În lucrare mi-am dorit să prezint câteva informații privind gestionarea uleiului alimentar uzat in Baia Mare . [304127]

[anonimizat], tratare, valorificare și eliminare a deșeurilor, inclusiv monitorizarea acestor operații.

Gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor conduce la numeroase cazuri de contaminare a solului și a [anonimizat].

Uleiul alimentar uzat este un deșeu cu impact puternic negativ asupra componentelor de mediu cât și asupra infrastructurii de epurare a apelor uzate menajere. Eliminarea acestui tip de deșeu prin aruncarea în rețeaua de canalizare sau în containerele de gunoi nu ar trebui să fie o opțiune, trebuie dus la centre de colectare.

[anonimizat] .

Am fost preocupată să văd dacă există un asemenea interes și în orașul meu Baia Mare și pentru aceasta am optat pentru colectarea de date și informații privind modul cum este percepută gestionarea uleiul alimentar uzat și am inițiat o campanie de chestionare a prietenilor, rudelor, vecinilor pentru a afla cum scapă ei de uleiul alimentar uzat.

Uleiul alimentar uzat trebuie predat pentru valorificare unor firme care se ocupă cu acest lucru. [anonimizat].

Capitolul I

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. Numit de Homer și „aurul lichid” sau „elixirul sănătății”, uleiul este recunoscut pentru calitățile sale nutriționale.

[anonimizat]. [anonimizat] o [anonimizat], care are au o consistență solidă la temperatura camerei.

Notiuni despre uleiul alimentar de consum

Uleiul rafinat de floarea soarelui face parte din categoria uleiurilor omega 6, care la temperaturi mai mari de 170 [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat] ”A [anonimizat]”. [anonimizat], [anonimizat] o denaturare a uleiurilor. Analizând declarația nutrițională a celor 22 de uleiuri rafinate de floare soarelui s-au constatat următoarele:

• la 45% dintre uleiurile analizate declarația nutrițională induce în eroare consumatorul prin unitatea de măsură folosită pentru raportarea tipurilor de grăsimi din compoziția uleiurilor și anume 100 [anonimizat], având în

vedere faptul ca pe eticheta acestor produse cantitatea netă din fiecare sticlă este cuantificată cu ajutorul litrului;

• la 45% dintre uleiurile analizate producătorii declară pe eticheta nutrițională aferentă tipului de ulei comercializat numai cantitatea de grăsimi saturate, este adevărat că legislația în vigoare nu-i obligă să declare și cantitatea de grăsimi mononesaturate și polinesaturate. Totuși, ceilalți producători pentru o mai bună informare a consumatorilor declară conținutul în aceste tipuri de grăsimi.

Pentru a veni în sprijinul consumatorilor interesați de conținutul în acizi grași pe cele trei tipuri: saturați, mononesaturați și polinesaturați, s-au realizat următoarele topuri.

Top 5 uleiuri rafinate de floarea soarelui după conținutul de acizi grași saturați:

Uleiul Bonatello, respectiv uleiul Olga conțin fiecare câte 9,65 grame;

2. Uleiul Carrefour conține 9,5 grame;

3. Uleiul Ardealul conține 9,2 grame;

4. Uleiul Kaufland conține 9 grame;

5. Uleiul Spornic Premium conține 6,92 grame;

Top 5 uleiuri rafinate de floarea soarelui după conținutul de acizi grași mononesaturați:

Uleiul Spornic Premium conține 70,48 grame;

Uleiul Spornic conține 36,98 grame;

Uleiul Winny, respectiv uleiul Auchan conțin fiecare câte 31 grame;

Uleiul Vitae d’Oro conține 29 grame;

Uleiul Carrefour conține 28,5 grame.

Top 5 uleiuri rafinate de floarea soarelui dupa conținutul de acizi grași polinesaturați:

Uleiul Ardealul conține 55,7 grame;

Uleiul Vitae d’Oro, respectiv uleiul Carrefour conțin fiecare câte 54 grame;

Uleiul Winny, respectiv uleiul Auchan conțin fiecare câte 51 grame;

Uleiul Spornic conține 45,16 grame;

Uleiul Spornic Premium conține 14,38 grame.

Uleiul de măsline extra virgin face parte din categoria uleiurilor omega 9, este un bun pansament gastric și are efect anticoagulant. Calitatea sanogenetică a unui ulei de măsline extra virgin este dată de mărimea raportului dintre grăsimile mononesaturate și cele polinesaturate din 100 ml ulei, precum și de cantitatea de grăsimi saturate per 100 ml ulei, valori preluate din declarația nutrițională. Un ulei de măsline extra virgin de calitate trebuie să aibă un raport mai mare de 6 și o cantitate de grăsimi saturate între 12 și 13 grame per 100 ml ulei.

Top 10 uleiuri de măsline extra virgin realizat în funcție de indicatorii menționați mai sus (raportul dintre grăsimile mononesaturate și cele polinesaturate, respectiv cantitatea de grăsimi saturate):

1.Kalamata (Grecia) și Minerva (Grecia) R=13,03 Grăsimi saturate = 13 grame/100ml;

2.Terra Creta (Grecia), Ilida (Grecia) și Spartans (Grecia) R=12,16 Grăsimi saturate = 13 grame/100ml;

3.Olivari (Spania) R=12 Grăsimi saturate = 13 grame/100ml;

4.Pietro Coricelli (Italia) și Ciro (Italia) R=11,04 Grăsimi saturate = 13 grame/100ml;

5.Carrefour R=10,74 Grăsimi saturate = 12 grame/100ml;

6.La Specialo (Italia) și Winny R=10,42 Grăsimi saturate =12grame/100ml

7.Picasol (Spania) R=10,28 Grăsimi saturate = 12grame/100ml;

8.Altis (Grecia) R=8,87 Grăsimi saturate = 13 grame/100ml

9.La Espanola (Spania) R=8,58 Grăsimi saturate =12,8 grame/100ml;

10.Solaris (Romania) R=8,49 Grăsimi saturate =12,8 grame/100ml.

Uleiurile vegetale alimentare obținute prin presare la rece

Multe recomandări sunt orientate către consumul de uleiuri cu grăsimi nesaturate, dar trebuie înțeles că aceste uleiuri sunt benefice dacă sunt neînvechite și dacă sunt consumate în stare netratată termic; chiar consumate crude, dacă sunt vechi nu mai prezintă avantajele lor pentru sănătate și, în mod similar, supunerea lor la tratamente

termice (mai ales tratamente repetate, adică ceea ce se întâmplă când reîncălzim mâncarea grasă) are aceleași efecte de degradare, transformându-le în grăsimi „trans“ și generând compuși toxici pentru consumator.

Tot atât de multe sfaturi ne îndeamnă să consumăm uleiuri care nu sunt rafinate. Aceste uleiuri sunt extrase din sursele bogate în grăsimi numai prin metode „nechimice“, păstrând deci întreaga valoare pe care au avut-o și fructele sau semințele din care s-a extras uleiul. Dar trebuie înțeles că aceste uleiuri (zise „virgine“ și netrecute prin operații de rafinare) sunt valoroase dacă sunt consumate reci sau cel mult tratate termic ușor (cum este cazul adăugării lor în mâncarea gătită după terminarea preparării termice, când conținutul este suficient răcit); altfel, componentele fine, uleiurile „omega“ etc. sunt compromise. „Nu prăjiți în uleiul presat la rece!“ este un sfat de cunoscător.

De exemplu, uleiul din semințe de in este bogat in acizi grași omega 3, aceștia sunt acizi grași esențiali nesintetizati de organism. Uleiul de in are gust ușor amărui și culoare galben-aurie. Se recomandă folosirea lui doar la servirea preparatelor reci. În concluzie, uleiurile vegetale obținute prin presare la rece sunt bogate in acizi grași mononesaturati si ploinesaturati, care contribuie la menținerea nivelurilor normale de colesterol din sânge. [1]

Surse de proveniență și caracteristici specifice uleiului alimentar uzat

Grăsimile alimentare uzate (uleiuri vegetale sau grăsimi animale) sunt deșeuri denumite indirect și ulei uzat, rezultate din prepararea alimentelor în in diferite locații care se constituie si in sursele principale de proveniența a acestui deșeu :

restaurante

pizzerii, gogoșerii, shaormerii;

firme catering;

puburi;

cantine;

fabrici de procesare a alimentelor

consumatorii casnici, care conform unui studiu realizat de către Agenția Națională pentru Protectia Mediului, sunt cei mai mari generatori de ulei alimentar uzat.

Deși uleiul alimentar uzat este un deșeu ce poate fi colectat cu ușurință în gospodărie, acesta este menționat foarte rar în programele de informare și conștientizare asupra colectării selective. Deși nu-i acordăm o mare importanță, acest deșeu este un deșeu foarte periculos daca este eliberat/aruncat necontrolat in mediu, prin anumite caracteristici specifice si anume:

Uleiul uzat nu este biodegradabil prin utilizarea detergenților [2]

Fig.1.1 Depuneri de ulei uzat pe pereții conductelor de apă menajeră (scurgerile de la chiuvete) (https://uleiuzat.weebly.com/)

în contact cu apa formează o peliculă care oprește oxigenul să ajungă la viețuitoarele și plantele din apă și/sau se solidifică producând astfel obturări ale sistemului de canalizare [3]

uleiul ars conține substanțe toxice cum ar fi acreolina, acrilamida, cu efecte negative asupra sănătății și mediului[4]

uleiul vegetal uzat reprezintă o sursă importantă de energie, dar ars necorespunzător eliberează noxe periculoase pentru mediul înconjurător

Fiecare dintre noi suntem responsabili pentru poluarea a milioane de litri de apă, prin aruncarea uleiului vegetal uzat în canalizare sau în pubelele de gunoi menajer. Conform unui studiu, realizat de organele abilitate ale Comisiei Europene, uleiurile vegetale uzate reprezintă 12% din poluanții prezenți în apă și sol.[5]

Tab.1.1. Caracteristici chimice și fizice

[10]

Influența uleiului alimentar uzat asupra mediului și infrastructurii

Starea mediului înconjurător, ce depinde numai și numai de fiecare dintre noi, afectează în mod direct viața și sănătatea noastră. Această temă “Un mediu curat – o viață sănătoasă”, ar trebui să fie o deviză pentru întreaga populație a globului. Este nevoie de mai multă atenție și de mai multă responsabilitate din partea fiecărui cetățean pentru a trăi într-un mediu curat, pentru a respira aer curat, pentru a bea apă curată și pentru a putea folosi condițiile de viață pe care ni le oferă natura. Însă, se pare că oamenii tratează cu neglijență acest aspect important al vieții lor, ceea ce duce la agravarea procesului de poluare și distrugere a mediului.

Un raport întocmit de Green Raport arată că : uleiul alimentar uzat are un efect negativ asupra mediului înconjurător.

Bufetele, cantinele, restaurantele mici sau mari, unitățile de prelucrare din industria alimentară sau alte unități cu tehnologii asemănătoare, produc uleiuri sau grăsimi vegetale uzate in cantități considerabile.

Aruncarea în condiții improprii a uleiului alimentar în sistemul public de canalizare sau împreună cu deșeurile menajere, are un impact negativ major atât asupra mediului înconjurător cât și al infrastructurii de canalizare.

Uleiurile uzate sunt dăunătoare și pentru animale sau plante. În cazul animalelor, acestea au efecte similare cu cele pe care le au asupra organismului uman, și anume produc iritații sau pot contribui chiar la apariția unor boli. Pe de altă parte, și vegetația are probleme de supraviețuire în contact cu uleiurile uzate. [6]

Influența uleiului alimentar uzat asupra apelor si solului

Toate formele de viață au nevoie de apă pentru a supraviețui, iar atunci când uleiul alimenar uzat este vărsat în sistemul public de canalizare, poate ajunge în râuri, lacuri, având un efect distrugător asupra peștilor, plantelor, păsărilor și nu numai. Uleiul vegetal uzat este considerat, conform Catalogului European de Deșeuri, ca fiind un deșeu periculos

Un litru de ulei alimentar uzat ajuns în apă poate polua un milion de litri de apă, cantitatea necesară unui adult să supraviețuiască timp de 14 ani. Însă acest efect este foarte puțin cunoscut de cei mai mulți dintre oameni, care în continuare aruncă uleiul la canalizare convinși fiind că a fost dizolvat de detergenții utilizați. [7]

Uleiul alimentar uzat formează o peliculă deasupra apei la contactul cu aceasta, oprind oxigenul să ajungă la viețuitoarele și plantele din apă determinând astfel modificări ale condițiilor de oxigenare a apei cu implicații directe asupra procesului de fotosinteză și de respirație. Efectele vor viza dezvoltarea plantelor și condițiile de viață ale faunei acvatice , uneori toate acestea pot conduce la dispariția anumitor specii sau chiar la dispariția totală a vieții acvatice în zona respectivă.

De asemenea vor fi afectate calitățile apei, miros, gust, afectate de procesul de oxidare rapidă a peliculei de ulei (râncezire).

Un litru de ulei alimentar uzat aruncat pe sol, distruge nutrienții din sol, afectează fertilitatea acestuia pentru o perioada de 5 ani, timpul necesar acestui deșeu ca să se descompună.

Influența uleiului alimentar uzat asupra infrastructurii de canalizare

Uleiul alimentar uzat, care de cele mai multe ori este aruncat în canalizare, se solidifică în straturi groase si depunerea acestora pe pereții sistemului de canalizare provoacă efecte funcționale majore acestuia:

obturări regulate ale conductelor până la blocarea acestora

coroziunea mai rapidă până și distrugerea conductelor

provoacă deversări în stradă

mirosuri neplăcute

reduce în timp debitul de apă

Remedierea acestor probleme implică alocații mari din bugetele locale pentru lucrări publice și reprezintă o potențială amenințare la adresa mediului. [8]

Fig.1.2 Conducte de canalizare colmatate cu ulei uzat

(https://www.tuco.ro/proiecte/)

Fig.1.3 Conducte de canalizare colmatate cu ulei uzat (https://www.tuco.ro/proiecte/)

Fig.1.4 Conducte de canalizare colmatate cu ulei uzat (https://www.tuco.ro/proiecte/)

De asemenea uleiul uzat ajuns în canalizare are influențe negative asupra funcționării stațiilor de epurare fiind necesare tehnologii de epurare complexe care cresc prețurile de cost.

Eliminarea acestor efecte nefavorabile este posibilă dacă aceste deșeuri sunt colectate, tratate , filtrate și reintroduse în circuitul economic sub altă formă. Există diferite firme care se ocupă cu colectarea uleiului alimentar folosit. Acestea pun la dispoziția clienților recipiente de stocare temporara a deșeurilor de ulei alimentar uzat sau grăsimi vegetale uzate, cu capacități de 18, 80, 600 sau 1000 de litri.

1.4 Interdicții și obligații referitoare la uleiurile uzate, reglementate prin Hotărârea de Guvern nr. 235/2007

Persoanele fizice, dar și operatorii economici care utilizează uleiuri alimentare sau alte tipuri de uleiuri au obligația de a colecta și de a preda uleiurile uzate operatorilor economici autorizați să desfășoare activități de colectare, valorificare și/sau eliminare a acestora. Legislația în vigoare interzice deversarea uleiurilor uzate în apă, pe sol sau în sistemele de canalizare, deoarece acestea sunt considerate un factor poluator considerabil.

Toate reglementările cu privire la colectarea, depozitarea și valorificarea uleiurilor uzate de către persoanele fizice și operatorii economici se găsesc mai jos (extras din HG nr. 235/2007):

Se interzic persoanelor fizice și operatorilor economici:

a) deversarea uleiurilor uzate în apele de suprafață, apele subterane, apele mării teritoriale și în sistemele de canalizare;b) evacuarea pe sol sau depozitarea în condiții necorespunzãtoare a uleiurilor uzate, precum și abandonarea reziduurilor rezultate din valorificarea și incinerarea acestora;c) valorificarea și incinerarea uleiurilor uzate prin metode care genereazã poluare peste valorile limită admise de legislația în vigoare;d) amestecarea diferitelor categorii de uleiuri uzate prevãzute în anexa nr. 1 și/sau cu alte tipuri de uleiuri conținând bifenili policlorurati ori alți compuși similari și/sau cu alte tipuri de substanțe și preparate chimice periculoase;e) amestecarea uleiurilor uzate cu motorină, ulei de piroliză, ulei nerafinat tip P3, solvenți, combustibil tip P și reziduuri petroliere și utilizarea acestui amestec drept carburant;f) amestecarea uleiurilor uzate cu alte substanțe care impurifică uleiurile;g) incinerarea uleiurilor uzate în alte instalații decât cele prevãzute în Hotãrârea Guvernului nr. 128/2002 privind incinerarea deșeurilor, cu modificãrile și completãrile ulterioare;h) colectarea, stocarea și transportul uleiurilor uzate în comun cu alte tipuri de deșeuri;i) gestionarea uleiurilor uzate de cãtre persoane neautorizate;j) utilizarea uleiurilor uzate ca agent de impregnare a materialelor.

Generatorii de uleiuri uzate au urmãtoarele obligații:

a) să asigure colectarea separatã a întregii cantitãți de uleiuri uzate generate, conform prevederilor anexei nr. 1, și stocarea corespunzãtoare până la predare;b) să asigure valorificarea întregii cantitãți de uleiuri uzate sau eliminarea acelora care nu mai pot fi valorificate prin mijloace proprii, dacã acest lucru este posibil și dacã sunt autorizați în acest sens, sau să predea uleiurile uzate operatorilor economici autorizați să desfãșoare activitãți de colectare, valorificare și/sau de eliminare;c) să livreze uleiurile uzate însoțite de declarații pe propria rãspundere, conform modelului prevãzut în anexa nr. 2, operatorilor economici autorizați să desfãșoare activitãți de colectare, valorificare și/sau de eliminare a uleiurilor uzate;d) să pãstreze evidența privind uleiul proaspãt consumat, precum și cantitatea, calitatea, proveniența, localizarea și înregistrarea stocãrii și predãrii uleiurilor uzate, potrivit prevederilor lit. b);e) să raporteze semestrial și la solicitarea expresã a autoritãților publice teritoriale pentru protecția mediului competente informațiile prevãzute la lit. d).

Deținãtorii de uleiuri uzate au urmãtoarele obligații:

a) să predea uleiurile uzate însoțite de declarații pe propria rãspundere, conform modelului prevãzut în anexa nr. 2, operatorilor economici autorizați să desfãșoare activitãți de colectare, valorificare și/sau de eliminare;b) să pãstreze evidența privind cantitatea, calitatea, proveniența și înregistrarea stocãrii și predãrii uleiurilor uzate, potrivit prevederilor lit. a);c) să raporteze semestrial și la solicitarea expresã a autoritãților publice teritoriale pentru protecția mediului informațiile prevãzute la lit. b).

Persoanele fizice care dețin în gospodãrie uleiuri uzate sunt obligate să predea cu titlu gratuit întreaga cantitate numai operatorilor economici autorizați să desfãșoare activitãți de colectare, valorificare și/sau de eliminare a uleiurilor uzate. [9]

Directive și decizi ale legislației Europene

Directiva Consiliului 1975/439/EEC din 16 iunie 1975 cu privire la eliminarea uleiurilor uzate (75/439/EEC).

Directiva Consiliului 1991/689/EEC din 12 decembrie 1991 privind deșeurile periculoase (91/689/EEC).

Directiva Consiliului 1999/31/EC din 26 aprilie 1999 privind depozitarea deșeurilor

Directiva 2006/12/EC a Parlamentului European si a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind deșeurile

Directiva 2008/98/EC a Parlamentului European si a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și abrogarea anumitor directive.

Decizia Comisiei din 3 mai 2000 de înlocuire a Deciziei 94/3 / CE de stabilire a listei de deșeuri în temeiul articolului 1 litera (a) din Directiva 75/442 / CEE a Consiliului privind deșeurile și a Deciziei 94/904 / la articolul 1 alineatul (4) din Directiva 91/689 / CEE a Consiliului privind deșeurile periculoase.

Decizia Comisiei din 16 ianuarie 2001 de modificare a Deciziei 2000/532 / CE în ceea ce privește lista deșeurilor [notificată cu numărul C (2001) 108].

Decizia Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a criteriilor și procedurilor de acceptare a deșeurilor în depozitele de deșeuri în temeiul articolului 16 și al anexei II la Directiva 1999/31 / CE. [10]

1.5 Cum să arunci uleiul uzat

Pentru utilizatorii economici gestionarea uleiului uzat este clar stipulată in HG 235, dar în cazul utilizatorilor casnici problema gestionării acestui deșeu este la alegerea lor. În cazul în care reciclarea uleiului nu este o opțiune viabilă, se poate arunca la gunoi astfel:

a. După gătire, uleiul se lasă să se răcească complet. Apoi, se toarnă într-un recipient non-reciclabil, așa cum sunt cele de lapte sau suc (Tetra Pak, făcute din carton, aluminiu și plastic) și apoi se poate arunca la gunoi. De asemenea, se pot folosi recipientele de plastic de unică folosință, în care vine ambalată mâncarea, sau recipientul de ulei, după înfiletarea cu atenție a capacului acestuia.[11]

b. Uleiul uzat se pune într-o conservă veche și se lasa la congelator până îngheață.

c. Uleiul uzat se poate arunca, după ce s-a răcit complet, direct în punga de gunoi, dar după ce s-a îmbibat în resturi de mâncare, șervețele sau alt material absorbant, sau in amestec cu nisipul folosit de animalului de companie.[12]

Totuși cea mai recomandată opțiune de gestionare a uleiului uzat este colectarea uleiului uzat și predarea lui la centrele de colectare. În orașele mari există programe gratuite de colectare a uleiului sau firme care plătesc pentru colectarea unor cantități mai mari de ulei.

Uleiul alimentar uzat poate fi reciclat prin tehnologii specifice și refolosit ca sursă de energie alternativă, dintr-un litru de ulei alimentar uzat rezultă aproximativ 0.90 litri de biodiesel constituind o alternativă viabilă la combustibilii clasici sau la plantele cultivate în mod special și care ocupă mari suprafețe agricole. [13]

De asemenea una din metodele de refolosire a uleiului alimentar uzat în gospodăriile din zonele unde nu există posibilități de colectare/predare a acestui deșeu la unități specializate, este transformarea în săpun. [14]

Oricare ar fi situația de fapt, uleiul uzat nu trebuie sub nici o forma aruncat în sistemul de canalizare !!!

Fig.1.5 Interzisă aruncarea uleiului pe canalizare

(https://www.colectaredeseuri.ro/reciclare-ulei-uzat/)

Capitolul II

VALORIFICAREA ULEIULUI ALIMENTAR UZAT CA BIODIESEL

2.1 Biodiesel. Istoric

Biodieselul reprezintă o sursă de combustibil lichid complet regenerabil care poate fi folosit ca o alternativă la combustibilul diesel obținut din petrol. Acesta se obține din lipide naturale , ca uleiuri vegetale sau grăsimi animale, noi sau folosite, prin procese industriale de esterificare și trans-esterificare. Se poate folosi în substituirea totală sau parțială a petro-dieselului.

Procesul de fabricație a combustibililor din materii prime regenerabile se utilizează încă din anii 1800, iar principiile în mare sunt aceleași de astăzi. Istoria biodieselului este mai mult politică și economică decât tehnologică. Încă de la începutul sec XX începe introducerea benzinei pentru alimentarea automobilelor. Companiile petroliere s-au văzut obligate să rafineze suplimentar țițeiul în speranța obținerii unui surplus de distilat de tip benzină. Ceea ce au obținut a fost un combustibil excelent pentru motoarele diesel la un preț mult mai mic decât uleiurile vegetale. Pe de altă parte folosirea resurselor regenerabile prezintă încă de atunci o preocupare a fermierilor pe piața nouă împreună cu petroliștii.

Producerea biodieselului din uleiuri vegetale nu este un proces nou. Conversia uleiurilor vegetale și a grăsimilor animale în esteri monoalkilici sau biodiesel este cunoscută ca trans-esterificare. Duffy și Patrick au realizat trans-esterificarea încă de la începutul anului 1853. Totuși motorul Diesel apare abia în anul 1893, când faimosul inventator german Dr. Rudolf Diesel publică articolul intitulat "Teoria și construcția unui Motor Termic Rațional". Acest articol descrie un motor revoluționar în care aerul va fi comprimat cu ajutorul unui piston la o foarte mare presiune, care va da naștere unei temperaturi ridicate ce ducea la aprinderea combustibilului. În cazul Dr. Diesel, acest motor funcționa cu ulei vegetal. Diesel a primit acordul pentru acest tip de motor în 1893 și i-a demonstrat funcționalitatea în 1897.

Dr. Diesel folosind ulei de alune ca și combustibil, a expus la Paris în 1900 acest motor. Datorită înaltului grad de compresie și a temperaturii mari create, motorul era capabil să funcționeze cu o mare varietate de uleiuri vegetale.

Numele de biodiesel ( bio – în greacă = viață și diesel – motorul lui Diesel ) a fost dat uleiurilor vegetale trans-esterificate pentru a descrie posibilitatea utilizării lui ca și combustibil pentru motorul lui Diesel. Uleiul vegetal se folosea în motoarele diesel încă din anii 1920. După 1920 producătorii de motoare diesel preiau distilatul cu vâscozitate scăzută din petrol-motorină mult mai ieftin și mai accesibil decât uleiul vegetal.

Reluarea experimentală a uleiului vegetal ca și combustibil alternativ are loc la începutul anilor 1980. În paralel în aceeași perioadă se deschid mai multe instalații de producere a biodieselului în Europa, iar câteva orașe importante încep folosirea biodieselului la autobuze în locul motorinei.

Mai aproape de noi Renault și Peugeot aprobă utilizarea biodieselului la câteva dintre motoarele lor de autocamioane.

În fapt concurența dintre biodiesel și motorină nu a dezvoltat un suport tehnologic global din considerente politico-economice, cunoscut ca fiind principalii producători de motoare și echipamente diesel au ca acționar principal companii petroliere.

Ca termen general biodieselul poate fi definit ca un combustibil domestic regenerabil pentru motoare diesel derivate din uleiuri naturale. În termeni tehnici, biodieselul este un combustibil pentru motoare diesel constând din esteri monoalkylici ai acizilor grași derivați din uleiuri vegetale și grăsimi animale. Chimic vorbind sunt în special metili sau etili esteri ai acizilor grași derivați din surse de lipide regenerabile prin procesul de trans-esterificare. În mod tipic lanțuri lungi ai acizilor grași ca : uric, palmitic, stearic, oleic,etc. din ulei de rapiță, de soia, de floarea-soarelui, de palmier, mai recent din alge și grăsimi animale, sub formă de amestecuri sunt convertite chimic în biodiesel prin reacția cu metanol sau etanol în prezența hidroxidului de Na sau K ca și catalizator. [15]

2.2 Materii prime

Alegerea materiei prime este probabil decizia cea mai importantă de luat în cadrul procesului de fabricație, deoarece costul materiei prime reprezintă, în mod obișnuit, 60-80 % din costul total de producție. De asemenea, disponibilitatea pe termen lung a materiei prime este un element care trebuie luat în considerație atunci când se face selecția reactanților. În plus, în timpul realizării planului de afaceri, trebuie să se țină cont de felul în care creșterea pieței de biodiesel influențează costurile pe viitor ale materiei prime ( și a glicerinei).

Cele mai obișnuite uleiuri folosite ca materie primă, în procesul de fabricare a biodieselului, sunt cele de soia, canola, porumb, rapiță și de palmier. Noile uleiuri de plante potențiale pentru acest proces includ : uleiul din semințe de muștar, alune americane, floarea-soarelui, alge și semințe de bumbac.

În plus există și alte materii prime din care se pot extrage ulei. În selva amazoniană sunt folosite ca materie primă : piñón, sacha inchi, mamona, și palmierul de ulei.

De asemenea se pot folosi si uleiuri folosite ( ex. ulei uzat la bucătărie) în cazul lui materia este ieftină, în plus în acest mod se reciclează ceea ce altfel ar fi fost reziduu.

Nu este surprinzător ca în America de Nord, materia primă cea mai folosită pentru fabricarea de biodiesel este uleiul de soia, având în vedere ca acesta reprezintă 75 % din totalul uleiurilor vegetale obținute anual în această țară. La nivelul anului 2002, uleiul de soia ( 8,3 * 1011 kg ) este urmat, în ordine descrescătoare, de uleiul de porumb ( 1,08 * 109 kg), uleiul de semințe de bumbac ( 458 * 106 kg), de floarea-soarelui ( 453 * 106 kg) și de alune americane ( 99,8 * 106 kg).

Lanțul de restaurante fast-food McDonald’s și compania Neutral Fuels au format o întreprindere comercială pentru producerea de combustibil biodiesel, folosind uleiul vegetal reciclat din restaurantele din Emiratele Arabe Unite (EAU). Fabrica va avea o capacitate de producție anuală de 1 milion de litri de biodiesel, potrivit lui Karl Feilder, președintele Neutral Group, din Dubai, relatează Bloomberg. Pentru început, combustibilul va fi vândut doar către anumite companii si nu va fi disponibil pe piața largă,a adăugat Feilder. Cele 90 restaurante McDonald’s din EAU folosesc peste 20.000 l ulei vegetal. [15]

2.3 Tehnologie de obținere

Biodieselul se obține prin reacția de trans-esterificare a uleiurilor vegetale sau a grăsimilor de origine animală. Reacția în sine este foarte simplă :

100 părți uleiuri sau grăsimi + 10 părți etanol ( alcool metilic) = 100 părți biodiesel + 10 părți glicerol ( glicerină)

Sau

100 kg ulei + 10 kg metanol = 100 kg biodiesel + 10 kg glicerol

În realitate, tehnologia de obținere a biodieselului este un pic mai complicată. Uleiurile vegetale sau animale sunt compuse în principal din trigliceride-esteri ai glicerolului sau așa numiții acizi grași. În reacția de trans-esterificare, un ester reacționează cu un alcool, obținându-se un alt alcool și un ester derivat din alcoolul utilizat în reacție. De exemplu, la reacția dintre un ester al etanolului și metanol, se obține un ester al metanolului și etanol. În reacția de obținere a biodieselului, esteri ai glicerolului ( grăsimi vegetale sau animale) reacționează cu metanolul, obținându-se esteri de metanol (biodiesel) și glicerol.

Reacția de trans-esterificare are loc în așa numitele reactoare, unde grăsimile sau uleiurile sunt amestecate la anumite temperaturi cu alcoolul metilic în prezența unui catalizator ( de obicei o bază). Cantitatea reziduală de glicerol permisă în biodieselul obținut prin reacția de trans-esterificare, este de maxim 0,24 %.

Cei mai folosiți catalizatori la obținerea biodieselului sunt hidroxidul de sodiu NaOH (soda caustică) și hidroxidul de potasiu KOH. Catalizatorii au rolul de a accelera reacția dintre alcooli și ester. În urma acesteia se obține un produs bazic ce trebuie neutralizat cu ajutorul unui acid. În urma neutralizării se obține o sare. La neutralizarea hidroxidului de sodiu ( NaOH) cu acid clorhidric (HCl) se obține sare de bucătărie (NaCl) și apă.

HCl + NaOH = NaCl + H2O (2.1)

În concluzie, pentru obținerea a 100 kg biodiesel sunt necesare următoarele ingrediente în proporțiile specificate :

• 100 Kg grăsimi vegetale sau animale

• 10 Kg alcool metilic

• 0,3 kilograme de catalizator (soda caustică – NaOH);

• 0,2 kilograme acid mineral (acid clorhidric – HCl)

Conform definiției standardizate, biodieselul este un combustibil compus din esteri mono-alchilici derivați ai grăsimilor animale sau vegetale B-100. Denumirea B100 se folosește pentru biodieselul necombinat cu motorină. Pentru amestecurile cu motorină în diverse proporții sunt folosite următoarele notații :

• B2 = amestec format din 2 % biodiesel și 98 % motorină;

• B5= amestec format din 5 % biodiesel și 95 % motorină (prevăzut de legislația din România)

• B20 = amestec format din 20 % biodiesel și 80 % motorină

Uleiurile vegetale, grăsimile animale, alcoolul și catalizatorii utilizați la obținerea biodieselului, sunt alese după considerente economice.

Ca sursă de trigliceride se pot utiliza uleiuri vegetale /uleiul de rapiță, uleiul de floarea soarelui, uleiul de soia, grăsimi animale rezultate în procesul de prelucrare a cărnii și grăsimi reciclate.

Ca și alcool, se pot folosi metanolul, etanolul, izopropanolul și butilul. Este preferat metanolul /alcoolul metilic datorită prețului mic pe kg.

Ca și catalizatori pot fi folosite baze (NaOH,KOH), acizi sau enzime. Alegerea catalizatorilor se face funcție de preț și funcție de produsul obținut în urmă reacției de neutralizare. [16]

Voi prezenta o descriere în mare a modalității de obținere a combustibilului biodiesel.

Mai întâi, uleiul reciclat suferă o pretratare fiind deshidratat pentru a scăpa de conținutul de apă. Atunci când apa și uleiul se separă în două straturi distincte apa se scurge și este la rândul ei supusă unui proces de tratare pentru a evita ca reziduurile rămase în ea să fie eliberate în mediul înconjurător. Căldura este de asemenea folosită în procesul de deshidratare pentru ca apa să se evapore.

Apoi uleiul este filtrat pentru a îndepărta resturile și aditivii. Aceștia din urmă sunt reciclați de asemenea pentru a fi reutilizați.

Uleiul este apoi plasat într-un rezervor de reacție fiind amestecat cu acid sulfuric și apoi încălzit. La acest amestec se adaugă un agent tensioactiv. Substanța rezultată este filtrată din nou pentru a înlătura particulele fine de moloz.

Uleiul este apoi gata pentru a fi utilizat drept combustibil și poate fi supus unei rafinări ulteriore.

Există mai multe tipuri de prelucrare a uleiului în combustibil prin adăugarea diferitelor combinații de compuși chimici și realizarea anumitor tipuri de filtrări în funcție de tipul de combustibil pe care doresc să îl obțină. [16]

2.4 Utilaje pentru obținerea Biodieselului

Instalații de producție biodiesel necesare :

– instalații de producție ulei vegetal.

– preîncălzitoare și mixere materie primă și biodiesel

– reactoare procesare biodiesel

– reactoare ultrasonice procesare biodiesel

– centrifugă separare biodiesel glicerină.

– centrifugă tubulară separare biodiesel glicerină

– filtre cu rășini schimbătoare de ioni purificare biodiesel

– filtre finale biodiesel cu plăci filtrante și cartuș filtrant

– sisteme neutralizare cu acizi și rășini,

– sisteme purificare glicerină cu rășini și rafinare,

– piese de schimb și consumabile : rezistențe electrice antiex, pompe biodiesel, pompe glicerină, pompe electrice și cu acționare manuală metanol, pompe lichide vâscoase, pompe pneumatice, bazine decantare biodiesel, tablouri electrice, contoare particule biodiesel, contoare ulei vegetal, contoare metanol, bazine biodiesel, bazine ulei vegetal, bazine metanol, centrifugă corpuri străine, sisteme de monitorizare și control reactoare, filtre cu rășini schimbătoare de ioni.[17]

Fig 2.1 Schema instalației de obținere a biodieselului în flux continuu (din ulei de floarea-soarelui)

(www.biodiesel-king.ro/prese.html) [17]

Fig 2.2 Schema instalației de obținere a biodieselului în flux continuu (din ulei de floarea-soarelui)

(www.biodiesel-king.ro/prese.html) [ 17]

2.5 Situația pe plan intern privind utilizarea biodieselului

Având în vedere diminuarea producției proprii de țiței a României, cât și epuizarea rezervelor sale într-un viitor apropiat, se impune cu stringență realizarea unor combustibili alternativi având la bază materii prime provenite din resurse regenerabile, de tipul uleiurilor vegetale.

Necesitatea reducerii poluării mediului datorită gazelor de eșapament, cât și alinierea la normativele Uniunii Europene în acest domeniu, recomandă de asemenea înlocuirea motorinei cu un combustibil ecologic.

În prezent, România colaborează cu ICECHIM în ceea ce privește aplicațiile pe motoarele diesel indigene. De asemenea,este la început de drum într-o colaborare internațională într-un parteneriat din care fac parte : MASTER SA București, Universitatea "Politehnică" București, Universitatea Tehnică din Perugia și Universitatea din Torino, prin care se urmărește realizarea unor modele de simulare numerică a funcționării motorului alimentat cu biodiesel, precum și dezvoltarea unor metode de evaluare a diverșilor biocombustibili obținuți din uleiuri vegetale și din uleiuri arse rezultate în industria ''Fast-Food".

În 2008, România ocupa locul 18 în topul statelor europene cu cea mai mare producție de biodiesel, cu o producție de 65 de tone, capacitatea de producție fiind triplată față de 2007.

Date tehnice ale instalației de fabricare a combustibilului biodiesel

Scopul companiei a fost procesarea tuturor felurilor de uleiuri vegetale și grăsimi animale, de asemenea și a uleiului vegetal uzat colectat (UVUC) în vederea producției de biodiesel. Instalația de fabricare a biodieselului poate converti ulei vegetal sau ulei vegetal uzat sau grăsimi vegetale în FAME (Fatty acids methyl ester) numiți Biodiesel. FAME (Metil Esteri ai Acizilor Grași) reprezintă produsul principal.

Calitatea FAME este în concordanță cu standardul EN 14214. Unii parametrii ai combustibilului cum ar fi CFPP (cold filter plug point punctul de temperatură joasă la care se înfundă filtrul standardizat), stabilitatea la oxidare, conținutul de fosfor și sulf, cifra de iod și distribuția acizilor grași depind de calitatea materiei prime și nu pot fi influențați de proces.

Capacitatea Instalației:

4.000 t biodiesel pe an

Sistemul este alcătuit dintr-un reactor biodiesel și 2 rezervoare de sedimentare, biodiesel glicerină. Acestea includ pompe dozatoare, atenuatoare, supape pneumatice, și senzori.[18]

2.6 Situația pe plan extern privind utilizarea biodieselului

Primele poziții sunt ocupate de Germania, cu o producție de 2.819 tone în 2008, și Franța, care a produs 1.815 tone de biodiesel în aceiași perioadă.

La nivelul UE, producția de biodiesel a crescut în 2008 cu 35,7 %, la 7.755 tone, de la 5.713 tone în 2007, în timp ce capacitatea totală de producție a celor 27 de state membre a crescut cu 30,6 %, la 20.909 tone, de la 16.000 tone în anul anterior.

Pe plan internațional, scăderea rezervelor de țiței și majorările consecutive ale prețului acestuia, au creat premize favorabile abordării fabricației de combustibili alternativi.

În același sens benefic acționează și legislațiile antipoluare, care limitează sever cantitatea de noxe din gazele de eșapament ale motoarelor cu ardere internă. Oxizii de azot și de sulf, fumul și hidrocarburile incomplet arse din gazele eșapate de motoarele care utilizează combustibili clasici, sunt agenți poluanți majori ai atmosferei. De asemenea, acumularea în atmosferă a bioxidul de carbon rezultat din arderea combustibililor clasici, contribuie la amplificarea efectului de seră. Se impunea astfel realizarea unor combustibili alternativi prin a căror ardere să se diminueze sensibil cantitatea de noxe evacuate în atmosferă, și prin utilizarea unor resurse de materii prime regenerabile să se elimine efectul de seră datorită acumulării de bioxid de carbon în atmosferă.

Cererea mare de biocarburanți pune în pericol securitatea alimentară mondială, se arată în raportul Oxfam. Acești biocarburanți produși pe bază de materii prime agricole – cereale sau oleaginoase, în principal – intră în competiție directă cu alimentația. Pentru a răspunde unei cereri umflate artificial, susținută de politicile publice incoerente vis-à-vis de obiectivele mondiale de dezvoltare și de luptă față de schimbările climatice, Europa utilizează în prezent 65% din producția de uleiuri vegetale pentru a alimenta piețele energetice. În paralel, 40% din porumbul produs în SUA a în 2012 a fost folosit pentru producția de biocarburanți.

Tendința împinge în sus prețurile alimentare, în contextul în care în lume o persoană din opt suferă de foame. Tocmai din cauza acestei concurențe între piețele alimentare și cele energetice, prețurile la materiile prime agricole au tendința de a se alinia la prețul petrolului. Ele devin astfel volatile și imprevizibile, ajungându-se la crize alimentare grave cum au fost cele din 2008, 2010 și 2012.

"Biodieselul" este un produs "domestic", un combustibil , re-innoibil periodic, care poate fi utilizat în motoare diesel care nu necesită modificări asupra sistemului de alimentare. Este un produs sigur, biodegradabil reducând serios -produșii poluanți ca: cenușa, particulele solide, monoxidul de carbon, hidrocarburile și noxele.

Performanțele, cerințele legate de stocare precum și cele legate de întreținere sunt similare combustibililor petrolieri. Biodieselul nu conține aromatice și nici sulfuri, are o cifră cetanică destul de ridicată și are calități de ungere superioare combustibilului petrolier. În plus, de exemplu în S.U.A.,

utilizatorii pot beneficia de credite acordate de EPAct (Energy Policy Act), deci printr-o politică la nivel guvernamental.[19]

2.7 Eficiența economică

Este cunoscut faptul că uleiurile vegetale au prețuri de cost ridicate. În aceste condiții, prețul de fabricare a biodieselului este sensibil mai ridicat față de combustibilul diesel obținut din țiței. Eficiența economică impune testarea unor uleiuri vegetale cu prețuri de cost mai scăzute (ulei de porumb și palmier), care să permită obținerea unor randamente ridicate de biodiesel. De asemenea, se va încerca creșterea profitului și prin valorificarea superioară a produsului secundar, glicerină, prin esterificarea acesteia cu izobutenă în vederea obținerii de aditivi pentru combustibilii diesel.

Eficiența economică a producției de biocombustibili este influențată major de nivelul producției agricole ce furnizează materia primă. Cercetările efectuate la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca au stabilit tehnologiile optime de cultură a plantelor energetice (rapiță, soia, floarea-soarelui), la nivelul potențialului maxim oferit de condițiile pedoclimatice ale țării noastre.

Producerea și utilizarea biocombustibililor din uleiuri vegetale se realizează în cadrul unui sistem complex, în cadrul căruia, pe lângă biodiesel se obțin și unele subproduse (turte-utilizabile în hrana animalelor – și glicerină – necesară în industria chimică) care au o însemnată pondere în stabilirea eficienței economice a utilizării noului combustibil.

Pentru a evalua posibilitatea de utilizare a uleiurilor vegetale și a derivaților lor în calitate de substituenți ai motorinei, s-au luat în considerare următoarele caracteristici principale : intervalul de distilare, vîscozitatea, densitatea, cifra cetanică, puterea calorică, comportarea la rece, stabilitatea în cursul stocării. Intervalul de distilare condiționează posibilitatea de vaporizare a combustibilului și arderea completă a acestuia în motor. Vîscozitatea combustibilului influențează alimentarea motorului și pulverizarea acestuia în camera de ardere. Cifra cetanică exprimă calitățile de autoaprindere ale combustibililor în camera de ardere. Puterea calorică permite să se prevadă puterea maximă ce se poate dezvoltă de către un motor, pentru un anumit debit al pompei de injecție.

Analiza comparativă, pe elemente chimice arată avantajul utilizării biocombustibilului provenit din uleiul de rapiță față de combustibilul clasic.

Biodieselul este puțin mai sărac decât motorina din punct de vedere al conținutului de carbon (-8,98 %) și al conținutului de hidrogen (-0,79 %) . Este de remarcat faptul că, în structura biodieselului este prezent oxigenul (cca. 10%)-care favorizează procesul de ardere din motor. De asemenea, se remarcă lipsa totală a sulfului-ceea ce conduce la reducerea poluării chimice (nu contribuie la emisiile de SO2) [20]

Din compararea caracteristicilor fizico-chimice ale combustibilului provenit din ulei vegetal cu cele ale combustibilului clasic motorina se remarcă încă o dată calitățile acestui nou combustibil, tabelul nr.2.1 [21]

Tabel nr. 2.1 Caracteristicile fizico-chimice ale combustibililor proveniți din ulei vegetal și ale motorinei

Utilizarea monoesterilor (biodiesel) obținuți prin transesterificarea uleiurilor vegetale cu alcooli inferiori (metanol, etanol, etc.) nu implică modificări constructive ale motorului.

O altă direcție importantă de cercetare a fost cea legată de impactul utilizării biocombustibililor asupra mediului. [21]

2.8 Biodieselul pe piața de combustibili

Uniunea Europeană a impus ca, până în anul 2020, 20% din combustibilul folosit să fie bio. Până atunci, cotele intermediare sunt de 5,75% în 2010 și 2% în 2005. Biodieselul, care până în anul 2005 lipsea cu desăvârșire din România, acoperea în 2008 o piață internă de circa 50 milioane de Euro. România poate produce anual între 400.000 și 600.000 tone de biodiesel, ceea ce reprezintă de patru-șase ori mai mult decât necesarul său cerut și impus prin reglementările UE.

Europa este principalul producător mondial de combustibil biodiesel. În lume, investițiile în producerea de combustibil ecologic au scăzut însă cu 9 procente față de anul trecut, arată un studiu al Națiunilor Unite. 2008 a fost anul record pentru investițiile mondiale în energii regenerabile, acestea depășindu-le pe cele în cărbune și petrol.

Un nou studiu efectuat de Emerging Markets Online susține că piața mondială pentru biodiesel este gata pentru o creștere exploziva în următorii zece ani. Deși Europa reprezintă în prezent 90% din consumul și producția de biodiesel la nivel mondial, SUA își desfășoară un sistem de producție mai rapid decât Europa și Brazilia, este de așteptat să depăsească SUA și producția europeană de biodiesel în anul 2015. Piața biodiesel din SUA reprezintă mai puțin de 1% din rezerva totală de combustibil pe aceeași piață. India și China au, de asemenea, planuri masive de dezvoltare biodiesel în următoarele două decenii. Este posibil ca biodieselul să ajungă să reprezinte mai multe de 20% din totalul combustibilului utilzat în Brazilia, Europa, China și India până în anul 2020. Dacă guvernele continuă să urmărească agresiv obiectivele propuse ajutând investitorii în acest domeniu prin diminuarea taxelor fiscale și prin contribuția la promovarea cercetării și dezvoltării de materii prime noi (cum ar fi biodieselul din alge) perspectivele pentru biodiesel ar putea deveni realizabile mai repede decât s-a anticipat.

În unele piețe "emergente", în curs de dezvoltare, potențialul de creștere biodiesel în China, India și Brazilia este enorm. Acestea abia au pus bazele producției de biodiesel, piețele lor fiind în fază incipientă. În fiecare dintre aceste trei tări, nu există încă nici producția de biodiesel la scară mare, dar există pe scară largă în curs de desfășurare planurile guvernelor de a utiliza acest tip de combustibil în cât mai multe domenii.[18]

2.9 Performanțele biodieselului în motoarele diesel

Biodieselul și amestecurile cu biodiesel ar trebui să fie folosite numai în motoarele cu aprindere prin compresie care satisfac specificațiile așa cum sunt definite de Societatea Americană de Testare și Materiale.

S-a constatat că biodieselul folosit în formă pură reduce ușor viață motorului. Cu toate acestea, costurile utilizatorului pentru această ușoară reducere a vieții motorului poate fi compensată de costul pentru implementarea mijloacelor de reducere a emisiilor motorului. Au fost cercetați aditivi care pot reduce uzura motorului în cazul utilizării biodieselului. Experiențele au arătat că B20 poate reduce viața motorului în aceeași măsură în care o face și motorina, dar, în schimb, asigură beneficiile unor emisii poluante scăzute, precum și ale reducerii cererii de petrol. De fapt, studiindu-se funcționarea unor motoare cu B100 s-a constat că acestea sunt mai curate în interior și funcționează mai bine. Biodieselul are o lubricitatea superioară, ceea ce contribuie la prelungirea vieții motorului. Una dintre preocupările importante legate de utilizarea biodieselului este incapacitatea potențială a amestecurilor cu biodiesel de a funcționa bine în zonele reci. Utilizând un amestec B20, Five Sesons Transportation Inc., nu a raportat nici o problemă pe parcursul celor 2,25 * 106 km făcuți de flota sa. Există câțiva aditivi comerciali care pot fi folosiți pentru a reduce problemele asociate utilizării pe timp rece. [19]

Producătorii de autovehicule au aprobat cu greu utilizarea biodieselului în motoarele lor garantate. Cea mai mare parte a acestor producători au aprobat, până în momentul de față, utilizarea amestecului B5. Principala lor preocupare se referă la degradarea biodieselului, prin oxidare, ceea ce duce la creșterea cantității de apă liberă cu impact advers asupra performanței și longevității motorului.

Majoritatea experților consideră că biodieselul trebuie să fie depozitat pe perioade mai mici de șase luni, ceea ce face ce face greu de realizat supraproducția și depozitarea produsului, asta în cazul în care nu se realizează o stabilitate îmbunătățită.

Unii producători de autovehicule și tractoare au aprobat utilizarea dieselului "curat" în motoarele lor și prin urmare oferă garanții pentru biodiesel. Printre aceste companii se număra Caterpillar și John Deere.

Cu toate acestea, operatorii de echipament sunt încurajați să contacteze furnizorul de servicii al producătorului respective pentru a asigura performanța și specificațiile de garanție referitoare la utilizarea produselor ce conțin biodiesel în propriile echipamente. [20]

2.10 Avantajele și dezavantajele biodieselului

Avantaje

Reducerea emisiilor poluante (GHG) – combustibil ultra curat, nu conține nici sulf și nici aromatice

Toxicitatea – Biodieselul nu este toxic.

Biodegradabilitatea – Biodieselul este de 4 ori mai biodegradabil decât motorina clasică.

Siguranța mai mare în ceea ce privește stocarea, manevrarea și utilizarea-punctul de inflamabilitate mai ridicat (130 ˚C față de 60˚ C pentru motorina)

Reducerea dependenței energetice de piața mondială a petrolului

Ușurință în utilizare – Biodieselul poate fi utilizat fără a modifica infrastructura de alimentare a vehiculelor ce au în construcție motoare diesel, cu mici sau fără modificări ale motorului din acest punct de vedere.

Performanțe demne de încredere ale motoarelor care utilizează biodieselul – Biodieselul are o cifră cetanică ridicată și calități de ungere ridicate, ceea ce conferă performanțe, siguranță și economie de combustibil.

Mai curat și "re-innoibil"- Biodieselul produce emisii de evacuare reduse, micșorează fumul negru, efectul de seră și emisiile de particule și de noxe și nu produce SO2 (răspunzător de ploile acide) [21]

Dezavantaje

Viscozitate mai mare – pompare mai dificilă

Valori mai ridicate pentru temperatura de tulburare și punctul de lichefiere – probleme la pornirea motorului la temperaturi mai scăzute-consum mai ridicat

Procent mai ridicat al emisiilor de oxizi de azot (NOx)

Puterea mai mică a motorului – 5% mai mică comparativ cu dieselul clasic

Depunerile de la nivelul injectorului

Grad de uzură mai ridicat al motorului

Costuri de producție mai mari [21]

Capitolul III

COLECTAREA ULEIULUI ALIMENTAR UZAT ÎN ROMÂNIA

Grăsimile alimentare uzate (uleiuri vegetale sau grăsimi animale) sunt deșeuri rezultate din prăjirea/prepararea alimentelor în restaurante, fabrici de procesare a alimentelor sau în bucătăriile individuale. Acest deșeu este denumit indirect și ulei uzat. Deși nu-i acordăm o mare importanță, acest deșeu este un deșeu foarte periculos. Fiecare dintre noi suntem responsabili pentru poluarea a milioane de litri de apă, prin aruncarea uleiului vegetal uzat în canalizare.

Conform unui studiu, realizat de organele abilitate ale Comisiei Europene, uleiurile vegetale uzate reprezintă 12% din poluanții prezenți în apă și sol. Un litru de ulei alimentar uzat poluează peste un milion de litri de apă, atât cat consumă un adult în 14 ani de zile.

În Uniunea Europeană colectarea și reciclarea acestui deșeu, este atent reglementată datorită pericolului pe care îl reprezintă acest deșeu și datorită potențialului energetic. Odată intrată în Uniunea Europeană, România a fost obligată să respecte și să aplice hotărârile Comisiei Europene. Astfel, orice societate comercială, dotată cu bucătărie proprie, care prin activitatea sa, generează uleiuri și grăsimi alimentare uzate este obligată de lege, să încheie un contract de colectare a acestor uleiuri cu o firmă specializată și autorizată de instituțiile abilitate ale statului.

Din păcate, în cazul consumatorilor casnici există un vid legislativ sau dacă există vreo reglementare, ea nu este aplicată. Chiar și Comisia Europeana a lăsat mai liber acest cadru al consumatorilor casnici, mizând pe spiritul civic și educația cetățenilor europeni. Deși pare ironic, utilizatorii casnici sunt cei mai mari poluatori, când vine vorba de acest deșeu. Utilizatorii casnici, produc și aruncă în canalizare o cantitate de ulei uzat de 12 ori mai mare decât societățile comerciale. [22]

3.1 Tipuri de grasimi vegetale uzate

• Ulei alimentar uzat, folosit, de floarea soarelui.

• Ulei alimentar uzat, folosit, de palmier.

• Ulei vegetal uzat, folosit, de rapiță.

• Ulei vegetal uzat, folosit, de soia.

• Ulei vegetal uzat, folosit, de măsline.

• Ulei alimentar de floarea soarelui – expirat / stricat / rânced / nonconform.

• Ulei alimentar de palmier expirat / stricat / rânced / nonconform.

• Ulei vegetal de rapiță – expirat / stricat / rânced / nonconform.

• Ulei vegetal de soia – expirat / stricat / rânced / nonconform.

• Ulei vegetal de măsline – expirat / stricat / rânced/ nonconform.

• Grăsimi vegetale uzate.

• Grăsimi vegetale – expirate / stricate / nonconforme.

• Untură de animale.

• Margarină/Unt – expirat / stricat / rânced / nonconform. [22]

3.2 Tipuri de ambalaje în care se colectează uleiul alimentar uzat

S-au pus bazele unui program care să stimuleze utilizatorii casnici să strângă uleiul comestibil uzat. Astfel, pentru fiecare litru de ulei alimentar uzat oferim 1 leu/litru sau la 5 litri de ulei vegetal uzat colectat oferim 1 litru ulei de floarea soarelui îmbuteliat.

Metoda de colectare poate fi :

Individual: Uleiul uzat se va depozita la domiciliul clientului. Cantitatea minimă pentru care se deplasează la domiciliul oamenilor este de 20 litri. De asemenea asigură si recipienți speciali pentru depozitarea uleiului de gătit folosit.

Fig.3.1 Recipient depozitare ulei uzat (https://www.icdv.ro/)

2. La comun: Uleiul uzat se va depozita într-un spațiu comun (boxă, subsol). Cantitatea minima pentru care se deplasează la oameni este de 50 litri. Asigură de asemenea și recipienți pentru depozitarea uleiului vegetal uzat. [22]

Sub nicio formă, nu se v-a arunca în chiuvetă sau la gunoi! Așteaptăm să se răcească, se strecoară pentru a strânge eventualele resturi de mâncare sau impurități și se transferă într-un recipient. Apoi îl ducem la unul din punctele de colectare. [22]

3.3 Modalitați și acțiuni de colectare a uleiului alimentar uzat în Romania

În România, doar restaurantele sunt obligate prin lege să predea uleiul alimentar folosit. Consumatorii, însă, trebuie să fie conștienți de efectele negative pe care le are acesta, aruncat direct în chiuvetă, asupra mediului. Și, evident, să acționeze în consecință. Deocamdată, la noi în țară există trei actori importanți care colectează uleiul de la cetățeni: Uleiosul, MOL România și Sigurec.

Probabil din comoditate sau din neștiință, există persoane care aruncă în continuare uleiul folosit la chiuvetă sau la coșul de gunoi. Însă efectele sunt devastatoare, atât pentru sănătatea oamenilor, cât și pentru mediu.

Odată ajuns în sistemul de canalizare, uleiul înfundă țevile de canalizare și produce defecțiuni în sistemele din stațiile de epurare. Pentru a avea o imagine mult mai clară, te invităm să vizionezi imaginile surprinse într-o canalizare din Londra, unde un dop de grăsime de 15 tone făcea ca sistemul de canalizare să funcționeze doar în proporție de 5%. Pentru curățarea acesteia au fost necesare 6 săptămâni de muncă.

Mai mult decât atât, un litru de ulei alimentar aruncat în canalizare poluează un milion de litri de apă, cam cât i-ar trebui unui adult să supraviețuiască timp de 14 ani.

Uleiul care ajunge în sol râncezește, oprește regenerarea și face pământul nefertil, iar cel care este deversat în apă formează o peliculă deasupra acesteia și oprește oxigenul să mai ajungă la viețuitoarele și plantele existente acolo, deci acestea mor.

Pentru ca aceste efecte devastatoare asupra mediului și, implicit, asupra sănătății oamenilor, să nu existe, singura variantă pe care o avem este să colectăm uleiul alimentar uzat și să-l predea unor companii sau unui proiect care se ocupă de așa ceva. [22]

3.3.1 Proiectul Uleiosul

În România uleiul alimentar uzat se colectează în mod organizat datorită proiectului ULEIOSUL inițiat de către Asociația Social Trading Urban Place (S.T.U.P.), presupune colectarea urbană a uleiului și grăsimilor alimentare de uz casnic.

Serviciul de colectare este gratuit, se face cu ajutorul cargo bicicletelor și se adresează persoanelor fizice și juridice (HoReCa) de pe raza celor 6 sectoare ale municipiului București și celor din Iași. Cantitatea minimă de predare este de 4 litri pentru persoanele fizice și 20 litri pentru persoanele juridice.

Locuitorii din Iași pot preda chiar și o cantitate mai mică de 4 litri la unul din cele trei puncte de colectare:

În 2017, „Uleiosul” a preluat de la populația din București 10.611 litri de ulei alimentar uzat, cel mai activ sector fiind 3.

După ridicare uleiului, acesta este transportat la o firmă de reciclare, unde este transformat în săpun natural, în combustibil biodiesel, în decofrant (prelungește durata de viață a cofrajelor din lemn și metal) și soluții de curățare. [27]

Fig.3.2 Cargo biciclete proiectul ,,Uleiosul”

(http://uleiosul.com/cine-suntem/)

Proiectul Uleiosul este un proiect pilot de colectare urbană a uleiului alimentar și a grăsimilor alimentare de uz casnic, colectare ce urmează a se face cu ajutorul cargo bike-urilor.

Deșeurile de grăsimi și ulei alimentar nu numai că dăunează mediului înconjurător si omului, dar depunerea acestora pe pereții sistemului de canalizare provoacă obturări regulate, efecte urât mirositoare, coroziune mai rapidă a țevilor de scurgere și au influență negativă asupra funcționării stațiilor de epurare, ducând până la blocarea și distrugerea acestora.

Uleiul alimentar uzat poate fi transformat într-o sursă de energie alternativă. Dintr-un litru de ulei alimentar uzat se produc 0.90-0.95 litri de biodiesel, iar din produsele secundare rezultate în urma producerii biodieselului se produc săpun și decofrant (un material folosit în turnarea cofrajelor din construcții). [27]

Fig.3.3. Cargo bicicletă

(http://uleiosul.com/cine-suntem/)

Începând cu 2 decembrie 2013 s-a demarat campania Marea Uleiadă! Se poate preda uleiul alimentar uzat colectat prin simpla completare a unui formular. Oamenii vor fi contactați ulterior în vederea predării lui. Totul este gratuit.

„Îmi doresc să arăt că în București lucrurile se pot face și altfel decât cu o mașină. Într-un oraș sufocat de tot mai multe mașini, în care aerul pe marile bulevarde a devenit irespirabil la orele de vârf, schimbarea percepției că autoturismul este singurul mijloc de transport, viabil în orice situație, trebuie să vină și de la noi. De aici și dorința de a transporta uleiul rezidual colectat cu ajutorul bicicletelor utilitare (eng. cargo bike-uri).” Marian Scafaru – Uleiosul.

Colectează uleiul sau untura pe care o folosești la gătit în gospodărie într-o sticlă de plastic (de 2 sau 5 litri ), găletușă, cutie de metal sau în ce ai la îndemână. Cu alte cuvinte, meșterești cu ulei prin bucătărie? După ce v-ați făcut treaba, nu-l aruncați la chiuvetă, scăpați de el într-unul din recipientul ales. Când se umple, puneți mâna pe telefon și sunați să vină după el. Îl ridică gratuit!

Scopul proiectului este să ajungem în casele cât mai multor bucureșteni și să dezvoltăm un sistem de colectare pe sectoare cu ajutorul cargo bike-urilor. Aici putem ajuta și noi povestind despre proiect prietenilor, rudelor, cunoștințelor. [24]

Fig.3.4. Cargo bicicleta pentru transportul uleiului

(http://uleiosul.com/cine-suntem/)

Odată strâns de la populație, uleiul va ajunge la un centru de reciclare din București, pentru a fi valorificat. [24]

3.3.2.PRIMA CAMPANIE DE COLECTARE A ULEIULUI ALIMENTAR UZAT DIN INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN IAȘI

În primul rând, acordul conducerii instituției de a înființa un punct de colectare într-un spațiu deținut de aceasta și stabilirea unei date fixe de acord comun la un anumit interval de timp în care va avea loc colectarea, lăsând la latitudinea instituției modul de organizare al colectărilor (cantină, cadre didactice, elevi/părinți, alte persoane fizice, etc.).

În al doilea rând, trebuie să se țină cont de politicile și de regulile pe care le are colectorul, în acest caz Asociația S.T.U.P. – Proiectul Uleiosul, și anume:

-colectările se fac cu ajutorul unei cargo biciclete;

-în situația în care carosabilul este ud sau umed colectările se vor amâna;

-cantitatea minimă (preferabilă) trebuie să fie de minim 20 de litri de ulei alimentar uzat.

Prima campanie de colectare va avea loc la sfârșitul lunii Martie, iar în ceea ce privește repetabilitatea, acestea vor avea loc o dată la două luni.

În cazul în care instituția de învățământ nu a constituit un punct de colectare comun (la care poate aduce uleiul orice persoană fizică din zonă), cantitatea poate fi predată direct responsabilului de colectare, cu următoarele precizări:

-punctul de întâlnire este în fața instituției de învățământ unde va avea loc colectarea;

-nu se vor efectua deplasări la domiciliu;

Uleiosul este un proiect susținut prin programul „Împreună cu Lidl Romania pentru un viitor mai bun!”. [27]

Spre exemplificare prezint un raport lunar februarie 2018 al activității de colectare

În luna februarie a anului 2018 s-a efectuat un raport lunar cu privire la cantitatea de ulei colectată în București și Iași, de către proiectul ,,Uleiosul”.

Au avut 46 de solicitări de la oamenii care doreau să predea uleiul alimentar uzat.

De colectări se ocupă o singură persoană (managerul de proiect) o dată pe lună pentru o perioadă de maxim două săptămâni.

Cele 46 de adrese la care au ajuns în București înseamnă o cantitate de 419 litri de ulei alimentar uzat colectați.

În Iași, au colectat 116 litri de ulei alimentar uzat de la Centrul Municipal de Colectare (60 de litri), Școala Gimnazială „Titu Maiorescu” (36 de litri) și de la Grădinița „Cuvioasa Parascheva” (20 de litri). [25]

3.3 Benzinăriile MOL

În 2012, în 30 de benzinării MOL a fost demarat un program pentru colectarea de la populație a uleiurilor alimentare uzate. Acum, rețeaua de benzinării participante s-a extins la 65.

Fig.3.5. Uleiul depozitat în butoi

(https://www.romaniaecologica.ro/)

Tot ce trebuie să facem este să ducem uleiul alimentar uzat, indiferent de cantitate, la una din stațiile MOL și să-l predăm unui operator. Acolo, uleiul este colectat în butoaie de 60 de litri, și pentru că are un conținut ridicat de apă și de resturi alimentare, este apoi trimis către companii autorizate de prelucrare, curățare și filtrare. La final, după procedee fizico – chimice, acesta este transformat în biodiesel și intră în componența carburanților, într-un procent reglementat de autorități.

În 2017, MOL România a colectat 7.025 de litri. Orașele Cluj, Târgu Mureș și Oradea sunt cele mai active în ceea ce privește colectarea uleiurilor alimentare uzate.

MOL România este prima rețea de benzinării care în august 2012 a inițiat un program pentru colectarea de la populație a uleiului alimentar uzat, cu scopul de a contribui la protecția mediului și la educația civică privind acest subiect. [26]

Uleiul alimentar uzat, odată ajuns în sistemul de canalizare și/sau în gunoi, constituie un element nociv, întrucât depunerea acestuia pe pereții sistemului de canalizare provoacă obturări ale conductelor, iar în cazul în care este aruncat împreună cu gunoiul menajer, acesta apare ulterior la locul de depozitare a deșeurilor sub forma unei substanțe greu degradabile.

Atunci când uleiul prăjit este deversat din neglijență sau intenționat în apele naturale, efectele sunt dezastruoase – plutind pe suprafața apei în lacuri sau râuri, uleiul uzat împiedică transferul de oxigen, distrugând vietățile aflate în apă. O singură picătură de ulei alimentar uzat poate polua chiar și o mie de litri de apă naturală.Procedura de predare este foarte simplă: uleiul colectat într-un recipient trebuie predat personalului din stația aleasa de voi. [25]

Fig.3.6. Ulei predat la benzinăria MOL (https://www.romaniaecologica.ro/ )

Uleiul colectat de MOL România de la populație este predat și intră în gestiunea companiei specializate Biofilter România, care asigură transportul și predarea cantității colectate la un operator autorizat. Procesul de reciclare constă în mai multe etape: uleiul colectat trece printr-un proces de purificare, iar după această etapă de eliminare a impurităților, lichidul rezultat ajunge la o uzină de producție. Prin prelucrarea uleiului alimentar uzat se produce biocombustibil (componentă bio pentru motorină). [25]

3.4 Stațiile de colectare Sigurec

Putem să predăm uleiul folosit și la stațiile de reciclare Sigurec, aflate în apropierea magazinelor Carrefour, Cora și Auchan. Acolo, un operator îl va prelua, îl va cântări și îți va comunica valoarea acestuia.

Fig.3.7. Punct de colectare zona carrefour

(https://www.green-report.ro)

Țineți cont că puteți să predați minimum 1 kg de ulei și maximum 4, în sticle PET transparente de 0,5 litri. Uleiul trebuie să fie curat, fără depuneri de resturi alimentare sau apă.

Din vara lui 2017, de când a început programul de colectare a uleiului la stațiile Sigurec, au fost colectate peste 5.200 de kilograme de ulei alimentar atât de la cetățeni, cât și de la persoane juridice. În topul cantităților reciclate se află orașele Bucuresti, Cluj, Iași și Oradea.

Mai departe, uleiul colectat este procesat și transformat în biodiesel. Utilizarea biodieselului din uleiul alimentar are nenumărate avantaje pentru mediu, inclusiv reducerea la minimum a impactului asupra tratării apelor uzate, reducerea poluării râurilor și reducerea emisiilor de CO2. [26]

Capitolul IV

STUDIU DE CAZ. COLECTAREA ULEIULUI ALIMENTAR UZAT ÎN BAIA MARE

4.1 Modul de lucru

Gestionarea deșeurilor cuprinde toate activitățile de colectare, transport, tratare, valorificare și eliminare a deșeurilor, inclusiv monitorizarea acestor operații.

Gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor conduce la numeroase cazuri de contaminare a solului și a apelor subterane și de suprafață, amenințând totodată și sănătatea populației.

În România activitatea de gestionare a deșeurilor este fundamentată de Legea nr. 211/ 2011 care transpune Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008.

Colectarea este o componentă foarte importantă în gestionarea deșeurilor reprezentând până la 60% din costul total de gestionare astfel încât orice îmbunătățire adusă acestei componente poate reduce prețul de cost. [28]

Așa cum am arătat în capitolele anterioare Uleiul alimentar uzat este un deșeu cu impact puternic negativ asupra componentelor de mediu cât și asupra infrastructurii de epurare a apelor uzate menajere. Eliminarea acestui tip de deșeu prin aruncarea în rețeaua de canalizare sau în containerele de gunoi nu ar trebui să fie o opțiune , singura alternativă ar fi colectarea selectivă urmată de tratarea lui în vederea obținerii unui combustibil alternativ respectiv Biodieselul.

Am prezentat anterior că în anumite zone ale României există un interes susținut pentru colectarea Uleiului alimentar uzat prin programe organizate și mediatizare.

Am fost interesată să văd dacă există un asemenea interes și în orașul meu Baia Mare și pentru aceasta am optat pentru colectarea de date și informații privind modul cum este percepută gestionarea uleiul alimentar uzat conform următorului plan de lucru:

– Colectarea de date și informații de la persoanele fizice

– Colectarea de date și informații de la unități economice

– Colectarea de date și informații privind unitățile de preluare și depozitarea temporară a acestui deșeu.

Pentru realizarea celor propuse am început printr-o documentare pe internet si apoi pe teren.

Pe Internet nu am găsit nici o informație privind colectarea uleiului alimentar uzat în Baia Mare astfel încât am trecut la varianta de abordare directă conform planului de lucru menționat anterior.

Pentru a afla modul de gestionare a uleiului uzat de către persoanele fizice, am inițiat o “campanie de colectare de date” prin chestionare proprii concepute conform modelului prezentat mai jos :

Chestionar

Privind gestionarea uleiului uzat

Nume Prenume, persoana fizica:

Firma:

Urban/rural

1. Ce tip de ulei folosiți când prăjiți mâncarea?

a. Floarea-soarelui

b. Ulei de măsline

c. Ulei de palmier

d. Alt ulei

2. Ce cantitate de ulei folosiți pe lună?

3. Cum scăpați de uleiul uzat/folosit?

a. Aruncat la gunoi

b. Aruncat pe canal (chiuvetă)

c. Colectare selectivă si predare la unități specializate

4. Știați despre posibilitatea de a valorifica/ colecta uleiul alimentar uzat?

4.2 Colectarea de date si informatii de la persoanele fizice

Intervievievarea populației a urmărit după cum reiese din chestionar identificarea cantității de ulei, modul de a “scăpa” de uleiul uzat, tipul de ulei folosit și informarea asupra posibilității de valorificare a uleiului.

Persoanele fizice intervievate au fost în număr de 23 de familii, reprezentând prieteni, rude, familie.

Rezultatele acestei etape de lucru le-am prezentat sub forma grafică pentru fiecare întrebare din chestionar.

La întrebarea 1, “ce tip de ulei folosiți?”, fig.4.1 , cei mai mulți au răspuns :

– 16 persoane, b)- 6 persoane, c) – o persoană, d)-0, și d)- 0.

Fig.4.1. Rezultate privind tipul de ulei alimentar folosit

Din figura 4.1. putem observa că cel mai utilizat ulei este cel de floarea-soarelui, apoi uleiul de măsline și cel mai puțin utilizat este uleiul de palmier.

La întrebarea 2 “ce cantitate de ulei folosiți pe lună?” , fig.4.2 răspunsurile au fost :

2l – 5 persoane, 2-3 l – o persoană, 3 l – 8 persoane, 3-4 l – 3 persoane, 4 l – 3 persoane, 4-5 l -o persoană și 5 l- o persoană.

Fig.4.2. Cantitate de ulei folosită

Consum mediu de ulei /persoană este diferit de la familie la familie în funcție de membrii existenți, astfel acesta diferă de la 0,5 – 2,5 l / lună.

La întrebarea 3, cum “scăpați’’ de uleiul uzat , fig.4.3 răspunsurile au fost : a) – 23 persoane , b)-0, c)- 0.

Fig.4.3. Modalitate de a scăpa de uleiul uzat

Analizând răspunsurile la această întrebare (3) putem observa că persoanele chestionate nu au auzit / știut despre posibilitatea valorificării uleiului alimentar uzat și au ales ca variantă de debarasare de uleiul ars aruncarea la gunoi. Nu este cea mai bună variantă, dar totuși este îmbucurător faptul că nu se aruncă uleiul uzat la chiuvetă !!!

La întrebarea 4 , știați despre posibilitatea de a valorifica uleiul, fig.4.4 răspunsurile au fost : Nu – 23 și Da – 0.

Fig.4.4. Informare privind posibilitatea de valorificare a uleiul alimentar uzat

Din răspunsurile primite la întrebarea 4 se observă că nimeni nu știa despre vreo posibilitate de valorificare a uleiului alimentar uzat.

Pentru lipsa de informare privind varianta de colectarea selectivă, de predare și de valorificare a uleiul uzat consider că se face vinovată administrația publică locală care ar trebui să intensifice acțiunile de educare/conștientizare a populației privind colectarea selectivă a acestui tip de deșeu prin pliante sau informări media (ziar, TV).

4.3 Colectarea de date si informatii de la unitati economice

Scopul acestei etape de informare a fost să obțin informații privind modul cum acestea gestionează uleiul uzat.

Colectarea de date și informații de la unități economice am efectuat-o prin completarea chestionarelor amintite anterior și prin observații personale la fața locului.

Colectarea de date și informații de la unități economice a fost o etapă dificilă pentru că multe unități au refuzat să răspundă astfel încât am reușit să obțin informații de la 5 unități economice și anume:

– cantina CUNBM

– 4 unității tip bistro , Mado, KFC, Spartan, Kartofel, situate în cadrul mall-ului VIVO Baia Mare.

Cantina CUNBM face mâncare în fiecare zi pentru studenții cazați la căminele Universității și pentru copii de la școlile generale.

Fig.4.5. Cantina CUNBM (arhivă personală)

Fig.4.6. Colectarea uleiului alimentar uzat în cadrul Cantinei CUNBM (arhivă personală)

Fig.4.7. Mado VIVO Baia Mare (arhivă prsonală)

Fig.4.8. KFC VIVO Baia Mare (arhivă personală)

Fig.4.9. Spartan VIVO Baia Mare (arhivă personală)

Fig.4.10. Kartofel VIVO Baia Mare (arhivă personală)

Rezultatele acestei a 2-a etapă de lucru am prezentat-o grafic pentru toate unitățile economice analizate.

La prima întrebare (1) Ce tip de ulei alimentar folositi ? , fig.4.11 toate unitățile au răspuns la fel, răspunsurile au fost : a) – 5 , b) – 0, c) – 0, d) – 0 . Toate unitățile analizate folosesc ulei alimentar din floarea-soarelui.

Fig.4.11. Tipul de ulei alimentar folosit în unitățile economice

La a doua întrebare (2), cantitatea de ulei folosită pentru pregătirea diferitelor sortimente de mâncare, răspunsurile au fost : KFC – 40 l / lună, Mado – 30 l/lună , Spartan – 15 l/lună , Kartofel – 25 l/ lună, Cantina CUNBM 35 l/lună.

Pentru unitățile alimentare, colectarea uleiului alimentar uzat reprezintă obligativitate reglementată prin lege astfel încât am luat informații privind și cantitatea de ulei alimentar uzat rezultată la sfârșitul unei luni. Informațiile primite nu au fost justificate de acte justificative , a fost doar o informare aproximativă . În fig.4.12 sunt prezentate cantitățile de ulei alimentar utilizate pentru gătit și cantitățile aproximative declarate de ulei uzat pentru unitățile analizate.

Fig.4.12. Cantitate de ulei alimentar folosit la gătit și ulei uzat

Cantitățile de ulei alimentar uzat rezultate din activitatea de gătit în unitățile analizate reprezintă peste 20% din cantitatea de ulei inițial folosită astfel :

– Pentru KFC, 25%

– Mado, 26,7%

– Spartan, 26,7%

– Kartofel, 24%

– Cantina CUNBM, 34,2%

Diferența de procentaj apare probabil datorită alimentelor pregătite și numărului de cicluri de reutilizare a uleiului la gătit.

La a treia întrebare, cum scăpați de uleiul uzat ? , fig.4.13 răspunsurile au fost : a) -0, b) – 0 , c) – 5

Fig.4.13. Modul de gestionare a uleiului uzat

Toate unitățile analizate au afirmat că, colectează selectiv uleiul uzat și îl predau la unități specializate astfel :

– KFC, Spartan, Kartofel, Cantina CUNBM, predau uleiul uzat la o firmă specializată, S.C. Solivet Concept S.RL

– Mado, preda uleiul uzat la una din Benzinăriile MOL Baia Mare care are între atribuții și această activitate.

La ultima întrebare,(4), stiati despre posibilitatea de a valorifica uleiul uzat ?, răspunsurile au fost pozitive pentru toate unitatile analizate : Da- 5 , Nu – 0 , fig.4.14

Fig.4.14. Valorificarea uleiului uzat

4.4 Colectarea uleiului uzat la stația de benzină MOL Baia Mare

MOL România este prima rețea de benzinării care în august 2012 a inițiat un program pentru colectarea de la populație a uleiului alimentar uzat, cu scopul de a contribui la protecția mediului și la educația civică privind acest subiect. [29]

Singura benzinărie MOL din Baia Mare, fig.4.15 care colectează uleiul uzat este stația situată la ieșirea din Baia Mare către Satu Mare.

Unitatea depozitează uleiul uzat în recipiente speciale acestui scop, fig.4.16 , într-un spațiu special amenajat în exteriorul unității, fig.4.17.

Fig.4.15. Benzinăria MOL Baia Mare (arhivă personală)

Fig.4.16. Containere de colectare/depozitare a uleiului uzat

Fig.4.17. Spațiu de depozitare a uleiului uzat în cadrul benzinăriei MOL (arhivă personală)

Benzinăria MOL colectează uleiul de la persoane fizice, cât și de la unități alimentare.

Cantitatea de ulei uzat colectata este de aproximativ 8 l ulei / lună în butoaie de 60-80 l , iar la umplere sună la o firmă pentru predare, SC SOLIVET CONCEPT S.R.L

Intervalul de timp de colectare/predare a uleiului este 1-3 luni .

CONCLUZII

Uleiul alimentar uzat este un poluant provenit din categoria deșeurilor menajere cu caracteristici specifice care îl fac deosebit de periculos pentru mediu.

În lucrarea de licență cu titlul Valorificarea uleiului alimentar uzat. Studiu de caz colectarea uleiului alimentar uzat în Baia Mare , am dorit să prezint câteva informații privind uleiul uzat, despre impactul lui asupra mediului, modalități de valorificare și câteva considerații privind gestionarea uleiului alimentar uzat în Baia Mare.

Lucrarea este dezvoltată pe 4 capitole :

Capitolul I : CONSIDERAȚII PRIVIND ULEIUL ALIMENTAR UZAT

Capitolul II : VALORIFICAREA ULEIULUI ALIMENTAR UZAT CA BIODIESEL

Capitolul III : COLECTAREA ULEIULUI ALIMENTAR UZAT ÎN ROMÂNIA

Capitolul IV : STUDIU DE CAZ. COLECTAREA ULEIULUI ALIMENTAR UZAT ÎN BAIA MARE

Pentru a vedea modul de gestionare a uleiului alim uzat am inițiat o “campanie de colectare de date” prin chestionare proprii. Din care se desprind următoarele concluzii :

Persoane fizice nu cunosc procesul de valorificare, de aceea îl aruncă la gunoi.

Cantitatea de ulei folosit variază de la familie la familie, iar uleiul folosit pe lună este cuprins între 2-5 kg, iar cel uzat intre 0,5- 2,5 kg.

Unitățile alimentare colectează selectiv uleiul și îl predau , cantitatea de ulei predat variază de la unitate la unitate 15-40 kg

Uleiul alimentar uzat nu trebuie aruncat pe canalizare, deoarece se depune pe conducte și se formeză un dop și se blochează apa menajeră, corodează mai repede țeava.

Uleiul nu trebuie aruncat în apă, fiind insolubil va forma o ‘’pătură’’ deasupra apei și nu va pătrunde aerul prin el la viețuitoarele aflate în adâncuri.

Uleiul nu trebuie aruncat pe sol, deoarece pătrunde în el și afectează apa freatică și distruge nutrienții.

Uleiul alimentar uzat se poate valorifica ca si biodiesel un combustibil alternativ combustibililor clasici.

Pentru lipsa de informare privind varianta de colectarea selectivă, de predare și de valorificare a uleiul uzat consider că se face vinovată administrația publică locală care ar trebui să intensifice acțiunile de educare/conștientizare a populației privind colectarea selectivă a acestui tip de deșeu prin pliante sau informări media (ziar, TV).

BIBLIOGRAFIE

[1] http://www.apc-romania.ro/ro/i-studiu-despre-uleiurile-vegetale-de-pe-piata-romaneasca/NDI4LTA.html

[2] https://managementuldeseurilormd.com/2017/05/23/nu-aruncati-uleiul-alimentar-uzat-in-canalizare/

[3] https://uleiuzat.weebly.com/

[4] https://dieta.romedic.ro/alimentele-prajite-si-efectele-asupra-sanatatii

[5] https://ro.wikipedia.org/wiki/Grăsimi_alimentare_uzate#Legislația_privind_uleiul_uzat

[6] http://www.ecosoc.ro/devastator-acesta-este-efectul-uleiurilor-uzate-asupra-mediului-inconjurator/

[7] https://www.green-report.ro/ulei-uzat-ce-sa-faci-cu-el/

[8] https://www.tuco.ro/proiecte/

[9] https://lege5.ro/Gratuit/geydknzxga/hotararea-nr-235-2007-privind-gestionarea-uleiurilor-uzate

[10] http://www.eubia.org/cms/wiki-biomass/biomass-resources/challenges-related-to-biomass/used-cooking-oil-recycling/

[11] https://diversificare.ro/stiati-ca/2015/05/cum-se-arunca-uleiul-alimentar-uzat/

[12] http://www.aradon.ro/uleiul-uzat-pericolul-din-fiecare-casa/2018070

[13] https://www.colectaredeseuri.ro/reciclare-ulei-uzat/

[14] https://biblioteca.regielive.ro/referate/marketing/reciclarea-uleiului-alimentar-si-prelucrarea-lui-in-combustibil-ecologic-219059.html

[15] www.biodieselmagazin.ro/revista/analize/132/resurse-regenerabile-si-biocombustibili

[16] https://despretot.info/obtinere-biodiesel-fabricare-biodiesel/

[17] www.revista-informare.ro/showart.php?id=18rev=1

[18] https://macbiodiesel.ro/despre-noi/tehnologii-folosite/

[19] https://agrointel.ro/7426/cine-sunt-cei-mai-mari-producatori-de-biocarburanti-din-europa/

[20] www.biodiesel-king.ro/prese.html

[21] www.dr-biodiesel.ro/biodiesel.html

[22] https://ceicunoi.wordpress.com/2014/04/09/cum-si-unde-reciclezi-uleiul-alimentar-uzat-din-gospodarie-proiectul-uleiosul-din-bucuresti-te-ajuta-sa-colectezi-uleiul-din-bucatarie-nu-aruncati-uleiul-ramas-de-la-gatit-in-chiuveta-eco/]

[23] https://www.icdv.ro/persoane-fizice/

[24] https://ceicunoi.wordpress.com/2014/04/09/cum-si-unde-reciclezi-uleiul-alimentar-uzat-din-gospodarie-proiectul-uleiosul-din-bucuresti-te-ajuta-sa-colectezi-uleiul-din-bucatarie-nu-aruncati-uleiul-ramas-de-la-gatit-in-chiuveta-eco

[25] https://www.romaniaecologica.ro/am-salvat-4-milioane-de-litri-de-apa-de-la-poluare-cu-4-litri-de-ulei-alimentar-uzat-dus-la-o-benzinarie-mol-pentru-reciclare-89?fbclid=IwAR1-wjgRHfT5C3-dKMsLEFot_WOITAsAJPF3Mw1Ug8O5zsjurHe5tIZYOa8

[26] https://www.green-report.ro/unde-poti-preda-uleiul-folosit/

[27] http://uleiosul.com/cine-suntem/

[28] https://adevarul.ro/news

[29] https://www.green-report.ro/unde-poti-preda-uleiul-folosit/