Capitalul antropic. Infrastructura edilitară [304157]

Capitalul antropic. Infrastructura edilitară

1.3.1 [anonimizat], o [anonimizat]-o anumită perioadă de timp la nivelul municipiului Curtea de Argeș.

Pentru perioada analizată evoluția numărului de locuințe indică o [anonimizat] o evoluție de la 11168 de locuințe în anul 2000, la 12568 în anul 2015 (Fig. 1). Pentru întregul interval se înregistrează o [anonimizat] 25%.

[anonimizat] 2000-2015, arată o tendință total opusă pentru cele două categorii de proprietate. Astfel, locuințele aflate în proprietate privată înregistrează o [anonimizat] 95% [anonimizat] 1,5%. [anonimizat] (Fig. 2).

[anonimizat], o [anonimizat]-se în același trend pozitiv înregistrat și la nivelul județului Argeș. Astfel, suprafața locuibilă existentă la nivelul municipiului Curtea de Argeș, a crescut de la 374.806 m² din 2000, la 601.182 m² în anul 2015 (o creștere de aproximativ 38%), această situație fiind observabilă pe graficul de mai jos (Fig. 3).

Evoluția suprafeței locuibile pe forme de proprietate (Fig. 4), pentru intervalul 2000-2015, arată că principală contribuție la creșterea suprafeței locuibile o deține mediul privat (cu 98,9% din totalul suprafeței locuibile din municipiul Curtea de Argeș).

Astfel, suprafața locuibilă aflată în proprietatea privată crește de la 373.003 m² în anul 2000, la 594.423 m² la sfârșitul anului 2015, în timp ce suprafața locuibilă aflată în proprietate publică deține o tendință constantă începând din anul 2012, de 6759 m² până în anul 2015 (ce reprezintă doar 1,1% din totalul suprafeței locuibile a municipiului de 6759 m² până în anul 2015 (deține doar 1,1% din totalul suprafeței locuibile a municipiului).

[anonimizat] o [anonimizat], 2000-2014. Maximul de locuințe terminate la sfârșitul anului este atins în anul 2004, de 150 [anonimizat] 56 în anul 2015 (Fig. 5). Aceeași tendință fluctuantă este întâlnită și la nivelul județului Argeș. [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat] 2006-2010. Anul 2004, [anonimizat] s-au construit 120 de locuințe (Fig. 6).

Analizând evoluția numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri la nivelul municipiului (Fig. 7), se observă că cele mai multe autorizații s-au dat pentru clădirile rezidențiale (99 în anul 2008) și pentru alte clădiri (hoteluri și clădiri similare) (19 în anul 2004). După anul 2008, [anonimizat] 2015 fiind mai mică decât în anul 2002. Această situație are la bază cauze economice, criza mondială fiind cea care și-a pus amprenta pe intervalul 2008-2015.

Analizând evoluția autorizațiilor de construire eliberate pentru clădiri pe tipuri de construcții, pentru perioada 2002-2015, se poate remarca că s-au dat autorizații în principal pentru clădiri rezidențiale și alte clădiri (hoteluri și clădiri similare). Pe graficul de mai jos se poate observa două perioade distincte (Fig. 7), perioada 2002-2008 ce se caracterizează prin creșterea numărului de autorizații eliberate la nivelul municipiul pentru clădiri rezidențiale și alte clădiri (hoteluri și clădiri similare) și perioada 2010-2015 când sunt date autorizații pentru clădiri pentru comerț cu ridicata și cu amănuntul și alte clădiri.

Un aspect important, ce trebuie subliniat, este că, stocul de locuințe din punct de vedere calitativ prezintă elemente constructive aflate în diferite stadii de degradare, ceea ce ar necesita lucrări de refacere, în special în cazul locuințelor colective, construite înainte de 1990 dar și o parte a clădirilor aflate în centrul vechi al localității (Foto. 1).

De asemenea, deficitul de locuințe rămâne un element important, mai ales prin prisma calității și a suprafeței locuibile.

Rețeaua stradală

Rețeaua stradală reprezintă principalul motor de dezvoltare al economiei locale, de aceea aceasta constituie un element de prim rang ce ar trebui urmărit cu prioritate în creionarea strategiilor de dezvoltare locală.

Infrastructura de transport, aferentă municipiului Curtea de Argeș asigură legătura cu principalele zone funcționale ale localităților. Lungimea tramei stradale, a crescut nesemnificativ, de la 98 de km în anul 2000, la 99 de km în 2015, reprezentând 14,4% din totalul lungimii străzilor orășenești de la nivelul județului Argeș (Fig.9).

În privința lungimii străzilor orășenești modernizate, acestea au crescut de la 42 de km în 2000 la 54 de km în 2015. Analizând situația la nivelul anului 2015, din lungimea totală a străzilor existente la nivelul municipiului, aproximativ 55% erau modernizate (Fig. 10).

In vederea susținerii dezvoltării locale dar și sprijiniri investițiilor deja existente administrația locală trebuie să continue extinderea și modernizarea rețelei stradale existente, vizând atât creșterea capacității de transport, cât și calitatea cuverturii asfaltice. În acest sens ar trebui avute în vedere următoarele măsuri:

construirea unei șosele de centură.

continuarea modernizării arterelor stradale, fie prin extindere a părții carosabile fie prin refacerea cuverturii asfaltice scopul fiind mărirea capacității de transport, atât ca număr, dar și privind capacitatea portantă (Foto 2.).

extinderea și modernizarea infrastructurii specifice din zona industrială.

realizarea de sisteme de difluență.

La începutul anului 2016 s-a încheiat proiectul ”Creșterea calității infrastructurii rutiere în municipiul Curtea de Argeș”, proiect ce a fost cofinanțat din Fondul European pentru Dezvoltarea Regională, axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de creștere, Domeniul major de intervenție 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub-domeniul: Centre urbane.

Obiectivul general al proiectului l-a constituit modernizarea infrastructurii urbane de transport din cartierele Marina Poștei, Noapteș, Cartier Est Valea Sasului-Groape din municipiul Curtea de Argeș îl reprezintă asigurarea unei infrastructuri de transport locale moderne și durabile, în vederea îmbunătățirii gradului de atractivitate și accesibilitate precum și a tuturor celorlalte condiții privind dezvoltarea sistematică a economiei municipiului și îmbunătățirea calității vieții.

Rezultatele proiectului au constatat în:

Fluidizarea traficului și îmbunătățirea condițiilor de transport din cartierele Marina Poștei, Noapteș, Cartier Est Valea Sasului-Groape din municipiul Curtea de Argeș.

Creșterea gradului de siguranță a circulației.

Modernizarea rețelei de străzi orășenești, din cartierele Marina Poștei, Noapteș, Cartier Est Valea Sasului-Groape.

Prin acest proiect au fost modernizate 47 de străzi cu un total de 33,714 km drum reabilitați. In prezent, lungimea străzilor modernizate este de 88 km adică aproximativ 89% din total.

Linia ferată între Pitești – Curtea de Argeș a fost construită între anii 1895 și 1898 de inginerul Elie Radu și a presupus și ridicarea multor cantoane, gări și pasaje. Pe lângă valoarea turistică, Gara Regală din Curtea de Argeș reprezintă un important punct de acces către zonele turistice de maxim interes, Vidraru și Transfăgărășan.

În privința evoluției transportului public local de pasageri la nivelul municipiului Curtea de Argeș, observăm o evoluție fluctuantă pentru perioada studiată, 2000-2014. Maximul este atins în anii 2002, 2014 și 2015 (17 autobuze și microbuze), număr ce reprezintă în ultimul an menționat, 13,7% din totalul transportului public local existent la nivelul județului Argeș (Fig. 11).

1.3.3 Rețeaua de alimentare cu gaze naturale

Rețeaua de distribuție a gazelor naturale la nivelul municipiului Curtea de Argeș deservește atât ansamblurile de locuințe cât și clădirile de interes public.

Tendința generală privind evoluția lungimii, înregistrată la nivelul întregului interval, este ascendentă, lungimea totală a conductelor de distribuție a gazelor, la nivelul municipiului Curtea de Argeș în anul 2000 fiind de 74,3 km și de 96,1 km în 2015, producându-se o creștere cu 21,8 km (Fig. 12).

În anul 2015, volumul de gaze, distribuit la nivelul municipiului Curtea de Argeș, a fost de 12489 mii/m³, reprezentând ca pondere, doar 6,3% din totalul gazelor distribuite la nivelul județului. După cum arată și graficul (Fig.13), cel mai mare volum de gaze naturale distribuite s-a înregistrat în anul 2000, de 38339 mii/m³ (cu ponderea de 15,5% din întreaga cantitatea distribuită la nivel județean). Pentru întregul interval analizat, cantitatea de gaze distribuită a scăzut continuu, ca urmare a reducerii cererii din partea industriei și consumatorilor casnici.

Evoluția dinamicii ponderii volumului de gaze pentru uz casnic, în municipiul Curtea de Argeș, a înregistrat o tendință de scădere pentru perioada analizată, în anul 2015 ponderea fiind de 9,4% față de anul 2000 când aceasta atingea valoarea de 25% din totalul gazelor distribuite la nivelul municipiului.

1.3.3 Alimentarea cu apă și canalizare

Rețeaua hidrografică este dominată de râul Argeș, cel mai mare râu din județ, al cărui

curs colectează, pe teritoriul orașului, apele pâraielor Valea Iașului, Valea Dicului, Valea Izvorului, Valea Stanislav, Valea Târgului, Valea Căpreștilor, Valea Negri, Valea Surlicești, Valea Mușa, Valea lui Gan si Valea Sasului – pe stânga, si văile: Săliște, Heriei, Calului, Busaga, Pârâul lui Stricatul, Pârâul Frasinului si Pârâul Duțului – pe dreapta.

De asemenea, pe teritoriul municipiului se află două lacuri de acumulare: lacul Curtea de Argeș, situat în zona centrală a municipiului și lacul Zigoneni, situat în partea de sud.

Capacitatea instalațiilor de producere a apei potabile a înregistrat o tendință de creștere începând cu anul 2000 și până în 2004, de la 30000 m³/zi la 30324 m³/zi. Din 2004, capacitatea instalațiilor rămâne la aceeași valoare până în anul 2015 (30240m³/zi), valoare ce reprezintă 11,6% din total dacă ne raportăm la județul Argeș (Fig.14).

Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile era la sfârșitul anului 2015 de 113 km, fiind la același nivel, ca valoare, cu ce s-a înregistrat în anul anterior, însă mai mare față de valoarea înregistrată în anul 2000 (95 de km). Din graficul de mai jos (Fig.15), se observă o tendință de creștere a lungimii totale a rețelei simple de distribuție a apei potabile la nivelul municipiului. Din lungimea totală a rețelei existente la nivelul județului (3595,7 km), rețeaua desfășurată pe teritoriul municipiului Curtea de Argeș reprezintă, ca pondere, 3,5%.

Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor în anul 2015 era de 968000 m³, fiind mai mică decât cantitatea înregistrată în anul anterior, de 978000 m³. Din anul 2000, când s-a înregistrat cea mai mare cantitate de apă potabilă distribuită consumatorilor, de 3834000 m³, până în anul 2015, evoluția acesteia este în scădere (pierderea fiind de 2866 mii/m³). În prezent, cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor la nivelul municipiul reprezintă doar 4,4% din totalul județului (Fig.16).

Analizând cantitatea de apă potabilă folosită pentru uz casnic, se poate observa că, la nivelul municipiului, tendința a fost de scădere pentru întreg intervalul analizat, cea mai mare valoare fiind înregistrată în 2002, de 2880000 m³. Anul 2015, deține ca pondere doar 4,03% din totalul cantității de apă potabilă folosită pentru uz casnic la nivelul județului.

O explicație a scăderii acestor valori poate fi pusă pe seama folosirii unor surse alternative, cum ar fi puțuri individuale sau apă îmbuteliată din comerț.

În perioada 2000-2015, lungimea simplă a conductelor de canalizare de la nivelul municipiului Curtea de Argeș, a fost extinsă cu 52,7 km, ajungându-se la o lungime totală de 74,7 km, ceea ce reprezintă 10% din totalul lungimii simple a conductelor de canalizare existente la nivelul județului (Fig.17).

Evoluția debitului stațiilor în funcțiune pentru epurarea apei reziduale la nivelul municipiului Curtea de Argeș în intervalul 1996-2004 prezintă trei etape: 1996-1998 unde valoarea se menține la 27000 m³/zi, 1999-2001 cu o valoare a debitului de 25000 m³/zi și perioada 2002-2004 ce prezintă o scădere a debitului de la 14680 m³/zi la 6135 m³/zi (Fig. 18).

1.3.4 Energia și resursele energetice

În privința evoluției cantității de energie termică distribuită la nivelul municipiului, aceasta a scăzut continuu după anul 1998, astfel că, dacă în anul 1993 era înregistrată o cantitate de 87260 de gigacalorii, ea a ajuns ca în anul 2002 să fie de doar 10110 de gigacalorii (Fig. 19).

Începând cu anul 2003, energia termică nu mai apare în statistici, populația de pe raza municipiului trecând la sisteme alternative de încălzire cum ar fi centrale individuale de gaze sau energie electrică.

1.3.5 Analiza SWOT privind infrastructura