurile și sărbătorile comunitare desfășurate în județul Vaslui.

Casa de Cultură a Sindicatelor „George Tutoveanu” din Bârlad (este situată pe Str. 1 Decembrie 1918 nr.2 ) (fig. 177), Casa de cultură a sindicatelor ”Constantin Tănase”, din Vaslui (este situată pe Str.Ștefan cel Mare nr. 153) (fig. 178), Casa de Cultură din Tecuci (este situată pe Str. 1 Decembrie 1918 nr. , ocupă clădirea primăriei vechi, clădire – monument istoric, construită în anul 1887) (fig. 179).

Teatrul “Victor Ion Popa” este situat în Municipiul Bârlad, pe Str. Republicii nr. 268. Ocupă o clădire – monument istoric – Sala Curții cu Juri, construită în anul 1890 (fig. 180).

Biblioteca Județeană "Nicolae Milescu Spătarul" este situată în orașul Vaslui, pe Str. Str. Hagi Chiriac nr. 2.

Fig. 177 – Casa de Cultură a Sindicatelor „George Tutoveanu” din Bârlad.

Fig. 178 – Casa de Cultură a Sindicatelor „Constantin Tănase” din Vaslui.

Fig. 179 – Casa de Cultură din Tecuci, într-o clădire monument istoric din 1887.

Fig. 180 – Teatrul „Victor Ion Popa” din Bârlad, într-o clădire monument istoric din 1890.