Economia turismului [304107]

Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir

Facultatea Management Turistic și Comercial

PROGRAM DE PREZENTARE SI VALORIFICARE A [anonimizat] A

CUPRINS

Capitolul 1. Localizarea si caracterizarea judetului Harghita……………………………..1

1.1 Scurt istoric ……………………..……..….…………………….……….………..…1

1.2 Asezare geografica ……………………………………….……………….………..1

1.3. Cai de acces…………………………………………………………………………………………2

1.4. [anonimizat]………………3

1.5. Componentele populatiei după participarea la viata economica……………..3

1.6. Populatia judetului Harghita…………………………………………………………………..4

Capitolul 2. Potentialul turistic al judetului Harghita………………………………………….4

2.1. Resurse turistice naturale……………………………………………………………………..4

2.2. Arii protejate natural……………………………………………………………………………..6

2.3. [anonimizat], muzee………………………………….7

2.4 Principalele trasee turistice in Judetul Harghita……………………………………..8

2.5. Forme de turism practicat in judetul Harghita……………………………………….11

Capitolul 3. [anonimizat] ( 2011 – 2013 )………………………………13

Unitati de cazare………………………………………………………………………………13

Unitati de alimentatie……………………………………………………………………….15

Instalatii si modalitati de agrement si tratament…………………………………16

Capitolul 4. Analiza circulatiei turistice ( 2011 – 2013 )………………………………………17

Capitolul 5. Propuneri de valorificare……………………………………………………………….19

Bibliografie…………………………………………………………………………..…………23

Program de prezentare si valorificare a resurselor turistice al Judetului Harghita

Capitolul 1. Localizarea si caracterizarea judetului

1.1 Scurt istoric. Reședința județului este municipiul Miercurea Ciuc. Județul Harghita este locuit în majoritate absolută de maghiari. Conform datelor recensământului din 2011 peste 84% din locuitori s-au declarat maghiari. Județul fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a [anonimizat] ([anonimizat], Odorheiu Secuiesc și Miercurea Ciuc). Cea mai mare parte a teritoriului județului a [anonimizat], [anonimizat]. După cucerirea romană din anul 106 î.Hr. teritoriul județului a [anonimizat], [anonimizat] o [anonimizat]. [anonimizat], Tibod, Cristuru Secuiesc. [anonimizat]-[anonimizat] o perioadă plină de perturbații etnodemografice.

[anonimizat] 1301 ( atestat ca târg în 1485 și ca oraș în 1558), Gheorgheni atestat în 1333 (declarat oraș în 1905), orașul Miercurea Ciuc ( atestat ca târg în 1427 și ca oraș în anul 1558 ), Toplița atestat în 1567 ( declarat oraș în anul 1956), Băile-Tușnad atestat în 1732 (declarat oraș 1968).

1.2 Asezare geografica. Harghita este un județ situat în estul Transilvaniei (subregiunea Ținutul Secuiesc), în zona centrală a României. Județul Harghita, cu o suprafață totală de 6.639 kmp, reprezentând 2,8% din suprafața României este situat în estul Transilvaniei și se învecinează cu județele Neamț și Bacău la est, la vest cu Mureș, la sud cu Brașov și Covasna, iar la nord cu județul Suceava.

Judetul Harghita, simbol HR, este asezat in estul Transilvaniei, in zona Carpatilor Orientali. Se invecineaza cu judetele Suceava, Neamt, Bacau, Covasna, Brasov si Mures.
Relieful: Zona preponderent montana, judetul este depresionar, situat intre Muntii Gurghiului (Vf. Batrana 1634m si Vf. Tatarca 1689m) la vest, Muntii Hasmas (Vf. Suhardul Mare 1507m si Hasmasul Mare 1793m), Muntii Giurgeu ( Vf.Piatra Sipos 1576m),  Muntii Ciucului- Vf. capostas 1456m –  la est si  Muntii Harghitei la sud – 1800m.
Bazine hidro: Izvoarele Muresului si Oltului. Bazinul Superior al Muresului si zona de defileu Toplita – Deda. Bazinul superior al Oltului. Bazinul superior al Bistricioarei. Bazinul superior al Tarnavei Mari. Izvoarele Uzului si casinului in Muntii ciucului;  Lac acumulare Subcetate pe Tarnava Mare.
Repere administrative: Suprafata – 6639 kmp ; Locuitori-326347 ; Capitala Miercurea Ciuc, 42085 locuitori ; 4 municipii- Miercurea Ciuc, Gheorgheni 19750, Odorheiu Secuiesc 36426, Toplita 15926; 5 orase- Baile Tusnad 1698, Balan 8025, Borsec 2820, Cristuru Secuiesc 10394, Vlahita 7030; 59 comune cu 236 sate;

1.3. Cai de acces.  Călătorul, care vrea să viziteze aceste meleaguri ajunge în județ prin calea ferată sau pe șoseaua națională în multiple puncte de acces, județul fiind accesibil direct din Sfântu Gheorghe, Baraolt, Sighișoara, Sovata, Deda, Piatra-Neamț, Comănești sau Târgu Secuiesc aproape la fel de ușor, dar în mod sigur parcurgând trasee care prin pitorescul lor reprezintă delectare pentru ochiul și sufletul călătorului.

Linia ferata – Comanesti – Ghimes Palanca – Miercurea Ciuc – Brasov; Miercurea Ciuc – Gheorghieni – Toplita – Reghin – Targu Mures; Praid – Sovata – Tarnaveni; Odorheiu Secuiesc – Sighisoara.

Căile rutiere sunt mai frecventate pentru a se apropia de poalele Harghitei, unele trec peste crestele sale, ușurând astfel drumețiile vizate de turiști. În depresiunile intramontane, pe Valea Oltului și Mureșului, se desfășoară drumul național DN-12 Brașov-Toplița, paralel cu calea ferată. De acest drum se leagă toate drumurile asfaltate, sau locale, câteodată de exploatare forestieră, care traversează lanțul Harghitei.

Astfel de drumuri sunt:

– DJ -138 modernizat, între Depresiunea Gheorghenilor și zona Odorheiului Secuiesc, trecând prin pasul Liban (1000 m), urmând văile Senetea (E) și Șicasău (V).
– Drumul forestier Mădăraș-Ciuc – Izvoare (Zetea) care este accesibil și cu autoturisme, trecând prin Șeaua Fertău (1310 m).
– DN – 13/A, o cale de comunicație principală, ce traversează Harghita prin pasul Tolvaioș (987 m) între orașele Miercurea-Ciuc și Odorheiu Secuisesc.
– DJ- 122, care leagă localitățile Micfalău și Baraolt prin pasul Hatod (710 m), urmând valea Gohan (E) și pârâul Ozunca (V), modernizat.

Rutiere -DN15 Toplita – Poiana Largului – Bicaz – Piatra Neamt; DN12A Miercurea ciuc -Pasul Ghimes Palanca – comanesti – Onesti (Bc)DN12C – Gheorghieni – Bicaz prin pasul Pangarati – 1256m si Cheile Bicazului; DN13A Miercurea ciuc – Odorheiu Secuiesc – Sovata (MS); DN13B Praid – Pasul Bucin (1287m) – Gheorghieni.

1.4. Nivel de dezvoltare economica, principalele ramuri economice.

Structura judetului Harghita relevă predominanța sectorului serviciilor și a industriei, agricultura si sectorului construcțiilor. Din cauza reliefului predominant muntos, județul Harghita dispune de un potențial agricol limitat. Terenurile arabile însumează aproape 92 mii hectare, pășunile aproximativ 147 mii hectare, peste 157 mii hectare, iar livezile 765 hectare. Terenurile arabile sunt localizate cu precădere în luncile Oltului, Mureșului și Târnavei Mari. Solurile se încadrează în clasa de fertilitate medie și redusă, iar condițiile de climă permit cultivarea majorității cerealelor, furajelor, legumelor și plantelor tehnice. Județul Harghita se numără printre cei mai importanți producători de cartofi la nivel național, cultura acestei plante având aici condiții ideale de dezvoltare. Suprafața ocupată de livezi s-a redus la jumătate în ultimii 15 ani, în prezent fiind de 765 hectare. Din cele 324,9 mii persoane, reprezentând populația totală a județului la 31 decembrie 2009, populația activă numără 144,7 mii persoane (44,5% din total), în timp ce resursele de muncă însumează 207,5 mii persoane, reprezentând 64% din populația județului (aici fiind incluse toate persoanele în vârstă de muncă, apte de lucru precum și persoanele în afara vârstei de muncă, aflate în activitate). Ponderea populației inactive este în creștere atât datorită creșterii numărului de pensionari cât și tendinței de prelungire a duratei medii a studiilor și întârzierii intrării tinerilor pe piața muncii (55,5% în anul 2009 comparativ cu 51% în 1995 ).

1.5. Componentele populației după participarea la viața economica

1.6. Populatia judetului

Capitolul 2. Potentialul turistic al judetului Harghita

2.1. Resurse turistice naturale

Relieful este format din munti ce apartin grupei centrale a Carpatilor Orientali: Muntii Giurgeului – 1545 m, Hasmas (Vf. Hasmasu Mare – 1793 m), Ciucului – 1490 m, Bistritei – toate aflate la est de depresiunile Giurgeu si Ciuc. La nord-vest se afla Muntii Calimani – (Vf. Pietrosu Calimanilor – 2100 m) iar in vest Muntii Gurghiului – 1777 m, Harghitei ( Vf. Madaras-Harghita – 1801 m). Sunt prezente si unele formatiuni deluroase ce apartin de Subcarpatii Transilvaniei si Podisul Tarnavelor. De asemenea sunt prezente si o serie de depresiuni de dimensiuni reduse cum ar fi: Bilbor, Borsec, Uz, Casin.

Clima se diferentieaza in functie de relief depresiunile Giurgeu si Ciuc fiind renumite pentru climatul rece mai ales iarna cu geruri cumplite si peste 160 de zile cu inghet pe an. Sunt frecvente inversiunile termice. Verile sunt calduroase, iar precipitatiile se inscriu in limite normale (600-700 mm in arealele mai joase si 1200 mm in munti ). Clima este caracteristică zonelor muntoase si depresiunilor intramontane, cu ierni geroase de lungă durată și veri răcoroase. Temperatura medie anuală este de 6°C. Perioada răcoroasă uneori ține peste 43% din anul calendaristic. Din cauza acestei clime aspre zona este cunoscută drept "polul frigului" din România.

Hidrografia este tributara in principal raurilor Mures si Olt – ambele avandu-si izvoarele in judetul Harghita, mai exact in Muntii Hasmasu Mare. Oltul curge spre sud colectand afluenti de dimensiuni mici cum ar fi: Lunca Mare, Madarasu Mare, Sipot, Parau Mare, Frumoasa, Delnita, Cozmeni, Tusnad iar Muresul cu o directie initiala spre nord colecteaza paraurile Ditrau, Jolotca, Toplita, Calimanel, Borzont, Sumuleu Mare, Galautas. In vestul judetului sunt prezente raurile Tarnava Mare (cu afluentii Varsag, Sicasau, Cireseni), Tarnava Mica (cu afluentii  Creanga Mare, Corund). Alte rauri in judet sunt: Trotus, Uz, Casin, Varghis, Homorod, Bicaz, Neagra.
Lacurile naturale sunt deosebit de renumite si unice in felul lor: Lacul Sfanta Ana este singurul lac de origine vulcanica din Europa fiind format in craterul unui fost vulcan, iar Lacu Rosu este un lac de baraj natural format prin surparea unui pinten montan in 1837 care a barat cursul unui rau, in spatele blocajului formandu-se lacul. In judet sunt prezente si apele minerale intr-o mare varietate de sortimente acest lucru alaturi de prezenta mofetelor favorizand si dezvoltarea statiunilor din judet. Geologii au catalogat peste 2000 de astfel de surse de apă. Multe dintre ele au fost îmbuteliate de-a lungul timpurilor, unele dintre ele au fost cunoscute în toată Europa chiar acum peste 150 de ani. LACU ROSU, un lac vrajit, am putea spune, daca ne gandim la coloristica nemaintalnita a acestuia. In oglinda lacului se vede falnic Muntele Suhardul, cu o culoare purpurie destul de frumos conturata. Apa lacului are o culoare nemaintalnita, capatand aspecte rosiatice sau purpurii. Cioturile de brad ce se regasesc pe toata lungimea lacului ingreuneaza plimbarile cu barca de-a lungul lacului.

Flora în zona dealurilor bogată în specii de foioase: fag, carpenul, gorunul; pe culmile montane pe areale întinse și compacte se dezvoltă molidul, socul roșu, paltinul, coacăzul, scorușul; în depresiuni vegetație specifică formată din plante mezohigrofile și higrofile precum salcia, răchita, arinul, trestia, rogozul, coada calului etc.

Fauna foarte bogată și variată datorită întinselor păduri de rășinoase și foioase aici trăind: căprioara, lupul, vulpea, mistrețul, veverița, iepurele, dihorul, râsul, jderul, ursul, cerbul carpatin, etc. Dintre păsări amintim: cocoșul de munte, ciocănitoarea, acvila de munte, șorecarul, huhurezul, buha, forfecuța, alunarul, pițigoiul de munte. Apele râurilor sunt populate de păstrăvi, boișteanul și știuca.

Vegetația județului din punct de vedere biologic este bogată și variată, dispusă de la nivelul alpin până luncile joase ale râurilor. O suprafață de 237.574 hectare (reprezentând peste 35% din suprafața totală a județului) este acoperită cu păduri. Cele mai răspândite sunt rășinoasele (74%), urmat de foioase (26%). Pe crestele masivelor calcaroase și în cheile muntoase sunt prezente câteva specii floristice rare cum ar fi: cetina neagra, tisa si vestita floare de colț.

2.2. Arii protejate natural

sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_rezervatiilor_naturale_din_judetul_Harghita.

2.3. Resurse turistice antropice – monumente, muzee

Monumente ale naturii sunt :Lacul Sfânta Ana, Cheile Bicazului, Poiana Narciselor, cca. 2000 de izvoare de ape minerale, mofete, nămoluri și turbă, saline, cadru natural pitoresc, rezervații naturale, etc.

2.4 Principalele trasee turistice in Judetul Harghita

Trasee spre Muntii Harghita:

– spre SV pe paraul Capalna – Ciba (sat) – Cabana Chirui – pesteri – Baile Chirui – Valea Varghis – Cheile Varghis – Pestera Meresti – Meresti (sat)

– spre V pe paraul Capalna –Ciba –NV–Vf. Vinului (1380m alt)– Harghita Bai –Vf. Cetatea Bufnitei (1500m alt) – Vf. Harhita Ciceu (1755m alt) – Coltul Tesit (1709m alt) –Vf. Muntele Ascutit (1685m alt) -Vf. Harghita Madaras (1800m alt) – Cabana Madaras;

– spre SV – Baile Miercurea Ciuc – Vf. Jigodin (836m alt) – Jigodin Bai – Poiana Bilbor – Deal Fagului (1229m alt) – SV – Tinov Luci – Valea Batatura Cailor – Filia (sat);

– spre N – Vf. Cetatea Bufnitei (1500m alt) – Vf. Harghita Ciceu (1755m alt) – Vf. Muntele Ascutit (1685m alt) – Harghita Madaras (1800m alt) – Cabana Madaras;

–  spre S – Vf. Vinului (1380m alt) – Pasul Vlahita;

– spre SV – Vlahita (sat) – Baile Perla Vlahitei;

– spre E – Vf. Brazii Negrii (1618m alt) – Ciaracio (sat) – Ciceu.

Trasee spre Masivul Hasmas :

–        NE pe Valea Oltului –lac–confluenta– E pe paraul Spatac – cabana Piatra Singuratica

–        NE pe Valea Oltului – lac – izvorul Oltului – Trecatoarea Oltului – V – Gheorgheni

–        NE pe Valea Oltului – lac – NE – confluenta – V pe paraul Sipos – Culmea Arama Neagra – Saua Loh – Pestera Sugau – SV – Voslabeni

– spre NE – Muntele Hovas Leb – Vf. Balan est (1186m alt) – NV – Culmea Haghimas – cabana Piatra Singuratica – Vf. Piatra Ascutita (Ecem-1707m alt) – N – Vf. Haghimasu Mare (1792m alt) – V pe paraul Fieru – Vf. Artar (1319m alt) – NV pe Culmea Covaci Peter – Trecatoarea Oltului – Izvorul Oltului – V – Gheorgheni

– spre NE – Muntele Hovas Leb – Vf. Balan est (1186m alt) – NV – Culmea Haghimas – cabana Piatra Singuratica – Vf. Piatra Ascutita/Ecem (1707m alt) – S – Vf. Stancilor/Tarcau (1462m alt) – SV – Vf. Sacadat (1341m alt) – Vf. Noscolat (1491m alt) – Vf. Salamas (1551m alt) – Crucea Condra – Valea Intunecoasa (sat)

–  spre S pe Valea Oltului – Vf. Arama Oltului (1073m alt) – confluenta – V pe Dealul Lic – Sorco – cabana Piatra Singuratica – Vf. Piatra Ascutita/Ecem (1707m alt) – S – Vf. Stancilor/Tarcau (1462m alt) – SV – Vf. Sacadat (1341m alt) – Vf. Noscolat (1491m alt) – Vf. Salamas (1551m alt) – Crucea Condra – Valea Intunecoasa (sat)… (varianta SE pe paraul Noscolat Patac pana in satul Valea Intunecoasa.

Trasee spre Munti Giurgeului:

–  NV pe paraul Suhard–Masivul Suhard–Vf. Licas (1675m alt)–NV(doua variante) – Hagota.

Trasee spre Masivul Hasmas:

–  S pe paraul Haghimas – paraul Oii – Culmea Haghimas – SE – Muntele Rotund (1675m alt) – S – Vf. Haghimasu Mare (1792m alt) – S – cabana Piatra Singuratica (varianta spre V pe paraul Scaunului – Serpatac spre Valea Oltului si lac) – S – Vf. Piatra Ascutita/Ecem (1707m alt) – Vf. Stancilor/Tarcau (1462m alt) – (varianta spre V – raul Olt si orasul Balan) – SE – Vf. Salamas (1551m alt) – Crucea Condra – SE – Valea Intunecoasa (sat)

Trasee spre Masivul Suhard:

– spre N pe paraul Suhard – Vf. Suhardul Mare (1506m alt) – NV – Vf. Licas (1675m alt) – SE pe paraul Cupas – Pestera Suhard – Vf. Suhardul Mic

– spre NE–Cheile Bicazului –Vf.Turnul Bardosului–NV–Vf.Cupas –V–Poiana La Vincli

– spre NE – Cheile Bicazului – Cheile Sugaului – Pestera Munticelu – Gherman (sat).

Likas   Traseul Licoș dinspre Nyerges Lacu Roșu În jurul Lacului Roșu

Lacu-Roșu- Belvedere Ghilcoș Lacu-Roșu – Piatra rotundă – Poaina Albă

Traseul Hășmaș Traseul Lacul Roșu – Cheile Bicazului prin Șaua Czifra

Traseul Ghilcoș spre izvorul Ghilcoș Pârâul Vajda – Puturosu  Puturosu – Bradul Ciont

Lacu-Roșu – Pârâul Oii – Poiana Albă Piatra Rotundă – Poiana Albă  Suhardul-Mic

Pârâul oii – Poiana Albă  Poiana Puturosu – Vârful Retitiș

Capitolul 3. Analiza bazei tehnico-materiale ( 2011 – 2013 )

3.1. Unitati de cazare

3.2. Unitati de alimentatie

Caracteristici funcțional-comerciale ale principalelor unități de alimentație: acestea se referă la facilitățile de alimentație și “catering” pentru servirea mesei turiștilor pe durata sejurului lor temporar la destinațiile turistice. Tot aici sunt incluse și facilitățile oferite de unitățile de alimentație, altele decât cele destinate stricto-senso hranei turiștilor: berării, cafenele, baruri de zi, de noapte, cofetării, patiserii etc.

Restaurantul este local public care îmbină activitatea de producție cu cea de servire, punând la dispoziție clienților o gamă diversificată de preparate culinare, produse de cofetărie – patiserie, băuturi și unele produse pentru fumători.

Restaurantul cu specific este o unitate de alimentație pentru recreere și divertisment, care, prin dotare, profil, ținuta angajaților, moment recreative și structura sortimentală, trebuie să reprezinte obiceiuri gastronomice locale sau naționale, tradiționale și specific diferitelor zone.

Restaurant Casa Ungurească ofera mâncăruri picante, ungurești.

Restaurant Taverna Sârbului – Bucătărie sârbească.

Crama desface o gamă largă de vinuri. Acestea se pot servi atât îmbuteliate, cât si neîmbuteliate. Se realizează și se desface o gamă specifică de preparate culinare. Vinurile se servesc în carafe sau căni din ceramică. Este dotată cu mobilier din lemn masiv, iar pereții sunt decorați cu scoarțe, ștergare etc. Poate avea program muzical, tarafuri de muzică populară.

O trăsătură caracteristică a bucătăriei tradiționale secuiești este că și cele mai gustoase bucate sunt preparate în mod ingenios, din ingrediente ieftine. Secuii nicioadată nu au fost răsfățați nici de natură, nici de istorie, intre alimentele de bază folosite în bucătăria secuiască se numără cartoful, porumbul și varza. Varza murată este ingredientul de bază al sarmalei, servită la mase festive, al gulașului secuiesc și al verzei à la Cluj.
Carnea de pui, de rață și de gâscă sunt servite mai ales ca friptură sau papricaș. Se remarcă marea varietate a ciorbelor și supelor de cartofi preparate cu tarhon, frunze de dafin, sămânță de chimion, smântână sau cu brânză condimentate cu mirodenii specifice ca tarhonul, chimionul, cimbrul, mărarul, pătrunjelul, frunza de dafin, rozmarinul și leușteanul.
Un alt element caracteristic al bucătăriei secuiești este pâinea de casă cu cartofi coaptă în cuptor.

3.3. Instalatii si modalitati de agrement si tratament

Județul Harghita are multe localități care dețin pârtii de schi: Miercurea-Ciuc, Homorod-Băi, Toplița, Harghita-Băi, Mădăraș, Izvorul Mureșului, Valea Rece, Sânmartin, Ciumani., etc.

Pentru iubitorii sporturilor de iarnă sunt la dispoziție în Miercurea Ciuc 2 patinoare artificiale dotate cu sisteme de răcire dintre care unul acoperit, un patinoar artificial acoperit în Gheorgheni, un patinoar artificial în Odorheiu Secuiesc, unul în curs de acoperire la Cârța și patinoare descoperite la baza pârtiilor de schi la Pasul Tolvajos și Homorod Băi.

În ultimii ani, se constată o creștere a nivelului de calitate al pârtiilor, mai ales la zona Gheorgheni (pârtiile de la Bucin), și Homorod Băi. O atracție de ultimă oră se constată la Băile Tușnad, unde la sfârșitul anului 2008, s-a dat în folosință o pârtie de schi foarte performantă.

În legătură cu turismul de călărit , inițiative promițătoare au fost realizate în zona Gheorgheni. Zona montană, peisajele naturale deosebite, climatul deosebit oferă un mediu adecvat centrelor de echitație și de trăsură. Astfel în momentul actual în județul Harghita sunt mai mult de 20 centre de echitație și hipism atât în Miercurea Ciuc, Gheorgheni și Odorheiu Secuiesc cât și în alte localități cum ar fi Homorod Băi, Subcetate și Iacobeni.

Există posibilități pentru practicarea ciclismului montan.  De asemenea, există posibilități și pentru practicarea alpinismului și speologiei. Cheile Bicazului oferă condiții pentru practicarea alpinismului. Există totodată posibilitatea practicării excursiilor (turism de teren), cu menținerea acesteia se ocupă sfera civilă. În județul Harghita există și terenuri pentru practicarea turismului of road.

Inventariind posibilitățile de agrement și diversitatea paletei de oferte în acest sens găsim și câteva dintre sporturile extreme. În Miercurea Ciuc există celor interesați posibilitate de zbor cu parapanta. Pe raza județelor sunt multe locuri propice practicării acestui sport: Hășmașu Mare, Hășmașu Mic, Lunca de Jos și Șumuleu Ciuc (zona accesibilă și piloților cu pregătire minimă).

În județ există posibilitate de river-rafting, croaziere și aventură cu caiac sau canoe pe lacuri sau ape sălbatice, escaladări și pescuit. În multe orașe ale județului se găsesc complexe sportive care oferă și alte posibilități cum ar fi: terenuri de tenis, teren de fotbal cu gazon artificial etc. Judetele cele mai bogate in resurse sunt Harghita si Covasna, urmate de Mures, Sibiu, Brasov si Alba.• Exista 4 statiuni de interes national cu importante baze de tratament (Covasna-judetul Covasna, Predeal-judetul Brasov, Baile Tusnad – judetul Harghita, Sovata – judetul Mures)

Amenajari pentru tratament exista in judet la : – Sovata ( lacurile Ursu cu caracter heliotermic si Alunis si namol terapeutic care este bogat in substante anorganice cu caracter biostimulator), – baze de tratament independente: Ideciu de Jos – Statiunea Ideciu Bai, (izvoare de ape minerale clorurate sodice si namol mineral), – Sangeorgiu de Mures, izvoare de apa sarata, – Baile sarate Jabenita –se gaseste de asemenea namol sarat, apa minerala, cu continut bogat in saruri – clor, sodiu, potasiu, iod, brom – Stanceni se gasesc izvoare minerale amenajate; iversitatea resurselor balneare le recomanda pentru tratament, accesibilitatea rutiera si cea financiara constituie un factor de atractie.

Capitolul 4. Analiza circulatiei turistice ( 2011 – 2013 )

Durata medie a sejurului ( zile ):

2011 S=nr innoptari : nr turisti cazati = 251179:100276 = 2,50 zile

2013 S=nr innoptari : nr turisti cazati = 319585:114717 = 2,78 zile

Densitatea turistica in raport cu populatia ( turist/locuitor ):

2011 Dtpop=turisti sositi : populatia judetului = 100276:336230 = 0,29 tur/loc

2013 Dtpop=turisti sositi : populatia judetului = 114717:335192 = 0,34 tur/loc

Densitatea turistica in raport cu suprafata ( turist km2 ):

2011 Dtsupraf=turisti sositi : suprafata judetului = 100276:6639 = 15,10 turist km2

2013 Dtsupraf=turisti sositi : suprafata judetului = 114717:6639 = 17,27 turist km2

Gradul de ocupare ( % ):

2011 G = nr innoptari : ( nr locuri cazare X nr zile functionare) X 100

= 251179 : ( 6759 X 365 ) X 100 = 251179 : 2467035 X 100 = 10 %

2013 G = nr innoptari : ( nr locuri cazare X nr zile functionare) X 100

= 319585 : ( 8015 X 365 ) X 100 = 319585 : 2925475 X 100 = 10 %

Capitolul 5. Propuneri de valorificare

Cu toate avantajele oferite de condițiile naturale deosebite, de ineditul peisagistic al împrejurimilor localităților, valorificarea la un nivel corespunzător a potențialului turistic și balnear al stațiunilor se lovește de insuficiența dotărilor și amenajărilor necesare, condiție de bază în practicarea unui turism de calitate. Perioada de tranziție pe care a parcurs-o Județul Harghita, scoate în evidență faptul că atât la nivelul autorităților locale cât și al cetățeanului de rând se conturează o nouă mentalitate. Aceasta este reflectată de ideea potrivit căreia pentru a fi competitiv la nivelul standardelor impuse de UE este necesară o evaluare profundă a resurselor de care dispune fiecare comunitate/zonă și găsirea modalităților eficiente de exploatare a acestora, în sensul creșterii gradului de dezvoltare atât a regiunii cât și a standardelor de viață ale comunităților implicate în acest proces. Pentru a realiza o valorificare superioară a potențialului turistic din Județul Harghita,este necesar să se ia în considerare factorii ce ar putea împiedica acest lucru.De aceea,un prim pas trebuie orientat către infrastructura județului,deoarece lipsa acesteia afectează în mod direct turismul,care la rândul lui simbolizează poate singura sursă de relansare economică. Drumurile vechi,de peste treizeci de ani, pline de gropi, la care nu s-au făcut lucrări de modernizare, nu fac altceva decât să-i descurajeze pe turiști să vină cu mașina proprie în vacanță, în această zonă. Așadar lucrările de modernizare a drumurilor afectate din județ, marcarea și semnalizarea corespunzătoare a acestora, modernizarea căilor de comunicație, a mijloacelor de transport în comun, a rețelei de telecomunicații, a unităților comerciale etc. sunt absolut necesare pentru un început în forță al dezvoltării turismului. Ținând seama de forma de turism,de interes major al acestui județ și anume cel balnear, prioritare devin stațiunile de odihnă și cele balneoclimaterice, întrucât necesită sa fie modernizate. Turismul montan, se clasifică în topul preferințelor turiștilor, o investiție dedicată îmbunătățirii condițiilor de siguranța ale turiștilor este mai mult decât benefică. Scopul este realizarea acelor dezvoltări turistice care să contribuie la creșterea ocupației și a calității vieții comunităților locale, fară ca starea atracțiilor turistice și a mediului sa fie afectată. La crearea ofertei, un alt obiectiv este ca dezvoltările să fie realizate pe baza resurselor locale cu participarea activă a localnicilor, să fie încadrate într-un program integrat de dezvoltare regională.

O importanță deosebită o capată în strategie analiza prezentării la nivel înalt a ofertei turistice zonale, analiza pregătirii populației locale și a întreprinderilor la managementul turismului, precum și analiza efectelor turismului legate de societate și mediu. Măsurile adecvate ce trebuiesc luate și aplicate în scopul valorificării potențialului turistic al județului Harghita,privesc acțiuni ca : protecția mediului, respectiv îmbunătățirea factorilor calitativi ai mediului ambiant, în primul rând prin creșterea gradului de salubrizare al localităților; imbunătățirea, în limita fondurilor financiare disponibile, a infrastructurii edilitar-gospodărești a localităților, precum și amenajarea sau reabilitarea spațiilor de interes public ( parcuri, locuri de joacă pentru copii, terenuri de sport, unități de învățământ, monumente istorice, cămine culturale etc.); program informatic al turismului prin echiparea tuturor unităților de cazare și chiar de alimentație; realizarea de proiecte care pun în valoare elementele patrimoniului național și local, cum ar fi: monumente istorice, rezervații naturale, factori naturali cu potențial balneo-climateric, zone naturale deosebite ( Lacul Sf. Ana, Lacu Roșu). Elaborarea și editarea materialelor promoționale și participarea la târgurile naționale și internaționale de turism; ameliorarea celor mai importante trasee turistice ( cele mai urgente: Sighișoara – Cristuru-Secuiesc – Odorheiu Secuiesc și Odorheiu Secuiesc – Bradești – Zetea – Valea Strâmbă), precum și ameliorarea traseelor vizitate de turiști din interiorul orașelor și comunelor; in loc de practicarea actuală a turismului social și a concepției depășite a turismului balnear, inființarea unor centre de recreare și de practicare a sporturilor de iarnă la Harghita-Băi, Gheorgheni și Harghita-Mădăraș; oganizarea unor forumuri de consultanță și planificare strategică pentru întreprinzători, organizațiile neguvernamentale, profesorii și funcționarii care lucrează în domeniul turismului, în vederea armonizării evenimentelor cu activitatea de marketing și a exploatării eficiente a atracțiilor; curățirea împrejurimii locurilor de cazare și a celor mai importante atracții ale microregiunilor, de gunoi, poluare sonoră, introducerea și răspândirea unor norme de construcții și cerințe estetice mai severe. Înfrumusețarea satelor, plantare de flori; analiza efectelor sociale și ambientale ale turismului actual. Realizarea unor proiecte și planuri de acțiuni detaliate în zona celor mai importante atracții. Crearea sistemului de indicatori locali ai turismului durabil, începerea procesului continuu de monitorizare.

Concluzii: Da, e clar ca avem o tara care trebuie vazuta si revazuta, in care gasesti mereu locuri noi la tot pasul, locuri care merita explorate si dezvaluite si copiilor care cresc langa noi.

Bibliografie:

http://www.harghita.insse.ro/main.php?id=28

http://statistici.insse.ro

http://www.harghita.ro/rom/4/

http://www.harghita.djc.ro

www.wikipedia.com

http://www.prefecturahr.ro

www.agentiaregionaladedezvoltare.ro

www.autoritatilelocale.ro

www.ghidulturistic.ro

www.1asig.ro/Judetul-Harghita.ro

http://www.wellnesspraid.ro/ro/

www.salinapraid.ro – Site web oficial

www.club-aventura.ro – Site web Club Aventura

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_rezervatiilor_naturale_din_judetul_Harghita.

Poze si din arhiva personala.