Licenta Jud. Sibiu [304056]

Introducere

Am ales tema, “Strategii de valorificare superioară a turismului din județul Sibiu” deoarece sunt de părere că domeniul turismului este un subiect extrem de important pentru țara noastră.

Am ales Județul Sibiu deoarece este o [anonimizat]. Fiind situat în partea centrală a țării, [anonimizat] o poziție geografică extrem de favorabilă atât pe plan economic cât și în domeniul turismului. Practicarea mai intensă a activității de turism în cadrul județului poate duce la dezvoltarea mai rapidă a acestuia dar și la creșterea economiei atât la nivel local cât și la nivel național.

[anonimizat].

Capitolul 1 este alcătuit din prezentarea generală a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] a județului Sibiu.

Capitolul 2 are ca subiect principal analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Sibiu. Este structurat în trei subcapitole și anume: [anonimizat], [anonimizat], hidrografia, componentele învelișului biogeografic prin flora și fauna specifică zonei și mai ales potențialul turistic al ariilor protejate din județul Sibiu. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], obiectivele economice cu funcție turistică și stațiunile turistice din județul Sibiu.

Capitolul 3 prezintă dinamica activităților turistice în cadrul județului Sibiu în perioada 2010-2017. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. Este prezentată și circulația turistică a județului, [anonimizat], [anonimizat] a funcției turistice. [anonimizat].

În capitolul 4 sunt abordate propunerile și strategiile privind dezvoltarea turistică a județului Sibiu prin propuneri personale de promovare a [anonimizat] a [anonimizat] a [anonimizat] 2010-2020, dar și analiza S.W.O.T. a dezvoltării turistice în cadrul județului Sibiu. Mai este precizată și conservarea și protecția biodiversității mediului în județul Sibiu.

Turismul în județul Sibiu aduce o [anonimizat], dar mai ales pentru partea economică a județului și a țării.

Capitolul I. Prezentare Generală A Județului Sibiu

1.1. Așezarea geografică a județului Sibiu

Județul Sibiu este situat în zona centrală a României, în partea de sud a Transilvaniei, în podișul cu același nume și la nord în interiorul arcuirii largi a Carpații Meridionali.

Se întinde pe o suprafață de 5.432 km2, ceea ce reprezintă 2,3% din suprafața totală a țării, între 45o28’ – 46o17’ latitudine nordică și 23o35’ – 24o57’ longitudine estică.

Figura 1.1. Harta României și localizarea geografică a județului Sibiu

Sursă: prelucrare după www.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Sibiu

Municipiul Sibiu fiind reședința județului este situate în partea de sud a Transilvaniei, în Depresiunea Sibiului și este străbătut de Râul Cibin, reprezentând unul dintre cele mai importante și înfloritoare orașe din zona Transilvaniei, fiind centrul coloniștilor sași stabiliți în zonă. În ultimi ani a cunoscut o renaștere economică și culturală semnificativă, fiind astăzi unul dintre orașele cu cel mai mare nivel de investiții străine din România. În anul 2007 a fost Capitală Culturală Europeană împreuna cu Luxemburg și în 2019 Regiune Gastronomică Europeană.

Reședința județului este municipiul Sibiu, ea regăsindu-se la o altitudine medie de aproximativ 423 m deasupra nivelului Mării Negre, la 45o47’ latitudine nordică și 24o05’ longitudine estică.

Județul Sibiu dispune de două municipii respective Municipiul Sibiu care este situate la o altitudine medie de aproximativ 423 m și Municipiul Mediaș la o altitudine medie de aproximativ 285m.

Municipiul Mediaș – Așezat în inima Ardealului, la o altitudine de aproximativ 285 m și la doar 55 km de reședința județului Sibiu cu același nume, pe valea râului Târnava Mare. Atestat documentar în anul 1267, Mediașul este un adevărat muzeu în aer liber. Monumente istorice și de artă medievală sunt distribuite pe întreaga suprafață cuprinsă între zidurile cetății orașului. În anul 1359 Mediașul a fost numit pentru prima dată oraș. În anul 2017 sărbătorește 750 de ani de atestare documentară. Cu străduțe înguste, clădiri vechi, cu construcții în stil gotic, baroc, renașcentist și fortificații puternice, cu o imagine tipică a unui oraș medieval.

Județul se întinde pe o suprafață de 5.432 km2, ce reprezintă 2,3% din suprafața totală a țării, județul Sibiu fiind pe locul 24 ca mărime din România. Face parte din Regiunea de Dezvoltare Centru împreuna cu județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș.

Județul Sibiu datorită poziționări în zona centrală a României, se întinde pe o parte a Carpaților Meridionali și a Depresiunii Transilvaniei și asta face ca județul să se învecineze cu alte 5 județe.

Tabel 1.1. Limitele teritoriale ale județului Sibiu

Sursă: www.sibiu.insse.ro

1.2. Căile de acces

Județul Sibiu beneficiază doar de trie căile de acces respectiv: de rețeaua căilor rutiere, de rețeaua căilor feroviare și de rețeaua căilor aeriene de transport.

Lungimea totală a drumurilor naționale este de 282 km, dintre care 100 % modernizate sau asfaltate. Densitatea drumurilor publice este de 29,5 km/100 km2. Lungimea totală a drumurilor județene este de 943 km, dintre care 189 km sunt modernizați (20,04%). Drumuri județene ale Județul Sibiu sunt străbătut de 51 de drumuri județene și 70 de drumuri comunale.

Rețeaua căilor rutiere

Rețeaua căilor rutiere din județul Sibiu este alcătuită din 1643 km din care 282 km reprezintă drumuri naționale.

Județul Sibiu are o importanța rutieră majoră în România fiind străbătut de Coridorul 4 European prin cele două drumuri europene E68, E81.

Șosele Internaționale

E68 (Ungaria) – Nădlac – Arad – Deva – Sebeș – Miercurea Sibiului – Sibiu – Brașov;

E81 (Ucraina) – Halmeu – Livada – Satu Mare – Zalău – Cluj – Turda – Sebeș – Miercurea Sibiului – Sibiu – Pitești – București – Constanța.

Drumurile naționale ce străbat județul Sibiu sunt:

DN1 București – Ploiești – Brașov – Făgăraș – Sibiu – Alba Iulia – Turda – Cluj – Oradea– Borș;

DN7 București – Găești – Pitești – Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Deva – Arad – Nădlac;

DN14 Sighișoara – Dumbrăveni – Mediaș – Copșa Mică – Sibiu.

Tabelul 1.2. Accesibilitatea rutieră de la reședința de județ Sibiu spre municipiile și orașele din județul Sibiu (viteza medie de deplasare: 55 km/h)

Sursă: www.adrcentru.ro

Rețeaua căilor feroviare

În județul Sibiu lungimea totală a căilor ferate este de doar 145 km, dintre care doar 44 km electrificată (30,3%).

Magistrale feroviare de importanță națională:

magistrala 200 – București – Brașov – Făgăraș – Sibiu – Vințu de Jos – Simeria – Arad – Curtici;

magistrala 300 – București – Brașov – Sighișoara – Mediaș – Blaj – Teiuș – Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihorului.

Căi feroviare de importanță județeană și locală:

Sibiu – Agnita – Sighișoara (județul Mureș)

Sibiu – Copșa Mică

Există 57 de stații CFR pe teritoriul județului Sibiu.

Municipiul Sibiu este unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din județ dar și din Transilvania, având la dispoziție patru gări: Gară Mare, Gara Mică, Sibiu Triaj și Turniso.

Rețeaua căilor aeriene

Accesul aerian în județul Sibiu se face prin Aeroportul Internațional Sibiu care a fost inaugurat în anul 1943 și se află la doar 5 km de centrul Municipiului Sibiu.Se află la intrarea în orașul Sibiu dinspre Sebeș, la 6 km de centrul istoric al orașului, fiind situat la o altitudine de 443 de metri și la 15 minute de ajuns în centrul istoric cu taxiul sau autobuzul.

Aeroportul Internațional Sibiu asigură curse regulate directe cu orașe din Germania, Austria, Anglia, Spania, Italia și prin intermediul zborurilor charter spre destinații turistice exotice.

Companiile aeriene din Aeroportul Internațional Sibiu mai operează și zboruri internaționale și low-cost direct spre Viena, Milano, Munchen, Stuttgart, Koln, Dortmund, Nurnberg, Londra, Antalya, etc. Principalele companii aeriene de transport: Tarom, Lufthansa, Blue Air, Austrian Airlines.

1.3. Scurt istoric al apariției și dezvoltării turistice a județului Sibiu

Prima mențiune documentară referitoare la ținuturile sibiene datează din 20 decembrie 1191, când Papa Celestin al III-lea confirma existența libere a germanilor din Transilvania, care și-a avut sediul la Sibiu.

Menționat sub numele de Hermannsdorf în anul 1321, în a doua jumătate a secolului XIV, într-un document din 1366 fiind rostit prima dată numele localității sub forma Hermannstadt.

Perioada medievală a fost caracterizează în Sibiu printr-o dezvoltare economică continuă, marcată de activitatea breslelor. Primele statute ale acestora (1376) enumerează 19 bresle (dintre care 13 activau în Sibiu) cu 25 meserii. Numărul breslelor a crescut treptat, în a doua jumătate a secolului al XVI-lea existând 29 de bresle, iar spre 1780 erau atestate 40, într-o perioadă în care deja crescuse considerabil rolul manufacturilor. Sibiul s-a dezvoltat în mod constant, devenind în secolele XV-XVIII cea mai puternică cetate a Transilvaniei și unul din orașele cele mai înfloritoare și prospere. Cetatea Sibiului a fost invincibilă vreme de sute de ani, ea făcând față atacurilor venite din partea otomanilor, cele mai importante având loc în anii 1432, 1437, 1442 și 1493.

Sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul celui următor au fost marcate de conflictele militare care vor influența și evoluția vieții economice și sociale din Sibiu. Evenimentele legate de bătăliile lui Mihai Viteazul, a avut loc respective bătălia de la Șelimbăr (1599) și la asediul la care este supus Sibiul între 1601-1603 de către trupele lui Sigismund Báthory. La mai puțin de un deceniu (1610) Sibiul a fost ocupat de armata principelui Gabriel Báthory.

Odată cu înfrângerea turcilor de către austrieci la sfârșitul secolului al XVII-lea, Transilvania devine mare principat în cadrul Imperiului Habsburgic cu capitala la Sibiu. Începând cu 1688 în Sibiu se instalează Comandantul militar al Transilvaniei care va avea sediul aici până în 7 noiembrie 1918.

Puterea administrativă a noii provincii era exercitată de către un guvern (gubern) care și-a avut sediul la Sibiu între 1692-1791 și între 1850-1867. Sibiul era și reședința Guvernatorului Transilvaniei.

În prima jumătate a secolului XIX un nou val de coloniști, se așezau în jurul Sibiului, cea mai apropiată comunitate de pe atunci fiind în Turnișor, pe atunci Neppendorf.

Populația română este tot mai prezentă în oraș. În anul 1761, Sibiul a devenit cel mai important centru cultural și bisericesc de către românii ortodocși din Transilvania. Andrei Șaguna restaurează Mitropolia Ardealului cu sediul la Sibiu în anul 1864. Sibiu a devenit centrul spiritual al luptei de emanciparea acestei națiuni la mijlocul secolului al XIX-lea.

Simion Bărnuțiu redactează la Sibiu manifestul-proclamației către români citit la Blaj în cadrul luptei de eliberare național a românilor. Comitetul Național Român își va avea sediul la Sibiu sub președinția episcopului Andrei Șaguna.

În Sibiu activează Partidul Național Român, fiind cel mai important partid politic din Transilvania. Din a a doua jumătate a secolului al XIX-lea este declanșată cea mai amplă mișcare social-politică, iar în anul 1867 Transilvania va urma să fie anexată Ungariei în cadrul Imperiului Austro-Ungar.

Sibiul va fi caracterizat de o dezvoltare socială fără precedent în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și respectiv primul sfert al secolului al-XX-lea. La începutul secolului al-XX-lea, Sibiul se bucură de o dezvoltare economică, socială și urbanistică până când izbucnește primul război mondial.

În pregătirea Unirii din 1918, Sibiul a avut un rol important după proclamarea unirii Transilvaniei cu România, având loc la 1 decembrie 1918. Sibiul devine din nou capital provinciei până la sfârșitul anului 1919, își are sediul atât Consiliul Dirigent (Guvernul Transilvaniei), cât și Marele Sfat (Parlamentul Transilvaniei).

În anul 1919 denumirea orașului se schimbă oficial în Sibiu. În 1945, după al doilea război mondial, începe deportarea sașilor spre URSS, fiind deportați 2800 de persoane de etnie germană, dintre acestea mulți nu s-au mai întors niciodată. Sibiul devine reședința județului cu același nume în 1968 după ce nici sistemul comunist nu s-a atins de orașul vechi.

La 21 decembrie 1989 încep la Sibiu demonstrațiile anticomuniste, fiind continuate în 22 decembrie cu sute de răniți și soldate cu 89 morți. Sibiul devenind al doilea oraș, cronologic după Timișoara, care s-a ridicat împotriva dictaturii comuniste.

Orașul a cunoscut în ultimii ani o renaștere economică și culturală semnificativă, reprezentând astăzi unul dintre orașele cu cel mai mare nivel de investiții străine din România. Sibiu a fost în anul 2007 Capitală Culturală Europeană, împreună cu Luxemburg și în anul 2019 va deveni Regiune Gastronomică Europeană.

1.4. Potențialul economic al regiunii sibiene și populația

Economia județului Sibiu este una complexă, fiind dezvoltată aproape în toate tipurile de activitate economică.

În județul Sibiu principalele domenii de activitate economică sunt:

Industria construcțiilor de mașini;

Turismul;

Agricultură;

Industria materialelor de construcții;

Industria confecțiilor textile și de încălțăminte;

Comerțul;

Servicii.

Agricultura este o ramură importantă a județului care este cuprinsă din creșterea animalelor (ovine, bovine, porcine) și din ceea ce culturi (porumbul, cartoful, sfecla de zahăr, orzul, grâu și secară). Suprafața agricolă a județului Sibiu este una mixtă, cuprinsă din: cultura cerealelor, viticultura, pomicultura și creșterea animalelor.

În zona de sud-est a județului se cresc animale precum bovine, ovine și porcine, dar și culturi cerealiere în principal a porumbului și a pomiculturii. Respectiv în partea central estică mai exact pe valea Hîrtibaciului se practică aceleași culturi cerealiere și de creștere a animalelor.

Agricultură

Județul Sibiu are o suprafață agricolă de 543.248 hectare din care:

Suprafață agricolă – 303.619 hectare;

Suprafață arabilă – 118.498 hectare;

Suprafață pășuni – 105.660 hectare;

Suprafață fânețe – 71.575 hectare;

Suprafață viilor, pepinierelor viticole – 2.839 hectare;

Suprafață cu livezi, pepiniere pomicole – 5.047 hectare;

Suprafață cu păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră – 200.175 hectare;

Suprafață cu ape și balți – 5.881 hectare;

Alte suprafețe – 33.573 hectare;

Tabelul 1.3. Producția agricolă vegetală și suprafața cultivată cu principalele culturii

în perioada 2010-2017

Sursă: www.insse.ro

Conform tabelului 1.3. a fost analizată producția agricolă vegetală și suprafața cultivată cu principalele culturii plantate în județul Sibiu în cei opt ani analizați. Se observă la producția pe hectar o creștere de la 54156 ha în anul 2010 până în anul 2016 cu 70406 ha și apoi o scădere în anul 2017 de 68401 ha. Cea mai mare valoarea de producție agricolă vegetală sa înregistrat în anul 2015 cu 73128 ha. La producția pe tone observăm cea mai mare valoare în anul 2017 cu 428244 tone de furaje verzi din teren arabil, urmat apoi de cereale pentru boabe cu 178028 tone.

Tabelul 1.4.Tipurile de animale pe categorii ale județului Sibui în perioada 2010-2017

Sursă: www.insse.ro

Din tabelul 1.4. se observă categoriile de animale ale județului în perioada 2010-2017 și se vor lua primele trei valori cele mai mari. Pe locul unu se află păsările care au avut o inconstanță a numărului lor, urmând apoi pe locul doi ovinele care au avut creștere în fiecare an analizat și pe locul trei se află categoria porcine care au scăzut în fiecare an.

Tabelul 1.5. Producțiile de fructe pe categorii ale județului Sibiu în perioada 2010-2017

Sursă: www.insse.ro

În tabelul 1.5. a fost analizată producția fructiferă, cea mai mare valoare o înregistrează merele cu o inconstanță în cei opt anii analizați, urmată apoi de prunii care au avut valori mari în dor patru ani din analiză restul anilor având o valoare scăzută și din categoria cireșe și vișine au avut o inconstanță, respectiv în ultimi trei ani au scăzut foarte mult față de ceilalți ani.

Suprafața viilor pe rod și producția de struguri

Suprafața viilor pe rod ale județului Sibiu sunt de 151 ha, dintre care 63 ha sunt vii altoite pe rod și respectiv 88 ha sunt viile hibride pe rod. Suprafața de struguri de vin este de 151 ha.

Producția totală de strugurii a județului Sibiu este de 599 tone. Unde avem 281 tone vii altoite pe rod și 318 tone de vii hibride pe rod.

Producția medie a struguriilor la hectar pe total al viilor pe rod este de 3967 kilogram/hectar.

Tabelul 1.6. Câștigul salarial mediu brut pe domenii de activitate a județului Sibiu

în perioada 2010-2017

Sursă: www.insse.ro

Conform datelor din tabelul 1.6. observăm că câștigul salarial a crescut în fiecare an analizat. În anul 2017 câștigul salarial mediu brut a fost de 3188 lei/salariat, față de anul 2010 cu un câștigul salarial mediu brut de 1836 lei/salariat, ceea ce rezultă este că vom avea o creștere a câștigului salarial mediu brut cu 1352 lei/salariat. Câștigul salarial mediu brut a crescut cu 373 lei/salariat în anul 2017, față de anul 2016.

Tabelul 1.7. Populația județului Sibiu în perioada 2010-2017

Sursă: www.insse.ro

Conform datelor din tabelului 1.7. vom observa populația județului Sibiu în perioada 2010-2017. Anul 2017 a avut 465421 locuitori, față de anul 2010 care a fost de 460003 locuitori, unde se observă o creștere cu 5418 locuitori.

Tabelul 1.8. Structura pe sexe a populației in perioada 2010-2017

Sursă:www.insse.ro

Din tabelul 1.8. vom observa structură pe sexe a populației în perioada 2010-2017. În anul 2017 populația masculină a fost de 226916 locuitori și cea feminine de 238505 locuitori, vom avea populația feminină mai mare cu 11589 locuitori. Se poate observa că populația feminină a fost mai mare în fiecare an.

Tabelul 1.9.Structura populației pe medii de rezidență in perioada 2010-2017

Sursă:www.insse.ro

În tabelul 1.9. se observă că populația urbană este mai mare față de populația rurală în fiecare an analizat. În anul 2017 populația urbană este de 313165 locuitori și populația rurală de 152256 locuitori. Făcând o comparație între urban și rural vom avem o populație mai mare de 160909 locuitori în zona urbană.

Tabelul 1.10. Densitatea populației județului Sibiu în perioada 2010-2017

Sursă:www.insse.ro

Conform datelor din tabelul 1.10., făcând o comparație între anul 2010 și 2017 putem observa că în anul 2017 populația județul Sibiu este de 465421 locuitori cu o densitate a populației de 85.68 locuitori/km2, respectiv anul 2010 are o populație de 460003 locuitori cu o densitate a populației de 84.68 locuitori/km2. Se observă o creștere a populație cu 5418 locuitori și o creștere a densități populației cu 1 locuitori/km2.

În tabelul 1.11. am analizat indicatorii de bază ai mișcării și anume: natalitatea, mortalitatea și sporul natural al județului Sibiu în perioada 2010-2017.

Tabelul 1.11. Indicatorii de bază ai mișcării naturale a populației în județul Sibiu

Sursă: www.insse.ro

Din punct de vedere al componenței etnice, județul Sibiu este populat într-un procent de 90,64% de români, 2,89% de maghiari, 4,76% de rromi și 1,09% de germani.

Tabelul 1.12. Structura populației după etnie

Sursă: www.sibiu.insse.ro

Conform datelor din tabelul 1.13. pe structura populație după religii avem cu cel mai mare procentaj ortodocși cu 88,9%, romano-catolici cu 1,5 %, greco-catolici cu 2,3%, reformanți cu 2%, penticostali cu 1,1%, baptiști cu 0,9% și alte religii cu 3,3%.

Tabelul 1.13. Structura populației după religii

Sursă:www.cjsibiu.ro

Județul Sibiu este organizat din punct de vedere administrativ-teritorial: 2 municipii, 9 orașe, 53 de comune și 162 de sate.

Municipiile județului Sibiu:

Municipiul Sibiu;

Municipiul Mediaș.

Orașele județului Sibiu:

Agnita;

Avrig;

Cisnădie;

Copșa Mică;

Dumbrăveni;

Miercurea Sibiului;

Ocna Sibiului;

Săliște;

Tălmaciu.

Comunele județului Sibiu:

Alma;

Alțâna;

Apoldu de Jos;

Arpașu de Jos;

Ațel;

Axente Sever;

Bazna;

Bârghiș;

Biertan;

Blăjel;

Boița;

Brateiu;

Brădeni;

Bruiu;

Chirpăr;

Cârța;

Cârțișoara;

Cristian;

Dârlos;

Gura Râului;

Hoghilag;

Iacobeni;

Jina;

Laslea;

Loamneș;

Ludoș;

Marpod;

Merghindeal;

Micăsasa;

Mihăileni;

Moșna;

Nocrich;

Orlat;

Păuca;

Poiana Sibiului;

Poplaca;

Porumbacu de Jos;

Racovița;

Rășinari;

Râu Sadului;

Roșia;

Sadu;

Slimnic;

Șeica Mare;

Șeica Mică;

Șelimbăr;

Șura Mare;

Șura Mică;

Tilișca;

Târnava;

Turnu Roșu;

Valea Viilor;

Vurpăr

Figura 1.2. Poziția geografică a județului Sibiu în cadrul României

și limitele administrativ-teritoriale

Sursa: http://pe-harta.ro/Sibiu/

Capitolul II. Analiza Și Valorificarea Potențialului Turistic Al Județului Sibiu

2.1. Potențialul turistic – concepte teoretice

Potențialul turistic este definit ca, ,,ansamblul componentelor naturale, cultural-istorice, socio-demografice și tehnico-economice, recunoscute științific, cantitativ și calitativ și dovedite ca prezentând posibilități de valorificare turistică și dând o anumită funcționalitate pentru turism”.

Componentele potențialului turistic sunt:

Resursele turistice naturale

Reprezintă resurse cu un cadru natural și mulți specialiști o numesc că “ofertă turistică primară”. Componentele potențialului turistic natural sunt:

Relieful și structura geologică;

Condițiile climatice;

Poziția geografică;

Apele și rețelele hidrografice;

Fauna și flora;

Calitatea mediului;

Peisaj;

Ariile protejate.

Resursele turistice antropice

Sunt resurse create de mâna omului și aceasta are o denumire dată de specialiști și anume “ofertă turistică secundară”. Componentele acesteia sunt:

Potențialul cultural-istoric;

Potențialul tehnico-economic;

Potențialul socio-demografic.

Componentele naturale și antropice ca resursă a potențialului turistic, sunt determinate de următoarele elemente pentru dezvoltarea turismului:

Valoarea peisagistică, estetică, recreativă, culturală – se găsește la munte, deal, câmpie și litoral și este format din: peisajul alpin, peisajul glaciar, monumente istorice și de artă;

Calitatea balneară și volumul – reprezintă factori naturali de cură și bioclimatul;

Condiții natural existente;

Industria-educativă și rolul cognitive – este format din rezervațiile natural, monumente ale naturii, obiective cultural-istorice.

Potențialul turistic reprezintă de fapt oferta turistică potențiala a unui teritoriu, care formează de fapt oferta turistică reală sau patrimonial turistic. Oferta turistică reală cuprinde următoarele elemente: potențialul turistic natural și antropic, baza tehnico-materială, bunurile alimentare și industrial, infrastructura generală și turistică, forța de muncă și condițiile de comercializare.

Figura 2.1. Harta turistică a județului Sibiu

Sursa: http://romanialivewebcam.blogspot.com/2015/02/harta-turistica-sibiu-live-webcam.html

2.2. Potențialul turistic natural al județului Sibiu

Potențialul turistic natural, reprezintă, totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul natural prin componentele sale: relief și structuri geologice, condiții climatice, ape, vegetație și faună, peisaj, natură protejată, inclusive modificările acestora ca urmare a intervenției omului, care au o valoare turistică și dau funcționalitatea turistică a teritoriului”.

2.2.1. Relieful și obiectivele turistice

Județul Sibiu se regăsește pe suprafața a trei mari forme de relief reprezentate de Depresiunea colinară a Transilvaniei, Carpații Meridionali și Podișul Târnavelor.

Formă predominantă de relief a județului este cea de podiș care ocupă mai bine de jumătate din suprafața județului (Podișul Hârtibaciului și Podișul Secașelor, subunități ale Podișului Târnavelor) și în partea de sud se află Munții Făgărașului, Munții Cindrelului și Munții Lotrului, respective în zona Montana și cea de podiși se află depresiunile Făgărașului și Sibiului.

Relieful județului Sibiu este etajat între altitudinea maximă de 2535 m (vârful Negoiu) și altitudinea minimă de 280 m (lunca Târnavei Mari în apropiere de Copșa Mică) și se caracterizează prin varietate și o mare complexitate a condițiilor naturale.

Relieful județului Sibiu este așezat în trepte care coboară de la sud la nord, având un caracter de munte și de deal.

Principalele unități de relief sunt:

Masive montane – aprox. 30% din teritoriul județului;

Podișurile și dealurile – aprox. 50% din suprafața județului;

Arii depresionare – reprezentând aproximativ 20% din suprafața județului, care delimitează zona masivelor montane de cealaltă unitate de relief, respectiv aria depresionară a Făgărașului (sau Oltului), Sibiul, Săliștei, Apoldului (sau Secașului).

1. Zona montană

Masivele montane sunt situați în partea de sud a județului, Munții Făgărașului, Munții Cindrelului și Munții Lotrului fac parte din Carpaților Meridionali.

Munții Făgărașului se situează în sud-estul județului și se întind pe teritoriul județului Sibiu cu partea lor vestică și sunt cei mai înalți munți din țară, cu mai multe vârfuri cuprinse între 2.000 și 2.500 m și anume:

Vârful Negoiu – 2535 m, cel înalt de pe teritoriul județului Sibiu;

Vârful Vânătoarea lui Buteanu – 2508 m;

Vârful Vârtopu – 2499 m;

Vârful Ciortea – 2426 m.

Munții Făgăraș reprezintă forma majoră, dominantă a reliefului montan. Ei prezintă un aspect cu adevărat alpestru, ceea ce a făcut pe unii geografi din trecut să le dea denumirea de Alpii Transilvaniei (Emm. de Martonne). Caracterul alpin al Munților Făgăraș, care nu a fost realizat în alt sector carpatic și este dat de altitudine să, ca urmare a mișcărilor vilafranchiene și masivitate, care

S-a înfăptuit pe roci foarte rezistente la acțiunea de eroziune. Denumirea de Alpii Transilvaniei s-a extins cu timpul la întreaga grupă a Carpaților Meridionali.

Figura 2.2.Vârful Negoiu

Sursă: prelucrare după ro.wikipedia.org/wiki/Munții_Făgăraș#/media/File:Negoiu.jpg

Munții Cindrelului

Munții Cindrel sau Munții Cibinului se află în totalitate pe teritoriului județului Sibiu. Munții Cindrel prezintă un relief glaciar, care ocupă o suprafață de aproximativ 900 km², cu altitudinea maximă de 2244 m în vârful Cindrelul.

În sud-vestul munților se găsesc două vârfuri înalte de peste 2000 m și anume: vârful Cindrel-2241 m și vârful Frumoasa-2160 m. Sub vârful Cindrel se află două lacuri glaciare respectiv Izerul Mare și Iezerul Mic.

Aproape în centrul munților Cindrel se regăsește renumita stațiune Păltiniș, iar în partea de nord-vest a munților este situată comună cu cea mai mare altitudine din țara noastră fiind comună Jina care este situată la o altitudine medie de 1000 m.

Munții Lotrului

Munții Lotrului aparțin județului Sibiu doar în parte nordică a Carpaților Merdionali, ei fiind separați de Munții Făgărași prin Valea Oltului.

Sunt o grupă muntoasă a Munților Șureanu – Parâng – Lotrului carea aparțin lanțului muntos al Carpaților Meridionali.

Prezintă o altitudine de peste 2000 m în vârfurile:

Vârful Șteflești – 2285 m;

Vârful Sterpu – 2144 m;

Vârful Clăbucet – 2056 m.

2. Zona depresionară

Este împărțită în patru depresiuni:

Depresiunea Sibiului situată în dreapta râului Olt;

Depresiunea Făgărașului, ocupă doar o treime din suprafață atribuită județului Sibiu și o altitudine cuprinsă între 350 și 500 m;

Depresiunea Apoldului.

Depresiunea Săliștei;

Depresiunea Apold

Reprezintă o depresiune deluroasă care coboară de la est la vest, respectiv de la Munții Cindrel spre Podișul Secașelor.

Dealurile ocupă 60% din suprafață, iar restul de 40% de trasee și lunci care aparțin Secașului și afluenților acestuia. Terasele Secașului fiind străbătut de 4 afluenții: Dobârca, Apoldul, Gârbova,

Răhău.

Depresiunea Făgăraș

Se găsește la sud de Munții Fagarași și la nord de Podișul Hârtibaciului având un caracter de câmpie. Depresiunea este cea mai întinsa unitate de acest fel din Depresiunea Transilvaniei.

Este cunoscut sub denumirea de "Țara Făgărașului" sau "Țara Oltului", având o altitudine medie de 500 m.

Depresiunea Săliștei – Face parte din Depresiunea Sibiului.

Depresiunea Sibiului

Este cunoscute sub denumirea de "Mărginimea Sibiului", aci găsindu-se satele din mărginime. Depresiunea Sibiului fiind separate de Depresiunea Făgărași prin Chicerea Vestem și Bătătură.

3. Zona podișurilor

Podișul Târnavelor

Ocupă partea nordică și nod-estică a județului, care se găsește în bazinul Târnavei Mari și în cel al Târnavei Mici. Prezintă o altitudine cuprinsă între 350-620 m.

Podișul Secașelor

Se găsește în partea de nord-est a județului, între valea Vișei și Depresiunea Apoldului.

Este cunoscut ca Țara Secașelor sau Ținutul Secașelor, fiind situate între râul Târnava Mare la nord, Subcarpații Transilvaniei, la est, Munții Cindrel și Depresiunea Sibiului la sud, respectiv la vest de Culoarul Alba Iulia-Turda.

Podișul Hârtibaciului

Podișul Hârtibaciului este străbătut de râul Hârtibaciulcu, el ocupând partea centrală, estică și nord-estică a județului. Se întinde la sud de Valea Oltului, la est de Visa și la nord între Târnava Mare.

Resursele de subsol care se găsesc în județul Sibiu sunt:

Siturile cristaline – se găses în carierele de pe valea Sadului și valea Lotrioarei;

Argilă – se găsește în Dumbrăveni, Mediași, Bazna, Agnita, Șura Mare și în Dealul Gușteriței;

Calcare eocene – pe valea Nisului la Turnul Roșu;

Calcare titonice- var la Cristian;

Marmura pentru mozaic – Porumbacu de Sus și Arpașu de Sus, în zonel Sibiene, în Apoldul de Sus și pe Valea Moasa;

Nisipuri și pietrișuri – Avrig, Orlat, Atel, Bradu, Cristian și Șeica Mare

Se găsesc și zăcăminte de sare în județul Sibiu dar aceste nu sunt exploatate. Aceste zăcăminte se găsec în zona Miercurea Sibiului și Ocna Sibiului.

Pe teritorul județului Sibiu se găseste gazul mentan care reprezinta cea mai importanta resursă de subsol a județului, având 25% din structurile gazeifere ale Transilvaniei.

Principalele rezervații și monumente ale naturii ce reprezintă atracții turistice ale județ sunt:

Parcul Natural – Cindrel – situate la limita sud-vestica a județului sibiu, având o suprafață de 9.043 ha. Și în cadrul sau se găsesc 12 căldări glaciare, unele abia conturate, altele bine reliefate, ca de exemplu Iezerul Mare, Iezerul Mic și Gropota;

Parcul Natural – Golul alpin Făgăraș – situat între vârfurile Podragu și Suru care ocupă o suprafață de 6.989 ha. Ocupă o parte din sectorul glaciar central al masivului Făgăraș și limitele sale fiind între vârfurile Podragu și Șuru;

Rezervația – Iezerele Cindrelului – se întinde pe o suprafață de 609,6 ha și cuprinde două lacuri galciare: Iezerul Mare sitauat la o altitudine de 1999 m cu o suprafață de 3 ha și Iezerul Mic sitauat la o altitudine de 1946 m;

Rezervația – Golul alpin Bâlea – situate în centrul Masivului Fagăraș, aci se găsește cel mai mare lac din masiv respective Lacul Bălea cu o altitudine de 2034 m;

Parcul Natural – Dumbrava – situate în sud-vestul Municipiului Sibiu, ocupând o suprafață aproximativ de 1.000 ha. În Parcul Natural Dumbrava se găsește Muzeul Civilizației Populare ASTRA;

Rezervația – Calcarele eocene de la Turnu Roșu – este cunoscut ca și sub numele de "Calcarele de la Porcești" și din anul 1954 sunt declarate monumente ale naturii;

Rezervația – Dealul Zakel – este decalrata arie ocrotită din anul 1967 și aici sau identificat peste 260 de specii de plante vasculare;

Rezervația – Arpașelul – acoperă o suprafață de 736 hectare, găsindu-se păduri de rășinoase și păduri de rășinoase în amestec cu foioase. Se găsește capra neagră, cerbtul carpatin, râsul, lupul, ursul și marmot în zona golului alpin;

Rezervația – Șuvara Sașilor – situat în apropierea orașului Tălmaciu cu o suprafață de 20 ha, găsindu-se numeroase specii de plante floristice;

Monumentul – Calcarele cretacice de la Cisnădioara – este un monument al naturii și este cunoscut sub numele de “Piatra Broaștei" se găsește la 1 km de de localitatea Cisnădioara;

Monumentul – Vulcanii noroioși de la Hașag – este o arie protejată de interes național cu o suprafață de 1 hectar. Sunt niște vulcani în miniature care snt formați din trei cosuris de mărimi diferite;

Monumentul – Canionul de la Mihăileni – se găsește în apropierea comunei Mihăileni și pe malul stâng al pârâului Calva, unde pereții latereli ating 20 m înălțime și are o suprafață de 15 ha;

Monumentul – Masa Jidovului, Pintenii din Coasta Jinei – se găsesc la nord-vest și la sud-vest de Comună Jina și sunt monumente ale naturii ce reprezintă o rezervație complexă de floră și faună.

2.2.2. Potențialul climato-turistic

Județul Sibiu dispune de o climă temperat-continentală cu influențe oceanice și nuanțe central europene, fiind caracterizată prin ierni modeste și veri mai puțin călduroase.

În zonele mai înalte de munte este un climat umed și răcoros, iar în zonele mai joase de deal și podiș este un climat uscat și călduros.

Temperaturile minime și maxime sunt mai scăzute cu 2°C față de celelalte zone cu relief asemănător. Temperaturile scăzute se înregistreze încă din septembrie până în mai.

Temperaturile medii anuale oscilează între 9,4°C pe Valea Oltului respectiv în Depresiunea Apoldului și scade sub 0°C în zona munților înalți (Vârful Negoiu). În zona Munților Făgărași temperatura nu depășește -2°C

Temperaturile medii anuale înregistrate în județul Sibiu oscilează astfel:

În partea joasă a județului se înregistrează 9,4°C în Boița și 8,9°C la Sibiu;

În partea munților mijloci se înregistrează sub 5°C – Păltiniș 4,3°C;

În partea munților înalți sub 0° C și anume pe creasta Făgărașului – 2°C.

În 9 septembrie 1946 să atins maxima absolută a temperaturii care a ajuns la 37,6șC în Boița și minimă absolută să atins în 2 ianuarie 1888 chiar în Sibiu cu – 34,4șC.

Precipitațiile medii anuale cresc odată cu altitudinea și în raport cu relieful scade de la sud spre nord.

Cantitățile medii anuale de precipitații:

În zonele joase între 606,7 mm în Ocna Sibiului și 652,9 mm în Sibiu;

În zona munților mijlocii 906,1 mm se ating la Păltiniș;

În zonele cele mai înalte între 1200 – 1300 mm.

În zonele de munte numai în două luni din an nu cade zăpada, iar în restul zonelor zăpada cade timp de 115-120 de zile. Iarna începe de la mijlocul luni noiembrie și ține până aproape de vară. Se înregistrează ploi mai abundente vara respectiv în luna iunie și mai puține ploi iarna.

Vânturile sunt influențate de relief în privința direcției și a vitezei cu care bat. Vântul dominant care bat în județ este cel de nord-est, datorită circulației maselor de aer din această direcție.

Vântul dominant este denumit local, Mureșanul” și bate în toată regiunea Sibiului dinspre valea largă a Mureșului. În lunile sezonului cald bate Austrul, un vânt cald și secetos, din direcția vest și sud-vest. În general, vânturile din regiunea județului Sibiu nu sunt dăunătoare.

În Depresiunile Sibiului și Făgărașului bate un vânt cu caracter de föhn numit și Vântul Mare care provoacă încălziri și topiri bruște ale stratului de zăpadă.

2.2.3. Potențialul turistic al apelor

Rețeaua hidrografică a județului Sibiu este cuprinsă între versantul nordic al Munților Făgăraș și Depresiunea Sibiului. De accea rețeaua hidrografică a județului este alcătuită atât din ape de suprafață (râuri și lacuri) cât și din apele subterane (de adâncime și freatice).

Apele de suprafață

Râurile

Râurile din județul Sibiu se împart în două bazine hidrografice și anume:

Bazinul râului Olt, care are o suprafață de 3327 km² ce cuprinde aproximativ 2/3 din apele județului și o lungime totală a râului de 1.326 km;

Bazinul râului Mureș cu o suprafață de 2095 km² și cu o lungime a râului de 717 km;

Bazinul râului Olt

Râul Olt traversează județul prin partea de sud-est și are o lungime de 53 de km pe teritoriul județului.

Râul Olt primește câțiva afluenții pe teritoriul județului Sibiu și anume:

În partea de nord a Munților Făgăraș mai exact de pe versant, curgând de la sud la nord următoarele râuri: Arpaș, Cârțișoara, Opatu, Scorei, Sărata, Porumbacu, Avrig Mârșa, Racovița, Sebeș, Strâmba. Mai curge și râurile Șomartinul, Bradu din Podișul Hârtibaciului.

Râul Cibinului – se află pe teritoriul județului Sibiu și izvorăște de sub vârful Cindrel prin două ramuri și anume Râul Mare și Râul Mic, dispune de o lungime de 78 km.

Râul Hârtibaciul – afluent al râului Cibin prin partea stângă, având o lungime de 89 km și vărsându-se în râul Cibin în localitatea Mohn.

Râul Sadu – este tot un afluent al râului Cibin dar pe partea dreaptă, cu o lungime de 43 km și izvorăște de sub vârful Șteflești, el străbătând Munții Cindrel și Munții Lotrului.

În râul Olt se mai varsă și râul Lotrioara, care are o lungime de 22 km și izvorăște din Munții Lotrului.

Râul Sebeș – izvorăște din Munții Cindrel și are o lungime de 35 km. Râul separă Munții Cindrel de Munții Sebeșului.

Râul Secaș – izvorăște din Podișul Secașelor și trece pe lângă Miercurea Sibiului, el vărsându-se apoi în râul Sebeș.

Bazinul râului Mureș

Bazinul râului Mureș este reprezentat de râul Târnava Mare și afluenții acestuia.

Râul Târnava Mare – are o lungime de 75 km pe teritoriul județului și este străbătut de la est la vest, el izvorând din Munții Harghita și străbătând orașele Dumbrăveni, Mediaș și Copșa Mică. Răul primește niște afluenți importanți și anume: Laslea – având o lungime de 21 km și Visa- cu o lungime de 42 km și cu suprafața de 555 km2.

Lacurile

Pe teritoriul județului Sibiu se regăsesc mai multe lacuri care au diferite funcții. Cele mai cunoscute lacuri din județ vor fii împărțite în mai multe categorii, pe care le vom prezenta în continuare.

Lacurile naturale – lacurile sărate

Se află în Ocna Sibiului cele mai importante lacuri și anume:

Lacul fără fund este format pe locul fostei saline Francisc Grube cu o adâncime de 34 m -declarat monument al naturii, cu cel mai puternic fenomen de heliotermie.

Lacul Ocnița are o adâncime maximă de 83m și cu o salinitate de 260 g/l.

Lacul Avram Iancu (Ocna Pustie) are o adâncime maximă de 130 m și o salinitate între 180-200 g/1. A fost format pe locul salinei Fodina Maior și este cel mai adânc lac antroposalin din România.

Lacul Rândunică (Sf. Ioan) are o adâncime de 46.54m.

Lacul Brâncoveanu are o suprafață de 567.5mp, iar adâncimea maximă de 13,6 m. Salinitatea apei la suprafață este de 310 g/l – 400g/l, fiind cel mai sărat lac din Ocna Sibiului și printre cele mai sărate din țară.

Mai sunt și lacurile: Lacul Auster, Lacul Gura Minei, Lacul Baltă cu Nămol, Horia Cloșca și Crișan, Lacul Verde, Lacul Negru, Lacul Roșu.

Lacurile sărate prezintă calități curative cu volari terapeutice, ce au determinat dezvoltarea stațiuni balneare Ocna Sibiului care cuprinde 15 lacuri sărate.

Figura 2.3. Lac din Ocna Sibiului

Sursă: prelucrare după http://www.lacuriocnasibiului.ro/

Lacurile alpine sau lacurile glaciare sunt următoarele:

Lacul Bâlea – situat în zona în Munților Făgăraș la o altitudine de 2035 m și cu o suprafață de 4,6 ha, iar adâncimea lacului fiind de 11,35 m;

Lacul Doamnei – este situat pe Valea Doamnei tot în Munții Făgăraș cu o altitudine de 1860 m și o adâncime de 1,5 m;

Lacul Podragu Mare – se găsește în bazinul râului Arpaș, ce prezintă o adâncime de 15,5 m și ocupă o suprafață de 2,35 ha;

Lacul Avrig – situat în Munții Făgăraș cu o altitudine de 2011 m și respective o adâncime de 4,3 m;

Lacul Iezerul Mare – se găsește sub vârful Cindrelului, având o adâncime de 13,3 m;

Lacul Iezerul Mic – se găsește tot sub vârful Cindrelului lângă Iezerul Mare, aflându-se la o altitudine de 1950 m cu o adâncime de 1,7 m.

Figura 2.4. Lacul Bâlea

Sursă: prelucrare după balealac.ro

Lacurile artificiale

Lacul Negoveanu – se găsește pe cursul superior al râului Sadului, unde formează un baraj în forma unui arc de cerc;

Lacul Gura Râului – se află pe cursul râului Cibin unde se întâlnește cu confluent Râul Mare și Râul Mic;

Lacul Brădeni – se găsește pe râul Hârtibaciu care are o suprafață de 0.57 ha;

Lacul Ighiș – este situat pe pârâul Ighiș în bazinul Târnavei Mari;

Apele subterane

Din punct de vedere al turismului, apele subterane nu ocupă un loc foarte important deoarece ele nu sunt valorificate de către locuitorii județului, dar ele sunt folosite doar în limita posibilităților pentru uz propriu.

Apele subterane sunt cuprinse în straturi acvifere și anume: între 1,2 și 10 m, cu debite variind între 0,2 – 8 l/s, respective în zonele înalte cu adâncimile care variază între 5-10 m și în zona de luncă pânza de apă freatică se află la o adâncime mai mică de 5 m.

2.2.4. Potențialul turistic al componentelor învelișului biogeografic

Componentele învelișului biogeografic ale județul Sibiu este reprezentat de floră și faună specifică zone central-europene care deține un potențial ridicat.

Flora județului Sibiu cuprinde un număr de 5.500 de specii de plante.

Există trei zone mari de vegetație pentru județul Sibiu și anume:

Vegetația pentru etajul montan – care se găsește în Munții Făgăraș, dar și pe culmile Cindrelului, fiind cuprins între 1500-1700 m. Etajul montan cuprinde următoarele specii de: tufișuri piticii, ienuperi, jnepeni, păduri de rășinoase (brad și molid);

Vegetația etajului de deal și podiș – se găsește măceșul, porumbul dar și arbuști de alunii;

Vegetația de luncă de pe râuri – cuprinde salcia, arin, plop, stuf, papura dar și alte specii.

Flora este cuprinsă din următoarele specii și anume:

Conifere: brad, molid;

Foioase: stejar, fag, tei, gorun, paltin de munte, arțar și frasin;

Specii de arbuști: vișinele, alunul și șocul;

Specii de ierburi: păiuș roșu, țepoșică, iarbă câmpului și pieptănariță;

Specii de flori: zambila sălbatică, macul de munte, crucea voinicului, daria și roua cerului.

Fauna județului Sibiu este una diversificată, bogată și cu un număr mare de specii diverse datorită ecosistemului terestre și acvatice, fiind caracterizată astfel:

În zona de munte – Munții Făgăraș și Munții Cindrel se găsesc câteva specii rare și anume: capra neagră, acvila de munte, zăganul și marmota;

În zona de deal și podiș – se găsesc următoarele specii: mistrețul, vulpea, uliul și căprioara;

În zona pădurilor din jurul Sibiului – întâlnim cănărașul și chițcanul de pădure care se găsește mai ales în zona mediteraneană.

Fauna este cuprinsă din mai multe specii și anume:

Mamifere: capra neagră, cerbul, căpriorul, ursul, râsul, mistrețul, iepurele, veverița și vulpea;

Păsări: ciocârlia, gaița, cocoșul de munte, brumarița, mierla gulerată, fasa de munte, sturzul de piatră, potârnichea și ierunca;

Reptile: șerpi, șopârle și broaște;

Pești: păstrăv, biban, clean și crap.

Arii protejate din județul Sibiu

Parcuri naturale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacțiunea activităților umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică și/sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologică.

Rezervații naturale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Mărimea lor este datată de arealul necesar asigurării integrității elementelor protejate.

Monumente ale naturii sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor elemente naturale cu valoare și semnificație ecologică, științifică, peisagistică deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale sălbatice rare, endemice sau amenințate cu dispariția, arbori seculari, asociații floristice și faunistice, fenomene geologice – peșteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apă, cascade și alte manifestări și formațiuni geologice, depozite fosiliere, precum și alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor.

Principalele arii protejate din județul Sibiu sunt:

Parcul Natural Cindrel;

Parcul Natural – Dumbravă;

Parcul Natural – Golul alpin al Munților Făgăraș;

Rezervația – Iezerele Cindrelului;

Rezervația – Golul alpin Bălea-Valea Bâlii;

Rezervația-Calcarele eocene de la Turnul Roșu;

Rezervația – Dealul Zakel;

Lacul fără fund;

Rezervația -Arpașelul;

Rezervația – Suvara Sașilor;

Monumentul – Calcarele cretacice de la Cisnădioara;

Monumentul – Vulcanii noroioși de la Hașag;

Monumentul-Canionul de la Mihăileni;

Monumentul – Masa Jidovului, Pintenii din Coasta Jinei;

Eleșteele de la Mândra;

Lacul Tătarilor.

Figura 2.5. Monumentele și rezervațiile naturale ale județul Sibiu

Sursa: prelucrare după http://www.anpm.ro/documents/839945/2155714/Raport+anual+2017+APM+Sibiu_.pdf/e4038245-3a19-4bb4-ae90-ac3f0a22f78a

Ariile protejate de lege din județul Sibiu sunt:

Parcul Natural Cindrel

Este situat la limita sud-vestică a teritoriului administrativ al județului Sibiu;

Ocupă o suprafață de peste 9.043 ha, acoperind cele mai spectaculoase forme de relief din arealele celor doi masivi muntoși, Cindrel și Lotru, ce fac parte din grupa munților Parâng a Carpaților Meridionali;

În cadrul sau se găsesc 12 căldări glaciare, unele abia conturate, altele bine reliefate, ca de exemplu Iezerul Mare, Iezerul Mic și Gropota;

Rețeaua hidrografică este reprezentată de râul Sadu, ce curge spre est și râul Frumoasă, ce curge spre vest; din cele două Iezere se formează în aval râul Cibin;

Un punct de interes îl reprezintă turbăria de pe Platoul Diavolului, la peste 2.100 m altitudine, prin flora și fauna acestui spațiu;

În limita nordică a parcului se află Rezervația Iezerele Cindrelului, iar sub 1.800 de m se întinde vegetația forestieră care îmbracă versanții, reprezentată de jneapăn, afin.

Figura 2.5. Parcul Natural Cindrel

Sursă: prelucrare după www.skytrip.ro

Golul Alpin al Munților Făgăraș

Ocupă o parte din sectorul glaciar central al masivului Făgăraș și limitele sale fiind între vârfurile Podragu și Șuru;

Ocupă o suprafață de 6.989 ha;

Reprezintă o zonă protejată complexă din punct de vedere geologic și hidrografic;

Găzduiește cele mai pitorești lacuri din masivul Făgăraș: Bălea, Lacul Avrigului, Podragu, Podragel, Doamnei, Călțun;

Vegetația este formată din jneapăn, ienupăr și afin, iar fauna din șoim, vânturel, gaița de munte, ierunca, forfecuța;

În timpul lunilor de vară, capra neagră ajunge în această zonă, iar vulpea, ursul și lupul ating doar ocazional zona de peste 2.000-2.100 m, dar pot fi întâlnite permanent în avalul acesteia, ca și cerbul, râsul și, în limita pădurilor, jderul, mistrețul, căpriorul;

Rezervația faunistică Arpașel, are o suprafață de 736 ha, și Rezervația – Lacul și golul alpin Bălea, o suprafață de 180 ha, care și ele fac parte din acest parc.

Figura 2.6. Golul Alpin al Munților Făgăraș

Sursă: prelucrare după www.skytrip.ro

Parcul Natural Dumbravă

Este situat la 4 km de centrul orașului, în direcția sud-vest, spre Rășinari;

Ocupă o suprafață de aproximativ 1.000 ha;

Este traversat de pârâul Trinkbach, care formează pe cursul său trei lacuri de origine antropică: unul la Muzeul Tehnicii Populare și două în Grădina Zoologică;

Mai mult de jumătate din arboretele de aici depășește 100 de ani, iar câteva zeci de exemplare de stejar depășesc 200 de ani;

Diversitatea arbuștilor este dată de păducel, porumbar, lemnul câinelui, măceș, crușin; flora ierboasă a pădurii include brândușe, orhidee, opaița (specie endemică), salata iepurelui, iarba albastră, pufulița, iar cca. 400 ha din inima parcului se constituie în rezervație de semințe (selectate) de stejar, gorun și pin;

Aici trăiesc căprioare, veverițe, arici, mistreți, șoareci, vulpi, dar și specii de păsări precum pițigoiul mare, mierla, presura, ciocănitoarea mare, gaița, turtureaua, bufnița, pupăza, cucul, cinteza, sticletele, vrabia, corbul;

Parcul Natural Dumbrava Sibiului este renumit și pentru Muzeul Civilizației Populare ASTRA, care este cuprins în arealul său;

În anul 1754, Martin von Seeberg a solicitat Magistratului Sibiului ca "fiecare pădure să fie împărțită în zece părti egale și fiecare parte să fie tăiată anual și fasonată în stânjeni, iar acolo unde lipsesc copaci și exista loc gol, fiecare fiu de țăran care a împlinit 10 ani să planteze în primăvara următoare doi puieți de stejar, să-i înconjoare cu gărduleț și să-i îngrijească până când se căsătorește".

Figura 2.4. Parcul Natural Dumbrava

Sursă: prelucrare după www.skytrip.ro

Rezervațiile de pe teritoriul județului Sibiu:

Iezerele Cindrelului

Este situat în Munții Cindrelului, respectiv declarată arie protejată din anul 1961;

Muchia lui Priboi a fost inclusă și ea în rezervație în 2004, astfel ca suprafață totală a rezervației a ajuns la 609,6 ha;

Iezerul Mare se găsește la altitudinea de 1.999 m, ocupă 3 ha și are următoarele dimensiuni: 320 m lungime, 189 m lățime, 13 m adâncime;

Iezerul Mic se găsește la 1.946 m, are 80 m lungime, 58 m lățime și o adâncime de aproape 2 m;

Vegetația din această rezervație abundă în jneapăn, ienupăr, mușchi, bujor de munte;

Fauna cuprinde peste 20 de specii de păsări, urși, capre negre, lupi și vulpi;

Este singura rezervație din județul Sibiu marcată și dotată cu înscrisuri conform uzanțelor europene, prin piloni, borne, tabele toponimice, hărți, indicatoare, totul fiind realizat grație muncii voluntare a 30 de studenți sibieni.

Figura 2.5. Iezerele Cindrelului

Sursă: prelucrare după www.skytrip.ro

Rezervația Șuvara Sașilor

Este situată în apropierea orașului Tălmaciu;

O rezervație botanică cu o suprafață de 20 ha pe terasa de 430 m altitudine a râului Sadu în apropierea orașului Tălmaciu.

Prezența masivă unei specii de graminee cunoscută sub numele de "șuvară" a dat numele acestui spațiu deținut anterior de sași;

În cadrul acestei rezervații se întâlnesc specii floristice și faunistice rare.

Figura 2.6. Rezervația Suvara Sașilor

Sursă: prelucrare după www.skytrip.ro

Lacul fără fund

Este situat în Parcul Public al orașului Ocna Sibiului, în imediata apropiere a stației CFR;

Cunoscut și sub numele de "Lacul Lemnelor" sau "Lacul Francisc";

S-a format pe locul fostei saline Francisc închisă și abandonată din anul 1775; prin prăbușirea tavanului salinei s-a creat un crater care în timp a acumulat apă;

Are un diametru de 40-50 m și o adâncime maximă de 33-34 m;

Concentrația sării în apă este de 318g/l la adâncime, în timp ce la suprafață atinge doar 96g/l;

Pentru fenomenul de heliotermie care are loc aici, lacul a fost declarat rezervație naturală.

Figura 2.7. Lacul fără fund

Sursă: prelucrare după www.skytrip.ro

Rezervația geologică Vulcanii noroioși de la Hașag

Este situată în lunca pârâului Visa, între Hașag și Mândră, mai exact spus pe teritoriul comunei Loamneș și ocupă o suprafață de 1 ha;

Vulcanii sunt formați din trei coșuri, de mărimi diferite, cel mai mare având un diametru de 50 m și o înălțime de 6-8 m;

Datorită presiunilor tectonice sarea fiind plastică, a fost împinsă spre suprafață formând cute diapire;

Prin fisurile formate la suprafață solului se elimină gazul metan care antrenează odată cu el o anumită cantitate de apă sărată care înmoaie marnele panonice transformându-le în noroi care este împins afară;

În prezent activitatea acestor vulcani în miniatură este inexistentă, dar potrivit specialiștilor pot exista oricând surprize.

Figura 2.8. Vulcanii noroioși de la Hașag

Sursă: prelucrare după www.skytrip.ro

2.3. Potențialul turistic antropic

Potențialul turistic antropic, cuprinde “elemente cultural-istorice, tehnico-economice și socio-demografice, care, prin valoarea intrinsecă, interesează activitatea de turism și generează anumite fluxuri turistice”

2.3.1. Obiective turistice religioase

Din punct de vedere al obiectivelor turistice religioase, județul Sibiu se poate mândri atât cu numărul mare al acestora, cu vechimea și păstrarea dar și cu arhitectură lor deoarece, în special bisericile fortificate oferă turiștilor o priveliște arhitecturală impresionantă.

Obiective turistice religioase:

Catedrala Evanghelică

A fost ridicată în secolul al-XIV-lea, pe locul unde există o veche biserică încă din secolul al-XII-lea;

Catedrala are 73,34 m și un turn pe șapte nivele;

Se găsește o serie de vase de cult din argint aurit, care nu sunt accesibile publicului și se află poate cea mai frumoasă cristelniță de bronz din țară din anul 1438, fiind opera meșterului Leonhardus și se presupune că a fost turnată din bronzul tunurilor turcești capturate de către sibieni în 1437;

Se află o orgă în stil baroc realizată de un meșter slovac în 1671 care a înlocuit prima orgă adusă la Sibiu în 1585 și în anul 1915 a fost construită o nouă orgă de către firmă Wilhelm Sauer;

Biserica începând cu anul 1496 a servit și ca loc de înmormântare pentru personalități sibiene, timp de 300 de ani;

În anul 1796 este interzis înhumările în biserică, dar se mai face o excepție în anul 1803, când trupul neînsuflețit al baronului Samuel von Brukenthal va fi depus în cripta amenajată lângă amvon;

Figura 2.9. Catedrala Evanghelică

Sursă: prelucrare după www.skytrip.ro

Schitul Păltiniș

Este situat în stațiunea Păltiniș, la o altitudine de aproximativ 1.350 m;

Poartă hramul "Schimbarea la Făța" și a fost ctitorit de mitropolitul Nicolae Bălan, în jurul anului 1930;

Biserica de la Schit, ridicată de către un grup de meșteri din Rășinari, deține o catapeteasmă realizată între anii 1944-1945 de către Constantin Vasile, în stil neobizantin;

Dintre obiectele de valoare din acest lăcaș am putea enumera: icoana Sfintei Cuvioase Parascheva, zugrăvită în jurul anului 1904, o Psaltire de la începutul secolului al XX-lea și o bucată de lemn din Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos, donată schitului de către actualul Mitropolit al Ardealului, în anul 2006;

În 1975, în timpul Mitropolitului Mladin, au avut loc lucrări de restaurare la biserica schitului;

Include și o casă de odihnă pentru salariații Bisericii Ortodoxe Române;

Lângă schit este înmormântat și filosoful Constantin Noica.

Figura 2.11. Schitul Păltiniș

Sursă: prelucrare după www.skytrip.ro

Catedrala Mitropolitană Sibiu

Poartă hramul "Sfânta Treime";

Ideea construirii unei catedrale îi aparține lui Andrei Șaguna, el fiind cel care a instituit colectarea pentru edificarea catedralei, în urma unei aprobări dată de Împăratul Francisc Iosif I în anul 1857; acesta din urmă a și donat 1.000 de galbeni;

Biserica nu s-a ridicat sub Andrei Șaguna, ci abia sub al treilea mitropolit;

Planul catedralei s-a inspirat după modelul Sfintei Sofia din Constantinopolul, ctitorie a împăratului Iustinian, fiind ridicată pe locul fostei bisericuțe grecești de la care s-au păstrat patru icoane împărătești, pictate pe lemn, ferecate în argint și împodobite cu pietre prețioase;

Sfințirea catedralei a avut loc în 1906 și a fost pictată de-a lungul timpului de trei pictori; primul a pictat cupola, precum și icoanele de pe iconostas; al doilea a pictat numai altarul și absidele laterale acestuia, iar cel de-al treilea a definitivat pictura;

Toate cheltuielile privind ridicarea și împodobirea catedralei s-au ridicat, în anul 1906, la suma de un milion de coroane;

Figura 2.12. Catedrala Mitropolitana Sibiu

Sursă: prelucrare după www.skytrip.ro

Biserica Parohială Romano-Catolică

Este situată în Piața Mare și a fost construită de iezuiți între anii 1726-1733 în spiritul barocului timpuriu vienez pe locul clădirii în care se afla o farmacie;

Clădirea a fost restaurată în anii 1971-1975, iar pictură în anii 1977 – 1978;

Turnul, care este detașat de navă, a fost terminat în 1738 și are patru niveluri înalte și o cupolă;

Ceasul din turn cu cadrane spre cele două piețe, datează din 1838;

Exteriorul monumentului este destul de sobru, celor șapte ferestre de la primul nivel fiindu-le suprapuse altele, mai mici, dreptunghiulare, având ancadramente de piatră cu ecuson central;

Orga a fost instalată în anul 1860 și pictura navei a fost realizată în 1904;

Elemente de valoare din interior: fresca reprezentând Maria cu pruncul de la altarul principal; altarele laterale, plasate în spații compartimentate prin coloane dorice dublate, care datează din perioada construcției bisericii; altarul Sfântului Iosif; monumentul funerar al generalului conte Otto Ferdinand Traum de Abensberg, comandant militar al Transilvaniei, confesionalele în stil baroc care datează din secolul al-XVIII-lea; vitraliile ferestrelor executate în 1901 la Budapesta.

Figura 2.13. Biserica Parohiala Romano-Catolică

Sursă: prelucrare după www.skytrip.ro

Biserica Fortificată din Valea Viilor

Este situată în localitatea Valea Viilor;

A fost construită în secolul al XII-lea, urmând să fie fortificată în secolul al XV-lea și al XVI-lea;

În anul 1738, biserica suferă unele stricăciuni din cauza unui cutremur, reparațiile fiind gata în 1742; renovări s-au făcut și în anii 1781 și mai târziu în 1826;

Biserica este înconjurată de un singur zid de incintă, de la care s-au mai păstrat 4 turnuri;

Turnul estic datează din 1501;

În interior se păstrează vechea cristelniță, strană preotului, datată în 1526, altarul din 1779, cu sculpturi, coroana din 1746, tabernacolul din partea nordică a corului datând din 1504;

Face parte din lista UNESCO de monumente istorice.

Figura 2.14. Biserica Fortificată din Valea Viilor

Sursă: prelucrare după www.skytrip.ro

Biserica Fortificată din Biertan

Este una dintre cele mai bine fortificate cetăți țărănești din Transilvania, care este inclusă în Lista Patrimoniul Mondial UNESCO. Este o fortificație în stil german, alcătuită din trei incinte întărite cu turnuri de pază și apărare, ridicată la începutul secolului al XVI-lea. Construită în stil gotic târziu, cu elemente de Renaștere și deține un altar impozabil compus din 28 de panouri pictate și sculpture policrome în lemn realizate în Transilvania, respective și un amvon din piatră.

În nordul județului Sibiu, nu este localitate săsească în care să nu existe o biserică fortificată. Multe dintre ele au fost declarate monumente argitectonice și două dintre ele sunt incluse în Lista Patrimoniului UNESCO și anume Biserica Fortificată din Biertan și Biserica Fortificată din Valea Viilor.

Dintre obiectivele religioase ale județului Sibiu mai sunt și următoarele:

Biserica Reformată;

Biserica Ursulinelor;

Biserica Fortificată Abaița Cisterciană de la Cârța;

Capela Sfintei Cruci;

Biserica dintre Brazi;

Catedrala Ortodoxă;

Biserica Franciscană;

Biserica Fortificată de la Bazna;

Biserica Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril-Ocna Sibiului;

Sinogoga din Sibiu;

Biserica Romano Catolică;

Biserica Evanghelică Sfânta Margareta-Mediaș;

Biserica Evanghelică din Tunișor;

Biserica din Groapă;

Schitul Bazna;

Schitul Rășinari;

Mănăstirea Cârțișoara.

2.3.2. Obiective turistice cultural-istorice

Județul Sibiu reprezintă una dintre regiunile cu un adevărat centru istoric și cu o arhitectură medieval specifică zonei. Obiective turistice cultural-istorice constă în palate, cetăți, castele, muzee, case vechi, case memoriale, grupuri statuale, statui.

Obiective turistice cultural istorice:

Muzeul Civilizației Populare Tradiționale Astra

Este un muzeu în aer liber cu o suprafață de 96 ha și un circuit expozițional de 10 km;

A fost organizat cu începere din anul 1963, sub denumirea de Muzeul Tehnicii Populare;

Este cel mai mare și original muzeu în aer liber din România și printre cele mai reprezentative muzee în aer chiar din Europa.

Patrimoniul muzeului constă în 340 de construcții originale și peste 35.240 obiective.

Muzeul a primit și premiul pentrul UNESCO pentru patrimoniul tehnic.

Adăpostește monumente originale reprezentative pentru sistemul de valori al satului românesc – case de locuit aduse din diferite parți ale țării, interioare de locuit păstrate în forma originală, instalații de industrii țărănești, mijloace de transport în comun tradiționale. Ilustrează domenii precum agricultura, creșterea animalelor, apicultura, pescuitul și vânatul, prin gospodării specifice precum stâne, crame, cherhanale;

Este organizat în cinci mari sectoare cuprinzând grupe tematice aferente;

Acestor sectoare li se adaugă o expoziție de sculptură modernă în lemn, cu opere realizate de reputanți artiști români și străini, inspirate din universul satului tradițional, căreia îi sunt destinate 3 ha;

Vizitatorii pot experimenta plimbări cu lotcile pe lac, cu trăsuri și sănii trase de cai, oferte culinare tradiționale la cârciumioară și hanul din muzeu și cazarea în spațiile din incintă.

Figura 2.15. Muzeul Civilizației Populare Tradiționale Astra

Sursă: prelucrare după www.skytrip.ro

Muzeul Național Brukenthal

Este primul muzeu din România care s-a deschis oficial în anul 1817, cuprinzând inițial 1090 picturi din colecția particulară a baronului Samuel Brukenthal;

Colecțiile baronului Samuel von Brukenthal au luat naștere în principal între anii 1759-1774, perioada pe care acesta a petrecut-o la Viena.

Colecția de pictură europeană deține un număr de aproximativ 1.200 opere ale principalelor școli din secolele XV-XVIII: flamanda și olandeză, germană și austriacă, italiana;

Galeria de artă românească conține piese de pictură, grafică, sculptură, mobilier, argintărie, porțelan, sticlărie, din secolul al XV-lea până în perioada contemporană;

Colecția de artă decorativă cuprinde altare, sculpturi, argintărie laică și de cult (secolele XV-XVIII), sticlărie, covoare orientale și mobilier;

Biblioteca Brukenthal atinge circa 280.000 de volume, din care 442 titluri reprezintă incunabule grupate în 382 volume;

Muzeul este găzduit în Palatul Brukenthal, unul dintre cele mai însemnate monumente în stil baroc din România.

Figura 2.16. Muzeul Brukenthal

Sursă: prelucrare după www.skytrip.ro

Turnul Sfatului

Este situat în Piața Mică și considerat simbol al orașului Sibiu;

Construit deodată cu cea de-a doua incintă fortificată, între anii 1224 și 1241;

Apare prima oară alipit clădirii unde aduna "Sfatul Orașului", de unde a primit și numele pe care-l poartă astăzi;

Face legătura dintre cele două piețe din centrul orașului Sibiu;

În 1585 etajele superioare ale turnului s-au prăbușit, în secolul al XIX-lea aspectul turnului a fost schimbat, în locul acoperișul piramidal cu patru turnulețe a fost construit cel actual;

De-a lungul timpului acesta a îndeplinit diverse roluri: punct de observație în caz de incendii, de arest temporar sau chiar muzeu de științe naturale;

Oferă o priveliște deosebită asupra orașului istoric de la nivelul 7 și posibilitatea admirării mecanismului ceasului, aflat un nivel mai jos.

Figura 2.17. Turnul Sfatului

Sursă: prelucrare după www.skytrip.ro

Cetatea țărănească de la Slimnic

Este situată în localitatea Slimnic;

A fost ridicată pe la începutul secolului al-XIV-lea din cărămidă, pentru apărarea zonei cuprinse între orașele Sibiu și Mediaș de atacurile turcești;

În apropiere se găsește și o capelă gotică, transformată în turn de apărare;

În cursul secolului al XIV-lea a fost construită, dar neterminată, bazilica în stil gotic; în anul 1855 s-a dărâmat o parte a zidului bisericii neterminate din incinta cetății, materialul rezultat fiind folosit la executarea unui zid protector la cimitirul nou;

Lucrări de reparații și conservare s-au mai făcut doar în 1959.

Figura 2.18. Cetatea țărănească de la Slimnic

Sursă: prelucrare după www.skytrip.ro

Castelul Turnu Roșu

Este situat la intrarea în localitatea Boița și are peste jumătate de mileniu vechime;

Se spune că numele acestuia ar proveni de la faptul că zidurile au fost vopsite în roșu cu sângele turcilor învinși de romani și sași într-o bătălie, din 1493, pe când aceștia se retrăgeau spre Țara Românească;

Fortificația principală este turnul-locuința cu plan rectangular, cu latura de 14 m, ridicat pe patru niveluri și cu ferestre înguste de tragere pentru armele de foc;

Al doilea turn, de formă hexagonală, cu laturile de 7 m, se leagă printr-un zid de turnul ridicat chiar pe marginea drumului;

Aici erau reținuți în carantină călătorii și vitele care veneau din Muntenia, în scopul prevenirii epidemiilor.

Figura 2.19. Castelul Turnu Roșu

Sursă: prelucrare după www.skytrip.ro

Podul Minciunilor

Este unul dintre cele mai importante simboluri ale orașului;

Reconstruit în anul 1859 de firma Friedrich Hütte în locul unui alt pod din lemn;

Podul Minciunilor este primul pod de fontă din România. Pentru că a fost și primul care nu a fost construit pe piloni, i s-a spus „podul culcat”. În limba germană cuvântul „culcat" (lugenmarchen) era omonimul cuvântului „minciună" și a început să fie numit de către localnici „podul minciunilor" de unde au apărut legendele care-i justifică denumirea;

Dintre numeroasele legende legate de acest pod, cea mai populară rămâne legenda potrivit căreia dacă cineva spune o minciună cât timp se află pe pod, acesta se va prăbuși;

Acestea poartă pe latura sudică stema Sibiului, iar pe latura nordică inscripțiile "1859", respectiv "Friedrich Hütte". Cele patru piedestale de la capătul podului, mai robuste, realizate din piatră, susțin corpuri de iluminat din fontă turnată. Balustrada metalică a podului constă din opt panouri cu cercuri cu decor radial, goticizant.

Figura 2.20. Podul Minciunilor

Sursă: prelucrate după http://www.cazaresibiu.com/ro/obiective-turistice/podul-minciunilor-sibiu.html#prettyPhoto

Piața Mare

A fost centrul vital al Sibiului, respective în secolul al XVI-lea piața a devenit centrul vechii cetăți. Cuprinde diverse case ale secolelor XVI-XVII precum Casa Mövert, Casa Göllner, Casa Michel Brukental, Casa Albastră, Casa Generalului, Casa Hecht, Casa Parohială Romano-Catolică, Casa Lutsch, Casa Haller.

Alte obiective cultural-istorice reprezentative din județul Sibiu:

Muzeul de Etnografie și Arta Populara Săsească Emil Sigerus;

Muzeul de Etnografie Universal- Franz Binder;

Muzeul Locomotivelor cu Aburi din Sibiu;

Muzeul de Istorie Casa Altemberger;

Muzeul de Istorie Naturala Sibiu;

Muzeul de Istorie a Farmaciei;

Muzeul de Arme și Trofee de Vânătoare;

Muzeul de Istorie – Primăria Veche;

Muzeul Municipal Mediaș;

Muzeul sătesc din Rășinari;

Muzeul de Icoane pe Sticla din Sibiel;

Muzeul Avrig;

Casa memorială Hermann Oberth;

Casa memorială Stefan Ludwig Roth;

Casa memorială Constantin Noica;

Cetatea Cisnădioara;

Castelul Apafi din Dumbraveni;

Reședința de vară din Avrig a lui Samuel von Brukenthal;

Cetatea Dacica;

Cetatea de la Câlnic;

Pasajul Scarilor;

Piața Mica;

Turnul Archebuzierilor si Panzarilor;

Turnul Scărilor;

Turnul Olarilor;

Turnul de Poarta;

Turnul Dulgherilor

2.3.3. Zonele etnofolclorice sibiene – elemente definitorii ale culturii tradiționale

Județul Sibiu este reprezentat în cultura populară de o zonă deosebit de bogată și variată în câteva sub-zone etnofolclorice importante și anume: Mărginimea Sibiului, Țara Oltului, Zona Târnavelor, Valea Hârtibaciului și Țara Secașelor. Dovadă stau jocurile populare, cântecele, costumul popular purtat la sărbători, cele aproape 100 de ansambluri folclorice și formații de jocuri populare active existente în momentul de față, centrele meșteșugărești și de artă populară din diferite sate și artizanii cunoscuți în țară și peste hotare.

Figura 2.30. Zonele etnofolclorice din județul Sibiu

Sursă: prelucrare după www.traditiisibiene.ro

Mărginimea Sibiului

Este cea mai cunoscută zonă etnofolclorică a județului Sibiu și este situată la Nord de Valea Râului Săliște, la Sud de punctul de intrare al Oltului în Trecătoarea Turnu Roșu și de Valea Sadului, la Est de șoseaua internațională E15A, iar la Vest de Râul Sebeș (Valea Frumoasei) care separă Munții Cindrelului de Munții Lotrului.

Mărginimea Sibiului cuprinde 18 localități, dintre care amintim: Sadu, Tălmăcel, Rășinari, Gura Râului, Sibiel, Săliște și Jina. Localitățile sunt înșirate la poalele Munților Cindrel și Lotru, iar zona a fost și este recunoscută pentru transhumanță și bogăția artei populare, a sculpturi în lemn, picturi și artei textile.

Ocupațiile locuitorilor din Mărginimea Sibiului sunt: păstoritul, creșterea vitelor, exploatarea pădurilor, agricultură și pomicultură.

În plan arhitectural, zona se remarcă prin casa mărgineană, una dintre cele mai originale forme de arhitectură populară românească, care se distinge prin echilibrul ansamblului, îmbinarea formelor.

Costumul popular e o alternanță de alb – negru și e purtat fie în cadrul unor datini legate de ciclul vieții (naștere, nuntă, înmormântare), fie în cadrul sărbătorilor de peste an (Ceata de juni, Hodăițatul, Prinsul văruțelor, Urcatul și coborâtul oilor, Udatul Ionilor, Întâlnirea vecinătăților, Maialul). Muzica și dânsul din această zonă se îmbină armonios în cântecele ciobănești și anume: jiene, tontoroiul, învârtita, doină, bătuta, respective și a jocurilor populare călușarii, brâul, sârba, hațegana, jiană.

În localitatea Sibiel se poate vizita cel mai mare muzeu de icoane pe sticlă din România. Anual, Mărginimea Sibiului găzduiește evenimente cu caracter tradițional care se bucură de un număr mare de participanți

Obiceiurile și datinile se păstrează și în zilele noastre, iar meșteșugarii, se bucură când sunt vizitați de cei dornici să le descopere tainele meșteșugurilor. Aceste valori neprețuite, păstrate ani de-a rândul, i-au adus Mărginimii, în anul 2009, titlul de Destinație Europeană de Excelență și în anul 2009, premiul de excepție în turism, „Mărul de Aur”.

În anul 2015 a fost Destinație Europeană de Excelență pentru Turism și Gastronomie.

Figura 2.31. Mărginimea Sibiului văzută de sus

Sursă: prelucrare după http://www.tribuna.ro

Țara Secașelor

Arealul sibian al Țării Secașelor se întinde din Miercurea Sibiului, trecând prin Apoldu de Jos, Apoldul de Sus, Alămor, Armeni, Păunca, Broșteni, până în Topârcea și Ocna Sibiului.

Chiar dacă a resimțit interferența etniilor săsești și române, zona a reușit să-și păstreze specificul prin elemente de port popular (brăcia lungă de 2,5 metri cu care fetele își încing mijlocul, căciulile înalte, bogat împodobite ale alămorenilor) sau prin Schâlchit, obiceiul de Lăsatul Secului, sau prin Mătăhălile din miez de iarnă.

Țara Secașelor este o zonă coliniară ce oferă diverse vestigii dacice și române, cetăți medieval și ansambluri fortificate, respective și biserici pitorești din lemn.

În regiune exploatarea sării este de demult și se cunoaște un „Drum al sării” încă din vremurile străvechi. Prelucrarea sării a constituit o tradiție veche la Ocna Sibiului, ultima mină de sare fiind închisă în anul 1931, unde s-a format lacul Gura Minei.

Lacurile sărate au rezultat din inundarea vechilor ocne și prezintă cele mai mari concentrații de sare din Europa. În jurul lor s-a format stațiunea balneo-climaterică Ocna Sibiului, fiind polul turistic al regiunii.

Este recunoscută pentru potențialul viticol și tradiții satelor. Principalul pol turistic al zonei este Ocna Sibiului, respective lacurile de la Ocna Sibiului au fost pe vremuri mine de sare, iar Miercurea Sibiului este principalul pol economic. Efectul vindecător al apelor saline din zonă e cunoscută încă din Evul Mediu. Au fost exploatate zăcămintele și de români. Stațiunea este celebră încă din secolul al XIX- lea și este heliotermală, care a fost modernizată pentru dezvoltarea turismului balnear rural.

Valea Târnavelor

Valea Târnavelor este renumită datorită vinurilor sale care i se mai spune și „Țara Vinului”. Cel mai frecvent simbol al zonei este ciorchinele de strugure, iar uneori în semn de mare cinstire, strugurele a fost șlefuit în aur.

În Valea Târnavelor se găsește o aglomerare de bisercii fortificate săsești din România. Zona având două dintre ele declarate monumente UNESCO și anume Valea Viilor și Complexul architectural de la Biertan.

Economia se bazează pe turism și pe industrii dezvoltate în polul urban Mediaș, precum și în orașele Copșa Mică șiDumbrăveni.

Arealul sibian al Văii Târnavelor este delimitat în jurul a trei orașe: Copșa Mică, Mediaș și Dumbrăveni; este recunoscut prin profilul viticol, și apa minerala bogată în săruri și nămol mineral care fac faima stațiunii Bazna.

Români, sași, maghiari, rromi și armeni și-au pus amprenta asupra civilizației și culturii din Valea Tărnavelor, zona fiind recunoscută prin coconițele fetelor românce, prin fenomenul lăturenitului din șezătoare, prin cetățile fortificate săsești (cele din Biertan și Valea Viilor au fost incluse în Patrimoniului UNESCO) și prin artefactele din cupru ale meșteșugarilor rromi.

Valea Hârtibaciului

Situată la intersecția Văii Târnavelor cu Țara Oltului și se remarcă prin caracterul arhaic al culturii popilare. Zona a avut un număr mare de localități cu populație majoritară germană (prin sosirea coloniștilor germani începând cu secolul al XIII-a), iar astfel unele obiceiuri stau la interferența celor două culturi române și germane.

Valea Hârtibaciului prezintă note etnofolclorice comune cu Țara Oltului și Mărginimea Sibiului, dar există unele elemente care sunt prezente doar în zona Hârtibaciului: găteala capului cu coif, vâltorile și catrința oacheșă de Ilimbav. Aici se organizează anual două evenimente semnificative în plan tradițional: Festivalul “Cânt și Joc pe Hârtibaci” de la Agnita, „Festivalul Hârtibăcenilor “de la Retiș.

Este numită și „Valea Verde” și oferă priveliștea unică a naturii sălbatice și a spectaculoaselor biserici fortificate săsești. Înconjurate de ziduri de apărare, aceste clădiri sunt prevăzute cu galerii și turnuri de strajă – adevărate castele transilvănene. Centrul urbanistic al Văii Hârtibaciului este orașul Agnita, centrul economic este comună Șelimbăr, iar prioritățile de dezvoltare durabilă sunt industria, agricultura ecologică și turismul în natură.

Țara Oltului

Țara Oltului este o zonă folclorică și se întinde între râul Olt și Munții Făgăraș, de la Turnul Roșu până la Munții Perșani. Ocupația de bază a locuitorilor este agricultura, urmată apoi de pomicultură și pășunat.

Gospodăriile din Țara Oltului sunt cu acoperișurile înalte, cu număr redus al construcțiilor anexe și prin păstrarea tindei.

Costumul popular de la Avrig are culoarea roșie, iar jocurile populare vioaie (Glâmboaca, Purtată), ritmurile energice, obiceiuri precum Buzduganul, burduhoșii, Hora de la Ruscă, Meteleaua și meșteșugul rotăritului dau specificitatea etnofolclorică a acestei zone. Odinioară, instalațiile hidraulice tradiționale (mori de hârtie și măcinat, joagăre, teascuri de boștină, vâltori), ceramică, glăjeriile și brodatul costumelor populare făceau faimoasă zona Țării Oltului. Festivalul “Florile Oltului”, Festivalul “La izvorul dorului”, Ansamblul “Purtata Avrigului” al Casei de Cultură Avrig, solistă vocală Anca Mărginean, precum și câteva formații de amatori din mediul rural promovează valorile culturii tradiționale.

Centrele urbanistice ale zonei sunt orașele Tălmaciu – reprezentativ pentru industria lemnului și a filaturii – și Avrig, renumit pentru industria sticlei, preocuparea pentru energie regenerabilă și independență energetică. Din apropierea localității Cârțișoara se intră pe Transfăgărășan, șoseaua alpină cu cele mai spectaculoase serpentine din Europa.

2.3.4. Arta populară și manifestările etnofolclorice

Din punct de vedere al artei populare județul Sibiu a păstrat aproape intacte numeroase tradiții și obiceiuri pe care le-au păstrat și le-au transmis cu sfințenie din generație în generație.

Tradiții și obiceiuri

Localitățile din județul Sibiu mai păstrează și astăzi o bună parte din datinile și obiceiurile din bătrâni. Ele sunt strâns legate de anumite sărbători religioase și ritualuri ancestrale, aceste obiceiuri se transformă în adevărate spectacole de muzică, dans, port tradițional, bucătărie locală, îndemânare artistică, creativitate și joc.

Participând la astfel de evenimente veți avea ocazia de a vă apropia de oameni simpli, tradițiile lor, viața lor cotidiană deopotrivă cu bucurii și necazuri.

Meșteșuguri

Prelucrarea lemnului și creșterea animalelor este o activitate practicată în zona Transilvaniei, care a influențat dezvoltarea meșteșugurilor. Județul învecinându-se cu zona de munte a determinat dezvoltarea unei adevărate „civilizații a lemnului” în aceste zone. Lemnul a fost dintotdeauna materia primă în gospodării, pentru încălzirea locuințelor și confecționarea instrumentelor de lucru.Se folosea lemnul ca materie primă de către dogarii, tâmplarii, rotarii și mulți alți meșteșugari. Existau sate întregi specializate în dulgherit, în confecționarea mobilierului, a vaselor din lemn, a șindrilei, a împletiturilor din nuiele, dar și meșteșugari izolați, care își valorificau produsele doar în satul de reședință.

Meșteșugul prelucrării pieilor și blănurilor s-a dezvoltat dintr-o îndeletnicire străveche practicată în fiecare gospodărie, fiecare localnic fiind capabil să pregătească, după rețete tradiționale, blănuri pentru argăsire și piei tăbăcite pentru a-și confecționa opinci, cojoace, pieptare și alte obiecte de vestimentație.

Prelucrarea lutului – În satele transilvănene ceramica utilizata în prelucrarea lutului provenea din două surse și anume: din mediul olarilor grupați în sate specializate, care vindeau la târguri în special ceramică uzuală, nesmălțuită, dar și din mediul olarilor breslași, care furnizau ceramică preponderant smălțuită, decorativă dar și uzuală.

Industria casnică textilă – Confecționarea în gospodărie, de către femei, a tuturor țesăturilor necesare familiei constituie o caracteristică a vechiului sat transilvănean. În cadrul gospodăriei țărănești erau parcurse etape pentru procesul tehnic (cultivarea și prelucrarea cânepii și inului, obținerea și prelucrarea lânii, practicarea torsului și țesutului), care a dus la termenul de industrie casnică textile. Produsele finite erau destinate aproape în exclusivitate propriei familii, nu valorificării lor prin vânzare.

Acestea erau practicate în general de femei, iar organizarea șezătorilor (adunări la care participau aproape toate femeile din sat și unde, pe lângă cusut, țesut, tors, acestea „depănau" povești, ghicitori, cântece tradiționale) a permis transmiterea meșteșugului din generație în generație.

Fierarii și potcovarii, au fost meșteșugari nelipsiți din satele românești. Sunt tot mai rari și nu au cui să transmită mai departe arta feririi și potcovirii.În județul Sibiu sunt puțini fierarii și potcovarii care mai practică această meserie. Ei se mai găsesc în satele: Apoldu de Jos, Retiș, Tilișca, Alțâna, Porumbacu de Sus și Chirpăr.

La începutul secolului XVIII, pătrunde în satele de lângă Sibiu meșteșugul picturii pe sticlă. Sătenii pictau după terminarea muncii la câmp sau iarna și foloseau doar culori naturale cum ar fi: gălbenuș de ou și ulei de în. Înainte de a picta ei trebuia să se pregătească spiritual, ținând post, deoarece pictau icoane cu chipul unor sfinți.

Meșteșugarii și artizanii au transmis îndeletnicirea lor mai departe, din generație în generație.

Lista evenimentelor etnofolclorice anuale care promovează cultura tradițională a județului Sibiu:

Ianuarie

Credințe și obiceiuri de Bobotează;

Tălmăcel, Udatul Ionilor;

Cârța, Hora Nebunilor;

Cârța, Burduhoșii;

Fuga Lolelor, Agnita.

Februarie

Meteorologie tradițională: vulpea trece gheața;

Fărșang, Ocna Sibiului și Sibiu;

Lăsatul Secului, în Mărginimea Sibiului.

Martie

Tradiții de mărțișor;

Hodaițele de Lăsatul Secului, Săliștea Sibiului;

Prinsul verilor și văruțelor, Tilișca;

Bătutul cocoșului, Săcădate.

Aprilie

Obiceiuri de Florii: Procesiune la Săliște; Împărțirea de sălcii la biserică – pe Valea Hârtibaciului și pe Țara Oltului;

Obiceiuri de Paști: Casa Domnului – la Galeș, Datul Vaselor și Mironosițele – la Rod, Oina și Țuru – la Mediaș, jocuri cu ouă roșii – Sadu;

Obiceiuri de Sf. Gheorghe, în Țara Oltului (sălcie, frunză de fag, mărăcine);

Festivalul – Concurs al Cântecului Popular Românesc „Lucreția Ciobanu”.

Mai

Zilele Culturale ale Județului Sibiu, ediția de primăvară;

„Hora de la Ruscă “, în Sebeșu de Jos.

Iunie

Obiceiuri de Sânzâiene;

Zilele Culturale ale Județului Sibiu, ediția de primăvară.

Iulie

Festivalul Bujorul de munte, la Gura Râului;

Festivalul “Sus pe muntele din Jina”, Jina;

Obiceiuri de seceriș. Buzduganul, Cârța;

Festivalul Internațional de Folclor „Cântecele Munților “.

August

Festivalul „Întâlnirea Oierilor, la Tilișca;

Festivalui „Brânzei și al Țuicii “, Rășinari;

Zilele culturale ale orașului Agnita;

Zilele culturale ale Avrigului;

Festivalul „Florile Oltului”, Avrig;

„Sărbătoarea Salinelor”, Ocna Sibiului;

Zilele culturale ale orașului Săliște

Întâlnirea fiilor satului, Sadu, Festivalul „Sadule, grădină mândră”;

Zilele Arpașului de Jos;

Zilele culturale ale Apoldului de Jos;

Festivalul Internațional de Folclor „Cântecele Munților “.

Septembrie

Târgul Olarilor din România;

Ziua fermierului, Roșia;

Zilele Culturale ale Județului Sibiu, ediția de toamnă.

Octombrie

„Festivalul verzei”, Moșna;

Zilele Culturale ale Județului Sibiu, ediția de toamnă.

Noiembrie

Festivalul Național de Folclor „Ioan Macrea “, Sibiu;

Festivalul național de muzică populară “Cânt și joc pe Hârtibaci”, Agnita.

Decembrie

Concert de colinde, Sibiu;

Concert de colinde la Racovița și Valea Viilor;

Întâlnirea cetelor de juni, la Săliște;

Practici de Anul Nou.

2.3.5. Obiective economice cu funcție turistică

Obiectivele economice cu funcție turistică cuprind: poduri și viaducte, tunele și metrouri, canale, apeducte, baraje și lacuri de acumulare, turnuri, sediile unor firme, instituții și expoziții economice.

Pe lângă rețeaua feroviară și rutieră, în județul Sibiu se află Transfăgărășanul, o șosea construită între anii 1970-1974 care pornește din dreptul localității Cârța și traversează Munții Făgăraș spre Muntenia. Are o lungime de 90 km și atinge altitudinea maximă de 2040 m.

Hidrocentrala de la Sadu terminată în anul 1896 și este situată la 18 kilometri de Sibiu, fiind printre primele hidrocentrale din lume, destinate alimentării cu energie electrică a unor localități aflate la mare depărtare. Hidrocentrala a fost proiectată de Oscar von Miller, fiind același care a proiectat și prima hidrocentrală din Berlin. Sadu I a fost prima centrală mixtă din România – hidro și termoelectrică. Punerea ei în funcțiune a dus la utilizarea unei linii de transport a energiei electrice dublu circuit, la tensiunea de 4500 de vest, între Sadu și Sibiu. Este cea mai veche central aflată în operare în România.

Sadu a devenit primul sat electrificat din România, iar Sibiu, al treilea oraș din lume care primea energie electrică de la o sursă aflată relative la mare depărtare. Sibiul a devenit mai târziu primul oraș iluminat electric din România.

Hidrocentrala Sadu II a apărut în 1907 și cea mai importantă dintre hidrocentralele de la Sadu poartă numele de Sadu V, aflat pe valea Râului Sadului, la 7 km de localitatea Râul Sadului. A fost pusă în funcțiune în 1955, fiind a doua centrală din România ca putere instalată.

Barajul Negovanu este primul baraj modern din România, construit sub forma arcuită.

Hidrocentralele administrate de la Sibiu este cea de la Cornetu, situată pe râul Olt, la 500 metri depărtare în amonte. A fost pusă în funcțiune în 2002. Centrala hidroelectrică aparține amenajării hidroenergetice a râului Olt Defileu pe sectorul Cornetu-Avrig. Lacul de acumulare este delimitat de diguri de protecție care urmăresc albia minoră a Oltului. Centrala dispune de un volum brut de acumulare de 7,907 milioane m3 un volum util de 2,876 milioane m3.

Din punct de vedere al obiectivelor economice cu funcție turistică în județul Sibiu se pot regăsi: sediile unor firme.

Principalele firme cu sediul în județul Sibiu având industria ca obiect principal de activitate sunt:

Producerea și distribuția gazului natural: Romgaz, Transgaz;

Industria alimentară și a băuturilor: Scandia Română, Boromir, Salconserv;

Industria confecțiilor textile și încălțămintei: Euroconf, Modex, Sib Dress, Somarest, Transeuro Textile, Incstar;

Industria construcțiilor de mașini și utilaje: SNR Rulmenți, Uzina Mecanică Mârșa;

Industria de armament: Uzina Mecanică Mârșa;

Industria electrotehnică: Marquardt Schaltsysteme SCS, Simea, Siemens Electrical Installation Technology, Raguse Medizinische Produkte România;

Industria mijloacelor de transport: Compa, Kromberg & Schubert, Continental Automotive, Faurecia Seating Tălmaciu, Takata – Petri, Thyssen Krupp Bilstein Compa;,

Construcții metalice: Armax Gaz;

Servicii industriale: Dafora;

Metalurgie neferoasă: Sometra;

Industria bunurilor casnice: Emailul;

Industria sticlei: Geromed, Vitrometan, Sticlă Avrig.

2.3.6. Stațiunile turistice din județul Sibiu

Județul Sibiu deține câteva stațiuni turistice cu un potențial ridicat de a atrage turiștii. Se găsesc atât stațiuni de relaxare, cât și stațiuni balneare.

Principalele stațiuni din județul Sibiu sunt:

Stațiunea Păltiniș

Este o stațiune turistică permanentă situată la 32 km sud-vest de Sibiu. Se situează într-o pădure de conifere, în Munții Cindrel. Recunoscută a fi cea mai veche stațiune turistică din țară, dar și cea aflată la cea mai mare altitudine 1442 m. A fost întemeiată de Societatea Carpatină Transilvană (S.K.V.) în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea.

Factorul terapeutic principal este reprezentat de climatul alpin cu aer puternic ozonizat, bogat în aerosoli și radiații ultraviolet. Recomandată în tratarea asteniilor, a surmenajului fizic și intelectual, a anemiilor, a sechelelor pulmonare, precum și a deficiențelor de creștere la copii;

Căutată de pasionații sporturilor de iarnă, existând aici mai multe pârtii de diverse dificultăți; pârtia de schi de pe Muntele Oncești este amenajată, dispune de telescaun, teleschi și baby-lift;

Obiective turistice din stațiune: Schitul de la Păltiniș și Casa memorială "Constantin Noica".

Figura 2.31. Stațiunea Păltiniș

Sursă: prelucrare după www.sibiu-turism.ro

Stațiunea Ocna Sibiului

Este situată la 15 km nord de Sibiu, pe valea râului Visa;

Stațiunea Ocna Sbiului a fost denumită și litoralul Ardealului, fiind situate la o altitudine de 400 m;

Pe masivul de sare de la Ocna Sibiului se află un complex de lacuri sărate, de ocnă, interesante prin caracteristicile lor, cu o concentrație de sare de 260 grame/litru;

Stațiunea a fost inaugurată oficial la 20 iunie 1858; între 1906 și 1909 s-au ridicat pavilionul central și clădirea băilor existente și în prezent, care adăpostesc săli pentru bai calde, pentru împachetări cu nămol, aerosoli, bazine;

Cuprinde ștrandul cu lacurile Horia, Cloșca și Crișan, formate prin inundarea a șase saline vechi;

Alte lacuri importante: lacul Avram Iancu, cu o adâncime de 132.5 m, considerat cel mai adânc lac de ocnă, antroposalin din țară și lacul Brâncoveanu, format pe locul unei saline părăsite în 1699;

Indicații terapeutice: pentru boli ale aparatului locomotor, reumatisme degenerative cronice, preartroze și artroze, spondiloze, precum și diferite afecțiuni ginecologice;

La Ocna Sibiului au fost descoperite unelte din epoca bronzului, expuse la Muzeul Brukenthal din Sibiu.

Figura 2.32 Stațiunea Ocna Sibiului

Sursă: prelucrare după https://www.oradesibiu.ro/2014/07/07/video-istoria-statiunii-ocna-sibiului-cum-a-aparut-litoralul-ardealului-si-legenda-lacului-fara-fund/

Stațiunea Băile Bazna

Este situată în nordul județului Sibiu lângă comună Bazna, pe stânga Văii Bazna;

Amplasată la altitudinea medie de 320 m;

Se întinde pe o suprafață de 20 hectare;

Din anul 1950 a devenit o stațiune cu caracter permanent;

Factorii naturali de cură: ape minerale clorurate-sodice iodurate, bromurate, concentrate, apă minerală bogată în săruri, nămol mineral și sărea de Bazna, au făcut din această stațiune un nume în domeniul terapeutic;

Băile Bazna oferă tratamente pentru: afecțiuni reumatismale (inflamatorii și degenerative), spondiloză cervicală complicată cu nevralgie cervico-brahiala (după tratament medicamentos, în fază de remisiune), spondiloză lombară decompensate cu lombo-sciatica, stări dureroase după hernie de disc operată, coxartroze în pregătire pentru operație sau post operator; afecțiuni post-traumatice, redori articulare post traumatice, algodistrofie posttraumatică, sechele după leziuni de tendoane, artroze posttraumatice; afecțiuni ale sistemului nervos: pareze și paralizii posttraumatice ale membrelor, suferințe ale nervilor periferici și polinevrite (după tratamentul de specialitate al fazei acute), sechele de poliomielită (pregătire pentru intervenții chirurgicale corectoare).

Figura 2.33. Stațiunea Băile Bazna

Sursă: prelucrare după www.skytrip.ro

În județul Sibiu mai regăsim încă două stațiuni turistice și anume: stațiunea Bâlea și stațiunea Miercurea Sibiului.

Stațiunea Bâlea se găsește în aria comunei Cârțișoara din masivul Făgăraș și se întinde până la altitudinea de 2.500 m. Este considerată cea mai grandioasă zona alpină din Munții Carpați, lacul și golul alpin Bâlea însumează 180 ha.

Reprezintă locul ideal de distracție și de recreere pentru iubitorii de munte, atât pe timp de vara, cât și pe timp de iarnă, vara fiind un peisaj de poveste în zona lacului.

Bâlea Lac constituie locul ideal pentru schiat, ascensiuni montane, ori chiar zboruri cu parapantă.

Anual, în februarie, la Bâlea Cascada se organizează carnavalul zăpezii, iar în luna iunie serbările estivale ale zăpezii

Figura 2.34. Stațiunea Bâlea

Sursă: prelucrare după www.skytrip.ro

Stațiunea Miercurea Sibiului este o stațiune de tip balneoclimaterică, sezonieră de interes local și se află la 5 km de orașul Sibiu.

Factori terapeutici: izvoare cu apă minerală clorurate-sodice, nămol sapropelic fosil, climat de cruțare;

Potrivită pentru: afecțiuni reumatismale, neurologice, ginecologice, endocrine cardio-vasculare.

Capitolul III. Dinamica Activităților Turistice La Nivelul Județului Sibiu În Perioada 2010-2017

3.1. Baza turistică tehnico-materială

Baza turistică tehnico-materială reprezintă ansamblul mijloacelor de producție utilizate, în domeniu, în scopul obținerii de bunuri și servicii specifice destinate consumului turistic.

Turistul în cadrul unie călătorii trebuie să efectueze mai multe activități și automat acesta are nevoi nu doar de relaxare, ci și de cazare, masă, distracție, deoarece activitățile pe care le efectuează uneori pot fi solicitante sau se pot desfășura pe parcursul mai multor zile. Pentru satisfacerea acestor dorințe a apărut baza tehnico-materială a turismului.

Baza turistică tehnico-materială este clasificată din următoarele component:

Baza turistică tehnico-materială specific turistică:

Unități de cazare;

Unități de alimentație;

Instalații și modalități de agrement;

Instalații și modalități de tratament.

Baza turistică tehnico-materială generală (infrastructura):

Căi de comunicații;

Mijloace de transport în comun;

Telecomunicațiile;

Rețetele de alimentare cu gaze, apă, energie electrică și energie termică;

Unități comerciale și de prestări servicii.

3.1.1 Unități de cazare turistică

Unitățile de cazare reprezintă toate locurile care creează condiții pentru înnoptarea și odihnă a turiștilor cum ar fi: hoteluri, moteluri, cabane, vile, campinguri, pensiuni etc. Unele dintre ele pot avea activitate permanentă sau sezonieră.

Tabelul 3.1. Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică,

în județul Sibiu în perioada 2010-2017

Sursă: www.insse.ro

Figur 3.1. Evoluția celor mai importante structuri de primire turstică a județului Sibiu

în perioada 2010-2017

În figura 3.1. observă evoluția celor mai importante structuri de primire ale județului Sibiu și anume hotelurile, pensiunile turistice și pensiunile agroturistice. În cei opt anii analizați pentru fiecare

structură în parte obesrvăm că hotelurile au avut o creștere aproape în fiecare an. Pensiunile turistice au avut o inconstanță a locurilor de cazare și anume în 2010 au fost de 29 locuri de cazare, urmat apoi de o scădere în anii 2011-2014 și o creștere forte bruscă în anul 2015 cu 90 locuri de cazare, respectiv cea mai mare valoare o reprezintă anul 2017 cu 91 locuri de cazare. Pensiunile agroturistice au înregistrat 73 de locuri de cazare în anul 2010, urmat apoi de o scădere între anii 2011-2014, urmând apoi o creștere de 118 locuri de cazare în anul 2015 și respectiv cea mai mare valoare o reprezintă anul 2017 cu 138 locuri de cazare.

În anul 2017 cea mai mare capacitate de cazare o reprezintă pensiunile agroturistice cu 138 de locuri de cazare, urmată apoi de pensiunile turistice cu 91 locuri de cazre și cu 43 locuri de cazare a hotelurilor

Figura 3.2. Evoluția numărului pe total a structuri de prmire turistică a județului Sibiu

în perioada 2010-2017

Conform datelor din figura 3.2. putem observa în cei opt ani analizați o scadere între anii 2011-2014 față de anii ceilalți. În anul 2017 numărul unităților de cazare a crescut cu 171 de unități față de anul 2010.

Capacitatea de cazare turistică

Capacitatea de cazare turistică existentă (instalată) reprezintă numărul de locuri de cazare în folosință turistică înscrise în ultimul act de recepție, omologate ți clasificarea unităților de cazare turistică, exclusive paturile suplimentare care se pot instala în caz de necessitate.

Tabelul 3.2. Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică în județul Sibiu în perioada 2010-2017

Sursă: www.insse.ro

În figura 3.3. observă evoluția cele mai importante tipuri de structuri de primire turistică existente în județul Sibiu. Vom face o comparație între anul 2010 și anul 2017 pentru fiecare structură de primire turistică.

Hotelurile în anul 2010 au înregistrat 3348 locuri de cazare existente și în anul 2017 sau înregistrat 3853 locuri de cazare existente. Se observă o creștere de 505 locuri de cazare existente în anul 2017.

Pensiunile turistice au înregistrat în anul 2010, 581 locuri de cazare existente și respectiv anul 2017 a înregistrat 1983 locuri de cazare existente. Observăm o creștere de 1402 locuri de cazare existente în anul 2017.

Pensiunile agroturistice în anul 2010 au înregistrat 1043 locuri de cazare existente și respectiv anul 2017 a înregistrat 2485 locuri de cazare existente. Se observă o creștere de 1442 locuri de cazare existente în anul 2017.

Figura 3.3. Evoluția capacitatea de cazare turistică existentă pe cele mai importante tipuri de structuri de primire turistică în județul Sibiu în perioada 2010-2017

Figura 3.4. Evoluția capacitatea de cazare turistică existentă pe total a județul Sibiu

în perioada 2010-2017

Conform datelor din figura 3.4. se observă că în peioada 2011-2013 capacitatea de cazare existentă a scăzut semnificativ față de ceilalți opt ani analizați. O creștere bruscră a capacitati de cazare existentă se înregistrează în anul 2015 cu 10473 locuri și cea mai mică valoare în anul 2011 cu 6065 locuri. În anul 2017 numărul locurilor de cazare a crescut cu 4.364 locuri față de anul 2010.

Capacitatea de cazare turistică în funcțiune reprezintă numărul de locuri de cazare puse la dispoziția turiștilor de către unitățile de cazare turistică, ținând cont de numărul de zile când sunt deschise unitățile în perioada considerată. Se exprimă în locuri-zile, iar din acestea sunt exclus locurile din camerele sau unitățile închise temporar din lipsă de turiști, pentru reparații sau din alte motive.

Tabelul 3.3. Capacitatea de cazare turistică în funcțiune pe tipuri de structuri de primire turistică în județul Sibiuîn perioada 2010-2017

Sursă: www.insse.ro

Conform datelor din figura 3.5. se observă că în peioada 2011-2013 capacitatea de cazare în funcțiune a scăzut față de ceilalți opt ani analizați și o creștere în anul 2015 cu 2421732 locuri.

Cea mai mare valoare se înregistrează în anul 2017 și anume 3195031 locuri de cazare în funcțiune și cea mai mică valoare în anul 2011 cu 1663958 locuri.

În anul 2017 numărul locurilor de cazare în funcțiune a crescut cu 1176474 locuri față de anul 2010.

Figura 3.5. Evoluția capacitatea de cazare turistică în funcțiune pe total a județul Sibiu

în perioada 2010-2017

În figura 3.6. observă evoluția cele mai importante tipuri de structuri de primire turistică în funcțiune în județul Sibiu. Vom face o comparație între anul 2010 și anul 2017 pentru fiecare structură de primire turistică.

Hotelurile în anul 2010 au înregistrat 1273714 locuri de cazare în funcțiune și în anul 2017 sau înregistrat 1325300 locuri de cazare existente. Se observă o creștere de 51586 locuri de cazare în funcțiune în anul 2017.

Pensiunile turistice au înregistrat în anul 2010, 166021 locuri de cazare în funcțiune și respectiv anul 2017 a înregistrat 596774 locuri de cazare în funcțiune. Observăm o creștere de 430753 locuri de cazare în funcțiune în anul 2017.

Pensiunile agroturistice în anul 2010 au înregistrat 189227 locuri de cazare în funcțiune și respectiv anul 2017 a înregistrat 662093 locuri de cazare în funcțiune. Se observă o creștere de 471866 locuri de cazare în funcțiune în anul 2017.

Figura 3.6. Evoluția capacitatea de cazare turistică în funcțiune pe cele mai importante tipuri de structuri de primire turistică în județul Sibiu în perioada 2010-2017

3.1.2. Unitățile de alimentație pentru turism

Prin unități de alimentație pentru turism se înțelegem totalitatea facilităților de alimentație de care dispun turiștii în sejurul lor.

În alimentație se gasește și unități destinate hranei propriu-zise dar și unități secundare cum ar fi: cafenele, baruri de noapte, baruri de zi, cofetării și patiserii.

Restaurantul este localul public care îmbină actvitatea de producție cu cea de servire la masă, punând la dispoziție clienților o gamă diversificată de preparate culinare, produse de cofetărie-patiserie, băuturi și unele produse fumători.

Județul Sibiu are un număr 175 de restaurant.

Unele dintre restaurantele recunoscute ale județul Sibiu:

Old Lisabon;

Jules– Bistro Restaurant;

Restaurant Pasaj

Hochmeister Delikat’essen

Restaurant Felinarul

Kulinarium

Benjamin Steakhouse & Bar- restaurant cu specific American

Continental Forum- este o cramă cu specific românesc.

Super Mamma-Fast Food – este primul restaurant de tip rapid deschis în Sibiu și în present sa extins încă în trei locații.

Restaurantul Perla Păltinișului – cu o capacitate de 150 de persoane și dispune și de trei terase cu o capacitate de 250 pesoane. Restaurantul are un meniu traditional dar și mâncăruri internaționale.

Crama Ileana – este situate în centrul orașului, dispune de peste 90 locuri. Crama este decorate în stil rustic și este realizat din stejar brun. Din decor nu lipsește portul popular din Mărginime. La Crama Ileana poți savura mâncăruri tradiționale.

Crama Sibiul Vechi – este un restaurant cu specific tradițional românesc, cu o capacitate de 60 locuri, într-o atmosfera boierească și care atrage foarte mulți turiști străini.

Restaurant Hermania – este o atracție unică cu sală cu ferstre mari bolțite, cu șemineu și mezanin. Farmecul autentic este adus de chelnerii în costume tradiționale săsești și de ambientul tipic german. Mâncărurile noastre se bazează pe produse tradiționale, fabricate în atelierele noastre de la "Complexul Turistic Albota". Restaurantul Hermania se numară printre locurile de vizitat de către orice turist care trece prin Sibiu.

Restaurantul Atrium – un restaurant modern cu specialități din bucătăria tradițională și internațională, având o capacitate de 80 locuri.

Restaurant Max – situat în centrul istoric al Sibiului. Restaurantul Max este foarte apreciat pentru bucătăria italiană.

Restaurantul Syndicat Gourmet – situate la 3 minute de Piața Mare, într-o zonă mai puțin promovată. Restaurantul are în meniu preparate din jurul lumii cum ar fii: cu specific franțuzesc, indian, italienesc. Proprietarii ne asigură că în prepararea mâncării sunt folosite doar produse naturale.

Restaurant Butoiul de Aur – este cel mai vechi restaurant românesc, cu o arhitectură medievală autentică care datează din anul 1542. Se află Pasajul Scărilor. Cu un aspect medieval tipic secolului al XIV-lea, care seamăna cu un castel și impresionează prin pereții masivi placați cu piatră, respectiv mobilier din lemn greu.

3.1.3. Unitățile de agrement și tratament

Unitățile de agrement sunt acele unități dedicate distracției, aceste unități sunt reprezentate de săli de sport, stadioane, piscine, parcuri, terenuri de joacă, terenuri de sport, respectiv unitățile de tratament sunt acele unități pentru tratarea unor afectiuni medicale.

Unitățile de agrement și tratament din județul Sibiu:

Grădină Zoologică S-a deschis în pădurea Dumbrava în anul 1929 și se întinde pe o suprafață de peste 20 hectare. Adăpostește 268 animale și păsări din 63 de specii: maimuțe, urși, lupi albi, lupi iberici, tigri, lei, jaguar, mistreți, lame, cerbi carpatini, căprioare, bivoli albi, ponei, piton reticulat, crocodil, fazani, papagali, păuni, porumbei.

Gradina zoologică impresionează și prin stejarul de la intrare bătrân de peste 600 de ani.

Club Ecvestru Se găsește la numai 6 km de Sibiu înspre Valcea-Brasov și a fost deschis în anul 2014. Dispune de un grajd întins pe o suprafață de 726 mp, amenajat cu 41 de boxe cu dotări moderne, 2 spații de spălat caii interioare și 2 spații de spălat exterioare prevăzute cu apă caldă, dar și un uscator. Există două terenuri exterioare care se întinde pe o suprafață de 8000 mp gazon și respective 3600mp nisip.

Figura 3.7. Centrul Ecvestru

Sursa: https://new.clubecvestru.ro/galerie-foto/

Parcul TineretuluiSe găsește lângă Bastionul Haller și deține cea mai spectaculoasă fântână arteziană din Sibiu. În parc se află un teren de spor și un loc de joacă pentru copii, iar alături de parc se găsește Teatrul de vară.

Arena Platoș Păltiniș Arena Platoș Păltiniș a apărut în 2010 ca fiind cel mai nou și inedit complex de schi și snowboard din România.Oferă sercicii rar întâlnite în țară, dar și servicii de agreement pe timp de vară.Servicii precum: banda rulantă cauciucată, telescaunul, țarcul cu animale și aleea cu povești, vă destind și vă încântă și iarna, dar noile elemente de vară fac diferența dintre stațiunile clasice de munte și Arena Platoș Păltiniș: trasee de downhill și crosscountry, sania de vară, tiroliană, zorbingul, parcul de cățărat, potecile de drumeție, traseele pentru trotinete de teren, bagjump, trambulina, centrul de joacă gonflabil în aer liber, terenul de fotbal gonflabil cu suprafață umedă.

Centrul Aria Aqua Este o pișcină acoperită cu o adâncime între 1m și 1,3 m și o suprafață de 1.200 mp, temperatura apei este 31 grade Celsius în zona de piscine și 33 grade Celsius în zona Jacuzzi. Dispune de urmatoarele facilitați : 4 săli de sport și biosaună, saună finlandeză, saloane de masaj, salină, jacuzzi, dușuri emoționale, duș șoc, fântână de gheață, kneipp, baie de aburi, precum și de un bar la care te poți relaxa după o zi de activități. Pișcina este funcțională pe tot parcursul anului.Centrul Aria Aqua dispune de șase zone :

Aria Clinic – policlinica medicală dotată cu aparatură de înaltă tehnologie unde cea mai bună echipă de medici, pune la dispoziția pacienților servicii medicale de specialitate, servicii de medicina muncii și siguranța transporturilor.

Aria Recuperare – bază de tratament și reabilitare medicală și sportivă, salină cu aerosoli medicali, bazin cu apă sărată și bazin pentru recuperare medicală.

Aria Aqua – piscină semiolimpică, piscină de relaxare, piscină pentru copii, plaje interioare și exterioare și Aqua-bar.

Aria Sport – sală de indoor cycling, sală de fitness, sală Functional Training cu posturi TRX și Kinesis stații ce încorporează Full GravityTechnology, sală de aerobic și sală de tenis de masa.

Aria Fun – se adresează în mod special copiilor oferindu-le acestora un loc de joacă, spațiu pentru petreceri, săli de sport, proiecte educaționale, serbări.

Aria Spa&Welness, care oferă diferite tipuri de saună, dușuri emoționale, Jacuzzi, bazin Kneipp, fântână de gheață, servicii de masaj și înfrumusețare.

Figura 3.8. Centrul Aria Aqua

Sursa: http://www.metropola.info/ro/ghid/sibiu/sanatate-si-frumusete/sali-de-sport-si-fitness/aria-sport/3797/

Stațiunea balneoclimaterică Bazna cunoscută atât în țară cât și în strănătate pentru băile bogate în iod și brom. Stațiunea este recomandată pentru tratarea afecțiunilor reumatice, pentru reumatismul extra articular, afecțiuni ginecologice, afecțiuni posttraumatice și nevroze.

Statiunea balneoclimatică Ocna Sibiului amplasată în nordul Depresiunii Sibiului, în nord-vestul municipiului Sibiu. Stațiunea Ocna Sibilului are caracter permanent și este cunoscută pentru apele sale sărate cu proprietăți vindecătoare.

Complexul Balnear Ocna Sibiului este renovat și oferă condiții optime de tratament și odihnă. La Ocna Sibiului sunt lacurile:

Lacul Brancoveanu, Lacul Rosu si Lacul Negru – cele mai sărate din Europa

Lacul Avram Iancu – cel mai adanc lac sărat de ocnă din Romania -130 m

Lacul făra Fund – declarat monument al naturii prin fenomenul sau unic de heliotermie

Figura 3.9. Statiunea balneoclimatică Ocna Sibiului

Sursa http://www.lacuriocnasibiului.ro/

3.1.4. Mijloacele de transport turistic

Pentru deplasarea turiștilor atât în grup cât și individual, în județul Sibiu au fost implementate mai multe tipuri de mijloace de transport, acestea sunt fie utilizate doar în scop turistic fie și în alte scopuri.

Tabel 3.4. Vehicule în inventar pentru transportul turiștilor

Sursă: www.insse.ro

Figura 3.10. Evoluția numărului de vehicule destinate turiștilor în perioada 2010-2017

În figura 3.10. putem observa evoluția numărului de vehicule destinate turiștilor în cei opt ani analizați. Autobuze și microbuze au înregistrat cea mai mare număr în anul 2014 cu 152 de vehicule și cea mai mică valoare în 2010 cu 122 de vehicule.

Troleibuzele au avut cel mai mare număr în anul 2012 cu 12 vehicule și respectiv cel mai mic număr în anul 2015 cu 6 vehicule.

Mijloace de transport turistic pe cablu destinate turiștilor

Telecabina Bâlea Cascadă-Bâlea Lac

Lungimea traseului parcurs de telecabină este de 3.700 m (altitudine minimă: 1.200 m, altitudine maximă: 2.040 m), efectuează curse regulate cu o capacitate de 110 persoane/oră. Telecabina nu funcționează când vremea este nefavorabilă.

Figura 3.11. Telecabina Bâlea Cascadă – Bâlea Lac

Sursa: https://muntii-fagaras.ro/telecabina

Stațiunea Păltiniș dispune de două mijloace pe cablu.

Telescaunul Păltiniș – a fost inființat în 1971 și dispune de o instalație pe cablu cu un număr de 52 de scaune pentru câte 2 pesoane cu o viteză de 2m/s si 360 de persoane pe ora. Acesta a fost modernizat în anul 2011 și desevește pârtia Oncești cu o lungime de 1050 metri cu o diferență de nivel de 241m, avand 17 stâlpi de telescaun. Pârtia este prevazută și cu un teleski de 400m pentru începători și copii, cu o diferență de nivel de 138m. Telescaunul functioneza pe toata perioada anului nu doar in sezonul rece.

Figura 3.12.Telescaunul Păltiniș

Sursa: http://www.metropola.info/ro/ghid/sibiu/informatii-turistice/transport/telecabine,-gondole,-teleski,-telescaun/telescaun-paltinis/4232/

Telescaunul și teleschi Arena Paloși Păltiniș – Complexul de schi și snowboard Arena Platoș Păltiniș a fost înființat în anul 2010, cu scopul de a oferi turiștilor vacanțe de iarnă într-un resort montan unic în România prin oferta de echipamente și servicii precum școala de schi și de snowboard. Dotată cu: instalații de teleschi, telescaun și zăpadă artificială, grădinița pe schiuri, pârtiile pentru schiat, snowboard sau sanie, dotate cu benzi transportoare.

Figura 3.13. Telescaunul Arena Paloși Păltiniș

Sursa: http://arenaplatos.ro/vara/activitati/telescaun.html

3.2. Circulația turistică

Circulația turistică reprezintă totalitatea tranzacțiilor, serviciilor și mărfurilor care decurg din activitatea de turism mai exact mișcarea tuturor elementelor turistice. Se mai cracterizează și prin obținere unor informații statistice cantitative și calitative pe plan internă și internațional.

Circulația turistcă se împarte în doi indicatorii:

Indicatori fizici

Număr turiști sosiți;

Număr turiști plecați;

Circulația turistică internă;

Număr turiști cazați;

Număr înoptări.

Indicatori valorici

Încasări turistice totale;

Cheltuieli tuirstice totale.

3.2.1. Forme de turism specifice regiunii sibiene

Județul Sibiu beneficiază de un potențial important, reprezentat atât din cadrul natural deosebit și de obiectivele sale culturale. În zona coliniară cu un peisaj cultural dominat de sate săsești în partea nordică, masivele Făgăraș și Cindrel, în sud, fac ca județul Sibiu să fie destinația perfectă pentru iubitorii de activități în aer liber.

Turismul montan

Arealul montan, prin Munții Făgăraș (supranumiți Alpii Transilvaniei datorită înălțimii și masivității lor), Munții Cindrel, și Munții Lotrului constituie principala zonă de atracție turistică a județului Sibiu. În județul Sibiu se află una din cele mai vechi stațiuni de iarnă ale României – stațiunea Păltiniș, situată la o altitudine de peste 1400 m.

Județul Sibiu dispune de mai multe forme de agrement și anume: trasee de drumeție în munții Cindrel și Făgăraș, pârtii de schi și snowboard la Păltiniș și Gura Râului, posibilități de practicare a sporturilor extreme (parapantă, motodeltaplan, parașutism), plimbări cu pluta pe Olt, trasee de Enduro și ATV ( Unul dintre cele mai dure concursuri de Enduro din lume , „RedBull Romaniacs” are loc vara la Sibiu).

În județul Sibiu se găsesc câteva pârtii și anume:

Două pârtii la Bâlea Lac : Curba de nivel-Pilon 2 și Pilonul 2 – Bâlea Cascadă;

Trei pârtii la Gura Râului : Trecătoarea Lupilor, Akela (școală), Colț Alb;

O pârtie la Jina;

Opt pârtii la Păltiniș: Paloș (A), Panorama Sibiului (B1), Poiana Poplăcii (B2), La Gâscani (C), Arena (D), Soarelui (E), Oncești 1, Oncești 2.

Tabel 3.5. Pârti de ski omologate din județul Sibiu

Sursă: http://turism.gov.ro/web/autorizare-turism/

Figura 3.14. Pârtiile de ski din Arena Platoș din județul Sibiu

Sursă: https://www.i-tour.ro/arena-platos-paltinis/

Pârtiile de ski din Arena Platoș sunt:

Pârtia Poiana Poplăcii cu o lungime de 600 m, diferență de nivel de 100 m, capacitate de transport de 1 200 persoane/oră.

Pârtia Panorama Sibiului cu o lungime de 600 m, diferență de nivel de 100 m, capacitate de transport de 1200 persoane/oră.

Pârtia Sania

Fun Park – cel mai modern din Romania

Pârtia Platoș cu o lungime de 520 m, diferență de nivel de 75 m, capacitate de transport de 1 200 persoane/oră.

Pârtia Arena cu o lungime de 240 m, diferență de nivel de 35 m, capacitate de transport de 500 persoane/oră.

Pârtia Soarelui cu o lungime de 640 m, diferență de nivel de 75 m.

Scoala Schi

Baby Schi, cu o lungime de 50 m.

Turismul rural și agroturismul este reprezentat în zona Mărginimii Sibiului, situată în partea de sud-vest a județului, la poalele Munților Cindrel, întinsa zonă etnofolclorică a Mărginimii cuprinde 18 localități având o bogată moștenire culturală. Tradițiile pastorale (oieritul transhumant), tradițiile folclorice, stilul arhitectonic și cel vestimentar bine păstrate au constituit premisele apariției și dezvoltării turismului în această zonă rurală.

Turismul cultural sa dezvoltare semnificativă în ultimii ani. Principala atracție o reprezintă orașul Sibiu, cu numeroase obiective cultural-istorice (cetatea, bisericile, piețele medievale, muzee) și gazda unor importante evenimente culturale (Festivalul internațional de Teatru, Festivalul de Jazz, Festivalul ARTmania, Festivalul de film documentar ,,Astra film”).

Ca recunoaștere a bogatei moșteniri culturale, Sibiul a fost ales de către Comisia Europeană drept capitală europeană a culturii în anul 2007, fiind până în prezent singurul oraș din România care a primit acest titlu.

De interes turistic sunt și localități mai mici precum municipiul Mediaș (cetate medievală), Avrig (palat baroc), Dumbrăveni (biserica armeano-catolică), Cisnădioara (veche biserică în stil romanic), Cârța (ruinele abației cisterciene), Slimnic (cetate țărănească), Biertan, Valea Viilor (biserici fortificate, incluse în patrimoniul UNESCO), Alma, Moșna, Dealu Frumos, Merghindeal, Iacobeni (biserici fortificate).

Turismul religios este practicat mai ales la mânăstiri, în timpul marilor sărbători creștine, slujbe religioase ce atrag un număr mare de credincioși. Mai mult, pe teritoriul județului se găsesc complexe monahale și numeroase biserici cu valoare istorică și arhitecturală deosebită.

Turismul balnear se face în două stațiuni vechi Ocna Sibiului și Bazna. Ele fiind nevalorificat încă la adevărata valoare, deși există potențial.

Turismul de afaceri a luat amploare în ultimii ani, fiind potențat atât de interesul oamenilor de afaceri străini pentru zona Sibiu cât și de condițiile de cazare de înalt nivel și facilitățile oferite în cadrul structurilor de primire din Sibiu.

Turismul de aventura se poate face rafting sau călătorie cu pluta pe râul Olt.

Turismul de vânătoare și pescuit se poate practica în diverse zone ale județului (Albota).

3.2.2. Evoluția numărului de turiști

Evoluția numărului de turiști sosiți

Reprezintă sosirea turiștilor care sunt înregistrați când o persoană este înscrisă în registrul structurii de primire turistică cu funcțiune de cazare turistică, pentru a fi găzduită una sau mai multe nopți. În fiecare structură de primire turistică cu funcțiune de cazare turistică se socotește o singură sosire pe turist, indiferent de numărul de înnoptări rezultate din șederea sa neîntreruptă.

Tabel 3.6. Sosiri ale turiștilor pe tipuri de turiști în perioada 2010-2017

Sursă: www.insse.ro

Având în vedere datele din figura 3.15. și evoluția turismului în Județul Sibiu se observă un numărul mare de turiști sosiți în structurile de primire existente. Se remarcă o creștere constantă a numărului de turiști sosiți

Făcând o comparație între anul 2010 și anul 2017 observăm faptul că numărul turiștilor sosiți în structurile de primire a crescut de la 228.195 de turiști la 565.346 turiști ceea ce reprezintă o diferență de 337.151 de turiști.

Figura 3.15. Evoluția numărului de turiști sosiți în perioada 2010-2017

Din figura 3.16. se percepe faptul că numărul turiștilor români este considerabil mai mare decât cel al străinilor iar efectuând o comparație între primul și ultimul an de referință, 2010 respectiv 2017 se observă o creștere a numărului celor două de tipuri de turiști, creștere care este direct proporțională.

Numărul turiștilor români a crescut de la 166.902 în anul 2010 la 401.406 în anul 2017, ceea ce reprezintă o diferență de 234.504 turiști.

Numărul turiștilor străini a crescut de la 61.293 în anul 2010 la 163.940 în anul 2017 ceea ce reprezintă o diferență de 102.647 de turiști.

Figura 3.16. Evoluția numărului de turiști sosiți pe tipuri de turiști în perioada 2010-2017

3.2.3. Evoluția numărului de înnoptări

Înnoptarea este intervalul de 24 ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidența spațiului de cazare turistică și beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spațiului ocupat, chiar dacă durata de ședere efectivă este inferioară intervalului menționat.

Sunt avute în vedere și înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar (plătite de turiști). Înregistrarea turiștilor străini în registrul structurii de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, se face după țară sau zona geografică de reședință (domiciliul) a acestora.

Tabel 3.7. Înnoptări pe tipuri de turiști în perioada 2010-2017

Sursă: www.insse.ro

Figura 3.17. Evoluția numărului de înnoptări în perioada 2010-2017

Conform datelor din Figura 3.17. se observă o creștere constantă a numărului de înnoptări.

Făcând o comparație între anul 2010 și anul 2017 observăm faptul că numărul înnoptărilor în anul 2010 a fost de 401.578 persoan, iar în anul 2017 a fost de 916.000 persoane ceea ce reprezintă o diferență de 514.422 persoane.

Figura 3.18. Evoluția numărului de înnoptări pe tipuri de turiști în perioada 2010-2017

Din Tabelul 3.18. se percepe faptul că numărul de înnoptări a turiștilor români este considerabil mai mare decât cel al străinilor iar efectuând o comparație între primul și ultimul an de referință, 2010 respectiv 2017 se observă o creștere a numărului de înnoptări.

Numărul înnoptărilor turiștilor români a crescut de la 294.599 de persoane în anul 2010 la 650.858 persoane în anul 2017 ceea ce reprezintă o diferență de 356.259 persoane.

Numărul turiștilor străini a crescut de la 106.979 persoane în anul 2010 la 265.142 persoane în anul 2017 ceea ce reprezintă o diferență de 158.979 de turiști.

3.2.4. Durata sejurului mediu

Durata sejurului mediu reprezintă media de zile pe care turiștii le petrec într-o stațiune. Acesta reprezintă raportul dintre doi factori care sunt extrem de importanți, numărul de înnoptări și numărul de turiști, ecuația prin care se determină fiind:

Sm = nr. înnoptări (nr. zile turist) /nr. turiști sosiți (nr. turiști cazați)

Tabelul 3.8. Durata sejurului mediu în perioada 2010-2017

Sursă: www.insse.ro

În figura 3.19 se observă că dea lungul anilor sejurul mediu a avut o evoluție inconstantă. Cele mai mici valori au fost înregistrate în anii 2017 și 2014 cu o valoare de 1.62 zile, respectiv 1.63 zile. Cea mai mare valoare a fost în anul 2010 cu o valoare de 1.76 zile.

Figura 3.19. Evoluția sejuriului mediu în perioada 2010-2017

3.2.5. Densitatea circulației turistice

Densitatea circulației turistice reprezintă raportul dintre turiști sosiți și populația rezidentă. În cazul județului Sibiu aceasta este reprezentată de numărul turiștilor sosiți în județ și populație rezidentă a acestui județ.

Densitatea circulației turistice se poate calcula prin următoarele formule:

Dt în raport cu populația = turiști sosiți/număr locuitori

Dt în raport cu suprafața = turiști sosiți/suprafață

Tabelul 3.9. Densitatea circulației turistice în perioada 2010-2017

Sursă: www.insse.ro

Figura 3.20. Evoluția densitatea turistică în raport cu populația în perioada 2010-2017

Din figura 3.20. observăm că densitatea turistică în raport cu populația este în creștere.

Densitatea turistică în raport cu populația a crescut de la 0.5 turist/ locuitor în anul 2010 la 1.21 turist/ locuitor în anul 2017 ceea ce reprezintă o diferență de 0.72 turist/locuitor.

Figura 3.21. Evoluția densități turistice în raport cu suprafața în perioada 2010-2017

Densitatea turistică în raport cu suprafața este într-o continuă creștere dea lungul anilor. Cea mai mică valoare a fost în anul 2010 cu 42.00 turiști/km2, iar cea mai mare în anul 2017 cu 104.07 turiști/km.

3.2.6. Funcția turistică a județului Sibiu

O localitate (o zonă, o țară) are funcție turistică în momentul în care turismul (primirea și gazduirea turiștilor) reprezintă principala preocupare în structura activităților desfășurate, căreia i se consacră cea mai mare parte a locitorilor.

Unde:

L-numărul de locuitori din localitatea (zona, țara) de referință

P-populația permanentă a localității (zona, țării) de referință

Tabelul 3.10. Funcția turistică a județului Sibiu în perioada 2010-2017

Sursă: www.insse.ro

Figura 3.22. Evoluția funcției turistice a județului Sibiu în perioada 2010-2017

Sursă: www.insse.ro

În figură 3.22. se observă că dea lungul anilor că funcția turistică a avut o evoluție inconstantă. Cele mai mici valori au fost înregistrate în anii 2011, 2012 și 2013 cu o valorii de 1.31, 1,33 și 1.35. Cea mai mare valoare a fost în anul 2017 de 2.34.

Capitolul IV. Propuneri Și Strategii Privind Dezvoltarea Turistică A Județului Sibiu

4.1. Propuneri personale: promovarea și comercializarea produsului turistic “Sibiu un loc de poveste!”

Realizarea unui program turistic tip circuit:

București-Curtea de Argeș-Vidraru-Bâlea Lac-Cârța-Porumbacul de Sus-Avrig-Sibiu-Biertan-Mediaș-ValeaViilor-Slimnic-Sibiel-Cristian-Sibiu-Cisnădioara-Cisnădie-Tălmaciu-Boița-Râmnicu Vâlcea-Pitești-București.

Am ales acest să fac acest circuit datorită uimitoarelor atracții naturale, istorice, monahale, dar mai ales, culturale ale județului Sibiu, atracții care pot aduna numeroși turiști români și străini în același timp.

Indicarea traseului cu prezentarea localităților și obiectivelor vizitate:

Curtea de Argeș – Mănăstirea Curtea de Argeș;

Cârța – Abaița Cisterciană (Abaița Cârța sau Mănăstirea Cisterciană de la Cârța);

Porumbacul de Sus – Castelul de lut Valea Zânelor;

Avrig – Reședința de vară a baronului Samuel von Brukenthal;

Sibiu: Piața Mare cu Turnul Sfatului, Palatul Brukenthal-Muzeul Brukenthal, Catedrala Evanghelică și Piața Huet, Catedrala Sf. Treime, Casa Haller, Casa Lutsch, Piața Mică cu Pasajul Scărilor, Podul Minciunilor, Grădina Zoo din Sibiu, Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA;

Biertan – Biserica Fortificată de la Biertan, inclusă în lista Patrimoniul Mondial UNESCO;

Mediaș – Biserica Sf. Margareta din Mediași;

Valea Viilor – Biserica Fortificată din Valea Viilor care este inclusă în lista Patrimoniul Mondial UNESCO;

Slimnic – Cetatea de la Slimnic;

Sibiel și Cristian- Muzeul de Icoane pe Sticlă, Biserica fortificată din Cristian;

Cisnădioara- Cetatea Cisnădioara, Calcarele Cretacice de la Cisnădioara;

Cisnădie -Biserica Evanghelică Fortificată din

Sadu și Tălmaciu -Biserica din piatră “Adormirea Maicii Domnului”, Biserica ortodoxă cu hramul „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”;

Boița – Castelul Turnu Roșu;

Râmnicul Vâlcea- Mănăstirea Horezu.

Elemente de prezentare generală:

Număr turiști: 20;

Număr de ghizi: 1;

Număr de șoferi: 1;

Mijloc de transport: autocar

Număr de kilometrii parcurși în total: 890 de km;

Număr de zile: 4 zile și 3 nopți;

Perioada de desfășurare: 21 – 24 august 2019;

Sugestii de călătorie: echipament montan (încălțăminte adecvată munte), ochelari de soare, pălării;

Preț informativ: 1520 RON/persoană.

Cazarea turiștilor se va efectua în:

Hotel Apollo Hermannstadt 3*, Sibiu

Hotel Edelweiss 3*, Mediaș

Hotel Gallant 3*, Sibiu

Descrierea traseului pe zile

Ziua 1

Traseu: București-Curtea de Argeș-Vidraru-Bâlea Lac-Cârța-Porumbacul de Sus-Avrig-Sibiu

Nr. Km parcurși: 347 km

Servici oferite: transport, ghid, cazare, alimentație

Plecare din București, la ora 7:30, din parcarea de la Piața Constituției (Bd. Unirii colț cu Bd. Libertății) pe traseul Curtea de Argeși-Vidraru-Bâlea Lac-Cârța-Porumbacul de Sus-Avrig-Sibiu. Prima vizită o vom face la Mănăstirea Curtea de Argeș (secolul XVI), ctitorie a lui Neagoe Basarab, ce se impune prin arhitectura sa deosebită, adăpostind în interior mormintele familiei regale a României. Urmăm apoi Transfăgărășanul, unul dintre cele mai spectaculoase șosele din lume, cu o altitudine maximă de 2045 m și cel mai lung tunel rutier din România (887 m).

Ne îndreptăm spre Barajul Vidraru care a fost construit în 1965, unde face o pauză pentru fotografii. Ne continuăm drumul către Bălea Lac (46,508 m2/11.35 m adâncime) care este unul dintre cele mai mari și mai frumoase lacuri glaciare din țară. Aici vom servi și prânzul la Restaurantul Bălea Lac. Continuăm drumul spre Cârța, unde vom vizita Abaița Cisterciană (Abaița Cârța sau Mănăstirea Cisterciană de la Cârța), monument istoric care a fost înființat în secolul al XII-lea și prezintă un stil gotic. Matei Corvin a desfințat mănăstirea în secolul al XV-lea, mai este o capelă ce aparține comunității evanghelice săsești. Ne abatem puțin de la drum și trecem prim Porumbacul de Sus, unde vom vizita Castelul de lut Valea Zânelor. Este construit din lut și pare desprind din poveștile copilăriei, unde o să imortalizăm locul cu fotografii și o să petrecem ceva timp respirând aer curat într-o lume de basm. Ne îndreptăm către Avrig, unde vom vizita Palatul Brukenthal, care a fost mult reședința de vară a baronului Samuel von Brukenthal din Transilvania (1721-1803). Are o arhitectură în stil baroc și un parc mare amenajat. Parcul cuprinde mai multe aripi și grădini cum ar fi: grădina englezească, franceză și olandeză, respective și o fântână arteziană.

Ajungem în jurul orei 19:00 la Sibiu unde ne cazăm la Hotelul Apollo Hermannstadt-3*. Restul zilei timp liber pentru turiști.

Ziua 2

Traseu: Sibiu-Biertan-Mediaș

Nr. Km parcurși: 99 km

Ora și locul plecări: recepția Hotelul Apollo Hermannstadt, după luarea micului dejun (7:30-8:30), plecare la ora 9:00

Servici oferite: transport, ghid, cazare, alimentație

După micul dejun servit la hotel, facem o plimbare pitorească prin centrul istoric din Sibiu unde vom vizităm: Piața Mare cu Turnul Sfatului care este simbol al orașului, Palatul Brukenthal (secolul XVIII) care găzduiește Muzeul Brukenthal cu o valoroasă colecție de pictură. Catedrala Evanghelică (secolul XIV), una dintre cele mai vechi și mai impresionante construcții gotice din Transilvania și Piața Huet. Catedrala Sf. Treime, Casa Haller, care păstrează multe elemente din clădirea originală renascentistă din secolele XV-XVI (ca: blazonul, arcadele de la intrare și decorațiunile), Casa Lutsch, despre care se crede că a fost construită în secolul al XV-lea de regele Sigismund (cu scopul de a-i găzdui pe regi, voievozi și înalți demnitari) și care poartă numele unuia dintre proprietarii săi din secolul XVI. Piața Mică cu Pasajul Scărilor și Podul Minciunilor (secolul XIX). Vom servi prânzul la Restaurantul Hermania din Sibiu.

Ne continuăm drumul către Biertan, unde se află una dintre cele mai bine fortificate cetăți țărănești din Transilvania, care este inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO. Vizităm biserica cetății, construită în sec. al XVI-lea, în stil gotic târziu, care mai păstrează și astăzi altarul impozant cu cele 28 de scene religioase pictate și amvonul. Ca o curiozitate, aici a funcționat 300 de ani o “închisoare” în care familiile ce intenționau să divorțeze erau închise având la dispoziție un singur pat, un scaun și doar o lingură, soții fiind nevoiți să împartă totul până când renunțau la divorț. După vizitarea cetăți fortificate din Biertan, ne continuăm drumul către Mediași unde ne cazăm la Hotelul Edelweiss de 3*. Ajungem în Mediași în jurul orei 20:00. Timp liber pentru turiști.

Ziua 3

Traseu: Mediaș-Valea Viilor-Slimnic-Sibiel-Cristian-Sibiu

Nr. Km parcurși: 119 km

Ora și locul plecări: recepția Hotelul Edelweiss, după luarea micului dejun (8:30-9:30), plecare la ora 10:00

Servici oferite: transport, ghid, cazare, alimentație

După servirea micului dejun vom vizita Biserica Sf. Margareta din Mediași (construită în stil gotic în 1488). Apoi ne continuăm drumul către Valea Viilor, unde se află Biserica Fortificată din Valea Viilor. Construită în secolul al XII-lea, urmând să fie fortificată în secolul al XV-lea și al XVI-lea, fiind înconjurata de un singur zid de incintă, de la care s-au mai păstrat 4 turnuri. În interior se păstrează vechea cristelniță, strană preotului, datată 1526, altarul din 1779, cu sculpturi, coroana din 1746, tabernacolul din partea nordică a corului datând din 1504. Este inclusă în lista Patrimoniul Mondial UNESCO. Vom servi prânzul la Pensiunea la Cetatea Slimnic.Ne continuăm drumul către Cetatea de la Slimnic, construită în secolul al XIV-lea de sași. Ca să ajungem la cetate trebuie să mergem pe o mică potecă. Se poate urca în Turnul- clopotniță pentru a admira peisajul de la înălțime, dar și interiorul cetăți care este înconjurată de ziduri de apărare.

Continuăm drumul și mergem spre comună Sibiel din Mărginime. Sibiel este prima localitate turistică rurală din România. În Sibiel vom vizita Muzeul de Icoane pe Sticlă, care primește până la 15.000 de vizitatori pe an. Găzduiește cea mai mare expoziție de icoane pe sticlă din Transilvania existentă astăzi, o splendoare de creativitate artistică de inspirație religioasă născută din bogăția tradiției creștine ortodoxe.

Ajungem în Cristian, unde vom vizita Biserica fortificată din Cristian, care datează din secolul al XIII-lea, fiind mai întâi o bazilică romanică. Hramul bazilicii este „Sfântul Servatius” și inițial avea un plan cu trei nave. Unul dintre turnuri era denumit și „Turnul Slăninii”, pentru că în el se țineau slănină și șuncă – acesta s-a păstrat până în prezent, alături de alte trei turnuri. Ajungem la Sibiu unde ne cazăm la Hotelul Gallant de 3*. Se va face o masă festivă în ultima zi la restaurantul hotelului Gallant.

Ziua 4

Traseu: Sibiu-Cisnădioara-Cisnădie-Tălmaciu-Boița-Râmnicu Vâlcea-Pitești-București

Nr. Km parcurși: 325 km

Ora și locul plecări: recepția Hotelul Gallant, după luarea micului dejun (7:30-8:30), plecare la ora 9:00

Servici oferite: transport, ghid, cazare, alimentație

După servirea micului dejun, plecăm spre Grădina Zoo din Sibiu. Se află în pădurea Dumbrava și se întinde pe o suprafață de 20 hectare. Adăpostește 268 animale și păsări din 63 de specii. Grădina zoologică impresionează și prin stejarul de la intrare bătrân de peste 600 de ani. Vizităm și Muzeul ASTRA, care este situate în Dumbrava Sibiului. Muzeul este locul ideal pentru a descoperi viața tradițională rurală românească. Se poate face plimbare relaxantă în mijlocul naturii printre gospodăriile țărănești, ateliere, bisericuțe din lemn, troițe, stâne, crame, mori de apă și de vânt. Sunt bine păstrate tradițiile, ocupațiile dar și interioarele originale a vieții simple a țăranilor români.

Ne continuăm drumul către Cisnădioara, unde vizităm Cetatea Cisnădioara. Cetatea a fost construită între 1180 și 1200, este cea mai veche bazilică romană, la început a fost o biserică catolică. Cetatea a fost practic o cetate de observare, fiind situată pe un deal de 50 de metri. Zidurile aveau șase metri și aveau guri de tragere pentru că erau singurul sistem de apărare al cisnădirenilor. În apropiere de sat se găsesc și Calcarele Cretacice de la Cisnădioara. Este un monument al naturii cu valoare paleontologică și în același timp extrem de pitoresc. Seamănă cu un cioc de vultur care iese din pământ la margine de drum, dar localnicii, o numesc Piatra Broaștei. Aici ai ocazia să vezi stridii, arici și stele de mare, toate prinse în bolovanul de calcar.

Continuăm spre Cisnădie și vizităm Biserica Evanghelică Fortificată (bazilică romanică cu trei nave, ridicată la începutul secolului al XIII-lea). Trecem prin Sadu, unde vizităm Biserica din piatră “Adormirea Maicii Domnului”. Are un singur turn cu acoperișul în formă de două bulburi de ceapă suprapuse, cea de la bază fiind mai mare. Acestea sunt din tablă zincată. Pereții bisericii sunt din piatră și cărămidă și au o grosime de 1,3 metri. Pereții turnului sunt ornamentați cu ghirlande de cercuri și ovale întretăiate făcute din cărămidă roșie, vizibile în albul tencuielilor.

Mergem către Tălmaciu, unde vizităm Biserica ortodoxă cu hramul „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”. Lăcașul de cult a fost ridicat între anii 1999-2012, din cărămidă și beton armat. Biserica s-a sfințit prin punere de sfinte moaște, altarul bisericii cu hramurile „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” și „Sfântul Ierarh Andrei, Mitropolitul Ardealului” a Parohiei Tălmaciu II, protopopiatul Avrig, județul Sibiu, de către Înalt Prea Sfințitul Părinte dr. Laurențiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului. Servirea prânzului La Popas Tălmaciu. Continuăm drumul și trecem pe la Castelul Turnul Roșu, care a fost ridicată la începutul secolului XV, a reprezentat un punct important în istoria Transilvaniei, mai ales în luptele cu otomanii. Potrivit legendei, în urma unei victorii purtate aici de români și sași, turnul a fost vopsit în roșu cu sângele turcilor pentru a-i amenința pe aceștia.

Ne vom îndrepta către București trecând prin Boița, apoi prin Râmnicul Vâlcea, unde vom vizita Mănăstirea Horezu (ctirorie a lui Constantin Brâncoveanu) una dintre bijuteriile arhitectonice ale artei brâncovenești. Continuăm traseul spre București (Piața Constituției) ajungem în jurul orei 22.00, în funcție de trafic și condițiile meteo.

Condițiile de comercializare:

Segmentul de turiști căruia i se adresează produsul turistic: celor interesați de călătorii și de activității culturale;

Producătorul: agenția touroperatoare „Cris Travel”;

Canalul de distribuție: „Cris Travel” – consumator final (turist);

Modalități de plată: se poate face în două sau trei rate, ultima rată cu cel puțin o săptămână înainte de plecare.

Reduceri acordate: 10% pentru grupuri de minim 15 turiști, 20% pentru elevi și studenți, 30% pentru pensionari. Și respectiv 30 % reducere pentru plată cu 40 zile înainte de călătorie, 15% pentru plată cu 30 zile înainte de călătorie.

Analiza de preț

Denumirea acțiunii turistice: ″Sibiu un loc de poveste! ″;

Perioada de desfășurare: 21-24 august 2019

Beneficiar: turiști români și străini dornici să cunoască frumusețile județului Sibiu;

Organizator grup: Agenția touroperatoare “Cris Travel”.

Figura 4.1. Afiș de promovare a circuitului turistic

Calculația prețului de vânzare (P.V.)

1 euro = 4.76

* Cheltuieli cu cazarea

Hotel Apollo Hermannstadt 3 stele din Sibiu: 190 lei/persoană (demipensiune)

Hotel Edelweiss 3 stele din Mediaș: 150 lei/personă (demipensiune)

Hotel Gallant 3 stele din Sibiu:170 lei/persoană (cu mic dejun)

Pe turist: 190+150+170 = 510 lei/turist

Pe total: 510*20 = 10200 lei/total

**Cheltuieli cu alimentația

21 august: prânz Restaurantul Bălea Lac 50 lei/persoană

22 august: prânz Restaurant Hermania din Sibiu 55 lei/persoană

23 august: prânz Pensiunea La Cetatea Slimnic 45 lei/persoană și masa festivă la restaurantul hotelului Gallant din Sibiu 100 lei/persoană

24 august: prânz La Popas Tălmaciu din Tălmaciu 40 lei/persoană

Pe turist: 50+55+45+100+40 = 290 lei

Pe total: 290*20 = 5800

*** 0.75 euro/km

0.75 euro = 3.57 lei

3.57 lei * 890 km = 3177,3 lei/total

3177,3/20 = 158,9 lei/turist

*****Cheltuieli cu ghizii: cazrae+masa+cota ghid= 510+290+30+500+200=1530 lei

1530*2 = 3060 lei/total

3060/20 = 153 lei/turist

******Cheltuieli cu șoferii: cazre+masa+ cota șofer =510+290+30+450 = 1280 lei

1280*2 = 2560 lei/total

2560/20 = 128 lei/turist

4.2. Promovarea traseelor turistice sibiene de excepție

Există cinci trasee care te vor ajuta să descoperi județul Sibiu și anume:

Drumul brânzei în Mărginimea Sibiului

Traseu: Boița – Tălmăcel – Tălmaciu – Cisnădie – Sadu – Râu Sadului – Păltiniș – Rășinari – Gura Râului – Poplaca – Sibiu – Orlat – Fântânele – Sibiel -Vale – Săliște – Galeș – Tilișca – Rod – Poiana Sibiului – Jina – Transalpina.

Brânzeturile de înscriu în tradiția culinară și culturală a acestei zone, a căror diversitate este dată de altitudinea pășunilor și de tehnicile specific de producție. În Mărginimea Sibiului, cu pășunile sale alpine, se continua tradiția de producer a brânzei telemea, a laptelui gros, a brânzei de burduf, a brânzei frământate sau a urdei.

Păstoritul a rămas o ocupație tradițională, iar dacă veți veni în Mărginime, nu e pășune unde să nu vedeți vreo turmă de oi și să nu vă întâmpine lătratul câinilor ce o păzesc. Din fiecare sat se desprind cărări de munte care leagă vatra satului de colibele de vară și de stâne. Pe jos sau cu bicicletă, veți avea ocazia să descoperiți oameni pricepuți în producerea brânzeturilor după rețete moștenite din bătrâni. Tot de aici puteți porni pe trasee marcate din Munții Cindrel și puteți ajunge pe cea mai înaltă șosea din România, Transalpina. Zona abundă în pensiuni rurale cu oferte diversificate..

Vămile Făgărașilor în Țara Oltului

Traseu: Sibiu – Turnu Roșu – Racovița – Sebeșu de Jos – Sebeșu de Sus – Avrig – Porumbacu de Jos – Porumbacu de Sus – Cârțișoara – Bălea Lac – Arpașu de Sus – Arpașu de Jos – Cârța.

Țara Oltului este teritoriul istoric de legătură între imperii și regiuni românești, încadrat de râul Olt și Munții Făgăraș, care modelează vizual teritoriul și oferă condiții pentru practicarea unei game variate de activități sportive: pescuit, echitație, drumeție, MTB, escaladă, parapantă. Din fiecare localitate se desprind trasee turistice marcate spre culmile Făgărașului.

Traseul de creastă este o provocare sportivă, dar și o încântare a simțurilor, unde vă veți întâlni inopinant cu marmote, capre negre sau cerbi. Puteți face oprire la cabanele tradiționale (Suru, Bărcaciu, Paltinu, Bălea, Podragu) pentru a savura un ceai de plante și împărtăși impresii de drum. Dacă doriți să vă testați abilitatea, puteți participa la concursuri sportive consacrate.

Șoferii și chiar iubitorii de adrenalină la volan nu trebuie să rateze Transfăgărășanul – „un drum fabulos, cel mai uimitor pe care l-am văzut vreodată”, așa cum l-au numit realizatorii Top Gear

Drumul naturii pe Valea Hârtibaciului

Traseu: Sibiu – Daia – Roșia – Vurpăr – Hosman – Fofeldea – Nocrich – Alțâna – Agnita, cu trei posibilități și anume:

1. Agnita – Ruja – Stejărișu – Brădeni – Sighișoara

2. Agnita – Dealu Frumos – Merghindeal – Cincu – Bruiu – Șomartin – Nou Român – Săsăuș – Chirpăr – Marpod – Sibiu

3. Sibiu – Cornățel – Hosman – Alțâna – Agnita – Sibiu

Valea Hârtibaciului se întinde în triunghiul Sibiu-Făgăraș-Sighișoara, regiune de pășuni, fânețe și păduri de foioase, recunoscută pentru biodiversitate, meșteșuguri tradiționale, brunch-uri lunare ce pun în valoare patrimoniul construit și pentru peisajul cultural neschimbat din perioada medievală.

Pe lângă biserici fortificate, aici veți întâlni și biserici din piatră, construite la începutul secolului XIX, a căror pictură poartă semnătura familiei de zugravi Grecu, renumită în întreaga zonă pentru modul personal, moralizator de a interpreta scenele biblice și societatea, și de a le reda în icoane. Aici cuibărește cea mai însemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din România, efective importante de huhurez mare, caprimulg, cristel de câmp sau ghionoaie sură. Pe lacurile de la Brădeni trăiesc regulat peste 20.000 de păsări de apă migratoare.

Drumul fortificațiilor pe Valea Târnavelor

Se găsesc două trasee:

Țapu – Șeica Mică – Axente Sever – Valea Viilor – Mediaș – Brateiu – Mălâncrav – Sighișoara:

Mediaș – Moșna – Alma Vii – Richiș – Biertan – Copșa Mare – Șaroș pe Târnave – Dumbrăveni – Dârlos – Blăjel – Bazna – Boian.

Pe traseele marcate puteți să mergeți pe jos sau cu bicicletă pentru a putea explorați satele pitorești din jurul cetăților medievale Mediaș și Biertan, admirând peisaje desprinse parcă din cărțile de povești.

Ascunse între coline, așezări precum Alma Vii, Ațel, Bazna, Copșa Mare, Mălâncrav, Moșna, Richiș sau Șeica Mică păstrează farmecul de odinioară, dominate de biserici fortificate impunătoare, numai bune pentru sesiuni de fotografie. Comunele Biertan și Valea Viilor fac parte din patrimoniul mondial UNESCO. Nu poți rata efectele terapeutice ale sării de Bazna, sesiunile de echitație și de cross-country în împrejurimile Prodului, înnoptarea în case și conace vechi sunt alte experiențe de încercat în zonă.

Drumul sării în Țara Secașelor

Dispune de trei trasee și anume:

Sibiu – Șura Mare – Hamba – Slimnic – Loamneș – Șoroștin – Alămor – Bogatu Român – Păuca – Ludoș – Ocna Sibiului – Sibiu;

Miercurea Sibiului – Apoldu de Sus – Apoldu de Jos – Sângătin – Ludoș – Presaca – Păuca – Bogatu Român – Mândra – Alămor – Ocna Sibiului;

Sibiu – Slimnic – Alămor – Ludoș – Topârcea – Ocna Sibiului – Muzeul în aer liber din Dumbravă Sibiului.

Își are origini în trecutul îndepărtat, atunci când românii au inclus Ocna Sibiului într-o rețea complexă de exploatare salină. Pe locul fostelor minelor de sare, după inundare, s-au format lacurile sărate în jurul cărora s-a întemeiat stațiunea balneo-climaterică renumită în prezent pentru efectele terapeutice. Supranumită „Litoralul Ardealului”, stațiunea este un magnet pentru sezonul estival.

4.3. Strategii și planuri de dezvoltare turistică a județului Sibiu

Strategia de dezvoltare a județului Sibiu pentru perioada 2010 – 2013 și direcțiile de dezvoltare ale județului pentru perioada 2014 – 2020.

Obiectivele generale și operaționale de dezvoltare ale județului Sibiu, pe termen scurt 2010-2013 și pe termen mediu 2014-2020

Strategia de dezvoltare durabilă a turismului din județul Sibiu este reprezentată de prin prioritățile Consiliul Județean Sibiu pentru perioada 2010 – 2020.

Pornind de la legislația în vigoare (Legea administrației publice locale nr.215/2001 cu completările și modificările ulterioare și Ordonanța Guvernului nr.58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România), misiunea Consiliului Județean în domeniul turismului constă în: intervenții directe pentru siguranța turismului, participarea la proiecte de investiții cu efecte asupra dezvoltări durabile și echilibrarea turismului din județ, implicarea în parteneriate pentru dezvoltarea infrastructurii în turism, promovarea potențialului turistic pe plan intern și internațional prin participarea la saloanele de turism în țară și străinătate, elaborarea de material promoționale.

Viziunea și misiunea Consiliului Județean Sibiu în domeniul dezvoltării turismului

Consiliul Județean Sibiu consideră că dezvoltarea durabilă și echilibrată a turismului în județul Sibiu reprezintă una din prioritățile sale pentru perioada 2010 – 2020 și constau în:

Viziunea

Dezvoltarea turismului va reprezenta o oportunitate pentru locuitorii județului de a obține venituri suplimentare și de a-și îmbunătăți calitatea vieții;

Turismul în județul Sibiu se va dezvolta într-o manieră durabilă, cu protejarea și punerea în valoare a patrimoniului natural, construit și a valorilor culturale materiale și imateriale;

În anul 2020 turismul va reprezenta un sector economic dinamic cu un aport însemnat la dezvoltarea economică de ansamblu a județului Sibiu;

Județul Sibiu va deveni o destinație turistică sigură și de calitate, corespunzând standardelor Uniunii Europene privind furnizarea produselor și serviciilor;

Populația județului Sibiu va conștientiza importanța turismului, aceasta atrăgând după sine o mai mare/bună implicare socială și comunitară – moment cheie în procesul general al dezvoltării turismului.

Misiunea

Misiunea Consiliului Județean în domeniul turismului este conformă prevederilor Legii administrației publice locale nr.215/2001, cu completările și modificările ulterioare, respective Ordonanței nr.58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România și constă în:

Intervenții directe pentru asigurarea siguranței turismului montan;

Reglementare pentru dezvoltarea durabilă și echilibrată a turismului în domeniile în care are competențe legale;

Coordonarea și sprijinirea autoritățile publice locale din județul Sibiu în realizarea proiectelor cu efect asupra dezvoltării durabile și echilibrate turismului;

Intervenții directe asupra domeniul public și privat județean, cu efect asupra dezvoltării durabile și echilibrate a turismului în județul Sibiu;

Realizarea unor proiecte prioritare, aflate în sfera competențelor sale materiale și teritoriale, cu efect asupra dezvoltării durabile și echilibrate a turismului în județul Sibiu;

Dezvoltarea formulelor de parteneriat cu instituții publice, organizații neguvernamentale și agenți economici pentru realizarea unor proiecte cu efect asupra dezvoltării durabile și echilibrate turismului în județul Sibiu;

Susținerea dezvoltării durabile și echilibrate a turismului sibian pe lângă organisme, autorități și instituții regionale, naționale și europene.

Pentru realizarea strategiei s-au identificat opt obiective generale de dezvoltare a turismului și anume:

Siguranța

Siguranța practicării turismului reprezintă unul dintre obiectivele generale ale Consiliului Județean Sibiu și aceasta este o obligație prevăzută de lege, astfel județul Sibiu va putea fi perceput ca o destinație sigură. Obiectivele specifice pentru siguranță sunt:

Aplicarea fermă și conserventă a măsurilor legale pentru eliminarea riscurilor privind siguranța și sănătatea turiștilor;

Prevenirea incidentelor și accidentelor prin creșterea nivelului de informare a turiștilor și locuitorilor județului, în special asupra pericolelor și măsurilor de securitate montană;

Îmbunătățirea permanent a eficacității și eficienței echipelor Salvamont Sibiu;

Asigurarea unui număr suficient de refugii montane;

Întreținerea corespunzătoare și marcarea traseelor montane, de drumeție și culturale;

Structurarea duratei de intervenție în salvarea de vieți

Calitatea

Consiliul Județean Sibiu va interveni prin extinderea, modernizarea și reabilitarea infrastructurii, rețelelor de utilități publice ce deservesc zonele cu potențial turistic. Această investiție va avea un impact direct asupra îmbunătățirii experienței turistice în județ și prin reflectarea în creșterea numărului de turiști. Obiectivul general al acestei prorități este creșterea calității serviciilor turistice în județul Sibiu, având următoarele obiective specifice și anume:

Modernizarea drumurilor de acces către zonele turistice și sprijinirea unităților administrativ-teritoriale pentru realizarea rețelelor de utilități publice în zonele respective;

Realizarea, încurajarea și sprijinirea investițiilor în infrastructura turistică;

Monitorizarea și cercetarea piețelor țintă și a altor potențiale piețe, respectiv evoluția tendințelor în turism (atât din punctul de vedere al ofertantului, cât și din cel al consumatorului) și diseminarea informațiilor în rândul factorilor interesați;

Atragerea și absorbția finanțărilor din instrumente structurale și fonduri complementare;

Dezvoltarea unor produse turistice noi, care ar putea să fructifice punctele tari evidențiate în analiza SWOT a județului.

Patrimonial cultural

Județul Sibiu dispune de un mare potențial în ceea ce privește turismul cultural, fiind o destinație bazată pe unicitatea culturii și o component esențială a existenței turistice. Obiectivul general al acestei priorități este o mai bună valorificare turistică a patrimoniului cultural material și imaterial, având următoarele obiective specifice:

Reabilitarea, conservarea și valorificarea turistică a patrimoniului cultural construit;

Creșterea atractivității turistice a actului de cultură, a instituțiilor de cultură și promovarea acestora;

Sprijinirea autorităților locale în realizarea evenimentelor culturale reprezentative, cu un impact asupra atractivității turistice.

Accesibilitatea informației turistice

Industria turistică a județului Sibiu va trebui să profite de avantajele oferite de noile canale de promovare. Prezența pe internet va oferi posibilitatea unei promovări integrate a județului Sibiu.

Obiectivul general al acestei priorități este de a îmbunătății accesibilitatea județului Sibiu ca destinație turistică, având următoarele obiecte specifice și anume:

Încurajarea unei prezențe cât mai mări a unităților de primire turistică pe Internet;

Oferirea de informații cât mai complete despre județul Sibiu, atât prin metode tradiționale cât și prin cele moderne;

Îmbunătățirea informațiilor existente în punctele de intrare (aeroporturile, gările, autogările).

Consolidarea Brandului Sibiu

Poziționarea brandului Sibiu ca și destinație turistică a fost inițiată în anul 2007, o dată cu lansarea Programului “Sibiu – Capitală Culturală Europeană 2007”.

Obiectivul general al acestei priorități este dezvoltarea și comunicarea unei imagini puternice a brandului SIBIU, având ca obiective specifice următoarele:

Alăturarea brandului Sibiu la cel al Transilvaniei pentru a avea un impact mai puternic;

Realizarea unei abordări integrate a brandului la toate nivelurile industriei turistice;

Asigurarea unui cadru strategic adecvat care să permit realizarea de parteneriate;

Încurajarea dezvoltării unor produse “icoană” care să fie reprezentative/distincte pentru Sibiu (bisericile fortificate, arhitectura săsească. Marca Brukenthal, ș.a.).

Pregătirea profesională

Județul Sibiu vrea să crească calitățile serviciilor prin investiția materialelor dar și prin pregătirea personalului. Lipsa pregătirii în domeniul turistic reprezintă o provocare care trebuie rezolvată la nivelul întregului județ.

Obiectivul general la acestei priorități este încurajarea pregătirii profesionale în turism, având următoarele obiective specifice și anume:

Sprijinirea și îmbunătățire pregătirii în domeniul turismului prin organizarea de seminarii, dezbateri, acordări de premii, diplome, recunoaștere și mesaje publice etc.;

Încurajarea unor legături puternice între educație și turism;

Încurajarea pregătirii continue și dezvoltarea aptitudinilor.

Parteneriate

Consiliul Județean Sibiu va acorda atenție modalităților de valorificare a potențialului turistic al județului, de creare a infrastructurii necesare susținerii acestuia și de sprijinire a sectorului privat pentru a face față cerințelor pieței.

Obiectivul general al acestei priorități este dezvoltarea unei colaborări eficiente în cadrul sectorului public și între acesta și sectorul privat, având ca obiective specifice:

Dezvoltarea de parteneriate la nivel național, regional și local pentru promovarea și dezvoltarea turismului;

Coordonarea și sprijinul autorităților locale în promovarea turismului, pregătirea profesională, dezvoltarea economică, conservarea moștenirii culturale;

Încurajarea implicării comunităților locale în dezvoltarea și promovarea turismului în zonele lor;

Minimizarea impactului turismului asupra mediului înconjurător.

Capacitatea instituțională

Consiliul Județean va acționa pentru creșterea capacității instituționale a propriilor structuri cu atribuții în domeniul turismului și va sprijini în acest sens Asociația Județeană de Turism Sibiu, organizație creată în scopul implementării politicilor autorității publice județene în domeniul turismului.

Obiectivul general al acestei priorități este creșterea capacității instituționale a Consiliului Județean Sibiu în programarea și implementarea programelor, respective măsurilor de dezvoltare durabilă a turismului având ca obiective specifice:

Consolidarea/formalizarea colaborării cu un grup de actori cheie interesați de dezvoltarea turismului în județul Sibiu;

Dezvoltare resurselor umane ale Consiliului Județean Sibiu implicate în activitatea de turism;

Autorizarea și monitorizarea construcțiilor cu scop turistic cu respectarea strictă a prevederilor legale din domeniul protecției mediului, a patrimoniului natural, cultural-istoric;

Sprijinirea Asociației Județene de Turism Sibiu în dezvoltarea resurselor umane, îmbunătățirii managementului, creșterii eficienței și eficacității.

Planuri de dezvoltare turistică

Denumirea proiectele de investiții în turismul de importanță locală a județul Sibiu sunt următoarele:

Dezvoltarea turismului pentru practicarea schiului și a altor sporturi de iarnă, orașul Avrig;

Înființare bază de tratament (wellness), comună Bazna;

Înființare bază de agrement (aqua park), comună Bazna;

Dezvoltarea infrastructurii turistice în stațiunea balneoclimatică Ocna Sibiului, orașul Ocna Sibiului;

Bază salvare salvamont în stațiunea Păltiniș, municipiul Sibiu.

4.4. Analiza S.W.O.T. a dezvoltării turistice a județului Sibiu

Analiza S.W.O.T reprezintă una dintre cele mai utilizate metode în domeniul afacerilor.

Pentru ca planul aceasta să dea rezultate va fi analizat atât mediul intern cât și mediul extern, astfel îndeplinind scopul de a descoperi punctele tari și punctele slabe ale planului în relația cu oportunitățile și amenințările cu care acestea se confruntă.

Analiza S.W.O.T. a fost concepută pentru a fi efectuată în faza preliminară a unui proiect pentru a descoperi dacă acesta este corect întocmit, dacă va întâmpina dificultăți, iar dacă acestea ar fi defectate, proiectul să fie refăcut într-un mod mai corect pentru ca, în urma aplicării lui, rezultatele să fie optime.

Pentru a putea realiza analiza S.W.O.T. se va ține cont de patru elemente importante:

Punctele tari, care susțin dezvoltarea

Punctele slabe, bazate pe parametrii descriptivi pe o perioadă determinată de timp

Oportunitățile

Amenințările

Tabel 4.1. Analiza S.W.O.T. a dezvoltării turistice a județului Sibiu

4.5. Conservarea și protecția biodiversității mediului în județul Sibiu

Județul Sibiu contribuie la capitalul natural al României cu bioregiunile alpină, continentală, precum și mici insule cu vegetație stepică (ROSCI0093). Insulele stepice Șura Mică – Slimnic, populații reprezentative de carnivore mari, păduri cvasivirgine și peisaje valoroase cu biodiversitate ridicată.

Județul Sibiu dispune de o mare diversitate de ecosisteme, habitate și specii sălbatice datorită cadrului natural variat, condițiilor hidrologice, climatice și pedologice acesta având o biodiversitate peste media pe țară. Configurația reliefului și diferențele altitudinale imprimă etajarea vegetației în partea de sud a județului, unde distingem etajele pădurilor de foioase, pădurilor de amestec, pădurilor de conifere, tufișurile subalpine și pajiștilor alpine, pe când partea centrală și nordică se încadrează în zona nemorală.

Biodiversitatea din județul Sibiu a fost realizată pe baza unor studii de specialitate, care s-au identificat în zona montană a județului. O concentrare mare de habitate cu un număr ridicat de specii rare, relicte și endemice a fost identificată în masivele montane Făgăraș și Cindrel.

Județul Sibiu deține doar 2,3% din suprafața României, prin poziția sa geografică, prin diversitatea formelor de relief și marea amplitudine altitudinală a acestuia (2.305 m), cu repercursiuni asupra tipurilor de climat, dar și ca urmare a celor peste două secole de cercetări botanice, la nivelul județului a fost identificate 63% din speciile cormoflorei naționale.

Flora județului Sibiu este cuprinsă din: 5485 specii de plante cunoscute până în prezent (660 specii de alge, 1361 ciuperci, 466 licheni, 543 mușchi și 2455 cormofite), biodiversitatea județului fiind peste media pe țară.

Speciile de plante de interes comunitar identificate la nivelul județului sunt următoarele: Echium russicum, Crambe tataria, Campanula serrata, Tozzia alpină ssp. Carpatică, Cirsium brachycephalum, Angelică palustris, Meesia longiseta, Drepanocladus vernicosus, Buxbaumia viridis, Dicranum viride.

Fauna este cuprinsă din 60 specii de mamifere, 258 specii de păsări, 34 specii de pești, 15 specii de amfibieni și 12 specii de reptile, precum și numeroase specii de nevertebrate.

Activitățile de monitorizare realizate în ariile naturale protejate din județul Sibiu, reprezintă o stare bună de conservare a speciilor și habitatelor prezente.

Concluzii

În urma elaborării lucrării și a evaluării județului Sibiu am ajuns la concluzia că acesta deține un potențial turistic foarte ridicat, datorită resurselor turistice atât natural cât și antropice regăsite pe teritoriul său cât și a destinațiilor de care dispune.

După efectuarea descrieri județului putem observa că acesta este un ținut bogat și impresionant din multe puncte de vedere. Pe teritoriul județului se regăsesc două tipuri de resurse: resurse antropice se sunt reprezentate de casetele, cetăți, biserici, mânăstiri, muzee, numeroase și semnificative pentru România și resursele naturale la fel de diversificate și semnificative, unele protejate datorită simplului fapt că se regăsesc în număr mic și doar în această zonă. Toate resursele județului, atât cele antropice dar și cele naturale au fost foarte bine protejate dar și conservate pentru o continuitate cât mai mare.

În urma parcurgerii lucrării putem trage mai multe concluzii:

Prin parcurgerea primului capitol descoperim prezentarea generală a județului, care este localizat în zona centrală a României cu o suprafață de 5.432 km2 și dispune de două municipii respectiv Municipiul Sibiu și Municipiul Mediaș. Fiind situat în parte centrală a țării, în sudul Transilvaniei, județul dispune de o poziție geografică favorabilă atât pe plan economic, cât și în domeniul turismului. Județul Sibiu se regăsește pe locul 24 ca mărime din România și face parte din Regiunea de Dezvoltare Centru. Mai sunt prezentate căile de acces ale județului, istoricul zonei și potențialul economic care dispune de un potențial imens atât din punct de vedere turistic cât și din punct de vedere economic. Este prezentată și populația regiunii împreună cu organizarea administrativ-teritorială a județului.

Capitolul 2 prezintă potențialul turistic al județului iar în urma parcurgerii acestuia aflăm că este unul foarte diversificat și bogat cu multe zone de interes pentru atragerea turiștilor și favorabil pentru practicarea turismului. În acest capitol putem vedea numărul mare de obiective turistice naturale și antropice, dar și stațiunile de care dispune județul Sibiu. Se află și 16 arii protejate cum ar fii parcuri naturale, rezervații și monumente ale naturii.

Capitolul 3 cuprinde informații despre dinamica activității turistice a județului în perioada 2011-2015. Astfel din acest capitol aflăm faptul că activitatea turistică a județului este una complexă, acesta deține o bază tehnioco-materială bine dezvoltată, cu o circulație turistică amplă care este în creștere de la an la an.

În capitolul 4 a fost detaliată o propunere personală de promovare a unui circuit turistic în zona județului Sibiu și sau mai promovat traseele sibiene care te vor ajuta să descoperi județul. Tot în acest capitol este prezentată strategia și planurile de dezvoltare turistică a județului Sibiu – orizont 2010-2020 și analiza S.W.O.T. a dezvoltării turistice a județului, respectiv conservarea și protecția biodiversității mediului în județul Sibiu.

Aflându-se în parte centrală a țării, județul dispune de o poziționare favorabilă pentru domeniul turismului dar și în domeniul economic.

Județul Sibiu reprezintă o parte recunoscută și reprezentativă a turismului românesc, datorită reliefului pe care este situat județul, turismul este practicat nu doar în sezonul rece ci pe tot parcursul anului, iar acesta este un aspect foarte important pentru turism în general deoarece atrage foarte mulți vizitatori.

Referitor la turismul montan, putem preciza faptul că județul Sibiu deține stațiune Păltiniș care este o stațiune permanentă, fiind recunoscută a fi cea mai veche stațiune turistică din țară, dar și cea aflată la cea mai mare altitudine 1442 m.

Județul dispune de un potențial balnear ridicat și important, dar acesta nu este valorificat la maximum. Turismul balnear este reprezentat de stațiunea balneoclimaterice Ocna Sibiului care deține 15 lacuri naturale, dintre care Lacul fără Fund e declarat monument al naturii datorită fenomenului de heliotermie, respectiv Lacul Brâncoveanu, Lacul Roșu și Negru sunt cel mai sărate lacuri din Ocna Sibiului, dar și printre cele mai sărate din țară. Mai este și stațiunea Băile Bazna care este o stațiune permanentă, situată într-un parc natural și se întinde pe o suprafață de 20 ha. Dispune de șase baze de tratament.

În județul Sibiu se află primul sat electrificat din România numit Sadu, iar Sibiul a devenit primul oraș iluminat electric din România.

Pe teritoriul județului se regăsesc numeroase mănăstiri și biserici dar și numeroase cetăți cu un potențial turistic ridicat. Deține două biserici fortificate care sunt înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO și anume Biserica Fortificată de la Biertan și Biserica Fortificată de la Valea Viilor.

În județul Sibiu se află și Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA care este cel mai mare muzeu în aer liber din România, cu o suprafață de 96 ha și adăpostește monumente originale ale satului românesc. Mai găsim și Podul Minciunilor care a fost primul pod de fontă din România, și îi vine numele de la legendă ca acesta ar scârți la fiecare minciună spusă de cei care trec pe pod.

Cele mai valoroase atracții turistice antropice ale județului se găsesc în Municipiul Sibiu, care a fost în anul 2007 declarată Capitală Culturală Europeană. Județul se poate mândri cu tradițiile seculare și patrimoniul cultural artistic pe care îl deține Sibiul și zona din Mărginime Sibiului.

Județul Sibiu dispune de o mare diversitate de ecosisteme, habitate și specii sălbatice datorită cadrului natural variat, condițiilor hidrologice, climatice și a reliefului.

Varietatea, diversitatea și frumusețea resurselor turistice naturale (relief, ape, izvoare minerale, climă) originalitatea și atractivitatea obiectivelor turistice antropice din județul Sibiu sunt valorificate prin turism cu ajutorul bazei tehnico-materiale.

Pentru valorificarea la maximum a potențialului turistic de care dispune județul Sibiu, și pentru ca turismul să se dezvolte cât mai frumos și mai armonios, să atragă turiști din ce în ce mai mulți, trebuie pus accentul pe promovarea acestuia atât în rândul turiștilor români, cât și în rândul celor străini, prin realizarea unor programe cât mai atractive, promovarea la târgurile de specialitate, promovarea prin materiale tipărite și cd-uri de prezentare, dar cel mai important promovarea on-line, aceasta fiind în momentul de față accesibilă oricui și oferind informații în cel mai scurt timp, despre tot ceea ce ar putea interesa un potențial turist, respectiv spații de cazare și alimentație publică, modalitățile de transport turistic, și nu în ultimul rând obiective naturale și antropice pentru care merită vizitată zona.

Județul Sibiu dispune de un imens potențial turistic, așa cum am demonstrat și pe parcursul acestei lucrări, în cadrul județului, îmbinându-se armonios obiectivele turistice antropice cu obiectivele turistice naturale.

Ca o concluzie generală, județul Sibiu reprezintă pentru România o zonă cu un potențial economic foarte mare și cu un potențial turistic atât natural, cât și antropic imens, care nu este încă valorificat la valoarea sa maximă.

Bibliografie

Andreea Băltărețu, Economia industriei turistice, Editura Universitară, București, 2016

Andreea Băltărețu, Nicolae Neacșu, Monica Neacșu, Economia turismului, Editura Uranus, București, 2008

Băltarețu Andreea, Amenjarea turistică și dezvoltarea urbană, Editura Universitară, București, 2010

Cândea Melinda, Erdeli George, Simon Tamara, Peptenatu Daniel, Potențialul turistic al României și amenajarea turistică a spațiului, Editura Universitară, București, 2003

Cândea Melinda, Florina Bran, Irina Cimpoeru, Organizarea, amenajarea și dezvoltarea durabilă a spațiului geografic, Editur Universitară, București, 2006

Erdeli George, Gheorghilaș Aurel, Amenajări turistice, Editura Universitară, București, 2006

Ielenicz M., Comănescu Laura, România. Potențial turistic., Editura Universitară, București, 2006

Istrate I., Bran Florina, Roșu A.G., Economia turismului și a mediului înconjurător, Editura Economică, București, 2003

Minciu Rodica, Economia turismului, Editura Uranus, București, 2005

Minciu Rodica, Țigu Gabriel, Economia turismului, ASE, București, 1997

Neacșu Nicolae, Băltarețu Andreea, Neacșu Monica, Drăghilă Marcela, Resurse și destinații turistice în România, Editura Universitară, București, 2016

Nicolae Neacșu, Andreea Băltărețu, Monica Neacșu, Resurse și destinații turistice, Editura Pro Universitaria, București, 2014, pagina 43.

Nicolae Neacșu, Vasile Glăvan, Petre Baron, Monica Neacșu, Geografia și economia turismului, Editura Pro Universitaria, București, 2011

*** Consiliul Județean Sibiu

*** Anualul Statistic al județului Sibiu

*** Direcția Județeană De Statistică Sibiu

*** Direcția Silvică Sibiu

*** Hotărârea de Guvern nr. 852 (Monitorul oficial nr. 613/20august 2008) pentru aprobarea normelor și criteriilor de atestare a stațiunilor turistice

*** Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în turism – INCDT, Strategia dezvoltării turismului în România

*** Institutul Național de statistică București, 2010 – 2017, Breviarul Statistic al județului Sibiu

*** Raportul anula privind starea mediului în județul Sibiu

*** Strategia de dezvoltare a județului Sibiu pentru perioada 2010-2013 și direcțiile de dezvoltare ale județului pentru perioada 2014-2020

http://arenaplatos.ro/hu/summer-season/info.html

http://turism.gov.ro

Acasa

http://www.anpm.ro/

http://www.cjsibiu.ro

http://www.dssibiu.ro/

http://www.lacuriocnasibiului.ro/

http://www.sibiu.insse.ro

http://www.sibiu-turism.ro

http://www.sibiu-turism.ro/Ce-facem-Activitati–Trasee-de-drumetie-Circuite-recomandate.aspx

http://www.paltinis1000.ro/despre/telescaun-paltinis/

http://www.sibiu-turism.ro/Ce-vizitam-Destinatii-Regiuni-turistice-Marginimea-Sibiului.aspx

http://www.skytrip.ro/obiective-culturale-in-judetul-sibiu.html

http://www.skytrip.ro/obiective-istorice-in-judetul-sibiu.html

http://www.skytrip.ro/obiective-naturale-in-judetul-sibiu.html

http://www.skytrip.ro/obiective-religioase-in-judetul-sibiu.html

http://www.skytrip.ro/statiuni-in-judetul-sibiu.html

http://www.traditiisibiene.ro/zone_etno.html

http://www.tratamentbalnear.ro/ocna-sibiului

http://www.turnulsfatului.ro/2017/12/15/foto-aria-aqua-deschide-noua-zona-de-piscine/

https://new.clubecvestru.ro/despre-noi/

https://patrimoniu.sibiu.ro/istorie/istorie/19

https://www.cjsibiu.ro/tara-oltului/

https://www.cjsibiu.ro/tara-secaselor/

https://www.cjsibiu.ro/valea-hartibaciului/

https://www.crestinortodox.ro/

Arena Platoş Păltiniş, hartă pârtii de schi şi program

https://www.sibiucity.ro/index.php/ro

https://www.sibiul.ro/localitati-sibiu.php

https://zoo.sibiu.ro/prezentare

www.infotravelromania.ro

www.insee.ro

www.insse.ro-TEMPO-Online

www.ministerulturismului.ro

www.tourismguide.ro

www.turisminfo.ro