STUDII PRIVIND IMPLEMENTAREA DE MĂSURI DE SECURITATE ÎN MUNCĂ PENTRU REDUCEREA RISCURILOR PROFESIONALE [303988]

STUDII PRIVIND IMPLEMENTAREA DE MĂSURI DE SECURITATE ÎN MUNCĂ PENTRU REDUCEREA RISCURILOR PROFESIONALE

Absolvent: [anonimizat]. Anita Krisztina SABO

Conducător științific: Conf.dr.ing. Daniela PĂUNESCU

DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE

Subsemnatul(a) Sabo Anita Krisztina absolvent(ă) al(a) [anonimizat] 2020 , programul de studii cu frecvență declar pe proprie răspundere că am redactat lucrarea de finalizare a studiilor de licență/ diplomă/[anonimizat] (Legea nr.329/2006).

Pentru eliminarea acuzațiilor de plagiat:

[anonimizat]-o și nu am cumpărat-o, [anonimizat];

[anonimizat], rezultând un text original;

[anonimizat], imediat după frazele respective.

Am luat la cunoștință că existența unor părți nereferențiate sau întocmite de alte persoane poate duce la anularea diplomei de licență/ diplomă/ master.

Data: 14.07.2020

Semnătura,…………………..

DECLARAȚIE DE CONFORMITATE

Subsemnatul(a) Sabo Anita Krisztina absolvent(ă) al(a) [anonimizat] 2020 , programul de studii cu frecvență declar pe proprie răspundere că exemplarul digital al lucrării de finalizare a studiilor de licență/ diplomă/disertație predat secretarului comisiei de finalizare a studiilor de licență/diplomă/master în vederea verificării antiplagiat este identic cu exemplarul tipărit.

Data: 14.07.2020 ,

Semnătura,…………………..

Rezumat

Cuvinte cheie: [anonimizat] 19

La introducere s-a subliniat necesitatea îmbunătățirii documentațiilor de aplicare a normelor de securitate a muncii și urmărirea modului în care acestea sunt respectate. [anonimizat] a normelor de securitate a muncii este de caracter continuu.

În capitolul 2 s-a prezentat structura de organizare a firmelor, piloni de bază a producției, importanța proiectării proceselor de producție și s-au prezentat produsele unei firme reprezentative din Satu Mare prin prisma căreia se vor studia și îmbunătăți normele specifice de securitate a muncii.

În capitolul 3 s-a prezentat o analiză a respectării normelor de securitate a muncii prin urmărirea realizării unui produs la firma reprezentativă. Astfel s-[anonimizat], sablare, grunduire-vopsire, sudură, [anonimizat], filetare, măsurare și normele de securitate aferente. Prezentarea simultană a operației și a normelor de securitate a muncii aferente poate sensibiliza mai mult lucrătorul.

În capitolul 4 s-[anonimizat], modul de verificare a locurilor de muncă și ceea ce este cel mai dureros, o analiză a accidentelor de muncă produse în cadrul societății reprezentative. Totodată sau prezentat măsurile pentru prevenire a contaminării cu noul coronavirus Sars-CoV (COVID 19).

La capitolul 5, în urma radiografierii societății reprezentative din punct de vedere al securității și sănătății în muncă, corelând cu prevederile legale în vigoare s-au constatat anumite nereguli privitoare la dotarea locurilor de muncă din cadrul societății (debitare, sablare, vopsitorie). Pentru aceste nereguli s-au formulat propuneri de îmbunătățire.

Data: Absolvent:

Iulie, 2020 Ing. Anita Krisztina SABO

Summary

Keywords: work safety in mechanical workshops, COVID 19 specific measures

The introduction emphasized the need to improve the documentation for the application of occupational safety rules and to monitor how they are complied with. With the emergence of new technologies as well as pandemics that will appear in the future, the process of improving occupational safety rules is continuous.

Chapter 2 presented the organizational structure of the companies, basic pillars of production, the importance of designing production processes and it were presented the products of a representative company from Satu Mare, through which it will be studied and improved the specific occupational safety rules.

Chapter 3 presented an analysis of the compliance with occupational safety rules by monitoring the production of a product at the representative company. Thus, it were presented the work phases for the operations of cutting, bending, sandblasting, priming-painting, welding, machining on machine tools with numerical control, threading, measurement and related safety regulations. The simultaneous presentation of the operation and the related work safety rules can make the worker more aware.

Chapter 4 presented measures to comply with the minimum requirements for jobs, the obligations of the employer and the worker provided in the legislation on safety and health at work, how to check jobs and what is most painful, an analysis of accidents produced within the representative company. Measures to prevent contamination with the new Sars-CoV coronavirus (COVID 19) were also presented.

In Chapter 5, following the radiography of the representative company from the point of view of safety and health at work, in correlation with the legal provisions in force, certain irregularities were found regarding the endowment of jobs within the company (cutting, sandblasting, painting). Suggestions for improvement have been made for these irregularities.

Date: July, 2020 Graduate: Ing. Anita Krisztina SABO

Introducere. . . . . . . . . 13

Context general. . . . . . . . 13

Obiective. . . . . . . . . 15

Specificații. . . . . . . . . 15

Organizarea firmelor și organizarea proceselor de producție. . . 17

Organigrama firmei. . . . . . . . 17

Organizarea procesului de producție. . . . . 19

Piloni de bază a producției. . . . . . . 21

Proiectarea proceselor de fabricație. . . . . . 21

Produsele firmei. . . . . . . . 25

Operațiile specific pentru execuția pieselor de revolție. . 28

Operațiile specific pentru execuția subansamblelor sudate. 28

Operațiile specific pentru execuție montaje de subansamble și ansamble. . . . . . . . 28

Metode modern de organizare a producției. . . . . 29

Analiza respectării normelor de securitate a muncii prin urmărirea realizării unui produs. . . . . . . . . 31

Principiile organizării procesului de producție. . . . 31

Analiza respectării normelor de securitatea și sănătatea muncii prin prezentarea realizării unui produs complex reprezentativ. . 32

Debitarea componentelor. . . . . . 35

Prelucrarea capetelor. . . . . . . 40

Sudura de montaj și finală. . . . . . . 41

Sudura de montaj. . . . . . . 41

Sudarea finală. . . . . . . . 42

Sablare. . . . . . . . . . 43

Grunduire – vopsire. . . . . . . . 44

Prelucrare mecanică pe centre de prelucrare. . . . 46

CTC interfazic – final. . . . . . . . 47

Filetări. . . . . . . . . . 47

Debavurare – finisare. . . . . . . . 48

Execuția operațiilor de montaj. . . . . . 49

Măsuri pentru respectarea cerințelor minime la locurile de muncă. . 51

Obligațiile angajatorului și lucrătorului prevăzute în legislația de securitate și sănătate în muncă. . . . . . . . 51

Verificarea locurilor de muncă. . . . . . 53

Analiza accidentelor de muncă produse în cadrul societății. . 54

Măsuri pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus Sars-CoV-2 54

5. Concluzii. . . . . . . . . . 59

5.1 Atelierul de debitare. . . . . . . . 59

5.2 Atelierul de sablare. . . . . . . . 59

5.3 Atelierul de vopsitorie. . . . . . . 59

5.4 Atelierul de prelucrări mecanice. . . . . . 60

Bibliografie. . . . . . . . . . 62

Opis. . . . . . . . . . . 63

1. Introducere

Context general

Securitatea și sănătatea în muncă este în interesul tuturor, al patronatelor și al angajaților.

Foarte multe întreprinderi, au conștientizat că abordarea aspectelor de securitate și sănătate în central problematicii locului de muncă, poate permite angajatorilor și angajaților să obțină rezultate mai bune pentru ei înșiși și pentru clienții lor. A avea un loc de muncă sănătos constituie parte integrantă a „programului de management al calității” într-o întreprindere de succes.

Locurile de muncă sănătoase și sigure sporesc motivația și angajamentul personalului. O situație bună în materie de sănătate și securitate reprezintă, de asemenea, o carte de vizită excepțională pentru orice societate comercială care permite să fie atrași talente adevărate în folosul societății comerciale, de asemenea clienți și investitori noi.

În urma recentei evaluări a legislației UE în domeniul securității și sănătății în muncă, s-a aflat că, din păcate, punerea în aplicare a legislației nu funcționează întotdeauna în practică. Mult mai multe accidente și boli profesionale s-ar putea preveni încadrul societăților comerciale europene. Numai în anul 2019, cel puțin 300 de milioane de zile lucrătoare au fost pierdute din cauza accidentelor de muncă și a problemelor de sănătate legate de locul de muncă. Acest lucru nu se datorează numai lipsei de bunăvoință din partea angajatorilor. În schimb, evaluarea a arătat că este nevoie de informații și instrumente mai multe și mai bune pentru a sprijini punerea în aplicare eficace a normelor securității și sănătății în muncă întoate firmele europene – indiferent dacă sunt mari sau mici. Gestionarea securității și sănătății în muncă nu trebuie totdeauna să fie complexă. Măsuri simple pot adesea îmbunătății în mod semnificativ securitatea și sănătatea în muncă. În plus, deseori nu este nevoie de cunoștințe de specialitate pentru a putea identifica riscurile potențiale și a decide modul de a le aborda. Uneori și bunul simț este suficient în acest sens.

Una dintre cele mai importante obligații legale ale angajatorilor în domeniul securității și sănătății în muncă este „să dispună de o evaluare a riscurilor privind securitatea și sănătatea la locul de muncă, inclusiv a celor referitoare la grupurile de lucrători expuși unor riscuri speciale” și să decidă care sunt măsurile de protecție ce urmează a fi luate. Cu toate acestea, evaluarea riscurilor nu este numai o simplă obligație, aceasta reprezintă fundamentul real al oricărei abordări privind gestionarea securității și sănătății în muncă și este esențială pentru asigurarea unui loc de muncă sănătos și sigur. Evaluarea riscurilor va ajuta să se identifice măsurile corecte de prevenire a riscurilor la locul de muncă și să se pună la dispoziția angajaților informațiile corecte și măsurile necesare de formare profesională.

Etapele evaluării riscurilor:

Etapa 1 Colectarea informațiilor;

Etapa 2 Identificarea pericolelor;

Etapa 3 Evaluarea riscului generat de pericole (estimarea probabilității și gravității consecințelor și adoptarea unei decizii privind tolerabilitatea riscului);

Etapa 4 Măsuri de planificare pentru eliminarea sau reducerea riscului. Revizuirea evaluării;

Etapa 5 Documentarea evaluării riscurilor.

Pregătirea evaluării riscurilor trebuie să ia înconsiderare următoarele aspecte legate de situații de muncă și activități:

– modul de utilizare a echipamentului de muncă, precum unelte și mașini;

– practicile de lucru și dispunerea spațiului de lucru;

– utilizarea energiei electrice;

– substanțe periculoase, precum vapori, pulberi, substanțe chimice;

– agenți fizici, precum zgomot, vibrații, radiații;

– agenți biologici, precum mucegaiuri, bacterii, viruși;

– factori de mediu, precum iluminare, temperatură, umiditate sau ventilare inadecvate;

– factori umani, precum modul de proiectare a echipamentelor și a locului de muncă;

– factori psihologici care pot conduce la stres, violență, comportament agresiv;

– organizarea muncii și măsuri de „ordine internă”;

-activități repetitive, forțate sau dificile sau poziții incomode care pot conduce la afecțiuni musculo-scheletice;

– alți factori, precum pericole generate de lucrul împreună cu alte persoane, cu animale, condiții climatice etc.

La efectuarea unei evaluări a riscurilor trebuie să se acorde atenție și lucrătorilor care este posibil să fie mai vulnerabili.

Factorii dăunători sunt în mare măsură legați de tipul proceselor, tehnologiilor, produselor și echipamentelor de la locul de muncă, dar pot fi influențați și de modul de organizare a muncii. Măsurile preventive trebuie să fie completate de măsuri de protecție și de atenuare.

Securitatea și sănătatea în muncă cuprinde totalitatea măsurilor și acțiunilor ce au ca scop prevenirea riscurilor profesionale, protecția sănătății, securitatea lucrătorilor. Aceste măsuri include informarea, consultarea, instruirea și protejarea lucrătorilor sau a reprezentanților lor.

Prevenirea este mai eficientă decât vindecarea.

Obiective

Scopul lucrării este îmbunătățirea siguranței personalului din firmele din Satu Mare. Astfel prin îmbunătățirea siguranței personalului petrecut în întreprinderi duce la eliminarea accidentelor de muncă, (micșorarea numărului de zile de concediu de boală) îmbunătățirea mediului de lucru, îmbunătățirea climatului de muncă, astfel crește productivitatea muncii.

Abordarea aspectelor de securitate și sănătate în muncă la nivelul locului de muncă poate asigura nu numai evitarea costurilor mari cu accidentele și îmbolnăvirile, dar și îmbunătățirea productivității muncii. Lucrătorii entuziaști, bine motivați și bine instruiți, lucrând cu echipamente și material eficiente și bine întreținute, pot obține o calitate mai bună, o productivitate mai mare și performanțele economice al firmei vor fi mai bune.

Astfel se pot obține:

– îmbunătățirea productivității;

– reducerea absenteismului;

– reducerea fluctuației personalului;

– îmbunătățirea calității.

Întreprinderile care dispun de personal bine instruit și eficient, sunt recunoscute ca fiind de calitate și, de cele mai multe ori, sunt și întreprinderi de mare succes.

Personalul instruit se va simți apreciat, va depune mai mult efort, activitatea va evolua mai bine, iar munca se va realize în condiții de securitate.

Astfel muncitorul va avea:

– moral mai bun;

– stress emoțional mai redus;

– salariu șic ondiții mai bune;

– perspective mai bune.

Specificații

Prezenta lucrare de disertație, are ca obiect studiul măsurilor de securitate în muncă și modul de respectarea acestora la firmele din Satu Mare prin analiza unei firme considerată reprezentativă. Analiza ia în considerare și măsurile specifice datorită apariției noi amenințări, adică coronavirusul COVID 19.

Se poate afirma că securitatea și sănătatea în muncă costă, dar lipsa acesteia costă mai mult.

Cel mai important avantaj al unei întreprinderi îl constituie forța sa de muncă, dacă aceasta își îndeplinește sarcinile corespunzător, cu atenție, în mod eficient și productiv. Informarea în mod constant a lucrătorilor și contractorilor cu privire la activitatea pe care o desfășoară poate părea suficientă, dar a le spune acestora despre pericolele și riscurile existente și despre măsurile de protecție față de acestea poate părea plicticos. De aceea, angajatorul are un rol important în a asigura o instruire corectă și o protecție corespunzătoare a lucrătorilor în activitatea desfășurată.

Viziunea Zero accidente se bazează pe convingerea că toate accidentele pot fi prevenite.

Viziunea Zero este o filosofie mai degrabă decât un obiectiv cantitativ: conform principiului aflat la baza acesteia, nimeni nu ar trebui să fie rănit sau ucis într-un accident.

Oamenii fac greșeli, dar acestea nu ar trebui să conducă la răniri. Acesta este unul dintre motivele pentru care, cu ocazia planificării oricărui mediu de lucru sau de viață, trebuie să se pună accentul pe securitate.

. Organizarea firmelor și organizarea proceselor de producție

Pentru studiul privind implementarea de măsuri de securitate și sănătate în muncă pentru reducerea riscurilor profesionale la întreprinderile din Satu Mare se consideră o firmă reprezentativă cu 100 de angajați.

Organigrama firmei

Organigrama firmei reprezentative este prezentat în figura 2.1.

Figura 2.1 Organigrama firmei reprezentative

Activitatea de bază a oricărei firme este producția. Aceasta se realizează prin diferite activități care sunt corelate. Fiecare activitate are un compartiment care răspunde de el și colaborează cu celălalte compartimente interesate (tabelul 2.1). Matricea responsabililor de activitate aferente realizării produselor și celor implicați este prezentat în tabelul 2.1.

Matricea responsabililor de activitate aferente realizări produselor Tabel 2.1

Mar/Apr –serviciu marketing-aprovizionare;

Proi/Tehn – serviciu de proiectare-elaborare tehnologii;

Prod – producție și montaj;

CTC – serviciul control al calității;

Fin – seviciul financiar;

SSM – securitatea și sănătatea în muncă;

R- – responsabil de activitate;

C- – colaborează cu responsabilul de activitate;

– se va informa de starea/ finalizarea activității.

2.2 Organizarea procesului de producție

Conceptul de proces de producție poate fi definit prin totalitatea acțiunilor conștiente ale angajaților unei întreprinderi, îndreptate cu ajutorul diferitelor mașini, utilaje sau instalații asupra materiilor prime, materialelor sau a altor componente în scopul transformărilor în produse, lucrări sau servicii cu o anumită valoare de piață.

Procesul de producție este format din:

– procesul tehnologic;

– procesul de muncă.

Procesul de producție poate fi abordat și sub raport cibernetic, fiind definit prin trei componente:

-intrări;

-ieșiri;

-realizarea procesului de producție.

În aceste sisteme, procesul de producție transformă, sub supravegherea omului, factorii de producție (materii prime, unelte de muncă), intrările, în bunuri economice (produse, lucrări, servicii), care constitue ieșirile din sistem.

Componentele procesului de producție pot fi clasificate după mai multe criterii:

– în raport cu modul de participare la executarea diferitelor produse, lucrări sau servicii în procesul de muncă ce constituie principala componentă a unui proces de producție, procesele de producție se clasifică în:

a)    procesele de muncă de bază, prin care se înțeleg acele procese care au ca scop transformarea diferitelor materii prime și material în produse, lucrări sau servicii care constituie obiectul activității de bază a întreprinderii;

b)    procesele auxiliare sunt acelea care, prin realizarea lor, asigură obținerea unor produse sau lucrări care nu constituie obiectul activității de bază a întreprinderii, dar care asigură și condiționează buna desfășurare a proceselor de muncă de bază;

c)    procesele de muncă de servire au ca scop executarea unor servicii productive care nu constituie obiectul activității de bază sau activități auxiliare dar care prin realizarea lor condiționează buna desfășurare atât a activității de bază, cât și a celor auxiliare.

– în raport cu modul în care se execută, se disting:

a)    procese manuale – sunt cele în care acțiunea manuală a omului este preponderentă (ex. încărcarea – descărcarea manuală a materiilor prime, semifabricatelor, produselor finite etc.)

b)    procese manual mecanice – sunt cele în care transformarea materiilor prime și materialelor se face de către mașini și utilaje, muncitorul trebuind doar să observe funcționarea și să conducă respectivele mașini.

c)    procese de aparatură – sunt acele procese de producție în care executantul are sarcina de a urmări și regla mașini, aparate, utilaje și instalații care prelucrează materiile prime și materialele în vederea obținerii produsului finit. Aceste procese sunt, în general, de natură fizică și fizico-chimică, fiind specific industriei chimice (ex. neutralizarea, oxidarea, evaporarea, uscare etc.)

Prin tip de producție se înțelege o stare organizatorică și funcțională a întreprinderii, determinată de nomenclatura produselor fabricate, volumul producției executate pe fiecare poziție din nomenclatură, gradul de specializare a întreprinderii, secțiilor și locurilor de muncă, modul de deplasare a diferitelor materii prime, materiale, semifabricate de la un loc de muncă la altul.

În practică se disting 3 tipuri de producție:

-tipul de producție în serie,

-tipul de producție în masă,

-tipul de producție individual.

Realitatea arată însă, că în cadrul întreprinderilor de producție industrială nu există un tip sau altul de producție în formele prezentate, ci în cele mai multe cazuri pot să coexiste elemente comune din cele trei tipuri de producție. În acest caz, metoda de organizare a producției va fi adecvată tipului de producție care are cea mai mare pondere în întreprindere, precum și în funcție de condițiile concrete existente.

Organizarea fabricării produselor după metoda producției individuale și de serie mică

În cadrul agenților economici există o serie de unități economice care execută o gamă largă de produse, în loturi foarte mici sau unicate. Această situație impune adoptarea unui sistem și a unor metode de organizare a producției de bază care să corespundă cel mai bine realizării de produse unicat sau în serii mici.

Principalele caracteristici ale acestui mod de organizare sunt:

-Organizarea unităților de producție după principiul tehnologic. Conform acestei metode de organizare unitățile de producție se creează pentru efectuarea anumitor stadii ale procesului tehnologic, iar amplasarea unităților și a utilajelor din cadrul lor se face pe grupe omogene de mașini. În acest caz, dotarea locurilor de muncă se face cu mașini universale care să permită efectuarea tuturor operațiunilor tehnologice la o mare varietate de produse.

-Trecerea de la o operație la alta a produsului are loc bucată cu bucată.
În acest caz, există întreprinderi foarte mari în procesul de producție, ceea ce determină cicluri lungi de fabricație și stocuri mari de producție neterminată.

-Pentru fabricarea produselor se elaborează o tehnologie în care se vor stabili următoarele aspecte:

– felul și succesiunea operațiunilor ce vor fi executate;

– grupele de utilaje pe care vor fi executate operațiile;

– felul SDV-urilor ce vor fi utilizate.

Această tehnologie urmează a se definitiva pentru fiecare loc de muncă.

-Pentru proiectarea tehnologiei de fabricație se folosesc normative grupate, evidențiindu-se elaborarea de tehnologii detaliate care ar necesita o mare perioadă de timp și costuri ridicate.

Piloni de bază a producției

Producția în sine este realizată de om, folosind mașini și utilaje, conform cerințelor după o tehnologie dintr-un material (figura 2.2). Toate aceste elemente determină produsul final.

Om Mașină

Cerințe PRODUS Produs

Tehnologie Material

Figura 2.2 Piloni de bază a producției

Proiectarea proceselor de fabricație

Modul cum se realizează produsul este determinat de o serie de factori grupați în procesul de fabricație. Acești factori sunt prezentați în figura 2.3

Organizarea prod

Figura 2.3 Factori care determină procesul de fabricație

Sistemul informațional pentru firma de construcții de mașini reprezintă ansamblul mijloacelor și metodelor de culegere, prelucrare, stocare, transmitere și receptare a informațiilor cu privire la funcționarea acesteia și la relațiile sale cu mediul extern.

Sistemul informațional reprezintă interfața între sistemul conducător și sistemul condus, așa cum este reprezentat în figura 2.4.

Informații

Decizii Rapoarte

Informații Decizii

Figura 2.4 sistemul informațional al firmei

Datele reprezintă ansambluri de simboluri, exprimate sub formă numerică, litere, sunete, imagini etc., susceptibile de a fi percepute de om. La nivelul firmei de construcții, datele pot exprima norme, cantități, valori corespunzătoare resurselor sau evenimentelor (fenomene economice, juridice, sociale, teritoriale, politice etc.). Identificându-se datele se desemnează astfel ansamblul simbolurilor reprezentative ale unei informații potențiale. Datele se caracterizează, în principal, prin: – maniera de exprimare (letrică sau cifrică); – natura domeniului la care se referă (fenomen, proces, rezultat, acțiune, activitate etc.). Informațiile se referă la acele date care aduc elemente noi destinatarului lor, care modifică percepția asupra realității și reduc gradul de incertitudine, necunoaștere asupra acesteia. Se desprinde concluzia potrivit căreia informațiile formează o submulțime inclusă în mulțimea datelor. Noțiunea de informație este relativă, în sensul că cere prezintă informație pentru unul, nu este obligatoriu informație pentru altul. Aceasta deoarece informația ia în considerare întotdeauna semnificația fenomenului real pe care îl surprinde, semnificație care diferă în funcție de percepția proprie a utilizatorului. Informația are așadar un puternic caracter de subiectivism.

Proprietățile informației:

– actualitate;

– fiabilitate;

– completitudine;

– valoare;

– exactitate;

– accesibilitate;

– punctualitate.

Sistemul informatic pentru conducerea activității unei firme de construcții de mașini are drept obiectiv furnizarea informațiilor utile, fundamentării și luării deciziilor pe toate treptele organizatorice, la toate nivelurile ierarhice. În acest sens, un sistem informatic la nivelul firmei de construcții trebuie să aibă ca arie de cuprindere acele compartimente care corespund funcțiilor economice de bază, adică să fie compus din subsisteme informatice care să furnizeze informații necesare conducerii activităților de producție, de cercetare-dezvoltare, comerciale, financiar-contabile și de personal.

Datorită creșterii diversității numărului de produse de același tip, și a tendinței continue de micșorare a timpilor de fabricație, se impune cu necesitate utilizarea unor sisteme tehnologice mai productive, mai economice, capabile să asigure, și în cazul prelucrării pieselor în loturi relative mici, productivitate și calitate ridicată. Pentru eficientizarea proceselor tehnologice tradiționale este necesar în primul rând să se micșoreze pe cât posibil timpul de staționare al mașinii-unelte.

O serie de statistici arată că, pentru sistemele tehnologice tradiționale de prelucrare, în producția de serie mică, timpul de bază (din timpul de prelucrare efectivă) al mașinii-unelte reprezintă doar 5% din timpul de execuție al piesei, în producția de serie mijlocie 8%, iar la producția de serie mare 22%.

Crearea sistemelor flexibile are drept scop tocmai reducerea timpilor neproductivi, în acest fel realizându-se atât scurtarea ciclului de fabricație, cât și scăderea cheltuielilor de stocare a semifabricatelor și pieselor finite.

Mai mult dacă se ține seama de modul în care este utilizat timpul de lucru într-un sistem tehnologic, de prelucrare convențional, rezultă că automatizarea operațiilor auxiliare contribuie într-o măsură esențială la creșterea eficienței tehnico-economice a sistemelor tehnologice de prelucrare.

T atelier (100%)=(5%) tmașină+(95%) t deplasări, așteptări

T mașina (100%)=t prelucrare efectivă (20…30%)+t poziționări, așezări, măsurători( 70…80 %)

Automatizarea operațiilor auxiliare:

-depozitarea ordonată la intrarea și ieșirea din sistemul tehnologic, precum și între operații;

-manipularea pieselor între operații;

-controlul de calitate;

-circulația așchiilor și lichidelor de așchiere.

Modul flexibil de producție este definit ca un sistem flexibil de fabricație alcătuit din utilaje separate și dotate cu sistem automat de conducere după program, ca și cu mijloace de automatizare a procesului tehnologic, toate funcționând autonom, asigurând cicluri repetate și având posibilitatea de a se integra într-un sistem automat de nivel superior.

Aceste module sunt eficiente la producția de serie mică și unicată.

2.5 Produsele firmei

Produsele firmei considerate reprezentativ în Satu Mare sunt:

– construcții sudate;

– piese de revoluție;

– montaj subansamble, ansamble utilaj tehnologic.

Figura 2.5 Construcții sudate

Figura 2.6 Subansamble realizate la firma

Figura 2.7 Ansamble realizate la firma reprezentativă

2.5.1 Operațiile specifice pentru execuția pieselor de revoluție:

– debitare;

– execuție găuri de centruire;

-strunjire;

-frezare;

– tratament termic;

– rectificare;

-control CTC;

-conservare.

Nu toate operațiile se pot realiza la firmele mici sau mijlocii, dar există posibilitatea de a realiza prin colaborare cu alte firme din zonă.

2.5.2 Operațiile specifice pentru execuția subansamblelor sudate:

– debitare component;

– montaj cu sudură;

– sudare finală;

– sablare;

– grunduire;

– prelucrare mecanică pe centre de prelucrare;

– CTC interfazic;

– filetări;

– finisare;

– control CTC;

– vopsire;

– conservare.

Pentru execuția subansamblelor sudate în general nu este nevoie de colaborări, căci firmele dispun de mașinile și utilajele necesare.

2.5.3 Operațiile specifice pentru execuție montaje de subansamble și ansamble

-identificare component;

-montare subansamble;

-montare ansamble;

-CTC interfazic;

-introducere în rezervoare a lichidelor, ungere a elementelor în mișcare relativă;

-încercare în gol al ansamblelor;

-încercarea în sarcină dacă se cere;

-completare fișe de verificare.

O parte din componente pot fi din comerț sau executate de firme partneri, de aceea se începe operația de montaj numai dacă toate componentele sunt de față, identificate și grupate corespunzător.

2.6 Metode moderne de organizare a producție

În condițiile în care concurența pe piață crește a apărut necesitatea dezvoltării unor sisteme, care să producă după principiile producției în flux, dar în condițiile producției de serie, deci a unor sisteme integrate de organizare a producției. În literatura de specialitate ele se întâlnesc sub diferite denumiri, precum:

– programare liniară

– metoda PERT

– metoda CPM (metoda drumului critic)

– metoda „Just in Time” (J.I.T.)

Programarea liniară este folosită în optimizarea alocărilor resurselor.

Programarea liniară se face ținând cont de două elemente: obiective și restricții.

Programarea liniară se folosește în gestiunea producției pentru rezolvarea unor probleme:

-de repartizare a producției pe diferite mașini condiționând maximizarea profitului;

– transportul produselor între diferite locuri de muncă și între acestea și punctele de distribuție;

– determinarea cantităților din diverse bunuri ce trebuie produse.

Metoda PERT (Program Evaluation and Review Technique – Tehnica Evaluării Repetate a Programului).

Se aplică în cazul producției de unicate complexe și de mare importanță, la care operațiile succesive trebuie să se realizeze prin respectarea restricțiilor de prioritate și de termene.

Diagrama PERT conține informații despre sarcinile dintr-un proiect, perioadele de timp pe care se întind, și dependențele dintre ele.

Cel mai important concept al analizei PERT este drumul critic.

Drumul critic este acel drum de la începutul la sfârșitul rețelei, a cărui activitate însumează un total de timp mai mare decât orice alt drum din rețea.

Drumul critic este o bază pentru stabilirea calendarului unui proiect, deoarece durata totală a unui proiect nu poate să fie mai mică decât timpul total al drumului critic. Totodată întârzierile în activitățile componente ale drumului critic pot pune în pericol întregul proiect.

Metoda CPM (Critical Path Method), Metoda Drumului Critic

Principiul analizei drumului critic constă în divizarea unui proiect (acțiuni complexe) în părți componente, la un nivel care să permit corelarea logică și tehnologică a acestora, adică să facă posibilă stabilirea interacțiunilor între părțile componente. Aceste părți componente sunt activitățile unor acțiuni complexe.

La definirea listei de activități specialistul care participă la această operație folosește experiența sa pentru a răspunde, pentru fiecare activitate la întrebările:

”ce alte activități succed sau preced în mod necesar activitatea curentă ?”;

”care este durata reală a activității ?”.

Astfel se realizează un tabel care conține activitățile proiectului, intercondiționările între activități și duratele acestora.

Un astfel de tabel trebuie să conțină următoarele elemente:

-activități: în această coloană sunt enumerate activitățile proiectului, fiind puse în evidență printr-o denumire sau printr-un simbol (codul activității);

-condiționări: se precizează, pentru fiecare activitate, activitățile imediat precedente, prin simbolurile lor; activitățile de start nu au activități precedente, în căsuță fiind trecută o liniuță;

-durata: pentru fiecare activitate se precizează durata de execuție, într-o anumită unitate de măsură. Durata unei activități este o constantă.

Modelele de analiză a drumului critic se bazează pe reprezentarea proiectului printr-un grafic, elementele tabelului asociat acestuia fiind suficiente pentru a construi graficul corespunzător.

Metoda CPM este un procedeu de analiză a drumului critic în care singurul parametru analizat este timpul și în reprezentarea graficului rețea se ține seama de următoarele convenții:

-la fiecare activitate i se asociază un segment orientat numit arc, definit prin capetele sale, astfel fiecare activitate identificându-se printr-un arc;

-la fiecare arc i se asociază o valoare egală cu durata activității pe care o reprezintă;

-condiționarea a două activități este reprezintată prin succesiunea a două arce adiacente.

Nodurile graficului reprezintă momentele caracteristice ale proiectului, reprezentând stadii de realizare a activităților (adică terminarea uneia sau mai multor activități și/sau începerea uneia sau mai multor activități).

Procedeul CPM se bazează pe existența unei corespondențe bipartide între elementele unui proiect (activități, evenimente) și elementele unui grafic (arce și noduri).

. Analiza respectării normelor de securitate a muncii prin urmărirea realizării unui produs

3.1 Principiile organizării procesului de producție

Organizarea producției întreprinderilor are la bază respectarea unor principii:

– continuitatea desfășurării întregului proces de producție;

– defalcarea proceselor de producție în părțile lor componente: stadii, faze, operații;

– simultaneitatea lucrului în toate stadiile de producție.

Organizarea procesului de producție în întreprinderile industriale, indiferent de tipul de producție existent, trebuie să asigure respectarea principiilor de organizare de bază:

– principiul proporționalității;

– principiul ritmicității;

– principiul paralelismului;

– principiul liniei drepte;

– principiul continuității.

Principiul proporționalității subliniază necesitatea, ca în vederea asigurării continuității în organizarea procesului de producție, să existe anumite raporturi sau proporții în funcție de productivitatea randamentului utilajului și muncitorilor. Ca urmare a aplicării acestui principiu, numărul de muncitori necesar pentru executarea unei operații sau faze de producție trebuie să fie proporțional cu volumul de muncă necesar prelucrării.

În condițiile unei cooperări largi între diferitele locuri de muncă, sectoare, ateliere, secții de producție, încălcarea principiului proportionalității și nerespectarea proporției numerice necesare în diferite grupe de muncitori sau sisteme de mașini, poate duce la apariția gâtuirilor (locurilor înguste) sau la apariția excedentelor la diferite verigi de producție.

În raport cu noile tehnologii, cu modificările care apar în organizarea producției ce duc la schimbări în productivitatea grupelor de muncitori sau în randamentul grupelor de utilaje, se impune adoptarea operativă a unor măsuri, care să refacă proporționalitatea necesară dintre acestea.

Principiul paralelismului constă în executarea simultană a diferitelor părți ale unui produs sau a produselor, precum și a diferitelor părți ale procesului de producție: faze, operații, stadiu de lucru.

În condițiile unei organizări superioare a producției, desfășurarea în paralel a diferitelor faze sau operații impune, ca o condiție necesară, existența unei anumite sincronizări în executarea acestora, în vederea obținerii la termenele fixate a produselor.

Principiu lliniei drepte cere, ca în proiectarea desfășurării tehnologice, să se asigure cel mai scurt drum a diferitelor materii prime sau auxiliare, de la un loc de muncă la altul, de la un atelier sau o secție la alta.

Acesta presupune ca fluxul de materiale să aibă un caracter continuu, să fie cât mai scurt posibil, evitându-se întoarcerile, direcțiile contrare sau intersectările.

Principiul continuității constă în asigurarea desfășurarii procesului de producție fără întreruperi sau cu întreruperi cât mai scurte, pe toate fazele sau stadiile procesului de producție, astfel încât întreruperile între operații sau între schimburi să fie cât mai reduse, ajungându-se astfel la o lichidare a lor în condițiile automatizării complexe de ansamblu a procesului de producție.

3.2 Analiza respectării normelor de securitate și sănătatea muncii prin prezentarea realizări unui produs complex reprezentativ

Se consideră un ansamblu reprezentativ, și prin tehnologia de realizare a lui se va prezenta procesul de producție și modul în care sunt respectate normele de securitate și sănătate a muncii.

Subansamblul reprezentativ este un subansamblu Transportor cu lanț. Componentele sale sunt:

– suport sudat;

– grup de antrenare;

– grup lagăre de întindere;

– lanț special transportor.

Itinerarul tehnologic de realizare a suportului sudat este prezentat în figura 3.1.

Aceste operații se vor realiza pe diferite mașini-unelte. În continuare se prezintă aceste mașini și modul în care sunt respectate normele de securitate și sănătate a muncii.

Grupul de antrenare, adică motorul electric se va cumpăra din comerț.

Figura 3.1 Operațiile pentru execuția subansamblelor sudate

Piesele de revoluție ce intră în construcția produsului se realizeză după schema prezentată în figura 3.2

Figura 3.2 Operațiile specific pentru execuția pieselor de revoluție

Tratamentul termic se va realize la firmă care dispune de tehnica necesară.

Operațiile pentru execuția montajelor de subansamble și ansamble se va realiza conform schiței din figura 3.3

O parte din componente pot fi din comerț sau executate de firme partnere, de aceea se începe operația de montaj numai după ce toate componentele sunt de față, identificate și grupate corespunzător.

Figura 3.3 Operațiile pentru execuție montaje de subansamble și ansamble

3.2.1 Debitarea componentelor

Componentele sunt profile din oțel laminat de diferite tipuri.

Debitarea tablelor de grosime sub 5mm se realizează pe foarfeci mecanice. La firma reprezentativă este o foarfecă CNC ERMAKSAN POWERBEND 6100 x 500 TON PRESS BRAKE (figura 3.4).

La acest utilaj fazele de lucru sunt:

-prinderea și așezarea pe masa utilajului a plăci de metal (cu ajutorul cârligelor și se ridică cu macaraua);

-poziționarea plăcii de metal;

-debitarea;

-îndepărtarea restului;

-îndepărtarea piesei debitate.

Figura 3.4 CNC ERMAKSAN POWERBEND 6100 x 500 TON PRESS BRAKE

(Sursă: Equipment List Proumin SRL Central Office)

Debitarea tablelor de grosimi mai mari de 5 mm se realizează pe instalații de debitare cu flacără tip FALCON. O instalație de acest fel este reprezentat în figura 3.5

Figura 3.5 Esab Falcon FXA 3000 CNC Gas & Plasma

La acest utilaj fazele de lucru sunt:

-prinderea și așezarea pe masa utilajului a plăci de metal (cu ajutorul cârligelor și se ridică cu macaraua);

-poziționarea plăcii de metal;

-debitarea;

-îndepărtarea restului;

-îndepărtarea piesei debitate.

În momentul actual acest loc de muncă nu este prevăzut cu un sistem de exhaustare a gazelor arse rezultate în urma procesului de tăiere.

Analizând prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1.091 din 2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru locul de muncă constatăm că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute în Anexa nr. 2 pct. 6 privind ventilația locurilor de muncă:

„6. Ventilatia locurilor de munca în spații închise

Trebuie luate măsuri pentru a asigura suficient aer proaspăt la locurile de munca în spații închise, avându-se în vedere metodele de lucru utilizate și cerințele fizice impuse lucrătorilor.”,

respectiv prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1.146 din 2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă constatăm că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute în Anexa 1 pct. 2.17:

„2.17. Orice echipament de muncă trebuie să fie adecvat pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor de incendiu sau de supraîncălzire a echipamentului de muncă ori de degajare de gaze, pulberi, lichide, vapori sau de alte substanțe produse de către echipamentul de muncă sau utilizate ori depozitate în acesta.”

Oțelurile rotunde și celelalte profiluri se pot debita pe mașina cu pânză tip panglică Band Saw Bianco 420 SA DS MS prezentat în figura 3.6.

Figura 3.6 Band Saw Bianco 420 SA DS MS

La aceste mașini fazele de lucru sunt:

-prinderea și așezarea pe masa utilajului a oțelului rotund sau a profilului laminat (manual sau mecanizat);

-poziționarea profilului;

-debitarea;

-îndepărtarea piesei debitate;

-îndepărtarea restului.

După debitare, anumite elemente trebuie îndoite sau curbate. Îndoirea se poate realiza pe prese hidraulice cu scule de îndoire. O astfel de presă este prezentată în figura 3.7. La acest utilaj fazele de lucru sunt:

-prinderea și așezarea pe masa utilajului a plăci de metal ce urmează a fi îndreptat sau curbat (manual sau mecanizat cu ajutorul cârligelor și se ridică cu macaraua);

-poziționarea;

-îndreptare sau îndoire;

-îndepărtarea piesei.

Figura 3.7 Presă de îndoit

În momentul actual la acest loc de muncă lucrătorii nu utilizează ochelari de protecție.

Analizând prevederile Legii nr. 319 din 2006 a securității și sănătății în muncă constatăm că nu sunt îndeplinite prevederile art. 23 alin. 1 lit. b:

„Art. 23 (1) În mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor prevăzute la art. 22, lucrătorii au următoarele obligații:

b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecție acordat și, după utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;”

Curbarea tablelor se face prin trecerea între valțuri rotative. O mașină de acest tip (CNC ERMAKSAN POWERBEND 6100 x 500 TON PRESS BRAKE) este prezentată în figura3.8.

Figura 3.8 CNC ERMAKSAN POWERBEND 6100 x 500 TON PRESS BRAKE

(Sursă: Equipment List Proumin SRL Central Office)

3.2.2 Prelucrarea capetelor

Înainte de sudură trebuie prelucrate capetele pieselor și la tablele mai groase se execută o frezare a rosturilor pentru sudură. Capetele se prelucrează pe freze de diferite dimensiuni. Astfel în figura 3.9 este prezentat o freză tip DORSAN care este folosit pentru această operație.

Figura 3.9 Prelucrarea capetelor semifabricatelor înainte de sudură

La acestă mașină fazele de lucru sunt:

-așezarea și fixarea pe platoul mașini a piesei ce urmează a fi prelucrat;

-prelucrarea propriu-zisă;

-îndepărtarea piesei.

În momentul actual la acest loc de muncă lucrătorul nu utilizează ochelari de protecție.

Analizând prevederile Legii nr. 319 din 2006 a securității și sănătății în muncă constatăm că nu sunt îndeplinite prevederile art. 23 alin. 1 lit. b:

„Art. 23 (1) În mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor prevăzute la art. 22, lucrătorii au următoarele obligații:

b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecție acordat și, după utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;”

3.3 Sudură de montaj și finală

3.3.1 Sudura de montaj

Componentele debitate se vor suda preliminar, prin cusături scurte, pentru a pregăti pentru operația de sudare definitivă. Această operație se realizează în zone îngrădite a atelierului, pe mese de sudură (figura 3.10)

Figura 3.10 Masă pentru realizare suduri de montaj

La operația de sudură montaj fazele de lucru sunt:

-prinderea și așezarea pe masa de montaj a pieselor componente;

-poziționarea reciprocă și rigidizarea prin puncta a componentelor;

-îndepărtarea subansambului sudat de pe masă.

3.3.2 Sudarea finală

Operația de sudare finală se realizează asemănător cu sudura de montaj în zone îngrădite, dar pe mese de sudură sau pe suporturi speciale pentru acest scop (figura 3.11).

Figura 3.11 Spații pentru sudură

La operația de sudură fazele de lucru sunt:

– așezarea pe masa de sudură a semifabricatului ‘haftuit’;

-sudarea finală;

-îndepărtarea subansambului sudat de pe masă.

3.4 Sablare

Operația de sablare se realizează după execuția asamblărilor de sudură, astfel se îndepărtează țunderul de sudură și rugina de pe piese. Se realizează prin suflare asupra piesei cu amestec de aer și electrocorindon (figure 3.12).

Figura 3.12 Cameră de sablare

La operația de sablare fazele de lucru sunt:

– așezarea semifabricatului pentru sablat pe un stativ;

– sablarea propriu-zisă;

– îndepărtarea subansambului sablat.

Pentru sablarea pieselor se utilizează instalația de sablare „Blast Wizard C200E/M. Această instalație are un volum de 200 l, având o capacitate de încărcare cu 800 kg de abraziv metalic. Presiunea de lucru este între 6,00 – 10,00 bar.

Conform listei de acordare a echipamentelor individuale de protecție lucrătorii de la acest loc de muncă trebuie să fie dotați cu cască sablare pentru protecția capului, costum și mănuși de protecție pentru sablare.

În momentul actual, în urma discuțiilor purtate cu lucrătorii de la acest loc de muncă și cu conducerea societății rezultă că este asigurat doar casca de sablare pentru protecția capului (figura 3.13).

Figura 3.13 Cască specială de sablare

3.5 Grunduire-vopsire

Operația de grunduire se execută imediat după sablare, astfel pe suprafețe nu există impurități și aderența maximă a grundului este asigurată. Se realizează în hală sau atelier de vopsitorie (figure 3.14).

Figura 3.14 Vopsirea pieselor

Operația de vopsire se execută după prelucrările mecanice, dar suprafețele trebuie curățate bine de resturile de emulsii și uleiuri după prelucrare.

La operația de vopsire fazele de lucru sunt:

– așezarea pe masa de vopsire a semifabricatului sablat;

-grunduire sau vopsire;

-îndepărtarea subansambului grunduit sau vopsit din spațiul de vopsire spre zona de uscare.

Deoarece marea majoritate a produselor finite sunt de dimensiuni și greutăți mari și foarte mari, respectiv există a varietate foarte mare de forme, vopsirea acestora nu se poate realiza în cabine de pulverizare din cauza manipulării acestora.

În momentul actual acest loc de muncă nu este prevăzut cu pereți absorbanți cu filtre uscate al căror sisteme de ventilare și exhaustare ar atrage particulele aflate în suspensie în mediul de lucru, le-ar filtra și elimina în exterior.

Deoarece în cadrul procesului de vopsire se utilizează și substanțe inflamabile, unele instalații electrice sau părți componente ale acestora nu sunt antiex, sau se utilizează în cadrul procesului de producție instalații electrice improvizate sau neconforme prevederilor legale în vigoare.

În urma analizării acestor constatări rezultă că nu sunt îndeplinite în totalitate prevederile legale.

3.6 Prelucrare mecanică pe centre de prelucrare

Pelucrările mecanice se execută pe centre de prelucrare. Aceste sunt de mai multe tipodimensiuni, cu mai multe axe de prelucrare, comandă.

Figura 3. 15 Prelucrarea pe centre a pieselor

La operația de prelucrare mecanică fazele de lucru sunt:

– așezarea și fixarea pe masa de prelucrare a subansamblului grunduit și uscat;

– executarea prelucrărilor mecanice;

-îndepărtarea subansambului prelucrat de pe masa mașini.

3.7 CTC interfazic-final

Cotrolul produselor se realizează în timpul execuției în diferite faze de lucru, dar și la final.

La firma reprezentativă există un braț de măsurare care permite controlul cu o precizie de – ± 0.034mm (figura 3.16).

Alezajele se verifică cu trusă de măsurare SUBITO (precizie ± 0.001mm), iar arborii cu trusă MAHR (precizie -± 0.001mm).

La operația de măsurare fazele de lucru sunt:

– așezarea pe masa de măsurare a ansansamblului prelucrat;

– măsurarea cotelor;

– îndepărtarea ansambului prelucrat de pe masa de măsurare.

Figura 3.16 Braț de măsurare3D Measuring Arm – Faro Prime 2.4m

(Sursă: Equipment List Proumin SRL Central Office)

3.8 Filetări

Operația de filetare se realizează cu aparat de filetare RASCAMAT (figura 3.17)

Tarozi se cuplează la capul de filetare și se realizează pe rând fazele de lucru de filetare cu diferite scule. Se folosesc tarozi pentru operații automate.

Figura 3.17 Aparat de filetare Rascamat

(Sursă: Equipment List Proumin SRL Central Office)

La operația de filetare fazele de lucru sunt:

– așezarea pe masa de filetare a ansamblului prelucrat, sau dacă este mare se lasă pe podea;

– execuția filetelor;

– îndepărtarea ansambului filetat de pe masa de filetare.

3.9 Debavurare –finisare

Debavurarea și finisarea finală a pieselor la anumite firme este neglijată deși este foarte important. Prima impresie poate fi decisivă, iar acesta este obținută fie prin privire sau prin atingere. Această operație se execută manual folosind polizoare unghiulare (figura 3.18) sau pile.

.

Figura 3.18 Polizor unghiular

(sursă: Site Makita rețea Internet)

3.10 Execuția operațiilor de montaj

Operațiile de montaj se realizează în hală într-o zonă separată, unde nu există praf sau impurități în aer. Se execută sub macaraua tip pod rulant și macaraua pivotantă, pentru manevrarea pieselor mai ușoare sau mai grele (figura 3.19).

Figura 3. 19 Zonă montaj

Măsuri pentru respectarea cerințelor minime la locurile de muncă

4.1 Obligațiile angajatorului și lucrătorului prevăzute în legislația de securitate și sănătate în muncă

Activitatea de securitate și sănătate în muncă în toate sectoarele de activitate, atât publice, cât și cele private este reglementată de Legea nr. 319 din 2006 – a securității și sănătății în muncă și Hotărârea de Guvern nr. 1425 din 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006.

Prevederile prezentei legi se aplică angajatorilor, lucrătorilor și reprezentanților lucrătorilor.

Prezenta lege are ca scop instituirea de măsuri privind promovarea îmbunătățirii securității și sănătății în muncă a lucrătorilor.

Prezenta lege stabilește principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecția sănătății și securitatea lucrătorilor, eliminarea factorilor de risc și accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrată potrivit legii, instruirea lucrătorilor și a reprezentanților lor, precum și direcțiile generale pentru implementarea acestor principii.

Lucrătorul este persoana angajată de către un angajator, potrivit legii, inclusiv studenții, elevii în perioada efectuării stagiului de practică, precum și ucenicii și alți participanți la procesul de muncă, cu excepția persoanelor care prestează activități casnice.

Angajatorul este persoana fizică sau juridică ce se află în raporturi de muncă ori de serviciu cu lucrătorul respectiv și care are responsabilitatea întreprinderii și/sau unității.

În cadrul responsabilităților sale, din punct de vedere al securității și sănătății în muncă, angajatorul are obligația să ia măsurile necesare pentru:

– asigurarea securității și protecția sănătății lucrătorilor;

– prevenirea riscurilor profesionale;

– informarea și instruirea lucrătorilor;

– asigurarea cadrului organizatoric și a mijloacelor necesare securității și sănătății în muncă.

Angajatorul are obligația să implementeze aceste măsuri pe baza următoarelor principii generale de prevenire:

– evitarea riscurilor;

– evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;

– combaterea riscurilor la sursă;

– adaptarea muncii la om, în special în ceea ce privește proiectarea posturilor de muncă, alegerea echipamentelor de muncă, a metodelor de muncă și de producție, în vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat și a diminuării efectelor acestora asupra sănătății;

– adaptarea la progresul tehnic;

– înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puțin periculos;

– dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindă tehnologiile, organizarea muncii, condițiile de muncă, relațiile sociale și influența factorilor din mediul de muncă;

– adoptarea, în mod prioritar, a măsurilor de protecție colectivă față de măsurile de protecție individuală;

– furnizarea de instrucțiuni corespunzătoare lucrătorilor.

Ținând seama de natura activităților din întreprindere și/sau unitate, angajatorul are obligația:

– să evalueze riscurile pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de muncă, a substanțelor sau preparatelor chimice utilizate și la amenajarea locurilor de muncă;

– ulterior evaluării riscurilor și dacă este necesar, măsurile de prevenire, precum și metodele de lucru și de producție aplicate de către angajator să asigure îmbunătățirea nivelului securității și al protecției sănătății lucrătorilor și să fie integrate în ansamblul activităților întreprinderii și/sau unității respective și la toate nivelurile ierarhice;

– să ia în considerare capacitățile lucrătorului în ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă, atunci când îi încredințează sarcini;

– să asigure ca planificarea și introducerea de noi tehnologii să facă obiectul consultărilor cu lucrătorii și/sau reprezentanții acestora în ceea ce privește consecințele asupra securității și sănătății lucrătorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de condițiile și mediul de muncă;

– să ia măsurile corespunzătoare pentru ca, în zonele cu risc ridicat și specific, accesul să fie permis numai lucrătorilor care au primit și și-au însușit instrucțiunile adecvate.

Măsurile privind securitatea, sănătatea și igiena în muncă nu trebuie să comporte în nici o situație obligații financiare pentru lucrători.

Fiecare lucrător trebuie să își desfășoare activitatea, în conformitate cu pregătirea și instruirea sa, precum și cu instrucțiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și alte persoane care pot fi afectate de acțiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.

În mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor prevăzute la aliniatul precedent, lucrătorii au următoarele obligații:

a) să utilizeze corect mașinile, aparatura, uneltele, substanțele periculoase, echipamentele de transport și alte mijloace de producție;

b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecție acordat și, după utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;

c) să nu procedeze la scoaterea din funcțiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale mașinilor, aparaturii, uneltelor, instalațiilor tehnice și clădirilor, și să utilizeze corect aceste dispozitive;

d) să comunice imediat angajatorului și/sau lucrătorilor desemnați orice situație de muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, precum și orice deficiență a sistemelor de protecție;

e) să aducă la cunoștință conducătorului locului de muncă și/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoană;

f) să coopereze cu angajatorul și/sau cu lucrătorii desemnați, atât timp cât este necesar, pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerințe dispuse de către inspectorii de muncă și inspectorii sanitari, pentru protecția sănătății și securității lucrătorilor;

g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul și/sau cu lucrătorii desemnați, pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă și condițiile de lucru sunt sigure și fără riscuri pentru securitate și sănătate, în domeniul său de activitate;

h) să își însușească și să respecte prevederile legislației din domeniul securității și sănătății în muncă și măsurile de aplicare a acestora;

i) să dea relațiile solicitate de către inspectorii de muncă și inspectorii sanitari.

4.2 Verificarea locurilor de muncă

Din discuțiile purtate cu conducerea societății, unitatea și-a început activitatea în anul 1990, având la bază o experiență foarte bogată în domeniul utilajelor de transport continuu, acumulată într-o perioadă de peste 24 de ani în cadrul unor instituții de cercetare-dezvoltare.

Societatea a crescut și s-a dezvoltat continuu. În diferitele etape prin care a trecut, a acumulat experiența de care se folosește astăzi pentru a oferi soluții dedicate fiecărui client în parte.

Observând tendințele de dezvoltare ale pieței, societatea a considerat oportună diversificarea portofoliului de produse și ca  atare, în prezent oferă o gama foarte bogată de structuri și confecții metalice industriale: hale industriale și clădiri pe structură metalică, transportoare, elevatoare, mese cu role, confecții metalice pentru industria alimentară precum și diverse alte tipuri de confecții metalice executate conform cerințelor beneficiarilor.

Soluțiile propuse de societate înglobează sisteme de o înaltă tehnologie dovedită în timp și asigurată de renumele producătorilor consacrați din domeniu. Parteneriatele solide pe care le mențin cu aceștia sunt dovada totalei satisfacții a clienților.

Cu acordul conducerii societății am efectuat o verificare a locurilor de muncă din punct de vedere al securității și sănătății în muncă.

Activitatea de producție se desfășoară pe o suprafață de aproximativ 20.000 m2, spațiile de producție însumând 5.200 m2 și fiind împărțite în patru secții.

Parcurgând fluxul tehnologic societatea este structurată pe următoarele compartimente, secții, ateliere:

a) zona de depozitare este amenajată pe o platformă betonată unde este depozitată materia primă: bare metalice de diferite profiluri și dimensiuni, respectiv foi de tablă din diferite aliaje și grosimi;

b) atelierul de debitare;

c) atelierul de prelucrări mecanice;

d) atelierul de sudură;

e) atelierul de sablare;

f) atelierul de vopsitorie;

g) platforma betonată pentru depozitarea produselor finite.

4.3 Analiza accidentelor de muncă produse în cadrul societății

Primul eveniment s- a produs la o mașină de frezat pe orizontală. Cauza producerii evenimentului: neefectuarea la timp de operații indispensabile securității muncii. Victima nu a oprit funcționarea axului principal al frezei înainte de a efectua reglaje și verificări la poziționarea piesei și a sculei de așchiere. În momentul în care accidentatul și-a apropiat mâna dreaptă de piesă cu intenția de a se sprijini, mâneca salopetei s-a agățat de pinolă, care i-a răsucit mâna peste aceasta, fiindu-i antrenat și corpul pe pinolă cu partea dreaptă a toracelui.

Al doilea eveniment s-a produs la un strung universal. Cauza producerii evenimentului: neefectuarea la timp de operații indispensabile securității muncii. Victima a observat că din cutia de viteză iese fum. După ce a efectuat răcirea ambreiajului prin turnare de ulei și-a continuat activitatea la acest echipament de muncă. Din cauza acestor probleme tehnice la cutia de viteză, capacul din fontă a cutiei de viteză a fost desprins din șuruburi și proiectat căzând pe pardoseală. Victima aflându-se pe traiectoria capacului a fost lovit de acesta în partea regiunii frontale a capului.

Al treilea eveniment a fost produs de un electrostivuitor cu furci frontale. Cauza producerii evenimentului: efectuare neautorizată și necorespunzătoare de manevre cu stivuitorul. Un lucrător fără a fi autorizat și de a deține autorizație profesională ISCIR ca stivuitorist a manevrat stivuitorul pentru transportul unui profil U, iar prin efectuarea unei manevre de mers în spate brusc, având suspendată sarcina pe furca din partea dreaptă a stivuitorului a imprimat o mișcare bruscă de pendulare și rotire a profilului U care în această mișcare a accidentat un alt lucrător care s-a aflat în raza de acțiune.

4.4 Măsuri pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2

Societatea nu și-a suspendat activitatea în perioada stării de urgență și a stării de alertă instituite la nivel national.

În vederea stabilirii măsurilor necesare pentru prevenirea răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2 pe perioada stării de alertă și pentru asigurarea desfășurării activității la locul de muncă în condiții de securitate și sănătate în muncă, conducerea societății a pus în aplicare prevederile ORDINULUI nr. 3.577 din 15 mai 2020 privind măsurile pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2 și pentru asigurarea desfășurării activității la locul de muncă în condiții de securitate și sănătate în muncă, pe perioada stării de alertă, emis de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

În acest sens au fost întocmite Instrucțiunile proprii de securitate și sănătate în muncă pentru prevenirea răspândirii coronavirusului SARS CoV-2.

Prevederile instrucțiunilor propria au fost puse în aplicare imediat și au fost prelucrate cu toți lucrătorii, instruire ce s-a consemnat în fișele individuale de instruire ca instruire periodică suplimentară.

La nivelul societății au fost luate următoarele măsuri:

1) Reprezentanții lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății în muncă au fost instruiți cu privire la noul risc reprezentat de infecția cu SARS-CoV-2;

2) Activitățile au fost adaptate, în funcție de specificul acestora și de resursele disponibile, și s-au implementat măsurile de prevenire a răspândirii SARS-CoV-2;

3) Prin medicul de medicina muncii au fost identifice riscurile specifice condițiilor de contaminare epidemiologică, în vederea luării măsurilor necesare pentru combaterea răspândirii SARS-CoV-2;

4) Au fost afișate la intrare și în cele mai vizibile locuri din societate regulile de conduită obligatorie pentru angajați și pentru toate persoanele care intră în incinta societății, cu privire la prevenirea îmbolnăvirilor cu coronavirusul SARS-CoV-2;

5) Lucrătorii au fost informați cu privire la riscurile de infectare și de răspândire a virusului, cu privire la măsurile de protecție și la regulile de distanțare socială care se aplică în cadrul societății, precum și cu privire la regulile pentru gestionarea situațiilor în care angajații sau alte persoane care au acces la locul de muncă prezintă simptome ale infectării cu coronavirului SARS-CoV-2;

6) Lucrătorii au fost informați cu privire la precauțiunile universal valabile:

– menținerea distanței sociale de minimum 1,5 metri în toate spațiile de producție și depozitare și în zonele publice;

– menținerea igienei riguroase a mâinilor, cu apă și săpun, timp de cel puțin 20 de secunde sau cu dezinfectanți avizați, ori de câte ori este nevoie;

– evitarea atingerii feței cu mâinile nespălate/ nedezinfectate;

– menținerea igienei respirației: tuse și/sau strănut (în plica cotului sau în șervețel de unică folosință), rinoree (în șervețel de unică folosință). După utilizare, șervețelul de unică folosință va fi aruncat în recipientul de colectare a deșeurilor și se va efectua imediat igiena mâinilor;

– limitarea contactului cu alte persoane la maximum 15 minute, la o distanță de minimum 1,5 m;

7) Prin consultare cu medicul de medicina muncii s-au asigurat echipamente individuale specifice de protecție împotriva răspândirii coronavirusului SARS CoV-2 (mască de protecție, mănuși) în funcție de specificul activității;

8) Au fost luate măsuri pentru ca în sediul societății furnizorii externi, companiile externe, subcontractanții, persoanele care intră în sediu societății să respecte măsurile de protecție stabilite;

9) S-au asigurat culoare speciale de acces în incintă și de circulație pentru angajați, în vederea evitării aglomerației la locurile de muncă;

10) S-a limitat accesul la zonele commune (vestiare, sală de mese, grupuri sociale) și s-a asigurat respectarea normelor de distanțare socială în aceste zone;

11) Prin decizie scrisă s-au desemnat responsabili pe schimburi pentru verificarea temperaturii tuturor persoanelor care intră în societate;

12) S-au luat măsuri pentru a asigura triajul observațional al angajaților prin verificarea temperaturii acestora la începerea programului de lucru și ori de câte ori este necesar pe parcursul programului;

13) Au fost amplasate dozatoare cu dezinfectant la intrarea în societate, precum și în fiecare sector al locului de muncă;

14) S-au luat măsuri pentru dezinfectarea balustradele, mânerele ușilor și ferestrelor din societate, precum și alte zone intens folosite (minimum o dată pe schimb și de câte ori este necesar);

15) Se dezinfectează cel puțin o dată pe schimb și ori de câte ori este necesar spațiile comune și spațiile de lucru cu substanțe aprobate pentru combaterea SARS CoV-2;

16) Se asigură în permanență, la grupurile sanitare, vestiare și săli de mese, săpun și dezinfectant de mâini și s-au afișat postere cu modul corect de spălare a mâinilor;

17) Spațiile de lucru s-au amenajat astfel încât să se poată păstra distanța fizică între angajați, prin stabilirea unui număr fix de persoane care pot lucra în aceeași încăpere.

18) Au fost luate măsuri ca circulația documentelor în societate să se realizează preponderent prin mijloace electronice;

Pe durata stării de alertă, pentru prevenirea răspândirii COVID-19, toți angajații au obligația să:

1) respecte toate instrucțiunile prevăzute în planul de prevenire și protecție și instrucțiunile proprii de securitate și sănătate în muncă pentru prevenirea răspândirii coronavirusului SARS CoV-2;

2) poarte măștile de protecție care să acopere nasul și gura la locurile de muncă;

3) își schimbe echipamentul de protecție utilizat în drum spre locul de muncă (mască și mănuși) cu un echipament nou;

4) accepte verificarea temperaturii corporale la intrarea în sediu, la începutul programului și ori de câte ori revin în sediu;

5) înștiințeze imediat conducerea societății dacă prezintă, la începutul sau în timpul programului de lucru, simptome ale infectării cu virusul SARS CoV-2 (tuse, strănut, rinoree, dificultăți respiratorii, febră, stare generală alterată);

6) rămână la domiciliu dacă, înaintea începerii programului de lucru, prezintă simptome ale infectării cu virusul SARS-CoV-2 și să anunțe conducerea societății cu privire la acest lucru;

7) contacteze, imediat, medicul de medicină a muncii / medicul de familie sau, în

8) dezinfecteze spațiul de lucru și obiectele necesare activității proprii;

9) își spele și își dezinfecteze mâinile;

10) identifice și să folosească culoarele de circulație asigurate de către societate;

11) evite staționarea în spațiile comune;

12) aerisească frecvent (minimum o dată pe zi) spațiul închis în care își desfășoară activitatea;

13) evite, pe cât posibil, comunicarea prin intermediul documentelor tipărite, atât în interiorul, cât și în exteriorul societății, pentru a limita contactul direct între persoane.

5 Concluzii

În urma radiografierii societății din punct de vedere al securității și sănătății în muncă, corelând cu prevederile legale în vigoare s-au constatat anumite nereguli privitoare la dotarea locurilor de muncă din cadrul societății.

5.1 Atelierul de debitare

Pentru a fi respectate prevederile legale enunțate la secțiunea 3.2.1 se propune ca societatea să efectueze determinări de noxe cu un laborator acreditat.

Dacă în urma determinărilor se constată că unele noxe au valori care depășesc limita maximă admisă de legislația în vigoare se propune realizarea unui sistem eficient de exhaustare pentru eliminare acestora din mediul de muncă, instalație ce va fi prevăzută și cu un sistem de filtrare eficient pentru protecția mediului.

5.2 Atelierul de sablare

În urma constatărilor prezentate la secțiunea 3.4 se propune conducerii societății dotarea atelierului de sablare cu costum și mănuși de protecție pentru activitatea de sablare.

5.3 Atelierul de vopsitorie

Pentru a fi respectate prevederile legale enunțate la secțiunea 3.5 se propun următoarele măsuri:

a) realizarea unei instalații electrice de iluminat și forță antiex în toată incinta secției de vopsitorie;

b) instruirea lucrătorilor vopsitori privind obligativitatea utilizării doar a instalațiilor electrice cu care este dotată secția de vopsitorie;

c) reinstruirea lucrătorilor privind obligativitatea purtării echipamentului individual de protecție pentru activitatea desfășurată;

d) dotarea vopsitoriei cu pereți absorbanți cu filtre uscate (figura 5.1).

Figura 5.1 – Perete absorbant cu filtre uscate

(sursă: Site echipamenteexhaustare.ro/echipamente-vopsitorii – rețea Internet)

5.4 Atelierul de prelucrări mecanice

În urma constatărilor prezentate la secțiunile 3.2.1 și 3.2.2 se propune conducerii societății dotarea lucrătorilor, care desfășoară activității la presa de îndoit hidraulică și la freza tip DORSAN, cu ochelari de protecție. Lucrătorilor se vor prezenta riscurile de la aceste locuri de muncă și vor fi instruiți privind obligativitatea purtării ochelarilor de protecție în timpul desfășurării activităților la aceste echipamente de muncă.

Figura 5.2 – Ochelari de protecție

(sursă: Site www.bricoshop.ro/Echipamente-de-protectie – rețea Internet)

Pentru a asigura cerințele minime de securitate și sănătate la locurile de muncă, societatea va întocmi și implementa un plan de măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă în aceste sectoare de activitatea.

În planul de măsuri se vor cuprinde următoarele aspecte:

– la secția de debitare se vor efectua determinările de noxe degajate la mașina de debitat și dacă va fi cazul acest loc de muncă va fi dotat cu un sistem de exhaustare;

– la secția vopsitorie se va proiecta și realiza o instalație de iluminat și forță antiex, respectiv va fi dotată cu perete absorbant cu filtre uscate;

– la secția de sablare lucrătorii vor fi dotați cu echipament individual de protecție corespunzător pentru activitatea desfășurată.

– la secția prelucrări mecanice lucrătorii vor fi dotați cu echipament individual de protecție corespunzător pentru activitatea desfășurată.

Totodată în planul de măsuri se vor stabili fondurile necesare, termenele de realizare și persoanele răspunzătoare.

După realizarea acestor măsuri vor fi reevaluate aceste locuri de muncă din punct de vedere a riscurilor profesionale și se va actualiza planul de prevenire și protecție pe baza reevaluării întocmite.

BIBLIOGRAFIE

1. [Dob. 11] Dobre, G. Încărcarea reală – concept de baza în calculul organelor de masini, Universitatea Politehnica București, Seminar national de Organe de Masini, 2011

2. [Laz 01] Lazar, D., D., Marketing, Ed. Star Soft, Alba Iulia, 2001

3. [Str 11] Strenc Cr., ș.a., Valorificarea rezultatelor cercetării din universități. Propietatea intelectuală și planul de afaceri, Editura Universitatii Lucian Blaga, Sibiu, 2011

4. [Bot 77] Botez, C, Mașini Unelte, Editura Didactică și Pedagogică, 1977

5. [Zet 82] Zetu, D ș.a., Mașini-unelte automate și cu comandă numerică, Editura Didactică și Pedagogică București, 1982

6. [Pic 92] Picoș C. ș.a., Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanică prin așchiere, vol. I, II, Ed. Universitas, Chișinău, 1992

7. [Pic 79] Picoș C. ș.a., Normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere, vol. I, II, Ed. Tehnică, București, 1979

8. [Ael 78] Aelenei M ș.a., Probleme de mașini-unelte așchietoare, Ed. Tehnică, București, 1978

9. LEGEA nr. 319 din 2006 a securității și sănătății în muncă

10. HOTĂRÂREA DE GUVERN nr. 1425 din 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319 din 2006

11. HOTĂRÂREA DE GUVERN nr. 1091 din 2006 privind cerințele minime de Securitate și sănătate pentru locul de muncă

12.HOTĂRÂREA DE GUVERN nr. 1146 din privind cerințele minime de Securitate și sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă

13. HOTĂRÂREA DE GUVERN nr. 1048 din 2006 privind cerințele minime de Securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă

14. ORDINUL Ministerului Muncii și Protecției Sociale nr. 3.577 din 15 mai 2020
privind măsurile pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2 și pentru asigurarea desfășurării activității la locul de muncă în condiții de Securitate și sănătate în muncă, pe perioada stării de alertă

Opis

Prezenta „LUCRARE DE DISERTAȚIE “cuprinde:

Pagini scrise . . . . . 63

Figuri text . . . . . 28

Tabele . . . . . . 1

Absolvent:

Iulie 2020 Ing. Anita Krisztina SABO