III.1 Planul managerial al activităților extrașcolare realizate în școlile gimnaziale luate în studiu [304104]

CAPITOLUL III

III.1 Planul managerial al activităților extrașcolare realizate în școlile gimnaziale luate în studiu

III.2.1 Pregătirea activităților extrașcolare

Meseria de profesor are menirea nobilă de a pregăti copii din punct de vedere intelectual dar și pentru viață. [anonimizat], particularitățile școlii românești fac ca această activitate să fie provocatoare dar în același timp și epuizantă.

[anonimizat], [anonimizat]. La unii copii aptitudinile artistice sunt mai evidente și sunt dublate și de o dorință interioară de a [anonimizat], a [anonimizat]. Orele de curs sunt un bun prilej de acumulare a cunoștințele muzicale dar și de dezvoltare a [anonimizat]: [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat]. Cu fiecare oră de curs începând cu clasa a V-a, [anonimizat], [anonimizat], la poziția corpului în momentul interpretării. Aptitudinile dobândite se reflectă cu succes în realizarea numeroaselor activități extrașcolare la care participarea elevilor este numeroasă și totodată însoțită de entuziasm.

De cele mai multe ori clasele de elevi nu sunt omogene cel puțin din punct de vedere vocal. Rareori se întâmplă ca majoritatea elevilor să aibă înclinații vocale. [anonimizat]. [anonimizat] a se implica în astfel de manifestări. [anonimizat] o [anonimizat] . [anonimizat]. [anonimizat]: [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], astfel încât să acord șanse egale tuturor copiilor de a [anonimizat], să nu se simtă sub nici o formă marginalizați.

Totuși reușita acestor activități este condiționată și de o serie de predispoziții ale elevilor. [anonimizat], încărcătura pshihologică și sufletească cu care vin din familie.

[anonimizat] . [anonimizat], dar totuși suntem limitați de timp și de faptul că periada de muncă cu elevii dintr-o școală este foarte limitată . De obicei repetițiile se fac după orele de curs. [anonimizat]-o zonă rurală elevii trebuie să fie transportați cu microbuzul școlar la locuințele lor la o oră fixă (ora 14 de obicei). Chiar dacă au talent și dorința de a participa, nu întotdeauna o pot face. Doar cu cei localnici poat sta mai mult și stau cu plăcere pentru că de multe ori este singura posibiltate de relaxare și de petrecere a timpului liber împreună cu colegii de clasă sau de școală.

Putem face o clasificare a activităților extracurriculare pe care le realizăm, astfel:

– activități cu conținut patriotic (cântece patriotice, poezii, scenete, documentare istorice);

– activități legate de sărbătorile de iarnă (colinde, urături, dansuri tradiționale, dansuri moderne)

– festivaluri și concursuri (colinde, cîntece populare)

– alte ocazii (serbarea de 8 Martie sau închiderea anului școlarîn care se prezintă: scenete, cântece, poezii).

Munca de căutare a materialele necesare alcătuirii activităților o face profesorul de cele mai multe ori, dar nu lipsesc nici sugestiile și propunerile din parte elevilor . Aceste materiale trebuie să fie cât mai diverse pentru a solicita interesul cât mai mulor elevi. Detaliile realizării activității, diseminarea materialelor și stabilirea repetițiilor se face la una din orele de educație muzicală de la toate clasele din școală, începănd de la clasa a V-a și terminând cu clasa a VIII-a.

Alegerea elevilor pentru fiecare activitate nu este grea pentru că toți elevii care vor să participe sunt bineveniți.

Repetițiile se stabilesc în funcție de prezența elevilor. De obicei repetiția pentru repertoriul de cântece și pentru dansuri se petrece concomitent. Într-o clasă unde se instalează video-proiectorul rămân cei care dansează, iar într-o clasă profesorul repetă cu ansamblul coral. Activitățile pot alterna, adică muzica cu teatrul, teatrul cu dansul sau muzica cu dansul.

Materialele care înlesnesc buna desfășurare a activităților:

a) – materiale ce țin de partea vocală corală sau solistică (partituri, foi cu cuvinte, videoclipuri, negative, laptop, video-proiector, boxe, cabluri)

b) – materiale ce țin de parte de dans popular sau modern (costume, pozitive, negative, laptop, video-proiector, boxe, cabluri)

c) – materiale ce țin de parte de teatru, (foi imprimate cu scenete, momente vesele)

Dacă repetiția se axează pe partea vocală mai întâi se împart fișele cu cuvintele, se face o scurtă prezentate asupra genului muzical, originea sursei și interpretului care a lansat lucrarea muzicală. Se face o încălzire vocală:

– fiecare repetiție începe cu o serie de exerciții folosite pentru încălzirea vocii:

1. exerciții pregătitoare care se referă la ținuta corectă: spate drept, rezemat de scaun, mâinile pe lângă corp sau pe genunchi, picioarele sprijinite de podea;

2. exerciții de respirație: inspirație și expirație profundă, ținerea respirației cel puțin 15 secunde, inspirație profundă și eliberarea treptată a aerului printre dinți cu ajutorul literei „S”, relaxarea maxilarului prin folosirea anumitor silabe;

3. vocalize mute

4. exerciții de emisie și acordaj vocal;

5. exerciții de suplețe, omogenizare și întindere vocală;

6. exerciții de suplețe, omogenizare și agilitate.

(Se va atașa o pagină cu vocalize la anexe……………………)

III.2.2. Însușirea cântecelor

Fiecare cântec se învăță după metoda învățării după auz, specifică educației muzicale. Se repetată cântecul pe fragmente și se urmărește la fiecare elev ca intonația să fie cât mai corectă.

Pentru că fiecare voce are calități particulare se acordă o atenție deosebită, deschiderii gurii, atacului sunetelor, pronunțării sunetelor și frazării, înălțimii sunetelor și susținerii vocale.

De cele mai multe ori elevii imită modelul profesorului, dar au apărut și numeroase momente când dintr-o joacă nevinovată să apară idei valoroase de interpretare, (de exemplu la o stigătură al unui cîntec popular) care dau o notă particulară interpretării. Fiecare repetiție aduce un plus în însușirea melodiei și a versurilor. Prezența la fiecare repetiție, perseverența, motivația interioară, dorința de a ajunge la un anumit nivel, au făcut ca actul artistic să se depărteze de o interpretare mecanică și treptat să sporească în sensibilitate și expresivitate.

III.2.3 Realizarea de scenete

În fiecare serie de copii apar elevi cu un talet deosebit în ceea ce privește cititul și interpretarea expresivă a unui text. Astfel de elevi sunt cei de la clasa a VII –a de la șc. „Dr. Emanuiel Rigler” care au impresionat publicul cu interpretarea lor la numeroase serbări, pe scena căminului cultural din localitatea Ștefan cel Mare.

Sursa scenetelor o reprezintă dramaturgia romanească sau cele selectate de pe site-urile specializate. Textele sunt uneori modificate și adaptate în funcție de particularitățile elevilor sau a celor legate de data calendaristică.

Scenetele cu cel mai mare imact asupra tinerilor elevi sunt cele cu un conținut vesel. Este minunat să vezi mulțumirea pe fețele elevilor în momentul când se implică cu tot sufletul în realizarea unui rol și cu câtă pasiune repetă în pauze sau își confecționează costumele singuri acasă.

Încercăm să redăm cât mai fidel acțiunea textului, pronunția să fie clară și expresivă, iar gesturile să completeze actul artistic. Suntem atenți la derularea poveștii astfel încât până la prezentarea ei pe scena sălii de festivități să reușim să confecționăm sau să impovizăm decoruri și costume. O atenție mărită i se acordă textului până în momentul când elevii se familiarizează cu acțiunea piesei, apoi sunt lăsați să improvizeze și să folosească propriile lor cuvinte dacă textile sunt prea lungi. Pentru că timpul între serbări câteodată este foarte scurt se întâmplă ca textul să fie citit de pe foi pentru a evita momentele de blocaj și pentru siguranța cursivității textului. Elevii au cerut ajutorul părinților pentru a-i ajuta să confecționeze sau să închirieze costumele, acest lucru a dus la o legătură strânsă între unii părinți și școală și la sporirea reușitei activităților extrașcolare propuse.

Diagram unei repetiții cuprinde:

– prima lectură – elevii aleși spontan citesc textul la prima vedere;

– discuții și concluzii – elevii care au citit corect și expresiv sunt aleși în unanimitate de ceilalți colegi pentru rolurile mai importante, fără presiuni din partea profesorului;

– a doua lectură – elevii citesc, dar sunt întrerupți la un moment dat de profesor pentru eventuale observații și sfaturi legate de interpretare;

– repetițiile se fixează în funție de timpul avut la dispoziți până textul este asimilat și interpretat cît se poate de bine, având în vedere nivelul elevilor.

Dacă textul este mai lung , împreună profesorul și elevii improvizează și adaptează textul pentru a ușura memorarea dar fără să se schimbe sensul povestirii.

Pentru elevii de gimnaziu lectura este primordială pentru bunul mers al procesului de educație. Din nefericire în ultimii ani numeroși elevi întâmpină probleme în ceea ce privește dezvoltarea acestei abilități. Abordând astfel de activități am sperat să venim în întâmpinarea elevilor diminuând acest neajuns, dar în același timp să dezvoltăm și alte calități precum mijloacele verbale de autoexprimare și cultivarea mijloacelor de expresie artistică. Acest model de activitate nu-și propune formarea viitorilor scriitori ci crearea condițiilor de activitate care să ducă în final la consolidarea aptitudinilor elevilor.

III.2.4. Realizarea dansurilor moderne sau populare

Activitățile extrașcolare au menirea de a scoate la lumină întregul potențial de care dispun elevii. Unii elevii dispun de o gamă variată de abilități teortice și practice. Se întâmplă foarte des ca cei care au talent muzical să posede și un simț ritmic dezvoltat și cum la această vârstă dorința de mișcare este foarte mare nu a fost deloc dificil să experimentăm și în acest mod de exprimare artistică. Mijloacele de inspitație sunt multiple, site-urile de profil muzical oferă numeroase materiale mai facile sau mai complexe. Acestea devin doar un pretext pentru început, pentru că pe parcurs mișcările sunt modificate în funcție de preferințele participanților la astfel de activități.

În realizarea unei astfel de activități urmărim următorul tipar:

– sunt vizionate un număr de videoclipuri și se urmăresc următoarele aspecte: ciregrafia să fie accesibilă, lipsită de vulgaritate și piesa muzicală să fie pe placul subiecților;

– alegerea în unanimitate a coregrafiei;

– amenajarea spațiului cu mijloacele necesare repetiției( laptop, video-proiector, boxe);

– învățarea mișcărilor pe parcursul mai multor repetiții;

– se fac bservații legate de coregrafie: mișcare, precizia mișcărilor, eleganță, sincronizare;

– se urmărește impresia de ansamblu – expresivitate, dinamică și atitudine în interprete, costumație.

Dansurile sunt executate în exclusivitate de fete care sunt mai muncitoare, perseverente, nu cer o strict supraveghere și de multe ori vin cu foarte multe idei valoroase care contribuie la ușurarea învățării unei coregrafii.

Chiar dacă dansul rămâne o manifestare la nivel de școală sau de comunitate, el este un factor care stimulează concentrarea, expresivitatea corporală, corectează ținuta, dezvoltă mobilitatea, încrederea în sine, comunicarea în cadrul grupului și în afara lui.

III.3 Descrierea activităților

Anul școlar 2016-2017

Semestrul I

1. Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială Cuejdiu

Denumirea activității: Cel mai frumos buchet de toamnă

Fig. III.1. Aranjamente florale

Fiecare elev participant și-a creat propril aranjament floral, cu materiale proprii în decurs de o săptămână. Juriul format din profesorii care au avut ore în ziua respectivă au decis care au fost cele mai frumoase buchete în funcție de originalitate, de detalii, de culoare.

2. Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială Cuejdiu, Județul Neamț

Denumirea activității: Ziua Națională – 1 Decembrie 1918

Fig. III.2. Clasa VII, serbare 1 Decembrie 1918

Activitatea s-a realizat cu clasa a VII – a, în ziua de 28 noiembrie cu ocazia Zilei Naționale. Pregătirile au început cu trei săptămâni în urmă, timp în care s-au adunat materialele necesare. Materialele au avut rolul:

– de a scoate în evidență semnificația și împrejurările în care s-au petrecut evenimentele, personalitățile care au luat parte la eveniment;

– să dezvolte la elevi dragostea de țară și valorile ei.

Materialele didactice au consat în – fișe cu fragmente ce au evocat perioada;

– poezii pe versurile lui Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu;

– scurt metraje cu conținut istoric

– Sceneta Țărilor Române

– cântece patriotice cântate a cappella și cu negativ (Mă mândresc că sunt româncă, Treceți batalioane, Cântec despre Bucovina, Veniți români, Așa-i românul, Noi suntem români, Tu Ardeal, Dac-am plecat Ardealu-le din tine, Jurăm pentru Ardeal, Frați români din lumea-ntreagă).

Din cei doisprezece elevi care fac parte din clasa a VII-a, nouă au citit, au recitat și au cântat. Au fost îmbrăcați cu costumele populare proprii. La sfârșitul activității au dansat și au cântat Hora Unirii având în mâini tricolorul României.

Activitatea s-a încheiat cu aprecieri verbale din partea colegilor și a profesorilor

3 . Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Nicolae Buleu”, Mărgineni, jud. Neamț

Denumirea activității: Ziua Națională – 1 Decembrie 1918

Fig. III.3. Corul școlii „Nicolae Buleu”, sala de sport, serbare 1 Dcembrie 1918

Activitatea a fost o colaborare între catedra de istorie și educație muzicală, cu conlucrarea elevilor din școala „Nicolae Buleu” din Mărgineni. Aceasta s-a desfășurat în sala de

sport a școlii, unde s-au adunat toți elevii și profesorii prezenți în școală în acel moment.

La început s-a intonat imnul României, apoi a urmat de o scurtă prezentare legată de evenimentul sărbătorit făcută de d-nul profesor de istorie Chibea Tiberiu

Materialele didactice au consat în – fișe cu fragmente ce au evocat perioada;

– poezii pe versurile poeților români;

– un power point cu conținut istoric

– Sceneta Țărilor Române

– cântece patriotice cântate a cappella și cu negativ

(Mă mândresc că sunt româncă, Treceți batalioane, Cântec despre Bucovina, Așa-i românul, Noi suntem români, Jurăm pentru Ardeal, Frați români din lumea-ntreagă).

– Cântec despre Bucovina a fost interpretat de elevul Iustin Săndulache din clasa a VI-a A. Elevii au primit costume populare din stocul achiziționat de d-na director al școlii Scurtu Dorina. Pentru crearea unei atmosfere de sărbătoare au fost confecționate straguri de dimensiuni mari și mici pe care elevii le-au fluturat în aer.

Activitatea s-a încheiat cu numeroase aprecieri verbale din partea colegilor elevi și profesori.

4. Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială Cuejdiu, Județul Neamț

Denumirea activității: Serbarea de Crăciun

Fig. III.4. Ansamblul popular Cuejdelul, școala Cuejdiu

Serbarea de Crăciun s-a realizat cu elevi din toate clasele școlii, în ziua de 12 decembrie.

Scopul: cultivarea sociabilității elevilor, a intercomunicării libere, civilizate între copii.

Dezvoltarea unor trăsături pozitive ( de bucurie, satisfacție ).

Materialele didactice au consat în:

– colinde bisericești interpretate a cappella de ansamblul folcloric „Cuejdelul”

– colinde cu negativ cântate de clasa a V-a

– sceneta Nașterea lui Iisus Hristos pregătită de clasa a VII-a

– Jocul caprei, plugușorul

– dansul crăciunițelor conceput și interpretat de eleve din clasa aVII -a și a VI -a

Repetițiile s-au efectut în prima zi a săptămânii, adică luni, când este trecută în orar și ora de educație muzicală, după programul școlar, începând cu ora 13 până la ora 15.

Pentru că școala este mai săracă din punct de vedere material serbarea s-a efectuat într-o sală de clasă, într-un cadru mai intim și mai degajat. Cu toate acestea elevii au avut o ținută elegantă, iar cei care avut costum popular l-au îmbrăcat cu mândrie . Elevii au depus tot efortul pentru a realiza cât mai multe momente specifice sărbătorilor de iarnă. Chiar dacă nu au avut confecționată o capră , au îmbrăcat un elev într-un costum popular improvizat și astfel înbrăcat am realizat un moment inedit pe care copiii l-au savurat din plin. Tot în cadru acestu joc au participat și copii din clasa a V-a care au avut de interpretat căteva roluri și au cântat versurile cu ajutorul unui negativ.

Elevul ion Rusu a prezentat un plugușor vechi specific comunei Cuejdiu, preluat de la bunicul lui.

Colindele populare și de inspirație bizantină cum ar fi: Bună seara, la fereastră, Lerui, prunc frumos, Colind bizantin, Colindăm colindători, Oaspeți cu azur în gene, au adus în sufletele celor prezenți bucuria Crăciunului.

Serbarea s-a încheiat cu dansul Crăciunițelor, dans realizat de câteva eleve din clasa a VI-a și a VII-a.

5. Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Nicolae Buleu”, Mărgineni,

Județul Neamț

Denumirea activității: Serbarea de Crăciun

Fig. III.5. Corul Școlii „Nicolae Buleu” Mărginerni

Serbarea de Crăciun s-a desfășurat în sala de festivități a școlii cu elevi dim mai multe clase , în ziua de 12 decembrie. Au fost invitați să i-a parte la programul artistic oficialități din cadrul primăriei locale, părinți, preoții satului, profesori și învățători, alți elevi.

Elementele decorative care au înfrumusețat scena au accentuat atmosfera de sărbătoare. Elevii au transmis prin vocile lor bucurie și emoție astfel încât multe din persoanele invitate au cântat cu elevii de pe scenă.

Programul a început cu un număr de 7 colinde tradiționale, interpretate de ansamblul popular „Mugurașii”, apoi s-au succedat momentele de teatru, urături, un moment special cu „Banda lui Bujor”, o povestea a unei cetei de haiduci, un subiect de teatru folcloric jucat în preajma anului nou, reînviată în această comună.

Jocul caprei, al ursului au reprezentat momente dinamice, de atracție maximă, jucate cu mult entuziasm, așa cum au învățat de la părinții și bunicii lor și cum doar în zonele rurale se mai pot întâlni.

6. Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Dr. Emanuiel Rigle”, Județul Neamț

Denumirea activității: Serbarea de Crăciun

Fig. III.6. Corul și ansamblul popular „Floricică de pe stâncă„ al Școlii Gimnaziale „ Dr. Emanuiel Rigler” Ștefan cel Mare

Serbarea de Crăciun realizată cu elevi școlii din Ștefan cel Mare și desfășurată pe șcena căminului cultural din localitate. Ansamblul popular a urcat pe scenă în deschiderea serbării cu programul de colinde. Ca și în celelalte școli s-au cântat colinde inspirate de folclorul românesc și colinde cu specific bizantin. Fetele din ansamblu au îmbrăcat costumul popular, contribuind la atmosfera de sărbătoare.

Pogramul a continuat cu sceneta Irozii și În așteptarea lui Moș Crăciun . Elevii și-au confecționat costume la indicațiile profesorului instructor și au interpretat cu mult talent textul.

Plugușorul recitat de clasa a V-a, jocul caprei și al ursului au contribuit la diversitatea momentelor artistice și la specificul serbării.

Copii au contribuit la reușita și originalitatea actului artistic prin: confecționarea măștilor, învățarea și interpretarea textelor.

7. Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială Cuejdiu și Școala „Dr. Emanuiel Rigler” Ștefan cel Mare, Județul Neamț

Denumirea activității: Fstivalul – concurs „Deschide ușa creștine”, organizat de Școala „Prof. Gheorghe Dumitreasa” Girov, Județul Neamț

Fig.III.7. Festivalul „Deschide ușa creștine” Girov, cu elevii Școlii din Cuejdiu

Pe data de 16 decembrie 2016 a avut loc Festivalul-concurs „Deschide ușa creștine ” desfășurat în cadrul Zilelor Școlii „ Prof. Gheorghe Dumitrasa” din comuna Girov, Județul Neamț.

Regulamentul concursului cerea interpretarea a trei colinde din repertoriul tradițional.

Dintr-un număr total de 15 colinde, au fost alese trei pentru școala din Cuejdiu și trei pentru școala din Ștefan cel Mare. La festival au participat 20 de școli, din orașul Piatra Neamț și din localitățile limitrofe.

La acest festival ambele școli au obținut câte o mențiune.

8. Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Dr. Emanuiel Rigle”, Județul Neamț

Denumirea activității: Festivalul„Deschide ușa creștine” Girov

Fig.III.8. Festivalul „Deschide ușa creștine” Girov, cu elevii Școlii din Ștefan cel Mare

9. Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Dr. Emanuiel Rigle”, Județul Neamț

Denumirea activității: Cu colinda la I.S.J. Neamț

Fig.III.9. Cu colinda la I.S.J. Neamț

An de an cu ocazia sărbătorilor de iarnă mergem și colindăm la I.S.J Neamț, unde s-au cântat colinde tradiționale de către grupul vocal „Floricică de pe stâncă” de la Școala gimnazială „Dr. Emanuiel Rigler” din Ștefan cel Mare. Din partea conducerii I.S.J. Neamț au primit felicitări și recompense în fructe și dulciuri.

10. Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Dr. Emanuiel Rigler”

Ștefan cel Mare, jud. Neamț

Denumirea activității: 24 Ianuarie – Unirea Principatelor Române

Fig. III.10. 1 Decembrie la Ștefan cel Mare

Ziua de 24 Ianuarie, este un o ocazie unică pentru a sărbători cu întreaga comunitate din localitatea Ștefan cel Mare. Cele două școli importante ale comunității Școala Gimnazială „Dr. Emanuiel Rigler” și Liceul Tehnologic Special, pregătesc programe artistice pentru a comemora această dată calendaristică. Școala gimnazială a pregătit un program variat care a cuprins:

– cântece patriotice (Cântec de unire, Cuvântul lui Roată către divan, Așa-i românul, Hai, să-ntindem hora mare, Hora Unirii);

– scenete ( 24 Ianuarie, Moș Ion Roată și Unirea);

– fragmente cu texte comemorative.

Special pentru această activitate au îmbrăcat costumele populare, și-au improvizat costume în funcție de personajul pe care l-au interpretat.

La manifestare au fost prezente oficialitățile comunei în calitate de organizatori, preotul comunei care a oficiat o slujbă religioasă, numeroși locuitori ai comunei, alțiinvitați.

Sărbătoarea s-a încheiat cu o masă câmpenească, unde s-au putut servi produse tradiționale.

Semestrul II

11. Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială Cuejdiu

Denumirea activității: Serbare 8 Martie 2017

.

Fig. III.11. Serbarea de 8 martie clasa V

12. Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Episcop Melchisedec Ștefănescu” Gârcina

Denumirea activității: Serbare 8 Martie

Fig. III.12 serbare 8 Martie Școala Gimnazială „Ep. Melchisedec Ștefănescu”

13. Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Nicolae Buleu” Măegine, Jud. Neamț

Denumirea activității: Serbare 8 Martie

Fig. III.13. Serbare 8 Martie, Școala Gimnazială „ Nicolae Buleu” Mărgineni

Ziua de 8 Martie, s-a sărbătorit print-o activitate în trei din cele patru școli în care funcționez. Au fost implicați elevi din toate clasele. Întregul material ales a reprezentat un omagiu adus celei mai dragi ființe: Mama. Deschiderea serbării s-a făcut cu sceneta Pentru tine, dragă mamă, apoi au urmat cântece, poezii și sceneta Numai mamă să nu fii. Un număr de elevi au avut de realizat mici compuneri pornind de la titlul „Scrisoare pentru mama” pe care le-au citit cu emoție. Cântecele au fost alese din repertoriul mai vechi și mai nou al interpreților români de muzică ușoară, iar poeziile alese au fost cele scrise de poeții: Mihai Eminescu, Mihail Steriade, Nichifor Crainic, Vasile Militaru, Grigore Vieru, Nicolae Labiș.

La sfârșitul sebării, toate doamnele profesoare au primit cele mai frumoase buchete cu flori.

14. Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Dr. Emanuiel Rigler” Ștefan cel Mare

Denumirea activității: Cercul pedagogic al directorilor, din județul Neamț

Fig. III.14. Activități artistice cu ocazia cercului pedagogic al directorilor din județul Neamț

Cercul directorilor din semestrul II a anului școlar 2016 – 2017, s-a desfășurat în sala de festivități a Școlii „Dr. Emanuiel Rigler” din comuna Ștefan cel Mare și a fost susținut de d-na director Carmen Smarandei. Cu acest prilej s-a pregătit un program artistic divers care a inclus:

– cântece populare din zona Moldovei

– scenete (Prostia omenească de Ion Creangă și Nea Mărin și ziua fomeii)

– un dans popular și un dans modern.

– un moment umoristic realizat de două eleve de la clasa a VII-a

Pentru că majoritatea momentelor prezentate au avut ca sursă de inspirație folclorul romanesc, turturor elevilor li s-au pus la dispoziție costume populare.

La sfârșitul activității elevii au primit aprecieri verbale.

15. Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Nicolae Buleu” Mărgineni, Județul Neamț

Denumirea activității: Ieșire in parc cu clasa a V-a, în zilele Să știi mai multe, să fii mai bunl

Fig. III.15. În parc cu clasa a V-a B, Mărgineni

Una din activitățile din săptămâna Să știi mai multe, să fi mai buni de la școala din Mărgineni, a fost să cântam în aer liber, într-o zi însorită de primăvară, în pacul de distracții al comunei. Copiii au petrecut câteva momente de relaxare în aer liber, s-au jucat și au făcut fotografii.

16. Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Dr. Emanuiel Rigle Ștefan cel Mare

Denumirea activității: Vizită la „Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare”

III.16. Vizită la centrul de Cultură și Arte „Carmen Saeculare”, Ștefan cel Mare, jud. Neamț

Tot în săptămâna Să știi mai multe, să fii mai bun, joi 8 iunie, s-a făcut o vizită la familia Ciocârlan artiști populari, locuitori ai satului :tefan cel Mare. Vasile Ciocârlan este înscris în asociațiile meșterilor populari și colaborează cu Consiliul Județian pentru cultură „Carmen Saeculare”. Are deschisă o școală de arte populare în chiar curtea casei sale, unde mulți elevi din școală vin și învață diferite meșteșuguri tradiționale: confecționarea opincilor, măștilor, diferite cusături, ouă încondeiate, mărțișoare. În casa bătrânească a realizat un muzeu în care a strâns obiecte casnice vechi de la oamenii din sat, obiecte pe care copii nu le mai pot vedea decât aici. În anul 2015 a participat la Festivalul Medieval de la Sighișoara cu cea mai mare mască din țară, numită „Vraciul Vindecător”, cu care a intrat în cartea recordurilor. Toate aceste mărturii au constituit o motivație serioasă că această destinație este cel mai potrivit loc unde putem petrece câteva ore interesante, pentru a vedea foarte multe obiecte de valoare lucrate manual și unde copiii sunt foarte bine primiți și așteptați să învețe diverse meșteșuguri.

17. Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Dr. Emanuiel Rigle” Ștefan cel

Mare, Județul Neamț

Denumirea activității: Festivalul Ștefan, Ștefan, Domn cel Mare din comuna Ștefan cel Mare

Fig. III.17. Participarea la Festivalul „Ștefan , Ștefan, Domn cel Mare”

Festivalul zonal „Ștefan , Ștefan, Domn cel Mare”, organizat de primăria comunei Ștefan cel Mare, se desfășoară în fiecarea an din 2015 și îmbină armonios o gamă largă de activități educative și artistice. În cele trei zile cât ține festivalul se desfășoară concursuri sportive la baza sportivă (fotbal, cros, ciclism, șah etc), concursuri pe teme istorice la Hanul Șerbești, activitatea spectacol de evocare istorică a domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt. Deschiderea spectacolului a fost făcută de grupul vocal Floricică de pe stâncă, al Școlii Gimnaziale „Dr. Melchisedec Ștefănescu” cu trei cântece populare, două dansuri moderne și sceneta Nea Mărin și ziua femeii.

Pentru că este o scenă în aer liber este destul de greu să realizezi un act artistic de calitate, mai ales când sonorizarea nu îndeplinește condițiile necesare iar participanții nu sunt profesioniști, dar datorită numeroasele repetiții și experiențelor artistice de pe scena căminului cultural acestea nu au constituit o barieră de netrecut pentru eleviiparticipanți.

Fig.III.18. Participarea la Festivalul „Ștefan , Ștefan, Domn cel Mare”

18. Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Dr. Emanuiel Rigle Ștefan cel Mare

Denumirea activității: Vizită la Monumentul Eroilor din Ghigoiești comuna Ștefan cel mare

Fig.III.19. La Monumentul Eroilor din Ghigoiești

19. Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Dr. Emanuiel Rigle” Ștefan cel Mare, Județul Denumirea activității: Festivalul Ștefan Ștefan Domn cel Mare din comuna Ștefan cel Mare.

Ziua de 25 mai Ziua Înalțării Domnului și Ziua Eroilor a reprezentat un fericit prilej de a câta în fața monumentului Eroilor din satul Ghigoiești. Numeroși locuitori ai satului au fost prezenți pentru a aduce un pios omagiu celor care si-au dat viața pentru libertatea poporului român.

Preotul satului a oficiat o slujbă de pomenire, apoi am avut loc un program de cântece patriotice pentru omagierea eroilor.

Concluzii

Dacă luăm în calcul cele prezentate, putem concluziona că școala este preocupată să realizeze activități cât mai diverse care să acopere cât mai multe date calendaristice, atât din punct de vedere religios cât și laic. Activitățile luate în calul în această lucrare sunt din domeniul artistic se apropie mai mult de zona muzicii populare , a dansului modern și a teatrului pentru copii.

Îmbucurător este că dorința de implicare în activitățile de acest fel este destul de mare, mai ales în rândul fetelor care au fost atrase în număr mare în activitățile culturale spre deosebire de baieți, care sau implicat în număr mai mare în activitățile de teatru sau cele sportive.

Studiile din ultimii ani demonstrează faptul că activitățile extrașcolare aduc multiple beneficii și o detensionare în educația formală. Putem afirma fără să greșim că în general în activitățile școlare prezentate mai sus sau folosit cel puțin trei niveluri ale creativității. Un prim nivel al creativității se referă la talentul artistic cu care se naște un copil sau talentele dobândite in primii ani din viață din familie, de exemplu: ureche muzicală, o voce frumoasă, talent la desen, ușurință în exprimare, la care se adaugă abilitățile dobândite la școală prin repetiții sub supravegherea unui profesor. Această formă de creativitate psihologii o numesc cretivitate expresivă pentru că are legătură cu spontaneitatea și dorința copiilor de a se exprima. Copilul este conștient de aceste capacități, are încredere în sine, dorește să le demonstreze și să le dezvolte. De aceea paricipă cu plăcere la activități, simte că acolo este locul lui, este acceptat de grupul din care face parte și este mulțumit cu ierarhia pe care o ocupă în cadrul grupului.

O altă formă de creativitate folosită este cea productivă. Odată dobândite anumite priceperi și deprinderi acestea sunt materializate în lucruri utile, adică în diversele activități extrașcolare, care au o influență benefică atât asupra fiecărui individ în parte, dar sunt necesare și școlii sau comunității din care facem parte.

Doar sporadic și în contribuții mai mici a apărut și creativitatea inventivă. Spunem acest lucru pentru că după mai multe repetiții și însușirea materialului, nu se poate să nu apară la copii și idei strălucite care aduc o îmbunătățire reală actului artistic, de exemplu: noi pași d e dans, o exprimare inedită în lectura unei piese dec teatru sau inspirația de moment în versuri pentru completarea unui cântec sau a unei strigături din muzica populară.

Nu avem nici o pretenție că am fi am fi putut atinge nivelul creativității inovatoare care folosește modalități de exprimare specifice marilor talente sau creativitatea emergentă, care se manifestă la oamenii de geniu care revoluționează domeniul artistic. Dar rămânând în limitele omului normal care este capabil de un anumit grad de creativitate, ne interesează să atingem un nivel al creativității de care școala are nevoie și este chemată să o dezvolte și să o formeze.

Creativitatea are o structură complexă, cu multiple fațete care necesită multă muncă de căutare și răbdare, care la prima vedere poate să nu ducă la progrese evidente, dar credem că este importantă starea psihică cu care pornești la drum și atitudinea de a căuta și depăși problemele care apar în cale.

III.2.2 Scopul și obiectivele studiului

Scopul cercetării

Prin cercetarea de față mi-am propus să fac o trecere în revistă a diverselor activități

cu caracter artistic care sunt frecvent realizate în școlile gimnaziale din mediul rural românesc, mediu care constituie și poate constitui una din sursele de transmitere a valorilor culturale strămoșesti autentice românești.

Analizând tipurile de activități extrașcolare am mai avut în vedere în primul percepția

copiilor apoi într-un mod indirect percepția părinților și a altor membri ai

comunității, impactul și utilitatea acestor tipuri de activități, caracterul lor educativ.

Este imperios necesar să amintim faptul că în mediul rural încă sunt evidente

discrepanțele dintre urban și rural, diferențele majore între posibilitățile materiale ale celor mai

mulți elevi, nevoia investițiilor fiind evidentă.

Obiectivele avute în vedere pot fi rezumate la:

– problemele cu care se confruntă comunitatea, problemele de la nivelul școlii, dar și de la nivelul familiei, nevoile copiilor din comunitate;

– activitățile extrașcolare desfășurate;

– implicarea în activitățile extrașcolare;

– beneficiile percepute ale acestora, competențele dezvoltate;

– sustenabilitatea la nivelul comunității și perspectivele de continuare a activităților.

III. 2.3 Materiale și metode

Criterii de eșantionare:

Eșantionul de studiu a fost făcut pe un număr de 21 de părinți, reprezentând 84% din

numărul de părinți propus, dintre care 20 de femei și 1 bărbat cu vârste cuprinse între 30 și 61

de ani, cu status social și educațional variat și 25 de elevi : 16 fete și 9 băieți cu vărste cuprinse

între 12 și 15 ani.

La realizarea cercetării s-au folosit următoarele metode de lucru:

a) metode clasice (tradiționale):

1. OBSERVAȚIA DIDACTICĂ

Reprezintă o metodă clasică, care stă la baza oricărui tip de experiment. Ea constă în

urmărirea atentă a unor obiecte, activități, sau comportamente sub îndrumarea cadrului

didactic (observație sistematică) fie în mod autonom (individual) în scopul înțelegerii sau

cunoașterii unei realități. Observația are o valoare euristică și participativă, deoarece ea este

subordonată gradului de receptivitate a elevilor față de subiectul supus cercetării. Observația

poate fi de lungă sau de scurtă durată și are ca scop explicarea, descrierea sau interpretarea

unor fenomene în vedrea definitivării unor sarcini concrete ale procesului de învățare ori

pentru a descrie sistematic și obiectiv mediul înconjurător, oamenii și relațiile interpersonale,

comportamentele individuale și colective. În plus această metodă ajută și la dezvoltarea unor

calități cum ar fi: răbdarea, perseverența, consecvența, perspicacitatea, imaginația.

2. CONVERSAȚIA DIDACTICĂ

Este o metodă de bază, utilizată încă din antichitate, numită și socratică, care constă

în dialogul profesor-elevi. Profesorul formulează și adresează succesiv întrebări cu scopul

verificării cunoștințelor, reactualizării și introducerii în noua temă a lecției, a însușirii unor

cunoștințe noi, a fixării și sistematizării cunoștințelor însușite. Gama largă de întrebări ce pot

fi utilizate și modul de utilizare al lor au rolul de a atrage elevii spre dialog în vederea

participării acestora la procesul de predare-învățare.

3. CHESTIONARUL

Este o metodă de cercetare de tip interactiv, care presupune un schimb direct de

informații între cercetător și subiecții supuși investigației, în cadrul căruia, se culeg

date (opinii, fapte, nevoi educaționale, interese, motivații, cunoștințe, comportamente, dorințe,

aspirații etc.), în legătură cu anumite fenomene, situații și manifestări.

Chestionatul este constituit dintr-un ansamblu de întrebări la care subiectul răspunde în

scris. Cu ajutorul lui se identifică un fenomen, dar nu se stabilește cauza sau soluția de

rezolvare. Poate fi aplicat în etapa de evocare pentru a aduce la suprafață cunoștințele

anterioare ale elevilor despre subiectul care va fi abordat în lecție, pentru a identifica unele

contradicții, concepții, erori, lacune ale acestora.

Elevilor li se poate propune să își exprime opinia sau să răspundă la

întrebările dintr-un chestionar sau să elaboreze ei chestionare pentru a analiza un fenomen,

pentru a cunoaște opiniile colegilor.

Model de chestionar pentru părinți (1)

A. Domiciliul: urban □, rural □

B. Vârsta dumneavoastră …………

C. Sex: M □, F □

D. Studii: primare □, gimnaziale □, liceale □, superioare □.

1. Ce ați dori să își însușească elevul la școală mai mult?

a. noțiuni teoretice □

b. deprinderi practice □

c. deprinderi de viață □

d. altele (precizați) ……………………………………………………………

2. Care sunt calitățile copilului dvs. în ordinea în care le considerați importante?

Scrieți-le pe primele 3.

…………………………………………………………………………………………………………….

3. În ce măsură considerați că activitățile extrașcolare îi deschid noi orizonturi noi

copilului dumneavoastră?

a. în mare măsură □

b. doar în unele privințe □

c. deloc □

4. Considerați că activitățile extrașcolare îl ajută pe elev să își formeze mai bine

noțiunile acumulate la orele de curs?

a. da □

b. nu □

Dacă da, de ce? ……………………………………………………………………………………………..

5. În ce fel de activități extrașcolare doriți să fie implicat copilul dumneavoastrã?

a. activități muzicale □

b. teatru □

c. dans popular □

d. dans modern □

6. Cum sprijiniți buna desfãșurare a activităților extrașcolare?

a. încurajați copilul să participle □

b. răspund la solicitările școlii □

c. altfel (precizați)………………………………

d. nu mă implic deloc □

7. Cum sprijiniți progresul artistic al copilului dumneavoastrã?

a. prin discuții cu dirigintele/profesorul □

b. carnetul de elev □

c. discuții cu copilul □

d. nu îl urmăresc □

8. Care este punctul sensibil al copilului dumneavoastră la momentul actual?

a. este prea timid □

b. nu îi place nimic să facă □

c. este prea agitat □

d. nu ascultă □

e. consideră că nu are talent artistic □

f. îl interesează alte discipline □

9. Ce progrese considerați că a făcut copilul dumneavoastră în acest an școlar ?

a. nu mai este atât de timid □

b. realizarea unui portofoliu cu cântece □

c. a fost încântat de rolul primit într-o scenetă □

d. îmbracă cu plăcere costumul popular □

e. participă cu plăcere la festivaluri și concursuri de muzică □

f. are calități deosebite de dansator □

10. Considerați că implicarea în activitățile extrașcolare a îmbunătățit calitatea

cunoștințelor și deprinderilor copiilor dumneavoastră?

a) foarte mult mult probabil deloc

b) problemelor de comportament morale, sociale, civice?

foarte mult mult probabil deloc

c) comportamentului în familie?

foarte mult mult probabil deloc

d) dezvoltării psihice (emoții, sentimente, voință, caracter, mod de gândire, limbaj-comunicare etc.)

foarte mult mult probabil deloc

11. Ce probleme vă semnalează elevii frecvent?

a. legate strict de activitățile propuse □

b. lgate de școală în general □

c. legate de relația cu profesorul □

d. legate de conflicte □

e. legate de starea de sănătate □

f. legate de viața de familie □

g. altele □

Model de chestionar pentru elevi (2)

Clasa……….

Sexul: M □ F □

Vârsta……. ani

Domiciliul: Urban □ Rural □

1. Ai participat la multe activități extrașcolare ?

– da □

– nu □

2. Dacă da, cu ce prilej ai participat ?

– activități sărbători de iarnă □

– Ziua Națională □

– 8 martie □

– cercuri pedagogice □

– festivaluri și concursur □

3. Ați primit sancțiuni în timpul epetițiilor activitǎților extrașcolare?

– sancțiuni □ da

□ nu

4. Ați primit recompense în timpul repetițiilor activitǎților extrașcolare?

– recompense □ da

□ nu

5. În ce a constat recompensa?

– recompense : – note □

– diploma □

– aprecieri verbale □

– recpompense materiale □

6. În ce a constat sancțiunea?

– sancțiuni: – scăderea notei la purtare

– mustrare

– eliminare

7. Ați comunicat pǎrinților recompensa/sancțiunea ?

– da □

– nu □

8. Care a fost reacția pǎrinților ?

– apreciere verbal □

– lecții de canto □

– timp în fața calculatorului

– răsplată financiară □

9. Consideri că activitățile extrașcolare te ajută să îți fixezi mai bine noțiunile

obținute la orele de curs?

– da □

– nu au nici un efect □

10. Dacă da, de ce ?

……………………………………………………………………………………….………..

11. În ce tip de activități extrașcolare îți dorești să mai fii implicat?

– scenete □

– vizionare filme muzicale □

– concursuri școlare □

– activități sportive □

– activități muzicale □

– dans □

12. În câte activități extrașcolare ai fost implicat în acest an școlar ?

– una

– mai multe

– nici una

III.2.4 Rezultate și observații

Chestionar pentru părinți (1)

Fig III.2.4.1. Mediul de proveniență.

Toți subiecții chestionați provin din mediul rural

Fig.III.2.4.2.Vârsta părinților.

Părinții cuprinși în studiu au vârste între 30 și 61 ani cu media de 41 ani.

Fig.III.2.4.3. Repartiția pe sexe a numărului total de părinți.

Din cei 21 de părinți chestionați 76,19% (16 persoane) au fost de sex feminin și 23.8% (5 persoane) de sex masculin.

Fig. III.2.4.4. Statutul educațional al părinților.

Majoritatea părinților cuprinși în studiu au studii liceale 62%, 19% au doar studii gimnaziale, 14% studii superioare și 5% studii primare.

Fig.III.2.4.5. Întrebarea 1. Ce ați dori să își însușească elevul la școală mai mult?

La această întrebare majoritatea părinților au spus că și-ar dori ca elevul să-și însușească de la școală deprinderi de viață 38,09% și 33,33% deprinderi practice. Doar 19,04% vor ca elevii să însușească noțiuni teoretice și 9,52% doresc alte activități.

Fig.III.2.4.6. Întrebarea 2. Care sunt calitățile copilului dumneavoastră în ordinea în care le considerați importante?

Părinții cred că inteligența este predominantă în procent de 42,85%, 28,57% sunt cuminți și în aceiași măsură perseverenți și alte calități.

Fig.III.2.4.7. Întrebarea 3. În ce măsură considerați că activitățile extrașcolare îi deschid noi orizonturi noi copilului dumneavoastră?

Mulți din părinți cred că activitățile extrașcolare dezvoltă la copiii lor doar în unele privințe noi orizonturi, aceasta fiind în procent de 47,61%, apropiat de această valoare sunt cei care cred că sunt importante în mare măsură 38,09%, nu și-au exprimat părerea 4,76% și în același procent cred că aceste activități nu sunt importante.

Fig.III.2.4.8. Întrebarea 4. Considerați că activitățile extrașcolare îl ajută pe elev să își formeze mai bine noțiunile acumulate la orele de curs?

Peste jumătate din părinți au dat un răspuns pozitiv la această întrebare, adică 52,38% și 47,61% au răspuns cu nu.

Fig. III.2.4.9. Întrebarea 5. În ce fel de activități extrașcolare doriți să fie implicat copilul dumneavoastrã?

Majoritatea părinților doresc ca elevii să fie implicați în activități artistice 42,90%, teatru și dans modern în aceeași măsură 23,80% și dans popular 9,50%.

Fig.III.2.4.10. Întrebarea 6. Cum sprijiniți buna desfãșurare a activităților extrașcolare?

Din analiza răspunsurilor putem desprinde concluzia că părinții încurajează elevii să participe la activitățile extrașcolare într-un procent destul de mare 71,24%, răspund însă la solicitările școlii într-o mai mică măsură, 4,76 iar 24% nu se implică deloc în activitățile extrașcolare ale elevilor.

Fig.III.2.4.11. Întrebarea 7. Cum sprijiniți progresul artistic al copilului dumneavoastrã?

Evoluția progresivă a elevilor este observată de părinți în primul rând datorită discuțiilor cu dirigintele 42,85%, discuțiilor cu elevul 38,09% și a carnetului de elev 19,04%. Varianta d nu a fost aleasă de nici un părinte.

Fig. III.2.4.12. Întrebarea 8. Care este punctul sensibil al copilului dumneavoastră la momentul actual?

Părinții au păreri diferite privind participarea elevilor la activitățile artistice: cei mai mulți cred că timiditatea este motivul principal al neparticipării la activități 47,60%, urmează lipsa de răbdare 23,80% și lipsa de talent19,04%. În procente mici (4,78%)au fost alese și variantele b și f unde interesul pentru manifestarea artistică este foarte scăzută.

Fig.III.2.4.13. Întrebarea 9. Ce progrese considerați că a făcut copilul dumneavoastră în acest an școlar ?

Părinții au observat că elevii nu mai sunt atât de timizi în proporție de 33,33%, îmbracă cu plăcere costumul popular 23,80%, participă cu plăcere la concursuri muzicale 28,57%, iubesc dansul și mișcarea 14,28%.

Fig.III.2.4.14. Întrebarea 10. Considerați că implicarea în activitățile extrașcolare a îmbunătățit calitatea cunoștințelor și deprinderilor copiilor dumneavoastră?

Marea majoritate a părinților au o părere bună și foarte bună în ceea ce priveste influența activităților extracurriculare asupra elevilor atât în înbunătățirea calității procesului de învățare cât și asupra îmbunătățirii comportamentului lor în toate mediile sociale.

Fig.III.2.4.15. Întrebarea 11. Ce probleme vă semnalează elevii frecvent?

Subiectul principal între părinți și elevi este legat de școală în general, reflectat de procentul de 52,38%, urmat de discuțiile legate de activitățile propuse de școală 19,04%, urmează în procente mai mici cele legate de relația profesor-elev 9,52%, legate de familie 9,52%, apoi cele care se referă la sănătate și conflicte 4,76%.

Chestionar pentru elevi (2)

Studiul s-a realizat pe un număr de 21 de elevi, de la clasa a VII-a de la Școala

Gimnazială „Dr. Emanuiel Rigler” Ștefan cel Mare, jud. Neamț.

Elevele acestei clase fac parte din Ansamblul popular „Stânca Șerbești” al Școlii Gimnaziale

„Dr. Emanuiel Rigler” din localitatea Ștfean cel Mare, jud. Neamț.

Fig.III.2.4.16. Repartiția pe sexe a elevilor

Din totalul de 25 de elevi au fost prezenți la data sondajului 21, dintre care76,19% au fost fete și 23,80% băieți.

Fig. III.2.4.17. Vârsta elevilor

Vârsta elevilor este cuprinsă 12 și 14 ani

Fig. III.2.4.18. Domiciliul elevilor

Fig.

Domiciliul elevilor este de 100% în zona rurală

Fig. III.2.4.19. Întrebarea 1. Ai participat la multe activități extrașcolare ?

Elevii acestei clase în majoritate fete fac parte din ansamblul popular al școlii sub denumirea de „Stânca Șerbești”, care participă la toate evenimentele culturale ale școlii.

Fig.III.2.4.20. Întrebarea 2. Dacă da, cu ce prilej ai participat ?

La cele mai importante activități din anul școlar 2016 -2017 elevii au participat în procent de 57,90% la activitățile legate de sărbătorile de iarnă, 28,57% au participat la Festivalul „Deschide ușa creștine” Girov jud. Neamț și au colindat la ISJ Neamț, au participat cu un program artistic la cercul pedagogic al directorilor de școală din Jud. Neamț, 4,76% activități cu ocazia zilei de 8 martie și 4,76 activități pentru Ziua Națională.

Fig.III.2.4.21. Întrebarea 3. Ați primit sancțiuni în timpul repetițiilor activitǎților extrașcolare?

În timpul repetițiilor activităților extrașcolare 9,52% au primit sancțiuni.

Fig.III.2.4.22. Întrebarea 4. Ați primit recompense în timpul repetițiilor activitǎților extrașcolare?

61,91% din elevi consideră că au primit recompense în timp ce 38,09% consideră că nu au primit.

Fig.III.2.4.23. Întrebarea 5. În ce a constat sancțiunea?

Sancțiunile au constat într-o eliminare 4,76% și mustrare în proporție de 10%.

Fig.III.2.4.24. Întrebarea 6. În ce a constat recompensa?

Recompensele primate de elevi au constat în note în catalog 71,46%, aprecieri verbale 14,28%, recompense materiale 9,52%, diplome 4,76%.

Fig.III.2.4.25. Întrebarea 7. Ați comunicat pǎrinților recompensa/sancțiunea ?

57,15% împărtășesc părinților experiențele trăite la școală iar 42,85% le sunt indiferente.

Fig.III.2.4.26. Întrebarea 8. Care a fost reacția pǎrinților ?

Peste 90% din părinți s-au limitat la recompensele verbale, 4,76% au răspuns cu timp în fața calculatorului și răsplată financiară.

Fig.III.2.4.27. Întrebarea 9. Consideri că activitățile extrașcolare te ajută să îți fixezi mai bine noțiunile obținute la orele de curs?

57,13% dintre elevi consideră că activitățile extrașcolare îi ajută să-și fixeze mai bine noțiunile obținute la orele de curs?

Fig.III.2.4.28. Întrebarea 10. Dacă da, de ce ?

Lipsa de răspuns a majorității elevilor ne poate duce cu gândul că au carențe în modul de a se exprima sau nu și-au format o percepție a trăirilor interioare.

Fig.III.2.4.29. Întrebarea 11. În ce tip de activități extrașcolare îți dorești să mai fii implicat?

Paleta de preferințe este foarte largă, activitățile care implică mișcarea sunt în centrul atenției elevilor, apoi urmează cele muzicale.

Fig.III.2.4.30. Întrebarea 12. În câte activități extrașcolare ai fost implicat în acest an școlar?

Aproape jumătate din elevii chestionați au participat la toate activitățile propuse din anul școlar 2016-2017 în timp 33,33% au prticipat la cel puțin una din activități. 19,04% din elevi spun că nu au participat la nici o activitate extrașcolară

III.2.5. Concluzii

Analiza acestui test arată că implicarea familiei în parteneriatul cu școala contribuie la

îmbunătățirea rezultatelor elevilor în toate direcțiile vieții: școală, familie, societate. Perseverența în calitatea actului artistic duce la dezvoltarea responsabilității elevilor pentru orice activitate școlară. Pe baza acestor rezultate, în școli se impune o regândire a rolului familiei și implicarea întregii comunități în sprijinirea părinților în beneficiul elevilor. Ajutorul părinților în această direcție are efecte indirecte asupra imaginii de sine a copilului. Ca persoană copilul dorește să se ridice la nivelul așteptărilor părinților. Aceste așteptări se referă de cele mai multe ori la: performanță academică, atitudini și comportament adecvat, prezență, adaptare și implicare școlară, rată mare a promovabilității.

Din nefericire acest studiu scoate în evidență și unele aspecte negative și anume faptul că nu toți părinții sunt la fel de implicați în observarea și încurajarea elevilor în procesul de educație și nu toți sunt interesați să participe cu toată convingere în activitățile propuse de școală. Lipsa unei atente supravegheri și îndrumări se răsfrânge într-un mod negativ asupra formării personalității unor elevi arătând lipsă de încredere în posibilitățile proprii, stare de apatie și dezinteres pentru activitățile propuse de școală.

Pentru mulți părinți, activitățile extrașcolare reprezintă o alternativă salvatoare de petrecere a timpului liber, suplinind lipsa posibilităților de relaxare, de timp liber, într-un mod sănătoas și constructiv. În egală măsură părinții și elevii, observă beneficiile legate de modul de socializare, considerând că activitățile extrașcolare satisfac nevoia educaților de apartenență la un grup și de a împărtăși experiențe comune cu ceilalți colegi. Deși în mare parte părțile implicate au căzut de acord asupra competențelor dezvoltate, există totuși și unele diferențe: elevii tind să identifice în activitățile extrașcolare în special competențele științifice, legate tot de educația formală. Chiar dacă își doresc mai multe activități recreative și artistice care să le dezvolte competențe cultural și sociale, părinții tind să privească activitățile extracurriculare ca pe un timp liber de relaxare dar care nu se ridică la nivelul orelor formale în care își dezvoltă competențe științifice. Nici părinților, nici copiilor nu le este clar care sunt competențele dezvoltate și care ar trebui acoperite. Acest fapt apare ca urmare a lipsei unui plan de activitate cu obiective clare, așteptate și de evaluare, pentru a ști ce se poate îmbunătăți. Nu există o ierarhizare a activităților extracurriculare în funcție de competențe ci mai degrabă în funcție de resurse, nu se pune accentul pe ce se poate învăța , ci pe cât ar costa.

Treptat apare tendința ca și activitățile extrașcolare să fie transformate într-un mediu în care doar performanța și competențele deosebite se pot manifesta tot mai frecvent în toate ariile curriculare.

Se pare că cel mai important factor de frânare în participarea la diferitele activități este sărăcia din mediul familial cu toate implicațiile ei: lipsa locurilor de muncă, șomaj, migrație, care se răsfrâng în primul rând asupra copiilor. Legătura familiei cu școala este în general redusă, categoriile cu riscul cel mai înalt fiind cele ale copiilor săraci sau cu familii dezorganizate. Această legătură este mai degrabă unidirecțională, dinspre școală către familii, la inițiativa școlii și remediere a situației tot din această direcție. Școala este obligată și încearcă permanent să se implice mai mult în viața elevilor asumându-și noi responsabilități . Părinții și comunitatea evaluează pozitiv efortul depus de școală dar recunosc și limitele corespunzătoare unui învățământ de stat. Colaborarea cu celelalte instituții solicitate ca partenere în educația elevilor tinde să se reducă doar la aspecte materiale sau doar la nivel formal, fără soluții punctuale de rezolvare sau ameliorare a problemelor identificate.

Activitățile școlare reprezintă în acest context soluții pentru o serie de servicii educaționale și recreative ale elevilor din mediul rural. Chiar dacă se desfășoară pe lângă o anumită materie, ele joacă și un rol suplimentar: after school, consiliere psihologică, pregătire suplimentară. Școala caută permanent soluții, care demonstrează că este o instituție în schimbare care încearcă să se adapteze nevoilor elevilor, într-o societate care pune tot mai mult accentul pe competențele extrașcolare. Mediul rural deține resurse artistice și sportive numeroase dar are numeroase dezavantaje în ceea ce privește căile de afirmare, care țin mai degrabă de factorul financiar decât de lipsa de competențe și abilități.

Utilitatea acestei cercetări