ACADEMIA DE MUZICĂ GHEORGHE DIMA CLUJ NAPOCA [304105]
ACADEMIA DE MUZICĂ „GHEORGHE DIMA” CLUJ NAPOCA
DEPARTAMENTUL DE SPECIALITATE CU PROFIL PSIHOPEDAGOGIC
Specializarea: [anonimizat] I
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Prof. Univ. Dr. ELENA CHIRCEV AUTOR:
Prof. [anonimizat]
„Emanuiel Rigler”
Localitatea: [anonimizat]
2017
ACADEMIA DE MUZICĂ „GHEORGHE DIMA” CLUJ NAPOCA
DEPARTAMENTUL DE SPECIALITATE CU PROFIL PSIHOPEDAGOGIC
Specializarea: [anonimizat] I
ACTIVITĂȚI MUZICALE EXTRACURRICULARE ÎN VEDEREA
DEZVOLTĂRII CREATIVITĂȚII ELEVILOR DE GIMNAZIU
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Prof. Univ. Dr. ELENA CHIRCEV AUTOR:
Prof. [anonimizat]
„Dr. Emanuiel Rigler”
Localitatea: [anonimizat]
2017
CUPRINS:
Introducere
Capitolul I – Teoria creativității
I.1.1.Termenul de creativitate
I.1.2. Conceptul de creativitate
I.1.3. Teorii ale creativității
I.1.4. Teorii ale creativității elaborate în ultimele decenii
I.1.5. Imaginația și creativitatea
I.1.6. Etapele procesului creativ
I.1.7. Niveluri ale creativității
I.1.8. Tipuri de creativitate
I.1.9. Potențialul creativ al școlarilor
I.1.10. Mijloace de depistare a [anonimizat].
A. II.2.1. Pregătirea activităților extrașcolare
II.2.2. Însușirea cântecelor
II.2.3. Realizarea scenetelor
II.2.4. Realizarea dansurilor moderne și populare
II.2.5. Descrierea activităților extrașcolare
II.2.6. Concluzii asupra activităților extrașcolare desfășurate în anul școla
2016-2017
B. Studiu privind impactul activităților extrașcolare asupra elevilor și părinților
II.2.7. Metoda chestionarului aplicată elevilor și părinților
II.2.8. Rezultate și observații privind chestionarul adresat părinților
II.2.9. Rezultate și observații privind chestionarul adresat elevilor
II.2.10. Observații asupra anchetei
CONCLUZII
ANEXA 1, 2, 3, 4.
[anonimizat], [anonimizat]-[anonimizat]. În acest proces o notă definitorie o [anonimizat], specifică poporului român. [anonimizat], al simbolurilor și nu în ultimul rând al limbajului.
Educația influențează întreaga viață socială și ea creează legături pentru toate structurile societății. [anonimizat]. Fiecare generație găsește o bază materială, o [anonimizat], cu o anumită atitudine față de diferitele valori ale societății și cu anumite relații între membrii ei. [anonimizat], ci printr-o pregătire realizată în principal de sistemul de educație. Educația nu trebuie să constituie doar un ghid ce are menirea să integreze individul în societate ci aceasta are și roul de a-i dezvolta capacitățile și aptitudinile, de a-i prefigure viitorul.
Astăzi, când educația depășește din ce în ce mai mult granițele naționale și devine tot mai universală, este destul de greu să păstrezi amprenta tradiției naționale. Dar atâta timp cât mai avem resurse și interes din partea tinerei generații trebuie să păstrăm viu spiritul specificului național , el reprezintă în educație un factor puternic în orientarea modului de gândire și acțiune.
Activitățile extrașcolare pot avea un caracter interdisciplinar oferind sprijin și modalități eficiente de formare a caracterului unui elev. Finalitățile acestor manifestări sunt de a dezvolta aptitudini speciale, de a antrena elevii în activități cât mai variate și bogate în conținut, cultivarea interesului pentru activitățile socio-culturale, dezvoltarea deprinderilor de a elabora creații originale, facilitarea integrării în mediul școlar, dezvoltarea instinctului de competiție, oferirea unui suport pentru reușita școlară în ansamblul ei.
Activitățile extrașcolare permit transferul și aplicabilitatea cunoștințelor, abilităților, competențelor dobândite în cadrul orelor prevăzute în programa școlară. Elevii răspund cu entuziasm cerințelor relizării activităților artistice, acestea constituind pentru ei momente recreative, care ajută la dezvoltarea unui anumit grad de creativitate, a gândirii critice, a dorinței de perfecționare, recunoașterea valorii și calității unui act artistic, a stăpânirii de sine și administrarea emoțiilor. Aceste activități mai pot induce respectul pentru păstrarea valorilor naționale, toleranță, comunicarea interculturală, contribuind astfel la gândirea și completarea procesului de învățare, la dezvoltarea înclinațiilor și aptitudinilor educaților, la educarea sentimentelor morale și a trăsăturilor pozitive de caracter și nu în ultimul rând la organizarea rațională și plăcută a timpului liber.
Prin lucrarea de față, mi-am propus să fac o trecere în revistă, a numeroaselor activități cu caracter artistic, pe care le-am realizate în cursul anului școlar 2016-2017 în cele patru școli gimnaziale, din mediul rural din județul Neamț și să identific contribuția lor, la completarea procesului de învățare și la dezvoltarea înclinațiilor și aptitudinilor elevilor.
În ultimul timp se simte în societatea contemporană o nevoie crescândă a unei conduite creatoare a oamenilor ce participă la activitățile sociale. Pentru îndeplinirea acestui deziderat ei trebuie să manifeste receptivitate față de nou, curaj în rezolvarea unor situații cu care se confruntă, dotați cu aptitudini investigatoare, caracterizați prin originalitate și inventivitate.
Formarea unor astfel de personalități cu asemenea calități este intră în sarcina educației să le formeze. De aceea, educația contemporană este analizată din mai multe unghiuri, iar unul dintre ele se referă și la creativitate.
Lucrarea este structurată în două părți: cea teoretică și cea practică.
Capitolul I – Teoria creativității, capitol rezervat părții de teorie, începe cu definiția dată de Dicționarul de Psihologie Larousse, (unul dintre dicționarele cele mai bune din lume, îngrijit de autorul Norbert Sillamy, în 1991), cuvântului creativitate, care ne deschide calea spre înțelegerea acestui termen deja intrat în rutina tuturor domeniilor de activitate.
Subcapitolul Conceptul de creativitate ne îndreptă atenția asupra sensului general al cuvântului creativitate, care înseamnă realizarea noului în raport cu ceva vechi. Ideea de bază este aceea că activitatea de a crea este specific umană, definitorie pentru om, una din notele care o definesc ca specie. Dacă privim din această perspectivă deducem că toți oamenii într-un fel sau altul sunt creativi. Creativitatea nu se manifestă doar la nivelul teoretic, ci și în sfera producției materiale. Fiind un fenomen complex, este influențat de numeroși factori ce țin de personalitatea fiecărui individ: inteligența, imaginația, expeiența, tipul de gândire, sensibilitatea, zestrea ereditară, vărstă, sex.
În Teorii ale creativității, ne axăm pe abordările apărute de-a lungul timpului, care încearcă să explice acest fenomen complex care se poate manifesta de la cele mai fragede vărste, până la formarea unor abilități la nivel înalt.
Nivelurile creativității, sunt reguli scrise care conturează etapele dezvoltării procesului de creație. Pentru a se finaliza într-un produs trebuie urmărite anumite faze: preparația, incubația, iluminarea, elaborarea, verificare. Fazele nu se succed întotdeauna într-o ierarhie obligatorie, ci ele pot să-și modifice locul după cum o impune procesul creativ. Mult timp acest proces a fost asociat doar cu domeniul artistic, dar s-a dovedit că este nevoie de creativitate în ce cele mai simple activități, de la activitățile vieții obișnuite până la cele mai complicate structuri ale domeniului științific, artistic, tehnic și literar.
Capitolul se încheie cu Mijloace de depistare a capacitățiiii creatoare, care ușurează și ajută în munca de depitare a creativității. O modalitate destul de cunoscută și folosită în acest sens este , „brainstormind”ul, metodă cu ajutorul căreia, se poate induce o atmosferă liberă, lipsită de convenții și de orice alte blocaje.
Capitolul II, Activități extreașcolare, desfășurate sub incidența instituțiilor de învățământ din mediul rural, este alcătuit din două părți: o primă parte notată cu A, în care sunt prezente activitățile școlare organizate în anul școlar 2016-2017 în următoarele unități de învățământ din județ: Școala Gimnazială „Nicolae Buleu” Mărgineni, Școala Gimnazială „Dr.Emanuiel Rigler” Ștefan cel Mare , Școla Gimnazială „ Ep. Melchisedec Ștefănescu” Gârcina și Școala Gimnzială Cuejdiu.
În secțiunea A, este prezentat modul de pregătire al activităților în căteva faze: observarea atentă a aptitudinilor elevilor, realizarea planului managerial în funcție de calendar dar și de sugestiile elevilor sau la cererea conducerii școlii, căutarea și întocmirea materialeleor, stabilirea formelor de manifestare a aptitudinilor elevilor, căutarea materialelor, stabilirea formelor de manifestare în funcție de aptitudinile și preferințele elevilor, stabilirea repetițiilor.
Celelalte subcapitole tratează însușirea cântecelor, modul de realizare a scenetelor, realizarea dansurilor moderne sau populare. Prezentarea celor 18 activități, este însoțită de o fotografie reprezentativă, în care apar elevii participanți și câteva informații legate de școala unde s-a realizat și cu ce ocazie s-a realizat activitatea.
În partea a doua a capitolului este prezentat studiul privind impactul activităților extrașcolare în rândul părinților și al elevilor. Metoda chestionarului a fost aplicată unui număr de 42 de subiecți care sunt direct sau indirect implicați în realizare acestor activități. Chestionarele cuprind întrebări care scot în evidență părerea despre activitățile realizate, gradul de implicare al fiecaruia și sugestii pentru activitățile viitoare. Rezultatele au fost transformate în procente și reprezentate grafic cu ajutorul diagramelor.
În secțiunea notată cu B, sunt interpretate rezultatele studiului intreprins, având ca suport chestionarul. Întrebările au fost formulate astfel încât prin intermediul acestuia, să iasă în evidență: cât de mult își doresc elevii să participe la acest gen de activități; modul de comunicare a subiecților între ei sau între subieți și profesor; reacția favorabilă sau nefavorabilă în funcție de aprecierile celorlalți; ce influență au activitățile extrașcolare asupra conduitei lor în familie sau în comunitatea în care locuiesc.
În funcție de parametrii rezultați, s-au analizat rezultatele și a fost formulate concluziile.
Motivația alegerii acestei teme, a fost aceea de a face o cercetare prin care să scoatem în evidență în ce măsură elevii participă cu plăcere sau doar dintr-o simplă obligație la activitățile extrașcolare . De asemeni studiul îi ia în calcul și pe părinții acestora, ca beneficiari indirecți ai produselor realizate sub îndrumarea școlii, având în vedere că elevii simt nevoia să împărtășească cu părinții experiențele plăcute sau mai puțin plăcute ale vieții lor.
Numărul mare de ore petrecute la repetiții, aproape că îl dublează pe cel al orelor de curs. Prin urmare reprezintă un timp important în activitatea noastră, pe care vrem să-l supunem unei scurte analize, astfel încât să putem înțelege dacă este folosit eficient, dacă trebuie aduse îmbunătățiri; de ce natură poate fi ele: cea care vizează dimensiunea administrativă sau cea educațională. Ne mai dorim ca prin aceste activități să dezvoltăm și să întreținem o legătură strânsă între părinți și școală.
Desfășurate în afara programului școlar, activitățile extrașcolare oferă o nouă
abordare a învățării, o alternativă la educația formală, care elimină stresul notelor din catalog, dezvoltă plăcerea de a cunoaște și aduce un aport în dezvoltarea abilităților și libertății de exprimare. De aceea ne-am gândit să valorificăm acest potențial folosind și alte mijloace și procedee decât cele de la orele de curs, pentru a observa un alt mod de a gândi și de a se manifesta al elevilor, într-un mediu lipsit de constrângeri și permițând elevilor o evadare din rutina sistemului cunoscut.
Capitolul I – Teoria creativității
I.1.1. Termenul de creativitate
Dicționrul de psihologie Larousse definește termenul de creativitate, dispoziția de a crea, care există în stare potențială la orice individ și la toate vârstele. Strict dependentă de mediul socio-cultural, această tendință naturală necesită condiții favorabile pentru a se exprima.
I.1.2. Conceptul de creativitate
Termenul creativitate apare în vocabularul psihologic datorită psihologului American Gordon W. Allport, în anul 1937 și definește o înclinație a omului spre nou, o anumită aliniere a proceselor psihice din care apare personalitatea. Până în 1950 pentru a desemna manifestările de creativitate se foloseau alți termini precum: imaginație, inspirație, talent, supradotare.
Literatura de specialitate deține numeroase definiții ale creativității elaborate în diferite etape de evoluție a cercetării acestui fenomen, din perspective diferite: createivitatea văzută ca proces și ca produs sau văzută din perspectivă psihologică și socială:
Creativitatea este facultatea de a intoduce în lume ceva nou. (J.L.Moreno,1950).
Creativitatea este acel proces care are ca rezultat o operă personal, acceptată ca utilă sau satisfăcătoare pentru un grup social într-o anumită perioadă. (J. Stein, 1962).
Creativitatea este procesul modelării unor idei sau ipoteze, al testării acestor idei și al comunicării rezultatelor. (E.P. Toranace, 1969).
Creativitatea este o formaține complexă de personalitate, focalizată pe nou, structurată în raport cu legile și criteriile originalității și constând într-o interacțiune specifică între aptitudini și atitudini. (P. Popescu-Neveanu, 1970).
Creativitatea este o structură de trăsături caracteristice ale persoanei creative.. (J.P. Guilford, 1973).
Creativitatea este o acomodare cu depășire. (J. Piaget, 1978).
Creativitatea este un complex de însușiri și aptitudini psihice care, în condiții favorabile, generează produse noi și de valoare pentru societate. (Al. Roșca,1981).
M. A. Boden în 1992 a făcut o inventariere a tuturor definițiilor din dicționarele de specialitate și a ajuns la concluzia că definițiile noi sunt reformulări ale celor vechi.
Definirea conceptului se face din două perspective:
1. perspectiva socială – făcută de grupuri de specialiști care sunt autorizați de anumite instituții sau organizații private. Având o astfel de împuternicire definiția este validată și devine cadru oficial de raportare, până se va cere o nouă revizuire;
2. perspectiva psihologică – definiția este realizată de un singur specialist, care lucrează individual sau în grupuri mici, în nume propriu.
R.L. Mooney în 1963, a publicat un model care privește creativitea din patru direcții:
1) mediul de proveniență; 2) produsul creației; 3) procesul creației; 4) persoana creativă.
H. Westmeyer (1988), așează cele patru elemente să relaționeze într-o funcție matematică, pe care a denumit-o Creativity evaluation function, care poate fi folosită în orice context pentru a dovedi creativitatea:
„- un produs „x” se dovedește a fi creativ, realizat de o persoană creativă dacă:
1. există un domeniu notat cu, d
2. un expert (rater), r
3. un context social, c
4. un moment, t, astfel încât
5. x este un produs al domeniului d,
6. r este un expert al domeniului d, ce se activează într-un într-un context anume c,
7. produsul x, al persoanei y, este evaluat de expertul r, în contextual c, la un anumit moment t, ca fiind un produs creative.
CEF (x,y,r,c,t) = creative”
Încercările de a defini termenul sunt numeroase, astfel parcurgându-le ne putem da seama de faptul că psihologii nu au găsit încă o formulare care să îi satisfacă.
Privită din perspectiva diferitelor unghiuri științifice deducem că recunoașterea și evaluarea naturii creativității reprezintă un obiectiv dificil. Dificultatea definirii creativității se deduce din asocierile particulare ale acestui concept cu domeniul artistic: muzica, dansul, literatura, teatrul etc. care sunt deseori denumite „arte creative", dar mulți cercetători pot contrazice această teorie dovedind că nu este potrivită numai pentru arte, ci este la fel de specifică pentru progresele din științe, matematică, tehnologie, politică, afaceri și în toate domeniile vieții cotidiene.
I.1.3. Teorii ale creativității
1.Teoria asociaționistă
Elaborată de Sarnoff A. Mednick (1962), care consideră creativitatea un proces de asociație a unor elemente care prin organizare și transformare duc la combinații noi, originale datorită gândirii.
Rezultatele obținute sunt cu a tât mai creative cu cât elementele sunt mai sintetizate și mai puțin înrudite între ele.
2. Teoria configuraționistă (gestalistă) a creativității
Reprezentată prin W. Kohler, M. Ertheimer, R. Arnheim, R.L. Mooney, se
opune teoriei asociaționiste și afirmă că demersul creativ nu se realizează la întâmplare, ci el poate fi explicat prin examinarea atentă a elementelor și prin descoperirea structurii interne a întregului fenomen. Teoria a fost criticată mai ales pentru exagerarea rolului intuiției în procesul de creație
3. Teoria factorială (a transferului) a creativității
Promotorul acestei teorii este J.P. Guilforg, psiholog consacrat în psihologia mondială. a propus studierea creativității cu ajutorul gândirii logice ( căutarea mai multor soluții), astfel a delimitat-o de alte variabile intelectuale precum gândirea convergentă (bazată pe reguli precise), percepția, memoria, raționamentul și luarea deciziilor. Guilford a constatat că modul tradiționalist de măsurare a inteligenței nu este relevant în aprecierea creativității pentru că ia în calcul numai studierea gândirii convergente în special capacitatea de memorare și de recunoaștere. El a luat în calcul o serie de factori ai gândirii divergente cum ar fi:
– fluiditatea, care se referă la posibilitatea de a reproduce în anumite condiții diferite informații;
– flexibilitatea, capacitatea de a delimita imediat clasele de informații și de a le abdata altor contete;
– originalitatea, calitatea de a atribui realității noi dimensiuni;
– elaborarea, crearea de noi trepte de cunoaștere sau de percepție pe baza informațiilor accumulate;
– senzitivitatea sau receptivitatea mărită la situațiile externe și interne;
– redefinirea, capacitatea de reinterpretare a unor realități în toată profunzimea lor sau doar pe fragmente.
3. Teoria behavioristă (comportamentalistă) a creativității
Adepții teoriei C.F. Osgood, J. Ossman, j. Parnes, R. Hyman, explică fenomenul creativității prin analizarea manierei în care sau manifestat impulsurile creative ale individului. Influențele exterioare, cum ar fi educația părinților, aprecierile pot orienta alegerea cunoștințelor, a variabilelor, către gândirea creativă. Această teorie a atras critici frecvente, motivația fiind aceea că explicarea unui fenomen atât de complex cum este creativitatea la care participă întreaga personalitate a unui individ, nu poate fi redusă doar la formarea legăturilor de tip stimul- răspuns.
5. Teoria existențialistă (umanistă) a creativității
A fost formulată de psihologii: A. Maslow, C. Mustakas, C. Rogers, R. May și E. G. Schachtel. În accepțiunea acestei teorii, creativitatea este calea prin care fiecare individ poate să-și valorifice unicitatea. Omul creativ se luptă cu două năzuințe fundamentale: deschiderea spre mediul exterior cu toate necunoscutele și provocările sale și calea sigură, familial, rutinară, protectoare. Creativitatea în acest sens presupune biruința primei tendințe asupra celeilalte.
6. Teoria culturală (interpersonal) a creativității
Factorii de mediu și de cultură au o mare importanță consideră J.B. Moreno, pentru că oferă fiecărui individ naturalețe, spontaneitate manifestate în interacțiunea cu alte persoane, dintre personae și obiecte și dintre societate și umanitate. Se face o distincție între creativitatea activă, bazată pe talent și care poate fi modelată și atitudinea creativă, care nu trebuie să se materializeze într-un produs. A fi creativ înseamnă a fi deschis față de nevoile oamenilor, de a acționa fără prejudecăți, iar curajul de a fi altfel decât ceilalți poate constitui o cale spre creativitate.
I.1.4. Teorii ale creativității elaborate în ultimele decenii
1. Teresa M. Amabile (1983), creatoare a modelului structural, consideră că elementele necesare pentru a fi creativ sunt trei: o calificare la un nivel înalt, abilități creative, motivație interioară.
a. specializarea într-un domeniu include: cunoștințe de specialitate, abilități cognitive și pereptive, înzestrări native;
b. abilitățile creative – o gamă de cunoștințe care să permită o pivire din mai multe perspective, o concentrare a atenției pe perioade lungi de timp, rezistență la efort, perseverență;
c. motivația intrinsecă – reprezintă motivația autentică prin intermediul căreia activitatea este percepută ca interesantă, provocatoare, generatoare de bucurie și satisfacție.
2. Robert W. Weisberg (1986), împarte studiile despre creativitate în două structuri: una care consideră experiența saenzorială importantă, și alta se bazează pe studii experimentale științifice.
Pentru Weisberg momentele de iluminare nu există, rezolvarea apare treptat datorită pașilor mărunți, marile creații își au fundamentul în efortul individual anterior și împărtășirea experiențelor.
3. M. Csikszentmihalyi (1996), propune un model teoretic de creativitate, care apare din condiționarea reciprocă dintre personalitatea creatoare și mediul cultural. În acest sens creativitatea este definită de trei sisteme care interacționează:1) instituțiile care selectează creațiile; 2) domeniul cultural care conservă și transmite noile idei; 3) individul care produce noul.
4. H. Gardner (1993), cunoscut în psihopedagogie pentru modelul inteligențelor multiple, surprinde fenomenul de creație în toată complexitatea lui. Analiza se face pe mai multe niveluri :
nivelul subpersonal – se referă la bagajul genetic al individului ;
nivelul personal – sunt implicați două categorii de factori : unii cognitivi și alții care țin de personalitate și motivație ;
nivelul intrapersonal – se referă la domeniul în care lucrează un individ.
I.1.5. Imaginația și creativitatea
De multe ori imaginația a fost confundată ca un proces de combinare a imaginilor, ceea ce este adecvat imaginației plastic. Dar de imaginație este nevoie în toate domeniile de activitate începând domeniul productive, stiințific sau artistic. Astăzi imaginația se definește ca fiind „acel proces psihic al cărui rezultat îl constituie obținerea unor reacții, fenomene psihice noi pe plan cognitive, afectiv sau motor”.
Funcția esențială în creativitatea originală o reprezintă imaginația și orice proces creator necesită noi combinări, noi alcătuiri, noi transformări. Schimbările nu se petrec numai la nivelul ideilor și imaginilor, ele trec și în sfera afectivă, a sentimentelor.
Fiind componenta cea mai importantă a creativității, la rândul ei se manifestă prin anumite caracteristici:
1. fluiditatea care se referă la capacitatea de apariție în scurt timp a unui număr de imagini sau idei, unele fără semnificație, fără utilitate, totuși printe ele pot apărea și cele potrivite cu soluția căutată;
2. plasticitatea – oferă posibilitatea schimbării punctului de vedere sau a modului de abordare a unei probleme, când pe parcurs apare un obstacol ( de exemplu schimbarea metodelor învechite cu cele noi).
3. originalitatea – confruntarea cu noutatea, cu inovația. Ea se poate dovedi prin raritatea unui răspuns bun, sau a unei idei strălucite.
Fiecare din aceste caracteristici are importanța ei, dar peste toate acestea, principala rămâne originalitatea, ea asigurând valoarea rezultatului muncii creatoare. Însă dezvoltarea imaginației se obține prin multă muncă și exercițiu pe lângă anumite predispoziții ereditare mai mult sau mai puțin dezvoltate.
Importanța exercițiului înlesnește rolul altei funcții din structura creativității și anume acela al memoriei. Ea poate fi în aparență în contradicție cu imaginația (fiincă memoria păstrază impresiile, pe când imaginația le modifică), dar de fapt păstrate de memorie, imaginile suferă modificări față de starea inițială, noutatea bazându-se pe informațiile acumulate anterior.
Experiența are și ea o mare influență asupra posibilităților de creație. Contează și volumul de cunoștințe și varietatea lor. Se pot distinge două feluri de experiențe:
1. o experiența directă, asimilată prin observarea fenomenelor sau prin discuții cu personae specializate;
2. o experiență indirectă, obținută prin lectura unor cărți, audierea unor prelegeri.
Un alt factor important pentru creativitate este inteligența, cu care a fost cel mai frecvent, pusă în legătură. Studiile efectuate în acest sens au scos în evidență existența unor opinii diferite care pot fi grupate în câteva idei:
creativitatea este independent de inteligență;
inteligența și creativitatea sunt două aspect complementare;
creativitatea ar fi în corelație cu inteligența sau ar fi dependent de ea;
creativitatea se corelează cu pesonalitatea.
Punctul de vedere acceptat este acela că, nu se poate spune că nu există nici o relație între coeficientul de inteligență și gândirea creativă, ci că independența apare numai dincolo de un anumit nivel de inteligență superior mediei. Marian Bejat susține că, pe de o parte, o anumită cantitate de inteligență este necesară, iar, pe de altă parte, că inteligența și creativitatea nu sunt sinonime. cu alte cuvinte, nu poate fi vorba de inteligență la persoanele care au o inteligență sub limitele normalului, dar nu putem asocia creativitatea nici cu coeficienți de inteligență superiori mediei. Creativitatea nu crește direct proporțional cu coeficientul de inteligență, dar nu putem spune nici că, cei puțini la număr foarte inteligenți, sunt foarte creativi.
Studii efectuate de numeroși autori, ca de pildă P. Guilford, au pus în evidență faptul că nivelul de creativitate este dependent de tipul de gândire caracteristic fiecărui individ: convergentă și divergentă.
– gândirea convergentă apelează pentru rezolvarea problemelor la căile sau mijloacele cunoscute, folosindu-se de informațiile dobândite prin învățare; eșecurile sunt rare, iar soluțiile sunt recunoscure și aprobate. În general, aceasta este caracteristica inteligenței.
– gândirea divergentă alege mai multe căi de rezolvare, caută și admite mai multe soluții pentru o problem, renunțând la formulările cunoscute și în general acceptate; este orientată spre necunoscut și neconvențional; aceasta este cale spre creativitate.
Aceste două moduri de gândire sunt nu numai diferite , dar sunt și complementate.
Indiferent unde se manifestă creativitatea, ea presupune: sensibilitate față de probleme, de nevoi, de atitudini sau sentimente; claritate, capacitate de adaptare, originalitate, aptitudini de redefinire, capacitate analitică și de sinteză. Cercetările au arătat că în comparație cu persoanele mai puțin creative, persoanele creative dovedesc mai multă încredere în forțele proprii, influență, se disting printr-o puternică motivație internă și inițiativă, independență, nu sunt preocupate de părerile altora, au capacitatea de a-și concentra atenția în mod adecvat.
Zestrea ereditară nu este suficientă pentru manifestarea creativității. Potențialul care există se transform sub influența condițiilor de viață, de educație și de cultură existente în mediul familial sau social. Întrucât aceste condiții diferă de la familie la familie, de la societate la societate, vor fi diferite și posibilitățile de valorificare a potențialului genetic latent.
Mediul familial stimulează creativitatea copiilor de exemplu, dacă, părinții manifestă o atitudine moderată față de aceștia, dacă le stimulează independența intelectuală și libertatea de expresie și dacă autoritatea lor nu este excesivă și dominatoare.
Școala poate un rol stimulativ în manifestarea creativității în măsura în care adoptă un sistem instructive-educativ care înlesnește însușirea normelor și regulilor creației, să-i orienteze corect în funcție de capacitățile lor.
Dintre factorii biologici, care influențează creativitatea, cei mai importanți sunt vârsta și sexul. Influența lor este mijlocită social de statutul ocupat în societate sau de anumite prejudecăți existente în mediul socio-cultural. S-a constatat că odată cu vârsta, se produce o diminuare a plasticității, compensată însă, de bogăția experienței, a cunoștințelor și deprinderilor, care pot constitui factori de productivitate.
Experiența de viață ne arată că există categorii de interese deosebite de la un sex la altul. Acest lucru se întâmplă și datorită faptului că societatea aceptă comportamente deosebite din partea femeilor și a bărbaților. Prejudecățile sociale creează comportamente specifice, înăbușind printr-o educație defectuoasă o serie de trăsături caracteristice creativității, cum ar fi sensibilitatea, considerată trăsătură proprie comportamentului feminin, dar înăbușită la bărbați, iar femeile sunt private, prin educație, de trăsături considerate doar de competența bărbaților. „Există deosebiri între sexe, care nu sunt influențate direct de societate sau de familie. De exemplu, în timp ce la bărbați, creativității nu i se opune raționamentul, la femei acesti factori apar antagonici, ceea ce ar duce la concluzia că la bărbați este mai dezvoltată capacitatea de a trece de la gândirea convergentă la cea divergentă, capacitate specifică activității creatoare de tip superior, în timp ce la femei ar predomina exclusive una sau alta dintre aceste modalități de gândire, ceea ce limitează posibilitățile creației la nivel înalt. De fapt nu se poate vorbi de inferioritate sau superioritate a unuia sau altuia dintre sexe, ci doar de diferențe specifice între atitudinile și personalitatea celor două sexe. Aceste diferențe sunt în mare parte rezultatul unor factori culturali și de experiență, deși nu se poate nega diferențele fizice, care influențează, fără îndoială dezvoltarea comportamentului creativ.
I.1.6. Etapele procesului creativ
Activitatea de creativitate trebuie să se finalizeze într-un produs și pentru realizarea acestui proces sunt necesare anumite faze:
1. preparația – este etapa cea mai îndelungată și cea mai puțin spectaculoasă; acum se formează intenția, se strânge materialul, se fac analize, schițe de plan, experimente mintale. Nu trebuie înțeleasă ca o acumulare mecanică de elemente disparate. Ci ca un sistem coerent, permisiv, ce permite reorganizări.
2. incubația – este momentul căutărilor, eforturilor, încercărilor sterile; soluția nu este găsită; este etapa în care subiectul nu mai este fixat conștient asupra obiectului său, dar, la nuvel inconștient, procesul continuă să se desfășoare; poate dura foarte mult, chiar ani de zile.
3. iluminarea (inspirația) – este faza cea mai spectaculoasă; este momentul fericit când apare soluția, când se cristalizează capacitatea creatoare; subiectul este conștient de toate componentele și detaliile. Iluminarea nu este rodul unei revelații, nici o simplă întâmplare, ea survine ca rezultat al unei intense și îndelungate concentrări.
4. elaborarea și explicitarea ideii novatoare, presupune o amplă prezentare a traseului creator, explicarea detaliilor pe care acesta le presupune. Se folosește un limbaj riguros, dar accesibil care să permită respectivei idei să pătrundă într-un circuit de valori.
5. verificarea – este o fază care se folosește în creația științifică și tehnică; este necesară pentru a elimina eventualele erori sau lacune; subiectul își revizuiește creația, face retușuri; pot apărea situații în care părți din operă sunt rescrise de mai multe ori.
Succesiunea fazelor prezentate nu este urmărită riguros, adesea ele se întrepătrund, sau se repetă de mai multe ori dacă procesul creativ o impune.
I.1.7. Niveluri ale creativității
Există o creativitate minimă, proprie fiecărui om normal și o crativitate maximă, caracteristică geniilor, în raport cu care se delimitează nivelurile mai joase. Irving Taylor a elaborat o teorie în care apar cinci niveluri ale creativității: expresivă, productivă, inventivă, inovativă și emergentă.
Creativitatea expresivă, apare atunci când o persoană se exprimă spontan fără să dea
valoare comportamentului său; se realizează prin mimică, gesturi, vorbire, semne grafice și este caracteristică, în special, copiilor; la acest nivel originalitatea și calitatea produsului nu contează.
Creativitatea productivă, apare atunci când persoana și-a însușit priceperi și deprinderi
în vederea producerii de obiecte utile, dar cu o valoare slab reprezentată; activitatea profesională, se desfășoară conform unor reguli specifice; subiectul are un mod de gândire și simțire particular ce îi influențează activitatea.
Creativitatea inventivă, presupune o altfel de mânuire a materialelor, procedeelor și
metodelor existente într-un domeniu de activitate; persoanele care se situează la acest nivel nu elaborează idei noi, dar găsesc noi modalități de folosire și aplicare a acestoa.
Creativitatea inovatoare, este caracteristică persoanelor capabile să perfecțoneze
cunoștințele fundamentale existente într-un anumit domeniu; aduce noi modalități de exprimare specifice talentelor; este caracteristica unei minorități, aceea a elitelor.
Creativitatea emergentă, este cel mai înalt nivel al creativității; se manifestă la oamenii de geniu care revoluționează un domeniu stiințific sau artistic; este proprie personalităților caapabile să creeze idei fundamentale cu totul noi și originale; sunt deschizători de noi drumuri în cunoaștere.
I.1.8. Tipuri de creativitate
În funcție de domeniile în care se manifestă creativitatea, aceasta poate fi: creativitate științifică, artistică, tehnică, literară etc. Fiecare domeniu are particularitățle lui, diferite de a celuilalt. În domeniul științific, de exemplu, creativitatea din matematică se deosebește de creativitatea din științele medicale. În creativitatea artistică, creativitatea literară, muzicală sau plastică diferă substanțial. În creativitatea muzicală, există o importantă deosebire între capacitățile productiv-componistice și cele reproductiv-interpretative.
Creativitatea are într-o oarecare măsură un caracter unilateral în sensul că foarte rar un om poate fi creator în mai multe domenii, deoarece disponibilitățile și aptitudinile lui nu sunt dezvoltate egal. Astfel, un om poate fi creator într-un domeniu și acceptat în altele, poate manifesta creativitate nelimitată într-un domeniu și creativitate scăzută în unul sau mai multe domenii.
Idealul dezvoltării creativității este acela de a dezvolta toate elementele componente ale personalității, pe de o parte și manifestarea personalității umane în principalele domenii ale activității sociale, pe de altă parte.
I.1.9. Potențialul creativ al școlarilor
Teoriile ce privesc creativitatea, dar și experiența practică ne arată că, a fi creativ nu este un atribut al persoanelor adulte sau dotate superior. Conform gradelor de creativitate orice individ are disponibilități creatoare, care se cer doar descoperite și modelate.
Faptul că mulți copii reacționează la fel la anumiți stimtli, nu ne îndereptățește să credem că ar dispune de o gândire imitativă, sau că moștenirea genetică a fi săracă. Dacă elevii nu depășesc manierele imitative este pentru că așa au fost obișnuiți, pentru că le lipsesc modelele și deprinderile necesare, pentru că există încă lipsuri ale instrucției și educației. De aceea, resursele psihice creatoare ale copiilor rămân neidentificate și nevalorificate.
Copiii au un mod specific de a fi creatori, care își pune amprenta și asupra produsului rezultat din aceasta. Astfel, se consideră că nu are importanță dacă produsul este nou pentru societate, ci dacă copilul a găsit formula care aduce ceva nou pentru el. Caracteristica este descoperirea și nu invenția.
O variabilă a aceeași idei este aceea că, un proces este creator dacă în cadrul lui interacționează lucruri care nu au mai fost relaționate, dacă se efectuează combinații noi, dacă individul a progresat construind ceva, implicit schimbându-se pe sine însuși.
În concluzie, în cazul copiilor, nici produsul și nici valoarea lui nu sunt un criteriu important, hotărâtoare sunt procesele care-și dau concursul și duc la actul de creație: investigațiile, restructurările, descoperirile independente, care se concretizează într-o soluție revelatoare pentru copilul respectiv. Ceea ce caracterizează creativitatea copiilor și adolescenților este aportul intelectual, afectiv, motivațional pe care îl aduce fiecare în activitatea sa, prin eforturile personale care determină evoluția personală. Aceste însușiri se combină în diferite moduri de la individ la individ. Evoluția se realizează treptat după o schemă individuală a potențialului său creator, care îi conturează personalitatea în mare măsură.
Calitățile creatoare, aflate în stare latentă, reprezintă premise și perspective ce se pot dezvolta sau pot regresa de-a lungul existenței individului, în strânsă legătură cu condițiile favorabile sau nefavorabile în care se realizează educația lui și care permit punerea lor în valoare.
I.1.10. Mijloace de depistare a capacitățiiii creatoare
Școala are menirea de a rezolva unele probleme privind creativitatea copiilor: diagnostigarea timpurie a elevilor cu potențial de creație; dezvoltarea, prin educație, a aptitudinilor necesare creației; înlăturarea factorilor care împiedică dezvoltarea creativității; formarea, în cadrul școlii, a unei ambianțe care să favorizeze descoperirea elementelor creatoare și dezvoltarea acestora.
Persistența unor reminișcențe ale unui sistem educațional învechit, rutina din practica de formare duc la uniformizarea personalității, la limitarea inventivității. Sistemul educativ trebuie să fie permisiv, să poată să asigure libertatea de care are nevoie copilul să se manifeste, să-și descătușeze calitățile creative. De aceea sunt necesare activitățile cu caracter creator, care să se desfășoare alături de cele obișnuite, sau îmbogățirea programelor și formelor organizatorice, practicate în prezent, cu informații și metode ce implică creativitatea.
Profesorilor le revine un important rol: să fie receptivi față de elevi; să elibereze pe cei timizi de temerile lor; să-i stimuleze pe cei comozi să aprofundeze cunoștințele, ferindu-i de superficialitate; să-i convingă pe elevi că orice efort, chiar dacă se soldează cu un rezultat neînsemnat, produce suficientă satisfacție pentru a merita să fie făcut și reluat; să întrețină mereu dorința de activitate creatoare; să știe să întrerupă, temporar, activitatea atunci când aceasta nu-i mai atrage pe copii; să deschidă drumul copiilor spre cultură, spre înțelegerea valorilor reale, spre dobândirea unei experiențe proprii.
În felul acesta educația devine un act de creație, iar educatorul un creator; de aceea, calitățile acestuia, influențate de gândire, interese, conduită etc., trebuie să poarte o amprentă creatoare. El trebuie să lucreze permanent asupra propriei desăvârșiri, asupra dezvoltării sale intelectuale, culturale și profesionale, să caute permanent noi procedee și mijloace didactice.
Calea cea mai sigură de a educa creativitatea, este participarea copiilor la activități, care le solicită gândirea flexibilă și originală. Angajarea permanentă a elevilor în operații de analiză generală sau particulară, poate asigura formarea gândirii flexibile care favorizează, găsirea de soluții inedite, fără de care creativitatea nu este posibilă.
O altă modalitate de stimulare a creativității care stârnește curiozitatea și îndeamnă la investigație , este crearea situațiilor problemă. Practica a demonstrat că elevii își pot crea propriile etape pentru propriile lor descoperiri: laborează ipoteze; reordonează datele până la obținerea unui răspuns adecvat.
Pentru a parcurge acest drum în activitatea de rezolvare a problemelor, trebuie date câteva indicații: 1) să înțeleagă problema (ce este necunoscut, ce lipsește, ce condiții sunt date, care sunt contraindicațiile), 2) să găsească legătura dintre date și aspectele necunoscute; 3) să-și imagineze un plan, să-l elaboreze, iar dacă nu reușesc , să rezolve mai întâi problemele asemănătoare; 4) să examineze soluția sau să încerce alte soluții.
Prin urmărirea acestor indicații, ca program de lucru, se poate ajunge treptat, la însușirea unui model de lucru independent, care antrenează și dezvoltă capacitățile de apreciere și autoapreciere, de critică și autocritică a ideilor.
O tehnică des folosită pentru dezvoltatea creativității în școală, este cea a asaltului de idei, „brainstorming”-ul. Ea înlesnește crearea unei situații potrivite căutării de soluții cât mai neașteptate și mai îndrăznețe. Tehnica se sprijină pe principiul amânării judecății, potrivit căruia judecata amânată aduce, în cazul rezolvării în grup, o eficiență mult mai mare față de ideea convențională, iar în cazul deciziei individuale, gradul de reușită este maxim.
Definirea cât mai multor idei , a căror analiză este amânată pentru un timp determinat, generează o multitudine de ipoteze inedite și originale, dintre care unele, (ar putea fi cele mai valoroase) apar, în fazele finale ale efortului mintal.
Principiul pe baza căruia funcționează consideră Al. Obsborn, este: „cantitatea generează calitatea”. Pentru ca ideea să funcționeze trebuie constituite grupuri de 5 până la 12 participanți, care să lucreze cel mult o oră și să caute răspunsul la o problemă dată. Pentru buna desfășurare a acestei metode se cer respectate patru reguli: fiecare să se străduiască să găsescă cât mai multe soluții fără să se preocupe de calitatea lor; nimeni nu are voie să critice ideile partenerilor, chiar dacă acestea sunt bizare; oricine să fie liber să formuleze propriile propuneri pornind de la cele emise de partener; să se asigure o cât mai mare libertate de imagine a rezolvărilor. Faza acumulării ideilor și cea a evaluării și deciziei sunt separate, motiv pentru care această tehnică se mai numește și „evaluare amânată”. Ședința de brainstorming este condusă de profesor sau de unul dinte elevi. El are obligația de a formula cât mai clar problema, de a face cunoscute regulile, de a încuraja căutările, de a înregistra toate soluțiile. După încheierea ședinței se alcătuiește o comisie de evaluare a idilor, formată din experți în problema respectivă.
În ședințele de „brainstorming” se creează o atmosferă liberă, descătușată de orice prejudecată și blocaje de orice natură. Se realizează, în acest format, o competiție de idei caracterizată prin libertatea de a le cere explicații celorlalți, de a emite cât mai multe ipoteze prin interdicția criticii, elemente care permit o detașare față de obișnuitele piedici ale gândirii. Cei care participă la astfel de dezbateri își înving unele rețineri: teama de a nu fi ridicoli, au inițiative și încredere în propriile forțe, aspecte atât de necesare pentru creativitate.
În practică această metodă presupune parcurgerea a două etape:
1. etapa în care se enunță idei într-un număr nelimitat;
2. etapa criticii, selecției și elucidării ideilor.
Aceasta înseamnă că ideile formulate în prima etapă sunt supuse unor analize serioase, pentru a se obține cea mai bună soluție. Uneori selecția și evaluarea se realizează cu aceiași participanți; alteori se folosesc alte persoane. Uneori etapele se succed la un interval mic de timp (câteva ore), alteori, la un interval de câteva zile.
Alte procedee utilizate pentru educarea creativității sunt:
dezbateri pe marginea unor probleme, evenimente și formularea soluțiilor de aplicare în practică a lor;
discuții colective privind rezolvarea unor contradicții, reformularea ideilor și
confruntarea cunoștințelor vechi cu cele noi;
organizarea unor jocuri ale fanteziei, în care elevii să-și imagineze situații, modalități de aplicare a diferitelor plăsmuiri;
crearea unor situații în care elevii să dea viață unor pesonaje, să prevadă desfășurarea evenimentelor, să propună o altă desfășurare precum și eventualele ei urmări;
Procedeele și metodele de stimulare a creativității, sunt un exercițiu binevenit și recomandat, pentru toate vârstele și pentru toate nivelurile de dezvoltare psihică.
CAPITOLUL II
II.2.1 Pregătirea activităților extrașcolare
Meseria de profesor are menirea nobilă de a pregăti copiii din punct de vedere intelectual, dar și pentru viață. Provocările societății, diferențele dintre indivizi, particularitățile școlii românești fac ca această activitate să fie provocatoare, dar în același timp și epuizantă.
Observarea permanentă, cunoașterea notei distincte, descoperirea aptitudinilor fiecărui copil se face permanent, pe parcursul celor patru ani de gimnaziu. La unii copii, aptitudinile artistice sunt mai evidente și sunt dublate și de o dorință interioară de a și le manifesta, iar la alții ies la lumină mai greu datorită timidității, a fricii de eșec sau pur și simplu pentru că unii evită să devină ținta unor eventuale aprecieri negative.
Orele de curs sunt un bun prilej de acumulare a cunoștințele muzicale, dar și de dezvoltare a aptitudinilor artistice, cum ar fi: cântarea în colectiv, cântarea în grupuri mici sau individuală. Pornind de la un repertoriu simplu, atât la ore cât și la repetiții, elevii ajung la un moment dat să-și dorească, și chiar să reușească, să interpreteze melodii cu un grad de dificultate din ce în ce mai mare. Cu fiecare lecție, începând cu clasa a V-a, elevul este învățat să fie atent la memorarea unui fragment muzical, la redarea acestuia, la susținerea vocală, pronunția corectă, la poziția corpului în momentul interpretării. Aptitudinile dobândite se reflectă cu succes în realizarea numeroaselor activități extrașcolare la care participarea elevilor este numeroasă și totodată însoțită de entuziasm.
De cele mai multe ori clasele de elevi nu sunt omogene, cel puțin din punct de vedere vocal. Rareori se întâmplă ca majoritatea elevilor să aibă înclinații vocale. Unii au un simț melodic mai dezvoltat, alții pe cel ritmic. Unii dobândesc mai greu aceste calități, dar au din plin dorință și curaj de a se implica în activitățile școlii. Există și elevi care nu-și doresc sub nici o fomă să se implice în activități muzicale, preferând activitățile sportive. În funcție de experiențele trăite sau de talentul de care sunt conștienți că îl au, elevii au curaj să se exprime artistc. Am încercat să descopăr și să valorific talentul lor și în funcție de preferințele lor, mergând pe mai multe direcții artistice: muzică populară, muzică ușoară, dans popular, dans modern, teatru pentru copii; am dorit să atrag cât mai mulți dintre ei, astfel încât să acord șanse egale tuturor copiilor de a se manifesta, să simtă că aparțin unui grup cu afinități comune, să nu se simtă sub nici o formă marginalizați. Totuși reușita acestor activități este condiționată și de o serie de predispoziții ale elevilor. În afară de aptitudini, trebuie să luăm în calcul și interesul și motivația elevilor, încărcătura pshihologică și sufletească cu care vin din familie.
Pe baza planului managerial al activităților extrașcolare realizat la începutul anului școlar alegem activitatea extracurriculară, potrivită cu data din calendar sau la cererea conducerii instituției de învățământ .
Unele forme de manifestate sunt impuse, precum cantarea individuală sau în grup, teatru pentru copii, iar altele sunt discutate și stabilite în colectiv, cum ar fi dansul popular sau modern. Încercăm să realizăm într-un an de zile cât mai multe activități, dar totuși suntem limitați de timp și de faptul că periada de muncă cu elevii dintr-o școală este foarte limitată.
De obicei, repetițiile se fac după orele de curs. Impedimentele apar și la aceste momente de repetiții pentru că după ore unii elevii sunt foarte obosiți, locuind într-o zonă rurală, elevii trebuie să fie transportați cu microbuzul școlar la locuințele lor la o oră fixă (ora 14, de obicei).
Chiar dacă au talent și dorința de a participa, nu întotdeauna o pot face. Doar cei localnici pot sta mai mult și stau cu plăcere pentru că, de multe ori, este singura posibiltate de relaxare și de petrecere a timpului liber împreună cu colegii de clasă sau de școală.
Putem face o clasificare a activităților extracurriculare pe care le realizăm, astfel:
– activități cu conținut patriotic (cântece patriotice, poezii, scenete, documentare istorice);
– activități legate de sărbătorile de iarnă (colinde, urături, dansuri tradiționale, dansuri moderne);
– festivaluri și concursuri (colinde, cîntece populare);
– alte ocazii (serbarea de 8 Martie sau închiderea anului școlar în care se prezintă: scenete, cântece, poezii).
Munca de căutare a materialele necesare alcătuirii activităților o face profesorul de cele mai multe ori, dar nu lipsesc nici sugestiile și propunerile din parte elevilor. Aceste materiale trebuie să fie cât mai diverse pentru a solicita interesul cât mai mulor elevi.
Detaliile realizării activității, diseminarea materialelor și stabilirea repetițiilor se face la una din orele de Educație muzicală de la toate clasele din școală, începând de la clasa a V-a și terminând cu clasa a VIII-a. Alegerea elevilor pentru fiecare activitate nu este grea, pentru că toți elevii care vor să participe sunt bineveniți.
Repetițiile se stabilesc în funcție de prezența elevilor. De obicei, repetiția pentru repertoriul de cântece și pentru dansuri se petrece concomitent. Într-o clasă unde se instalează video-proiectorul rămân cei care dansează, iar într-o clasă profesorul repetă cu ansamblul coral. Activitățile pot alterna, adică muzica cu teatrul, teatrul cu dansul sau muzica cu dansul.
Materialele care înlesnesc buna desfășurare a activităților:
a) materiale ce țin de partea vocală corală sau solistică (partituri, foi cu cuvinte, videoclipuri, negative, laptop, video-proiector, boxe, cabluri)
b) materiale ce țin de parte de dans popular sau modern (costume, pozitive, negative, laptop, video-proiector, boxe, cabluri)
c) materiale ce țin de parte de teatru, (foi imprimate cu scenete, momente vesele)
Dacă repetiția se axează pe partea vocală, mai întâi se împart fișele cu cuvintele, se face o scurtă prezentate asupra genului muzical, originea sursei și interpretului care a lansat lucrarea muzicală. Se face o încălzire vocală:
– fiecare repetiție începe cu o serie de exerciții folosite pentru încălzirea vocii:
1. exerciții pregătitoare care se referă la ținuta corectă: spate drept, rezemat de scaun, mâinile pe lângă corp sau pe genunchi, picioarele sprijinite de podea;
2. exerciții de respirație: inspirație și expirație profundă, ținerea respirației cel puțin 15 secunde, inspirație profundă și eliberarea treptată a aerului printre dinți cu ajutorul literei „S”, relaxarea maxilarului prin folosirea anumitor silabe;
3. vocalize mute;
4. exerciții de emisie și acordaj vocal;
5. exerciții de suplețe, omogenizare și întindere vocală;
6. exerciții de suplețe, omogenizare și agilitate.
II.2.2. Însușirea cântecelor
Fiecare cântec se învăță după metoda învățării după auz, specifică educației muzicale. Se repetată cântecul pe fragmente și se urmărește la fiecare elev ca intonația să fie cât mai corectă.
Pentru că fiecare voce are calități particulare se acordă o atenție deosebită, deschiderii gurii, atacului sunetelor, pronunțării sunetelor și frazării, înălțimii sunetelor și susținerii vocale.
De cele mai multe ori, elevii imită modelul profesorului, dar au apărut și numeroase momente când dintr-o joacă nevinovată să apară idei valoroase de interpretare (de exemplu, la o stigătură al unui cîntec popular), care dau o notă particulară interpretării. Fiecare repetiție aduce un plus în însușirea melodiei și a versurilor.
Prezența la fiecare repetiție, perseverența, motivația interioară, dorința de a ajunge la un anumit nivel, au făcut ca actul artistic să se depărteze de o interpretare mecanică și treptat să sporească în sensibilitate și expresivitate.
II.2.3 Realizarea scenetelor
În fiecare serie de copii apar elevi cu un talet deosebit în ceea ce privește cititul și interpretarea expresivă a unui text. Astfel de elevi sunt cei de la clasa a VII-a de la Școala „Dr. Emanuiel Rigler”, care au impresionat publicul cu interpretarea lor la numeroase serbări, pe scena Căminului cultural din localitatea Ștefan cel Mare.
Sursa scenetelor o reprezintă dramaturgia romanească sau cele selectate de pe site-urile specializate. Textele sunt uneori modificate și adaptate în funcție de particularitățile elevilor sau a celor legate de data calendaristică.
Scenetele cu cel mai mare impact asupra tinerilor elevi sunt cele cu un conținut vesel. Este minunat să vezi mulțumirea pe fețele elevilor în momentul când se implică cu tot sufletul în realizarea unui rol și cu câtă pasiune repetă în pauze sau își confecționează costumele singuri acasă.
Încercăm să redăm cât mai fidel acțiunea textului, pronunția să fie clară și expresivă, iar gesturile să completeze actul artistic. Suntem atenți la derularea poveștii astfel încât, până la prezentarea ei pe scena sălii de festivități, să reușim să confecționăm sau să impovizăm decoruri și costume. O atenție mărită i se acordă textului până în momentul când elevii se familiarizează cu acțiunea piesei, apoi sunt lăsați să improvizeze și să folosească propriile lor cuvinte dacă textele sunt prea lungi.
Pentru că timpul între serbări câteodată este foarte scurt, se întâmplă ca textul să fie citit de pe foi, pentru a evita momentele de blocaj și pentru siguranța cursivității textului. Elevii au cerut ajutorul părinților pentru a-i ajuta să confecționeze sau să închirieze costumele, acest lucru a dus la o legătură strânsă între unii părinți și școală și la sporirea reușitei activităților extrașcolare propuse.
Planul unei repetiții cuprinde:
– prima lectură – elevii aleși spontan citesc textul la prima vedere;
– discuții și concluzii – elevii care au citit corect și expresiv sunt aleși în citesc, dar sunt întrerupți la un moment dat de profesor pentru eventuale observații și sfaturi
legate de interpretare;
– repetițiile se fixează în funcție de timpul avut la dispoziți până textul este asimilat și interpretat cît se poate de bine, având în vedere nivelul elevilor.
Dacă textul este mai lung, profesorul și elevii improvizează împreună și adaptează textul pentru a ușura memorarea, dar fără să se schimbe sensul povestirii.
Pentru elevii de gimnaziu, lectura este primordială pentru bunul mers al procesului de educație. Din nefericire, în ultimii ani, numeroși elevi întâmpină probleme în ceea ce privește dezvoltarea acestei abilități. Abordând astfel de activități am sperat să venim în întâmpinarea elevilor, să diminuăm acest neajuns, dar în același timp să dezvoltăm și alte calități precum mijloacele verbale de autoexprimare și cultivarea mijloacelor de expresie artistică. Acest model de activitate nu-și propune formarea viitorilor scriitori, ci crearea condițiilor de activitate care să ducă în final la consolidarea aptitudinilor elevilor.
II.2.4. Realizarea dansurilor moderne sau populare
Activitățile extrașcolare au menirea de a scoate la lumină întregul potențial de care dispun elevii. Unii elevii dispun de o gamă variată de abilități teortice și practice.
Se întâmplă foarte des ca cei care au talent muzical să posede și un simț ritmic dezvoltat și cum la această vârstă dorința de mișcare este foarte mare nu a fost deloc dificil să experimentăm și acest mod de exprimare artistică. Mijloacele de inspitație sunt multiple, site-urile de profil muzical oferă numeroase materiale mai facile sau mai complexe. Acestea devin doar un pretext pentru început, pentru că, pe parcurs, mișcările sunt modificate în funcție de preferințele participanților la astfel de activități.
În realizarea unei astfel de activități avem în vedere următorul tipar:
– sunt vizionate un număr de videoclipuri și se urmăresc următoarele aspecte: coregrafia să fie accesibilă, lipsită de vulgaritate și piesa muzicală să fie pe placul subiecților;
– alegerea în unanimitate a coregrafiei;
– amenajarea spațiului cu mijloacele necesare repetiției (laptop, video-proiector, boxe);
– învățarea mișcărilor pe parcursul mai multor repetiții;
– se fac bservații legate de coregrafie: mișcare, precizia mișcărilor, eleganță, sincronizare;
– se urmărește impresia de ansamblu – expresivitate, dinamică și atitudine în
interprete, costumație.
Dansurile sunt executate în exclusivitate de fete care sunt mai muncitoare,
perseverente, nu cer o strict supraveghere și de multe ori vin cu foarte multe idei
valoroase care contribuie la ușurarea învățării unei coregrafii.
Chiar dacă dansul rămâne o manifestare la nivel de școală sau de comunitate, el este un factor care stimulează concentrarea, expresivitatea corporală, corectează ținuta, dezvoltă mobilitatea, încrederea în sine, comunicarea în cadrul grupului și în afara lui.
II.2.1 Descrierea activităților
Anul școlar 2016-2017
Semestrul I
1. Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială Cuejdiu
Denumirea activității: Cel mai frumos buchet de toamnă
Fig. III.1. Aranjamente florale
Activitatea numită, Cel mai frumos buchet de toamnă, s-a realizat la Școala Gimnazială Cuejdiu, în ziua de 14 noiembrie, 2016. Frumusețea și bogăția de culori a toamnei, ne-a inspirat și ne-a îndemnat, să realizăm această activitate specifică anotimpului.
Materialele au constat în, varietatea de flori pe care o posedă fiecare elev, în curtea proprie. Activitatea a fost structurată în mai multe etape:
– în prima parte s-a anunțat tema, cerințele și data prezentării;
– în partea a doua căutarea materialelor, confecționarea buchetului sau a aranjamentului floral- în a treia parte stabilirea juriului și anunțarea clasamentului.
Fiecare elev participant și-a creat propriul aranjament floral, în decurs de o săptămână. Efortul creativ s-a materializat, într-un concept lucrat individual, sau în grupuri de doi sau trei elevi. Au avut libertatea să aleagă: cum să confecționeze aranjamentul floral și ce gamă de culori să folosească. Unii au ales să folosească, o variantă mai simplă, formată dintr-un singur tip de floare, alții au folosit o diversitate de flori și de culori, alții au realizat o combinație între flori și fructe. Elevii intrați în competiție și-au dat interesul să realizeze aranjamente cât mai frumoase, pe care le-au prezentat încrezători în efotul propriu. Locul prezentării a fost holul de la etajul unu al școlii, care a fost amenajat cu mese, pe care au fost așezate produsele copiilor.
Juriul format din profesorii care au avut ore în ziua respectivă, a apreciat efortul elevilor, a hotărât ierarhia celor mai reușite buchete în funcție de originalitate, de detalii, de culoare și a recompensat participanții cu diplome și dulciuri.
Această activitate a avut ca scop, valorificarea interesului pentru frumos și punerea în practică a abilităților dezvoltate în școală cu diferite ocazii, sau dezvoltate sub influența familiei.
Pentru identificarea potențialului creativ am luat în calcul: numărul relativ mare de modele ornamentale, diversitatea cromatică folosită, forma de prezentare: buchet, coronițe, coș cu flori și fructe, compoziție cromatică pe suprafața mesei. Modul de prezentare a fost unul rustic, copiii fiind nevoiți să se adapteze condițiilor modeste pentru a-și expune realizările.
Organizată într-o manieră relaxată, în timpul liber al elevilor, fără condiții restrictive, activitatea a constituit un moment de relaxare, de bucurie , o ieșire din rutina zilnică a săpămânii.
2. Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială Cuejdiu, Județul Neamț
Denumirea activității: Ziua Națională – 1 Decembrie 1918
Fig. III.2. Clasa a VII-a, serbare 1 Decembrie 1918
Ziua națională, a fost sărbătorită în toate cele patru școli, dar pentru exemplificare au fost alese două dintre ele: Școala Gimnazială Cuejdiu și Școal „Nicolae Buleu” Mărgineni .
La Școala Gimnazială Cuejdiu, a fost sărbătorită printr-o activitatea realizată, cu clasa a VII-a, în ziua de 28 noiembrie, 2016. Trecută și în planul de activități, pregătirile au început mai devreme cu patru săptămâni, timp în care s-au adunat materialele necesare și s-au efectuat repetițiile. Materialele au avut rolul:
– de a scoate în evidență semnificația și împrejurările în care s-au petrecut evenimentele, personalitățile care au luat parte la eveniment;
– să dezvolte la elevilor dragostea de țară și valorile ei.
Fiecărui elev i s-au atribuit responsabilități bine stabilite: citirea unor texte ce au evocat evenimentul, recitarea poeziilor selectate după criteriul istoric, roluri în scenetă. Sarcinile au fost repartizate echilibrat astfel încât comunicarea și derularea subactivităților să creeze un sentiment de siguranță și de încredere reciprocă.
Materialele didactice au consat din:
– fișe cu fragmente ce au evocat perioada;
– poezii pe versurile lui Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu;
– scurt metraje cu conținut istoric;
– Sceneta Țărilor Române;
– cântece patriotice cântate a cappella și cu negativ (Mă mândresc că sunt româncă, Treceți batalioane, Cântec despre Bucovina, Veniți români, Așa-i românul, Noi suntem români, Tu Ardeal, Dac-am plecat Ardealu-le din tine, Jurăm pentru Ardeal, Frați români din lumea-ntreagă).
Din cei doisprezece elevi care fac parte din clasa a VII-a, nouă au citit, au recitat și au cântat. Au fost îmbrăcați cu costumele populare proprii. La sfârșitul activității au dansat și au cântat Hora Unirii având în mâini tricolorul României.
Situațiile creative s-au manifestat prin: situațiile particulare de învățare a rolurilor, a modului de recitare a poeziilor și a modului de citire expresivă a textelor, care sau realizat în funcție de inteligența, cunoștințele și experiențele anterioare ale elevilor.
Datorită repetițiilor efectuate elevii și-au însușit priceperile și deprinderile necesare realizării activității, favorizând apariția creativității productive.
Este binecunoscut faptul că elevii se implică cu mai multă dăruire atunci când fondul afectiv este activat. De aceea, pentru început, s-a pregătit trenul înțelegerii sensului unor cuvinte; în poeziile alese s-a reflectat sentimentele autentice de dragoste de țară; cântecele alese au îmbogățit atmosfera cu conținutul lor emoțional.
Elevii au îmbrăcat costume populare unice, primite de la bunici, specifice zonei unde s-au născut, unele piese căpătând o valoare deosebită, odată cu trecerea timpului.
Activitatea a avut menirea de a marca o zi, importantă din poporului român, dar și de a scoate în evidență potențialul aristic al elevilor,
3 . Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Nicolae Buleu”, Mărgineni, jud. Neamț
Denumirea activității: Ziua Națională – 1 Decembrie 1918
Fig. III.3. Corul școlii „Nicolae Buleu”, sala de sport. Serbarea 1 Dcembrie 1918
Activitatea, a fost o colaborare între catedra de Istorie și Educație muzicală, cu conlucrarea elevilor din Școala „Nicolae Buleu” din Mărgineni. Aceasta s-a desfășurat în sala de sport a școlii, unde s-au adunat toți elevii și profesorii prezenți în școală în acel moment.
La început s-a intonat imnul României, apoi a urmat de o scurtă prezentare legată de evenimentul sărbătorit făcută de domnul profesor de istorie, Chibea Tiberiu
Materialele didactice au consat din:
– fișe cu fragmente ce au evocat perioada;
– poezii pe versurile poeților români;
– un power point cu conținut istoric
– Sceneta Țărilor Române
– cântece patriotice cântate a cappella și cu negativ
(Mă mândresc că sunt româncă, Treceți batalioane, Cântec despre Bucovina, Așa-i românul, Noi suntem români, Jurăm pentru Ardeal, Frați români din lumea-ntreagă).
– Cântec despre Bucovina a fost interpretat de elevul Iustin Săndulache din clasa a VI-a A. Elevii au primit costume populare din stocul achiziționat de doamna director al școlii Scurtu Dorina. Pentru crearea unei atmosfere de sărbătoare au fost confecționate steaguri de dimensiuni mari și mici pe care elevii le-au fluturat în aer.
Activitatea a avut o abordare transdisciplinară îmbinând noțiunile legate de istorice cu partea artistică. Elevii au înțeles importanța evenimentului, asumându-și diferite roluri în funcție de context și de competențele personale.
Prezența în număr foarte mare a elevilor în sală, aplauzele, talentul celor care au evoluat, a contribuit la reușita serbării care și-a propus să promoveze elevii, să-i ajute să se obișnuiască să se exprime cu ușurință în public, să-și depășească temerile și să nu renunțe atunci când apar temerile de nereușită și astfel să ofere șansa realizării unor momente deosebite pentru cei ce îi privesc.
4. Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială Cuejdiu, Județul Neamț
Denumirea activității: Serbarea de Crăciun
Fig. III.4. Ansamblul popular Cuejdelul, școala Cuejdiu
Serbarea de Crăciun s-a realizat cu elevi din toate clasele școlii, în ziua de 12 decembrie. Scopul activității a fost: cultivarea sociabilității elevilor, a intercomunicării libere civilizate între copii.
Dezvoltarea unor trăsături pozitive ( de bucurie, satisfacție ).
Materialele didactice au consat în:
– colinde bisericești interpretate a cappella de ansamblul folcloric „Cuejdelul”
– colinde cu negativ cântate de clasa a V-a
– sceneta Nașterea lui Iisus Hristos pregătită de clasa a VII-a
– Jocul caprei, Plugușorul
– dansul crăciunițelor conceput și interpretat de eleve din clasa aVII-a și a VI-a
Repetițiile s-au efectut în prima zi a săptămânii, adică luni, când este trecută în orar și ora de Educație muzicală, după programul școlar, începând cu ora 13 până la ora 15. Pentru că școala este mai săracă din punct de vedere material, serbarea s-a efectuat într-o sală de clasă, într-un cadru mai intim și mai degajat. Cu toate acestea, elevii au avut o ținută elegantă, iar cei care avut costum popular l-au îmbrăcat cu mândrie.
Elevii au depus tot efortul pentru a realiza cât mai multe momente specifice sărbătorilor de iarnă. Chiar dacă nu au avut confecționată o capră, au îmbrăcat un elev într-un costum popular improvizat și astfel înbrăcat am realizat un moment inedit pe care copiii l-au savurat din plin. Tot în cadru acestu joc au participat și copii din clasa a V-a, care au avut de interpretat căteva roluri și au cântat versurile cu ajutorul unui negativ. Elevul Ion Rusu a prezentat un Plugușor vechi, specific comunei Cuejdiu, preluat de la bunicul lui. Colindele populare și de inspirație bizantină cum ar fi: Bună seara, la fereastră, Lerui, prunc frumos, Colind bizantin, Colindăm colindători, Oaspeți cu azur în gene, au adus în sufletele celor prezenți bucuria Crăciunului.
Serbarea s-a încheiat cu dansul Crăciunițelor, dans realizat de câteva eleve din clasa a VI-a și a VII-a
Dacă la partea materială am fost deficitari, copii au reușit să treacă peste lipsa lor, prin voință și ingeniozitate, într-un timp foarte scurt. Atașamentul lor pentru producțiile legate de sărbătorile de iarnă și dorința de a se manifesta prin joc, au făcut ca dintr-o serbare ce părea că nu se distinge prin nimic deosebit, să devină una plină de voioșie, creativitate care i-a încântat atrât pe elevi cât și pe profesori.
5. Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Nicolae Buleu”, Mărgineni, Județul Neamț
Denumirea activității: Serbarea de Crăciun
Fig. III.5. Corul Școlii „Nicolae Buleu” Mărgineni
Serbarea de Crăciun s-a desfășurat în sala de festivități a școlii cu elevi dim mai multe clase, în ziua de 12 decembrie. Au fost invitați să ia parte la programul artistic oficialități din cadrul primăriei locale, părinți, preoții satului, profesori și învățători, alți elevi. Elementele decorative care au înfrumusețat scena au accentuat atmosfera de sărbătoare.
Programul a început cu un număr de 7 colinde tradiționale, interpretate de ansamblul popular al școlii, numit „Mugurașii”. Copiii îmbrăcați în costume populare, au cântat cu emoție astfel încât au antenat și o parte din auditoriu, creând un moment special de sărbătoare.
Succesiunea momentelor de teatru, urăturile, „Banda lui Bujor”(o poveste a unei cete de haiduci, cu un subiect inspirat din folclorul românesc jucat în preajma Anului nou, reînviată în această comună), au completat programul artistic al serbării
Jocul caprei, al ursului au reprezentat momente dinamice, de atracție maximă, jucate cu mult entuziasm, așa cum au învățat de la părinții și bunicii lor și cum doar în zonele rurale se mai poate întâlni.
6. Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Dr. Emanuiel Rigle”, Județul Neamț
Denumirea activității: Serbarea de Crăciun
Fig. III.6. Corul și ansamblul popular „Floricică de pe stâncă” al
Școlii Gimnaziale „Dr. Emanuiel Rigler” Ștefan cel Mare
Serbarea de Crăciun realizată cu elevi școlii din Ștefan cel Mare și
desfășurată pe șcena căminului cultural din localitate. Ansamblul popular urcatpe scenă în deschiderea serbării cu programul de colinde.
Ca și în celelalte școlis-au cântat colinde inspirate de folclorul românesc și colinde cu specific bizantin. Fetele din ansamblu au îmbrăcat costumul popular, contribuind la atmosfera de sărbătoare.
Pogramul a continuat cu sceneta Irozii și În așteptarea lui Moș Crăciun. Elevii și-au confecționat costume la indicațiile profesorului instructor și au interpretat cu mult talent textul. Plugușorul recitat de clasa a V-a, jocul caprei și al ursului au contribuit la diversitatea momentelor artistice și la specificul serbării.
Copiii au contribuit la reușita și originalitatea actului artistic prin: confecționarea măștilor, învățarea și interpretarea textelor.
7. Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială Cuejdiu și Școala „Dr. Emanuiel Rigler” Ștefan cel Mare, Județul Neamț
Denumirea activității: Festivalul – concurs „Deschide ușa creștine”, organizat de Școala „Prof. Gheorghe Dumitreasa” Girov, Județul Neamț
Fig.III.7. Festivalul „Deschide ușa creștine” Girov, cu elevii Școlii din Cuejdiu
La data de 16 decembrie 2016 a avut loc Festivalul-concurs „Deschide ușa creștine ” desfășurat în cadrul Zilelor Școlii „Prof. Gheorghe Dumitrasa” din comuna Girov, Județul Neamț.
Regulamentul concursului cerea interpretarea a trei colinde din repertoriul tradițional. Dintr-un număr total de 15 colinde, au fost alese trei pentru școala din Cuejdiu și trei pentru școala din Ștefan cel Mare. La festival au participat 20 de școli, din orașul Piatra Neamț și din localitățile limitrofe.
La acest festival ambele școli au obținut câte o mențiune. Însușirea colindelor s-a realizat într-un cadru relaxat
8. Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Dr. Emanuiel Rigle”, Județul Neamț
Denumirea activității: Festivalul„Deschide ușa creștine” Girov
Fig.III.8. Festivalul „Deschide ușa creștine” Girov, cu elevii Școlii din Ștefan cel Mare
9. Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Dr. Emanuiel Rigle”, Județul Neamț
Denumirea activității: Cu colinda la I.S.J. Neamț
Fig. III. 9. Cu colinda la I.S.J. Neamț
An de an, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, mergem și colindăm la Inspectoratul Școlar al Județului Neamț, unde s-au cântat colinde tradiționale de către grupul vocal „Floricică de pe stâncă” de la Școala gimnazială „Dr. Emanuiel Rigler” din Ștefan cel Mare. Din partea conducerii I.S.J. Neamț au primit felicitări și recompense în fructe și dulciuri.
10. Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Dr. Emanuiel Rigler” Ștefan cel Mare, jud. Neamț
Denumirea activității: 24 Ianuarie – Unirea Principatelor Române
Fig. III.10. 1 Decembrie la Ștefan cel Mare
Ziua de 24 Ianuarie este un o ocazie unică pentru a sărbători cu întreaga comunitate din localitatea Ștefan cel Mare un eveniment de seamă din istoria țării noastre. Cele două școli importante ale comunității, Școala Gimnazială „Dr. Emanuiel Rigler” și Liceul Tehnologic Special, pregătesc programe artistice pentru a comemora această dată calendaristică. Școala gimnazială a pregătit un program variat care a cuprins:
– cântece patriotice (Cântec de unire, Cuvântul lui Roată către divan, Așa-i românul, Hai, să-ntindem hora mare, Hora Unirii);
– scenete ( 24 Ianuarie, Moș Ion Roată și Unirea);
Special pentru această activitate au îmbrăcat costumele populare, și-au improvizat costume în funcție de personajul pe care l-au interpretat.
La manifestare au fost prezente oficialitățile comunei în calitate de organizatori, preotul comunei care a oficiat o slujbă religioasă, numeroși locuitori ai comunei, alțiinvitați.
Sărbătoarea s-a încheiat cu o masă câmpenească, unde s-au putut servi produse tradiționale.
Semestrul II
11. Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială Cuejdiu
Denumirea activității: Serbare 8 Martie 2017
Fig. III.11. Serbarea de 8 martie clasa a V-a
12. Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Nicolae Buleu” Mărgineni, Jud. Neam
Denumirea activității: Serbare 8 Martie
Fig. III.13. Serbare 8 Martie, Școala Gimnazială „ Nicolae Buleu” Mărgineni
Ziua de 8 Martie, s-a sărbătorit print-o activitate în trei din cele patru școli în care funcționez. Au fost implicați elevi din toate clasele. Întregul material ales a reprezentat un omagiu adus celei mai dragi ființe: Mama. Deschiderea serbării s-a făcut cu sceneta Pentru tine, dragă mamă, apoi au urmat cântece, poezii și sceneta Numai mamă să nu fii. Un număr de elevi au avut de realizat mici compuneri pornind de la titlul „Scrisoare pentru mama” pe care le-au citit cu emoție. Cântecele au fost alese din repertoriul mai vechi și mai nou al interpreților români de muzică ușoară, iar poeziile alese au fost cele scrise de poeții: Mihai Eminescu, Mihail Steriade, Nichifor Crainic, Vasile Militaru, Grigore Vieru, Nicolae Labiș.
La sfârșitul sebării, toate doamnele profesoare au primit cele mai frumoase buchete cu flori.
13. Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Dr. Emanuiel Rigler” Ștefan cel Mare
Denumirea activității: Cercul pedagogic al directorilor, din județul Neamț
Fig. III.14. Activități artistice cu ocazia cercului pedagogic al directorilor din județul Neamț
Cercul directorilor din semestrul II a anului școlar 2016 – 2017, s-a desfășurat în sala de festivități a Școlii „Dr. Emanuiel Rigler” din comuna Ștefan cel Mare și a fost susținut de doamna director Carmen Smarandei. Cu acest prilej s-a pregătit un program artistic divers care a inclus:
– cântece populare din zona Moldovei
– scenete (Prostia omenească de Ion Creangă și Nea Mărin și ziua fomeii)
– un dans popular și un dans modern
– un moment umoristic realizat de două eleve de la clasa a VII-a.
Pentru că majoritatea momentelor prezentate au avut ca sursă de inspirație folclorul romanesc, turturor elevilor li s-au pus la dispoziție costume populare.
La sfârșitul activității elevii au primit aprecieri verbale.
14. Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Nicolae Buleu” Mărgineni, Județul Neamț
Denumirea activității: Ieșire în parc cu clasa a V-a, în zilele Să știi mai multe, să fii mai bun
Fig. III.15. În parc cu clasa a V-a B, Mărgineni
Una din activitățile din săptămâna Să știi mai multe, să fi mai bun de la școala din Mărgineni, a fost să cântam în aer liber, într-o zi însorită de primăvară, în parcul de distracții al comunei. Copiii au petrecut câteva momente de relaxare în aer liber, s-au jucat și au făcut fotografii.
15. Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Dr. Emanuiel Rigle Ștefan cel Mare
Denumirea activității: Vizită la „Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare”
III.16. Vizită la centrul de Cultură și Arte „Carmen Saeculare”, Ștefan cel Mare, jud. Neamț
Tot în săptămâna Să știi mai multe, să fii mai bun, joi 8 iunie, s-a făcut o vizită la familia Ciocârlan artiști populari, locuitori ai satului Ștefan cel Mare. Vasile Ciocârlan este înscris în asociațiile meșterilor populari și colaborează cu Consiliul Județian pentru cultură „Carmen Saeculare”. Are deschisă o școală de arte populare în chiar curtea casei sale, unde mulți elevi din școală vin și învață diferite meșteșuguri tradiționale: confecționarea opincilor, măștilor, diferite cusături, ouă încondeiate, mărțișoare. În casa bătrânească a realizat un muzeu în care a strâns obiecte casnice vechi de la oamenii din sat, obiecte pe care copii nu le mai pot vedea decât aici.
În anul 2015 a participat la Festivalul Medieval de la Sighișoara cu cea mai mare mască din țară, numită „Vraciul Vindecător”, cu care a intrat în cartea recordurilor.
Toate aceste mărturii au constituit o motivație serioasă că această destinație este cel mai potrivit loc unde putem petrece câteva ore interesante, pentru a vedea foarte multe obiecte de valoare lucrate manual și unde copiii sunt foarte bine primiți și așteptați să învețe diverse meșteșuguri.
16. Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Dr. Emanuiel Rigle” Ștefan cel Mare, Județul Neamț
Denumirea activității: Festivalul Ștefan, Ștefan, Domn cel Mare din comuna Ștefan cel Mare
Fig. III.17. Participarea la Festivalul „Ștefan , Ștefan, Domn cel Mare”
Festivalul zonal „Ștefan, Ștefan, Domn cel Mare”, organizat de primăria comunei Ștefan cel Mare, se desfășoară în fiecare an, începând din 2015 și îmbină armonios o gamă largă de activități educative și artistice. În cele trei zile cât ține festivalul se desfășoară concursuri sportive la baza sportivă (fotbal, cros, ciclism, șah etc.), concursuri pe teme istorice la Hanul Șerbești, activitatea spectacol de evocare istorică a domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt. Deschiderea spectacolului a fost făcută de grupul vocal Floricică de pe stâncă, al Școlii Gimnaziale „Dr.Emanuiel Rigler” cu trei cântece populare, două dansuri moderne și sceneta Nea Mărin și ziua femeii.
Pentru că este o scenă în aer liber este destul de greu să realizezi un act artistic de calitate, mai ales când sonorizarea nu îndeplinește condițiile necesare, iar participanții nu sunt profesioniști; dar, datorită numeroasele repetiții și experiențelor artistice de pe scena Căminului cultural, acestea nu au constituit o barieră de netrecut pentru eleviiparticipanți.
Fig.III.18. Participarea la Festivalul „Ștefan , Ștefan, Domn cel Mare”
17. Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Dr. Emanuiel Rigle Ștefan cel Mare
Denumirea activității: Vizită la Monumentul Eroilor din Ghigoiești comuna Ștefan cel mare
Fig.III.19. La Monumentul Eroilor din Ghigoiești
18. Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Dr. Emanuiel Rigle” Ștefan cel Mare, Județul
Denumirea activității: Festivalul Ștefan Ștefan Domn cel Mare din comuna Ștefan cel Mare.
Ziua de 25 mai Ziua Înălțării Domnului și Ziua Eroilor a reprezentat un fericit prilej de a câta în fața monumentului Eroilor din satul Ghigoiești. Numeroși locuitori ai satului au fost prezenți pentru a aduce un pios omagiu celor care si-au dat viața pentru libertatea poporului român.
Preotul satului a oficiat o slujbă de pomenire, apoi am avut loc un program de cântece patriotice pentru omagierea eroilor.
II.2.6. Concluzii asupra activităților extrașcolare desfășurate
Dacă luăm în calcul cele prezentate, putem concluziona că școala este preocupată să realizeze activități cât mai diverse care să acopere cât mai multe date calendaristice, atât din punct de vedere religios cât și laic. Activitățile luate în calul în această lucrare sunt din domeniul artistic se apropie mai mult de zona muzicii populare, a dansului modern și a teatrului pentru copii.
Îmbucurător este că dorința de implicare în activitățile de acest fel este destul de mare, mai ales în rândul fetelor, care au fost atrase în număr mare în activitățile culturale spre deosebire de băieți, care sau implicat în număr mai mare în activitățile de teatru sau cele sportive.
Studiile din ultimii ani demonstrează faptul că activitățile extrașcolare aduc multiple beneficii și o detensionare în educația formală. Putem afirma, fără să greșim, că în general, în activitățile școlare prezentate mai sus s-au folosit cel puțin trei niveluri ale creativității. Un prim nivel al creativității se referă la talentul artistic cu care se naște un copil sau talentele dobândite în primii ani din viață din familie, de exemplu: ureche muzicală, o voce frumoasă, talent la desen, ușurință în exprimare, la care se adaugă abilitățile dobândite la școală prin repetiții sub supravegherea unui profesor.
Această formă de creativitate psihologii o numesc cretivitate expresivă pentru că are legătură cu spontaneitatea și dorința copiilor de a se exprima. Copilul este conștient de aceste capacități, are încredere în sine, dorește să le demonstreze și să le dezvolte. De aceea, paricipă cu plăcere la activități, simte că acolo este locul lui, este acceptat de grupul din care face parte și este mulțumit cu ierarhia pe care o ocupă în cadrul grupului.
O altă formă de creativitate folosită este cea productivă. Odată dobândite anumite priceperi și deprinderi acestea sunt materializate în lucruri utile, adică în diversele activități extrașcolare, care au o influență benefică atât asupra fiecărui individ în parte, dar sunt necesare și școlii sau comunității din care facem parte.
Doar sporadic și în contribuții mai mici a apărut și creativitatea inventivă. Spunem acest lucru pentru că, după mai multe repetiții și însușirea materialului, nu se poate să nu apară la copii și idei strălucite care aduc o îmbunătățire reală actului artistic, de exemplu: noi pași de dans, o exprimare inedită în lectura unei piese de teatru sau inspirația de moment în versuri pentru completarea unui cântec sau a unei strigături din muzica populară.
Nu avem nici o pretenție că am fi am fi putut atinge nivelul creativității inovatoare care folosește modalități de exprimare specifice marilor talente sau creativitatea emergentă, care se manifestă la oamenii de geniu care revoluționează domeniul artistic. Dar rămânând în limitele omului normal, care este capabil de un anumit grad de creativitate, ne interesează să atingem un nivel al creativității de care școala are nevoie și este chemată să o dezvolte și să o formeze.
Creativitatea are o structură complexă, cu multiple fațete, care necesită multă muncă de căutare și răbdare, care la prima vedere poate să nu ducă la progrese evidente, dar credem că este importantă starea psihică cu care pornești la drum și atitudinea de a căuta și depăși problemele care apar în cale.
B. Studiu privind impactul activităților extrașcolare asupra elevilor și părinților
II.2.7. Metoda chestionarului aplicată elevilor și părinților
În activitatea noastră este foarte important să cunoaștem impresia elevilor dar și a părinților legată de activitățile extrașcolare. De aceea am considerat că realizarea unui sondaj în rândul elevilor și al părinților este binevenit, pentru a descoperi percepția și așteptările lor în ceea ce privește activitățile artistice pe care le realizăm. Cu ajutorul metodei chestionarului am încercat să cunoaștem cele mai sincere păreri cu privire la stimularea capacității creative a elevilor prin activitățile extrașcolare.
Chestionatul adresat părinților este unul mixt constituit dintr-un ansamblu de întrebări închise care permit subiectului să alegă răspunsul dorit prin încercuire sau marcând cu litera X, sau cu întrebări deschise lăsând posibilitatea subiectului de a formula singur întrebarea, la care se mai adaugă și variantele de tipul : „Dacă da, de ce…”, „Altele”. Cu ajutorul acestui chestionar se poate identifica o anumită stare de fapt, dar nu se stabilește cauza și nici soluția de rezolvare.
Numărul subiecților părinți este identic cu cel al elevilor deoarece în momentul împărțirii chestionarului pentru elevi s-a împărțit și cel pentru părinți, numărul de elevi prezenți a influențat și numărul de chestionare care a ajuns la părinți.
Pentru realizarea cercetării a fost aleasă clasa a VII-a și părinții acestora de la Școla Gimnazială „Dr. Emanuiel Rigler” Ștefan cel Mare. Părinții au primit formularul prin intermediul elevilor și tot prin ei a fost adus completat la școală. Numărul subiecților părinți este identic cu cel al elevilor deoarece în momentul împărțirii chestionarului pentru elevi, s-a împărțit și cel pentru părinți, numărul de elevi prezenți influențând și numărul de chestionare care a ajuns la părinți. Elevii au completat chestionarul în timpul unei repetiții programate din semestrul al II-lea.
II.2.8. Rezultate și observații privind chestionarul adresat părinților
Chestionar pentru părinți
Fig III.2.4.1. Mediul de proveniență.
Toți subiecții chestionați provin din mediul rural
Fig.III.2.4.2.Vârsta părinților.
Părinții cuprinși în studiu au vârste între 30 și 61 ani cu media de 41 ani.
Fig.III.2.4.3. Repartiția pe sexe a numărului total de părinți.
Din cei 21 de părinți chestionați 76,19% (16 persoane) au fost de sex feminin și 23.8% (5 persoane) de sex masculin.
Fig. III.2.4.4. Statutul educațional al părinților.
Majoritatea părinților cuprinși în studiu au studii liceale 62%, 19% au doar studii gimnaziale, 14% studii superioare și 5% studii primare.
Fig.III.2.4.5. Întrebarea 1. Ce ați dori să își însușească elevul la școală mai mult
La această întrebare majoritatea părinților au spus că și-ar dori ca elevul să-și însușească de la școală deprinderi de viață 38,09% și 33,33% deprinderi practice. Doar 19,04% vor ca elevii să însușească noțiuni teoretice și 9,52% doresc alte activități.
Fig.III.2.4.6. Întrebarea 2. Care sunt calitățile copilului dumneavoastră în ordinea în care le considerați importante?
Părinții cred că inteligența este predominantă în procent de 42,85%, 28,57% sunt cuminți și în aceiași măsură 14,28 perseverenți, 14,28 alte calități.
Fig.III.2.4.7. Întrebarea 3.
În ce măsură considerați că activitățile extrașcolare îi deschid noi orizonturi noi copilului dumneavoastră?
Mulți părinți cred că activitățile extrașcolare dezvoltă copiilor lor doar în unele privințe noi orizonturi, aceasta fiind în procent de 47,61%, apropiat de această valoare sunt cei care cred că sunt importante în mare măsură 38,09%, nu și-au exprimat părerea 4,76% și în același procent cred că aceste activități nu sunt importante.
Fig.III.2.4.8. Întrebarea 4.
Considerați că activitățile extrașcolare îl ajută pe elev să își formeze mai bine noțiunile acumulate la orele de curs?
Peste jumătate din părinți au dat un răspuns pozitiv la această întrebare, adică 52,38% și 47,61% au răspuns cu nu.
Fig. III.2.4.9. Întrebarea 5. În ce fel de activități extrașcolare doriți să fie implicat copilul dumneavoastrã?
Majoritatea părinților doresc ca elevii să fie implicați în activități artistice 42,90%, teatru și dans modern în aceeași măsură 23,80% și dans popular 9,50%.
Fig.III.2.4.10. Întrebarea 6. Cum sprijiniți buna desfãșurare a activităților extrașcolare?
Din analiza răspunsurilor putem desprinde concluzia că părinții încurajează elevii să participe la activitățile extrașcolare într-un procent destul de mare 71,24%, răspund însă la solicitările școlii într-o mai mică măsură, 4,76 iar 24% nu se implică deloc în activitățile extrașcolare ale elevilor.
Fig.III.2.4.11. Întrebarea 7. Cum sprijiniți progresul artistic al copilului dumneavoastrã?
Evoluția progresivă a elevilor este observată de părinți în primul rând datorită discuțiilor cu dirigintele 42,85%, discuțiilor cu elevul 38,09% și a carnetului de elev 19,04%. Varianta d nu a fost aleasă de nici un părinte.
Fig. III.2.4.12. Întrebarea 8. Care este punctul sensibil al copilului dumneavoastră la momentul actual?
Părinții au păreri diferite privind participarea elevilor la activitățile artistice: cei mai mulți cred că timiditatea este motivul principal al neparticipării la activități 47,60%, urmează lipsa de răbdare 23,80% și lipsa de talent19,04%. În procente mici (4,78%)au fost alese și variantele b și f unde interesul pentru manifestarea artistică este foarte scăzută.
Fig.III.2.4.13. Întrebarea 9. Ce progrese considerați că a făcut copilul dumneavoastră în acest an școlar ?
Părinții au observat că elevii nu mai sunt atât de timizi în proporție de 33,33%, îmbracă cu plăcere costumul popular 23,80%, participă cu plăcere la concursuri muzicale 28,57%, iubesc dansul și mișcarea 14,28%.
Fig.III.2.4.14. Întrebarea 10. Considerați că implicarea în activitățile extrașcolare a îmbunătățit calitatea cunoștințelor și deprinderilor copiilor dumneavoastră?
Marea majoritate a părinților au o părere bună și foarte bună în ceea ce priveste influența activităților extracurriculare asupra elevilor atât în înbunătățirea calității procesului de învățare cât și asupra îmbunătățirii comportamentului lor în toate mediile sociale.
Fig.III.2.4.15. Întrebarea 11. Ce probleme vă semnalează elevii frecvent?
Subiectul principal între părinți și elevi este legat de școală în general, reflectat de procentul de 52,38%, urmat de discuțiile legate de activitățile propuse de școală 19,04%, urmează în procente mai mici cele legate de relația profesor-elev 9,52%, legate de familie 9,52%, apoi cele care se referă la sănătate și conflicte 4,76%.
II.2.9. Rezultate și observații privind chestionarul adresat elevilor
Studiul s-a realizat pe un număr de 23 de elevi, de la clasa a VII-a de la Școala Gimnazială „Dr. Emanuiel Rigler” Ștefan cel Mare, jud. Neamț. Elevele acestei clase fac parte din Ansamblul popular „Stânca Șerbești” al Școlii Gimnaziale „Dr. Emanuiel Rigler” din localitatea Ștfean cel Mare, jud. Neamț.
Fig.III.2.4.16. Repartiția pe sexe a elevilor
Din totalul de 25 de elevi au fost prezenți la data sondajului 23, dintre care 76,19% au fost fete și 23,80% băieți.
Fig. III.2.4.17. Vârsta elevilor
Vârsta elevilor este cuprinsă 12 și 14 ani
Fig. III.2.4.18. Domiciliul elevilor
Domiciliul elevilor este de 100% în zona rurală
Fig. III.2.4.19. Întrebarea 1. Ai participat la multe activități extrașcolare ?
Elevii acestei clase în majoritate fete fac parte din ansamblul popular al școlii sub denumirea de „Stânca Șerbești”, care participă la toate evenimentele culturale ale școlii.
Fig.III.2.4.20. Întrebarea 2. Dacă da, cu ce prilej ai participat ?
La cele mai importante activități din anul școlar 2016 -2017 elevii au participat în procent de 57,90% la activitățile legate de sărbătorile de iarnă, 28,57% au participat la Festivalul „Deschide ușa creștine” Girov jud. Neamț și au colindat la ISJ Neamț, au participat cu un program artistic la cercul pedagogic al directorilor de școală din Jud. Neamț, 4,76% activități cu ocazia zilei de 8 martie și 4,76 activități pentru Ziua Națională.
Fig.III.2.4.21. Întrebarea 3. Ați primit sancțiuni în timpul repetițiilor activitǎților extrașcolare?
În timpul repetițiilor activităților extrașcolare 9,52% au primit sancțiuni.
Fig.III.2.4.22. Întrebarea 4. Ați primit recompense în timpul repetițiilor activitǎților extrașcolare?
61,91% din elevi consideră că au primit recompense în timp ce 38,09% consideră că nu au primit.
Fig.III.2.4.23. Întrebarea 5. În ce a constat sancțiunea?
Sancțiunile au constat într-o eliminare 4,76% și mustrare în proporție de 10%.
Fig.III.2.4.24. Întrebarea 6. În ce a constat recompensa?
Recompensele primate de elevi au constat în note în catalog 71,46%, aprecieri verbale 14,28%, recompense materiale 9,52%, diplome 4,76%.
Fig.III.2.4.25. Întrebarea 7. Ați comunicat pǎrinților recompensa/sancțiunea ?
57,15% împărtășesc părinților experiențele trăite la școală iar 42,85% le sunt indiferente.
Fig.III.2.4.26. Întrebarea 8. Care a fost reacția pǎrinților ?
Peste 90% din părinți s-au limitat la recompensele verbale, 4,76% au răspuns cu timp în fața calculatorului și răsplată financiară.
Fig.III.2.4.27. Întrebarea 9. Consideri că activitățile extrașcolare te ajută să îți fixezi mai bine noțiunile obținute la orele de curs?
57,13% dintre elevi consideră că activitățile extrașcolare îi ajută să-și fixeze mai bine noțiunile obținute la orele de curs?
Fig.III.2.4.28. Întrebarea 10. Dacă da, de ce ?
Lipsa de răspuns a majorității elevilor ne poate duce cu gândul că au carențe în modul de a se exprima sau nu și-au format o percepție a trăirilor interioare.
Fig.III.2.4.29. Întrebarea 11. În ce tip de activități extrașcolare îți dorești să mai fii implicat?
Paleta de preferințe este foarte largă, activitățile care implică mișcarea sunt în centrul atenției elevilor, apoi urmează cele muzicale.
Fig.III.2.4.30. Întrebarea 12. În câte activități extrașcolare ai fost implicat în acest an școlar?
Aproape jumătate din elevii chestionați au participat la toate activitățile propuse din anul școlar 2016-2017, în timp 33,33% au prticipat la cel puțin una din activități. 19,04% dintre elevi spun că nu au participat la nici o activitate extrașcolară
II.2.10. Observații asupra anchetei
Analiza acestui chestionar arată că implicarea familiei în parteneriatul cu școala contribuie la îmbunătățirea rezultatelor elevilor în toate direcțiile vieții: școală, familie, societate. Perseverența în calitatea actului artistic duce la dezvoltarea responsabilității elevilor pentru orice activitate școlară. Pe baza acestor rezultate, în școli se impune o regândire a rolului familiei și implicarea întregii comunități în sprijinirea părinților în beneficiul elevilor. Ajutorul părinților în această direcție are efecte indirecte asupra imaginii de sine a copilului. Ca persoană, copilul dorește să se ridice la nivelul așteptărilor părinților. Aceste așteptări se referă de cele mai multe ori la: performanță academică, atitudini și comportament adecvat, prezență, adaptare și implicare școlară, rată mare a promovabilității.
Din nefericire, acest studiu scoate în evidență și unele aspecte negative și anume: faptul că nu toți părinții sunt la fel de implicați în observarea și încurajarea elevilor în procesul de educație și nu toți sunt interesați să participe cu toată convingere în activitățile propuse de școală. Lipsa unei atente supravegheri și îndrumări se răsfrânge într-un mod negativ asupra formării personalității unor elevi arătând lipsă de încredere în posibilitățile proprii, stare de apatie și dezinteres pentru activitățile propuse de școală.
Pentru mulți părinți, activitățile extrașcolare reprezintă o alternativă salvatoare de petrecere a timpului liber, suplinind lipsa posibilităților de relaxare, de timp liber, într-un mod sănătos și constructiv. În egală măsură, părinții și elevii, observă beneficiile legate de modul de socializare, considerând că activitățile extrașcolare satisfac nevoia educaților de apartenență la un grup și de a împărtăși experiențe comune cu ceilalți colegi.
Deși, în mare parte, părțile implicate au căzut de acord asupra competențelor dezvoltate, există totuși și unele diferențe: elevii tind să identifice în activitățile extrașcolare în special competențele științifice, legate tot de educația formală.
Chiar dacă își doresc mai multe activități recreative și artistice, care să le dezvolte competențe culturale și sociale, părinții tind să privească activitățile extracurriculare ca pe un timp liber de relaxare, dar care nu se ridică la nivelul orelor formale în care își dezvoltă competențe științifice.
Nici părinților, nici copiilor nu le este clar care sunt competențele dezvoltate și care ar trebui acoperite. Acest fapt apare ca urmare a lipsei unui plan de activitate cu obiective clare așteptate și de evaluare, pentru a ști ce se poate îmbunătăți. Nu există o ierarhizare a activităților extracurriculare în funcție de competențe, ci mai degrabă în funcție de resurse, nu se pune accentul pe ce se poate învăța , ci pe cât ar costa.
Treptat apare tendința ca și activitățile extrașcolare să fie transformate într-un mediu în care doar performanța și competențele deosebite se pot manifesta tot mai frecvent în toate ariile curriculare.
Se pare că cel mai important factor de frânare în participarea la diferitele activități este sărăcia din mediul familial cu toate implicațiile ei: lipsa locurilor de muncă, șomaj, migrație, care se răsfrâng în primul rând asupra copiilor. Legătura familiei cu școala este în general redusă, categoriile cu riscul cel mai înalt fiind cele ale copiilor săraci sau cu familii dezorganizate. Această legătură este mai degrabă unidirecțională, dinspre școală către familii, la inițiativa școlii și remediere a situației tot din această direcție.
Școala este obligată și încearcă permanent să se implice mai mult în viața elevilor asumându-și noi responsabilități. Părinții și comunitatea evaluează pozitiv efortul depus de școală, dar recunosc și limitele corespunzătoare unui învățământ de stat.
Colaborarea cu celelalte instituții solicitate ca partenere în educația elevilor tinde să se reducă doar la aspecte materiale sau doar la nivel formal, fără soluții punctuale de rezolvare sau ameliorare a problemelor identificate.
Trebuie să menționăm, că nu toate aceste observații au apărut datorită întrebărilor și rezultatelor din chestionar, ci ele sunt și o consecință a experienței căpătate în cadrul școlii de-a lungul timpului.
Activitățile școlare reprezintă în acest context soluții pentru o serie de servicii educaționale și recreative ale elevilor din mediul rural. Chiar dacă se desfășoară pe lângă o anumită materie, ele joacă și un rol suplimentar: after school, consiliere psihologică, pregătire suplimentară.
Școala caută permanent soluții, care demonstrează că este o instituție în schimbare, care încearcă să se adapteze nevoilor elevilor, într-o societate care pune tot mai mult accentul pe competențele extrașcolare.
Mediul rural deține resurse artistice și sportive numeroase, dar are numeroase dezavantaje în ceea ce privește căile de afirmare, care țin mai degrabă de factorul financiar decât de lipsa de competențe și abilități.
CONCLUZII
Creativitatea și educarea ei reprezintă azi o mare și frumoasă provocare pentru toate
domeniile de activitate.
Fiecare copil normal dezvoltat, dispune de un potențial creativ general,
care exersat, educat, poate fi valorificat. Asupra dezvoltării psihice creatoare a copiilor pot avea influență numeroși factori, dar sarcina decisivă rămâne școlii.
Acțiunile de creație organizateîn cadrul orelor de educație plasticăreprezintăun bun teren de exprimare a imaginației și stimuleazăfantezia.
Imaginația este un dar psihic și trebuie să sprijine eficient procesul de învățare și întreaga dezvoltare a personalității copilului.
Organizatǎ sub formǎ de joc, munca copiilor este cea mai productivă pentru cǎ prin intermediul jocului ei participǎ cu toatǎ ființa , cu toate disponibilitǎțile lor, unele lucruri care pot în alte situații imposibil de realizat, se îndeplinesc și capǎtǎ strǎ
lucire prin desen. Prin joc se pot debloca în modul cel mai eficient energiile creatoare.
Anexa 1
Planul managerial al activităților extrașcolare
Elaborarea planului de activități s-a realizat la începutul anului școlar, având ca repere: sărbătorile calendaistice, evenimentele intrate în tradiția comunității și a școlii. Este privit ca un proces ciclic, cu ajutorul căruia se stabilec în linii mari, obiectivele care trebuie realizate pe perioada unui an școlar. Foarte des se întâmplă ca să apară noi activități, de aceea este revizuit permanent și adaptat cerințelor și nevoilor de moment. La orele de Educație muzicală pe parcursul semestrului I și II se solicită propuneri elevilor și soluții pentru realizarea acestor activități.
Organizarea activitățile se realizează printr-un șir de etape în care:
– fiecărui elev i se atribuie sarcini concrete pe măsura posibilităților;
– fiecare sarcină face parte dintr-un lanț de subactivități care conduc la definitivarea întregului proces creativ;
– atmosfera relaxată, veselă, optimistă, deschisă improvizației și a interpretării personalizate.
Planul activităților, prezintă activitățile concepute și realizate în anul școlar 2016 – 2017. Majoitatea activităților au fost realizate în toate cele 4 școli gimnaziale în care ne desfășurăm activitatea didactică, aflate în localitățile Gîrcina, Cuejdiu, Ștefan cel Mare și Mărgineni din județul Neamț, dar pentru această lucrare au fost selectate doar activitățile din anumite școli.
Planul managerial al activităților extrașcolare realizate
în școlile gimnaziale luate în studiu
1. Cel mai frumos buchet de toamnă – concurs cu premii de aranjamente florale realizat cu elevii :colii Gimnaziale Cuejdiu, pe data de 14 Noiembrie.
S-au acordat pemiul I, II, III și premiul pentru originalitate.
2. Ziua Armatei (25 octombrie) – activitatea s-a desfășurat elevii Școlii Gimnaziale „Ep. Melchisedec Ștefănescu” Gîrcinaîn, într-o sală de cursuri și a constat în: citirea unor texte cu conținut istoric, pentru a înțelege semnificația evenimentului, s-au recitat poezii patriotice, s-au cântat cântece patriotice cu acompaniament și a cappella.
3. 1 Decembrie 1918, Ziua Națională a României – s-au realizart activități cu această temă în toate cele 4 școli, în zile diferite înainte de data de 24 Ianuarie, în diferite incunte: sală de clasă; Hanul Șerbesti; sala de sport.
4. Festivalul – concurs de colinde tradiționale „Deschide ușa creștine” – desfășurat în Sala de festivități a Școlii Gimnaziale „Prof. Gheorghe Dumitreasa”. Din cele 4 școli, au participat 2 școli: Școala Gimnazială Cuejdiu, cu grupul vocal Cuejdelul și Școala Gimnazială „Dr. Emanuiel Rigler” Ștefan cel Mare, cu grupul vocal Floricică de pe stâncă.
5. Serbare Crăciun – organizată în toate cele 4 școli în săți de festivități sau săli de curs. Au fost prezentate: colinde, scenete, urături, dans crăciunițe, plugușorul, jocul caprei, ursului. La serbările desfășurate în sălile de festivități, au fost prezente oficialități locale, părinți, elevi și profesori.
6. Eminescu poetul național – activitatea s-a realizată cu clasa a VIII-a, de la Școala Gimnazială „Nicolae Buleu” Mărgineni. S-au folositdiferite materiale didactice precum: texte cu viața și activitatea poetului, scurt metraje cu locuri în care s-a născut și a trăit, cântece pe versurile poetului, poezii recitate de actori profesiniști, audiții cu lucrări pe versurile poetului. Elevii de la mai multe clase au făcut portretul lui Mihai Eminescu, lucrări cu care s-a realizat o mică expoziție.
7. Unirea Principatelor Române – 24 Ianuarie – activitate cu tradiție, realizată împreună cu primăria localității Ștefan cel Mare, încinta ruinelor Hanului Șerbești. S-au citit fragmente care au comemorat evenimentul, s-a prezentat sceneta Moș Ion Roată și Unirea și Unirea Principatelor Române, s-au recitat poezii cu conținut istoric, sau cântat cântece patriotice și populare.
8. 8 Martie – serbare realizată la Școla Gimnazială Cuejdiu și Școala Gimnazială „Nicolae Buleu”. Activitatea a inclus cântece și poezii dedicate mamei, scenetele Pentru tine dragă mamă, și Numai mamă să nu fii, dans modern.
9. Ziua eroilor – s-a comemorat la Monumentul Eroilor din Mărgineni împreună cu elevii Școlii Gimnaziale „Nicolae Buleu” și la Monumentul Eroilor din localitatea Ștefan cel Mare și Ghigoiești, împreună cu elevii Școlii Gimnaziale „Dr. Emanuiel Rigler”. În program au fost incluse cântece patriotice dedicate eroilor și cântece populare cu caracter istoric.
10. Serbarea de încheiere a anului școlar – activitate artistică prezentată după premierea celor mai buni elevi la învățătură, la Școala Gimnazială „Nicolae Buleu” Mărgineni. În programul artistic au fost incluse cântece populare interpretate de grupul vocal Mugurașii, solist Iustin Săndulache și dansuri modern. Activitatea s-a desfășurat în Sala de festivități unde au fost prezenți numeroși profesori, elevi și părinți.
11. Festivalul „Ștefan, Ștefan Domn cel Mare” – organizat de primăria localității Ștefan cel Mare, s-a desfășurat de pe data de 30 iunie până pe 2 iulie cu ocazia Zilelor comunei Ștefan cel Mare. Au fost pregătite numeroase manifestări cu diverse teme ( de la cele istorice la cele cu specific popular). Duminică 2 iulie, a fost ziua manifestărilor artistice, susținute de numeroș interpreți locali și din Republica Moldova. Programul a fost deschis de grupul vocal al Școlii Gimnaziale „Dr. Emanuiel Rigler” Ștefan cel Mare, cu un grupaj de cântece populare și două dansuri moderne.
Majoritatea activităților din planul managerial, sunt confirmate cu fotografii realizate în timpul manifestării artistice, care se pot găsi în anexa 3 a acestei lucrări.
Anexa 2
I. Chestionar
privind evaluarea percepției părinților
asupra implicării elevilor în activitățile extrașcolare
Stimați părinți
Vă rugăm să selectați prin marcarea cu X, răspunsul dorit, care are ca obiectiv identificarea opiniei dumnevoastră, referitor la modul cum sunt implicați copiii dumneavoastră, în activitățile extrașcolare și cum sunt stimulate și puse în valoare aptitudinile lor.
A. Domiciliul: urban □, rural □
B. Vârsta dumneavoastră …………
C. Sex: M □, F □
D. Studii: primare □, gimnaziale □, liceale □, superioare □.
1. Ce ați dori să își însușească elevul la școală mai mult?
a. noțiuni teoretice □
b. deprinderi practice □
c. deprinderi de viață □
d. altele (precizați) ……………………………………………………………
2. Care sunt calitățile copilului dvs. în ordinea în care le considerați importante?
Scrieți-le pe primele 3.
…………………………………………………………………………………………………………….
3. În ce măsură considerați că activitățile extrașcolare îi deschid noi orizonturi noi
copilului dumneavoastră?
a. în mare măsură □
b. doar în unele privințe □
c. deloc □
4. Considerați că activitățile extrașcolare îl ajută pe elev să își formeze mai bine
noțiunile acumulate la orele de curs?
a. da □
b. nu □
Dacă da, de ce? ……………………………………………………………………………………………..
5. În ce fel de activități extrașcolare doriți să fie implicat copilul dumneavoastrã?
a. activități muzicale □
b. teatru □
c. dans popular □
d. dans modern □
6. Cum sprijiniți buna desfãșurare a activităților extrașcolare?
a. încurajați copilul să participle □
b. răspund la solicitările școlii □
c. altfel (precizați)………………………………
d. nu mă implic deloc □
7. Cum sprijiniți progresul artistic al copilului dumneavoastrã?
a. prin discuții cu dirigintele/profesorul □
b. carnetul de elev □
c. discuții cu copilul □
d. nu îl urmăresc □
8. Care este punctul sensibil al copilului dumneavoastră la momentul actual?
a. este prea timid □
b. nu îi place nimic să facă □
c. este prea agitat □
d. nu ascultă □
e. consideră că nu are talent artistic □
f. îl interesează alte discipline □
9. Ce progrese considerați că a făcut copilul dumneavoastră în acest an școlar ?
a. nu mai este atât de timid □
b. realizarea unui portofoliu cu cântece □
c. a fost încântat de rolul primit într-o scenetă □
d. îmbracă cu plăcere costumul popular □
e. participă cu plăcere la festivaluri și concursuri de muzică □
f. are calități deosebite de dansator □
10. Considerați că implicarea în activitățile extrașcolare a îmbunătățit calitatea
cunoștințelor și deprinderilor copiilor dumneavoastră?
a) foarte mult □ mult □ probabil □ deloc □
b) problemelor de comportament morale, sociale, civice?
foarte mult □ mult □ probabil □ deloc □
c) comportamentului în familie?
foarte mult □ mult □ probabil □ deloc □
d) dezvoltării psihice (emoții, sentimente, voință, caracter, mod de gândire, limbaj-comunicare etc.)
foarte mult □ mult □ probabil □ deloc □
11. Ce probleme vă semnalează elevii frecvent?
a. legate strict de activitățile propuse □
b. lgate de școală în general □
c. legate de relația cu profesorul □
d. legate de conflicte □
e. legate de starea de sănătate □
f. legate de viața de familie □
g. altele □
II. Chestionar
privind evaluarea percepției elevilor
asupra implicării lor în activitățile extrașcolare cu caracter artistic
Drag elevi
Vă rugăm să srăspundeți la întrebările din acest chestionar marcând cu X raspunsul care se identifică cu opinia umneavoastră, referitor la modul cum va-ți implicat în activitățile extrașcolare și cum sunt stimulate și puse în valoare aptitudinile pe care le aveți..
Clasa……….
Sexul: M □ F □
Vârsta……. ani
Domiciliul: Urban □ Rural □
1. Ai participat la multe activități extrașcolare ?
– da □
– nu □
2. Dacă da, cu ce prilej ai participat ?
– activități sărbători de iarnă □
– Ziua Națională □
– 8 martie □
– cercuri pedagogice □
– festivaluri și concursur □
3. Ați primit sancțiuni în timpul epetițiilor activitǎților extrașcolare?
– sancțiuni □ da
□ nu
4. Ați primit recompense în timpul repetițiilor activitǎților extrașcolare?
– recompense □ da
□ nu
5. În ce a constat recompensa?
– recompense : – note □
– diploma □
– aprecieri verbale □
– recpompense materiale □
6. În ce a constat sancțiunea?
– sancțiuni: – scăderea notei la purtare
– mustrare
– eliminare
7. Ați comunicat pǎrinților recompensa/sancțiunea ?
– da □
– nu □
8. Care a fost reacția pǎrinților ?
– apreciere verbal □
– lecții de canto □
– timp în fața calculatorului
– răsplată financiară □
9. Consideri că activitățile extrașcolare te ajută să îți fixezi mai bine noțiunile
obținute la orele de curs?
– da □
– nu au nici un efect □
10. Dacă da, de ce ?
…………………………………………………………………………………
11. În ce tip de activități extrașcolare îți dorești să mai fii implicat?
– scenete □
– vizionare filme muzicale □
– concursuri școlare □
– activități sportive □
– activități muzicale □
– dans □
12. În câte activități extrașcolare ai fost implicat în acest an școlar ?
– una
– mai multe
– nici una
Anexa 3
Fotografii cu activitățile extrașcolare realizate la Școala Gimnazială „Nicolae Buleu”, Mărgineni
Activității extrașcolare
Anul școlar 2016-2017
Perioada: An școlar 2016 – 2017, 27 decembrie
Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Nicolae Buleu”, Mărgineni,
Județul Neamț
Denumirea activității: Serbarea 1 Decembrie 1918 Ziua României
Obiective: – să cunoască semnificația zilei de 1 Decembrie;
– să își dezvolte dragostea de țară și valorile ei;
– să participe activ la realizarea programului artistic
Tipuri de activități: cântece patriotice, scenete, poezii, desene cu obiectivele
turistice românești
Evaluare: aprecieri orale
2. Activității extrașcolare
Anul școlar 2016-2017
Perioada: An școlar 2016 – 2017, 16 decembrie
Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Nicolae Buleu”, Mărgineni,
Județul Neamț
Denumirea activității: Serbarea de Crăciun
Obiective: – să cunoască semnificația zilei de Crăciun;
– să își dezvolte interesul pentru tradițiile românești;
– să aprecieze valorile naționale și estetice.
– să participe activ la realizarea programului artistic
Tipuri de activități: colinde tradiționale (populare, bisericești),
sceneta Viflaimul, scenetă cu Moș Crăciun, jocul
caprei, jocul ursului, plugușorul.
Evaluare: aprecieri orale, cadouri asigurate de primăria comunei.
3. Activității extrașcolare
Anul școlar 2016-2017
Perioada: An școlar 2016– 2017, semestrul II
Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Nicolae Buleu” Mărgineni
Denumirea activității: Serbare 8 Martie 2017
Competențe specfice: – să cunoască semnificația zilei;
– să își manifeste spiritul de inițiativă și cooperare în cadrul grupului;
– să participe activ și afectiv în desfășurarea activităților
Scopul activității: Dezvoltarea dragostei și a respectului pentru mama.
Tipuri de activități: cântece , scenete, eseuri scrise de elevi dedicate mamei.
Evaluare: aprecieri orale.
Anexa 4
Fotografii cu activitățile extrașcolare realizate la Școala Gimnazială Cuejdiu
1. Activității extrașcolare
Anul școlar 2016-2017
Perioada: An școlar 2016 – 2017, 26 noiembrie, semestrul I
Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială Cuejdiu, Județul Neamț
Denumirea activității: Serbarea 1 Decembrie 1918 Ziua României
Obiective: – să cunoască semnificația zilei de 1 Decembrie;
– să își dezvolte dragostea de țară și valorile ei;
– să participe activ la realizarea programului artistic
Tipuri de activități: cântece patriotice, scenete, poezii, scurt metraje, texte cu
subiect istoric.
Evaluare: program artisic.
Fig. III.1.1 Imagine Ziua Națională a României
2. Activității extrașcolare
Anul școlar 2016-2017
Perioada: An școlar 2016 – 2017, Noiembrie
Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială Cuejdiu
Denumirea activității: Cel mai frumos buchet de toamnă
Obiective: – Să-și cultive dragostea față de frumos
Tipuri de activități: realizarea de ornamente florale
Evaluare: aprecieri orale.
3. Activității extrașcolare
Anul școlar 2016-2017
Perioada: An școlar 2016 – 2017, 19 decembrie
Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială Cuejdiu, Județul Neamț
Denumirea activității: Serbarea de Crăciun
Obiective: – să cunoască semnificația zilei de Crăciun;
– să își dezvolte interesul pentru tradițiile românești;
– să aprecieze valorile naționale și estetice.
– să participe activ la realizarea programului artistic
Tipuri de activități: colinde tradiționale (populare, bisericești),
sceneta de Crăciun, jocul caprei, urături.
Evaluare: aprecieri orale.
4. Activității extrașcolare
Anul școlar 2016-2017
Festivalul „Deschide ușa creștine”, Girov 2016
Perioada: An școlar 2016 – 2017, 15 Decembrie
Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială Cuejdiu, Județul Neamț
Denumirea activității: Fstivalul „Deschide ușa creștine”
Școala „Prof. Gheorghe Dumitreasa” Girov, Județul Neamț
Obiective: – să cunoască semnificația zilei;
– să își dezvolte interesul pentru tradițiile românești;
– să aprecieze valorile naționale și estetice.
– să participe activ la realizarea programului artistic
Tipuri de activități: colinde tradiționale (populare, bisericești)
Evaluare: premiu – mențiune
5. Activității extrașcolare
Anul școlar 2016-2017
Perioada: An școlar 2016– 2017, semestrul II
Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială Cuejdiu
Denumirea activității: Serbare 8 Martie 2017
Obiective: – să cunoască semnificația zilei;
– să își manifeste spiritul de inițiativă și cooperare în cadrul grupului;
– să participe activ și afectiv în desfășurarea activităților
Scopul activității: Dezvoltarea dragostei și a respectului pentru mama.
Tipuri de activități: cântece , scenete, eseuri scrise de elevi dedicate mamei.
Evaluare: aprecieri orale.
Anexa 5
Fotografii cu activitățile extrașcolare, realizate la Școala Gimnazială „Dr. Emanuiel Rigle” Ștefan cel Mare
1. Activității extrașcolare
Anul școlar 2016-2017
Perioada: An școlar 2016 – 2017, 21 decembrie 2016
Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Dr. Emanuiel Rigle” Ștefan cel Mare, Județul Neamț
Denumirea activității: Serbarea Crăcinului
Obiective: – să cunoască semnificația zilei de Crăciun;
– să își dezvolte interesul pentru tradițiile românești;
– să aprecieze valorile naționale și estetice.
– să participe activ la realizarea programului artistic
Tipuri de activități: Colinde tradiționale (populare, bisericești), colinde în limba engleză, sceneta Viflaimul, scenetă cu Moș Crăciun, jocul caprei, jocul ursului, plugușorul
Evaluare: aprecieri orale, cadouri asigurate de primăria comunei Ștefan cel Mare.
2. Activității extrașcolare
Anul școlar 2016-2017
Perioada: An școlar 2016 – 2017, 21 decembrie
Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Dr. Emanuiel Rigle”, Județul Neamț
Denumirea activității: Serbarea Crăcinului
Obiective: – să cunoască semnificația zilei de Crăciun;
– să se implice în valorificarea și recuperarea valorilor tradiționale
locale.
– să disemineze valorile tradiționale și estetice.
– să participe activ la realizarea programului artistic
Tipuri de activități: colinde tradiționale (populare, bisericești).
Evaluare: aprecieri orale, cadouri asigurate de I.S.J. Neamț.
3. Activității extrașcolare
Anul școlar 2016-2017
Perioada: An școlar 2016 – 2017, 21 Ianuarie
Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Dr. Emanuiel Rigler”
Ștefan cel Mare, jud. Neamț
Denumirea activității: 24 Ianuarie – Unirea Principatelor Române
Obiective: – să cunoască semnificația zilei;
– să își dezvolte interesul pentru istoria țării;
– să își dezvolte interesul pentru lectură;
– să aprecieze valorile naționale și estetice.
Tipuri de activități: cântece populare, scenete, dansuri populare, Hora unirii.
Evaluare: aprecieri orale.
4. Activității extrașcolare
Anul școlar 2016-2017
Cerc directori Ștefan cel Mare
5. Activității extrașcolare
Anul școlar 2016-2017
Perioada: An școlar 2016 – 2017, luna mai
Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Dr. Emanuiel Rigle Ștefan cel Mare
Denumirea activității: Vizită la „Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare”.
Obiective: – să cunoască valorile tradiționale ale zonei;
– să se implice în valorificarea și recuperarea valorilor tradiționale
locale.
– să confecționeze obiecte după modele vechi strămoșești;
– să atragă noi membri ai comunității în jurul acestui centru pentru a păstra și transmite generațiilor viitoare valorile tradiționale.
Tipuri de activități: vizitarea muzeului, confecționarea unor podoabe cu specific popular, confecționarea de măști, confecționarea de opinci, cusături.
Evaluare: aprecieri orale.
6. Activității extrașcolare
Anul școlar 2016-2017
Perioada: An școlar 2016 – 2017, luna mai
Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Dr. Emanuiel Rigle Ștefan cel Mare
Denumirea activității: Festivalul „Ștefan, Ștefan, Domn cel Mare”
Obiective: – să cunoască valorile tradiționale ale zonei;
– să se implice în valorificarea și recuperarea valorilor tradiționale
locale.
– să atragă noi membri ai comunității în jurul acestui centru pentru a
– păstra și transmite generațiilor viitoare valorile tradiționale.
– să participe la spectacol
Tipuri de activități: cântece populate din zona Moldovei
Evaluare: aprecieri orale.
BIBLIOGRAFIE:
1. http://www.bp-soroca.md/psihologie/6365042-Dictionar-Psihologie-Larousse1.pdf.
2. Cucoș, Constantin, (2016), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, Editura Polirom, Iași.
3. Bontaș, Ioan, ( 2001), Pedagogie. Tratat, Editura All, București.
4. Cosmovici, Andrei, (1996), Psihologie general, Editura Polirom, Iași.
5. Negreț-Dobridor, Ion, (2008), Teoria generală a curriculumului educațional, Editura Polirom, Iași.
6. Jinga, Ioan, Istrate, Elena, (2008), Manual de pedagogie, Editura All, București.
7. Balan, Bogdan, Boncu, Ștefan, Cosmovici, Andrei, Cozma, Teodor, Crețu, Carmen, Cucoș,
Constantin, (1998), Psihopedagopgie pentru examenele de definitivare și grade didactice, Editura Polirom, Iași.
8. Cucoș, Constantin, (2002), Pedagogie, Editura Polirom, Iași.
9. Bontaș, Ioan, (2007), Tratat de Pedagogie, Editura All, București.
10. Stoica, Dumitru,Marin, Stoica, (1982), Psihopedagogie școlară, Editura Scrisul românesc, Craiova.
11. Albu, Gabriel, (2005), O psihologie a educației, Editura Colecția Universitară.
12. Păun, Emil,(1982), Sociopedagogie școlară , Editura Didactică și Pedagogică, București.
13. Druță, Florin, (1997), Psihologie și educație, Editura Didactică și Pedagogică.
14. Zisulescu, Ștefan, (1968), Adolescența, Editura Didactică și Pedagogică.
15. Vasilescu, Anton, Popescu, Florica, (1978), A fi educator”, Editura Revista de Pedagogie, București.
16. Ferriere, Adolphe, (1973), Școala altfel, Editura Didactică și Pedagogică
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: ACADEMIA DE MUZICĂ GHEORGHE DIMA CLUJ NAPOCA [304105] (ID: 304105)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.