Monument al arhitecturii tradiționale Bisericuța din lemn din Satul Păușești [304074]

Monument al arhitecturii tradiționale Bisericuța din lemn din Satul Păușești

Motto: “ Trecutul nu poate pieri căci viitorul se naște din el” Anatole France

Sunt tot mai puțini cei care iscodesc trecutul pentru a-și afla viitorul. [anonimizat], [anonimizat], culturale și spiritual cum este Iașul. Ceea ce nu știm și merita să cunoaștem este faptul că în județ sunt multe valori culturale ce sfidează trecerea anilor și reprezintă amprente istorice evidente ale locuitorilor acestor locuri. [anonimizat] o spiritualitate aparte puțin cunoscut este satul Păușești Comună Dumești. Aici se găsește o bisericuță din lemn cu hramul Mihail și Gavril și Sfântul Gheorghe.

Pentru cei ce ajung aici întâmplător bisericuța din lemn ce datează din 1643 pare a face legătura dintre cer și pământ.

Lucian Blaga spunea că “Vesnicia s-a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].” Așa gândești și simți când ajungi la bisericuța din Păușești ce a avut o existență tumultoasă dar foarte vie.

O primă mențiune apare în anul 1426 când domnitorul Alexandru cel Bun dă în proprietatea celor trei fii ai săi trei sate din ținutul Cârligătura ce aparțineau unor boieri printre care și Lazăr Paușescu. De la acest boier Serba Paușescu vine și denumirea satului ce s-a păstrat până astăzi. [anonimizat], rămâne ca singură mărturie a vechii așezări. Data exactă a vechii așezări este biserica din lemn construită în anul 1643 din inițiativa lui Eremia Murguleț proprietar al locului la acea vreme și a familiei sale soția Candachia și fiica Biliușca.

Biserică de cimitir “Sfântul Gheorghe” este așezată într-o vale înconjurată de dealuri joase la o distanță de circa 2 km de satul Păușești.( fig 1)

Figura 1 Vedere panoramica a bisericii

Monumentul este martor al epocii lui Vasile Lupu și este remarcabilă prin proporțiile armonioase și frumusețea decorațiilor. [anonimizat], naos și altar. (fig 2) Biserica este în totalitate de bârne din stejar îmbinate la capete în “’coada de randunica’” având cuie din lemn fiind înlocuite mai târziu cu cele din fier. (fig 3)

FFFFFF

Figura 2 Vedere exterioară stil roman de navă fără abside Figura 3 Îmbinare “coadă de rândunică”

[anonimizat]. Chenarul ușii de la intrare este înconjurat cu un brâu sub formă de frânghie întrerupt de rozete. [anonimizat].(fig 4)

Figura 4- Brâu sub formă de frânghie

“Vedeți,crucile de pe acoperiș au semiluna la bază de pe vremea turcilor să nu-i dea foc. Numai așa a scăpat”, spune părintele. paroh (fig 5)

Figura 5-Cruce cu semilună la bază

În decorația exterioară se regăsește motivul solzilor de pește săpat pe brâul ce înconjoară biserica motiv considerat de proveniență oriental. În curtea interioară a bisericii se găsește o piatră funerară din anul 1654 ce amintește de fiica ctitorului Biliușca care a decedat în urma epidemiei de ciumă ce a decimat întregul sat. Pe piatra funerară se regăsesc aceleași motive vegetale și brâul ce sunt și pe pereții exteriori ai bisericii. (fig 6) Bogăția și frumusețea sculpturilor ce împodobesc mica biserica din lemn de la Păușești se înscriu în caracteristica secolului al XVIII-lea când accetul cade pe fastul decorativ.

Figura 6- Piatra funerară ce amintește de fiica ctitorului Biliușca

Cele mai importante decorațiuni interioare ale bisericii sunt ușile împărătești din lemn de stejar dintr-un singur blat a căror ornamentație marginală este cu brâu și rozete ce se regăsesc și în exteriorul bisericii. Pe acestea sunt pictate doi diaconi ce țin în mână o biserică și o cădelniță. (fig7)

Figura 7-Ușile împărătești

De o frumusețe deosebită este catapeteasma pictată în roșu și albastru ce datează din secolul al XVIII-lea care probabil a aparținut altui lăcaș de cult deoarece icoanele cu apostoli sunt tăiate pentru a se adapta spațiului. ( fig 8)

.

Figura 8 – Vedere de ansamblu a Catapeteasmei

În interior se găsesc stranele decorate cu motive vegetale, 5 icoane și două suporturi pentru icoane de influență bizantină aparținând secolului XIX-lea și o serie de icoane de dată mai recentă pictate de preotul Nectarie Bostan ce au aparținut bisericii “Sfantul Gheorghe” din Mitropolia Iașului.

(fig 9)

Figura 9- Icoane de influență bizantină

În ansamblu monumentul la care ne referim a fost martor al unei epoci de mare înflorire artistică în Moldova secolului al XVIII-lea ce se remarcă prin frumusețea și orginalitatea decorațiunilor exterioare și prin modul de separare al naosului de pronaos. Remarcăm faptul că toate scenele pictate sunt decorate cu un chenar minuțios sculptat într-o cromatică de roșu și verde.

Dintre reprezentările pictate cel mai bine se pastreazăn scena „Bunei Vestiri” cromatica este sobră fondul este ocru-galben pământul brun verde iar veșmântul personajelor roșu. Bagheta ce încadrează scena ‚”Bunei Vestiri” are forma acoladei de formă concavă. Scenele cu evangheliști sunt încadrate cu baghete de formă dreptunghiulare decoarate cu ace de cerc intersectate și colonete amintind frânghia răsucită. La colțurile chenarului găsim motivul crinului stilizat.

Cei patru evangheliști subliniază tehnica miniaturală de redare a detaliilor de costum și a chipurilor în care se sugerează adâncimea spațiului sau unele construcții ale vremii. Culorile roșu, verde ocru sunt folosite în proporții bine calculate întregind valoarea și bogăția sculpturii de pe chenar.

Monumentul impresioneza prin sobrietate prin bogăția ramelor sculpatate care se încadrează foarte bine în tendința generală a veacului ce acordă sculpturii rolul principal de fast decorativ.

(fig10- scena “Bunei Vestiri”)

Este necesară restaurarea și punerea în valoare a acestui monument istoric ce dăinuie prin bunăvoința preotului paroh Guzgă Constantin și a enoriașilor.

Deși în sat mai există o biserică de zid părintele nu a putut să lase să dispară un asemenea lucru frumos. Au fost vremuri dificile dar piedicile cât de multe au fost nu l-au împiedicat pe preot să-și ducă la bun sfârșit resturarea acestui monument.

Bisericuța din lemn de la Păușești poarta cu ea simplitatea și farmecul locurilor și a oamenilor de altădată reușind să transmită generațiilor ce vor veni respectul pentru istorie și pentru înaintași. Exemplul parohului din comunitatea de creștini din Păușești arata respect și dragoste pentru identitatea acestui popor.

Bibliografie

Lucian Blaga- Trilogia culturii, Spatiul Mioritic, Editura pentru Literatură Universală, București , 1969

Suhar Nușa – Elemente de artă din secolul al XVII-lea din monumentul de arhitectură de la Păușești în „Cercetări istorice” XVII-XVIII, Muzeul de Istorie al Moldovei, Iași, 1981-1982 p 59-63

Mihaela Capră – Biserica din lemn – monument istoric din județul Iași, Disertație 2013

Gorgan Daniel Mihai – Biserica de lemn din Păușești, Secțiunea Istoria Românilor 2013

www.doxologia.ro/viata-bisericii/documentar/la-bisericuta-din-pausesti-istoria-asezarii-s-scris-pe-lemn