Aspecte generale privind procesul de socializare [303795]

[anonimizat]. Alți adulți încep să joace un rol important în procesul de socializare. [anonimizat], de atitudinile și aptitudinile pe care le deține și cu ajutorul cărora intră în această nouă etapă. [anonimizat].

Grădinița este considerată a fi debutul în viața socială a copilului, [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat]. Este o [anonimizat] o coloratură afectivă intensă și de un dinamism de nestăvilit. [anonimizat], [anonimizat], cât și a adulților care îl susțin.

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], relații de prietenie și afective cu partenerii de joacă sau colegii din micro grupul din care face parte și va conștientiza locul și rolul său în cadrul colectivității.

Dezvoltarea capacități de socializare are loc sub influența educației. Acest lucru se realizează cu optimă eficiență ȋn cadrul ȋ[anonimizat]-[anonimizat] (parteneri de joacă sau de grup), preșcolar și mediu. Prin intermediul ȋ[anonimizat] a [anonimizat] a [anonimizat] a-[anonimizat] a [anonimizat] a [anonimizat] a obține autonomie în acțiunile intreprinse în cadrul micro grupului.

Preșcolarul manifestă o intensă sociabilitate, o [anonimizat], ci învață cu ajutorul unităților specifice de învățare să ajungă la un comportament adaptativ și expresiv. [anonimizat], de interesul pe care începe să-l [anonimizat].

[anonimizat]. [anonimizat] o importanță deosebită o are și mediul educațional.

Grădinița, [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], contribuind la crearea premiselor începerii școlarității în condițiile unei pregătiri psihologice optime.

[anonimizat], au un rol important ȋn dezvoltarea capacității de socializare a preșcolarului, pentru că ȋn cadrul acestor activități organizate, copiii se confruntă cu realitatea printr-o percepere activă, investigatoare, prin acțiuni directe asupra obiectelor, dobândind autonomie și totodată o cantitate mai mare de informații, stabilește legături și relații cu partenerii de grup/micro grup.

Noul curriculum pentru învățământul preșcolar acordă libertatea educatoarei în planificarea și organizarea activităților instructiv- educative la grupa pe care o conduce, dar și copilului posibilitatea integrării în viața zilnică din grădiniță și mai târziu în viața socială.

Vârsta preșcolară produce schimbări în viața copilului în plan relațional, solicitarile apărute o dată cu intrarea copilului la grădiniță antrenează după ele interacțiuni cu alte persoane, cu alte moduri de simțire, gândire și acțiuni care pot modifica superficial sau profund comportamentele, modifică atitudinile, apar fenomene ca: imitarea, cooperarea, conflictele, stările de entuziasm sau apatie colectivă, stări tensionale sau destinse.

Majoritatea studiilor de specialitate stabilește o legătură strânsă ȋntre realizarea de activități integrate și dezvoltarea capacității de socializare a preșcolarului. De aceea cercetarea de față ȋși propune să abordeze aceaste perspective, având ca scop evidențierea importanței activităților integrate în dezvoltarea capacității de socializare a preșcolarului.

Grupa de preșcolari presupune o studiere amănunțită, fiind importantă cunoașterea dimensiunilor psihosociale ale grupei, pentru că ele prefigurează dimensiunea viitoarei clase de școlari care, tot din perspectivele psihopedagogiei sociale, poate fi analizată ca grup social. Este necesară cunoșterea grupei de preșcolari care va fi analizată ca grup social având caracteristici tipice, determinate de particularitățile de vârstă ale preșcolarității.

Tema aleasă are implicații în problematizarea dezvoltării personale, psihologice, intelectuale și sociale a copilului preșcolar. Studiul pe care îl realizez aș dori să reprezinte o sursă de sugestii, recomandări și indicații privind modul cum poate fi asigurată trecerea de la activitatea de joc spre activitatea de învățare prin intermediul jocului didactic din grădiniță și modalitatea de a veni în sprijinul cadrului didactic de a-și ameliora/perfecționa performanțele instructiv-educative legate de facilitarea acestui proces.

Prin diversitatea de metode și tehnici care pot fi aplicate în cadrul activităților integrate se contribuie la dezvoltarea intelectuală a preșcolarului, dar în același timp facilitează trecerea cu ușurință la activitatea de tip școlar, iar scopul final constă în viitoarea utilizare a rezultatelor obținute.

În cadrul cercetării apelez la diferite puncte de vedere și la diverse mijloace pentru a realiza această temă. Problematica abordată în cercetare are o dublă valoare:

1. analitico- sintetică, deoarece își propune să exploreze, de sub diverse unghiuri de vedere și cu diverse mijloace, procesul maturizării și devenirii psihice a copilului preșcolar încă de la intrarea în grădiniță, formarea de relații sociale în cadrul unui micro grup prin intermediul activităților instructiv -educative abordate într-o manieră integrată;

2. inovatoare, deoarece oferă, argumentează și stimulează o nouă viziune privind modalitățile de pregătire și integrare a preșcolarilor în activitățile instructive-educative prin joc.

Lucrarea este formată din trei capitole după cum urmează. Ȋn primul capitol – Aspecte generale privind procesul de socializare la vârsta preșcolară – mi-am propus să analizez conceptul de socializare, originea lui și implicațiile noțiunii în învățământ, să expun caracteristicile definitorii ale procesului de socializare, condițiile sub care se desfășoară procesul și să evidențiez necesitatea socializării la vârsta preșcolară.

Al doilea capitol – Activitățile integrate din grădiniță reprezintă un mijloc de socializare a preșcolarului – prezintă importanța activităților integrate în procesul instructiv -educativ și mi-am propus să analizez care sunt cele mai eficiente modalități de realizare a activităților integrate, și cât de importante sunt ele ȋn procesul de socializare al preșcolarului, precizând și care este rolul educatoarei în proiectarea, organizarea și desfășurarea activităților integrate.

Cel de al treilea capitol – Studiu cvasiexperimental privind valorificarea activităților integrate în dezvoltarea capacității de socializare a preșcolarului – este dedicat cercetării de tip cvasiexperimental cu rol formativ-ameliorativ, prin care mi-am propus să demonstrez că activitățile integrate au un rol foarte important în dezvoltarea capacități de socializare a preșcolarilor. Prin acest demers am urmărit implicarea activă și afectivă a preșcolarilor ȋn organizarea și desfășurarea unor acțiuni atractive și antrenante care să ȋi ajute la integrarea ȋn grupul din care fac parte și pe viitor ȋn grupul școlar și în societate.

În această lucrare încerc să demonstrez cǎ un program de activități integrate adecvat cerințelor și particularităților individuale ale preșcolarului va duce la o creștere și dezvoltare a capacității de socializare.

CAPITOLUL I

Aspecte generale privind procesul de socializare

la vârstă preșcolară

1.1. Delimitări conceptuale

Educația este un ansamblu de acțiuni și influențe mai mult sau mai puțin organizate, mai mult sau mai puțin sistematizate și instituționalizate, dar întotdeauna conștientizate, ce poate fi studiată din numeroase perspective și din diferite unghiuri, fiecare dintre acestea dezvăluindu-i noi sensuri și noi înțelesuri.

Una dintre semnificațiile termenului, identificată și conceptualizată de fondatorul sociologiei educației, E. Durkheim, este cea de socializare: „Educația este socializarea metodică a tinerei generații.; este acțiunea exercitată de către generațiile adulte asupra celor care nu sunt coapte încă pentru viața socială… Ea are ca obiect nu omul așa cum l-a creat natura, ci omul pe care îl vrea societatea, iar ea îl vrea așa cum îi cere structura sa interioară: pentru a exista, orice societate are nevoie de omogenitate, iar educația este mijlocul prin care societatea își reînoiește treptat condițiile propriei sale existențe, sădind în sufletul copilului „similitudinile esențiale” care sunt cele mai adecvate tipului respectiv de societate. Scopul educației este de a socializa individul biologic prin construirea ființei sale sociale care să se suprapună celei individuale.”

Socializarea este un proces prin care individul este privit, ca membru activ al societății, parcurge transformări succesive, un proces continuu de interacțiune, inegal ca trăire și intensitate, care dă unei ființe potențial social, posibilitatea să-și dezvolte o identitate, un ansamblu de idei, o gamă largă de deprinderi, precum și dobândirea de aptitudini și atitudini specifice vârstei. În esență, acest proces constă în aceea că societatea încearcă, prin agenții de socializare (părinți, educatori, profesori) să transforme individul astfel încât să corespundă normelor și valorilor ei. Prin socializare copilul este dirijat spre dobândirea și asimilarea unor norme și reguli sociale cu caracter normativ-etic, a unor obișnuințe, a unor moduri de a gândi și de a privi lucrurile, interiorizarea cutumelor specifice propriului popor.

În psihologie, procesul de socializare a copilului este privit ca un aspect esențial al dezvoltării personalității. Cercetările în această direcție se bazează pe teoriile unor personalități marcante precum J. Piaget. H. Wallon, fiecare axându-se pe anumite aspecte ale socializării copilului.

J. Piaget scoate în evidență rolul cunoașterii patrimoniului psiho-ereditar în evaluarea rezultatelor obținute și a celor urmărite în procesul de socializare. Totodată, Piaget susține că datorită caracteristicilor ereditare ale copilului, „procesul socializării nu se reduce la a fixa anumite amprente pe o tabula rassa” ??. Socializarea se obține prin interacțiuni, spontane sau dirijate (dintre indivizi și individ-obiect), un rol important deținându-l conexiunile cu mediul și influențele acestuia asupra individului. Socializarea cuprinde, în echilibru, cele două procese de acomodare la mediu, când i se cere să respecte reguli și norme de asimilare a mediului, dimensiuni al căror echilibru condiționează o socializare constructivă, construită pe etape. Fiecare etapă are ca suport achizițiile anterioare, iar dacă o etapă nu este parcursă, următoarea nu poate fi bine formată și atunci se ajunge la comportamente deviante, handicapuri afective, intelectuale create chiar de cei ce acționează direct asupra formării personalității copilului. ???

„Socializarea este privită în dinamica celor doi factori reprezentați de mediu social și individ. Învățarea socială se petrece sub influența ambianței sociale din care însă face parte și individul, ce devine astfel atât socializat cât și agent socializant.”

Cercetările din acest domeniu pornesc de la conceptul că societatea, sistemul de valori și cultura influențează persoana mai mult prin intermediul grupurilor mici ca familia, grădinița, grupul de copii de vârste apropiate și ulterior școală, atrăgând atenția asupra raporturilor interpersonale ca și factori de influențare a dezvoltării psihice și socio-emoționale a copilului.

Socializarea presupune transformarea unui individ în ființa socială, insuflându-i moduri de gândire, simțire, acționare, precum și modalitati de lucru și de luare a deciziilor, însușire a rolurilor și a responsabilităților în cadrul unui grup. Acesta lucrul are loc printr-un proces psihosocial de transmitere și asimilare a atitudinilor, valorilor, concepțiilor sau modelelor de comportare specifice unui grup sau unei comunități în vederea formarii, adaptării și integrării sociale a unei persoane. ???

Socializarea poate fi privita ca un proces interactiv de comunicare, presupunând dubla considerare a dezvoltării individuale și a influențelor sociale, respectiv modul personal de receptare, interpretare/ decodare și asimilare a mesajelor sociale precum și dinamica variabilă a intensității și conținutului influențelor sociale.

Socializarea are la bază teoria învățării sociale ca proces de asimilare si interiorizare a experienței sociale, aceasta fiind un mecanism fundamental de realizare a socializării ce are ca scop final integrarea activa a indivizilor în cadrul unui grup. În aserțiune general acceptată, educația este un proces de socializare. Deși cele două concepte nu se identifică complet, acestea au suficiente puncte comune. Educația este un proces complet de formare a ființei umane în raport cu anumite finalități și norme sociale prin intremediul unor mijloace și instituții sociale.

Educația vizează ,,integrarea socială și progresivă a individului, prin asimilarea experienței sociale și culturale, dar și prin interacțiunea dintre semenii, într-un mod organizat și sistematizat.”

În ultimii ani s-a constatat, la nivel de grădiniță, că sunt mult mai mulți copii cu probleme comportamentale, emoționale, cu deficit de atenție sau hiperactivitate. Unii copii se adaptează ușor la mediul instituțional, alții ȋntâmpină dificultăți în stabilirea legăturilor cu educatoarea și colegii precum și cu alți factori educativi.

Integrarea socială a preșcolarilor prin intermediul programului activităților instructiv-educative din grădiniță, rezolvarea unor probleme interioare ce au dus la declanșarea propriei izolări sau care instituie lipsa comunicării precum și găsirea unor modalități de ameliorare a acestor situații, sunt probleme care încă își caută soluții noi și inovatoare.

Sociologul canadian G. Rocher, definește socializarea ca fiind „procesul prin care persoana umană achiziționează și interiorizază, pe tot parcursul vieții, elementele socio-culturale ale mediului, le integreză ȋn structura personalități sale sub influențele experiențelor și agenților semnificativi și prin aceasta se adaptează la ambianța socială ȋn care trebuie să trăiască”.

J. Szczepanski afirmă despre socializare ca fiind un ansamblu de procese care acționează asupra individului ȋncă de la naștere. Acest ansamblu este bazat ȋn ultimă instanță, pe unitatea dintre socializarea, ȋnțeleasă ca fiind „aceea parte a influenței complete a mediului care aduce individul la participarea ȋn viața sociala, ȋl ȋnvață cum să se comporte conform normelor ȋn vigoare, ȋl ȋnvață cum să ȋnțeleagă cultura, ȋl face capabil să se ȋntrețină și să ȋndelinească anumite roluri sociale”, și educația ca fiind „formarea intenționată a personalității ȋn cadrul raportului educativ dintre educator și educat, ȋn conformitate cu idealul educativ acceptat”.

Din perspectiva societății, socializarea este procesul de pătrundere de noi indivizi într-un mod organizat de viața, într-o tradiție culturală stabilită.???

Din perspectiva individului, socializarea este un proces prin care animalul uman devine ființă umană și dobândește un sine. ???

„Socializarea începe din copilărie, continuă de-a lungul vieții și constă în învățarea modului în care aceștia acționează, gândesc, iau decizii, cooperează etc., precum și însușirea unor modele, valori și norme sociale din societatea sau grupurile din care face parte individul. Prin procesul de socializare, societatea exercită o putere considerabilă asupra noilor membri pe care îi învață cum ar trebui să se comporte. În formarea comportamentului intervin două influențe puternice: ereditatea și mediul social.”

Emil Păun susține despre cele două funcții esențiale ale socializării următoarele: ???

– prin funcția de integrare se realizează asimilarea unor modele, valori, simboluri, abilități sociale și norme de conduită, maniere de a face, de a gândi și simți ale grupului (sau societății ȋn ansamblu).

– prin funcția de diferențiere a indivizilor, condițiile interne psihoindividuale, fac ca influențele socioculturale comune să se traducă ȋn comportamente individuale particulare, care au anumite caracteristici diferențiatoare, originale uneori.

Socializarea devine ȋn acest caz premisa și condiția esențială a unui process de individualizare și de personalizare a individului ȋn cadrul grupului.

De aici putem concluziona că socializarea „se ȋnscrie ca un proces esențial ȋntr-un lanț de evoluție ce poate fi astfel redat: individualizare – socializare – personalizare, procese ce se află într-o strânsă intredependență”. ???

În opinia Ursulei Șchiopu întreaga dezvoltare, ca și condiția umană ȋnsăși, sunt stimulate de procesele de socializare prin care se constituie integrarea socială și identitatea persoanei. Jean Piaget leagă dezvoltarea socială a copilului de stadiile dezvoltării intelectuale. El nu cosideră social comportamentul copilului ȋn relație cu celălalt decât atunci când relația dobândește caracter de reciprocitate, ceea ce ȋnseamna că, după A. Gugiuman, „achizițiile progresive ale copilului sunt mediate prin raportul relațional cu altul”.

Sarcina fundamentală a educației este de a forma oamenii să se integreze în societate. Socializarea copiilor, integrarea lor socială reprezintă un proces complex, dinamic și continuu la care sunt angajați o mulțime de factori și condiții. De aceea trebuie să le oferim copiilor o viziune clară asupra lumii pentru care îi pregătim, pentru a le permite să se orienteze în funcție de aspirații și nevoi spre viitor.

Copilul se naște într-o anumită societate, cu un fel propriu de cultură și civilizație, cu trăsături specifice. Pentru el, în momentul nașterii, socialul reprezintă un dat, ceva preexistent în care urmează să se integreze dezvoltându-și personalitatea dar, în același timp, punându-și amprenta asupra mediului social în care traiește. Termenul de socializare, în literatura de specialitate, este exprimat ca fiind un proces de învățare socială, culturalizare etc. Toți acești termemi definesc un proces prin care „puiul de om devine om”, se umanizează, dobândește comportamente umane.

Socializarea copilului se produce prima dată ȋn cadrul familiei. Ȋn familie au loc primele contacte sociale, primele acte de socializare și se stabilesc relațiile cu membrii ei, obiecte, persoane apropiate familiei. Aceste conduite dobândesc trăsături specifice ȋn funcție de starea material- economică și culturală a acesteia. Deși copilul se naște și crește ȋn cadrul mediului social, al familiei, procesul de socializare nu se realizează de la sine, în mod spontan, ci ȋnvață comportamenete sociale atât prin imitație, cât și prin instruire.

În grădiniță preșcolarul primește primele lecți de comportament în grup, primele reguli de comportament social, conștientizând ideea că are anumite drepturi dar și ȋndatoriri. Ȋn viața de zi cu zi copilul stabilește numeroase relații cu colegii, dar si cu alte persoane din interiorul institutiei, iar educatoarea devine un personaj cu un rol important ȋn dezvoltarea psiho-socială și psiho-emoțională a copilului preșcolar. Cercetările psihologice sociale susțin faptul că o socializare masivă are loc în jurul vârstei de 5 ani, când se pun bazele personalității. Descoperirea asemănării cu celălalt este un factor de confort și securitate psihică ce ușurează considerabil procesul integrării.

Primul contact al preșcolarului cu mediul organizat al grădiniței, creează premisele necesare proceselor de socializare. Mediul educațional precum și ambianța plăcută din cadrul grupei asigură un start bun pentru preșcolarul aflat departe de mediul protector și securizant din cadrul familiei. Grădinița devine pentru copil locul ȋn care se simte liber, ȋși găsește parteneri de joacă, câștigă autonomie și ȋși satisface nevoia de cunoaștere.

Mediul instituțional (grădinița), dar și mediul familial, precum și mediul ȋn care copilul trăiește și se joacă ȋi oferă acestuia o multitudine de impresii despre modul cum sunt cei din jurul lui, cum se poartă unii cu alții, cum sunt copiii și cum se poartă cu cei de vârsta lor. Toate acestea constituie pentru copilul preșcolar bagajul propriu privind conceptul de socializare.

În „Sociologia educației”, Diaconu M. punea accent pe finalitățile socializării. Acesta afirma că prin intermediul socializării sunt transmise regulile fundamentale ale vieții sociale: norme, interdicții, obiceiuri, credințe, mentalități etc., de la cele mai simple și elementare deprinderi până la cele mai complexe și sofisticate abilități implicate în activitățile de cercetare, inovare, descoperire științifică sau în actul creației artistice. În procesul de socializare copiii sunt instruiți în legătură cu ceea ce trebuie să știe și cu felul în care trebuie să se comporte, pentru a se integra în societate, pentru a-și dezvolta capacitățile virtuale, pentru a evolua în direcția maturității și autorealizării. Diaconu M. spunea despre comportamentul indisciplinat și afirma că are un caracter instinctual, fiind generat de impulsuri imediate, hedoniste sau agresive, concomitent cu ignorarea consecințelor viitoare și că un comportament disciplinat, modelat prin educație, renunță la recompensă imediată și se adaptează în conformitate cu diverse obiective mai îndepărtate, dar mai importante. Răspunsul la aprobarea sau acordul societății, alteori de dragul idealului de perspectivă, afirma autorul, că individul își modifică comportamentul chiar și cu prețul pierderii sau amânării unor satisfacții imediate, iar procesul socializării are menirea de a promova încrederea reciprocă și cooperarea între oameni, prin stimularea și valorizarea tendințelor altruiste, a disponibilității față de celălalt. Prin socializare, afirmă Diaconu M. în lucrarea „Sociologia educației”, se interiorizează rolurile sociale și atitudinile pe care acestea le presupun și că sub influența presiunilor exercitate de societate, prin intermediul diverselor grupuri și organizații, individul este constrâns să „învețe viața socială”, să-și formeze și să-și dezvolte abilitatea specifică de a juca roluri sociale cât mai specializate și cât mai variate.

În concluzie, socializarea induce îndemânări, abilități, priceperi, cu alte cuvinte, obținerea unei autonomii personale. Numai dobândind îndemânările necesare indivizii se pot integra în societate. În societățile primitive, această sarcină a socializării se realizează oarecum spontan, practicile tradiționale fiind transmise din generație în generație și fiind, de obicei, învățate prin imitație și practicarea de zi cu zi. În spațiul socio-cultural relativ rudimentar al comunităților de acest tip, pregătirea tinerilor pentru viața adultă se poate realiza și în afara unor instituții educative specializate.

În societățile avansate din punct de vedere tehnologic educația noilor generații nu se mai poate realiza în mod empiric, în cadrul comunităților patriarhale. Educația formală a devenit, o condiție necesară a socializării eficiente, iar responsabilitatea efectuării acesteia este atribuită instituțiilor instructiv-educative specializate.

Concomitent cu transmiterea normelor, valorilor, mentalităților etc. caracteristice unei comunități sociale, în mod inevitabil socializarea induce și un anumit grad de conformitate. Oamenii născuți în circumstanțe asemănătoare tind să se asemene unii cu alții în obiceiuri, mentalități și configurația personalității.

Bloom afirmă că nu întotdeauna, însă, socializarea impune conformarea totală la normele impuse de societate. Se pot întâlni, în același timp și factori ce încurajează individualitatea și unicitatea.

După M. I. Cârcea, între conștiința umană și sistemul socio-cultural se stabilesc raporturi diverse: de acceptare sau respingere, de acord sau dezacord, de asimilare sau conflict, de adaptare sau provocare. Nonconformitatea poate fi o valoare în sine și transmisă, ca și alte valori, prin socializare. De exemplu, indivizii trăind într-un anume context social riguros sau mai puțin permisiv, pot ajunge să-i admire pe cei independenți, inovatori, devianți sau rebeli și să încerce, la rândul lor, să adopte aceleași modele nonconformiste de comportament.

În concluzie, se poate spune despre socializare că este un proces care se formează prin educație, și pune accent pe stăpânirea instinctelor și nevoilor, iar satisfacerea lor trebuie realizată într-un mod prevăzut de societate, pe insuflarea unor aspirații și năzuințe. Aceasta permite transmiterea unor cunoștințe și asigură formarea de calități și deprinderi necesare intergării active în viața socială. Necesitatea transmiterii mijloacelor de comunicare ale limbajului și a cunoștințelor decurge din faptul că un copil este o ființă potențial socială, care intră în viață fără nici o zestre culturală: nu posedă limbaj, nu are control asupra impulsurilor, nu are formate deprinderi și atitudini.

1.2. Principalele caracteristici ale procesului de socializare la vârstă preșcolară

Ȋn copilărie, dar și adolescență se ȋnregistrează cele mai accelerate, dar și cele mai semnificative ritmuri de socializare. Socializarea, deși este un proces progresiv, nu se desfășoară într-un ritm uniform prezentând ritmuri și intensități variate ȋn diferite etape de vârstă. Aceasta este caracterizată prin intesități maxime de asimilare și fixare de noi comportamente, în anumite faze, urmată de faze de asimilare cu ritmuri mai lente.

Ȋn literatura de specialitate socializarea poate prezenta diferite forme, acestea fiind clasificate pe bază mai multor criterii:

După factorii socializatori și vârsta la care are loc procesul de socializare:

Socializarea primară: – are loc în copilărie;

este profund afectivă;

reprezintă un proces de transformare a copiilor în adevărate ființe umane, sociale prin învățarea valorilor de bază, prin pregătire și limbaj;

se observă o dezvoltare pozitivă din punct de vedere social și psihologic atunci când copii sunt crescuți în familii de către ambii părinți.

Socializarea secundară – se manifestă ca proces de învățare a normelor și valorilor altor instanțe de socializare (școală, grupul de prieteni, grupul de adulți etc.);

este orientată către neutralitate afectivă.

Socializarea continuă – se realizează pe tot parcursul vieții, individul dobândind noi experiențe de viață;

După modul de evaluare al societății:

Socializare pozitivă sau concordant- interiorizarea modelelor cultural normative socialmente dezirabile;

Socializarea negativă sau discordantă – interiorizarea normelor și valorilor opuse modelului cultural normative dominant.

Ȋn funcție de modul de conștientizare al procesului

Socializarea formală – se suprapune integral cu ȋnvățământul;

Socializare informală- procesul de asimilare de atitudini, valori, modele de comportare dobândite ȋn mediul personal de viață.

Ȋn funcție de finalitatea care trebuie urmărită, de efectele deja produse

Socializarea adaptativă sau integrativă- are ca efect configurarea acelor caracteristici sau capacități personale care facilitează integrarea ȋntr-un cadru instituționalizat dat.

Socializarea anticipatoare- integrarea ȋntr-un cadru organizațional viitor.

Corelat cu socializarea se desfășoară procesele de:

Desocializare – care presupune izolarea fizică și socială a unei persoane sau ȋndepărtarea ei de contextele ȋn care s-a format.

Resocializarea – care se realizează concomitent cu desocializarea și constă ȋn orientarea ȋnvățării spre asimilarea și manifestarea de comportamente compatibile cu valorile și atitudinile noului sistem integrator.

Datorită dezvoltării generale a copilului, a diversificării relațiilor cu mediul, viața interioară a lui suporta noi dimensiuni psihice. Copilul deține o diversitate de emoții și sentimente, a căror manifestare progresivă este datorată în mare parte trecerii din planul grupului restrâns al familiei, la colectivitatea preșcolară. Copilăria este un moment fundamental ȋn socializarea individului, tot pe durata copilăriei au loc procese și evoluții psihosociale complexe.

Wallon susținea că în perioada de 3-6 ani, copilul achiziționează treptat unele din semnificațiile socio-individuale ale pronumelui „eu” și manifestă dorința de a face totul singur, de a acționa și a-și ȋncerca posibiltățile. Acest lucru este mai degrabă o criză de independență față de dependența copilului față de adult. ???

E.Păun preciza procesul fundamental se petrece cu aproximație în jurul vârstei de 3-4 ani și că are implicații esențiale ȋn procesul de socializare și anume „interiorizarea imagini parentale”.

Copilul dispune acum de capacitatea de a-și reprezenta părinții ȋn absența lor. Interiorizând imaginea parentală, copilul asociază acesteia și consemnele impuse de către părinți, ȋncepând ȋn acest fel să le respecte. Copilul dispune acum de capacitatea de a-și reprezenta părinții.

Ȋntreaga evoluție a copilului din perioada antepreșcolară, preșcolară și școlară mică este o deschidere de drum pentru viitoarele schimbări ce se vor petrece mai târziu ȋn privința capacităților și modalităților de interacționare și integrare socială, de percepție a partenerilor de grup sau viață socială.

La aproximativ 9 luni copiii prezintă un interes scăzut ȋn a intra ȋn relații de schimb social cu alți copii; sunt mai mult centrați pe cucerirea spațiului imediat apropiat și mai puțin centrați pe stabilirea unor rapoarte sociale. Pe la 2 ani copiii devin mai prietenoși și ȋncep să prezinte interes pentru a intra ȋn relații de tip cooperant cu ceilalți.

După ȋmplinirea vârstei de 3 ani, nevoia de a participa la activități de grup se mărește. Pe la 5 sau 6 ani copiii preferă să se joace ȋn grupuri restrânse de 5-6 membri, iar ȋncepând cu vârsta de 6 ani sfera relațiilor sociale ale copilului se mărește din ce în ce mai mult. Astfel putem spune că la vârsta preșcolaritații se dobândesc o serie de comportamente importante cu diferite caracterictici specifice.

Tabel.1 Clasificarea comportamentelor sociale în perioada preșcolară

Aceste date comportamentale prezentate stau sub semnul dinamicii relațiilor de grup și al influențelor pe care o exercită elementele situaționale. Astfel se poate constata că același copil, ȋntr- un anumit grup se poate simți confortabil și poate avea un comportament participativ, iar ȋn alt grup preferă să fie simplu spectator.

În socializarea copilului, un alt factor decisiv, ȋl constituie echilibrul dintre libertatea de manifestare și necesitatea subordonării la regulă. Preșcolaritatea este acea etapă din viață ȋn care libertatea trebuie trăită din plin, pentru ca viitorul adult să se simtă liber și să fie capabil să-și cucerească libertatea prin forțele sale. O copilărie inhibată, tensionată, ȋnsoțită de reprobare alternează construirea fundamentelor autoreglatoae ale „eu-lui”, generând o ființă slabă și dependentă.

Cunoscând specificul copilăriei, nevoia ei de libertate, de ocrotire și securizare afectivă, educatoarea va putea să echlibreze optim relația ȋntre libertate și dirijare, ca relație decisivă în socializarea copilului preșolar.

Socializarea copiilor nu se manifestă doar prin acumulări de reprezentări și noțiuni despre colectiv, prieteni, umanitate etc. Este necesar un motiv intern generator la conduitei morale. De aceea este nevoie să i se creeze copilului ambianța utilă în care să ȋși dezvolte un comportament adecvat din punct de vedere social.

Ursula Șchiopu constata că prin procesul de socializare se constituie integrarea socială și identitatea persoanei și că procesul, ca atare, are o evoluție ontogenetică ce se supune celei social- istorice prin intermediul tradiților, mentalităților, nivelului de cultură și civilizație transmis din generație ȋn generație.

1.3. Principii ale socializării preșcolarului

Dezvoltarea socială a copilului în perioada preșcolarității prinde contur și are un caracter tot mai pronunțat. Ȋn acestă perioadă copilul asimilează cele mai importante comportamente și abilități sociale, ȋși face primii prieteni, ȋnvață să coopereze și să ȋmpartă cu ceilalți, apare empatia, unele semințe de altruism, precum și o deschidere către înțelegerea unor situații conflictuale, dar și o disponibilitate către înțelegerea celorlalți din jurul lui. Aceste achiziții stau la baza transformării copilului ȋntr-o persoană sociabilă.

Grădinița ȋi oferă preșcolarului un prim mediu socializator de tip organizațional, care ȋși relevă o parte din caracteristicile și particularitățile lui ca mediu instituționalizat:

introducerea ȋn relațiile copilului cu adultul o anumită distanță socială;

oferă copilului un cadru social bazat pe o normativitate elementară constând ȋn anumite reguli de conviețuire cu ceilalți;

creează copilului posibilitatea de a se compara cu covârstnici pentru a-și ȋntări ȋn felul acesta sentimental conștiinței de sine;

ȋl familiarizează pe copil cu micro-grupul social ȋn cadrul căuia ȋnvață să devină partener, să joace unele roluri sociale;

ȋl obișnuiește pe copil cu: programul de viață, cu schimbarea mediului de existență;

stimulează dezvoltarea autonomiei personale și a independenței.

Copilul de 3 ani care frecventează grădinița, este supus unor situații de învățare, de cooperare și posibilități de exprimare a autonomiei. Progresele autonomiei copilului sunt măsuri de adaptare la mediul social. Instituția preșcolară marchează o schimbare importantă, impunând copilului relații noi cu adulții și cu covârstnicii. În funcționarea grupului apar o serie de caracteristici care particularizează grupul respectiv. La grupa mijlocie nu putem vorbi de o coeziune a grupului. La această vârstă, copiii trec cu ușurință de la o stare emotivă la alta, își schimbă partenerii de joc în funcție de interesele de moment, nu sunt constanți în motivațiile pentru alegerile sau respingerile făcute. Pentru educarea coezivității de grup se impune o bună cunoaștere a structurilor informale ce se constituie și utilizarea acestora cu mult tact pedagogic în cadrul „întâlnirilor de dimineață” când vin copiii la grădiniță.

Coeziunea grupului este realizabilă prin intermediul discuțiilor sau activităților de grup, din cadrul Întâlnirii de dimineață, a jocurilor, cântecelor, activităților scurte, energice și plăcute, dar și prin intermediul activitățlor extrașcolare. Cele mai potrivite sunt jocurile și activitățile competitive, realizate prin cooperare și care să respecte nivelul individual de dezvoltare a capacităților fiecărui participant. Aceste activități fac trecerea spre muncă individuală sau de grup unde copiii învață și pun în practică competențe sociale, emoționale și intelectuale.

Ȋn procesul de socialializare a preșcolarilor pot apărea dificultăți atunci când afecțiunea membrilor familiei copilului rămâne sub un anumit nivel. Astfel de comportamente pot avea consecințe importante asupra dezvoltării copilului. Comportamentul său poate avea de suferit datorită faptului că el nu învață să cunoască iubirea și nu știe să facă uz de ea, deoarece impulsul său afectiv nu îmbobocește. De asemenea și în direcția opusă se pot întâlni eșecuri, atunci când, sub influența unei călduri sufletești deosebite, care însoțește educația, copilul alintat își dezvoltă dincolo de orice limită înclinația spre afecțiune în așa fel încât se atașează prea mult de una sau mai multe persoane și nu vrea să audă de despărțirea de ele. Ȋn această categorie, a celor răsfățați, se includ și copiii cărora le sunt înlăturate din drum toate dificultățile, cei de ale căror mici obrăznicii se surâde amical și care își pot permite totul; acești copii, cărora nu le lipsește nimic și pe care părinții îi feresc de orice pericol sau efort se vor adapta mult mai greu în societate atunci când va fi cazul să o facă singuri sau când vor întâmpina dificultăți.

Cunoașterea colectivului de copii are un rol important în stabilirea unității grupului respectiv; antrenându-i să participe activ la toate activitățile, aceștia vor simți că sunt parte importantă a grupului. Astfel ȋn timp va apărea un anumit nivel de încredere, iar copiii își vor dezvolta capacitatea de autocorectare. Este cunoscut faptul că preșcolarii acceptă să primească critici mai ușor de la un prieten de-al lor decât de la un necunoscut sau chiar de la un adult, astfel, stabilindu-se relații între membrii colectivului de preșcolari, relații care dau naștere unui sentiment de învățare colectivă.

Procesul instructiv-educativ trebuie să-i ofere copilului ansambluri pe care să le poată înțelege, care să îi solicite interesul și care să includă acțiuni la început separate, fără nici un fel de legătură între ele. De aici se poate deduce că aspectul social și relațional care vizează integrarea preșcolarului în realitatea materială și socială, presupune realizarea a trei obiective: ???

acceptarea conștientă a celorlalți și stabilirea unor relații integratoare;

acceptarea conștientă a celorlalți și stabilirea unor relații de comunicare;

acceptarea conștientă a celorlalți și stabilirea unor relații de respect față de aceștia.

Modalitățile și acțiunile care fac posibile realizarea acestor obiective sunt diferite în raport de specificul fiecăruia: ???

Pentru a se putea realiza acceptarea și stabilirea unor relații cu ceilalți este necesară deprinderea jocului colectiv în timpul liber; deprinderea de a pierde și de a câștiga în jocurile de competiție; deprinderea de a participa la jocuri și activități propuse de alții; înțelegerea că viața într- un colectiv presupune respectarea anumitor reguli și formarea deprinderilor de a propune chiar el asemenea reguli; este necesar să se evite impresia că educatorul are preferințe pentru unii copii, înlăturarea susceptibilităților; acceptarea treptată a faptului că, deși se poate înțelege mai bine cu anumiți copii, trebuie ca în atitudinile sale să nu manifeste discriminări.

În stabilirea unor atitudini de respect față de ceilalți este necesar să-i formăm deprinderea de a evita atitudinile absolutiste; să-i creăm obișnuința de a saluta, de a-și lua rămas bun; să-l învățăm să deosebească lucrurile personale de ale altora; să-i conștientizăm datoria de a evita atitudini care pot produce neplăceri celorlalți; să-i formăm pe cât posibil capacitatea de a înțelege și a accepta ce se consideră valoare în societatea în care trăiește (cinstea, sinceritatea, punctualitatea, etc.); să-l facem să cunoască și să respecte normele de conviețuire acasă, pe stradă, la grădiniță, etc.

Pentru a realiza obiectivul din cadrul aspectului social și relațional, preșcolarul trebuie inițiat în regulile de bază ale dialogului (să nu întrerupă partenerul de discuție, să lase timp și pentru intervenția celuilalt); să fie obișnuit să evite stridențele în folosirea vocii și să și-o controleze; să-l deprindem să se adreseze colegilor și să-și comunice părerile; să-l dezobișnuim de a pârî și de a monopoliza atenția educatoarei; să-și exprime cu voce tare nemulțumirile, să-i educăm deci, o atitudine deschisă față de grup.

În concluzie, se poate spune că educarea sociabilității are loc prin încredințarea unor sarcini și responsabilități sociale, prin antrenarea copiilor în jocuri și activități colective sau prin recompensarea lor pozitivă.

1.4. Preșcolarul și necesitatea de socializare

Din perioada copilăriei (cuprinsă între vârsta de 3-6 ani) apare nevoia umană de a relaționa cu ceilați. În această perioadă apare alegerea prieteniilor, de cele mai multe ori copiii de același sex, dar și cele dintre fetițe și băieți. Copiii aflați la acestă vârstă sunt extrem de curioși, în momentul în care se întâlnesc, ei tind să facă aceleași lucruri, doresc să se joace în același loc, să utilizeze aceleași jucării și deseori se imita unii pe alți.

Socializarea este una din condițiile importante ale formării individului ca om. Cercetătorul R. Hurbert, considera că omul este sortit să trăiască ȋn societate (un fel de fatalism al destinului uman), „atașamentul său la grupurile sociale traduce o aspirație ȋnnăscută spre sociabilitate”. ???

După E. Păun, o caracteristică a specie umane care impune socializarea ca proces necesar pentru edificarea personalității omului, ar fi și faptul că dacă animalul se naște, ȋn general pregătit pentru toate solicitările mediului, având structura biologic finisată, omul nu este ȋn aceiași situație, fiind nevoit să-și structureze treptat mecanisme și modalități de adaptare (E. Păun, 1982, pag. 91)

Omul este o ființă imatură, care se manifestă printr-o serie de caractere primitive ce devin permanentizări ȋn stare adultă. Starea de imaturitate este strâns legată de gradul de dezvoltare a creierului și de posibilitatea să redusă de a controla și coordona conduitele. Maturizarea creierului și complicarea activităților nervoase conduce la o progresivă stăpânire și controlare a instinctelor, acțiune care ȋntr-un mediu sociocultural devine „socializarea instinctelor”. Astfel putem spune că maturizarea nervosă constitue o premisă esentiațială a socializăi copilului. ???

Imaturitatea inițiala a copilului îl plaseză ȋntr-o dependență parental, care este un proces de educare și socializare realizat ȋn mod deliberat și orientat spre ȋntipărirea treptată a modelelor socioculturale acreditate și admise ȋn grupul social respective (E. Păun,1982, pag.92) ???

Preșcolaritatea este o etapă de vârstă reprezentată de o foarte mare receptivitate la stimulările educative și are o deosebită importanță ȋn procesul de socializare a copilului.

Ȋn practică, s-a dovedit faptul că frecventarea grădiniței de către cei mici, le asigura acestora un nivel de pregătire care poate garanta reușita școlară. Este necesar ca preșcolarii să frecventeze grădinița deoarece astfel vor deveni mai sociabili având deprinderi de activitate colectivă, vor fi mai receptivi, mai independenți decât cei care vin la școala doar cu educația din familie, mai ales cei din familiile modeste.

Putem afirma faptul că primul mediu (după cel familial) cel mai prielnic, ȋn care copilul se poate dezvolta atât din punct de vedere fizic, psihic cât și social este mediul instituțional, grădinița. Aici el se confruntă cu o influență profundă, cu un rol facilitator pentru experiențele sociale ulterioare.

Copilul trebuie integrat într-un grup de copii de aceeași vârstă cu care să ȋmpartă succesele sau insuccesele realizării unor lucrări colective; trebuie să dobândească abilități ȋn a se raporta la ceilalți membrii ai grupului cu care ȋnvață să stabilească relații eficiente; trebuie să rupă relațiile de dependență față de părinți prin afirmarea capacităților de autoservire: a mânca, a se ȋmbrăca, a se ȋncalță, a se pieptăna, ceea ce ȋi va oferi o alta libertate de acțiune. Toate aceste lucruri pot fi posibile doar prin integrarea copilului în mediu instituționalizat, deoarece va avea de câștigat foarte mult ȋn planul sociabilități și ȋși va exersa independența atât ȋn raport cu co-vârstnici, cu părinții și cu sine prin preluarea unui control al comportamentului propriu. Copilul care frecventează grădinița este cooptat într-un proces de construire/elaborare a unui comportament care să-i permită afirmarea eu-lui prin descoperirea competențelor sale ori prin constatarea dificultăților pe care le are de ȋnvins.

Sociabilitatea, că trăsătură ce are capacitatea de a facilita adaptarea, se dezvoltă prin unificarea a numeroase deprinderi specifice, care au aceeași semnificație adaptativă generală pentru persoană, asfel încât sociabilitatea se structurează în funcție de condițiile mediului exterior.

Preșcolarul manifestă o intensă sociabilitate, o puternică dorință de contact social dar el nu este sociabil în general ci învață, prin unități specifice de învățare, să ajungă la un comportament adaptativ și expresiv. Se poate afirma astfel că evoluția copilului este marcată de interacțiunile între el, ca individ în dezvoltare și ceilalți, de interesul pe care începe să-l arate față de alții, cu care descoperă că poate acționa împreună. Grădinița asigură lărgirea experienței personale dar mai ales condițiile unei activități sociale bogate, variate, în care și prin care copilul va reuși să preia inițiativa contactului social mai frecvent, poate, decât adultul, va elabora relații de încredere în ceilalți și va conștientiza locul și rolul său în cadrul colectivității.

Activitățile educative trebuie să aibă în vedere integrarea socială a copilul ca „ființă socială” ???astfel încât toți factorii de socializare (grădiniță, școală) să aibă aceeași sarcină de continuare a procesului socializării început de familie, iar valoarea lor formativă trebuie să fie echivalentă cu cea a familiei. Este de asemenea cunoscut faptul că familia, cu atmosfera ei caldă, plină de afecțiune contribuie prima și decisiv la dezvoltarea fizică și psihică a copilului, dar personalitatea umană se conturează cald și uman, științific și metodic, în cadrul grădiniței. Pregătirea pentru intrarea în viața adultă, anterior realizată de familie, va fi continuată, în perioada preșcolarității, de către această instituție. Acesta este acum, contextul în care copilul va trebui să facă prima încercare de a iubi pe altcineva în afară de sine.

Am putea afirma faptul că scopul socializării este acela de a întări întreaga activitate de formare a copilului din perspectivă socială, deoarece omul are valoare numai printre pentru semenii săi, gândind și simțind curat și nobil. Pentru a obține acest deziderat este necesar ca preșcolarului să i se creeze ambianța plăcută în care să-și dezvolte un comportament adecvat din punct de vedere social. Este important ca preșcolarul, care ca structură este un afectiv primar, să trăiască emoții, satisfacții în legătură cu formele de muncă elementare, cu realizarea unor sarcini individuale și în colectiv. ???

Concluzionând am putea afirma faptul că socializarea constituie procesul de continuă transformare a individului, „din ființă biologică într-un subiect al unei culturi specifice” așa cum afirma și B. Bernstein. Cu toate că aptitudinea de socializare este o caracteristică principală a naturii umane, la naștere, facultățile intelectuale, afective, de relaționare, acționale există numai în stadiu de virtualitate; pentru a se dezvolta, ele necesită un context social capabil să ofere copilului situații multiple de comunicare socială și afectivă. ???

Prin socializare se transmit și se structurează:

posibilități de relaționare interpersonale ca și forme de comportament caracteristice vieții de grup;

modalitățile de comunicare: sisteme de coduri lingvistice, simbolice, expresive (non- verbale);

seturi instrumentale (modalități de cunoaștere, de învățare etc.);

modelarea motivațional-afectivă a individului;

modele sociale de comportament pe baza unor norme funcționale considerate ca valori într-o anumită cultură;

Mecanismele socializării: adoptarea succesivă de status-uri și roluri sociale (preșcolar, școlar, adolescent etc.), învățarea socială, învățarea instituționalizată, jocul, imitația, identificarea etc. ???

Integrarea socială devine o finalitate a educației, în urma căreia copilul va realiza o adaptare socială bună la relații inedite, va dobândi o bună percepție de sine, o percepție corespunzătoare a relațiilor sociale și un comportament sociabil, participând activ la activități comune, toți aceștia fiind factori socio-afectivi necesari pentru integrarea ulterioară.

CAPITOLUL II

Activitățile integrate din grădiniță

reprezintă un mijloc de socializare a preșcolarului

2.1. Rolul activitățile integrate în procesul instructiv-educativ din grădiniță

În prezent este absolut necesară introducerea în învățământ a mijloacelor și tehnicilor moderne care au drept scop sprijinirea cadrelor didactice și a copiilor în procesul de învățare și socializare.

De-a lungul timpului, tipurile fundamentale de învățare au evoluat de la simplu „a învăța să știi pentru tine” la „a învăța să trăiești împreună cu ceilalți”. Văzută și analizată din acest punct de vedere, activitatea de învățare se referă la sprijinirea copiilor să se cunoască pe sine, să ia decizii, să relaționeze cu ceilalți, să-și dezvolte creativitatea pentru a face față unor diverse situații de viață. Încurajarea, participarea, inițiativa, implicarea, creativitatea, parteneriatul sunt doar câteva caracteristici ce trebuie să contureze personalitatea copiilor.

În grădiniță, activitatea cu preșcolarii este metoda cea mai eficientă de a pune bazele formării personalității. Pentru aceasta este necesară o proiectare a activităților centrată pe obiective operaționale care să creeze posibilitatea abordarii flexibile a conținuturilor și respectării intereselor de cunoaștere ale copilului, dar și particularitățile de vârstă ale acestuia.

Activitatea de proiectare se realizează în funcție de obiectivele propuse pe zile, în așa fel încât să permită crearea unor scenarii de lucru plăcute copiilor, care să-i antreneze și să-i motiveze în rezolvarea sarcinilor încredințate. Se va avea în vedere permanent ca obiectivele propuse să fie de ordin formativ, dar și informativ, să nu fie numeroase pentru a permite împletirea și realizarea lor.

Proiectarea tematică presupune o viziune de ansamblu a tot ce se poate întâmpla în perioada derularii unui proiect și permite o activitate integrată într-un scenariu unic, cu secvențe zilnice, alcătuite din una sau două activități integrate, activități desfășurate pe centre de interes și activități complementare. ???

Prin utilizarea diverselor activități în formă integrată, cadrul didactic dirijează învățarea ca un regizor, un moderator și real participant la joc uneori, ajutându-i pe copii să înțeleagă, să accepte și să stimuleze opinii personale, emoții, sentimente, să fie parteneri în învățare.

Desfășurând activități integrate, preșcolarul are posibilitatea de a-și exprima liber păreri personale, de a coopera cu ceilalți în elaborarea de idei noi, în rezolvarea sarcinilor, în argumentarea unor păreri, devenind mai activ și câștigând mai multă încredere în sine.

Prin intermediul acestor activități se pune accent pe dezvoltarea gândirii critice, pe fomarea de competențe practice, pe latura calitativă a formării (informații, valori, sentimente, atitudini, comportamente), pe feedback-ul pozitiv, pe măsura și aprecierea compețentelor. Se cultivă independența, câștigarea autonomiei în rezolvarea unor sarcini, deschiderea spre inovație, emoții pozitive, autocontrolul.

Proiectarea integrată se realizează prin împletirea într-un scenariu bine stabilit conținuturilor corespunzătoare celor două arii curriculare implicate. Evident, conținuturile propuse au un subiect comun, care urmează a fi integrat și desfășurat în urma parcurgerii scenariului și a obiectivelor propuse. Permanent trebuie avute în vedere obiectivele celor două activități care trebuie urmărite în fiecare secvență didactică.

Pentru a fi posibilă abordarea în manieră integrată, cadrul didactic are un rol important în stabilirea cu exactitate a obiectivelor conținuturile activităților zilnice, pentru ca pe baza acestora să gândească și să găsească un scenariu motivant și pe placul copiilor. Scenariul debutează cu un scop bine stabilit care va motiva, capta și orienta activitatea copiilor spre rezolvarea unor sarcini de lucru. Educatoarea are rolul de a repartiza sarcinile activităților zilnice la fiecare arie de stimulare/ centru de interes, în așa fel încât să fie posibilă realizarea obiectivelor propuse de la fiecare activitate.

Activitățile integrate se pot desfășura și ca secvențe din activitățile comune și anume acelea care prezintă un interes deosebit pentru copii și care să permită realizarea obiectivelor propuse.

În acest fel, întregul program al unei zile reprezintă un tot, un întreg, o poveste, cu o organizare și o structurare a conținuturilor menite să elimine departajarea pe discipline.

Întregul program instructiv-educativ se realizează prin joc, dar nu un joc întâmplător, ci unul organizat în care copilul are prilejul să exploreze medii diferite și să îndeplinească sarcini fie individual, fie în grupuri mici. Rolul educatoarei este de a organiza activitatea în așa fel încât să ofere preșcolarilor o paletă variată de opțiuni care să permită realizarea celor propuse la începutul programului. Aceasta stârnește interesul copiilor și motivează, stimulează preșcolarii pentru cercetarea unor taine și rezolvarea unor sarcini.

Maniera de lucru prin activități integrate trebuie să aibă în vedere capacitatea și modalitatea de proiectare a activităților astfel încât obiectivele să se transforme într-un liant care să conducă la o activitate plăcută și relaxantă pentru copil.

Abordarea activităților în manieră integrată este o îmbinare a conținuturilor într-o formă atractivă, flexibilă, mobilizatoare, care conduce activitatea preșcolarului spre investigare, cercetare și cu aplicabilitate practică în viața de zi cu zi a celor învățate.

2.2. Procedee de realizare a activităților integrate în grădiniță

Noul Curriculum este privit ca un tot integrator în raport cu variate dimensiuni ale procesului de învățământ din grădiniță-obiective, conținuturi, strategii etc., iar tendința de integrare curriculară se manifestă atât la nivel de proces, cât și în ceea ce privește rezultatele învățării. În acest context, temele anuale de studiu trebuie să devină experiențe de învățare și prilej pentru achiziții ale învățării. Tot noul curriculum accentuează ideea de folosire a contextului ludic și a învățării active în stimularea rutei individuale a învățării, fapt pentru care a propus o abordare educațională diferită.

Abordarea educațională propusă de Curriculum se orientează asupra folosirii metodei proiectelor tematice de grup, selectate, proiectate și elaborate cu ajutorul copilului și a brain-stormingului ca și metodă activă de acțiune directă a copilului cu mediul, toate acestea fiind mijloace de bază ale procesului de predare – învățare- evaluare.

Noul Curriculum pentru educația timpurie a copiilor de la naștere până la 6 ani, prefigurează câteva tendințe de schimbare în interiorul invățământului preșcolar și vizează necesitatea optimizării și eficientizării calității educației la vârstele timpurii pentru a putea răspunde atât actualelor exigențe sociale cât și celor de dezvoltare personală și se fundamentează pe un set de finalități formulate în documentul de politici educaționale „Reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie”. Acest document reprezintă un set de enunțuri care reflectă așteptările privind ceea ce ar trebui copiii să știe și să fie capabili să facă. Aceste așteptări sunt definite pentru a sprijini creșterea și dezvoltarea normală și deplină a copiilor de la naștere până la intrarea în școală. Conform documentului menționat, finalitățile educației timpurii au în vedere o abordare holistică, vizând cele cinci domenii ale dezvoltării copilului:

dezvoltarea fizică, sănătate și igienă personală;

dezvoltarea socio-emoțională;

dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii;

dezvoltarea limbajului, a comunicării și a premiselor citirii și scrierii;

capacități și atitudini în învățare.

De-a lungul timpului, s-a ținut cont și de evoluția sistemului de învățământ preșcolar înregistrată în ultimii ani la noi în țară prin: aplicarea metodei proiectelor tematice, a activităților integrate, a metodelor interactive de grup, amenajarea ergonomică a spațiului educațional etc.

În concluzie, cadrele didactice trebuie să răspundă unei provocări pe care învățământul preșcolar și-a asumat-o atât la nivelul proiectării documentelor curriculare pe termen lung, mediu și scurt, cât și la acela al practicii zilnice: abordarea integrată curriculară.

În literatura pedagogică de specialitate actuală este prezentată integrarea curriculară drept o modalitate inovatoare de proiectare a curriculum-ului, care presupune sintetizarea și organizarea didactică a conținuturilor din domenii diferite ale cunoașterii, astfel încât să se asigure achiziția de către preșcolari a unei imagini coerente, unitare despre lumea reală. Conceptul de curriculum integrat, așa cum este definit de unii autori, V. Chis, C. Crețu și S. Cristea, sugerează în primul rând corelarea conținuturilor, însă acest demers necesită o abordare curriculară în care punctul de pornire este cel mai adesea finalitatea urmărită, în funcție de care sunt alese toate celelalte componente ale procesului instructiv – educativ.

În literatura de specialitate sunt prezentate o serie de modele de integrare curriculară, de organizare și monitorizare a curriculum-ului integrat după cum urmează:

Modelul integrării ramificate:

– elementul central al acestui model este tema studiată, iar detalierea experiențelor de învățare se realizează pe domeniile de activitate prevăzute în programă. La al doilea nivel de proiectare sunt considerate experiențele de formare, pe diversele dimensiuni psihofizice individuale: intelectuală, afectivă, socială, fizică. Având în vedere finalitățile stabilite pentru aceste două nivele, cadrul didactic alege conținuturile ce se înscriu în sfera temei centrale și care pot contribui la atingerea finalităților.

Modelul integrării liniare (modelul hibridării):

– în acest nivel, integrarea curriculară se face în jurul unei finalități de transfer, de tipul „dezvoltarea comportamentului social”. Prin complexitatea lor și prin specificul integrat,aceste finalități se pot constitui ca (sub) domenii independente. Acest model al proiectării este aplicabil pentru finalitățile urmărite pentru perioade mai îndelungate de timp și este foarte potrivit pentru proiectarea intervenției educaționale diferențiate și individualizate cu scopuri recuperatorii sau de dezvoltare.

Modelul integrării secvențiale:

– în acest model, cunoștințele de aceeași sfera ideatică sunt predate în proximitate temporală: deși abordarea lor se face distinct, propunătorul facilitează transferul achizițiilor învățate de la un domeniu la altul, prin comentariile, trimiterile, întrebările, sarcinile de lucru formulate. Proiectarea pe teme, o cerință de actualitate în învățământul preșcolar românesc, ilustrează cel mai adesea acest model de integrare curriculară.

Modelul curriculum-ului infuzionat:

– specificul acestui model constă în studierea unor teme diverse din perspectiva unui centru de interes care poate fi temporar (de exemplu: o finalitate complexă, precum înțelegerea conceptului de transformare reversibile/ ireversibile, relația timp- transformare etc., analiza structurilor și compararea structurilor naturale cu cele create de om) sau permanent (de exemplu: studierea unei discipline opționale utilizând o limbă străină: educarea caracterului, conținutul fiind parcurs în limba engleză.

Modelul integrării în rețea:

– este soluția de integrare pe care o propune metoda proiectelor de investigare-acțiune. Pornind de la subiectul proiectului, copiii optează pentru o rețea de teme și resurse de studiu corelate cu tema centrală. Domeniul central și cele corelate ale proiectului sunt ele însele teme transdisciplinare și vor fi abordate ca atare. Neajunsul acestui model este faptul că aplicarea lui poate crea riscul multiplicării tematicii proiectului peste posibilitățile de monitorizare a rezolvarii ei. Proiectarea după modelul integrării în rețea impune cel puțin două nivele de planificare: constituirea unei hărți tematice în care, pornindu-se de la tema centrală, sunt identificate subtemele ce vor fi parcurse și desfășurarea pe categorii și tipuri de activități a conținuturilor ce vor rezolva tema proiectului.

Modelul polarizării:

– implică stabilirea unui nou domeniu de cunoaștere (eventual opțional) în jurul căruia, pentru realizarea unor obiective specifice, sunt polarizate segmente din alte discipline. Un exemplu în acest sens îl poate constitui tema „În lumea poveștilor” în care deprinderilor de comunicare și alte finalități se îndeplinesc prin exploatarea conținutului poveștilor din perspectiva mai multor categorii de activități prevăzute în planul de învățământ.

Până nu demult conținuturile programei preșcolare erau organizate monodisciplinar (domeniile de activitate fiind predate separat, relativ independent unul de celălalt), astăzi se impune necesitatea unei schimbări profunde în abordarea lor.

Printre principalele tendințe de organizare a conținuturilor se înscriu următoarele: ???

– multidisciplinaritatea: presupune existența unor transferuri între diferite categorii de activități, care se realizează în special prin juxtapunerea unor cunoștințe, informații sau metode din mai multe domenii, pentru a scoate în evidență anumite caracteristici comune ale acestora. Riscul major al acestui tip de organizare a conținuturilor constă în supraîncărcarea programei și volumul mare de informații excesive;

– pluridisciplinaritatea: se referă la studierea unei problematici, teme sau fenomen dintr-un domeniu de activitate, prin intermediul mai multor domenii deodată, în scopul de a evidenția relațiile multiple între diverse realități.

– interdisciplinaritatea: reprezintă o abordare globală, complexă a unui fenomen, implicând transferul de cunoștințe, concepte, metode de abordare, astfel încât ceea ce rezultă să poată fi aplicabil în situații din viața reală;

– transdisciplinaritatea: presupune întrepătrunderea mai multor domenii astfel încât să conducă la descoperirea unui alt spațiu de cercetare. Abordarea transdisciplinară pornește de la o temă, însă scopul ei este dincolo de informație și de subiect, organizarea conținuturilor fiind axată pe nevoile și interesele preșcolarului (comunicare, creație, decizie, inovație).

Abordarea integrată a disciplinelor, alături de abordarea interdisciplinară, organizarea modulară și învățarea asistată de calculator poate fi catalogată ca și inovație în organizarea conținuturilor. Acest tip de abordare a conținuturilor presupune organizarea integrată nu numai a acestora, ci și a întregii experiențe de predare-învățare.

Modalitățile concrete de integrare a disciplinelor ar putea fi după C. Crețu: „integrarea în jurul unui pol științific, practic, personal sau social; integrarea în jurul unor activități fundamentale (creație, construcție, cercetare), integrarea printr-un ansamblu flexibil de lecții, fiecare din ele fiind concepută printr-o schemă integrativă de tipul: noțiunile esențiale ale domeniului, metodele de cercetare specifice, fenomene implicate, variante de optimizare sau desoluționare.” ???

Explozia informațională a dus nu numai la creșterea cantitativă a cunoștințelor, ci și la esențializare, integrare. Esențializarea poate fi exprimată prin ceea ce Mircea Malița a numit „legea cunoștințelor descrescânde”. Potrivit acestei legi, după Botkin, J. W. și Malița M., volumul cunoștințelor utile descrește, crescând însă, instrumentarul minimal cu care prelucrăm faptele de care avem nevoie.

Prin urmare, în locul coincidențelor între obiectul de învățământ și disciplina științifică se optează pentru „câmpuri cognitive integrate” care transced granițele dintre discipline . Predarea integrată a conținuturilor a cunoscut o extensie relativ rapidă în învățământul preșcolar și primar. Aceasta se dovedește a fi o reală soluție pentru o mai bună corelare a științei cu societatea, cultura, tehnologia și presupune după De Landsheere „stabilirea unor relații strânse, convergente, între următoarele elemente: concepte, abilități, valori, aparținând disciplinelor școlare distincte”.

Abordarea integrată a conținuturilor prezintă două dimensiuni: ???

Integrarea orizontală reunește într-un ansamblu coerent două sau mai multe

obiecte de studiu aparținând unor domenii curriculare diferite. Spre exemplu: integrarea cunoașterii mediului, a educației pentru societate, a educării limbajului, educației fizice, în studierea unei teme ca „Sănătate înainte de toate!”.

Integrarea verticală reunește într-un ansamblu coerent două sau mai multe obiecte de studiu, aparținând aceluiași domeniu (DȘ, DLC, DOS, DEC, DPM). Spre exemplu: integrarea educației pentru societate cu activitățile practice în realizarea unor teme ca: „Prieteni fără grai” (lectură după imagini, confecționare de felicitări), „1 Iunie – ziua copilului!” (lectura educatoarei- „Drepturile copilului”, confecționare „Jucării pentru toți copiii lumii”), „Fructele, izvor de vitamine” („Vitamine și putere” – memorizare, colaj – „Piramida alimentelor”) etc.

Principalele niveluri ale integrării conținuturilor sunt următoarele: ???

integrarea intradisciplinară – vizează organizarea și predarea unor conținuturi interdependente, aparținând aceluiași domeniu de studiu, în vederea rezolvării unei probleme, studierii unei teme sau dezvoltării unor abilități. Acest tip de integrare oferă educatoarei și preșcolarilor parcurgerea rapidă a unui volum mare de cunoștințe, însă dintr-o singură direcție. Organizarea și predarea intradisciplinară a conținuturilor reprezintă încă axele curriculumului tradițional.

integrarea multidisciplinară – presupune juxtapunerea unor conținuturi diverse, uneori fără relații aparente între ele. Conținuturile care aparțin unei anumite discipline sunt predate prin mijloace specifice fiecărui domeniu, folosind argumentațiile altor discipline.

c) integrarea pluridisciplinară – presupune studierea unui conținut dintr-o disciplină prin intermediul mai multor discipline deodată. Cercetarea pluridisciplinară aduce un plus de informație disciplinei în cauză, dar favorizează exclusiv disciplina respectivă.

d) integrarea interdisciplinară – reprezintă o formă de cooperare între discipline diferite referitor la un anumit proces, fenomen, a cărui complexitate poate fi explicată, demonstrată, rezolvată numai prin acțiunea convergentă a mai multor puncte de vedere. Se poate realiza atât la nivelul macroeducațional (cel al proiectării și elaborării curriculumului: plan cadru, programe, manuale), cât și la nivel microeducațional (activitatea de predare – învățare – evaluare).

Deși conținuturile proiectate în această manieră corespund mai bine necesităților actuale, conducând la o mai bună înțelegere a realității de către preșcolari, finalitatea interdisciplinarității rămâne înscrisă în cadrul cercetării interdisciplinare.

e)integrarea transdisciplinară – presupune o întrepătrundere a mai multor discipline care poate genera apariția unor domenii noi de cunoaștere. Transdisciplinaritatea vizează studierea, explorarea proceselor și fenomenelor complexe, conducând la intensificarea relațiilor dintre discipline și descoperirea unor noi orizonturi ale cunoașterii. Finalitatea sa este înțelegerea lumii prezente.

Louis D'Hainaut distinge, în plan curricular, între transdisciplinaritatea instrumentală și cea comportamentală: ???

1.Transdisciplinaritatea instrumentală furnizează copilului metode de muncă intelectuală transferabile la situații noi cu care acesta se confruntă, fiind orientată mai mult către rezolvarea deprobleme, decât peachizițiile cognitive.

2.Transdisciplinaritatea comportamentală ajută preșcolarul să-și organizeze fiecare demers în situații diverse, ținând cont de psihologia procesului de învățare.

În maniera activităților integrate întregul program al unei zile reprezintă un tot, un întreg, având o organizare și structurare a conținuturilor menită să elimine granița dintre domeniile de învățare.

Prin activitate integrată înțelegem un demers global, în care granițele dintre categoriile de activități dispar, activitatea desfășurându-se după un scenariu unitar, în scopul investigării unei teme date. Demers concertat, coerent, care nu se desfășoară fiindcă se cere, ci pentru că asigură un plus în educarea și instruirea preșcolarilor. Aceste activități ample, care reunesc conținuturi din științe și domenii diferite înlesnesc copilului procesul înțelegerii, însușirii și aplicării cunoștințelor. Astfel se creează situații de învățare optim structurate din punct de vedere logic, psihologic și pedagogic, determinând experiențe de învățare mai complexe, net superioare celor monodisciplinare.

Activitatea integrată din grădiniță ne conduce la realizarea unui scenariu bine gândit pentru o zi. Această activitate presupune o împletire de obiective care provin de la arii curriculare diferite, apelându-se la conținuturi din diferite domenii.

Abordarea integrată este, așadar, o împletire a conținuturilor într-o formă atractivă, flexibilă, care conduce activitatea copilului spre investigare, documentare, cercetare și aplicarea practică a celor învățate. Săptămânal, fiecare educatoare trebuie să desfășoare minim 3 activități integrate la nivel I (3-5 ani) și 5 activități la nivel II (5-6 ani ).

În cadrul activitățile integrate accentul va cădea pe activitățile de grup și nu pe cele frontale, preșcolarii fiind încurajați în permanență să se manifeste, să-și exprime ideile, să interpreteze date, să facă predicții, să-și asume roluri și responsabilități, și mai ales, „să facă”, „să trăiască împreună cu ceilalți” și „să devină” parte integrantă a comunității. Un aspect important ce trebuie precizat legat de proiectarea și planificarea activităților de tip integrat este faptul că activitățile care fac parte din activitatea integrate își pierd statutul de activitate de sine stătătoare, acestea fiind părți componente ale unui demers global.

Experiențele de învățare la care preșcolarul este coptat sau provocat să participe pot fi comune tuturor copiilor din grupă sau pot fi diferențiate, în funcție de nivelul acestora și se pot organiza (se recomandă) prin alternarea tuturor formelor de învățare- în microgrup, individual, în perechi sau cu întreaga grupă. Acestea conduc la achiziții ale copiilor în plan personal, care se obiectivează într-o modificare în sens pozitiv a structurilor cognitive, afective sau prihomotorii, mult mai complexe, pe măsura sarcinilor de învățare și efortului depus în realizarea lor. Copiii sunt antrenați prin joc să asocieze, să analizeze, să compare, să formuleze păreri, să facă deducții, să formuleze concluzii despre ființe, obiecte, lucruri și fenomene care altădată se vehiculau în activități diferite, în perioade diferite.

Activitățile integrate armonizează și sintetizează informații din diferite domenii ale științelor, renunțându-se la logica lor particulară, cu scopul creării unui tablou integrativ al realității cu care copilul intră în contact.

În cadrul învățământului preșcolar, activitățile integrate propuse de planul de învățământ sunt de patru tipuri, în funcție de durata și elementele de conținut:

Activități integrate – de tip I

– este o activitate integrată care înglobează toate activitățile din programul unei zile ALA I (activități liber alese), ADE (activități pe domenii experiențiale), ALA II (activități liber alese – recreative);

– se desfășoară pe parcursul întregii zile;

– are un scenariu/ o poveste bine structurat/ă;

– are un scop bine determinat;

– are o finalitate care aduce satisfacții imediate pentru munca depusă pe tot parcursul

zilei.

Activități integrate – de tip II

– este o activitate integrată care înglobează ALA I (activități liber alese) și ADE (activități pe domenii experiențiale) din ziua respectivă;

– are un scenariu/ o poveste bine structurată;

– are un scop bine determinat;

– se urmărește atingerea obiectivelor celor două activități pe tot parcursul zilei;

– poate fi finalizată prin organizarea unei expoziții, concurs de cunoștințe etc.

Activități integrate- de tip III

– este o activitate integrată care înglobează ADE (activități pe domenii experiențiale) dintr-o zi;

– doar una sau două activități se pot integra la acest tip de activitate care se pot desfășura în prima instanță cu toată grupa de preșcolari, apoi acestea să se răsfrângă în activități pe centre de interes cu sarcini de lucru bine determinate.

Activități integrate – de tip IV

– este o activitate integrată în care activitatea de bază este un anumit tip de ADE (activități pe domenii experiențiale) din ziua respectivă, în care sunt înglobate elemente din mai multe domenii experiențiale, indiferent de programel zilei;

– această activitate are un caracter integrator și transdisciplinarietate, deoarece poate aduce secvențe sau conținuturi din mai multe domenii, complementare cu tema/ subiectul propus inițial.

2.3. Activităților integrate și scopul lor în dezvoltarea socială a preșcolarilor

În prezent asistăm la dezvoltarea unei noi abordări educaționale, care imprimă mai departe o organizare judicioasă a experiențelor didactice și trăirea unor experiențe de învățare în acord cu cerințele viitorului și cu necesitatea producerii unor schimbări dorite în comportamentul copilului de astăzi. În plus, programa nouă supune practicii o îmbinare suplă a ideilor pedagogiei tradiționale autohtone cu ideile pedagogiilor alternative moderne din lume.

În diversitatea strategiilor moderne de organizare și desfășurare a conținuturilor procesului instructiv- educativ se încadrează abordarea interdisciplinară, organizarea modulară și învățarea asistată de calculator, precum și predarea integrată a cunoștințelor

Procesul pedagogic reprezintă o modalitate de comunicare, acesta impune mai nou și un proces de transmitere de informații de natură socială cu efort de însușire, de implicare directă și de apropiere din partea preșcolarului.

De cealaltă parte, cadrul didactic exercită rolul clar și bine definit de a iniția dialogul, de a selecta și structura materialul și resursele pedagogice, de a planifica, organiza și ghida activitatea preșcolarului, aici fiind inclusă și fixarea în memorie a cunoștințelor transmise. Dacă preșcolarul se comportă ca un actor antrenat în propria formare, el situându-se central în actul pedagogic, educatoarea este cea care proiectează, conduce și totodată le îndrumăpașii copiilor, folosind mijloace de învățământ și materiale corespunzătoare.

Activitățile de învățare reprezintă un ansamblu de acțiuni cu caracter planificat, sistematic, metodic, intensiv, organizate și conduse de cadrul didactic, în scopul atingerii finalităților prevăzute în curriculum. Desfășurarea acestora necesită coordonarea eforturilor comune ale celor trei parteneri ai procesului de predare-învățare-evaluare, respectiv: cadre didactice, părinți, copii, dar și a colaboratorilor și partenerilor educaționali din comunitate a căror implicare este la fel de importantă .

În cadrul tabelului.2 am redat aspecte diferențiate între activitățile de tip integrat și cele desfășurate în mod tradițional.

În grădiniță, activitatea integrată necesită un demers concentrat, coerent, care dincolo de faptul că se regăsește printre noile orientări educaționale, ea are aplicabilitate, asigurând un plus în educarea și instruirea copiilor.

În cadrul activităților integrate se reunesc conținuturi din științe și domenii diferite, care înlesnesc copilului procesul înțelegerii, însușirii și aplicării cunoștințelor.

Situațiile de învățare sunt mult mai bine structurate din punct de vedere logic, psihologic și pedagogic, iar experiențele de învățare sunt mai complexe și implicit net superioare celor monodisciplinare.

Mai jos ( tabelul.3), am redat o paralelă care scoate în evidență aspecte mult mai importante abordate cu ajutorul activităților proiectate în manieră integrată.

Tabelul. 3 Paralelă între proiectarea didactică, tradițională și proiectarea în manieră integrată

Datorită schimbărilor care se înregistrează în societatea actuală și a progresului tehnic și informațional, cadrelor didactice le revine sarcina clară de a se adapta din mers noilor cerințe educaționale, fapt ce implică automat principiul autoeducației permanente. Acest proces presupune capacitatea de adaptare la condiții concrete, manifestarea spiritului critic și autocritic, raportarea la propria experiență și implicit ideea de perfecționare și autoperfecționare.

Pentru a fi capabili să își îmbogățească cunoștințele, priceperile și deprinderile în mod conștient și nu altfel, preșcolarii trebuie să parcurgă fiecare unitate informațională prin intermediul acțiunii cu obiectele. Mai departe însă, în conformitate cu noile cerințe educaționale impuse de curriculumul pentru învățământul preșcolar, acesta trece treptat și mai ales conștient de la statutul de receptor de informație, la cel de subiect al cunoașterii și acțiunii.

Folosirea mijloacelor tehnice moderne menite să îmbunătățească predarea și însușirea cunoștințelor și deprinderilor, orientarea către un învățământ formativ, selectarea judicioasă a conținutului, dezvoltarea capacităților intelectuale și a creativității, cultivarea intereselor cognitive și profesionale, formarea aptitudinilor de investigare științifică, precum și a unui stil de muncă independentă, toate constituie premisele noului curriculum pentru învățământ preșcolar.

Nimic nu este mai important decât faptul că preșcolarii trebuie să fie învățați să învețe. Trecerea de la senzorial la rațional nu trebuie să fie una bruscă, dimpotrivă, trebuie să fie una gradată, bazată pe acțiuni obiectuale și procedee imagistice, pe procedee de simbolizare și mijloace verbal – logice. În demersul educațional, copilul este un pion activ care își urmează conștient traseul, calea spre propria formare.În acest sens, unul din principiile pedagogice pe care se pune un mare accent este cel al participării conștiente a copiilor în procesul de predare -învățare, de instruire și autoinstruire, de educație și autoeducație.

2.4. Rolul educatoarei în proiectarea, organizarea și desfășurarea activităților integrate în grădiniță

De-a lungul timpului, proiectarea didactică a fost marcată de schimbările generate de trecerea de la predarea tradițională, intuitivă, axată pe pedagogia transmiterii, la predarea modernă, constructivă, logică și riguroasă, fără a exclude imaginația și spontaneitatea cadrului didactic.

Activitatea instructiv-educativă desfășurată în grădiniță oferă posibilitatea fiecărei educatoare de a valorifica propria experiență didactică, prin activități educative cu caracter integrat și cu o abordare complexă a conținuturilor. Se impune, așadar ca procesul educațional să fie creativ, interdisciplinar, complex, să-i stimuleze pe copii în vederea asimilării tuturor informațiilor.

Rolul educatoarei în procesul instructiv-educativ presupune, în primul rând, transmiterea de noi cunoștințe, formarea de noi priceperi și deprinderi, sprijinirea copilului preșcolar în formarea și dezvoltarea personalității etc. Asumarea de către educatoare a acestui rol presupune înțelegerea faptului că fiecare copil învață într-un mod diferit și individualizat, cu ritm propriu de asimilare și are nevoi de cunoaștere diferite. Prin intermediul activităților de învățare, copiii sunt stimulati și motivați să găsească soluții pentru problemele întâlnite și să gândească singuri, să ia decizii în cadrul microgrupului din care fac parte.

O mare parte din viața copilului se desfășoară ȋn grădiniță, iar de armonia dintre mediul educațional și mediul familial depinde dezvoltarea viitoare a copilului. Așadar, educatoarea are un rol esențial în viața copiilor, deoarece este și principalul intermediar între preșcolar și lumea nouă.

Ȋn perioada preșcolară se produc fenomene interesante de transfer afectiv și de identificare afectivă, în sensul că preșcolarul își transferă toată dragostea și atenția către educatoare, cu care se și identifică, aceasta fiind pentru el un efort de substitut al mamei.

Noua relație creată dintre educatoare și preșcolar, odată cu intrarea în grădiniță a acestuia prezintă câteva trăsături aparte:

implică o anumită distanțare socială;

presupune respectarea unor noi conduite și reguli de comunicare, relaționare cu un adult, altul decât părintele;

este marcată de preocupările explicite ale educatoarei în atingerea finalităților instructiv- educative propuse;

este mediată de preocuparea copilului preșcolar pentru rezolvarea sarcinilor didactice;

este influențată de condițiile particulare pe care le are instituția educațională: spațiul unde este situată, dotarea, mobilierul, pregătirea cadrului didactic, programul special de instruire și formare.

Educatoarea este văzută de preșcolarul nou intrat în mediul grădiniței drept un adult semnificativ, cu o autoritate proprie, în afara părinților, pe care nu îl acceptă întotdeauna foarte ușor, mai ales că acest proces se suprapune adesea peste primele situații în care copilul se desparte temporar de părinți. Mediul stimulativ al grădiniței și experiența de comunicare în astfel de situații a educatoarei facilitează adaptarea preșcolarului la noul său statut – de preșcolar.

Educatoarea devine pentru acesta un punct de reper în contextul bogat de provocări al grădiniței. Copilul se străduiește să obțină atenția și aprecierea educatoarei, acceptă fără condiționări regulile impuse de aceasta și îi recunoaște autoritatea absolută. Acest lucru nu înseamnă renunțarea copilului la manifestarea unor trebuințe firești precum: afirmarea de sine, împărtășirea impresiilor și a unor puncte de vedere personale, nevoia de a avea un anumit control asupra unor situații educaționale și de a-și exersa capacitatea de a alege și de a lua decizii, iar aceste nevoi trebuie încurajate și îndeplinite de educatoare ori de câte ori este posibil.

În cadrul activităților de învățare, preșcolarii sunt încurajați să gândească singuri, să ia decizii și să găsească soluții pentru problemele întâlnite. Educatoarea este și organizatorul activității de joc a copilului, activitate în care se poate angaja uneori ca partener de joc direct sau indirect, dar și ca observator; aceasta asistă, motivează și reglează conduita de joc a copiilor. Observarea activității ludice este pentru educatoare prilej de cunoaștere a personalității copiilor, a trăirilor emoționale și a experiențelor de viață trăite, a calității cunoștințelor, fapt care îi permite adaptarea și diferențierea modalităților de lucru, de abordare,de relaționare individuală cu fiecare copil.

Rolul educatoarei în relația cu preșcolarii este și acela de mediator al comportamentului copiilor. Nu trebuie uitat nici rolul de model pe care educatoarea îl joacă în relația cu copilul. Înclinația spre imitație a preșcolarilor se manifestă și în preluarea rapidă și fidelăa comportamentelor, limbajului și atitudinilor pe care educatoarea le manifestă. De aceea, încrederea în sine, echilibrul psihic, capacitatea de comunicare eficientă, preocuparea pentru comunicarea interindividuală, dinamismul, simțul ordinii și a frumosului, calități absolut necesare cadrului didactic se vor regăsi și în personalitatea copiilor.

În grădiniță, activitatea de disciplinare este de natură pozitivă și implică respectarea de către educatoare a unor principii de bază :

formularea regulilor de comportament într-o manieră pozitivă;

implicarea de câte ori este posibil a copiilor în stabilirea regulilor;

evitarea diminuării respectului de sine și a motivării, argumentării prin comparații între copii;

redirecționarea comportamentelor inadecvate, grija de a nu amplifica sentimentul de vinovăție și rușine;

utilizarea cu discernământ a recompensei și pedepsei, folosirea cuvântului și a tonalității vocii ca instrumente pedagogice.

La nivelul grupei de preșcolari, educatoarea este persoana creativă care proiectează, stabilește ținte clare, organizează întreaga activitate didactică care se desfășoară în vederea atingerii obiectivelor și competențelor, prevăzute în documentele școlare, oferă sens și finalitate educativă tuturor componentelor implicate în procesul de învățământ ( informații, mijloace, variabile psihice, etc.).

Un aspect esențial în ceea ce privește profesia de cadru didactic îl reprezintă competența profesională care include ansamblul de capacități cognitive, afective, motivaționale și manageriale, care interacționează cu trăsăturile de personalitate ale educatorului, conferindu-i acestuia calitățile necesare efectuării unei prestații didactice care să asigure realizarea competențelor de către toți copiii, iar performanțele obținute să se situeze aproape de nivelul maxim al potențialului intelectual al fiecăruia.

Competența profesională a cadrului didactic din învățământ derivă din rolurile pe care acesta le îndeplinește în cadrul unității de învățământ.

Practica evidențiază diversitatea rolurilor unui cadru didactic:

expert al actului de predare-învățare: selecționează, prelucrează din punct de vedere didactic informațiile pe care le va transmite, adaptându-le la nivelul de gândire și înțelegere al preșcolarilor, la nivelul lor vârstă;

agent motivator: declanșează și întreține interesul preșcolarilor, curiozitatea și dorința lor pentru activitatea de învățare;

creatorul situațiilor de învățare: organizează situații cât mai favorabile pentru atingerea obiectivelor pedagogice proiectate; își imaginează strategii de predare-învățare care să asigure succesul școlar la un număr cât mai mare de preșcolari;

lider: conduce grupul de preșcolari exercitându-și puterea asupra principalelor fenomene ce se produc la nivelul grupei; rezolvă cu discernământ situațiile conflictuale apărute în cadrul microgrupului;

prieten și confident : ascultă, înțelege și sprijină preșcolarii în diverse situații;

consilier: observator sensibil al comportamentului preșcolarilor, un îndrumător persuasiv și un sfătuitor al acestora;

model: prin întreaga sa personalitate, prin acțiunile și comportamentul său; este un exemplu pozitiv pentru preșcolari;

manager: supraveghează întreaga activitate de la grupă, dezvoltă relații favorabile, de parteneriat cu ceilalți profesori, cu părinții și cu ceilalți factori implicați în actul educațional.

Cadrul didactic are de-a face cu un tip special de management și anume: „managementul clasei”, acesta include toate deciziile și acțiunile solicitate pentru menținerea ordinii în clasă. Educatoarea își asumă o multitudine de roluri a căror exercitare este dependentă de întreaga sa personalitatea ( motivații, aptitudini, nivel de competență, experiență personală).

În literatura de specialitate se regăsesc și alte competențe pe care le deține un cadru didactic: ???

în primul rând trebuie să fie o persoană căreia să îi placă copiii;

rol important în formarea etică a copilului astfel încât nu trebuie să privească în termenii de „copil bun” sau „copil rău” , trebuie să-și coordoneze eforturile cu părinții, să lupte împotriva atitudinilor greșite, dacă acestea există (A. Moisin, 1995, p.64);

trebuie să constituie un model de adult atât pentru copil (care caută, instinctiv, un model pentru a-l imita), cât și pentru părinții acestuia.

trebuie să aibă o profundă cunoaștere teoretică și practică a copilului și copilăriei, folosind această știință pentru a promova dezvoltarea sănătoasă a copilului, pentru a îndruma eforturile acestuia în direcția propriei sale maturizări, pentru a crea o ambianță favorabilă susținerii acestor eforturi (M. Dumitrana, 2000, pp.117-121);

rolul de transmitere de noi cunoștințe ȋn procesul instructiv-educativ;

ȋnțelegerea faptului că fiecare copil ȋnvață ȋn mod diferențiat și are nevoi de cunoaștere diferite.

Din rolurile pe care le poate deține un cadru didactic decurg dimensiunile competenței profesionale ale acestuia:

Competența de specialitate care cuprinde trei capacități principale:

cunoașterea materiei;

capacitatea de a stabili legături între teorie și practică;

capacitatea de înnoire a conținuturilor în consens cu noile achiziții ale științei domeniului ( dar și cu cele din alte domenii complementare).

Competența psihopedagogică este rezultanta următoarelor capacități:

capacitatea de a cunoaște preșcolarii și de a lua în considerare particularitățile lor de vârstă și individuale la proiectarea și realizarea activităților instructiv-educative;

capacitatea de a comunica ușor cu preșcolarii, de a-i înțelege, de a-i influența și motiva pentru activitatea de învățare, în general, și pentru învățarea unei anumite discipline de studiu în particular;

capacitatea de a proiecta și a realiza optim activități instructiv-educative (precizarea obiectivelor didactice, selecționarea conținuturilor esențiale, elaborarea strategiilor de instruire, crearea unor situații de învățare adecvate, stabilirea corespunzătoare a formelor, metodelor și instrumentelor de evaluare;

capacitatea de a evalua obiectiv programe și activități de instruire, pregătirea preșcolarilor, precum și șansele lor de reușită;

capacitatea de a-i pregăti pe copii în vederea autoinstruirii și autoeducației.

Competența psihosocială și managerială presupune următoarele capacități ale profesorului contemporan:

capacitatea de a organiza preșcolarii în raport cu sarcinile instruirii, de a crea situații de învățare adecvate și de a stabili responsabilități în grup;

capacitatea de a stabili relații de cooperare, un climat adecvat în grupului și de a soluționa conflictele;

capacitatea de a-și asuma răspunderi și de a lua decizii;

capacitatea de a orienta, organiza și coordona, îndruma și motiva, de a lua decizii în funcție de situație.

Profesia de educator este încărcată de tensiune, acesta aflându-se adesea în situații conflictuale. Cadrul didactic intră în relație directă cu copiii, cu părinții acestora, cu instituția școlii. Din aceste interacțiuni pot rezulta adesea nemulțumiri din toate părțile implicate, sarcina educatorului fiind să găsească soluții optime de ieșire din criză, în aceasta constând măiestria de negociator.

Educatoarea are rolul de a proiecta, de a conduce și îndruma activitățile folosind mijloace de învățământ și materiale corespunzătoare. Acum se pune accent pe folosirea mijloacelor tehnice moderne menite să înlesnească predarea și însușirea cunoștințelor și deprinderilor, se realizează un învățământ formativ, ceea ce înseamnă: selectarea judicioasă a conținutului, dezvoltarea capacităților intelectuale și a creativității, cultivarea intereselor cognitive și profesionale, formarea aptitudinilor de investigare științifică, precum și a unui stil de muncă independentă.

Copilul trebuie învățat cum să învețe. J. Bruner (1970) susține că orice temă poate fi prezentată în forme care să pună accent fie pe acțiuni obiectuale, fie pe imagini, fie pe mijloace verbale, aici se vede importanța aplicării în procesul de învățare a principiului unității didactice dintre senzorial și rațional.

În concluzie accentul se pune pe acțiuni obiectuale și procedee imagistice, procedee de simbolizare și pe mijloace verbal – logice. Principiul învățării prin acțiune asigură participarea conștientă a copiilor în procesul de predare – învățare, de instruire și autoinstruire, de educație și autoeducație.

CAPITOLUL III

Studiu cvasiexperimental privind valorificarea

activităților integrate în dezvoltarea capacității de socializare

a preșcolarului

Motivarea temei

Mediul educațional din grădiniță este foarte important pentru achiziționarea de către copil a unor deprinderi și cunoștințe, pentru stabilirea atitudinilor, care să funcționeze pe tot parcursul vieții. Activitatea pe care o desfășurăm cu copiii în grădiniță, conduce la formarea și dezvoltarea deprinderilor și priceperilor de muncă intelectuală, activitate ce are continuitate și în munca școlară de mai târziu.

Grădinița cuprinde copii între vârsta de 3-6 ani și este considerată veriga de maximă importanță, etapa esențială de trecere spre școală, o punte de legătură între cele două unități de învățământ. De aici și necesitatea ca activitățile desfășurate cu copiii să fie proiectate și desfășurate în așa fel încât accentul să cadă pe sarcinile formative, sarcini care vizează dezvoltarea capacităților intelectuale ale copilului, a interesului acestuia pentru cunoaștere, a curiozității epistemice, a dragostei pentru învățătură.

Educația din grădiniță, reprezintă o șansă oferită tuturor copiilor pentru a-și însuși elementele formative, care conduc spre pregătirea și integrarea preșcolarului în activitățile de tip școlar. Ȋn literatura de specialitate nu este ȋndeajuns studiată, pentru a arăta dacă există o legătură strânsă ȋntre realizarea de activități integrate și o mai mare dezvoltare a capacității de socializare a preșcolarului, de aceea cerecetarea de față ȋși propune să abordeze această perspectivă, având ca scop evidențierea importanței activităților integrate în dezvoltarea socială a preșcolarului.

3.1. Organizarea cercetării

Am ales această temă deoarece jocul este activitatea specifică vârstei preșcolare. Tema „Rolul activităților integrate în procesul de socializare a preșcolarilor” ne permite să abordăm o varietate de metode și tehnici didactice, care să conducă la dezvoltarea capacităților de socializare.

Dezvoltarea laturii sociale a copilului mic este esențială pentru modul în care va crește și va evolua ca persoană. Dacă abilitațile motorii și creșterea micuțului se dezvoltă în mod firesc sau natural, cea socială necesită ajutorul părinților, a educatorilor și a persoanelor care se ocupă cu educația într-un mediu instituționalizat. Acestea trebuie să dea dovadă de foarte multă răbdare, dăruire și implicare. Un copil care deține frâiele unor abilități sociale esențiale va crește și se va dezvolta într-un adolescent, apoi într-un matur responsabil și împlinit.

Dezvoltarea socială se referă la achiziționarea și deprinderea principalelor abilități sau aptitudini de relaționare cu ceilalți, indiferent ca sunt adulți sau copii. Necesită însușirea acelor mijloace sau instrumente prin care se poate obține o relație de prietenie, amiciție sau se poate realiza o interacțiune cu o persoană – încrederea, recunoașterea rolurilor, dialogul etc.

3.1.1. Scopul, ipoteza și obiectivele cercetării

Socializarea copiilor, integrarea lor socială reprezintă un proces complex dinamic și continuu la care sunt angajați o mulțime de factori și condiții. Sarcina fundamentală a educației este de a forma oamenii să se integreze ȋn societate. De aceea trebuie să le oferim copiilor viziunea asupra lumii pentru care ȋi pregătim, pentru a le permite să se orienteze ȋn funcție de viitor. Prin ȋntregul program al activităților din grădiniță copiii sunt puși în situația de a se raporta unii la alții, de a se cunoaște mai bine, de a interacționa unii cu alții. Este cunoscut faptul că socializarea îi permite preșcolarului să învețe regulile sociale și culturale pentru a se integra în mediul social. Copilul ȋși va forma și dezvolta personalitatea. Pe parcursul socializării, copilul ȋnvață valorile dominante în societate. Activitatea de cercetare pe care am realizat-o are ca scop evidențierea importanței activităților integrate în dezvoltarea capacității de socializare a preșcolarului.

Rolul activităților integrate are un caracter colectiv care conduce la sudarea legăturii dintre cei mici, îi învață să trăiască în grup și să aparțină unui grup. Ȋn cadrul cercetării am pornit de la ipoteza conform căreia dezvoltarea socială a preșcolarilor este dependentă și de desfășurarea activităților integrate la nivelul grupei.

Obiectivele cercetării

Pentru verificarea acestei ipoteze, ne-am propus următoarele obiective ale cercetării:

O1: Măsurarea nivelului inițial de dezvoltare socială a preșcolarilor;

O2: Aplicarea unui program instructiv-educativ bazat pe activități integrate ȋn cadrul programului zilnic din grădiniță;

O3: Evidențierea relației dintre activitățile integrate desfășurate și capacitatea de socializare a preșcolarilor;

O4: Identificarea celor mai eficiente activități integrate ce pot favoriza dezvoltarea socială a preșcolarului.

Pentru operaționalizarea acestor obiective am realizat o cercetare de tip cvasiexperimental, cu rol formativ-ameliorativ. Cercetarea are ca finalitate îmbunătățirea gradului de coeziune a colectivului școlar, optimizarea relațiilor interpersonale și a ambianței afective a grupei de preșcolari. Precizăm faptul că cercetarea are un caracter cvasiexperimental deoarece s-a utilizat pe un singur eșantion de subiecți.

3.1.2. Eșantionul și metodologia cercetării

Cercetarea s-a desfășurat ȋn anul școlar 2019-2020 pe un eșantion de 24 de subiecți, 17 băieți și 7 fetițe, preșcolari ȋn grupa mica P.P. „Buburuzele” de la Grădinița cu Program Prelungit Nr. 64, Galați. Media vârstei copiilor este de 2,2 – 3 ani.

Copiii provin din medii diferite, sunt bine dezvoltați psiho-intelectual ȋn raport cu vârsta biologică. Provin din familii cu un nivel de instruire mediu și superior, care se implică ȋn sprijinirea actului educațional.

Pe parcursul cercetării am utilizat următoarele metode de cercetare științifică:

Experimentul definit ca o observație provocată, este o metodă de investigație directă, cu caracter inovator, ce presupune modificarea fenomenului pedagogic investigat, prin introducerea unui sau mai mulți factori determinanți, ȋn vederea optimizării procesului pedagogic. (Ioan Bontaș,1998, pag. 350).

Acestă metodă mi-a permis crearea unor noi situații, având scopul de a aduce modificări ȋn desfășurarea procesului intructiv-educativ și urmărirea eficienței lor care, conform ipotezei, dacă la nivelul grupei se derulează activități integrate, atunci capacitatea de socializare a preșcolarilor va crește.

Măsurarea – variabile cercetării

În cadrul cercetării cvasiexperimentală pe care am desfășurat-o la grupa de preșcolari, am utilizat următoarele categorii de variabile:

variabilă independentă:

Programul de activități integrate „La grădi venim să ne jucăm, să învățăm /

Și noi prietenii să legăm!”

variabilă dependentă:

Nivelul de dezvoltare a capacității de socializare reflectat ȋn calitatea și tipul relaților dintre preșcolari;

Metoda observației constă în urmărirea faptelor de educație așa cum se desfășoară ele în condiții obișnuite. Specificul observației constă în aceea că permite surprinderea diferitelor aspecte în desfășurarea naturală a fenomenului (Barna, A., 2001, pag. 216).

Am utilizat această metodă pentru a obține date suplimentare privind diversele aspecte ale fenomenului investigat. Această metodă am folosit-o într-o manieră sistematică sau spontană, am urmărit să consemnez în ce măsură și în ce manieră fiecare preșcolar relaționează cu ceilalți copii, felul lor de a se manifesta în cadrul activităților integrate desfășurate pe parcursul anului școlar.

Observarea sistematică a fost utilizată fără ca preșcolarii să știe că sunt subiecți ai acesteia. Pe parcursul activităților, am urmărit sistematic colectivul pe o perioadă mai mare de timp, în condiții obișnuite, dar și în situații create.

Rezultatele obținute au fost înregistrate în fișe (grile) de observații colective, iar pe baza datelor colectate au fost realizate statistici și interpretări care au demonstrat că activitățile integrate au determinat schimbări pozitive în ceea ce privește comportamentul preșcolarilor față de colegii de grupă, în primul rând și față de cei cu care au intrat în contact în mod frecvent.

În același timp cu observarea sistematică, am folosit și observarea spontană. Cu ajutorul căreia am constatat că atunci când întâmpină dificultăți în rezolvarea sarcinilor, unii preșcolari nu au curajul necesar de a cere ajutorul, în momentul în care li se cere să lucreze pe grupe sau echipe, nu colaborează și cei pe care de regulă îi marginalizează nu sunt cooptați în realizarea cerințelor. De aceea am creat o atmosferă destinsă în cadrul acestor activități, aducând elemente de joc, creând situații în care să se manifeste liber, determinându-i să se ajute și sprijine reciproc.

3.1.3. Instrumente și proceduri ale cercetarii

Metode/proceduri de colectare, prelucrare și interpretare a datelor

În urma aplicării metodelor de cercetare au rezultate date ce au fost obținute astfel:

pretest 1 ( început de an școlar);

pretest intermediar 2 (începutul semestrului al II-lea -evaluare proiect tematic);

posttest (sfârșit de an școlar) .

Datele astfel obținute au fost colectate în tabele de rezultate, reprezentate grafic și analizate atât din perspectivă cantitativă, cât și calitativă.

Instrumente

Pe parcursul cercetării am utilizat următoarele instrumente de lucru:

Chestionarul sociometric a fost utilizat pentru a furniza informații despre alegerile și respingerile făcute de preșcolari în cadrul grupului din care fac parte.

La intrarea în grădiniță a preșcolarilor, am aplicat chestionarul pe un eșantion de 24 de subiecți, pe parcursul mai multor zile, deoarece relațiile dintre preșcolari erau în stadiul de început ( pe care îl considerăm „momentul zero”) și m-am bazat pe ceea ce am observat în perioada de cunoaștere și observare a copiilor (09.09.2019 -20.09.2019).

La începutul semestrului al II-lea, în perioada de evaluare a proiectului tematic „Iarna cea geroasă / A venit la noi acasă” (20.01.2020 – 23.02.2020) am aplicat chestionarul pe un eșantion 24 de subiecți.

În privința structurii, chestionarele de la cele trei testări (pretest 1, pretest 2-intermediar, posttest), au conținut fiecare câte 4 itemi, aceștia fiind concepuți astfel încât să solicite de fiecare dată ierarhizarea opținilor de alegere și de respingere (fiecare item solicită, pe o anumită temă, clasificarea pe primele trei locuri a colegilor preferați și pe primele trei locuri a celor respinși).

În privința conținutului, itemii au fost concepuți astfel încât să reflecte aspecte legate de relațiile pe care le au cu colegii de clasă, de activitățile integrate pe care ar urma să le desfășoare sau le-au desfășurat.

Matricea sociometrică reprezintă un tabel cu dublă intrare în care atât pe orizontală, cât și pe verticală sunt trecuți în ordine alfabetică elevii care au completat testul sociometric (Alecu, S., 2005, pag. 95).

Pentru notarea ,,atragerilor” făcute de către fiecare elev am utilizat simbolul ,,+” și pentru ,,respingeri” simbolul ,,-”.

Folosirea acestei metode facilitează descoperirea și ordonarea datelor brute pe care ni le oferă testul sociometric și asigură condițiile necesare pentru manipularea și prelucrarea lor.

Pe baza datelor rezultate din testul sociometric și trecute în matrice am calculat indicele statusului sociometric preferențial care arată poziția ocupată de o persoană în cadrul grupului și se calculează după formula: Issp = n / (N- 1), unde:

– n = numărul alegerilor primite de respectiva persoană;

– N = numărul membrilor grupului.

Sociograma este o hartă sociometrică care reprezintă grafic configurația relațiilor preferențiale existente între membrii unui grup (Alecu, S., 2005, pag 97), notând cu simboluri specifice sexul și relațiile de atragerere și respinge reciproce și unilaterale, plasând din mijloc către extreme elevii în funcție de indicele statusului sociometric individual și valoarea psihosocială de tip preferențial (populari, acceptați, indiferenți, marginalizați).

Am utilizat sociograma colectivă pentru a radiografia climatul afectiv existent în grupa de preșcolari la data la care am efectuat cercetarea.

Observarea sistematică este o metodă alternativă de evaluare și a fost utilizată fără ca preșcolarii să știe că sunt subiecți ai acesteia. Pe parcursul activităților, am urmărit sistematic colectivul pe o perioadă mai mare de timp, în condiții obișnuite, dar și în situații create.

Rezultatele obținute au fost înregistrate în fișe (grile) de observații colective, iar pe baza datelor colectate au fost realizate statistici și interpretări care au demonstrat că activitățile integrate au determinat schimbări pozitive în ceea ce privește comportamentul preșcolarilor față de colegii de grupă, în primul rând și față de cei cu care au intrat în contact în mod frecvent.

Fișele de observație au fost elaborate cu scopul de a identifica frecvența cu care se manifestă anumite comportamente ale preșcolarilor în cadrul activităților integrate.

Principalii indicatori observaționali vizați au fost:

I1: Participă susținut, dar fără inițiativă;

I2: Participă voluntar, dar fără entuziasm (la sugestia educatoarei sau a colegilor de grupă);

I3 : Participă voluntar și cu entuziasm;

I4 : Participă voluntar, cu inițiativă și entuziasm.

În cadrul fișelor de observație individuale au mai fost consemnate și anumite comportamente privind dezvoltarea socială a preșcolarilor. (Anexa.4 și Anexa.5)

Comportamente sociale urmărite:

Cu sprijin, se desparte de adulții cu care este obișnuit;

Urmează instrucțiunile sau se supune unei figuri de autoritate, având încredere în aceasta („Așa a spus mama, d-na educatoare…”);

Folosește corect pronumele (nu mai folosește persoana a III-a pentru a se referi la sine);

Își exprimă afecțiunea față de adulții cu care este obișnuit;

Spune corect numele său, al părinților, fraților sau surorilor;

Știe dacă e băiat sau fată, își recunoaște propriile obiecte;

Știe numele unui prieten sau al animalului de casă;

Recunoaște comportamentul pozitiv al altor copii;

E conștient de pericole (ex. foc);

Utilizează diverse strategii pentru a participa la joc (târguiala, schimb, negociere);

Aplică strategii simple pentru a rezolva adecvat probleme, fie individuale, fie de grup

(ex. cere ajutorul unui adult);

Răspunde la formulele de salut folosite de adulți;

Este capabil să se angajeze în joc simbolic (pretinde că face ceva sau că este altcineva, etc.);

Atrage atenția asupra sa în fotografii sau oglinda;

Se împrietenește și menține prietenia cu cel puțin un copil;

Cooperează, face schimb de obiecte în joc;

Face comparații cu cei din anturaj în ceea ce privește culoarea părului, înălțimea, etc.;

Urmează reguli simple fără a i se reaminti (să nu trântească jucăriile);

Își respectă rândul în joc, își așteaptă rândul de cel puțin două ori;

Remarcă dacă ceilalți copii sunt triști sau veseli;

Anticipează ce urmează în programul zilnic, dacă există un program clar și respectat;

Exprimă sentimente și emoții față de personaje din povești („ țin cu fata moșului”, „săraca capră”, „ săracii iezi”, „săracul cocoș” etc.).

3.2. Procedura

În decursul anului școlar 2019-2020 am desfășurat o activitate de cercetare de tip cvasiexperimental cu rol formativ-ameliorativ al relațiilor interpersonale în colectivul de preșcolari de la grupa mica P.P. „ Buburuzele”.

Cercetarea a vizat trei etape fundamentale:

a. Etapa inițială (pretest)- s-a realizat în perioada 09 septembrie – 20 septembrie 2019, prin aplicarea unui chestionar sociometric, propus pentru anul școlar în curs, având drept scop identificarea alegerilor și respingerile făcute de preșcolari în cadrul grupei.

Deoarece activitățile de la grupă pe parcursul semestrului I, s-au desfășurat în mod tradițional, o altă etapă intermediară de pretestare a fost desfășurată în perioada 20 ianuarie – 23 ianuarie 2020, la încheierea proiectului tematic „IARNA CEA GEROASĂ /A VENIT LA NOI ACASĂ” perioadă în care s-a realizat și evaluarea acestuia.

În aceeași perioadă am consemnat în fișe de observații individuale (caiet de observații), grile de observare, sociomatrici și am evaluat obiectiv nivelul de dezvoltare a capacităților sociale a preșcolarilor de la grupă.

b. Etapa formativă (cvasiexperimentală)- s-a realizat în perioada 27 ianuarie 2020 – 05 iunie 2020.

În această etapă a avut loc implementarea programului de activități integrate: „La grădi venim să ne jucăm, să învățăm / Și noi prietenii să legăm!”

Etapa formativă de aplicare a programului de activități integrate :

„La grădi venim să ne jucăm, să învățăm

Și noi prietenii să legăm!”

Pe parcursul semestrului al II-lea, am demarat aplicarea programului de activități abordat în manieră integrată „La grădi venim să ne jucăm, să învățăm/ Și noi prietenii să legăm!”.

Deși preșcolarii nu au mai participat la acest gen de activități, desfășurate într-o asemenea manieră, aceștia nu au fost foarte surprinși și le-au acceptat fără să ridice probleme deosebite de adaptare. Problemele ridicate de aceștia au fost cele de mânuire a unor obiecte, unelte, jucării etc, dar pe care le-au depășit cu ajutorul educatoarei sau a colegilor mai experimentați (mai mari ca vârstă sau cu o autonomie personală mai ridicată).

Programul de activități a fost implementat gradual începând cu semestrul al II-lea și am făcut echipă alături de colega de la grupă. La activitățile de după-amiază, am făcut echipă cu părinții, permițând accesul acestora la activități.

Părinții au participat cu plăcere și au înțeles specificul acestor activități desfășurate într-o altă manieră. Au înțeles că tot ce învățăm trebuie și poate avea aplicabilitate în viața de zi cu zi, dar și o finalitate practică.

Din păcate, în a doua săptămână din luna martie am fost nevoită să desfășurăm activitățile în mediul online. Fiind pentru prima dată când ne-am întâlnit cu asemenea situație, ne-am mobilizat imediat și am reușit să realizăm cu părinții o relație permanentă de cooperare, colaborare și comunicare menită să vină în sprijinul copilului.

Din momentul respectiv și până la finalul anului școlar, activitățile au avut loc în baza unui program prestabilit de comun acord cu părinții copiilor și am ținut legătura în permanență, am realizat activități și întâlniri cu preșcolarii în mediul online.

Aplicarea programului de activități integrate desfășurate la

grupa mică „Buburuzele” în semestrul al II-lea în anul școlar 2019- 2020

(conform planificării anuale –Anexa.1)

S3-S7: „În lumea necuvântătoarelor”- proiect tematic

TEMA ANUALĂ DE STUDIU: „Când, cum și de ce se întâmplă?”

SUBTEME ALE PROIECTULUI:

S2.3 – „Cățelușul Azorel”

S2.4 – „Pisicuța Pis, Pis, Pis”

S2.5 – „Ursulețul Martinel”

S2.6 – „Vulpița cumetrița”

S 2.7 : „Prieteni fără grai”- evaluare proiect tematic

DURATA PROIECTULUI: 5 săptămâni

JUSTIFICAREA ALEGERII TEMEI: Suntem la începutul primăverii, copiii trăiesc, văd, simt transformările naturii și este un moment potrivit pentru a pătrunde mai adânc în tainele și misterele acesteia.

DIRECȚII DE DEZVOLTARE/SUBTEME ALE PROIECTULUI: caracteristicile animalelor domestice și sălbatice, mediu de viață, adăposturi, hrana animalelor domestice și sălbatice.

LOC DE DESFĂȘURARE: în incinta Grădiniței cu Program Prelungit Nr. 64, Galați

RESURSE:

Umane: preșcolarii grupei mici, părinții și bunicii preșcolarilor;

Materiale: planșe tematice, cărți, reviste, enciclopedii pentru copii, soft educațional, imagini ppt, pliante, calculator, imprimantă, aparat foto, siluete de plastic, jetoane etc.

Bibliografice:

– Curriculum pentru educație timpurie, OMEN 4694/02.02.2019;

– Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani, UNICEF, 2008;

-Revista pentru învățământul preșcolar 1- 2, 2008;

– Ezechil L., Păiș-Lăzărescu M., „Laborator preșcolar”, Ed. Integral, București, 2002.

DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII:

A2 Conduită senzorio-motorie, pentru orientarea mișcării;

B1 Interacțiuni cu adulții și cu copiii de vârste apropiate;

B2 Comportamente prosociale, de acceptare și de respectare a divinității;

B4 Autocontrol și expresivitate emoțională;

B3 Conceptul de sine;

C1 Curiozitate, interes și inițiativă în învățare;

C2 Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor (persistență în activități);

C3 Activitate și manifestare a potențialului creativ;

D1 Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute;

D2 Mesaje orale în diverse situații de comunicare;

D3 Premise ale citirii și scrierii, în contexte de comunicare cunoscute;

E1 Relații, operații și deducții logice în mediul apropiat;

E2 Cunoștințe și deprinderi elementare matematice pentru rezolvarea de probleme și cunoașterea mediului apropiat;

E3 Caracteristici structurale și funcționale ale mediului înconjurător.

COMPORTAMENTE VIZATE:

Participă la activitățile fizice variate, adecvate nivelului de dezvoltare;

Își însușește și respectă reguli; înțelege efectele acestora în planul relațiilor sociale, în contexte familiare;

Exersează, cu sprijin, asumarea unor responsabilități specifice vârstei, în contexte variate;

Demonstrează creativitate prin activitățile artistico-plastice,muzicale și practice, în conversații și povestiri creative;

Identifică prezența mesajului scris, apreciază și valorifică mesajul scris în activitățile curente;

Asimilează unele elemente ale scrisului și folosește diferite modalități de comunicare grafică și orală pentru transmiterea unui mesaj;

Utilizează simțurile (văzul, auzul,simțul tactil, mirosul etc.) în interacțiunea cu mediul apropiat;

Inițiază/participă la interacțiuni pozitive cu copii de vârstă apropiată;

Exerseză, cu sprijin, autoaprecierea pozitivă, în diferite situații educaționale;

Recunoaște și exprimă emoții de bază, produse de piese muzicale, texte literare, obiecte de artă etc.

Manifestă creativitate în activități diverse;

Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui text, în vederea înțelegerii și receptării lui (cumunicare receptivă);

Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr și numerație;

Sistează detalii sau diferențe între obiecte, ființe, fenomene de care sunt interesați, atunci când le examinează;

Participă la experiențe de lucru cu cartea, pentru cunoașterea și aprecierea cărții;

Identifică, cu sprijin, categorii de obiecte și le grupează după un criteriu;

Realizează, în mod dirijat, activități simple de investigare a mediului, folosind instrumente și metode specifice, realizează, în mod dirijat, activități simple;

Demonstrează capacități de comunicare clară a unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni, emoții proprii (comunicare expresivă);

Exerseză și extinde progresiv vocabularul;

Identifică și valorifică unele caracteristici ale lumii;

Respectă regulile de exprimare corectă, în diferite contexte de comunicare.

TEHNICI DE EVALUARE:

secvențială: fișe de evaluare;

finală: expoziții, machete „ În curtea bunicilor”, „În pădure”;

INVENTAR DE PROBLEME

CENTRE DE INTERES DESCHISE ȘI MATERIALE PUSE LA DISPOZIȚIA COPIILOR:

SCRISOARE DE INTENȚIE CĂTRE PĂRINȚI

Stimați părinți,

Având în vedere marea dragoste pe care copiii o manifestă față de animale și interesul sporit pentru lumea animalelor, ne propunem să derulăm proiectul tematic „În lumea necuvântătoarelor”.

Vă rugăm să ne sprijiniți cu fotografii, imagini sugestive, enciclopedii pentru copii sau diferite animale de pluș sau plastic.

Vă mulțumim,

Copiii grupei și doamnele educatoare.

DESCRIEREA ACTIVITĂȚILOR INTEGRATE DESFĂȘURATE

Săptămâna 3 Activitate integrata (A. I. 3.1)

Tema săptămânii: „Cățelușul Azorel”

Tema zilei: „Câinele, prietenul copiilor”

Tipul activității: dobândire de noi cunoștințe

Forma de realizare: activitate integrată A.L.A.1 + A.D.E. (D.Ș) + A.L.A. 2

Competențe specifice:

Identifică elementele caracteristici ale unor fenomene/relații din mediul apropiat;

Construiește noi experiențe, pornind de la experiențe trecute;

Realizeză, în mod dirijat, activități simple de investigare a mediului, folosind instrumente și metode specifice;

Evidențiază caracteristicile unor obiecte localizate în spațiul înconjurător.

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Manifestă creativitate în activități diverse;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor partenerilor de la măsuță;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe/ supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor privind acomodarea acestora la mediul grădiniței.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineața: „De vorba cu cățelușul HAM!” ( activitate de grup)

A.L.A. 1

Bibliotecă: „În curtea bunicilor”- citire imagini

Joc de rol: „Medicul veterinar”

Știință: „De ce creștem animale și păsări?”- discuții libere

A.D.E.

DOMENIUL ȘTIINȚĂ (Cunoașterea mediului) „Câinele” – observare

Tranziții : : „Cățelușul”- joc de mișcare cu text și cânt

Rutine: „Cățelul de ți-l iubești, musai să îl îngrijești”- deprinderea de a-și asuma

responsabilitatea față de animale;

Centre de interes deschise: (lucru în perechi)

Artă: „Câinele” – lipire

Știință: „Colorează jucăria din fața cățelului și din spatele lui” – fișă de lucru

Joc de masă: „ Patrula cățelușilor”- puzzle

A.L.A.2 „Câinele prinde câinele”- joc de mișcare

Scenariul zilei

Activitatea debutează cu „Întâlnirea de dimineață”, între educatoare și copii prin intermediul salutului de dimineață, apoi copii vor executa și mișcările sugerate de text – mișcarea de înviorare.

Educatoarea inițiază o discuție referitoare la anotimpuri, îndeosebi despre iarnă, se vor adresa întrebări referitoare la fenomenele din natura, apoi se va completa Calendarul naturii, prin așezarea jetonului potrivit vremii de afară, ziua etc.

Prezența: Copiii sunt îndemnați să-și aleagă fotografia (buburuza) și să o pună pe

pună pe floare (grădinița).

Noutatea zilei – se anunță tema zilei „Câinele, prietenul copiilor” alături de solicitarea câinelui HAM printr-un mesaj al zilei (scris pe o lăbuță) de a încuraja copiii să iubească animalele și să le ocrotească. Copiii alături de educatoare vor observa un cățel de pluș, părțile componente ale corpului câinelui și utilitatea acestora, mâncarea preferată, dar și utilitatea lui pe lângă casa omului.

Activitatea pe centrele de interes s-a desfășurat în perechi, fiecare copil având posibilitatea să-și aleagă un partener de lucru.

Activitățile pe centre au fost un prilej de observare a colectivului de preșcolari, de cunoaștere a abilitaților de comunicare și de negociere, dar și un prilej de cunoaștere a preferințelor preșcolarilor. Activitatea s-a finalizat cu un joc de mișcare „Câinele prinde câinele”și a fost pe placul copiilor. Copiii au colaborat și au socializat în cadrul jocului.

Săptămâna 3 Activitate integrata (A. I. 3.2)

Tema săptămânii: „Cățelușul Azorel”

Tema zilei: „Cățelul Nero”

Tipul activității: dobândire de noi cunoștințe

Forma de realizare: activitate integrată A.L.A.1+A.D.E.(D.L.C.+ D.E.C) + A.L.A. 2

Competențe specifice:

Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui (comunicare receptivă)

Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor, semnificațiilor etc. (comunicare expresivă);

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Manifestă creativitate în activități diverse;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor partenerilor de la măsuță;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe/ supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor privind acomodarea acestora la mediul grădiniței.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineața: „ Cine a spus Ham?” ( activitate de grup)

A.L.A. 1

Bibliotecă: „Ghici, ghici!”- ghicitori despre animale

Joc de rol: „De-a fermierii”

Știință: „Caută puiul!”- fișă de lucru

A.D.E.

DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE ( Educarea limbajului)

„Cutia cu surprize” – joc didactic

DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV (Educație muzicală)

„ Cățelul Nero”- cântec

Tranziții : „ Cu cățelul la plimbare”

Rutine: „Cu cățelul m-am jucat, imediat eu m-am spălat- deprinderea de a se spăla după ce s-au jucat cu animalele;

Centre de interes deschise: (lucru în perechi)

Construcții: „Cușca lui Nero” – alăturare, suprapunere, îmbinare

Artă: „Osul lui Nero”-modelaj

Joc de rol: “ La magazinul pentru căței”

A.L.A.2 „ Nero dansatorul”- joc de mișcare

Scenariul zilei

După ce au sosit toți copiii, le propun să facem cercul prieteniei pentru a realiza „Întâlnirea de dimineață”. În timpul acestei activități, copiii stau pe scăunele în cerc pentru a se putea vedea mai bine și a relaționa în bune condiții fizice, apoi copiii vor executa și mișcările sugerate de text – mișcarea de înviorare.

Salutul zilei: „Bună dimineața, iubitori ai animalelor!”

Prezența se va realiza astfel: copiii sunt solicitați după ce și-au auzit numele, să spună în loc de prezent un simplu: „ham”. Astfel se vor stabili și absenții zilei.

Urmărim apoi „calendarul naturii” și încercăm să recunoaștem în ce zi a săptămânii ne aflăm. Un copil va fi rugat să privească pe fereastră și să spună cum este vremea afară. Se completează „calendarul naturii”.

Voi iniția o scurtă conversație despre animalele domestice și comportamentul nostru față de ele, precum și reguli de igienă personală.

Spre sfârșitul discuției noastre se va auzi o bătaie în ușă și va intra un cățel lătrând care ne va întreba: „Copii, voi ați spus ham? Vreți să mă ajutați să descopăr „cine a spus ham? V-am adus și un cadou: un plic în care se află multe surprize pentru voi!”. Cățelul este invitat să rămână la activitate. Pornind de la această întrebare, vom desface plicul de la cățel în care vom găsi tema activității integrate „Cățelul Nero” și indicații de desfășurare a activității . Se va explica jocul didactic de la ADE având afișată imaginea unui cățel. Într-o cutie se vor găsi mai multe siluete de animale, copiii vor fii împărțiți în două echipe, vor veni copiii numiți și vor introduce mâna în cutie fără să vadă, prin pipăire vor spune: ,,am în mână…”(vor denumi un animal), apoi vor scoate silueta animalului din cutie și vor spune tot ce știu despre el, dacă l-au ghicit echipa primește o bulină. Va câștiga echipa care are mai multe buline.

Vom ieși apoi pe hol și vom cânta cântecul „Azi grivei e mânios”. Apoi ne vom întoarce în clasa, unde vom continua cu activitatea de educație muzicală în cadrul căreia vom învăța să intonăm corect linia melodică care are diferențe mai mari de înălțime. Prezint materialul intuitiv (reprezentarea grafică a liniei melodice), interpretez model cântecul ,,Cățelul Nero”. Împreună cu copiii, așez jetoanele cu cățeluși pentru o mai bună reprezentare a liniei melodice. Vom învăța linia melodică după care repetăm versurile și interpretăm cântecul în cor, apoi pe grupuri mici.

Părăsim sala de grupă prin tranziția: “Cu cățelul la plimbare”.

La revenirea în clasă, vom intui materialele de la setoare și le voi prezenta sarcinile de lucru.

După ce s-au prezentat copiilor materialele și sarcinile de lucru de la fiecare sector de activitate, aceștia și-au ales centrul unde doresc să lucreze.

Activitățile pe centre au fost un prilej de observare a colectivului de preșcolari, de cunoaștere a abilitaților de comunicare și de negociere, dar și un prilej de cunoaștere a preferințelor preșcolarilor. Activitatea s-a finalizat cu un joc de mișcare „Nero dansatorului”și a fost pe placul copiilor. Copiii au colaborat și au socializat în cadrul jocului.

Săptămâna 3 Activitate integrata (A. I. 3.3)

Tema săptămânii: „Cățelușul Azorel”

Tema zilei: „Supărarea lui Azorel”

Tipul activității: consolidare și sistematizare

Forma de realizare: activitate integrată A.L.A.1 + A.D.E. (D.Ș.+D.E.C.)+ A.L.A. 2

Competențe specifice:

Demonstrează familiarizarea cu informații despre mărime, formă;

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător.

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Manifestă creativitate în activități diverse;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor partenerilor de la măsuță;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe/ supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor privind acomodarea acestora la mediul grădiniței.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineața: „ De vorbă cu Azorel” ( activitate de grup)

A.L.A. 1

Bibliotecă: „Animalele de la fermă”- citire imagini

Joc de rol: „Prietenii lui Azorel”

Știință: „Ce mănâncă Azorel?”- discuții libere

A.D.E.

DOMENIUL ȘTIINȚĂ (Activitate matematică)

„Ordonează în șir crescător prietenii lui Azorel, de la cel mai mic, la cel mai mare” – joc didactic

DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV (Activitate artistico-plastică)

„ Petele dalmațianului, prietenul lui Azorel”- pictură

Tranziții : „ Am acasă un cățel, Azorel”- cântec

Rutine: „Cățelul de ți-l iubești, musai să îl îngrijești”- deprinderea de a-și asuma

responsabilitatea față de animale;

Centre de interes deschise: (lucru în perechi)

Construcții: „Cușca lui Azorel” – alăturare, suprapunere, îmbinare

Știință: ,,Găsește perechea – Oaspeții lui Azorel” -loto cu animale

Joc de masă: “ Prietenii lui Azorel”- puzzle

A.L.A.2 „Câinele ciufulit”- joc de mișcare

Scenariul zilei

Activitățile au debutat cu „Întâlnirea de dimineață”, copiii intră în grupă intonând cântecul „ Bună dimineața!” și se îndreaptă spre covor unde vor executa și mișcările sugerate de text – mișcarea de înviorare. Le propun să facem cercul prieteniei pentru a realiza „Întâlnirea de dimineață”. Copiii stau pe scăunele în semicerc pentru a se putea vedea mai bine și a relaționa în bune condiții fizice.

Pentru salutul zilei voi rosti versurile cu care copiii sunt deja obișnuiți: „Am venit și noi aici/În castelul cu pitici/La-nceput ne prezentăm / Și apoi ne salutăm.

Salutul zilei: „Bună dimineața, iubitori ai animalelor!”

Voi da startul începând cu primul copil din dreapta mea, apoi fiecare își va transmite reciproc câte un salut, spunând numele colegului salutat.

Prezența: Copiii sunt îndemnați să-și aleagă fotografia (buburuza) și să o pună pe pună pe floare (grădinița).

Urmărim apoi „calendarul naturii” și încercăm să recunoaștem în ce zi a săptămânii ne aflăm.

Un copil va fi rugat să privească pe fereastră și să spună cum este vremea afară. Copiii completează „calendarul naturii”, punând jetoanele corespunzătoare vremii din acel moment.

Voi iniția o scurtă conversație despre animalele domestice și comportamentul

nostru față de ele, precum și reguli de igienă personală.

Spre sfârșitul discuției noastre se va auzi un lătrat ce vine dinspre cușca lui Azorel, cățelul dalmațian. Deschidem ușa cuștii și-l găsim pe Azorel, necăjit tare. El ne spune că este foarte supărat pentru că nu este o grădiniță și pentru animale, unde să poată merge toate animăluțele din ograda bunicii. Dar pentru că a aflat că în grupa „Buburuzelor” sunt copii cuminți și isteți, a venit la noi ca să-l ajutăm. Are la el o cutie în care se află câteva plicuri, fiecare dintre plicuri conținând câte o nelămurire pe care Azorel n-o poate rezolva și ne roagă să-l ajutăm. Azorel le-a adus copiilor medalioane cu prietenii săi din curtea bunicii, cățeluși, pisicuțe și mieluți.

Noutatea zilei: „Supărarea lui Azorel”

Copiii decid să-l ajute pe Azorel, îndeplinind sarcinile/nelămuririle cățelului care sunt trecute în fiecare dintre plicurile din cutie. Vom deschide primul plic de la Azorel în care vom găsi poezia „Cățelușul bucătar” precum și sarcinile zilei.

Activitatea pe centrele de interes s-a desfășurat în perechi, fiecare copil având posibilitatea să-și aleagă un partener de lucru. Momentul de tranziție dintre activitatea de educare a limbajului și cea de prezentare a centrelor de interes, s-a realizat printr-un moment de formare a perechilor cu motivația de a se plimba prin curtea bunicilor (centrele deschise) unde aveau de rezolvat niște sarcini de lucru împreună cu partenerul ales. Fiecare copil și-a motivat alegerea partenerului de lucru și a trebuit să- și convingă colegul ales că poate să-l ajute la masa de lucru.

Activitățile pe centre au fost un prilej de observare a colectivului de preșcolari, de cunoaștere a abilitaților de comunicare și de negociere, dar și un prilej de cunoaștere a preferințelor preșcolarilor. Activitatea s-a finalizat cu un joc de mișcare „Câinele ciufulit” și a fost pe placul copiilor. Copiii au colaborat și au socializat în cadrul jocului.

Descrierea comportamentelor sociale din săptămâna 3

În această săptămâna am pus accent atât pe latura instructiv-educativă, cât și pe cea de dezvoltare personală (crearea unor situații noi de stabilire a unor relații de prietenie și de ajutor reciproc ).

Abilitățile fiecărui copil au fost puse în valoare cu ajutorul activităților integrate, mai ales în cele cu joc didactic, iar încrederea în forțele proprii a crescut în rândul preșcolarilor, dovadă fiind faptul că reușeau să-și termine singuri lucrările și încercau să-și ajute și colegul de la măsuță pentru a finaliza împreună sarcina de la un anumit sector. Motivați de faptul că la sfărșitul activității lucările vor fi expuse și admirate de colegi și de părinți, copiii au lucrat mai ordonat și cu mai multă grijă privind aspectul fișelor de lucru sau al lucrărilor.

Și-au exprimat emoțiile cu privire la ceea ce simt colegii lor mai mici care nu reușeau să-și termine lucrările la timp, sau care nu lucrau curat și ordonat pe suprafața fișei de lucru.

Legăturile dintre preșcolari sunt din ce în ce mai strânse, deoarece au învățat să colaboreze și au observat că rezolvă sarcinile propuse mult mai ușor împreună. Activitățile recreative din partea a doua a zilei, au fost gândite și proiectate astfel încât aceștia să colaboreze între ei în desfășurarea acestor activități.

Săptămâna 4 Activitate integrata (A. I. 4.1)

Tema săptămânii: „Pisicuța Pis, Pis, Pis”

Tema zilei: „Pisicuța jucăușă”

Tipul activității: dobândire de noi cunoștințe

Forma de realizare: activitate integrată A.L.A.1 + A.D.E. (D.Ș) + A.L.A. 2

Competențe specifice:

Identifică elementele caracteristici ale unor fenomene/relații din mediul apropiat;

Construiește noi experiențe, pornind de la experiențe trecute;

Realizeză, în mod dirijat, activități simple de investigare a mediului, folosind instrumente și metode specifice;

Evidențiază caracteristicile unor obiecte localizate în spațiul înconjurător.

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Manifestă creativitate în activități diverse;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor partenerilor de la măsuță;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe/ supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor privind acomodarea acestora la mediul grădiniței.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineața: „Dacă aș fi animal, aș vrea să fiu…” ( activitate de grup)

A.L.A. 1

Bibliotecă: „Mustățile pisicii”- exercițiu grafic

Joc de rol: „Cu pisica la doctor”

Știință: „Hrana pisicuțelor”- sortare imagini

A.D.E.

DOMENIUL ȘTIINȚĂ (Cunoașterea mediului) „Pisica” – observare

Tranziții : „Pisicuță mică, mică/ Tu ai blană frumușică/ Cap rotund, urechi micuțe/ Și ai gheare la lăbuțe.”

Rutine: „După ce mângâi animalele mă spăl pe mâini”- deprinderi igienico-sanitare în preajma animalelor;

Centre de interes deschise: (lucru în perechi)

Joc de masă: ,,Pisicuțe jucăușe” – puzzle

Artă: „Blănița pisicii” – pictură

Construcții: ,,Coșuleț pentru pisică”

A.L.A.2 ,,Pisicuța și șoriceii” – joc de mișcare

Scenariul zilei

Activitatea debutează cu „Întâlnirea de dimineață”, urmează salutul-copiii formează un cerc și se salută între ei, apoi vor executa și mișcările sugerate de text – mișcarea de înviorare.

Se completează Calendarul naturii, prin așezarea jetonului potrivit vremii de afară, ziua etc.

Prezența: Copiii sunt îndemnați să-și aleagă fotografia (buburuza) și să o pună pe

pună pe floare (grădinița).

Noutatea zilei – se anunță tema zilei „Pisicuța jucăușă”. Copiii alături de educatoare vor observa o pisică de pluș, părțile componente ale corpului pisicii și utilitatea acestora, mâncarea preferată, dar și utilitatea ei pe lângă casa omului.

Activitatea pe centrele de interes s-a desfășurat în perechi, fiecare copil având posibilitatea să-și aleagă un partener de lucru.

Activitățile pe centre au fost un prilej de observare a colectivului de preșcolari, de cunoaștere a abilitaților de comunicare și de negociere, dar și un prilej de cunoaștere a preferințelor preșcolarilor. Activitatea s-a finalizat cu un joc de mișcare „Pisicuța și șoriceii”și a fost pe placul copiilor. Copiii au colaborat și au socializat în cadrul jocului.

Săptămâna 4 Activitate integrata (A. I. 4.2)

Tema săptămânii: „Pisicuța Pis, Pis, Pis”

Tema zilei: „O zi cu motanul Tom”

Tipul activității: Formare și consolidare de cunoștințe, priceperi și deprinderi.

Forma de realizare: activitate integrată A.L.A.1 + A.D.E. (D.L.C.)+ A.L.A. 2

Competențe specifice:

Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui (comunicare receptivă)

Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor, semnificațiilor etc. (comunicare expresivă);

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător.

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Manifestă creativitate în activități diverse;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor partenerilor de la măsuță;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe/ supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor privind acomodarea acestora la mediul grădiniței.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineața: ,,Tom, prietenul nostru” ( activitate de grup)

A.L.A. 1

Artă: „Farfuria pisicii” – modelaj

Bibliotecă: „Căutăm imagini cu pisici”- citire imagini

Joc de rol: „Ferma de animale”

A.D.E.

DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE ( Educarea limbajului)

,,Miaunică”, de Demostene Botez – memorizare

Tranziții : ,,Imităm pisicuța”

Rutine: „Pisica de ți-o iubești, musai să o îngrijești”-deprinderea de a-și asuma

responsabilitatea față de animale;

Centre de interes deschise: (lucru în perechi)

Joc de masă: ,,Mama și puiul” – puzzle

Artă: „Mingi pentru pisicuță” – modelaj

Construcții: ,,Culcuș pentru pisică”

A.L.A.2 ,,Pisicuța prinde șoricelul” – joc de mișcare

Scenariul zilei

Activitatea zilei începe cu „Întâlnirea de dimineață.”

Copiii se îndreaptă spre covor unde vor executa și mișcările sugerate de text – mișcarea de înviorare. Educatoarea pentru a constitui un model de comportament, zâmbește, îi privește, transmite căldură și încurajare prin toate formele

de comunicare verbală și nonverbală.

Educatoarea rostește salutul: „- Bună dimineața, pisicuțe!”

„- Bună dimineața, doamna educatoare!”

„- Să facem prezența.”

Vom completa calendarul naturii ținându-se cont de anotimp, dată, zi, vreme, vestimentație. Le voi pune copiilor câteva întrebări despre ce animale am vorbit noi săptămâna aceasta după care ne vom juca jocul ,,Pânza animalelor de lângă casa omului” după terminarea jocului le voi arăta copiilor surpriza zilei: „Copii, astăzi este o zi specială pentru că avem un musafir. Deoarece în această săptămână vrem să aflăm cât mai multe lucruri despre animale, astăzi vom vorbi despre „Pisică”.

Cu această ocazie la noi în grupă a sosit motănelul Tom, părinții lui au plecat să caute o jucărie pentru el. Știți care este jucăria lui preferată? (copii dau răspunsurile: mingile ). A venit aici pentru că îi place să se distreze. Vrea să învețe o poezie și să se joace cu noi.

Prin tranziția ,,1,2,1,2” se va trece la activitatea de educare a limbajului, unde copiii vor învăța poezia ,,Miaunică”. Odată ce am învățat pe Tom poezia, prin tranziția ,,Bat din palme clap, clap, clap”, vom trece la centre unde copiii vor intui materialele și le voi prezenta sarcinile de lucru. La centru Joc de masă, copiii vor realiza un puzzle cu prietenii lui Tom și a Miaunicei, copiii vor trebui să se uite cu atenție la jetoanele cu animale și să unească mama cu puiul ei. La centrul Artă copiii modelează din plastilină mingi pentru pisicuțe. La centrul Construcții construiesc un culcuș pentru pisici.

Activitatea s-a finalizat cu un joc de mișcare ,,Pisicuța prinde șoricelul” și a fost pe placul copiilor. Copiii au colaborat și au socializat în cadrul jocului.

Săptămâna 4 Activitate integrata (A. I. 4.3)

Tema săptămânii: „Pisicuța Pis, Pis, Pis”

Tema zilei: „Cine a spus miau?”

Tipul activității: Formare și consolidare de cunoștințe, priceperi și deprinderi.

Forma de realizare: activitate integrată A.L.A.1 + A.D.E.( D.O.S+D.E.C) +A.L.A. 2

Competențe specifice:

Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui (comunicare receptivă)

Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor, semnificațiilor etc. (comunicare expresivă);

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător.

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Manifestă creativitate în activități diverse;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor partenerilor de la măsuță;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe/ supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor privind acomodarea acestora la mediul grădiniței.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineața: „Pisicuța mea, frumoasă” ( activitate de grup)

A.L.A. 1

Joc de masă: „Pisica” – puzzle

Bibliotecă: „Decorăm zgarda pisicii”- exercițiu grafic

Joc de rol: „La magazinul pentru pisici”

A.D.E.

DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE ( Educație pentru societate)

„Cine a spus miau?” de A. Suteev – povestea educatoarei

DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV ( Educație artistico-plastică)

„Măști pentru pisicuțe drăgălașe”- dactilopictură

Tranziții: ,,Pe pernuța moale, pisicuța doarme”

Rutine: „Cine se șterge pe botic, după ce a băut lăptic?”-deprinderea de a se șterge la gură după ce a mâncat;

Centre de interes deschise: (lucru în perechi)

Știință: ,,Reconstituie întregul” – puzzle

Bibliotecă: „Carte cu animale preferate” – confecționare carte

Artă: ,,Măști pentru pisicuțe drăgălașe”-dactilopictură

A.L.A.2 ,,Șoarecele și pisica” – joc de mișcare

Scenariul zilei

Ziua a debutat cu activitățile liber alese de dimineață, unde preșcolarii au socializat și au colaborat în rezolvarea sarcinilor de lucru propuse. Aici am observat că preșcolarii purtau discuții despre modalitățile în care vor rezolva sarcinile propuse. Preșcolarii cu o autonomie personală mai puțin dezvoltată, cereau ajutor la partenerii de măsuță sau doamnei educatoare.

Activitatea de educație pentru societate a pus accent atât pe dezvoltarea unor atitudini de îngrijire și protejare a animalelor, cât și pe cele care țin de latura socio-emoțională: stări afective pozitive, toleranță, prietenie, armonie cu cei din jur.

Centrele de interes deschise au urmărit aceleași obiective, iar atmosfera de lucru a fost degajată și deschisă, preșcolarii au socializat la centrele deschise purtând discuții despre rezolvarea sarcinilor de lucru.

Prieteniile legate între preșcolari au fost evidente în ultima parte a zilei în cadrul jocului de mișcare „Șoarecele și pisica”. Aceștia au reacționat pozitiv la reguluile jocului, dar și pe parcursul activității.

Descrierea comportamentelor sociale din săptămâna 4

În această săptămână preșcolarii au dobândit abilități din sfera social comportamentală și anume și-au însușit reguli și norme de comportament civilizat în cadrul uni grup; au pus în aplicare aceste norme, iar când acestea erau încălcate, copiii reacționau imediat.

Activitățile integrate din această săptămână, au fost în așa fel proiectate ca acestea să pună în valoare abilitățile de comunicare ale fiecărui copil. La sectoarele/ centrele deschise, am propus perechi de preșcolari care nu legaseră prietenii. Încet, încet, pe parcursul săptămânii, preșcolarii s-au acomodat și chiar au colaborat în rezolvarea sarcinilor de lucru propuse.

După această săptămână, am observat crearea unor noi legături în cadrul grupului de preșcolari, aderarea preșcolarilor marginalizați inițial la micro grupurile deja formate.

Săptămâna a fost stimulativă pentru crearea unor legături noi între preșcolari.

Săptămâna 5 Activitate integrata (A. I. 5.1)

Tema săptămânii: „Ursulețul Martinel”

Tema zilei: „Ursulețul rătăcit”

Tipul activității: dobândire de noi cunoștințe

Forma de realizare: activitate integrată A.L.A.1 + A.D.E (D.Ș.).+ A.L.A. 2

Competențe specifice:

Identifică elementele caracteristici ale unor fenomene/relații din mediul apropiat;

Construiește noi experiențe, pornind de la experiențe trecute;

Realizeză, în mod dirijat, activități simple de investigare a mediului, folosind instrumente și metode specifice;

Evidențiază caracteristicile unor obiecte localizate în spațiul înconjurător.

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Manifestă creativitate în activități diverse;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor partenerilor de la măsuță;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe/ supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor privind acomodarea acestora la mediul grădiniței.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „Bună dimineața, Martinel. Eu sunt…” ( activitate de grup)

A.L.A.1:

Joc de masă: „Animalele pădurii”-puzzle

Știință: „Caută drumul corect”-labirint

Construcții: „Adăpost pentru urs”- piese tip lego

A.D.E.

DOMENIUL ȘTIINȚĂ (Cunoașterea mediului) „Ursul” – observare

Tranziție: „Prin poiană alergă,aer curat noi respirăm”

Rutine: „Cu mic cu mare, am ieșit la plimbare” ( deprinderea de a face mișcare în aer liber)

Centre de interes deschise: (lucru în perechi)

Joc de masă: „Borcanul cu miere”- puzzle

Artă: „Măști de ursuleț”- lipire

Joc de rol: „Prăjitura-Ursuleț”

A.L.A.2: „Cu ursulețul în pădure”- joc de mișcare

Scenariul zilei

Copiii vor fi invitați în sala de grupă unde are loc „Întâlnirea de dimineață”.

La ușa bate cineva, educatoarea deschide ușa și în sala de clasă intră un urs având în mână un ursuleț de pluș și un plic. Educatoarea îl invită în clasă și-l întreabă ce s-a întâmplat cu el. Ursul spune că s-a rătăcit, nu mai știe să ajungă în pădure și-i roagă pe copii să-l ducă în mediul lui de viață, dar după ce rezolvă sarcinile care se află în plicul său. Ursulețul va merge din mână în mână și copiii se vor prezenta pe rând :

– Bună dimineața, Martinel, pe mine mă cheamă Eduard și-mi pare bine să te văd !

– Bună dimineața, pe mine mă cheamă Ana Maria, și-mi pare bine să te cunosc !etc.

După ce toți copiii se saluta ,educatoarea le spune copiilor să facă prezența.

Fiecare copil va veni la panoul de prezență și va așeza fotografia în dreptul copiilor prezenți, iar cei absenți se trec la rubrica copii absenți. Se va consemna prezența și în catalogul grupei, urmează mișcarea de înviorare.

Calendarul naturii. Se va completa calendarul naturii prin așezarea jetoanelor potrivite astfel încât să se stabilească anotimpul în care suntem, starea vremii, aspecte caracteristice anotimpului.

Împărtășirea cu ceilalți se realizează prin încurajarea unui copil pentru a veni pe scaunul povestitorului să ne destăinuie un eveniment important petrecut în weekend. Copilul va fi numit ,,omul zilei”.

Noutatea zilei : Educatoarea le amintește copiilor că în clasă avem un urs care a adus

și o scrisoare. Sunteți curioși să vedem ce este în scrisoare ?

Se citește scrisoarea în care sunt precizate sarcinile de lucru pentru fiecare centru de activitate și ale activității de cunoaștere a mediului.

După activitatea de observare care se realizează frontal cu întreaga grupă, educatoarea împreună cu ursul vor invita copiii să viziteze centrele de lucru. Copiii vor intui materialele distribuite pe măsuțe, li se explică sarcinile de lucru din fiecare centru, li se va demonstra modul de lucru, apoi în funcție de simbolul din piept se vor grupa la centrul cu același simbol.

Copiii costumați cu măscuțele realizate de ei vor merge în fața unui panou unde este desenat conturul corpului ursului și au ca sarcină să așeze corespunzător părțile componente ale corpului realizând imaginea animalului observat. Pe fond muzical

copiii vor conduce ,,ursul rătăcit” în pădure unde vor desfășura diferite jocuri de mișcare, apoi vor servi ,,prăjitura ursuleț” .

Săptămâna 5 Activitate integrata (A. I. 5.2)

Tema săptămânii: „Ursulețul Martinel”

Tema zilei: „Animalele din pădure”

Tipul activității: dobândire de noi cunoștințe

Forma de realizare: activitate integrată A.L.A.1 + A.D.E.(D.L.C) + A.L.A. 2

Competențe specifice:

Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui (comunicare receptivă)

Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor, semnificațiilor etc. (comunicare expresivă);

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător.

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Manifestă creativitate în activități diverse;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor partenerilor de la măsuță;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe/ supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor privind acomodarea acestora la mediul grădiniței.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „Cu cine te-ai întâlnit în pădure?” ( activitate de grup)

A.L.A.1:

Joc de masă: „Animalele din pădure”- incastre

Joc de rol: „De-a vânătorul”

Construcții: „Căsuțe pentru animale”- piese tip lego

A.D.E.

DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE ( Educarea limbajului)

„Ursul păcălit de vulpe”de Ion Creangă – povestea educatoarei

Tranziție: „Mergem pe cărare/ Prin pădurea mare”- recitativ ritmic

Rutine: „Îmi place să descopăr lucruri noi” (deprinderea de a explora diferite centre de interes)

Centre de interes deschise: (lucru în perechi)

Bibliotecă: „Ursul păcălit de vulpe”- fișă de evaluare

Artă: „Ursulețul supărat”- lipire

Știință: „Animalele din pădure” – sortare de animale (clasificare sălbatice și domestice)

A.L.A.2: „Prinde-i coada!”- joc de mișcare

Scenariul zilei

Activitățile au debutat cu „Întâlnirea de dimineață”, unde accentul s-a pus pe

cunoașterea colegilor de grupă, aceștia fiind numiți și apoi asociați cu un animăluț din pădure în funcție de calitățile găsite de colegii de grupă. (ex. „În pădure m-am găsit cu Ștefan, care este puternic ca un lup/cu Maya care este frumoasă ca o vulpiță.”).

Apoi copiii vor executa și mișcările sugerate de text – mișcarea de înviorare.

Povestea „Ursul păcălit de vulpe” a fost captivantă pentru copii, iar la sfârșitul activității am discutat despre cât de corect a procedat fiecare personaj în parte. Am discutat despre emoțiile fiecărui personaj, iar preșcolarii le-au indentificat cu ușurință. Au explicat faptul că vulpea era fericită că a reușit să facă rost de mâncare, că ursul era supărat că și-a rupt coada și că vulpii ar trebui să-i fie rușine pentru că a mințit.

Activitatea pe centrele de interes s-a desfășurat în perechi, fiecare copil având posibilitatea să-și aleagă un partener de lucru. Momentul de tranziție dintre activitatea de educare a limbajului și cea de prezentare a centrelor de interes, s-a realizat printr-un moment de formare a perechilor cu motivația de a se plimba prin pădure (centrele deschise) unde aveau de rezolvat niște sarcini de lucru împreună cu partenerul ales. Fiecare copil și-a motivat alegerea partenerului de lucru și a trebuit să- și convingă colegul ales că poate să-l ajute la masa de lucru.

Activitățile pe centre au fost un prilej de observare a colectivului de preșcolari, de cunoaștere a abilitaților de comunicare și de negociere, dar și un prilej de cunoaștere a preferințelor preșcolarilor. Activitatea s-a finalizat cu un joc de mișcare „Prinde-i coada”și a fost pe placul copiilor. Copiii au colaborat și au socializat în cadrul jocului.

Săptămâna 5 Activitate integrata (A. I. 5.3)

Tema săptămânii: „Ursulețul Martinel”

Tema zilei: „ Martinel”

Tipul activității: dobândire de noi cunoștințe

Forma de realizare: activitate integrată A.L.A.1 + A.D.E.( D.Ș.+D.E.C.)+ A.L.A. 2

Competențe specifice:

Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr și cu numerația;

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător.

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Manifestă creativitate în activități diverse;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor partenerilor de la măsuță;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe/ supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor privind acomodarea acestora la mediul grădiniței.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „Moș Martin ne povestește” ( activitate de grup)

A.L.A.1:

Joc de masă: „Prietenii din pădure”- puzzle

Joc de rol: „Petrecerea din pădure”

Bibliotecă: „Ghicitori despre animale sălbatice”

A.D.E.

DOMENIUL ȘTIINȚĂ (Activitate matematică)

„Ursulețul a găsit un pește”- exerciții cu material individual (predare număr și cifra 1)

DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV ( Educație artistico-plastică)

„Ursulețul Martinel”-pictură cu buretele

Tranziție: „Recunoaște glasul animalului”- joc senzorial

Rutine: „Și ele au suflet” (deprinderea de a adopta un comportament adecvat față de necuvântătoare)

Centre de interes deschise: (lucru în perechi)

Joc de masă: „Ajută ursul să ajungă în pădure”- labirint

Artă: „Ursulețul Martinel”-pictură cu buretele

Știință: „Animalele din pădure” – sortare de animale (clasificare sălbatice și domestice)

A.L.A.2: „Borcanul cu miere!”- joc distractiv

Scenariul zilei

Activitatea a început cu „Întâlnirea de dimineață”, unde copiii s-au salutat și au purtat discuții în grup despre urs, apoi copiii vor executa și mișcările sugerate de text – mișcarea de înviorare.

A fost un moment favorizant pentru o mai bună cunoaștere a colectivului de preșcolari.

Activitatea integrată s-a desfășurat atât frontal (activitate matematică), cât și pe centre de interes unde a fost integrată și activitatea artistico-plastică. Preșcolarii au avut libertatea de a-și alege centrul/ sectorul în funcție de preferințele educaționale, dar și în funcție de apartenența unui coleg preferat la masa de lucru. Aceștia au colaborat în rezolvarea sarcinilor de lucru de la sectoare și și-au exprimat acordul sau dezacordul privind colaborarea cu anumiți colegi.

Activitatea s-a încheiat cu un joc de mișcare „Borcanul cu miere!”
care s-a desfășurat cu întreaga grupă de preșcolari. Preșcolarii au fost atenți la regulile jocului și au reclamat imediat încălcarea acestora.

Starea de bucurie sau de tristețe a fost imediat recunoscută și argumentată (găsind motivul/cauza stării) de colegii de grupă atunci când fișele de lucru au fost evaluate cu întreaga grupă.

Descrierea comportamentelor sociale din săptămâna 5

Activitățile integrate din această săptămână, au fost proiectate în așa fel încât să pună în valoare abilitățile de comunicare ale fiecărui copil.

La centrele deschise, s-au format perechi de preșcolari care s-au acomodat și au colaborat în rezolvarea sarcinilor de lucru propuse.

Săptămâna a fost stimulativă pentru crearea unor legături noi între preșcolari.

Săptămâna 6 Activitate integrata (A. I. 6.1)

Tema săptămânii: „Vulpița cumetrița”

Tema zilei: „Vulpița cumetrița”

Tipul activității: dobândire de noi cunoștințe și consolidare de priceperi și deprinderi Forma de realizare: activitate integrată A.L.A.1 + A.D.E.( D.Ș.+D.E.C) + A.L.A. 2

Competențe specifice:

Identifică elementele caracteristice ale unor fenomene/ relații din mediul apropiat;

Evidențiază caracteristicile unor obiecte localizate în spațiul înconjurător;

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător.

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Manifestă creativitate în activități diverse.

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor partenerilor de la măsuță;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe/ supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor privind acomodarea acestora la mediul grădiniței.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață:„Ghici, ghicitoarea mea,/ A cui este această coadă?”

( activitate de grup)

A.L.A.1:

Bibliotecă: „Animale din pădure”- citire de imagini

Joc de masă: „Povești cunoscute”- puzzle

Joc de rol: „De-a vulpea cea șireată la masă”

A.D.E. :

DOMENIUL ȘTIINȚE (Cunoașterea mediului) „Vulpea” – observare

DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV (Activitate artistico-plastică)

„Coada vulpii”- pictură

Tranziție: „Vulpițele merg una după alta”- mers în coloană

Rutine: „Acum este rândul tău,/ După tine-i rândul meu ”(deprinderea de a negocia și de a lua decizii în comun)

Centre de interes deschise: (lucru pe grupuri mici)

Știință: „Vulpița cumetrița”- fișă lucru

– „Cum este blănița vulpii?”- exercițiu senzorial

Artă: „Coada vulpii”- pictură

Construcții: „Vizuina vulpii”- piese tip lego

A.L.A.2: „Vulpea hoață vrea o rață!”- joc de mișcare

Scenariul zilei:

Activitatea a început cu „Întâlnirea de dimineață”, unde copiii s-au salutat și au purtat discuții în grup despre vulpe. A fost un moment favorizant pentru o mai bună cunoaștere a colectivului de preșcolari. Aceștia au purtat obiectul din blană de vulpe (o căciulă) și au purtat discuții pe această temă. Preșcolarii au dat obiectul colegului preferat, observând legăturile de prietenie dintre aceștia.

Activitatea integrată s-a desfășurat atât în frontal (cunoașterea mediului), cât și pe centre de interes unde a fost integrată și activitatea artistico-plastică. Preșcolarii au avut libertatea de a-și alege centrul/ sectorul în funcție de preferințele educaționale, dar și în funcție de apartenența unui coleg preferat la masa de lucru. Aceștia au colaborat în rezolvarea sarcinilor de lucru de la sectoare și și-au exprimat acordul sau dezacordul privind colaborarea cu anumiți colegi.

Activitatea s-a încheiat cu un joc de mișcare „Vulpea hoață vrea o rață!”, care s-a desfășurat cu întreaga grupă de preșcolari. Preșcolarii au fost atenți la regulile jocului și au reclamat imediat încălcarea acestora.

Starea de bucurie sau de tristețe a fost imediat recunoscută și argumentată (găsind motivul/cauza stării) de colegii de grupă atunci când fișele de lucru au fost evaluate cu întreaga grupă.

Săptămâna 6 Activitate integrata (A. I. 6.2)

Tema săptămânii: „Vulpița cumetrița”

Tema zilei: „O întâmplare din pădurea mare”

Tipul activității: dobândire de noi cunoștințe

Forma de realizare: activitate integrată A.L.A.1 + A.D.E.(D.L.C) + A.L.A. 2

Competențe specifice:

Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui (comunicare receptivă)

Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor, semnificațiilor etc. (comunicare expresivă);

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător.

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Manifestă creativitate în activități diverse;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor partenerilor de la măsuță;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe/ supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor privind acomodarea acestora la mediul grădiniței.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „Ce poți să-mi spui despre acest animal?” (trăsături fizice și morale – împărtășirea cu ceilalți)

A.L.A.1:

Știință: „Animale cu coada lungă/scurtă”- sortare de jetoane

Joc de masă: „Găsește-i umbra!”-joc

Artă: „Vizuina vulpii”- desen

A.D.E. :

DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE ( Educarea limbajului)

„Turtița” (poveste populară) – povestea educatoarei

Tranzitie: „Mergi/ sari ca..” (animale sălbatice) – joc imitativ

Rutine: „Pot să fiu prietenos,/ Mă joc și răspund frumos” (deprinderea de a dezvolta relații interpersonale în cadrul grupului)

Centre de interes deschise: (lucru în perechi)

Bibliotecă: „Cine este și ce face?” (animale și diferite acțiuni) – fișă lucru

Joc de rol: „De-a bucătarii-facem turtițe” (pastă de modelat)

Construcții: „Vizuina vulpii”- piese tip lego

A.L.A.2: „Aleargă după turtiță!”- joc de mișcare

Scenariul zilei

Activitatea a debutat cu „Întâlnirea de dimineață”, unde preșcolarii au purtat discuții despre însușirile vulpii, despre calițățile ei morale întâlnite în personajele din povești. Au vorbit despre faptul că vulpea este un animal șiret și că se bucură atunci când reușește să capete de mâncare pe nedrept, că le pare rău de bietul urs că a fost păcălit și și-a pierdut coada în balta înghețată. Copiii au relaționat între ei și-au împărtășit impresiile privind personajele din povești.

Activitatea a continuat cu povestea „Turtița”, accentul căzând pe însușirile morale și faptele personajelor din povești. Aceștia au vorbit despre bucurie, frică, teamă și și-au argumentat răspunsurile cu imagini din poveste. Au recunoscut și denumit aceste stări pentru fiecare personaj în parte.

La activitatea pe centre de interes, preșcolarii au lucrat în echipă, aceștia putând să schimbe centrele doar dacă toți colegii de la măsuță finalizau lucrările. Astfel aceștia s-au ajutat între ei pentru a finaliza la timp fișele sau sarcinile de lucru. Au colaborat între ei și au dezvoltat relații de prietenie cu colegii de la masa de lucru.

Activitatea s-a încheiat cu un joc de mișcare pe echipe „Aleargă după turtiță!” și a fost pe placul copiilor. Competiția dintre echipe a fost motivațională pentru preșcolari și au colaborat pentru reușita propriei echipe. Relațiile dintre preșcolari s-au mai închegat, iar climatul grupei a fost unul foarte bun.

Săptămâna 6 Activitate integrata (A. I. 6.3)

Tema săptămânii: „Vulpița cumetrița”

Tema zilei: „Povești din pădure”

Tipul activității: dobândire de noi cunoștințe

Forma de realizare: activitate integrată A.L.A.1 + A.D.E.(D.Ș.) + A.L.A. 2

Competențe specifice:

Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr și cu numerația;

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător.

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Manifestă creativitate în activități diverse;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor partenerilor de la măsuță;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe/ supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor privind acomodarea acestora la mediul grădiniței.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „Iubesc animalele pentru că…”

A.L.A.1:

Știință: „Potrivim blănițele animalelor”- sortare de jetoane

Bibliotecă: „Curiozități despre viețuitoarele pădurii”-citire imagini

Joc de masă: „Animalele pădurii”- puzzle

A.D.E. :

DOMENIUL ȘTIINȚĂ ( Activitate matematică)

„Vulpea a găsit un pește” – consolidare număr și cifra 1

Tranzitie: „Jos de pe buștean” – săritură în adâncime

Rutine: „Prietenul la nevoie se cunoaște” (deprinderea de a fi solidar cu ceilalți la nevoie)

Centre de interes deschise: (lucru în perechi)

Joc de masă: „Animalele și puii lor” – puzzle

Artă: „Pește pentru cumătra vulpe”- modelaj

Știință: „Peștișori noi numărăm”- fișă de lucru

A.L.A.2: „Vulpea și gâștele”- joc de mișcare

Scenariul zilei

Ziua a debutat cu activitățile liber alese de dimineață, unde preșcolarii au socializat și au colaborat în rezolvarea sarcinilor de lucru propuse. Aici am observat că preșcolarii purtau discuții despre modalitățile în care vor rezolva sarcinile propuse. Preșcolarii cu o autonomie personală mai puțin dezvoltată, cereau ajutor la partenerii de măsuță sau doamnei educatoare.

Activitatea matematică a pus accent pe consolidarea numărului și cifrei 1.

Centrele de interes deschise au urmărit aceleași obiective, iar atmosfera de lucru a fost degajată și deschisă, preșcolarii au socializat la centrele deschise purtând discuții despre rezolvarea sarcinilor de lucru.

Prieteniile legate între preșcolari au fost evidente în ultima parte a zilei în cadrul jocului de mișcare „Vulpea și gâștele”. Aceștia au reacționat pozitiv la regulile jocului, dar și pe parcursul activității.

Descrierea comportamentelor sociale în săptămâna 6

În această săptămâna activitățile au fost finalizate cu succes, pe placul copiilor și au avut un impact puternic atât în rândul copiilor cât și al părinților. Lucrările finale au fost expuse și au fost un motiv de mândrie pentru cei mici cât și pentru părinții acestora.

Activitățile integrate din această săptămână au vizat atât latura instructiv-educativă, cât latura socială. Activitățile au pus accent pe formarea unor abilitați de relaționare, de negociere și de luare a unor decizii comune. Etapele importante în cadrul activităților integrate din această săptămână au fost cele de la „Întâlnirea de dimineață” unde copiii au socializat și au învățat să comunice cu cei din jur, fiind atenți la emoțiile celor cu care vorbesc. Au numit emoții precum fericire, bucurie, triste, supărare și au încercat să explice, cu ajutor din partea mea, cauza acestor emoții.

Rutinele și tranzițiile propuse, au ajutat și ele în crearea unor legături în cadrul grupului de preșcolari și au fost un bun prilej de cunoaștere a grupului de preșcolari.

Activitățile pe centre de interes s-au desfășurat atât pe grupuri mici, cât și pe lucru în perechi.

Copiii au relaționat ușor și au negociat atunci când au avut de luat o decizie în comun, s-a pus accent pe dezvoltarea unor atitudinide colaborare și ajutor reciproc.

Săptămâna 7 Activitate integrata (A. I. 7.1)

Tema săptămânii: „Prieteni fără grai”- evaluare proiect tematic

Tema zilei: „Animalele- prietenii copiilor”

Tipul activității: evaluare de cunoștințe, priceperi și deprinderi

Forma de realizare: activitate integrată A.L.A.1 + A.D.E.(D.Ș+D.O.S.) + A.L.A. 2

Competențe specifice:

Identifică elementele caracteristice ale unor fenomene/ relații din mediul apropiat;

Evidențiază caracteristicile unor obiecte localizate în spațiul înconjurător;

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător.

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Manifestă creativitate în activități diverse.

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor partenerilor de la măsuță;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe/ supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor privind acomodarea acestora la mediul grădiniței.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață:„ Care este animalul tău preferat?” ( activitate de grup)

A.L.A.1:

Bibliotecă: „Animale din curtea bunicilor și din pădure”- citire de imagini

Joc de masă: „Animale domestice și sălbatice”- puzzle

Joc de rol: „De-a vânătorii”

A.D.E. :

DOMENIUL ȘTIINȚE (Cunoașterea mediului)

„Cine a venit la noi?” – joc didactic

DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE (Activitate practică)

„Prieteni fără grai” – lipire

Tranziție: „Ursulețul Martinel”- folclorul copiilor

„Azi Grivei e mânios” – joc cu text și cânt

Rutine: „Cuvântul fermecat” (deprinderea de a vorbi politicos)

Centre de interes deschise: (lucru pe grupuri mici)

Bibliotecă: „Citim imagini cu animale domestice și sălbatice”- citire imagini

Artă: „Prieteni fără grai”- desen în contur

Construcții: „Adăpost pentru animale”-piese la alegere

A.L.A.2: „Vulpea și iepurașul”- joc de mișcare

Scenariul zilei:

La intrarea în sala de grupa le spun copiilor că astăzi le-am pregătit o mare surpriză. Un bun prieten de-al lor, un cățeluș deosebit, a venit la ei pentru că a auzit că sunt tare isteți și au învățat multe lucruri despre prietenii lui, animalele. El și-ar dori mult de tot să-l ajute și pe el să cunoască mai multe despre pisici, văcuțe, șoricei, lupi, urși, veverițe și are și o recompensă pentru copii dacă aceștia doresc să-l ajute.

Împreună dăm un nume cățelului și apoi încercăm să-l ajutăm, explicându-i ce vom face astăzi.

La „Întâlnirea de dimineață” se are în vedere salutul, noutatea zilei, mișcarea de înviorare, apoi completăm Calendarul naturii, stabilind ziua, luna, anotimpul și imaginile potrivite zilei respective.

Cele mai mari provocări vor veni în cadrul activităților pe domenii experiențiale, când se va juca jocul didactic „Cine a venit la noi?” și vom lipi animale în vederea realizării unei cărți pentru prietenul nostru, cățelul, din care să-și amintească mereu de toate animalele.

Activitatea integrată s-a desfășurat atât în frontal (cunoașterea mediului), cât și pe centre de interes unde a fost integrată activitatea practică.

După activitățile pe domenii experiențiale se trece la jocul de mișcare „Vulpea și iepurașul”.

La final, copiii primesc ecusoanele promise de cățelul musafir pentru ajutorul oferit acestuia de ei.

Săptămâna 7 Activitate integrata (A. I. 7.2)

Tema săptămânii: „Prieteni fără grai”- evaluare proiect tematic

Tema zilei: „Animalele domestice și sălbatice- prietenii copiilor”

Tipul activității: evaluare de cunoștințe, priceperi și deprinderi

Forma de realizare: activitate integrată A.L.A.1 + A.D.E.(D.L.C+D.O.S.) +A.L.A. 2

Competențe specifice:

Identifică elementele caracteristice ale unor fenomene/ relații din mediul apropiat;

Evidențiază caracteristicile unor obiecte localizate în spațiul înconjurător;

Respectă regulile de exprimare corectă, în diferite contexte de comunicare;

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Manifestă creativitate în activități diverse.

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor partenerilor de la măsuță;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe/ supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor privind acomodarea acestora la mediul grădiniței.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață:„ Dacă aș fi un animal, aș vrea să fiu…” ( activitate de grup)

A.L.A.1:

Știință: „Unde este casa mea?”- fișă de lucru

Joc de masă: „Loto cu animale”- puzzle

Joc de rol: „De-a pădurarii”

A.D.E. :

DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE ( Educarea limbajului)

„Ce știi despre?” – joc didactic

DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE (Activitate practică)

„Hrană pentru animale” – lipire

Tranziție: „Arici, arici, veniți aici”- joc de grupare

Rutine: „Cum ne comportăm în vizită la zoo” (deprinderea de a respecta anumite reguli de comportare)

Centre de interes deschise: (lucru pe grupuri mici)

Bibliotecă: „Atlas zoologic”- citire imagini

Artă: „Hrană pentru animale”- lipire

Construcții: „Cuști pentru animale”-piese la alegere

A.L.A.2: „Cine face așa?”- joc distractiv

Scenariul zilei:

Activitatea debutează cu „Întâlnirea de dimineață”, între educatoare și copii prin intermediul salutului de dimineață, apoi copii vor executa și mișcările sugerate de text – mișcarea de înviorare.

Educatoarea inițiază o discuție referitoare la anotimpuri, îndeosebi despre iarnă, se vor adresa întrebări referitoare la fenomenele din natura, apoi se va completa Calendarul naturii, prin așezarea jetonului potrivit vremii de afară, ziua etc.

Prezența: Copiii sunt îndemnați să-și aleagă fotografia (buburuza) și să o pună pe

pună pe floare (grădinița).

Activitatea integrată de educare a limbajului s-a realizat atât frontal, cât și pe centre. Preșcolarii au format perechi în etapa de tranziție și au plecat să lucreze pe centrele de interes

Activitățile desfășurate pe centre au fost un bun prilej de observare a colectivului de preșcolari, de cunoaștere a abilitaților de comunicare și de negociere, dar și un prilej de cunoaștere a preferințelor preșcolarilor. Activitatea s-a finalizat cu jocul distractiv „Cine face așa?” și a fost pe placul copiilor. Copiii au colaborat și au socializat în cadrul jocului.

Săptămâna 7 Activitate integrata (A. I. 7.3)

Tema săptămânii: „Prieteni fără grai”- evaluare proiect tematic

Tema zilei: „Noi suntem prietenii animalelor”

Tipul activității: evaluare de cunoștințe, priceperi și deprinderi

Forma de realizare: activitate integrată A.L.A.1 + A.D.E.(D.Ș.+D.E.C.) +A.L.A. 2

Competențe specifice:

Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr și cu numerația;

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător.

Realizează sarcinile de lucru cu consecvență;

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Manifestă creativitate în activități diverse;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor partenerilor de la măsuță;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe/ supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor privind acomodarea acestora la mediul grădiniței.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „ Cum putem proteja animalele?” ( activitate de grup)

A.L.A.1:

Artă: „Alune pentru veveriță”- modelaj

Joc de masă: „Animalele pădurii”- puzzle

Joc de rol: „De-a ursul și vulpea”

A.D.E. :

DOMENIUL ȘTIINȚĂ (Activitate matematică)

„Așează-mă la căsuța mea”- joc didactic

DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV (Educație muzicală)

„În pădurea din vâlcele” – concurs cântece

Tranziție: „Imităm graiul animalelor” – onomatopee

Rutine: „Și ele au suflet” (deprinderea de a adopta un comportament adecvat față de necuvântătoare)

Centre de interes deschise: (lucru pe grupuri mici)

Bibliotecă: „Să decorăm hăinuțele ursulețului” – trasare de elemente grafice

Construcții: „Ferma cu animale“ sau „Adăposturi pentru animalele pădurii” – materiale la alegere

Știință: „Ajută-i să-și găsească hrana și adăpostul”- fișă de lucru

A.L.A.2: „Vulpe dormi?”- joc distractiv

Scenariul zilei:

Activitatea debutează cu „Întâlnirea de dimineață”, între educatoare și copii prin intermediul salutului de dimineață, apoi copii vor executa și mișcările sugerate de text – mișcarea de înviorare.

Educatoarea inițiază o discuție referitoare la anotimpuri, îndeosebi despre iarnă, se vor adresa întrebări referitoare la fenomenele din natura, apoi se va completa Calendarul naturii, prin așezarea jetonului potrivit vremii de afară, ziua etc.

Activitatea matematică s-a realizat atât frontal, cât și pe centre. Preșcolarii au format perechi în etapa de tranziție și au plecat să lucreze pe centrele de interes

Activitățile desfășurate pe centre au fost un bun prilej de observare a colectivului de preșcolari, de cunoaștere a abilitaților de comunicare și de negociere, dar și un prilej de cunoaștere a preferințelor preșcolarilor. Activitatea s-a finalizat cu jocul distractiv „Vulpe dormi?” și a fost pe placul copiilor. Copiii au colaborat și au socializat în cadrul jocului.

Descrierea comportamentelor sociale din săptămâna 7

În această săptămână am încheiat proiectul tematic „În lumea necuvântătoarelor”.

A fost o săptămână de evaluare a cunoștințelor privind caracteristicile animalelor domestice și sălbatice.

Tot în această săptămână am evaluat și comportamentele sociale de la grupă și le-am consemnat în fișele de observare individuale.

Activitățile de evaluare s-au desfășurat în manieră integrată și au fost sub formă de concurs sau joc didactic. Preșcolarii au dat dovadă de fair- play în cadrul concursurilor și de faptul că pot coopera în rezolvarea sarcinilor de lucru în cadrul jocurilor didactice.

Copiii și-au exprimat preferințele pentru sectoarele/ centrele alese, au motivat alegerea partenerului de lucru.

S8 – S12: „Primăvara cea zglobie/ Poartă ghiocei pe iei”- proiect tematic

TEMA ANUALĂ DE STUDIU: „Când, cum și de ce se întâmplă?”

SUBTEME ALE PROIECTULUI:

S2.8 – „Primăvara cu soare și cu mărțișoare”

S2.9 – „Grădina cu flori”

S2.10 – „Alaiul gâzelor”

S2.11- „Primăvara în grădina cu legume”

S 2.12: „Peste tot e primăvară”- evaluare proiect tematic

DURATA PROIECTULUI: 5 săptămâni

JUSTIFICAREA ALEGERII TEMEI: Suntem la începutul primăverii, copiii trăiesc, văd, simt transformările naturii și este un moment potrivit pentru a pătrunde mai adânc în tainele și misterele acesteia.

DIRECȚII DE DEZVOLTARE/SUBTEME ALE PROIECTULUI: caracteristicile anotimpului primăvara, renașterea naturii, fenomene specifice, simboluri ale venirii primăverii, flori specifice anotimpului primăvară, păsări călătoare, gâze.

LOC DE DESFĂȘURARE: în incinta Grădiniței cu Program Prelungit Nr. 64, Galați

RESURSE:

Umane: preșcolarii grupei mici, părinții și bunicii preșcolarilor;

Materiale: planșe tematice, cărți, reviste, enciclopedii pentru copii, soft educațional, imagini ppt, pliante, calculator, imprimantă, aparat foto, flori naturale, siluete de plastic gâze, jetoane etc.

Bibliografice:

– Curriculum pentru educație timpurie, OMEN 4694/02.02.2019;

– Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani, UNICEF, 2008;

-Revista pentru învățământul preșcolar 1- 2, 2008;

– Ezechil L., Păiș-Lăzărescu M., „Laborator preșcolar”, Ed. Integral, București, 2002.

DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII:

A2 Conduită senzorio-motorie, pentru orientarea mișcării;

B1 Interacțiuni cu adulții și cu copiii de vârste apropiate;

B2 Comportamente prosociale, de acceptare și de respectare a divinității;

B4 Autocontrol și expresivitate emoțională;

B3 Conceptul de sine;

C1 Curiozitate, interes și inițiativă în învățare;

C2 Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor (persistență în activități);

C3 Activitate și manifestare a potențialului creativ;

D1 Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute;

D2 Mesaje orale în diverse situații de comunicare;

D3 Premise ale citirii și scrierii, în contexte de comunicare cunoscute;

E1 Relații, operații și deducții logice în mediul apropiat;

E2 Cunoștințe și deprinderi elementare matematice pentru rezolvarea de probleme și cunoașterea mediului apropiat;

E3 Caracteristici structurale și funcționale ale mediului înconjurător.

COMPORTAMENTE VIZATE:

Participă la activitățile fizice variate, adecvate nivelului de dezvoltare;

Își însușește și respectă reguli; înțelege efectele acestora în planul relațiilor sociale, în contexte familiare;

Exersează, cu sprijin, asumarea unor responsabilități specifice vârstei, în contexte variate;

Demonstrează creativitate prin activitățile artistico-plastice,muzicale și practice, în conversații și povestiri creative;

Identifică prezența mesajului scris, apreciază și valorifică mesajul scris în activitățile curente;

Asimilează unele elemente ale scrisului și folosește diferite modalități de comunicare grafică și orală pentru transmiterea unui mesaj;

Utilizează simțurile (văzul, auzul,simțul tactil, mirosul etc.) în interacțiunea cu mediul apropiat;

Inițiază/participă la interacțiuni pozitive cu copii de vârstă apropiată;

Exerseză, cu sprijin, autoaprecierea pozitivă, în diferite situații educaționale;

Recunoaște și exprimă emoții de bază, produse de piese muzicale, texte literare, obiecte de artă etc.

Manifestă creativitate în activități diverse;

Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui text, în vederea înțelegerii și receptării lui (cumunicare receptivă);

Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr și numerație;

Sistează detalii sau diferențe între obiecte, ființe, fenomene de care sunt interesați, atunci când le examinează;

Participă la experiențe de lucru cu cartea, pentru cunoașterea și aprecierea cărții;

Identifică, cu sprijin, categorii de obiecte și le grupează după un criteriu;

Realizează, în mod dirijat, activități simple de investigare a mediului, folosind instrumente și metode specifice, realizează, în mod dirijat, activități simple;

Demonstrează capacități de comunicare clară a unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni, emoții proprii (comunicare expresivă);

Exerseză și extinde progresiv vocabularul;

Identifică și valorifică unele caracteristici ale lumii;

Respectă regulile de exprimare corectă, în diferite contexte de comunicare.

TEHNICI DE EVALUARE:

secvențială: fișe de evaluare;

finală: expoziții, fotografii.

INVENTAR DE PROBLEME

CENTRE DE INTERES DESCHISE ȘI MATERIALE PUSE LA DISPOZIȚIA COPIILOR

SCRISOARE DE INTENȚIE CĂTRE PĂRINȚI

Stimați părinți,

Având în vedere marea dragoste pe care copiii o manifestă față de natura și interesul sporit pentru transformările ce se petrec în jurul lor, ne propunem să derulăm proiectul tematic „Primăvara cea zglobie / Poartă ghiocei pe ie ”

Vă rugăm să ne sprijiniți cu fotografii, imagini sugestive, enciclopedii pentru copii sau diferite materiale.

Vă mulțumim,

Copiii grupei și doamnele educatoare

Săptămâna 8 – Activitate integrata (A. I. 8.1)

Tema săptămânii: „PRIMĂVARA CU SOARE ȘI CU MĂRȚIȘOARE”

Tema anuală de studiu: „Când, cum și de ce se întâmplă?”

Tema zilei: „Vestitorul primăverii”

Tipul activității: dobândire de noi cunoștințe

Forma de realizare: activitate integrată A.L.A.1 + A.D.E.(D.Ș.) + A.L.A. 2

Competențe specifice:

Identifică elementele caracteristice ale unor fenomene/ relații din mediul apropiat;

Evidențiază caracteristicile unor obiecte localizate în spațiul înconjurător;

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător.

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor partenerilor de la măsuță;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe/ supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor privind acomodarea acestora la mediul grădiniței.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „Vestitorul Primăverii” (activitate de grup)

A.L.A.1:

Joc de rol: „De-a Zâna Primăvară”

Joc de masă: „Primăvara”- puzzle

Bibliotecă: „Primăvară în imagini”- citire imagini

A.D.E. :

DOMENIUL ȘTIINȚE (Cunoașterea mediului) „Ghiocelul” -observare

Tranziție: „Să culegem ghiocei”- euritmie

Rutine: „Ghiocelul zâmbitor” (deprinderea de a avea o atitudine pozitivă față de sine și față de cei din jur)

Centre de interes deschise: (lucru în perechi)

Știintă: „Privim, pipăim, mirosim”- exercițiu senzorial (flori de primăvară)

Construcții: „Lădițe pentru ghiocei”- materiale la alegere

Artă: „Ghiocelul” -modelaj

A.L.A.2: „Ne grupăm câte doi ghiocei”- joc de mișcare

Scenariul zilei

Activitatea a debutat cu „Întâlnirea de dimineață”, unde preșcolarii s-au salutat purtând un ghiocel de plastic din mână în mână (tehnica comunicării rotative) și au purtat discuții despre vestitorul primăverii. În cadrul intâlnirii preșcolarii s-au cunoscut mai bine și au intrat în activitate cu o atitudine pozitivă.

Activitatea integrată de observare a mediului s-a defășurat atât în frontal, cât și pe centre de interes. Preșcolarii au format perechi în etapă de tranziție și au plecat să culeagă ghiocei de la centrele de interes. Fiecare lucrare finalizată corect, era punctată cu un ghiocel. Preșcolarii au finalizat lucrările cooperând la masa de lucru. Tranziția către centrele de interes deschise, a fost partea care mi-a atras atenția în formarea perechilor în funcție de motivația fiecărui preșcolar. Unii preșcolari și-au ales perechea în funcție de relația de prietenie stabilită anterior, iar alții în funcție de preferința comună pentru centrul ales.

Activitatea s-a finalizat cu un joc de mișcare „Ne grupăm câte doi ghiocei”, dând posibilitatea preșcolarilor să schimbe perechile de preșcolari. În această etapă am observat legături de prietenie și între preșcolarii marginalizați ulterior.

Emoțiile, stările de bucurie, au fost exprimate la finalul activității, când s-au purtat discuții despre corectitudinea rezolvării sarcinilor de lucru (turul galeriei).

Săptămâna 8 – Activitate integrata (A. I. 8.2)

Tema săptămânii: „PRIMĂVARA CU SOARE ȘI CU MĂRȚIȘOARE”

Tema anuală de studiu: „Când, cum și de ce se întâmplă?”

Tema zilei: „Primăvara jucăușă, bate-n ușă”

Tipul activității: dobândire de noi cunoștințe și formare de deprinderi

Forma de realizare: activitate integrată A.L.A.1 + A.D.E.( D.Ș.+D.P.M) + A.L.A. 2

Competențe specifice:

Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr și numerație;

Demonstrează familiarizarea cu informații despre mărime, formă;

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător.

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Manifestă creativitate în activități diverse;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor partenerilor de la măsuță;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe/ supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor pentru integrarea copiilor marginalizați în cadrul grupului.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „Primăvara jucăușă bate-n ușă” (activitate de grup)

A.L.A.1:

Artă: „Flori de primăvară”- pioneze

Nisip și apă: „Straturi pentru flori”

Construcții: „Măsuțele din parc”- lego

A.D.E. :

DOMENIUL ȘTIINȚE (Activitate matematică)

„Primăvara jucaușă bate-n ușă” – joc didactic (predare numărul și cifra 2)

DOMENIUL PSIHOMOTRIC (Educație fizică)

„Mers în echilibru pe sol” ; „Câte doi pe cărăruie” -joc

Tranziție: „Atinge clopoțelul pentru a vesti sosirea primăverii!”- joc de mișcare

Rutine:„Vreau să știu, vreau să învăț” (deprinderea de a se concentra asupra sarcinilor de joc și de învățare)

Centre de interes deschise: (lucru pe grupuri mici)

Știință: „Numărul și cifra 2”- fișă de lucru

Artă: „Colorează două obiecte la fel”- fișă de lucru

Joc de masă: „Găsește-i perechea!”

A.L.A.2: ”Primăvara jucăușă/ A bătut la noi la ușă! ”- prezentare de imagini ppt.

Scenariul zilei

Activitatea a debutat cu „Întâlnirea de dimineață”, unde preșcolarii au purtat discuții despre ce înseamnă să fii jucăuș și depre bucuria de a se joaca împreună cu prietenul/a sau părinții lor. Și-au exprimat emoțiile în cadrul grupului de preșcolari și au vorbit cu dezinvoltură despre joacă, bucurie, fericire și tristețe (atunci când un copil a spus că nu are frățiori și nici prieteni de joacă- A.D.).

Activitatea matematică s-a desfășurat pe echipe și a fost stimulantă pentru preșcolari, fiind bine motivați de sarcinile jocului. Activitatea matematică s-a completat cu activitatea de educație fizică tot cu sarcini din cadrul jocului de activitate matematică. Preșcolarii au format perechi și au plecat pe cărăruie (o bandă de material unde erau presărate jetoane cu cifre). Aceștii au colaborat în rezolvarea sarcinii de lucru și au adunat și sortat cifrele de pe cărăruie. Aceștia s-au ajutat în rezolvarea sarcinilor, iar activitatea a avut un climat foarte bun (pozitiv). Aici am observat motivația fiecărui preșcolar pentru alegerea perechii.

Activitate pe centre de interes mi-a atras atenția prin modalitatea de așezare a grupurilor de preșcolari în funcție de preferința pentru un anumit coleg de grupă. Preșcolarii acceptați formau aceleași perechi în funcție de legăturile de prietenie create anterior. Cei marginalizați erau și ei acceptați în rândul preșcolarilor acceptați și preferați.

Săptămâna 8 – Activitate integrata (A. I. 8.3)

Tema săptămânii: „PRIMĂVARA CU SOARE ȘI CU MĂRȚIȘOARE”

Tema anuală de studiu : „Când, cum și de ce se întâmplă?”

Tema zilei: „Rică și Primăvara”

Tipul activității: dobândire de noi cunoștințe

Forma de realizare: activitate integrată A.L.A.1 + A.D.E.(D.L.C) + A.L.A. 2

Competențe specifice:

Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui (comunicare receptivă)

Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor, semnificațiilor etc. (comunicare expresivă);

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător.

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Manifestă creativitate în activități diverse;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor partenerilor de la măsuță;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe/ supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor pentru integrarea copiilor marginalizați în cadrul grupului.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „Rică și scrisoarea Primăverii” (noutatea zilei)

A.L.A.1:

Joc de masă: „Povești”- puzzle

Construcții: „Măsuțele din parc”

Joc de rol: „De-a Zâna Primăvară”

A.D.E. :

DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE ( Educarea limbajului)

„Rică și Primăvara”- joc didactic (pronunție corectă a sunetului “R”)

Tranziție: „Soarele încălzește,/ Țurțurele se topește” -joc imitativ

Rutine: „Pot, vreau, reușesc” (deprinderea de a e concentra asupra sarcinilor de joc și de învățare)

Centre de interes deschise: (lucru pe grupuri mici)

Bibliotecă: „Citim” imagini frumoase cu primăvara”

Artă: „Unește punctele și spune ce ai descoperit!” (soare)- fișă de lucru

Nisip și apă: „Râuri și pârâiașe”

A.L.A.2: „Statuile de gheață se topesc” (pantomimă) – joc distractiv

Scenariul zilei

Ziua a debutat cu activitățile alese de dimineață, unde preșcolarii și-au ales sectorul în funcție de preferința pentru sarcina de lucru sau partenerii de joacă de la măsuță. Aici am observat cum preșcolarii acceptați legau prietenii cu preșcolarii marginalizați.

Activitatea a continuat cu „Întâlnirea de dimineață”. Preșcolarii s-au salutat și au purtat discuții despre scrisoarea de la Zâna Primăvară. Au fost foarte amuzați de felul în care Rică a scris scrisoarea, fiindcă acesta nu putea pronunța sunetul „R”.

Preșcolarii au făcut echipă și în rezolvarea sarcinilor jocului, motivați de faptul că unii preșcolari nu puteau pronunța sunetul „R” și aceștia trebuiau ajutați.

Activitate pe centre de interes, mi-a atras atenția în formarea grupurilor de preșcolari și motivația lor pentru alegerea unui centru deschis. Aceștia și-au ales partenerii de la măsuța în funcție de relația de prietenie legată anterior, dar și în funcție de relațiile de întrajutorare dintre ei. Preșcolarii mai mici, marginalizați inițial, erau ajutați de cei mari, parteneri de lucru la măsuță, pentru finalizarea lucrarilor.

Ziua s-a încheiat cu un joc pe placul copiilor „Statuile de gheață se topesc” (pantomimă), iar starea de bucurie și de exaltare a fost cea dominantă.

Emoțiile au fost exprimate la sfârșitul zilei, când lucrările au fost expuse și evaluate.

Săptămâna 8 – Activitate integrata (A. I. 8.4)

Tema săptămânii: „PRIMĂVARA CU SOARE ȘI CU MĂRȚIȘOARE”

Tema anuală de studiu : „Când, cum și de ce se întâmplă?”

Tema zilei: „Primăvara cu soare și cu mărțișoare”

Tipul activității: dobândire de noi cunoștințe

Forma de realizare: activitate integrată A.L.A.1 + A.D.E.(D.O.S.) + A.L.A. 2

Competențe specifice:

Manifestă încredere în adulți cunoscuți, prin exersarea interacțiunii cu aceștia;

Inițiază/ participă la interacțiuni pozitive cu copii de vârstă apropiată;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor partenerilor de la măsuță;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe/ supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor pentru integrarea copiilor marginalizați în cadrul grupului.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „Pentru cine ai pregătit mărțișorul?” (împărtășirea cu ceilalți)

A.L.A.1:

Joc de masă: „Primăvara în imagini”- puzzle

Construcții: „Măsuțele pentru mărțișoare”- materiale la alegere

Bibliotecă: „Citim” imagini cu Moș Viscol și Zâna Primăvară”- citire imagini

A.D.E. :

DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE (Educație pentru societate)

„Cum și cui oferim mărțișoare?”- lectură după imagini

Tranziție: „Urmează șnurul de mărțișor”- mers în coloană

Rutine: „Un mărțișor pentru tine!” (deprinderea de a dărui mărțișoare colegilor de grupă)

Centre de interes deschise: (lucru pe grupuri mici)

Joc de masă: „Găsește un mărțișor la fel!”- sortare jetoane

Artă: „Facem buchețele de ghiocei”- sărmă plușată

Joc de rol: „De-a vânzătoarele de mărțișoare”

A.L.A.2: „Cupa mărțișorului”- joc de mișcare

Scenariul zilei

Activitatea a debutat cu „Întâlnirea de dimineață” și au reușit să se cunoască mai bine, fiecare preșcolar exprimându-și bucuria de a oferi sau primi mărțișoare pentru/de la cei dragi. Au vorbit despre emoții ca bucurie, fericire și tristețe (doar dacă a fost cazul) și câțiva preșcolari au și explicat motivul acestor stări (Z.S., P.S., G.E., P. T.).

Lucrul pe sectoare, mi-a dat posibilitatea să observ felul în care preșcolarii colaborează în rezolvarea sarcinilor de lucru. Aceștia lucrau împreună și dezvoltau relații de prietenie sau de ajutor reciproc.

Activitatea de educație pentru societate mi-a dat prilejul de a observa la preșcolari recunoașterea și modalitatea de exprimare a unor emoții de bază ca: fericire, tristețe, precum și explicarea acestora pe baza imaginilor.

Preșcolarii au continuat activitatea pe centre de interes, alegându-si centrul deschis în funcție de preferința pentru anumiți colegi. Relațiile au fost de cooperare, de intrajutorare și de acceptare a noilor veniți în colectivitate. (P.T. și H.I.)

Activitatea de relaxare din partea a doua a zilei, a fost un prilej pentru copii de a-și dezvolta spiritul de echipă și fair-play. Aici relațiile au fost de colaborare în rezolvarea sarcinilor jocului.

Preșcolarii populari au făcut echipele în funcție de preferințele și prieteniile legate anterior. Preșcolarii marginalizați anterior, au fost integrați în cadrul jocului și au participat cu plăcere. Aceștia s-au simțit acceptați și parteneri de joacă alături de colegii lor.

Descrierea comportamentelor sociale în săptămâna 8

În această săptămână, am desfășurat patru activități integrate, încercând să forțez limita de lucru la grupă privind numărul de activități defășurate în această manieră. A fost o săptămână obositoare pentru preșcolarii de la grupă, cât și pentru doamnele educatoare. Preșcolarii au lucrat pe grupuri mici la activitățile alese de dimineață, dar și la centrele de interes deschise în cadrul activităților integrate. Aceștia au colaborat în rezolvarea sarcinilor de lucru propuse, s-au ajutat între ei, au căutat soluții în rezolvarea unor situații problemă și au reușit să comunice mult mai ușor între ei.

În cadrul grupului, am observat crearea unor legături noi între preșcolari și apariția unor micro grupuri cu anumite preferințe către centrele deschise. Climatul grupei deja se schimbase, era mult mai armonios față de începutul semestrului al II-lea, iar preșcolarii deja se acomodaseră cu maniera de lucru și cu faptul că trebuie să se descurce singuri sau bazându-se pe partenerii de la masa de lucru.

Faptul că reușeau să rezolve anumite sarcini fără ajutor, le-a dat încredere în forțele proprii și au avut satisfacția că de acum se pot descurca și singuri fiindcă „sunt mari” după cum afirmau chiar ei.

Săptămâna 9 – Activitate integrata (A. I. 9.1)

Tema săptămânii: „GRĂDINA CU FLORI”

Tema anuală de studiu: „Când, cum și de ce se întâmplă?”

Tema zilei: „Vestitorul primăverii”

Tipul activității: dobândire de noi cunoștințe

Forma de realizare: activitate integrată A.L.A.1 + A.D.E.(D.Ș.) + A.L.A. 2

Competențe specifice:

Identifică elementele caracteristice ale unor fenomene/ relații din mediul apropiat;

Evidențiază caracteristicile unor obiecte localizate în spațiul înconjurător;

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător.

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor partenerilor de la măsuță;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe/ supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor pentru integrarea copiilor marginalizați în cadrul grupului.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „Înfloresc grădinile” (activitate de grup)

A.L.A.1:

Joc de masă: „Flori de primăvară”- sortare de jetoane

Bibliotecă: „Tulpinițe de flori”-tablițe de scris

Joc de rol: „De-a florăresele”

A.D.E. :

DOMENIUL ȘTIINȚE (Cunoașterea mediului) „Laleaua”- observare

Tranziție: „Caută perechea ta!” (lalele de diferite culori)- joc de mișcare

Rutine: „Noi iubim și ocrotim natura”- (deprinderea de a respecta și ocroti natura)

Centre de interes deschise: (lucru pe grupuri mici)

Bibliotecă: „Citim” imagini din „Cartea florilor”- citire imagini

Știintă: „Sortăm jetoane cu flori”- sortare jetoane

Construcții (plane): „Flori în multe culori” (bețișoare colorate, forme geometrice)

A.L.A.2: „Alergăm printre flori” – joc de mișcare

Scenariul zilei

Ziua a debutat cu primirea copiilor, apoi cu activitatea pe centre (A.L.A.1). Preșcolarilor li s-au prezentat centrele deschise și sarcinile de lucru. Aceștia și-au ales centrul de joacă și partenerii de la măsuță. Aceștia au socializat cu partenerii de la măsuță și au colaborat în rezolvarea sarcinilor propuse de educatoare.

„Întâlnirea de dimineață” a pus accent atât pe cunoașterea grupului de preșcolari, cât și pe integrarea copiilor marginalizați.

Activitatea de obsevare a mediului s-a desfășurat cu întreaga grupă de preșcolari, apoi s-a răsfrânt pe centre de interes (evaluare). Activitatea pe centre mi-a dat posibilitatea să observ grupul de preșcolari și să analizez relațiile dintre aceștia. Relațiile la nivelul grupului erau mai închegate, iar partenerii de joacă erau aproximativ aceeași. Preșcolarii marginalizați erau încurajați să socializeze cu ceilalți preșcolari acceptați.

Încheierea activității a fost un bun prilej de observare a preșcolarilor privind exprimarea emoțiilor de bucurie. Expunerea rezultatelor muncii pe întreaga zi și discutarea lor, au dat încredere preșcolarilor marginalizați în forțele proprii. Preșcolarii au recunoscut, denumit și explicat cauza emoției de bucurie a preșcolarului pus în discuție.

Activitatea a fost pe placul preșcolarilor, iar atmosfera în cadrul grupului a fost foarte caldă.

Săptămâna 9 – Activitate integrata (A. I. 9.2)

Tema săptămânii: „GRĂDINA CU FLORI”

Tema anuală de studiu: „Când, cum și de ce se întâmplă?”

Tema zilei: „Grădina cu flori de primăvară”

Tipul activității: dobândire de noi cunoștințe și consolidare de cunoștințe

Forma de realizare: activitate integrată A.L.A.1 + A.D.E.(D.L.C+D.Ș.) + A.L.A. 2

Competențe specifice:

Demonstrează capacitatea de comunicare clară a unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni, emoții proprii (comunicare expresivă);

Respectă regulile de exprimare corectă, în diferite contexte de comunicare;

Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr și de numerație;

Identifică și numește obiectele din mediul înconjurător;

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor partenerilor de la măsuță;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe/ supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor pentru integrarea copiilor marginalizați în cadrul grupului.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „Ce ai văzut în grădină?” (împărtășirea cu ceilalți)

A.L.A.1:

Joc de masă: „Primăvara în imagini”- puzzle

Construcții: „Măsuțele pentru mărțișoare”-piese lego

Bibliotecă: „Citim” imagini cu Moș Viscol și Zâna Primăvară- citire imagini

A.D.E.

DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE (Educarea limbajului) și

DOMENIUL ȘTIINȚĂ ( Activitate matematică)

„Te rog să-mi dai…!”- joc didactic (pronunția corectă, alcătuirea de propoziții simple cu denumirea florilor și fixare numerație în limitele 1-2)

Tranziție: „Floricele să culegem,/ Nu mai stăm să le alegem”- joc imitativ

Rutine: „Știu să ascult, știu să vorbesc” (deprinderea de a asculta cu atenție și de a pronunța cât mai corect cuvintele)

Centre de interes deschise: (lucru pe grupuri mici)

Joc de masă: „Flori de primăvară” (din jumătate întreg)-puzzle

Nisip și apă: „Grădina cu flori”

Construcții: „Rânduri cu flori”-piese lego

A.L.A.2: „Câte doi pe alee printre flori”- joc distractiv

Scenariul zilei

Ziua a debutat cu activitățile liber alese de dimineață, unde preșcolarii au socializat și au colaborat în rezolvarea sarcinilor de lucru propuse. Aici am observat că preșcolarii purtau discuții despre modalitățile în care vor rezolva sarcinile propuse. Preșcolarii cu o autonomie personală mai puțin dezvoltată, cereau ajutor la partenerii de măsuță sau doamnei educatoare.

Activitatea integrată a avut obiective atât din D.Ș, D.L.C., cât și din D.O.S. Aceștia au colaborat în rezolvarea sarcinilor jocului și s-au bucurat (exprimându-și emoțiile) la finalizarea lui. Jocul a fost antrenant și pe placul preșcolarilor.

Centrele de interes deschise mi-au demonstrat că majoritatea (60%) preșcolarilor au o autonomie personală bine dezvoltată și că pot rezolva singuri sarcinile propuse de educatoare.

Ultima parte a activității, „Câte doi pe alee printre flori” a fost interesantă pentru observarea colectivului de preșcolari privind formarea perechilor. Am observat că preșcolarii marginalizați au reușit să formeze perechi fără ajutor din partea educatoarei.

Săptămâna 9 – Activitate integrata (A. I. 9.3)- desfășurată în mediul online

Tema săptămânii: „GRĂDINA CU FLORI”

Tema anuală de studiu: „Cum este/a fost și va fi aici pe Pământ?”

Tema zilei: „Copăcelul înflorit”

Tipul activității: dobândire de noi cunoștințe și formare de noi priceperi deprinderi Forma de realizare: activitate integrată A.L.A.1 + A.D.E.(D.O.S.) + A.L.A. 2

Competențe specifice:

Manifestă încredere în adulții cunoscuți, prin exersarea interacțiunii cu aceștia;

Inițiază/ participă la interacțiuni pozitive cu copii de vârstă apropiată;

Identifică elementele caracteristici ale unor fenomene/relații din mediul apropiat;

Evidențiază caracteristicile unor obiecte localizate în mediul înconjurător;

Identifică și numește obiectele din mediul înconjurător;

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor preșcolarilor prin intermediul înregistrărilor video și a mesajelor vocale ;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe / supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor pentru integrarea copiilor marginalizați în cadrul grupului.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „Copăcel, copăcel, te iubesc de mititel” (activitate de grup)

A.L.A.1:

Joc de masă: „Primăvara în imagini”- puzzle

Construcții: „Scara pentru pom”-materiale la alegere

Joc de rol: „Văruim copacii”

A.D.E. :

DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE ( Educație pentru societate și Activitate practică)

„Pomișorul meu” de Mircea Micu – memorizare;

„Pomișorul meu”- mototolire, lipire de hârtie creponată

Tranziție: „Pomișori legănați de vânt”- euritmie

Rutine: „Ai încredere în tine,/Și vei face totul bine” (deprinderea de a avea încredere în sine)

Centre de interes deschise:

Știință: „Cum arată copăcelul înflorit?”- observare liberă

Joc de rol: „Să plantăm copăcei”

Construcții: „Pomișorul”- bețișoare

A.L.A.2: „Aleargă la pomișor!”- joc de mișcare

Scenariul zilei

Activitatea a debutat cu „Întâlnirea de dimineață”. În cadrul întâlnirii, preșcolarii s-au salutat transmițând mesaje vocale către colegul preferat. În acest fel și-au exprimat starea de bucurie sau tristețe, precum și cauzele declanșatoare (dacă a fost cazul).

Poezia „Pomișorul meu” a fost transmisă pe grupul clasei printr-o înregistrare video realizată de către doamna educatoare, alături de explicațiile necesare desfășurării și activității practice. Activitate de educație pentru societate a pus accent atât pe dezvoltarea unor atitudini de îngrijire și protejare a mediului, cât și pe cele de ce țin de latura socială, dar și emoțională: stări afective pozitive, toleranță, prietenie, armonie cu cei din jur.

Activitățile din centrele de interes deschise au fost realizate de către preșcolari împreună cu părinții, s-a urmărit alegerea unor activități ușor de realizat în mediul familial ținând legătura în permanență cu părinții.

Preșcolarii au socializat de la distanță, au transmis poze cu lucrările realizate, înregistrari și mesaje vocale pentru colegii de grupă.

În ultima parte a zilei în cadrul jocului de mișcare „Aleargă la pomișor!”, preșcolarii chiar dacă s-au jucat individual, aceștia au reacționat pozitiv la regulile jocului, dar și pe parcursul întregii activității.

Descrierea comportamentelor sociale în săptămâna 9

Săptămâna a avut activități integrate zilnic, preșcolarii au realizat activitățile propuse, iar în momentul în care au existat neînțelegeri și au fost necesare explicații suplimentare, părinții m-au sprijinit în realizarea cu succes a sarcinilor.

Prin intermediul activităților desfășurate am încercat să îi stimulez să fie atenți la emoțiile celor din jur, la cum se exprimă și ce reacție stârnește partenerului cu care poartă o discuție în mediul online. Am fost atentă să observ cum prin intermediul activităților online, a înregistrărilor video transmise, majoritatea copiilor și-au arătat unul altuia lucruri, jucării sau jocuri care le plac, s-au salutat și s-au bucurat că se pot vedea și auzi unii pe alții.

Săptămâna 10 – Activitate integrata (A. I. 10.1)- desfășurată în mediul online

Tema săptămânii: „ALAIUL GȂZELOR”

Tema anuală de studiu : „Cum este/a fost și va fi aici pe Pământ?”

Tema zilei: „Albina cea harnica”

Tipul activității: dobândire de noi cunoștințe

Forma de realizare: activitate integrată A.L.A.1 + A.D.E.(D.Ș.) + A.L.A. 2

Competențe specifice:

Identifică elementele caracteristice ale unor fenomene/ relații din mediul apropiat;

Evidențiază caracteristicile unor obiecte localizate în spațiul înconjurător;

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător.

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor preșcolarilor prin intermediul înregistrărilor video și a mesajelor vocale ;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe / supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor pentru integrarea copiilor marginalizați în cadrul grupului.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „Înfloresc grădinile” (activitate de grup)

A.L.A.1:

Joc de masă: „Ajută albina să ajungă la stup”- labirint

Construcții: „Flori”- forme geometrice

Joc de rol: „De-a grădinarii”

A.D.E. :

DOMENIUL ȘTIINȚE (Cunoașterea mediului) „Albina” – observare

Tranziție: „Albinuțele adună nectarul în coș”- joc imitativ

Rutine: „Noi iubim și ocrotim natura” (deprinderea de a respecta și ocroti natura)

Centre de interes deschise:

Știință: „Cartea insectelor”- citire imagini

Artă: „Colorează faguri de miere”-fișă de lucru

Construcții: „Stupi”-materiale la alegere

A.L.A.2: „Albinuța a zburat”-joc de mișcare

Scenariul zilei

Activitatea a debutat cu „Întâlnirea de dimineață”, unde preșcolarii s-au salutat prin intermediul înregistrărilor video sau a mesajelor vocale și au putut să-și transmită emoțiile față de colegii din grupă. Copiii au fost foarte încântați pentru că și-au văzut și auzit colegii, simțindu-i astfel mai „aproape”.

Activitatea integrată a vizat atât transmiterea unor informații referitoare la viața insectelor, cât și aspecte privind exprimarea unor emoții de bază ca teama, bucuria, fericirea, tristețea. Preșcolarii și-au exprimat emoția de teamă privind insectele (albina), dar și emoția de bucurie la vedere unei gărgărițe. Activitatea de cunoaștere a mediului s-a realizat cu sprijinul părinților care și-au luat în serios rolul de parteneri educaționali, realizând o colaborare eficientă și de încredere reciprocă în vederea realizării cu succes a tuturor activităților propuse.

Activitatea pe centre a fost pe placul copiilor, fiecare lucrând în ritm propriu.

Activitatea s-a încheiat cu un joc de mișcare și a fost pe placul copiilor. La finalul zilei, părinții au postat poze sau filmulețe din activitatea realizată în timpul zilei (lucrările realizate de către copii, poze cu preșcolarii care răsfoiau cărți despre insecte, realizau stupi pentru albine din diferite materiale prezente prin casă), din care se putea observa că activitățile propuse au fost pe placul copiilor și au putut fi realizate cu ușurință de către aceștia.

Săptămâna 10 – Activitate integrata (A. I. 10.2)- desfășurată în mediul online

Tema săptămânii: „ALAIUL GȂZELOR”

Tema anuală de studiu: „Cum este/a fost și va fi aici pe Pământ?”

Tema zilei: „Gărgăriță – Riță”

Tipul activității: dobândire de noi cunoștințe

Forma de realizare: activitate integrată A.L.A.1 + A.D.E. (D.L.C.). + A.L.A. 2

Competențe specifice:

Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui (comunicare receptivă)

Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor, semnificațiilor etc. (comunicare expresivă);

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător.

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Manifestă creativitate în activități diverse;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor preșcolarilor prin intermediul înregistrărilor video și a mesajelor vocale ;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe / supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor pentru integrarea copiilor marginalizați în cadrul grupului.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „Gâzele toate pe o floare!” (activitate de grup)

A.L.A.1:

Joc de masă: „Flori”- puzzle

Construcții: „Flori preferate”- forme geometrice

Joc de rol: „De-a grădinarii”

A.D.E. :

DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE (Educarea limbajului )

„Gărgariță – Riță”(din folclorul copiilor)- memorizare

Tranziție: „Gărgărițele în poieniță”- joc de mișcare

Rutine: „Și ei au părinți!” (deprinderea de adopta un comportament adecvat față de necuvântătoare)

Centre de interes deschise:

Bibliotecă: „Alintăm cuvinte”-joc exercițiu

Artă: „Gărgărițe”- pictură (coji de nucă)

Construcții: „Cutie pentru insectar”- piese lego

A.L.A.2: „Zboară, merge, sare!”- joc de mișcare

Scenariul zilei

„Întâlnirea de dimineață” a vizat observarea mesajelor primite de la preșcolarii în care s-au salutat transmițând mesaje vocale sau înregistrări video către colegul sau colegii preferață, astfel și-au exprimat stările emoționale, bucuria de a-și reîntâlni colegii/ prietenii.

Activitatea de educarea a limbajului s-a realizat prin intermediul unei înregistrări video,care cuprinde recitarea poeziei „Gărgărița- Rița”, urmată de explicațiile necesare desfășurării și celorlalte activități.

Activitățile din centrele de interes deschise au fost realizate de către preșcolari împreună cu părinții, s-a urmărit alegerea unor activități ușor de realizat în mediul familial ținând legătura în permanență cu părinții.

Preșcolarii au socializat de la distanță, au transmis poze cu lucrările realizate, înregistrari și mesaje vocale pentru colegii de grupă.

Copiii mai timizi (părinții trimit poze cu lucrări ale copiilor, dar copiii nu preferă să fie filmați sau înregistrați) au fost încurajați de ceilalți colegi să participe și ei cu mesaje audio sau video, într-un final au căpătat și aceștia încredere în forțele proprii și au început să „socializeze” alături de colegii lor.

În ultima parte a zilei în cadrul jocului de mișcare „Zboară, merge, sare!”, preșcolarii chiar dacă s-au jucat individual, aceștia au reacționat pozitiv la regulile jocului, dar și pe parcursul întregii activității.

Săptămâna 10 – Activitate integrata (A. I. 10.3)- desfășurată în mediul online

Tema săptămânii: „ALAIUL GȂZELOR”

Tema anuală de studiu : „Cum este/a fost și va fi aici pe Pământ?”

Tema zilei: „Fluturi, flori și culori”

Tipul activității: dobândire de noi cunoștințe

Forma de realizare: activitate integrată A.L.A.1 + A.D.E.(D.Ș.) + A.L.A. 2

Competențe specifice:

Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr și numerație;

Demonstrează familiarizarea cu informații despre mărime, formă;

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător;

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Manifestă creativitate în activități diverse;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor preșcolarilor prin intermediul înregistrărilor video și a mesajelor vocale ;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe / supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor pentru integrarea copiilor marginalizați în cadrul grupului.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „ Ce mi-a povestit un fluturaș” (activitate de grup)

A.L.A.1:

Joc de masă: „Gâze”- puzzle

Construcții: „Fluturași”- forme geometrice

Joc de rol: „De-a fluturii”

A.D.E. :

DOMENIUL ȘTIINȚĂ ( Activitate matematică)

„ Fluturii vin la flori”- joc didactic (consolidare numărul și cifra 2)

Tranziție: „Fluturele își deschide aripile”- mers imitativ

Rutine: „Copil ca mine e și ea !(insecta)” (deprinderea de a proteja insectele și de a-și dezvolta empatia față de alte vieițuitoare)

Centre de interes deschise:

Joc de masă: „Găsește-i pe frații mei!”- jetoane cu insecte identice mari și mici

Bibliotecă: „Ghici, ghici, ghici!” – ghicitori cu insecte –prezentare ppt

Știință: „Numărul și cifra 2”- fișă de lucru

A.L.A.2: „Sari peste floare!”- joc distractiv

Scenariul zilei

Activitatea a debutat cu „Întâlnirea de dimineață”, unde preșcolarii s-au salutat prin intermediul înregistrărilor video sau a mesajelor vocale.

Activitatea integrată a vizat consolidarea numărului și cifrei 2, iar activitatea pe centrele de interes a fost pe placul copiilor, fiecare lucrând în ritm propriu.

Activitatea s-a încheiat cu un joc de mișcare și a fost pe placul tuturor preșcolarilor.

Descrierea comportamentelor socile din săptămâna 10

În această săptămână am pus accent pe norme de comportament civilizat, pe necesitatea unor legăturile de prietenie și colaborare între persoane, dând exemple din viața micilor insecte. Au înțeles faptul că orice viețuitoare respectă niște reguli de comportament civilizat (albina respectă regulile stupului din care face parte, furnica regulile din mușuroi), că atât viețuitoarele cât și oamenii trebuie să colaboreze în rezolvarea unor sarcini (albina lucrătoare colaborează cu celelalte albine pentru a face miere, furnicile între ele pentru a-și face provizii sau să-și apere mușuroiul etc.).

Preșcolarii au lucrat individual cu ajutorul părinților, dar au ținut în permanență legătură cu colegii de grupă, au observat lucrările realizate de către acești și s-au încurajat reciproc, prin intermediul mesajelor vocale transmise.

Deși aflați la distanță unii față de alții s-au creat legături noi între preșcolari, au început să își exprime mult mai ușor emoțiile și sentimentele privind colegii de grupă considerându-i prieteni.

A fost o săptămână motivantă, încărcată de culoare și pe placul copiilor.

Săptămâna 11 – Activitate integrata (A. I. 11.1)- desfășurată în mediul online

Tema săptămânii: „Primăvara în grădina cu legume”

Tema anuală de studiu : „Cum este/a fost și va fi aici pe Pământ?”

Tema zilei: „Ridichea”

Tipul activității: dobândire de noi cunoștințe

Forma de realizare: activitate integrată A.L.A.1 + A.D.E.(D.Ș.) + A.L.A. 2

Competențe specifice:

Identifică elementele caracteristice ale unor fenomene/ relații din mediul apropiat;

Evidențiază caracteristicile unor obiecte localizate în spațiul înconjurător;

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător.

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor preșcolarilor prin intermediul înregistrărilor video și a mesajelor vocale ;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe / supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor pentru integrarea copiilor marginalizați în cadrul grupului.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „Bucuriile primăverii” (activitate de grup)

A.L.A.1:

Joc de masă: „Caută jumătatea”- fișă de lucru

Construcții: „Straturi pentru zarzavaturi”- materiale la alegere

Joc de rol: „Salată pregătim, masă bună să servim”

A.D.E. :

DOMENIUL ȘTIINȚE (Cunoașterea mediului) „Ridichea” – observare

Tranziție: „Săpăm și greblăm”- joc imitativ

Rutine: „ Hărnicia dulce, multe ne aduce” (deprinderea de a aprecia efortul depus de cineva)

Centre de interes deschise:

Știință: „Legume de primăvară”- sortare jetoane

Artă: „Ridichi”- modelaj

Joc de masă: „Salată din jumătăți de legume”-puzzle

A.L.A.2: „Culegătorii de legume” – joc imitativ

Scenariul zilei

Activitatea a debutat cu „Întâlnirea de dimineață”, unde preșcolarii s-au salutat prin intermediul înregistrărilor video sau a mesajelor vocale și au putut să-și transmită emoțiile față de colegii din grupă.

Activitatea integrată a vizat transmiterea unor informații despre legumele de

primăvară, forma, culoare,când se plantează și de ce folosesc oamenii legume. Activitatea de cunoaștere a mediului s-a realizat cu sprijinul părinților care și-au luat în serios rolul de parteneri educaționali, realizând o colaborare eficientă și de încredere reciprocă în vederea realizării cu succes a tuturor activităților propuse.

Activitatea pe centre a fost pe placul copiilor, fiecare lucrând în ritm propriu.

Activitatea s-a încheiat cu un joc de mișcare și a fost pe placul copiilor. La finalul zilei, părinții au postat poze sau filmulețe din activitatea realizată în timpul zilei care se putea observa că activitățile propuse au fost pe placul copiilor și au putut fi realizate cu ușurință de către aceștia.

Săptămâna 11 – Activitate integrata (A. I. 11.2)- desfășurată în mediul online

Tema săptămânii: „Primăvara în grădina cu legume”

Tema anuală de studiu : „Cum este/a fost și va fi aici pe Pământ?”

Tema zilei: „În grădina cu legume timpurii”

Tipul activității: dobândire de noi cunoștințe

Forma de realizare: activitate integrată A.L.A.1 + A.D.E.(D.L.C.+D.E.C.)+ A.L.A. 2

Competențe specifice:

Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui (comunicare receptivă)

Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor, semnificațiilor etc. (comunicare expresivă);

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător.

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Manifestă creativitate în activități diverse;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor preșcolarilor prin intermediul înregistrărilor video și a mesajelor vocale ;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe / supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor pentru integrarea copiilor marginalizați în cadrul grupului.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „Grădina cu legume e o mică minune” (activitate de grup)

A.L.A.1:

Artă: „Legume vesele”- desen

Bibliotecă: „Mustăți de ceapă și usturoi verde”- exercițiu grafic

Joc de rol: „De-a grădinarii”

A.D.E. :

DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE (Educarea limbajului)

„Ridichea uriașă” – povestea educatoarei

DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV ( Activitate artistico-plastică)

„Coșul cu ridichi” – pictură prin tehnica amprentării

Tranziție: „Țăranul e pe câmp”- joc cu text și cânt

Rutine: „Aș vrea și eu să pot!” (deprinderea de a finaliza o activitate)

Centre de interes deschise:

Știință: „Primăvara în grădină ”- citire imagini

Construcții: „Lădițe pentru ridichi”-piese lego

Joc de masă: „Găsește umbra”- fișă de lucru

A.L.A.2: „Legume năzdrăvane” – joc de mișcare

Scenariul zilei

„Întâlnirea de dimineață” a vizat observarea mesajelor primite de la preșcolarii în care s-au salutat transmițând mesaje vocale sau înregistrări video către colegul sau colegii preferați, astfel și-au exprimat stările emoționale, bucuria de a-și reîntâlni colegii/ prietenii.

Activitatea de educarea a limbajului s-a realizat prin intermediul unei înregistrări video,care cuprinde povestea „Ridichea uriașă”, urmată de explicațiile necesare desfășurării și celorlalte activități.

Activitățile din centrele de interes deschise au fost realizate de către preșcolari împreună cu părinții, s-a urmărit alegerea unor activități ușor de realizat în mediul familial ținând legătura în permanență cu părinții.

Preșcolarii au socializat de la distanță, au transmis poze cu lucrările realizate, înregistrari și mesaje vocale pentru colegii de grupă.

În ultima parte a zilei în cadrul jocului de mișcare „Legume năzdrăvane!”, preșcolarii chiar dacă s-au jucat individual, aceștia au reacționat pozitiv la regulile jocului, dar și pe parcursul întregii activității.

Săptămâna 11 – Activitate integrata (A. I. 11.3)- desfășurată în mediul online

Tema săptămânii: „Primăvara în grădina cu legume”

Tema anuală de studiu : „Cum este/a fost și va fi aici pe Pământ?”

Tema zilei: „Salata cu legume timpurii”

Tipul activității: dobândire de noi cunoștințe

Forma de realizare: activitate integrată A.L.A.1 + A.D.E.(D.Ș.+D.O.S)+ A.L.A. 2

Competențe specifice:

Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr și numerație;

Demonstrează familiarizarea cu informații despre mărime, formă;

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător;

Identifică elementele caracteristici ale unor fenomene/relații din mediul apropiat;

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Manifestă creativitate în activități diverse;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor preșcolarilor prin intermediul înregistrărilor video și a mesajelor vocale ;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe / supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor pentru integrarea copiilor marginalizați în cadrul grupului.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „Ce e de văzut anume în grădina cu legume?” (activitate de grup)

A.L.A.1:

Artă: „Legume preferate”- desen

Bibliotecă: „În grădina cu legume”- citire imagini

Joc de masă: „Salată din jumătăți de legume”-puzzle

A.D.E. :

DOMENIUL ȘTIINȚĂ (Activitate matematică)

„Să facem o salată de primăvară”- joc didactic (legume de primăvară, reconstituirea întregului din jumătați, raportarea numărului la cantitate)

DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE ( Activitate practic-gospodărească)

„Salată adevărată”- activitate practică

Tranziție: „Sortăm legume”- joc distractiv

Rutine: „Sunt mândru de ce-am făcut!” (deprinderea de a manifesta satisfacție pentru lucrul bine făcut)

Centre de interes deschise:

Știință: „Caută și potrivește”- fișă de lucru

Joc de rol: „Salată pregătim, masă bună să servim”

Artă: „Salata adevărată”- activitate practică

A.L.A.2: „Salata amestecată” – joc distractiv

Scenariul zilei

Activitatea a debutat cu activitățile alese de dimineață preferate pe care preșcolarii și le-au ales, cu ajutorul părinților. Preșcolarii au fost stimulați să socializeze, să colaboreze și să lege prietenii prin întermediul activităților desfășurate în mediul online, cu ajutorul mesajelor vocale sau înregistrărilor video destinate colegilor de grupă.

Activitatea integrată a vizat consolidarea numărului și cifrei 1 și 2, iar activitatea pe centrele de interes a fost pe placul copiilor, fiecare lucrând în ritm propriu.

Preșcolarii au socializat de la distanță, au transmis poze cu lucrările realizate, înregistrari și mesaje vocale pentru colegii de grupă.

În ultima parte a zilei în cadrul jocului distractiv „Salata amestecată”, preșcolarii chiar dacă s-au jucat individual, aceștia au reacționat pozitiv la regulile jocului, dar și pe parcursul întregii activității.

Descrierea comportamentelor sociale din săptămâna 11

În această săptămâna am pus accent atât pe latura instructiv-educativă, cât și pe cea de dezvoltare personală. Abilitățile fiecărui copil au fost puse în valoare cu ajutorul activităților integrate, mai ales în cele cu joc didactic, iar încrederea în forțele proprii a crescut în rândul preșcolarilor, dovadă fiind faptul că reușeau să-și termine singuri lucrările. Motivați de faptul că la sfârșitul activității lucările vor fi expuse online atât pe grupul clasei, cât și pe site-ul grădiniței, și admirate de colegi și de părinți, copiii au lucrat mai ordonat și cu mai multă grijă privind aspectul lucrărilor. Și-au exprimat emoțiile cu privire la ceea ce simt față de colegii lor.

Legăturile dintre preșcolari sunt din ce în ce mai strânse, deoarece le este dor să se joace împreună, să se strângă în brațe și să comunice unii cu alții, astfel copiii „profită” de fiecare moment în care părinții sunt liberi și îi roagă să le arate poze și filmulețe cu colegii de grupă.

Săptămâna 12 – Activitate integrata (A. I. 12.1)- desfășurată în mediul online

Tema săptămânii: „Peste tot e primăvară”- evaluare proiect

Tema anuală de studiu : „Cum este/a fost și va fi aici pe Pământ?”

Tema zilei: „Cartea Primăverii”

Tipul activității: evaluare de cunoștințe

Forma de realizare: activitate integrată A.L.A.1 + A.D.E.(D.L.C)+ A.L.A. 2

Competențe specifice:

Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui (comunicare receptivă)

Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor, semnificațiilor etc. (comunicare expresivă);

Demonstrează capacitatea de comunicare clară a unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni, emoții proprii (comunicare expresivă);

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător.

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor preșcolarilor prin intermediul înregistrărilor video și a mesajelor vocale ;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe / supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor pentru integrarea copiilor marginalizați în cadrul grupului.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „În cartea Primăverii eu am găsit…” (activitate de grup)

A.L.A.1:

Artă: „Flori”- pioneze

Construcții: „Lădițe pentru flori”

Joc de masă: „Găsește-i umbra!”-fișă de lucru

A.D.E. :

DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE (Educarea limbajului)

„Cel mai bun recitator”- repetare poezii despre primăvară

Tranziție: „Câte unul, câte doi/ La plimbare mergem noi”- recitativ ritmic

Rutine: „Chiar de suntem mici/ Suntem harnici ca niște furnici”( deprinderea de a fi ordonat)

Centre de interes deschise:

Știință: „Completează ce lipsește în Cartea Primăverii!”- fișă de lucru

Joc de rol: „De-a Zâna Primăvară – la cules de flori”

Bibliotecă: „Trasează drumul punctat de la Zâna Primăvară la castelul cu flori!”- fișă de lucru

A.L.A.2: „Miroși, miroși o/un…!” – joc distractiv (flori de primăvară și obiecte care nu au miros)

Scenariul zilei

Activitatea a debutat cu activitățile alese de dimineață preferate pe care preșcolarii și le-au ales, cu ajutorul părinților. Activitatea a urmărit atingerea unor obiective cognitive, psiho-motrice și afective, accentul căzând pe dezvoltarea autonomiei în rezolvarea sarcinilor propuse.

„Întâlnirea de dimineață” realizată prin intermediul mesajelor vocale și înregistrărilor video (realizate cu ajutorul părinților) și transmise colegilor de grupă, a fost interesantă pentru observarea legăturilor create între preșcolari, acomodarea și integrarea preșcolarilor marginalizați atunci când se regăseau în mediul grădiniței și integrarea acestora în grupul format în activitatea desfășurată online. Am observat că grupul este mult mai închegat, iar prieteniile deja formate sunt stabile.

Activitatea de educare a limbajului s-a desfășurat în mediul online cu toată grupa de preșcolari sub forma unui concurs de poezii. Preșcolarii marginalizați au fost încurajați să participe și stimulați pozitiv pentru curajul de a recita o poezie în fața colegilor de grupă.

Activitatea s-a încheiat cu un joc distractiv și a fost pe placul preșcolarilor. Acesta a dat un tonus bun preșcolarilor, iar climatul pozitiv și plin veselie și bucurie.

Săptămâna 12 – Activitate integrata (A. I. 12.2)- desfășurată în mediul online

Tema săptămânii: „Peste tot e primăvară”- evaluare proiect

Tema anuală de studiu : „Cum este/a fost și va fi aici pe Pământ?”

Tema zilei: „Tablou de primăvară”

Tipul activității: evaluare de cunoștințe

Forma de realizare: activitate integrată A.L.A.1 + A.D.E.(D.Ș.+D.O.S.)+ A.L.A. 2

Competențe specifice:

Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr și numerație;

Demonstrează familiarizarea cu informații despre mărime, formă;

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător;

Identifică elementele caracteristici ale unor fenomene/relații din mediul apropiat;

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Manifestă creativitate în activități diverse;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor preșcolarilor prin intermediul înregistrărilor video și a mesajelor vocale ;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe / supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor pentru integrarea copiilor marginalizați în cadrul grupului.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „Culorile Primăverii” (activitate de grup)

A.L.A.1:

Joc de masă: „Loto cu flori”-puzzle

Joc de rol: „De-a vânzătorii de flori”

Bibliotecă: „Citim” imagini de primăvară”-citire imagini

A.D.E.:

DOMENIUL ȘTIINȚĂ (Activitate matematică)

„Tablou de primăvară”- joc didactic (evaluare numerație 1-2)

DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE ( Activitate practică)

„Pe tărâmul Primăverii”- colaj

Tranziție: „Dansul florilor în vânt”-euritmie

Rutine: „Florilor din grupa mea/ Le dau apă ca să bea!”( deprinderea de a îngriji florile)

Centre de interes deschise:

Știință: „Taie ce a greșit pictorul!”- fișă de evaluare

Artă: „Flori colorate, flori numărate”- pioneze

Construcții: „Rânduri numărate și frumos colorate”

A.L.A.2: „Fluturașii vin la flori”- joc de mișcare

Scenariul zilei

„Întâlnirea de dimineață” realizată prin intermediul mesajelor vocale și înregistrărilor video (realizate cu ajutorul părinților) și transmise colegilor de grupă, a fost un prilej de observare a comportamentelor sociale în cadrul grupului de preșcolari. Activitatea de grup a fost momentul în care preșcolarii și-au ales o culoare care să exprime starea lor interioară (Ex.„Am ales culoarea galbenă, pentru că sunt fericit.”; „Am ales din culorile primăverii verde, pentru că sunt nerăbdător să mă joc cu colegii mei.”)

Activitatea integrată a vizat evaluarea numerației în concentrul 1-2, iar activitatea pe centrele de interes, deși s-a realizat individual, a fost pe placul copiilor, fiecare lucrând în ritm propriu.

Preșcolarii au socializat de la distanță, au transmis poze cu lucrările realizate, înregistrari și mesaje vocale pentru colegii de grupă.

În ultima parte a zilei în cadrul jocului de mișcare „Fluturașii vin la flori”, preșcolarii chiar dacă s-au jucat individual, aceștia au reacționat pozitiv la regulile jocului, dar și pe parcursul întregii activității.

Săptămâna 12 – Activitate integrata (A. I. 12.3)- desfășurată în mediul online

Tema săptămânii: „Peste tot e primăvară”- evaluare proiect

Tema anuală de studiu : „Cum este/a fost și va fi aici pe Pământ?”

Tema zilei: „Primăvara cea zglobie”

Tipul activității: evaluare de cunoștințe

Forma de realizare: activitate integrată A.L.A.1 + A.D.E. (D.O.S.)+ A.L.A. 2

Competențe specifice:

Identifică elementele caracteristici ale unor fenomene/relații din mediul apropiat;

Compară experiențe, acțiuni, evenimente, fenomene/ relații din mediul apropiat;

Evidențiază caracteristicile unor obiecte localizate în spațiul înconjurător;

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător;

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Manifestă creativitate în activități diverse;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor preșcolarilor prin intermediul înregistrărilor video și a mesajelor vocale ;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe / supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor pentru integrarea copiilor marginalizați în cadrul grupului.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „Dacă aș avea baghetă magică a Primăverii, aș face…”

(împărtășirea cu ceilalți)

A.L.A.1:

Joc de rol: „Primim oaspeți la masă, pe Zâna Primăvară”

Construcții: „Castelul Zânei Primăvară”

Știință: „Pune-mă la locul meu!”- sortare jetoane cu flori după formă și culoare

A.D.E.:

DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE (Educație pentru societate)

„De ce iubim primăvara?”-lectură după imagini

Tranziție: „Câte unul pe cărare”-cântec

Rutine: „Povestesc eu, povestești tu” (deprinderea de a se asculta unul pe celălalt și de a vorbi pe rând)

Centre de interes deschise:

Artă: „Cărticica noastră de primăvară”- colorare

Bibliotecă: „Raze de soare, tulpini de floare”-exercițiu grafic

Joc de masă: „Primăvara în imagini”-puzzle

A.L.A.2: „Fluturașii zglobii”- joc de mișcare

Scenariul zilei

Activitatea a debutat cu activitățile alese de dimineață preferate pe care preșcolarii și le-au ales, cu ajutorul părinților.

„Întâlnirea de dimineață” realizată prin intermediul mesajelor vocale și înregistrărilor video (realizate cu ajutorul părinților) și transmise colegilor de grupă, a a fost un prilej de bucurie pentru preșcolari, deoarece și-au exprimat dorințele cu ajutorul unei baghete magice. Am fost surprinsă de unele dorințe ale preșcolarilor G. E.,P.I.,B.D. care își doreau să petreacă cât mai mult timp acasă cu părinții, iar M.L.L., Z.Ș, I.L.,P.T. își doreau să vină la grădiniță, fiindcă acasă nu au prieteni/frați cu care să se joace.

Activitatea de educație pentru societate a pus acent pe exprimarea emoțiilor cu privire la apariția primelor semne de primăvară. Aceștia au vorbit despre bucuria de a putea ieși în parc cu colegii de grupă, cu prietenii de joacă, despre bucuria de a se plimba cu părinții, de a face călătorii la bunici etc.

Preșcolarii au socializat de la distanță, au transmis poze cu lucrările realizate, înregistrari și mesaje vocale pentru colegii de grupă.

În ultima parte a zilei în cadrul jocului de mișcare „Fluturașii zglobii”, preșcolarii chiar dacă s-au jucat individual, aceștia au reacționat pozitiv la regulile jocului, dar și pe parcursul întregii activității.

Descrierea comportamentelor sociale din săptămâna 12

În această săptămână am încheiat proiectul tematic „Primăvara cea zglobie, poartă ghiocei pe ie”. A fost o săptămână de evaluare a cunoștințelor privind aspectele de primăvară. Tot în această săptămână am evaluat și comportamentele sociale de la grupă și le-am consemnat în fișele de observare individuale.

Activitățile de evaluare s-au desfășurat online în manieră integrată și au fost sub formă de concurs sau joc didactic. Preșcolarii și-au exprimat preferințele pentru sectoarele / centrele alese. Tot în această săptămână am consemnat în fișele de observare individuale și unele comportamente privind dezvoltarea socială.

Săptămâna 13

Tema anuală de studiu: „Cum este, a fost și va fi aici pe Pământ?”

Tema săptămânii:„Sărbătoarea de Paște!”- temă de studiu săptămânală independentă

DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII:

A2 Conduită senzorio-motorie, pentru orientarea mișcării;

B1 Interacțiuni cu adulții și cu copiii de vârste apropiate;

B2 Comportamente prosociale, de acceptare și de respectare a divinității;

B4 Autocontrol și expresivitate emoțională;

B3 Conceptul de sine;

C1 Curiozitate, interes și inițiativă în învățare;

C2 Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor (persistență în activități);

C3 Activitate și manifestare a potențialului creativ;

D1 Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute;

D2 Mesaje orale în diverse situații de comunicare;

D3 Premise ale citirii și scrierii, în contexte de comunicare cunoscute;

E1 Relații, operații și deducții logice în mediul apropiat;

E2 Cunoștințe și deprinderi elementare matematice pentru rezolvarea de probleme și cunoașterea mediului apropiat;

E3 Caracteristici structurale și funcționale ale mediului înconjurător.

COMPORTAMENTE VIZATE:

Participă la activitățile fizice variate, adecvate nivelului de dezvoltare;

Își însușește și respectă reguli; înțelege efectele acestora în planul relațiilor sociale, în contexte familiare;

Exersează, cu sprijin, asumarea unor responsabilități specifice vârstei, în contexte variate;

Demonstrează creativitate prin activitățile artistico-plastice,muzicale și practice, în conversații și povestiri creative;

Identifică prezența mesajului scris, apreciază și valorifică mesajul scris în activitățile curente;

Asimilează unele elemente ale scrisului și folosește diferite modalități de comunicare grafică și orală pentru transmiterea unui mesaj;

Utilizează simțurile (văzul, auzul,simțul tactil, mirosul etc.) în interacțiunea cu mediul apropiat;

Inițiază/participă la interacțiuni pozitive cu copii de vârstă apropiată;

Exerseză, cu sprijin, autoaprecierea pozitivă, în diferite situații educaționale;

Recunoaște și exprimă emoții de bază, produse de piese muzicale, texte literare, obiecte de artă etc.

Manifestă creativitate în activități diverse;

Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui text, în vederea înțelegerii și receptării lui (cumunicare receptivă);

Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr și numerație;

Sistează detalii sau diferențe între obiecte, ființe, fenomene de care sunt interesați, atunci când le examinează;

Participă la experiențe de lucru cu cartea, pentru cunoașterea și aprecierea cărții;

Identifică, cu sprijin, categorii de obiecte și le grupează după un criteriu;

Realizează, în mod dirijat, activități simple de investigare a mediului, folosind instrumente și metode specifice, realizează, în mod dirijat, activități simple;

Demonstrează capacități de comunicare clară a unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni, emoții proprii (comunicare expresivă);

Exerseză și extinde progresiv vocabularul;

Identifică și valorifică unele caracteristici ale lumii;

Respectă regulile de exprimare corectă, în diferite contexte de comunicare.

Săptămâna 13 – Activitate integrata (A. I. 13.1)- desfășurată în mediul online

Tema anuală de studiu: „Cum este, a fost și va fi aici pe Pământ?”

Tema săptămânii:„Sărbătoarea de Paște!”- temă de studiu săptămânală independentă

Tema zilei: „Obiceiuri de Paște”

Tipul activității: dobândire de noi cunoștințe

Forma de realizare: activitate integrată ALA.1+A.D.E.(D.Ș) + A.L.A. 2

Competențe specifice:

Identifică elementele caracteristice ale unor fenomene/ relații din mediul apropiat;

Evidențiază caracteristicile unor obiecte localizate în spațiul înconjurător;

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător.

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor preșcolarilor prin intermediul înregistrărilor video și a mesajelor vocale ;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe / supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor pentru integrarea copiilor marginalizați în cadrul grupului.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „Sărbători de primăvară” (activitate de grup)

A.L.A.1:

Joc de rol: „De-a mama în bucătărie- pregătiri de Paște”

Construcții: „Coșuri pentru ouă”

Artă: „Oul de Paște”- colorare

A.D.E.:

DOMENIUL ȘTIINȚE (Cunoașterea mediului) „Obiceiuri de Paște” –lectură după imagini

Tranziție: „Țup, țup, iepurașii sar din loc”-joc de mișcare

Rutine: „Să facem doar fapte bune” (deprinderea de a avea un comportament social adecvat)

Centre de interes deschise:

Artă: „Coșul cu ouă”- modelaj

Bibliotecă: „Citim” imagini frumoase despre sărbătoarea de Paște”

Joc de masă: „Formează întregul!”- puzzle

A.L.A.2: „Hrănește iepurașul”- joc distractiv

Scenariul zilei

„Întâlnirea de dimineață” a fost un prilej de bucurie pentru preșcolari, deoarece aceștia și-au exprimat emoțiile, prin intermediul mesajelor vocale și înregistrărilor video cu privire la apariția Iepurașului de Paște, au vorbit despre sărbătoarea de Paști cu multă bucurie și nerăbdare.

Preșcolarii au socializat de la distanță, au transmis poze cu lucrările realizate, înregistrari și mesaje vocale pentru colegii de grupă.

În ultima parte a zilei în cadrul jocului de mișcare „Fluturașii zglobii”, preșcolarii chiar dacă s-au jucat individual, aceștia au reacționat pozitiv la regulile jocului, dar și pe parcursul întregii activității.

Săptămâna 13 – Activitate integrata (A. I. 13.2)- desfășurată în mediul online

Tema anuală de studiu: „Cum este, a fost și va fi aici pe Pământ?”

Tema săptămânii:„Sărbătoarea de Paște!”- temă de studiu săptămânală independentă

Tema zilei: „De Paște”

Tipul activității: dobândire de noi cunoștințe

Forma de realizare: activitate integrată ALA.1+A.D.E.(D.O.S) + A.L.A. 2

Competențe specifice:

Manifestă încredere în adulții cunoscuți, prin exersarea interacțiunii cu aceștia;

Inițiază/ participă la interacțiuni pozitive cu copii de vârstă apropiată;

Identifică elementele caracteristici ale unor fenomene/relații din mediul apropiat;

Evidențiază caracteristicile unor obiecte localizate în mediul înconjurător;

Identifică și numește obiectele din mediul înconjurător;

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor preșcolarilor prin intermediul înregistrărilor video și a mesajelor vocale ;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe / supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor pentru integrarea copiilor marginalizați în cadrul grupului.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „Pregătiri de Paște” (activitate de grup)

A.L.A.1:

Știință: „Ajută-l pe iepuraș să ajungă la coșul cu ouă!”- fișă labirint

Construcții: „Coșulet pentru ouă”- piese tip puzzle

Bibliotecă: „Decorăm oul de Paște”- antrnament grafic (trasare pe puncte)

A.D.E. :

DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE ( Educație pentru societate)

„Hristos a Înviat!” (fragment) de Aurelia Pop – memorizare

Tranziție: „Iepurașii s-au ascuns în tufiș!”- joc de atenție

Rutine: „Haideți să fin mai buni!” (deprinderea de a manifesta compasiune pentru ceilalți semeni)

Centre de interes deschise:

Joc de masă: „Oul uriaș”- puzzle

Joc de rol: „De-a mama- facem pască și cozonaci de Paști”

Artă: „Scrisoare pentru Iepuraș” -desen

A.L.A.2: „ Iepurașii la culcuș!”- joc de mișcare

Scenariul zilei

Activitatea a debutat cu „Întâlnirea de dimineață”, unde preșcolarii s-au salutat prin intermediul înregistrărilor video sau a mesajelor vocale și au putut să-și transmită emoțiile față de colegii din grupă.

Activitatea integrată a vizat transmiterea unor informații despre sărbătoarea de Paști, despre Învierea Mântuitorului Iisus Hristos, apariția iepurașului de Paște.

Activitatea pe centre a fost pe placul copiilor, fiecare lucrând în ritm propriu.

Activitatea s-a încheiat cu un joc de mișcare și a fost pe placul copiilor. La finalul zilei, părinții au postat poze sau filmulețe din activitatea realizată în timpul zilei care se putea observa că activitățile propuse au fost pe placul copiilor și au putut fi realizate cu ușurință de către aceștia.

Săptămâna 13 – Activitate integrata (A. I. 13.3)- desfășurată în mediul online

Tema anuală de studiu: „Cum este, a fost și va fi aici pe Pământ?”

Tema săptămânii:„Sărbătoarea de Paște!”- temă de studiu săptămânală independentă

Tema zilei: „Ouă colorate”

Tipul activității: consolidare de cunoștințe și formare de priceperi și deprinderi

Forma de realizare: activitate integrată ALA.1+A.D.E.(D.Ș.+D.E.C) + A.L.A. 2

Competențe specifice:

Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr și numerație;

Demonstrează familiarizarea cu informații despre mărime, formă;

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător;

Identifică elementele caracteristici ale unor fenomene/relații din mediul apropiat;

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Manifestă creativitate în activități diverse;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor preșcolarilor prin intermediul înregistrărilor video și a mesajelor vocale ;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe / supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor pentru integrarea copiilor marginalizați în cadrul grupului.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „Ce culoare de ou îți alegi? De ce?” (împărtășirea cu

ceilalți)

A.L.A.1:

Joc de rol: „De-a Iepurașul de Paște”

Știință: „Găsește-i umbra corectă!”-fișă de lucru

Construcții: „Ce pot face două mâini dibace?”- piese lego

A.D.E. :

DOMENIUL ȘTIINȚĂ (Activitate matematică)

„Ouă buclucașe”– exercițiu cu material individual (fixare numerație 1-2, formare de mulțimi)

DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV ( Educație artistico-plastică)

„Ouă colorate”- modelaj

Tranziție: „Ouăle buclucașe”- joc distractiv

Rutine: „Să ne cerem scuze când greșim!” (deprinderea de a conștientiza când greșesc)

Centre de interes deschise:

Joc de masă: „Caută-i umbra iepurașului!”- fișă de lucru

Bibliotecă: „Decorăm oul de Paște”-exercițiu grafic

Artă: „Oul de Paște”- fișă de colorat

A.L.A.2: „Cine primul a sosit, coșul cu ouă a golit!” – joc de mișcare

Scenariul zilei

Activitatea a debutat cu activitățile alese de dimineață preferate pe care preșcolarii și le-au ales, cu ajutorul părinților. Preșcolarii au fost stimulați să socializeze, să colaboreze și să lege prietenii prin întermediul activităților desfășurate în mediul online, cu ajutorul mesajelor vocale sau înregistrărilor video destinate colegilor de grupă. Am observat că s-au legat noi prietenii între unii preșcolari marginalizați (H.I. și M.D) Împărtășirea cu ceilalți a fost momentul de exprimare a sentimentelor și a stărilor interioare.

Activitatea integrată a vizat formarea de mulțimi, consolidarea numărului și cifrei 1 și 2, iar activitatea pe centrele de interes a fost pe placul copiilor, fiecare lucrând în ritm propriu.

Preșcolarii au socializat de la distanță, au transmis poze cu lucrările realizate, înregistrari și mesaje vocale pentru colegii de grupă.

În ultima parte a zilei în cadrul jocului distractiv „Cine primul a sosit, coșul cu ouă a golit!”, preșcolarii chiar dacă s-au jucat individual, aceștia au reacționat pozitiv la regulile jocului, dar și pe parcursul întregii activității.

Descrierea comportamentelor sociale din săptămâna 13

Această săptămână a fost una plină de culoare și încărcătură emoțională. Copiii și-au exprimat emoțiile cu privire la evenimentul mult așteptat de ei, venirea Iepurașului. Au vorbit cu lejeritate despre bucuria de a se găsi cu Iepurașul, despre faptul că au fost cuminți, că au făcut fapte bune, că s-au comportat frumos cu cei din familie, dar și cu colegii de grupă. Cunoștințele depre sărbătoarea de Paști au fost asimilate, dar accentul a căzut pe latura formativ-educativă și anume pe consolidarea unor abilități de comunicare și relaționare.

În cadrul grupului am observat crearea unor legături noi, bazate pe prietenie.

S14 – S16: „Să-mi aleg o meserie care-mi place mie!”- proiect tematic

TEMA ANUALĂ DE STUDIU: „Ce și cum vreau să fiu?”

SUBTEME ALE PROIECTULUI:

S2.14 – „Sunt mecanic, sunt șofer, pe șosea sau drum de fier”

S2.15 – „Polițist în intersecție”

S2.16 – „Meserii îndrăgite de copii”

DURATA PROIECTULUI: 3 săptămâni

JUSTIFICAREA ALEGERII TEMEI: Preșcolarii grupei au pus întrebări despre meseriile îndrăgite de copii (polițist, șofer, bucătar, cofetar, doctor etc.), precum și depre locul unde se desfășoară acestea și astfel am demarat proiectul tematic „Să-mi aleg o meserie care-mi place mie!”.

DIRECȚII DE DEZVOLTARE/SUBTEME ALE PROIECTULUI: meserii îndrăgite de preșcolari, mediile de lucru, uneltele folosite, produse finale ale activității desfășurate de aceștia.

LOC DE DESFĂȘURARE: în incinta Grădiniței cu Program Prelungit Nr. 64, Galați

RESURSE:

Umane: preșcolarii grupei mici, părinții și bunicii preșcolarilor;

Materiale: planșe tematice, cărți, reviste, enciclopedii pentru copii, soft educațional, imagini ppt, pliante, calculator, imprimantă, aparat foto, siluete de plastic, jetoane etc.

Bibliografice:

– Curriculum pentru educație timpurie, OMEN 4694/02.02.2019;

– Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani, UNICEF, 2008;

-Revista pentru învățământul preșcolar 1- 2, 2008;

-Ezechil L., Păiș-Lăzărescu M., „Laborator preșcolar”, Ed. Integral, București, 2002.

DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII:

A2 Conduită senzorio-motorie, pentru orientarea mișcării;

B1 Interacțiuni cu adulții și cu copiii de vârste apropiate;

B2 Comportamente prosociale, de acceptare și de respectare a divinității;

B4 Autocontrol și expresivitate emoțională;

B3 Conceptul de sine;

C1 Curiozitate, interes și inițiativă în învățare;

C2 Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor (persistență în activități);

C3 Activitate și manifestare a potențialului creativ;

D1 Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute;

D2 Mesaje orale în diverse situații de comunicare;

D3 Premise ale citirii și scrierii, în contexte de comunicare cunoscute;

E1 Relații, operații și deducții logice în mediul apropiat;

E2 Cunoștințe și deprinderi elementare matematice pentru rezolvarea de probleme și cunoașterea mediului apropiat;

E3 Caracteristici structurale și funcționale ale mediului înconjurător.

COMPORTAMENTE VIZATE:

Participă la activitățile fizice variate, adecvate nivelului de dezvoltare;

Își însușește și respectă reguli; înțelege efectele acestora în planul relațiilor sociale, în contexte familiare;

Exersează, cu sprijin, asumarea unor responsabilități specifice vârstei, în contexte variate;

Demonstrează creativitate prin activitățile artistico-plastice,muzicale și practice, în conversații și povestiri creative;

Identifică prezența mesajului scris, apreciază și valorifică mesajul scris în activitățile curente;

Asimilează unele elemente ale scrisului și folosește diferite modalități de comunicare grafică și orală pentru transmiterea unui mesaj;

Utilizează simțurile (văzul, auzul,simțul tactil, mirosul etc.) în interacțiunea cu mediul apropiat;

Inițiază/participă la interacțiuni pozitive cu copii de vârstă apropiată;

Exerseză, cu sprijin, autoaprecierea pozitivă, în diferite situații educaționale;

Recunoaște și exprimă emoții de bază, produse de piese muzicale, texte literare, obiecte de artă etc.

Manifestă creativitate în activități diverse;

Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui text, în vederea înțelegerii și receptării lui (cumunicare receptivă);

Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr și numerație;

Sistează detalii sau diferențe între obiecte, ființe, fenomene de care sunt interesați, atunci când le examinează;

Participă la experiențe de lucru cu cartea, pentru cunoașterea și aprecierea cărții;

Identifică, cu sprijin, categorii de obiecte și le grupează după un criteriu;

Realizează, în mod dirijat, activități simple de investigare a mediului, folosind instrumente și metode specifice, realizează, în mod dirijat, activități simple;

Demonstrează capacități de comunicare clară a unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni, emoții proprii (comunicare expresivă);

Exerseză și extinde progresiv vocabularul;

Identifică și valorifică unele caracteristici ale lumii;

Respectă regulile de exprimare corectă, în diferite contexte de comunicare.

TEHNICI DE EVALUARE:

secvențială: fișe de evaluare;

finală: expoziții, fotografii.

INVENTAR DE PROBLEME

CENTRE DE INTERES DESCHISE ȘI MATERIALE PUSE LA DISPOZIȚIA COPIILOR

SCRISOARE DE INTENȚIE CĂTRE PĂRINȚI

Stimați părinți,

Având în interesul sporit pentru meseriile de șofer, polițist, bucătar, doctor etc., ne propunem să derulăm proiectul tematic

„Să-mi aleg o meserie care-mi place mie!”.

Vă rugăm să ne sprijiniți cu fotografii din activitatea dumneavoastră profesională, imagini sugestive, enciclopedii pentru copii sau diferite jocuri de creație, în funcție de tema săptămânii.

Vă mulțumim,

Copiii grupei și doamnele educatoare.

Săptămâna 14 – Activitate integrata (A. I. 14.1)- desfășurată în mediul online

Tema anuală de studiu: „Ce și cum vreau să fiu?”

Tema săptămânii:„ Sunt mecanic, sunt șofer, pe șosea sau drum de fier”

Tema zilei: „La gară”

Tipul activității: dobândire de noi cunoștințe

Forma de realizare: activitate integrată ALA.1+A.D.E.(D.Ș.) + A.L.A. 2

Competențe specifice:

Identifică elementele caracteristice ale unor fenomene/ relații din mediul apropiat;

Evidențiază caracteristicile unor obiecte localizate în spațiul înconjurător;

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător.

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor preșcolarilor prin intermediul înregistrărilor video și a mesajelor vocale ;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe / supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor pentru integrarea copiilor marginalizați în cadrul grupului.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „Ai mers cu trenul? (împărtășirea cu ceilalți)

A.L.A.1:

Joc de masă: „Locomotiva Thomas”- puzzle

Construcții: „Șina de tren”- bețișoare

Artă: „Trenulețul”- fișă de colorat

A.D.E.:

DOMENIUL ȘTIINȚE (Cunoașterea mediului) „La gară”- lectură după imagini

Tranziție: „Hai la drum!”-joc de mișcare

Rutine: „Aș vrea să-mi spui…” (deprinderea de a cere informații suplimentare)

Centre de interes deschise:

Știință: „Alege toate mijloacele de transport care circulă pe uscat/ sol”–sortare de jetoane

Bibliotecă: „Cu ce îmi place să mă plimb/ călătoresc?”-fișă de lucru

Joc de rol: „De-a călătoria cu trenul”

A.L.A.2: „Îl iau cu mine în călătorie pe…”- joc de mișcare

Scenariul zilei

Activitatea a debutat cu activitățile alese de dimineață preferate pe care preșcolarii și le-au ales, cu ajutorul părinților.

„Întâlnirea de dimineață” a vizat observarea mesajelor primite de la preșcolarii în care s-au salutat transmițând mesaje vocale sau înregistrări video către colegul sau colegii preferață, astfel și-au exprimat stările emoționale, bucuria de a-și reîntâlni colegii/ prietenii. Preșcolarii au fost stimulați să socializeze, să colaboreze și să lege prietenii prin întermediul activităților desfășurate în mediul online.

Activitatea integrată a vizat transmiterea de noi cunoștinte despre mijloacele de transport terestre, trenul în mod special, iar activitatea pe centrele de interes a fost pe placul copiilor, fiecare lucrând în ritm propriu.

În ultima parte a zilei în cadrul jocului de mișcarea „Îl iau cu mine în călătorie pe…”, preșcolarii chiar dacă s-au jucat individual, aceștia au reacționat pozitiv, au fost încurajați să spună pe cine ar lua cu ei dacă ar pleca într-o călătorie, iar răspunsurile nu au încetat să apară.

Săptămâna 14 – Activitate integrata (A. I. 14.2)- desfășurată în mediul online

Tema anuală de studiu: „Ce și cum vreau să fiu?”

Tema săptămânii:„ Sunt mecanic, sunt șofer, pe șosea sau drum de fier”

Tema zilei: „Trenulețul Tuc- tuc”

Tipul activității: dobândire de noi cunoștințe și consolidare de priceperi și deprinderi

Forma de realizare: activitate integrată ALA.1+A.D.E.(D.L.C.+D.O.S)+A.L.A.2 Competențe specifice:

Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui (comunicare receptivă)

Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor, semnificațiilor etc. (comunicare expresivă);

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător.

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Manifestă creativitate în activități diverse;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor preșcolarilor prin intermediul înregistrărilor video și a mesajelor vocale ;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe / supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor pentru integrarea copiilor marginalizați în cadrul grupului.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „Călătoria pe drum de fier” (activitate de grup)

A.L.A.1:

Bibliotecă: „Șina de tren”- exercițiu grafic (trasare pe puncte)

Joc de rol: „De-a controlorul de bilete”

Știință: „Ajută locomotiva să ajungă la gară!”- fișă labirint

A.D.E.:

DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE (Educarea limbajului)

„Trenul” de Nicolae Nasta- memorizare

DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE (Activitate practică)

„Trenul”- colaj

Tranziție: „Trenulețul Tuc-tuc”-joc imitativ

Rutine: „Aș vrea să-mi spui…” (deprinderea de a cere informații suplimentare)

Centre de interes deschise:

Joc de masă: „Trenulețul Tuc-tuc”- puzzle

Construcții: „Trenul din cuburi mari și mici”

Artă: „Trenul”-colaj

A.L.A.2: „Care tren ajunge primul?” joc de mișcare

Scenariul zilei

„Întâlnirea de dimineață” a vizat observarea mesajelor primite de la preșcolarii în care s-au salutat transmițând mesaje vocale sau înregistrări video către colegul sau colegii preferați, astfel și-au exprimat stările emoționale, bucuria de a-și reîntâlni colegii/ prietenii.

Activitatea de educarea a limbajului s-a realizat prin intermediul unei înregistrări video,care cuprinde recitarea poeziei „Trenul” de Nicolae Nasta, urmată de explicațiile necesare desfășurării și celorlalte activități.

Activitățile din centrele de interes deschise au fost realizate de către preșcolari împreună cu părinții, s-a urmărit alegerea unor activități ușor de realizat în mediul familial ținând legătura în permanență cu părinții.

Preșcolarii au socializat de la distanță, au transmis poze cu lucrările realizate, înregistrari și mesaje vocale pentru colegii de grupă.

În ultima parte a zilei în cadrul jocului de mișcare „Care tren ajunge primul?”, preșcolarii chiar dacă s-au jucat individual, aceștia au reacționat pozitiv la regulile jocului, dar și pe parcursul întregii activității.

Săptămâna 14 – Activitate integrata (A. I. 14.3)- desfășurată în mediul online

Tema anuală de studiu: „Ce și cum vreau să fiu?”

Tema săptămânii:„ Sunt mecanic, sunt șofer, pe șosea sau drum de fier”

Tema zilei: „Mecanicul de locomotivă”

Tipul activității: dobândire de noi cunoștințe și consolidare de priceperi și deprinderi

Forma de realizare: activitate integrată ALA.1+A.D.E.(D.Ș.+D.E.C)+A.L.A.2 Competențe specifice:

Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr și numerație;

Demonstrează familiarizarea cu informații despre mărime, formă;

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător;

Identifică elementele caracteristici ale unor fenomene/relații din mediul apropiat;

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Manifestă creativitate în activități diverse;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor preșcolarilor prin intermediul înregistrărilor video și a mesajelor vocale ;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe / supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor pentru integrarea copiilor marginalizați în cadrul grupului.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „Călătoria pe drum de fier” (activitate de grup)

A.L.A.1:

Artă: „Roți de locomotivă” – desen

Joc de rol: „De-a mecanicul ”

Știință: „Diferite roți de tren?” –forme geometrice (mare, mic)

A.D.E.:

DOMENIUL ȘTIINȚĂ (Activitate matematică)

„Al câtelea trenuleț a plecat?”- joc didactic ( numeralul ordinal 1-3)

DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV ( Educație artistico-plastică)

„Diferite roți”- modelaj

Tranziție: „Pleacă trenul, urci și tu?/ Tu-tu-tu și iar tu-tuuuu!”-joc imitativ

Rutine: „Punem jucării la loc,/ Și începem un alt joc!” (deprinderi de ordine și autoservire)

Centre de interes deschise:

Bibliotecă:: „Șina de tren”-exercițiu grafic

Joc de masă: „Trenulețul”-puzzle

Știință: „Al câtelea tren este cel colorat ?”- fișă de lucru

A.L.A.2: „Trece trenul prin tunel”- joc de mișcare

Scenariul zilei

Activitatea a debutat cu „Întâlnirea de dimineață”.

În cadrul întâlnirii, preșcolarii s-au salutat transmițând mesaje vocale către

colegul preferat. În acest fel și-au exprimat starea de bucurie sau tristețe, precum și

cauzele declanșatoare (dacă a fost cazul).

Activitatea integrată a vizat formarea de mulțimi, consolidarea numărului și cifrei 1,2 și 3, iar activitatea pe centrele de interes a fost pe placul copiilor, fiecare lucrând în ritm propriu. Activitățile din centrele de interes deschise au fost realizate de către preșcolari împreună cu părinții, s-a urmărit alegerea unor activități ușor de realizat în mediul familial ținând legătura în permanență cu părinții.

Preșcolarii au socializat de la distanță, au transmis poze cu lucrările realizate, înregistrari și mesaje vocale pentru colegii de grupă.

În ultima parte a zilei în cadrul jocului de mișcare „Trece trenul prin tunel” preșcolarii chiar dacă s-au jucat individual, aceștia au reacționat pozitiv la regulile jocului, dar și pe parcursul întregii activității.

Descrierea comportamentelor sociale din săptămâna 14

În această săptămână preșcolarii au dobândit abilități din sfera social comportamentală și anume și-au însușit reguli și norme de comportament civilizat în familie sau în cadrul unui grup; au pus în aplicare aceste norme, iar când acestea erau încălcate, copiii reacționau imediat.

Activitățile integrate din această săptămână, au fost în așa fel proiectate ca acestea să pună în valoare abilitățile de comunicare ale copiilor.

După această săptămână,am observat crearea unor noi legături în cadrul grupului de preșcolari, aderarea preșcolarilor marginalizați inițial la micro grupurile deja formate, prin intermediul mesajelor vocale, a înregistrărilor video realizate online.

Săptămâna a fost stimulativă pentru crearea unor legături noi între preșcolari, chiar dacă activitățile s-au desfășurat în mediul online.

Săptămâna 15 – Activitate integrata (A. I. 15.1)- desfășurată în mediul online

Tema anuală de studiu: „Ce și cum vreau să fiu?”

Tema săptămânii: „Polițist în intersecție”

Tema zilei: „Pe stradă, în oraș”

Tipul activității: dobândire de noi cunoștințe

Forma de realizare: activitate integrată ALA.1+A.D.E.(D.L.C) + A.L.A. 2

Competențe specifice:

Identifică elementele caracteristici ale unor fenomene/relații din mediul apropiat;

Compară experiențe, acțiuni, evenimente, fenomene/ relații din mediul apropiat;

Evidențiază caracteristicile unor obiecte localizate în spațiul înconjurător;

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător;

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Manifestă creativitate în activități diverse;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor preșcolarilor prin intermediul înregistrărilor video și a mesajelor vocale ;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe / supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor pentru integrarea copiilor marginalizați în cadrul grupului.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „Drumul de acasă până la grădiniță” (împărtășirea cu ceilalți)

A.L.A.1:

Joc de masă: „Găsește-i urma!(umbra)”

Joc de rol „De-a polițistul pe stradă”

Artă: „Trecerea de pietoni”- fișă de colorat

A.D.E.:

DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE (Educarea limbajului)

„Pe stradă, în oraș” – lectură după imagini

Tranziție: „Roșu stop, stai pe loc!”-joc de mișcare

Rutine: „Bună dimineața, dragilor!” (deprinderea de a saluta utilizând formule diferite, adecvate momentului zilei)

Centre de interes deschise:

Știință: „Alege doar mașinile cunoscute” – sortare de jetoane (descriere)

Bibliotecă: „Cine face așa?”- fișă de lucru

Construcții: „Străzi” (din bețișoare)

A.L.A.2: „Cursa camioanelor”- joc de mișcare

Scenariul zilei

Activitatea a debutat cu activitățile alese de dimineață preferate pe care preșcolarii și le-au ales, cu ajutorul părinților.

„Întâlnirea de dimineață” a vizat observarea mesajelor primite de la preșcolarii în care s-au salutat transmițând mesaje vocale sau înregistrări video către colegul sau colegii preferață, astfel și-au exprimat stările emoționale, bucuria de a-și reîntâlni colegii/ prietenii.

Activitatea integrată a vizat transmiterea de noi cunoștinte despre regulile și semnele de circulație la care trebuie să fie atenți pietonii și oamenii în general, care sunt consecințele nerespectării acestor reguli, iar activitatea pe centrele de interes a fost pe placul copiilor, fiecare lucrând în ritm propriu.

În ultima parte a zilei în cadrul jocului de mișcarea „Cursa camioanelor preșcolarii chiar dacă s-au jucat individual, aceștia au reacționat pozitiv la regulile jocului, dar și la întreaga activitate din timpul zilei.

Săptămâna 15 – Activitate integrata (A. I. 15.2)- desfășurată în mediul online

Tema anuală de studiu: „Ce și cum vreau să fiu?”

Tema săptămânii: „Polițist în intersecție”

Tema zilei: „Lecția de traversare cu agentul de circulație”

Tipul activității: dobândire de noi cunoștințe

Forma de realizare: activitate integrată ALA.1+A.D.E.(D.Ș) + A.L.A. 2

Competențe specifice:

Identifică elementele caracteristice ale unor fenomene/ relații din mediul apropiat;

Evidențiază caracteristicile unor obiecte localizate în spațiul înconjurător;

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător.

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor preșcolarilor prin intermediul înregistrărilor video și a mesajelor vocale ;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe / supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor pentru integrarea copiilor marginalizați în cadrul grupului.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „Polițistul, prietenul nostru” (activitate de grup)

A.L.A.1:

Joc de masă: „Alege corect!”- sortare jetoane (semne de circulație – stop, semafor, trecere de pietoni)

Joc de rol: „De-a polițistul în intersecție”

Construcții: „Mașina de poliție”- piese lego

A.D.E.:

DOMENIUL ȘTIINȚĂ (Cunoașterea mediului) „Lecția de traversare cu agentul de circulație” – observare

Tranziție: „Verde! Treci!”- joc distractiv

Rutine: „Învățăm, învățăm/ Viața să ne-o protejăm” (deprinderi de securitate personală)

Centre de interes deschise:

Știință: „Semne de circulație”- fișă de lucru

Bibliotecă: „Completează ce lipsește!”- exercițiu grafic

Artă: „Mașina de poliție”-colorare

A.L.A.2: „Agentul de circulație fără fluier”- joc de mișcare (pantomimă, indicarea direcției de mers)

Scenariul zilei

„Întâlnirea de dimineață” realizată prin intermediul mesajelor vocale și înregistrărilor video (realizate cu ajutorul părinților) și transmise colegilor de grupă, a

fost un prilej de observare a comportamentelor sociale în cadrul grupului de preșcolari. Copiii au fost tot timpul stimulați și încurajati , atât de educatoare cât și de părinți, să se acomodeze cu regulile grupei (chiar și în mediul online) și să accepte legături noi. Activitatea integrată a vizat transmiterea de noi cunoștințe despre cum trebuie să traversăm strada în siguranța, care sunt regulile de traversare în prezența unui agent de circulație, iar activitatea pe centre, deși s-a realizat individual, a fost pe placul copiilor, fiecare lucrând în ritm propriu.

Preșcolarii au socializat de la distanță, au transmis poze cu lucrările realizate, înregistrari și mesaje vocale pentru colegii de grupă.

Încheierea activității s-a realizat prin intermediul jocului de mișcare „Agentul de circulație fără fluier”, preșcolarii chiar dacă s-au jucat individual, aceștia au reacționat pozitiv la regulile jocului, dar și pe parcursul întregii activității.

Săptămâna 15 – Activitate integrata (A. I. 15.3)- desfășurată în mediul online

Tema anuală de studiu: „Ce și cum vreau să fiu?”

Tema săptămânii: „Polițist în intersecție”

Tema zilei: „Polițistul dirijează intersecția”

Tipul activității: consolidare de cunoștințe, priceperi și deprinderi

Forma de realizare: activitate integrată ALA.1+A.D.E.(D.Ș.+D.O.S.) + A.L.A. 2

Competențe specifice:

Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr și numerație;

Demonstrează familiarizarea cu informații despre mărime, formă;

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător;

Identifică elementele caracteristici ale unor fenomene/relații din mediul apropiat;

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Manifestă creativitate în activități diverse;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor preșcolarilor prin intermediul înregistrărilor video și a mesajelor vocale ;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe / supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor pentru integrarea copiilor marginalizați în cadrul grupului.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „Polițist în intersecție” (activitate de grup)

A.L.A.1:

Joc de masă: „Mijloace de transport”- puzzle

Știință: „Ajută pietonul să ajungă la semafor!”- fișă labirint

Artă: „Semaforul” – pictură

A.D.E.:

DOMENIUL ȘTIINȚĂ (Activitate matematică)

„Polițistul dirijează intersecția”- joc didactic (fixare numerație 1-3, formare de mulțimi după un criteriu dat- formă, mărime, culoare)

DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE ( Activitate practică) „Semaforul”- colaj

Tranziție: „Cu piciorul stâng pornim/ Și spre semafor privim”- recitativ ritmic

Rutine: „Întreb, răspund, înțeleg și lucrez” (deprinderea de a solicita informații suplimentare pentru o înțelegere corectă a noțiunilor)

Centre de interes deschise:

Știință: „Alege și grupează mașinile!” (după formă, culoare și mărime)- sortare

Joc de rol: „De-a șoferii și polițiștii”

Bibliotecă: „Citim” imagini despre acțiunile unui polițist”- citire imagini

A.L.A.2: „Te depășesc!” – joc de mișcare (ocolire de obstacole)

Scenariul zilei

„Întâlnirea de dimineață” realizată prin intermediul mesajelor vocale și înregistrărilor video (realizate cu ajutorul părinților) și transmise colegilor de grupă, a fost un prilej de observare a comportamentelor sociale în cadrul grupului de preșcolari.

Activitatea integrată a vizat evaluarea numerației în concentrul 1-3, iar activitatea pe centrele de interes, deși s-a realizat individual, a fost pe placul copiilor, fiecare lucrând în ritm propriu.

Preșcolarii au socializat de la distanță, au transmis poze cu lucrările realizate, înregistrari și mesaje vocale pentru colegii de grupă.

În ultima parte a zilei în cadrul jocului de mișcare „Te depășesc!”, preșcolarii chiar dacă s-au jucat individual, aceștia au reacționat pozitiv la regulile jocului, dar și pe parcursul întregii activității.

Descrierea comportamentelor sociale din săptămâna 15

Săptămâna aceasta a fost una dintre cele mai plăcute pentru copii, s-a discutat despre cât sunt de importante regulile de circulație pe stradă, dar și regulile sociale în cadrul unei comunități sau în cadrul unui grup restâns.

Acentul în această săptămână a căzut pe însușirea unor norme de comportament social corect, a unui comportament civilizat pe stradă sau în mijloacele de transport. Preșcolarii au fost încântați de activitățile propuse în această săptămână, iar rezultatele s-au văzut ulterior când explicau cum anumiți copii s-au accidentat fiindcă n-au respectat semnele de circulație, cum anumiți oameni au fost amendați de polițiști fiindcă nu s-au comportat civilizat pe stradă etc. Au înțeles ca orice grup, comunitate are reguli ce trebuie respectate.

Activitățile din această săptămână au fost pe placul preșcolarilor și au avut ecou atât în rândul preșcolarilor, cât și în rândul părinților.

Săptămâna 16 – Activitate integrata (A. I. 16.1)- desfășurată în mediul online

Tema anuală de studiu: „Ce și cum vreau să fiu?”

Tema săptămânii: „Meserii îndrăgite de copii”

Tema zilei: „Bucătarii iscusiți”

Tipul activității: dobândire de noi cunoștințe și formare de noi priceperi și deprinderi

Forma de realizare: activitate integrată ALA.1+A.D.E.(D.L.C+D.E.C.) + A.L.A. 2

Competențe specifice:

Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui (comunicare receptivă)

Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor, semnificațiilor etc. (comunicare expresivă);

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător.

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Manifestă creativitate în activități diverse;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor preșcolarilor prin intermediul înregistrărilor video și a mesajelor vocale ;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe / supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor pentru integrarea copiilor marginalizați în cadrul grupului.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „Cine pregătește bucate gustoase?”(activitate de grup)

A.L.A.1:

Joc de masă: „Bucătari și patiseri”- asociere produse finite

Bibliotecă: „Covrigei”- exercițiu grafic

Construcții: „Lădițe pentru pâinițe”- piese la alegere

A.D.E.:

DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE (Educarea limbajului)

„Rățoiul bucătar” de Mircea Pop – memorizare

DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV ( Educație artistico-plastică)

„Bucătarul iscusit”- modelaj

Tranziție: „Presărăm făina, frământăm aluatul, gata-i cozonacul!”-joc imitativ

Rutine: „Mănânc sănătos, să cresc mare și frumos” (deprinderea de a mânca alimente sănătoase)

Centre de interes deschise:

Știință: „Alege uneltele bucătarului!” –sortare de jetoane

Joc de rol: „De-a bucătarii iscusiți”

Artă: „Turtițe delicioase”- modelaj (aluat)

A.L.A.2: „Bucătarii harnici!” – joc de distractiv

Scenariul zilei

Activitatea a debutat cu activitățile alese de dimineață preferate pe care preșcolarii și le-au ales, cu ajutorul părinților.

„Întâlnirea de dimineață” a vizat observarea mesajelor primite de la preșcolarii în care s-au salutat transmițând mesaje vocale sau înregistrări video către colegul sau colegii preferață, astfel și-au exprimat stările emoționale, bucuria de a-și reîntâlni colegii/ prietenii.

Activitatea de educarea a limbajului s-a realizat prin intermediul unei înregistrări video,care cuprinde recitarea poeziei „Rățoiul bucătar” de Mircea Pop, urmată de explicațiile necesare desfășurării și celorlalte activități.

Activitățile din centrele de interes deschise au fost realizate de către preșcolari împreună cu părinții, s-a urmărit alegerea unor activități ușor de realizat în mediul familial ținând legătura în permanență cu părinții.

Preșcolarii au socializat de la distanță, au transmis poze cu lucrările realizate, înregistrari și mesaje vocale pentru colegii de grupă.

În ultima parte a zilei în cadrul jocului distractiv „Bucătarii harnici!” preșcolarii chiar dacă s-au jucat individual, aceștia au reacționat pozitiv la regulile jocului, dar și la întreaga activitate din timpul zilei.

Săptămâna 16 – Activitate integrata (A. I. 16.2)- desfășurată în mediul online

Tema anuală de studiu: „Ce și cum vreau să fiu?”

Tema săptămânii: „Meserii îndrăgite de copii”

Tema zilei: „Micii grădinari”

Tipul activității: consolidare de cunoștințe

Forma de realizare: activitate integrată ALA.1+A.D.E.(D.Ș.) + A.L.A. 2

Competențe specifice:

Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr și numerație;

Demonstrează familiarizarea cu informații despre mărime, formă;

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător;

Identifică elementele caracteristici ale unor fenomene/relații din mediul apropiat;

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Manifestă creativitate în activități diverse;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor preșcolarilor prin intermediul înregistrărilor video și a mesajelor vocale ;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe / supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor pentru integrarea copiilor marginalizați în cadrul grupului.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „Cine îngrijește grădina?” (activitate de grup)

A.L.A.1:

Joc de masă: „Unelte și meserii”-puzzle

Bibliotecă: „Dinți de greblă”- exercițiu grafic

Știință: „Reguli pentru îngrijirea grădinii”

A.D.E.:

DOMENIUL ȘTIINȚĂ ( Activitate matematică)

Micii grădinari”– joc didactic (numerație 1-3, poziții spațiale)

Tranziție: „Ghici, ce lucrez?”- pantomimă

Rutine: „Am și eu viață! Protejează-mă!” (deprinderea de a avea o atitudine pozitivă față de mediul înconjurător)

Centre de interes deschise:

Construcții: „Scară pentru pom” – materiale la alegere

Joc de rol: „De-a micii grădinari”

Artă: „Flori”- confecție

A.L.A.2: „Grădinarul și florile”- joc de mișcare

Scenariul zilei

Activitatea a debutat cu „Întâlnirea de dimineață”, preșcolarii s-au salutat

transmițând mesaje vocale către colegul preferat. În acest fel și-au exprimat starea de

bucurie sau tristețe, precum și cauzele declanșatoare.

Activitatea integrată a vizat formarea de mulțimi, consolidarea numărului și cifrei 1,2 și 3, iar activitatea pe centrele de interes a fost pe placul copiilor, fiecare lucrând în ritm propriu. Activitățile din centrele de interes deschise au fost realizate de către preșcolari împreună cu părinții, s-a urmărit alegerea unor activități ușor de realizat în mediul familial ținând legătura în permanență cu părinții.

Preșcolarii au socializat de la distanță, au transmis poze cu lucrările realizate, înregistrari și mesaje vocale pentru colegii de grupă.

În ultima parte a zilei în cadrul jocului de mișcare „Grădinarul și florile” preșcolarii chiar dacă s-au jucat individual, aceștia au reacționat pozitiv la regulile jocului, dar și pe parcursul întregii activității.

Săptămâna 16 – Activitate integrata (A. I. 16.3)- desfășurată în mediul online

Tema anuală de studiu: „Ce și cum vreau să fiu?”

Tema săptămânii: „Meserii îndrăgite de copii”

Tema zilei: „O meserie care-mi place mie”

Tipul activității: dobândire de noi cunoștințe

Forma de realizare: activitate integrată ALA.1+A.D.E.(D.Ș.) + A.L.A. 2

Competențe specifice:

Identifică elementele caracteristice ale unor fenomene/ relații din mediul apropiat;

Evidențiază caracteristicile unor obiecte localizate în spațiul înconjurător;

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător.

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor preșcolarilor prin intermediul înregistrărilor video și a mesajelor vocale ;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe / supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor pentru integrarea copiilor marginalizați în cadrul grupului.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „Ce meserie vrei să ai când vei fi mare?” (împărtășirea cu ceilalți)

A.L.A.1:

Joc de masă: „Meserii și unelte” – puzzle

Bibliotecă: „Unde lucrează…?”- imagini cu diverse medii de lucru

Știință: „Să-mi aleg o meserie, care-mi place mie!”

A.D.E.:

DOMENIUL ȘTIINȚĂ (Cunoașterea mediului) Unelte și meserii”- joc didactic

Tranziție: „Mergem toți în pas vioi/ Suntem meșteri mai de soi”-recitativ ritmic

Rutine: „Cu plăcere, mulțumit, turtițe am pregătit!” (deprinderea de a manifesta bucurie când finalizează o activitate)

Centre de interes deschise:

Construcții: „Case și blocuri noi”- materiale la alegere

Joc de rol: „De-a doctorul”

Artă: „Modelăm pâinițe, cornulețe, etc.” – modelaj

A.L.A.2: „Caută-ți perechea!”- joc de mișcare

Scenariul zilei

„Întâlnirea de dimineață” s-a realizat prin intermediul mesajelor vocale și înregistrărilor video (realizate cu ajutorul părinților) și transmise colegilor de grupă, a fost un prilej de observare a comportamentelor sociale în cadrul grupului de preșcolari. Copiii au fost tot timpul stimulați și încurajati , atât de educatoare cât și de părinți, să se acomodeze cu regulile grupei (chiar și în mediul online) și să accepte legături noi.

Preșcolarii au socializat de la distanță, au transmis poze cu lucrările realizate, înregistrari și mesaje vocale pentru colegii de grupă.

Încheierea activității s-a realizat prin intermediul jocului de mișcare „Caută-ți perechea!”, preșcolarii chiar dacă s-au jucat individual, aceștia au reacționat pozitiv la regulile jocului, dar și pe parcursul întregii activității.

Descrierea comportamentelor sociale din săptămâna 16

În această săptămână activitățile integrate și-au adus aportul în relațiile de colaborare, pe dezvoltarea empatiei și înțelegerea nevoilor preșcolarilor marginalizați. Activitățile propuse au avut drept scop atât obiective instructiv-educative, cât și obiective formativ – educative ce țin de formarea unor atitudini pozitive la nivelul grupului de preșcolari.

S-a pus accent pe stimularea relaților de cooperare, pe creșterea nivelului stimei de sine și pe stimularea unor aspecte comportamentale pozitive.

Preșcolarii au comunicat mult mai ușor între ei, au colaborat mult mai bine, iar preșcolarii marginalizați la începutul semestrului II au căpătat mai multă încredere în forțele proprii și au stabilit legături de prietenie și colaborare cu colegii de grupă.

Activitățile au fost pe placul preșcolarilor și au pus în valoare atât deprinderi gospodărești, cât deprinderi de dezvoltare a autonomiei personale.

S17 – S18: „Vara călduroasă/ A venit în țara noastră”- proiect tematic

TEMA ANUALĂ DE STUDIU: „Când, cum și de ce se întămplă?”

SUBTEME ALE PROIECTULUI:

S2.17 – „Vine vara, bine-mi pare!”

S2.18 – „Vară, fructe dulci aduci”

DURATA PROIECTULUI: 2 săptămâni

JUSTIFICAREA ALEGERII TEMEI: Suntem la începutul verii, copiii trăiesc, văd, simt transformările naturii și este un moment potrivit pentru a pătrunde mai adânc în tainele acestui anotimp.

DIRECȚII DE DEZVOLTARE/SUBTEME ALE PROIECTULUI: caracteristicile anotimpului vară, fructe de vară.

LOC DE DESFĂȘURARE: în incinta Grădiniței cu Program Prelungit Nr. 64, Galați

RESURSE:

Umane: preșcolarii grupei mici, părinții și bunicii preșcolarilor;

Materiale: planșe tematice, cărți, reviste, enciclopedii pentru copii, soft educațional, imagini ppt, pliante, calculator, imprimantă, aparat foto, siluete de plastic, jetoane etc.

Bibliografice:

– Curriculum pentru educație timpurie, OMEN 4694/02.02.2019;

– Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani, UNICEF, 2008;

-Revista pentru învățământul preșcolar 1- 2, 2008;

-Ezechil L., Păiș-Lăzărescu M., „Laborator preșcolar”, Ed. Integral, București, 2002.

DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII:

A2 Conduită senzorio-motorie, pentru orientarea mișcării;

B1 Interacțiuni cu adulții și cu copiii de vârste apropiate;

B2 Comportamente prosociale, de acceptare și de respectare a divinității;

B4 Autocontrol și expresivitate emoțională;

B3 Conceptul de sine;

C1 Curiozitate, interes și inițiativă în învățare;

C2 Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor (persistență în activități);

C3 Activitate și manifestare a potențialului creativ;

D1 Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute;

D2 Mesaje orale în diverse situații de comunicare;

D3 Premise ale citirii și scrierii, în contexte de comunicare cunoscute;

E1 Relații, operații și deducții logice în mediul apropiat;

E2 Cunoștințe și deprinderi elementare matematice pentru rezolvarea de probleme și cunoașterea mediului apropiat;

E3 Caracteristici structurale și funcționale ale mediului înconjurător.

COMPORTAMENTE VIZATE:

Participă la activitățile fizice variate, adecvate nivelului de dezvoltare;

Își însușește și respectă reguli; înțelege efectele acestora în planul relațiilor sociale, în contexte familiare;

Exersează, cu sprijin, asumarea unor responsabilități specifice vârstei, în contexte variate;

Demonstrează creativitate prin activitățile artistico-plastice,muzicale și practice, în conversații și povestiri creative;

Identifică prezența mesajului scris, apreciază și valorifică mesajul scris în activitățile curente;

Asimilează unele elemente ale scrisului și folosește diferite modalități de comunicare grafică și orală pentru transmiterea unui mesaj;

Utilizează simțurile (văzul, auzul,simțul tactil, mirosul etc.) în interacțiunea cu mediul apropiat;

Inițiază/participă la interacțiuni pozitive cu copii de vârstă apropiată;

Exerseză, cu sprijin, autoaprecierea pozitivă, în diferite situații educaționale;

Recunoaște și exprimă emoții de bază, produse de piese muzicale, texte literare, obiecte de artă etc.

Manifestă creativitate în activități diverse;

Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui text, în vederea înțelegerii și receptării lui (cumunicare receptivă);

Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr și numerație;

Sistează detalii sau diferențe între obiecte, ființe, fenomene de care sunt interesați, atunci când le examinează;

Participă la experiențe de lucru cu cartea, pentru cunoașterea și aprecierea cărții;

Identifică, cu sprijin, categorii de obiecte și le grupează după un criteriu;

Realizează, în mod dirijat, activități simple de investigare a mediului, folosind instrumente și metode specifice, realizează, în mod dirijat, activități simple;

Demonstrează capacități de comunicare clară a unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni, emoții proprii (comunicare expresivă);

Exerseză și extinde progresiv vocabularul;

Identifică și valorifică unele caracteristici ale lumii;

Respectă regulile de exprimare corectă, în diferite contexte de comunicare.

TEHNICI DE EVALUARE:

secvențială: fișe de evaluare;

finală: expoziții, fotografii.

INVENTAR DE PROBLEME

CENTRE DE INTERES DESCHISE ȘI MATERIALE PUSE LA DISPOZIȚIA COPIILOR

SCRISOARE DE INTENȚIE CĂTRE PĂRINȚI

Stimați părinți,

Având în vedere că vara a pășit timid pe meleagurile noastre și interesul copiilor este sporit pentru venirea vacanței, ne propunem să derulăm proiectul tematic: „Vara călduroasă/ A venit în țara noastră” .

Vă rugăm să ne sprijiniți cu fotografii, imagini sugestive, enciclopedii pentru copii etc.

Vă mulțumim,

Copiii grupei și doamnele educatoare.

Săptămâna 17 – Activitate integrata (A. I. 17.1)- desfășurată în mediul online

Tema anuală de studiu: „Când, cum și de ce se întâmplă?”

Tema săptămânii: „Vara călduroasă / A venit în țara noastră”

Tema zilei: „Bine ai venit, dragă vară!”

Tipul activității: dobândire de noi cunoștințe

Forma de realizare: activitate integrată ALA.1+A.D.E.(D.Ș.) + A.L.A. 2

Competențe specifice:

Identifică elementele caracteristice ale unor fenomene/ relații din mediul apropiat;

Evidențiază caracteristicile unor obiecte localizate în spațiul înconjurător;

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător.

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor preșcolarilor prin intermediul înregistrărilor video și a mesajelor vocale ;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe / supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor pentru integrarea copiilor marginalizați în cadrul grupului.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „Zâna Vară a sosit!” (împărtășirea cu ceilalți)

A.L.A.1:

Joc de masă: „Vara la mare”- puzzle

Joc de rol: „De-a Zâna Vară”

Artă: „Soare la mare”- desen

A.D.E.:

DOMENIUL ȘTIINȚĂ (Cunoașterea mediului)

„Bine ai venit, dragă vară!”-lectură după imagini

Tranziție: „Ceata lui Pițigoi”-cântec

Rutine: „Împreună noi lucrăm/ Treaba să o terminăm!” (deprinderea de a finaliza lucrarea începută)

Centre de interes deschise:

Construcții: „Cabane, căsuțe”- materiale la alegere

Bibliotecă: „Citire” imagini de vară”- reviste pentru copii

Știință: „Alege toate imagini cu aspecte de vară!”–sortare de jetoane

A.L.A.2: „Prinde soarele!”- joc de mișcare

Scenariul zilei

„Întâlnirea de dimineață” realizată prin intermediul mesajelor vocale și înregistrărilor video (realizate cu ajutorul părinților) și transmise colegilor de grupă, a fost un prilej de observare a comportamentelor sociale în cadrul grupului de preșcolari. Copiii au fost tot timpul stimulați și încurajati , atât de educatoare cât și de părinți, să se acomodeze cu regulile grupei (chiar și în mediul online) și să accepte legături noi. Activitatea integrată a vizat transmiterea de noi cunoștințe despre sosirea anotimpului de vară, iar activitatea pe centre a fost pe placul copiilor, fiecare lucrând în ritm propriu.

Preșcolarii au socializat de la distanță, au transmis poze cu lucrările realizate, înregistrari și mesaje vocale pentru colegii de grupă.

Încheierea activității s-a realizat prin intermediul jocului de mișcare „Prinde soarele”, preșcolarii chiar dacă s-au jucat individual, aceștia au reacționat pozitiv la regulile jocului, dar și pe parcursul întregii activității.

Săptămâna 17 – Activitate integrata (A. I. 17.2)- desfășurată în mediul online

Tema anuală de studiu: „Când, cum și de ce se întâmplă?”

Tema săptămânii: „Vara călduroasă / A venit în țara noastră”

Tema zilei: „Vara cea călduroasă”

Tipul activității: consolidare de cunoștințe, priceperi și deprinderi

Forma de realizare: activitate integrată ALA.1+A.D.E.(D.Ș.+D.E.C) + A.L.A. 2

Competențe specifice:

Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr și numerație;

Demonstrează familiarizarea cu informații despre mărime, formă;

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător;

Identifică elementele caracteristici ale unor fenomene/relații din mediul apropiat;

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Manifestă creativitate în activități diverse;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor preșcolarilor prin intermediul înregistrărilor video și a mesajelor vocale ;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe / supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor pentru integrarea copiilor marginalizați în cadrul grupului.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „De ce-mi place vara?” (împărtășirea cu ceilalți)

A.L.A.1:

Construcții: „Cabana de la munte”- materiale la alegere

Joc de rol: „De-a turiștii”

Artă: „Vara la mare”- colorare

A.D.E.:

DOMENIUL ȘTIINȚĂ (Activitate matematică)

„Vară, ai venit la timpul potrivit”- exercițiu cu material individual (fixare numerație 1-3, formare de mulțimi după un criteriu dat- formă, mărime, culoare)

DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV ( Educație artistico-plastică)

„Raze de soare”- modelaj

Tranziție: „La pescuit”-joc distractiv

Rutine: „În cerc ne adunăm,/ Frumos ne salutăm” (deprinderea de a utiliza diferite formule vesele de salut)

Centre de interes deschise:

Artă: „Raze de soare”- modelaj

Joc de masă: „La mare”- puzzle

Știință: „Ajută turiștii să ajungă la mare!”-fișă labirint

A.L.A.2: „Facem gimnastică!”- joc de mișcare

Scenariul zilei

Activitatea a debutat cu „Întâlnirea de dimineață”.

În cadrul întâlnirii, preșcolarii s-au salutat transmițând mesaje vocale către

colegul preferat. În acest fel și-au exprimat starea de bucurie sau tristețe, precum și cauzele declanșatoare (dacă a fost cazul).

Activitatea integrată a vizat formarea de mulțimi, consolidarea numărului și cifrei 1-3, formare de mulțimi după un criteriu dat (formă, mărime, culoare), iar activitatea pe centrele de interes a fost pe placul copiilor, fiecare lucrând în ritm propriu. Activitățile din centrele de interes deschise au fost realizate de către preșcolari împreună cu părinții, s-a urmărit alegerea unor activități ușor de realizat în mediul familial ținând legătura în permanență cu părinții.

Preșcolarii au socializat de la distanță, au transmis poze cu lucrările realizate, înregistrari și mesaje vocale pentru colegii de grupă.

În ultima parte a zilei în cadrul jocului de mișcare „Facem gimnastică!” preșcolarii chiar dacă s-au jucat individual, aceștia au reacționat pozitiv la regulile jocului, dar și pe parcursul întregii activității.

Săptămâna 17 – Activitate integrata (A. I. 17.3)- desfășurată în mediul online

Tema anuală de studiu: „Când, cum și de ce se întâmplă?”

Tema săptămânii: „Vara călduroasă / A venit în țara noastră”

Tema zilei: „O poveste de vară”

Tipul activității: dobândire de noi cunoștințe

Forma de realizare: activitate integrată ALA.1+A.D.E.(D.L.C.) + A.L.A. 2

Competențe specifice:

Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui (comunicare receptivă)

Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor, semnificațiilor etc. (comunicare expresivă);

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător.

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Manifestă creativitate în activități diverse;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor preșcolarilor prin intermediul înregistrărilor video și a mesajelor vocale ;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe / supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor pentru integrarea copiilor marginalizați în cadrul grupului.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „Ce mi-a povestit o păsărică?” (împărtășirea cu ceilalți)

A.L.A.1:

Construcții: „Casa mea de vacanță ”- materiale la alegere

Joc de rol: „Casa mea de vacanță”

Joc de masă: „Umbrele mari, umbrele mici”- sortare de jetoane

A.D.E.:

DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE (Educarea limbajului)

„O scrisoare de la Zâna Vară” – lectură după imagini (alcătuire/completare de propoziții simple)

Tranziție: „Suntem veseli și cântăm,/ Nu e greu să învățăm!”- mers imitativ

Rutine: „Vreau să fiu de ajutor!” (deprinderea de a colabora)

Centre de interes deschise:

Artă: „Soarele”- pioneze

Bibliotecă: „Raze de soare”- exercițiu grafic

Joc de rol: „De-a turiștii”

A.L.A.2: „Prinde valul!”- joc de mișcare

Scenariul zilei

Activitatea a debutat cu activitățile alese de dimineață preferate pe care preșcolarii și le-au ales, cu ajutorul părinților.

„Întâlnirea de dimineață” a vizat observarea mesajelor primite de la preșcolarii în care s-au salutat transmițând mesaje vocale sau înregistrări video către colegul sau colegii preferață, astfel și-au exprimat stările emoționale, bucuria de a-și reîntâlni colegii/ prietenii.

Activitatea de educarea a limbajului s-a desfășurat printr-o lectură a limbajului pe baza unor imagini legate de anotimpul vara, cu ajutorul cărora preșcolarii trebuiau să alcătuiască sau să completeze propoziții simple.

Activitatea s-a realizat prin intermediul unei înregistrări video, urmată de explicațiile necesare desfășurării și celorlalte activități de la centrele de interes.

Activitățile din centrele de interes deschise au fost realizate de către preșcolari împreună cu părinții, s-a urmărit alegerea unor activități ușor de realizat în mediul familial ținând legătura în permanență cu părinții.

Preșcolarii au socializat de la distanță, au transmis poze cu lucrările realizate, înregistrari și mesaje vocale pentru colegii de grupă.

În ultima parte a zilei în cadrul jocului distractiv „Prinde valul!”, preșcolarii chiar dacă s-au jucat individual, aceștia au reacționat pozitiv la regulile jocului, dar și la întreaga activitate din timpul zilei.

Descrierea comportamentelor sociale din săptămâna 17

Activitățile din această săptămână au punctat aspecte privind dezvoltarea socială a preșcolarilor. Activitățile integrate propuse au fost desfășurate pe toată ziua și au avut un impact deosebit asupra implicării preșcolarilor în propunerea unor activități pe placul lor.

Atât activitățile pe centre cât și activitătile de dezvoltare personală au ajutat preșcolarii în exprimarea liberă a unor opțiuni sau preferințe.

Preșcolarii au lucrat individual cu ajutorul părinților, dar au ținut în permanență legătură cu colegii de grupă, au observat lucrările realizate de către acești și s-au încurajat reciproc, prin intermediul mesajelor vocale transmise.

Deși aflați la distanță unii față de alții s-au creat legături noi între preșcolari, au început să își exprime mult mai ușor emoțiile și sentimentele privind colegii de grupă considerându-i prieteni.

Preșcolarii mai mici, inițial marginalizați de preșcolarii mai mari, au fost integrați în cadrul grupei, cei mari înțelegând nevoile celor mici și venind în întâmpinarea lor.

Relațiile la nivelul grupei sunt bine închegate și bazate pe prietenie și colaborare.

Săptămâna 18 – Activitate integrata (A. I. 18.1)- desfășurată în mediul online

Tema anuală de studiu: „Când, cum și de ce se întâmplă?”

Tema săptămânii: „Vară, fructe dulci aduci”

Tema zilei: „Vară, fructe dulci aduci”

Tipul activității: dobândire de noi cunoștințe

Forma de realizare: activitate integrată ALA.1+A.D.E.(D.Ș.) + A.L.A. 2

Competențe specifice:

Identifică elementele caracteristice ale unor fenomene/ relații din mediul apropiat;

Evidențiază caracteristicile unor obiecte localizate în spațiul înconjurător;

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător.

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor preșcolarilor prin intermediul înregistrărilor video și a mesajelor vocale ;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe / supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor pentru integrarea copiilor marginalizați în cadrul grupului.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „De ce-mi plac fructele de vară?” (împărtășirea cu ceilalți)

A.L.A.1:

Joc de masă: „Din jumătate- întreg”- puzzle

Joc de rol: „De-a fructele lăudăroase”

Bibliotecă: „Fructele la masă”- „citire” de imagini

A.D.E.:

DOMENIUL ȘTIINȚĂ (Cunoașterea mediului) „Căpșuna”- observare

Tranziție: „Vrei, nu vrei!”- cântec

Rutine: „Ascult ce spun colegii mei,/ Și răspund frumos ca ei” (deprinderea de a răspunde atunci când este întrebat)

Centre de interes deschise:

Artă: „Căpșuna”-completare desen

Construcții: „Măsuțe pentru fructe”- piese lego

Știință: „Fructe de vară”- fișă de lucru

A.L.A.2: „Găsește-ți perechea!”-joc de mișcare

Scenariul zilei

Activitatea a debutat cu „Întâlnirea de dimineață”, unde preșcolarii s-au salutat prin intermediul înregistrărilor video sau a mesajelor vocale și au putut să-și transmită emoțiile față de colegii din grupă.

Activitatea integrată a vizat transmiterea unor informații despre fructele de

vară – căpșuna, forma, culoare,când se plantează și de ce folosesc oamenii fructe. Activitatea de cunoaștere a mediului s-a realizat cu sprijinul părinților care și-au luat în serios rolul de

parteneri educaționali, realizând o colaborare eficientă și de încredere reciprocă în vederea realizării cu succes a tuturor activităților propuse.

Activitatea pe centre a fost pe placul copiilor, fiecare lucrând în ritm propriu.

Activitatea s-a încheiat cu un joc de mișcare și a fost pe placul copiilor. La finalul zilei, părinții au postat poze sau filmulețe din activitatea realizată în timpul zilei care se putea observa că activitățile propuse au fost pe placul copiilor și au putut fi realizate cu ușurință de către aceștia.

Săptămâna 18 – Activitate integrata (A. I. 18.2)- desfășurată în mediul online

Tema anuală de studiu: „Când, cum și de ce se întâmplă?”

Tema săptămânii: „Vară, fructe dulci aduci”

Tema zilei: „La piața de fructe”

Tipul activității: dobândire de noi cunoștințe

Forma de realizare: activitate integrată ALA.1+A.D.E.(D.Ș.) + A.L.A. 2

Competențe specifice:

Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr și numerație;

Demonstrează familiarizarea cu informații despre mărime, formă;

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător;

Identifică elementele caracteristici ale unor fenomene/relații din mediul apropiat;

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Manifestă creativitate în activități diverse;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor preșcolarilor prin intermediul înregistrărilor video și a mesajelor vocale ;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe / supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor pentru integrarea copiilor marginalizați în cadrul grupului.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „Ghici ce fruct este?” (împărtășirea cu ceilalți)

A.L.A.1:

Joc de masă: „Găsește-i locul!”- sortare jetoane cu fructe după culoare

Joc de rol: „Gospodinele pregătesc compoturi”

Construcții: „Tarabe la piața cu fructe”- materiale la alegere

A.D.E.:

DOMENIUL ȘTIINȚĂ (Activitate matematică)

„La piața de fructe”- exercițiu cu material individual (fixare numerație 1-3, scara numerică)

Tranziție: „O cireașă, două, trei,/ Poate vrei să-ți pui cercei!”- numărătoare

Rutine: „Fac curat așez la loc,/ Unde stau, unde mă joc!” (deprinderea de autogospodărire)

Centre de interes deschise:

Artă: „Cireșe dolofane” -modelaj

Construcții: „Tarabele cu fructe”- piese lego

Știință: „Câte cireșe ai găsit?”-fișă de lucru

A.L.A.2: „Mănânci, mănânci…?”- joc distractiv

Scenariul zilei

Activitatea a debutat cu „Întâlnirea de dimineață”, preșcolarii s-au salutat

transmițând mesaje vocale către colegul preferat. În acest fel și-au exprimat starea de

bucurie sau tristețe, precum și cauzele declanșatoare.

Activitatea integrată a vizat formarea de mulțimi, consolidarea numărului și cifrei 1,2 și 3, iar activitatea pe centrele de interes a fost pe placul copiilor, fiecare lucrând în ritm propriu. Activitățile din centrele de interes deschise au fost realizate de către preșcolari împreună cu părinții, s-a urmărit alegerea unor activități ușor de realizat în mediul familial ținând legătura în

permanență cu părinții.

Preșcolarii au socializat de la distanță, au transmis poze cu lucrările realizate, înregistrari și mesaje vocale pentru colegii de grupă.

În ultima parte a zilei în cadrul jocului distractiv „Mănânci, mănânci…?” preșcolarii chiar dacă s-au jucat individual, aceștia au reacționat pozitiv la regulile jocului, dar și pe parcursul întregii activității.

Săptămâna 18 – Activitate integrata (A. I. 18.3)- desfășurată în mediul online

Tema anuală de studiu: „Când, cum și de ce se întâmplă?”

Tema săptămânii: „Vară, fructe dulci aduci”

Tema zilei: „Coșul cu sănătate”

Tipul activității: dobândire de noi cunoștințe

Forma de realizare: activitate integrată ALA.1+A.D.E.(D.O.S.+D.E.C.) + A.L.A. 2

Competențe specifice:

Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui (comunicare receptivă)

Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor, semnificațiilor etc. (comunicare expresivă);

Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător.

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;

Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;

Manifestă creativitate în activități diverse;

Comportamente sociale vizate în cadrul activității integrate:

Exprimarea emoțiilor pentru colegul preferat;

Recunoașterea emoțiilor și stărilor preșcolarilor prin intermediul înregistrărilor video și a mesajelor vocale ;

Identificarea cauzelor stărilor de tristețe / supărare ale unui coleg de grupă;

Stimularea preșcolarilor pentru integrarea copiilor marginalizați în cadrul grupului.

Activități de învățare:

Întâlnirea de dimineață: „Fructul preferat este…” (împărtășirea cu ceilalți)

A.L.A.1:

Joc de masă: „Fructe vară”- sortare de jetoane

Joc de rol: „De-a vânzătoarele, vând cireșe”

Știință: „Ajută cireșele să ajungă în coș!”- fișă labirint

A.D.E.:

DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE ( Educație pentru societate)

„Fructele, izvor de sănătate” – lectură după imagini

DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV ( Educație artistico-plastică)

„Coșul cu fructe”- pictură

Tranziție: „O cireașă și-o căpșună,/Merg ținându-se de mână”- joc de mișcare

Rutine: „Cu copiii toți fii prietenos/ Și mereu la joacă poartă-te frumos!” (deprinderi de relaționare și atitudine pozitivă față de sine și față de ceilalți)

Centre de interes deschise:

Artă: „Coșul cu fructe”- pictură

Bibliotecă: „Cozi de cireșe”- exercițiu grafic

Construcții: „Lădițe pentru cireșe”- pise lego

A.L.A.2: „Apă, aer, sol…”- joc distractiv

Scenariul zilei

Activitatea a debutat cu activitățile alese de dimineață preferate pe care preșcolarii și le-au ales, cu ajutorul părinților. Preșcolarii au fost stimulați să socializeze, să colaboreze și să lege prietenii prin întermediul activităților desfășurate în mediul online, cu ajutorul mesajelor vocale sau înregistrărilor video destinate colegilor de grupă.

Activitatea integrată a vizat transmiterea de noi cunoștinte despre fructe și beneficiile lor pentru sănătatea oamenilor, iar activitatea pe centrele de interes a fost pe placul copiilor, fiecare lucrând în ritm propriu.

Preșcolarii au socializat de la distanță, au transmis poze cu lucrările realizate, înregistrari și mesaje vocale pentru colegii de grupă.

În ultima parte a zilei în cadrul jocului distractiv „Apă, aer, sol…”, preșcolarii chiar dacă s-au jucat individual, aceștia au reacționat pozitiv la regulile jocului, dar și pe parcursul întregii activității.

Descrierea comportamentelor sociale pe tot semestrul al II-lea

Pe parcursul semestrului al II-lea am observat crearea unor noi prietenii fiind incluși și copiii mai puțin populari, crearea unor parteneriate între copii, chiar dacă s-au realizat de la distanță, am observat ca majoritatea copiilor și-au păstrat prietenii de la grădiniță. În această perioadă în care copiii sunt acompaniați exclusiv de părinți, chiar dacă nu se descurcau în rezolvarea unor sarcini sau în mânuirea unor obiecte, au fost încurajați să descopere singuri soluțiile.

Învațarea prin descoperire, prin înțelegerea unor mecanisme de producere a unor fenomene și încercarea de a explica și altuia (părinților sau fraților) ce a descoperit, dă randament maxim în situațiile de învățare. Climatul afectiv a fost unul foarte bun și stimulativ pentru dezvoltarea socială a preșcolarilor de la grupă, dovadă fiind rezultatele obținute în etapa de posttest de la sfârșitul semestrului al doilea. În acest timp am completat și fișele de observații care au vizat comportamentele preșcolarilor care influențează climatul afectiv al clasei.

Etapa finală (posttest)

S-a desfășurat în perioada 09-12 iunie 2020, după finalizarea programului de activități integrate. În această etapă s-a aplicat un chestionar sociometric alcătuit pe aceeași structură ca și cel de la pretest 1 și pretest 2, dar modificat în ceea ce privește conținutul.

3.3. Analiza și interpretarea rezultatelor

Reamintesc faptul că în această cercetare am pornit de la ipoteza conform căreia nivelul de socializare a preșcolarilor este dependent și de desfășurarea activităților integrate la nivelul grupei.

Prezentăm în cele ce urmează demersul investigativ, precum și rezultatele obținute în fiecare etapă a cercetării.

CHESTIONAR SOCIOMETRIC 1

(Aplicat în perioada 09.09.2019- 20.09.2019)

Numele și prenumele……………………………

Grupa……………………………………………

Data …………………………………………….

Cu cine vrei să te joci? Motivație: De ce? a)… +3

b) +2

c). +1

Cu cine nu vrei să te joci? Motivație: De ce?

a)……………………………………………-3 b)……………………………………………-2 c)……………………………………………-1

Rezultatele obținute la această probă sunt prezentate în tabelul. 4 care urmează:

Tabel. 4 Alegerile și respingerile preșcolarilor din Grupa Mică P.P. „Buburuzele” în perioada de cunoaștere și observare a copiilor, la început de an școlar – etapa PRETEST 1

Legendă: fete

băieți

Tabel. 5

Numărul alegerilor și respingerilor totale

la nivelul grupei – etapa Pretest 1

Se observă prefigurarea unor potențiali lideri pozitivi și a unor lideri negativi.

Tabel. 6 Sociomatrice perioada de cunoaștere și observare a copiilor (09.09.2019 – 20.09. 2019), etapa de Pretest.1,

Grupa Mică P.P. „ Buburuzele”

COEFICIENTUL DE COEZIUNE AL GRUPULUI (09.09.2019 – 20.09. 2019)

Cc = 2 x Ar / N (N-1), Ar- nr. atrageri reciproce, N- nr. total preșcolari

Cc 1 = 2 x 3 / 24 x 23= 6/ 552 = 0,01

INDICELE DE COEZIUNE AL GRUPULUI (09.09.2019 – 20.09. 2019)

Ic = 2(Ar-Rr) / N (N-1) , Ar- nr. atrageri reciproce, Rr- nr. respingeri reciproce, N= nr. total preșcolari

Ic 1 = 2 (3-0) / 24 x 23 = 6/ 552= 0,01

În această etapă, coeficientul de coeziune al grupului a ieșit egal cu indicele de coeziune al grupului, fapt ce dovedește că la nivelul grupei încă nu s-au stabilit relații de prietenie între preșcolari și că urmează să se cunoască. Se observă doar câteva relații de prietenie (3 atrageri reciproce) și nicio relație de antipatie sau de conflict deschis aparut între preșcolarii de la grupă.

Harta sociometrică privind atragerile și respingerile făcute de preșcolari

în perioada de cunoaștere și observare a copiilor

Pretest. 1

Tabel. 7

Centralizatorul indicilor sociometrici preferențiali și valorile psihosociale de tip preferențial stabilite în perioada de cunoaștere și observare a copiilor

INDICII DE STATUT PREFERENȚIAL PRETEST. 1

Din diagramă reiese faptul că mai puțin de jumătate din numărul de copii s-au acomodat cu mediul grădiniței (41%). Acest lucru s-a întâmplat și datorită faptului că preșcolarii au mai luat contact cu grădinița, 2 preșcolari au frecventat creșa, adaptarea cu grădinița a fost fără probleme și au încercat să îi ajute pe unii colegi să se adapteze și ei cu grădinița (i-a consolat și s-au jucat cu ei ca să nu mai plângă).

La început de an școlar, copiii au venit cu deschidere și nu au ridicat probleme deosebite la intrarea în sala de grupă. Preșcolarii s-au despărțit gradual de părinți, permițându-le accesul acestora în sala de grupă cât au dorit.

ETAPA INTERMEDIARĂ DE PRETEST. 2

Această etapă am desfășurat-o în perioada 20 – 23 ianuarie 2020, la încheierea proiectului tematic „IARNA CEA GEROASĂ/ A VENIT LA NOI ACASĂ”, perioadă în care s-a desfășurat și evaluarea acestuia.

În această etapă am consemnat în fișe de observații individuale (caiet de observații), grile de observare, sociomatrici și am evaluat obiect nivelul de dezvoltare a capacităților sociale a preșcolarilor de la grupă.

Menționez că pe tot parcursul semestrului I, la grupă s-au derulat activități instructiv-educative desfășurate în mod tradițional (Conform planificării anuale Anexa.1). Tuturor subiecților de la grupă, le-am aplicat un chestionar sociometric pentru a stabili nivelul social al grupei și tipurile de relații interpersonale.

CHESTIONAR SOCIOMETRIC . 2

(Aplicat în perioada 20- 23.01.2020)

Numele și prenumele………………………..….

Grupa……………………………………………

Data ……………………………………………..

Dacă ar fi să inviți la tine acasă trei colegi, să vă jucați, tu pe cine ai invita? Motivație: De ce?

a)… +3

b) +2

c)…………………………………………………………..+1

Numește trei colegi pe care nu i-ai lua la tine acasă să vă jucați!

Motivație: De ce?

a)…………………………………………………..-3 b)………………………………………..….-2 c)……………………………………………..-1

Rezultatele obținute la acestă probă sunt prezentate în tabelul. 9 care urmează:

Tabel. 9 Alegerile și respingerile preșcolarilor din Grupa Mică P.P. „Buburuzele” în perioada 20 – 23 ianuarie 2020

etapă intermediară PRETEST 2

Legendă: fete

băieți

Tabel. 10

Numărul alegerilor și respingerilor totale

la nivelul grupei – etapa Pretest 2

Se observă prefigurarea unor potențiali lideri pozitivi și a unor lideri negativi.

Tabel. 11 Sociomatrice pretestare intermediară Pretest. 2 (20.01.2020 – 23.01.2020),

Grupa Mică P.P. „ Buburuzele”

COEFICIENTUL DE COEZIUNE AL GRUPULUI (20.01.2020 – 23.01.2020)

Cc = 2 x Ar / N (N-1), Ar- nr. atrageri reciproce, N- nr. total preșcolari

Cc 1 = 2 x 6 / 24 x 23= 12 / 552 = 0,0217

INDICELE DE COEZIUNE AL GRUPULUI (20.01.2020 – 23.01.2020)

Ic = 2(Ar-Rr) / N (N-1) , Ar- nr. atrageri reciproce, Rr- nr. respingeri reciproce, N= nr. total preșcolari

Ic 1 = 2 (6 – 4) / 24 x 23 = 4 / 552= 0,0072

În această etapă, Cc – coeficientul de coeziune al grupului a ieșit mai mare decât Ic – indicele de coeziune al grupului, fapt ce dovedește că la nivelul grupei s-au stabilit relații de prietenie între preșcolari. Se observă că între preșcolarii de la grupă s-au stabilit doar câteva relații de prietenie (6 atrageri reciproce) și 4 relații de respingere reciprocă.

HĂRȚI SOCIOMETRICE PRIVIND RELAȚIILE DE ATRAGERE ȘI RESPINGERE FĂCUTE DE PREȘCOLARI ÎN ETAPA DE PRETESTARE INTERMEDIARĂ (20.01.2020 – 23.01.2020)

În urma hărților sociometrice, s-a observat că nu toți copiii au stabilit relații de prietenie și că încă mai există copii care nu s-au acomodat la mediul grădiniței. Încă sunt copiii care nu au reușit să stabilească relații de prietenie și refuză cu îndârjire orice colaborare cu aceștia.

Tabel. 12

Centralizatorul indicilor sociometrici preferențiali și valorile psihosociale de tip preferențial stabilite în urma pretestării intermediare

PRETEST. 2

(20.01.2020 – 23.01.2020)

INDICII DE STATUT PREFERENȚIAL PRETEST. 2

Observație: Am constatat în urma etapei de pretestare intermediară (în urma introducerii în tabel a datelor rezultate), precum și în urma completării matricei sociometrice, că la grupa mică P.P. „Buburuzele” sunt 4 preșcolari care au statutul ,,populari”, 9 preșcolari care sunt,,acceptați”, 5 preșcolari marginalizați și 6 sunt ,,indiferenți”. Ponderea dintre populari – acceptați și cei dintre indiferenți și marginalizați este de 13/11, adică 54.16 % sunt populari și acceptați, iar 45, 84 % sunt marginalizați și indiferenți.

Etapa formativă cvasiexperimentală de aplicare a

programului de activități integrate :

„La grădi venim să ne jucăm, să învățăm /

Și noi prietenii să legăm!”

Această etapă s-a desfășurat pe tot parcursul semestrului al II-lea, în perioada

27 ianuarie 2020 – 05 iunie 2020.

În această perioadă, la grupă s-au desfășurat activități în manieră integrată, atât pe tura I (activități de dimineață), cât și pe tura a II-a (activități de după-amiază).

Programul de activități a fost implementat gradual, am făcut echipă alături de colega de la grupă. La activitățile de după-amiază, am făcut echipă cu părinții, permițând accesul acestora la activități.

Activitățile integrate, de dimineață, s-au desfășurat pe întreaga zi și au avut un scenariu bine stabilit și pe placul copiilor. Aceștia au fost motivați pe tot parcursul zilei pentru participarea la acest gen de activități și au avut un impact puternic atât în rândul copiilor cât și în rândul părinților.

Pe parcursul semestrului al II-lea ( în special în prima parte a semestrului – în luna februarie), am observat crearea unor prietenii noi, crearea unor parteneriate între copii pentru rezolvarea unor probleme sau situații problemă, deși încercau să le rezolve și singuri. Am observat că cereau părerea colegului de la măsuță, dacă face bine ceea face, iar colegul încerca să-l ajute sau să-i explice dacă a făcut sau nu bine și de ce întâmpină probleme în ceea ce face. Cu alte cuvinte, deși eram în preajma lor și-i ajutam, dacă nu se descurcau în rezolvarea unor sarcini sau în mânuirea unui obiect, am încercat să-i las să descopere singuri soluțiile și să-i încurajez atunci când reușeau sau erau pe calea cea bună în rezolvarea unei sarcini. Învațarea prin descoperire, prin înțelegerea unor mecanisme de producere a unor fenomene și încercarea de a explica și altuia ce a descoperit, a dat randament maxim în situațiile de învățare.

Copiii au socializat mult mai ușor, au câștigat autonomie în manipularea ustensilelor de la măsuță, au descoperit singuri sau cu ajutor din partea colegilor/ educatoarei modalități de lucru în rezolvarea unor sarcini, și-au dezvoltat abilități practice și atitudini de cooperare și întrajutorare.

Climatul afectiv de la grupă a fost unul foarte bun și stimulativ pentru dezvoltarea socială a preșcolarilor de la grupă.

Începând cu a doua săptămână din luna martie, am fost nevoită să desfășurăm activitățile în mediul online. Fiind pentru prima dată când ne-am întâlnit cu asemenea situație, ne-am mobilizat imediat și am reușit să realizăm cu părinții o relație permanentă de cooperare, colaborare și comunicare menită să vină în sprijinul copilului.

Din momentul respectiv și până la finalul anului școlar, activitățile au avut loc în baza unui program prestabilit de comun acord cu părinții copiilor și am ținut legătura în permanență, am realizat activități și întâlniri cu preșcolarii în mediul online.

Cu sprijinul părinților, am reușit să realizez activitățile integrate în mediul online, unde părinții alături de copii au participat la activitățile educative. Am reușit să mă adaptez în scurt timp la cerințele actuale, majoritatea activităților au fost transformate și adaptate pe placul preșcolarilor. Comunicarea temelor de studiu a săptămânii în curs, sugestiile de activități, materialele informaționale pe tema de studiu au fost transmise cu ajutorul filmulețelor, mesajelor vocale însoțite de explicații detaliate folosindu-mă de imagini sugestive preluate de pe site-uri educaționale, resurse educaționale deschise sau realizate de mine.

Părinții preșcolarilor au avut un rol important și bine definit atât în crearea unui climat prietenos de învățare cât și în dezvoltarea relațiilor parteneriale, aceștia fiind permanent implicați în viața grădiniței. Acest parteneriat s-a materializat și de această dată prin deschiderea și receptivitatea părinților care au făcut ca în această perioadă comunicarea și colaborarea să fie în beneficiul copilului, fiecare implicându-se în măsura posibilităților, în realizarea a măcar o parte din activitățile sugerate, alături de copii. Părinții și-au luat în serios rolul de parteneri educaționali și au venit, în această perioadă, în sprijinul nostru. Copiii au fost foarte încântați de activitățile propuse, dar și de faptul că și-au revăzut colegii în poze și filmări, simțindu-i mai aproape, până când se vor putea reîntâlni, dovadă fiind rezultatele obținute în etapa de posttest de la sfârșitul semestrului al II-lea.

ETAPA DE POSTTEST

Această etapă am desfășurat-o în perioada 09 iunie 2020 – 12 iunie 2020, în ultima săptămână a anului școlar. Menționez că pe tot parcursul semestrului al II-lea, s-au derulat activități educative desfășurate în manieră integrată – în mediul online- conform planificării anuale (Anexa.1). Tuturor subiecților de la grupă, le-am aplicat un chestionar sociometric pentru a stabili nivelul final al tipurilor de relații interpersonale.

CHESTIONAR SOCIOMETRIC 3

( Aplicat în perioada 09.06.2020 – 12. 06. 2020)

Numele și prenumele…………………………….

Grupa……………………………………………

Data ……………………………………………..

Dacă ar fi să iei trei colegi în parcul de joacă, tu pe cine ai alege? Motivație: De ce?

a)… +3

b) +2

c)………………………………………………………..+1

Numește trei colegi pe care nu i-ai lua cu tine în parc! Motivație: De ce?

a)…………………………………………….-3 b)…………………………………………….-2 c)…………………………………………….-1

Rezultatele obținute la acestă probă sunt prezentate în tabelul. 13 după cum urmează:

Tabel. 13 Alegerile și respingerile preșcolarilor din Grupa Mică P.P. „Buburuzele” în perioada 09 iunie -12 iunie 2020

etapă POSTTEST

Legendă: fete

băieți

Tabel. 13

Numărul alegerilor și respingerilor totale

la nivelul grupei – etapa Posttest

În acest tabel, am evidențiat apariția clară a unor lideri pozitivi și a unor lideri negativi la nivelul grupei mici „Buburuzele”.

Concluzie!

M. N.G. are rol de lider formal pentru întreaga grupă, iar N. M. Ș. are rol de lider informal la nivelul grupe, dar are și rol de lider formal la nivelul micro grupului de fete.

Tabel. 14 SOCIOMATRICE POSTTEST (09 iunie – 12 iunie 2020)

Grupa Mică P.P. „ Buburuzele”

COEFICIENTUL DE COEZIUNE AL GRUPULUI (09 iunie – 12 iunie 2020)

Cc = 2 x Ar / N (N-1), Ar- nr. atrageri reciproce, N- nr. total preșcolari

Cc 1 = 2 x 14 / 24 x 23= 28 / 552 = 0,0507

INDICELE DE COEZIUNE AL GRUPULUI (09 iunie – 12 iunie 2020)

Ic = 2(Ar-Rr) / N (N-1) , Ar- nr. atrageri reciproce, Rr- nr. respingeri reciproce, N= nr. total preșcolari

Ic 1 = 2 (14 – 2) / 24 x 23 = 24 / 552= 0,0434

În această etapă, Cc-coeficientul de coeziune al grupului a ieșit aproximativ egal, sensibil mai mare decât Ic- indicele de coeziune al grupului, fapt ce dovedește că grupul este unit, iar la nivelul grupei s-au stabilit relații de prietenie între preșcolari și chiar micro- grupuri în cadrul grupului. Se observă că între preșcolarii de la grupă s-au stabilit foarte multe relații de prietenie (14 atrageri reciproce) și 2 relații de respingere reciprocă.

Dacă la începutul anului școlar Indicele de coeziune al grupui (Ic1) era egal cu Coeficientul de coeziune a grupului (Cc1) și era de 0.01, la începutul semestrului al II-lea aceste valori au crescut (Cc2) sau au scăzut (Ic2) ușor, ceea ce ne indică faptul că grupul nu era unit și preșcolarii încă se aflau într-o perioadă de acomodare cu mediul grădiniței.

Pe parcursul semestrului al II-lea, în urma derulării programului de activități integrate, la grădiniță, preșcolarii au fost nevoiți să lege prietenii încercând să rezolve anumite sarcini de lucru sau anumite situații problemă, prietenii care s-au păstrat și dezvoltat și în mediul online. Învățând să se descurce singuri, cu minim ajutor din partea educatoarei, dar și din partea părinților (care au fost alături de ei pentru buna desfășurare și realizare a activităților din mediul online), preșcolarii au descoperit singuri sau în cooperare rezolvarea anumitor sarcini, având satisfacția propriei reușite.

Din graficul prezentat mai sus, reiese evoluția clară coeficienților de coeziune la nivelul grupei Cc3 față de Cc1 și Cc2, precum și a indicilor de coeziune Ic3 față de Ic1 și Ic2 având o creștere semificativă.

HĂRȚI SOCIOMETRICE PRIVIND RELAȚIILE DE ATRAGERE ȘI RESPINGERE FĂCUTE DE PREȘCOLARI ÎN ETAPA DE POSTTEST (09 IUNIE – 12 IUNIE 2020)

În urma hărților sociometrice s-a observat că toți copiii au stabilit relații de prietenie fiind multe relații de atragere reciprocă (14), că s-au format multe micro grupuri la nivelul grupei, iar din sociomatrice reiese clar, după culorile din tabelul 14, că majoritatea copiilor sunt acceptați (19) și foate puțini marginalizați (4).

Tabel. 15

Centralizatorul indicilor sociometrici preferențiali și valorile psihosociale de tip preferențial stabilite în urma posttest-ului

POSTTEST (09 IUNIE – 12 IUNIE 2020)

INDICII DE STATUT PREFERENȚIAL POSTTEST

Observație:

Am constatat că în urma etapei de posttest și în urma introducerii în tabel a datelor rezultate precum și în urma alcătuirii matricei sociometrice, că la grupa mică P.P. „Buburuzele” sunt 4 preșcolari care au statutul ,,populari”, 15 preșcolari care sunt ,,acceptați”, 1 statutul ,,indiferent”și 4 preșcolari marginalizați. Ponderea dintre populari -acceptați și cei dintre indiferenți și marginalizați este de 19/5, adică 79,1% sunt populari și acceptați, iar 20,9 % sunt marginalizați și indiferenți.

DIAGRAME COMPARATIVE PRETEST 1, PRETEST 2, POSTTEST PRIVIND EVOLUȚIA COMPONENȚEI SOCIALE LA GRUPA MICĂ P.P. „BUBURUZELE” ÎN ANUL ȘCOLAR 2019-2020

Se observă atât din diagramele comparative, cât și din graficul prezentat pe cele trei etape de testare, evoluția socială a grupului de preșcolari. Dacă la intrarea în grădiniță, preșcolarii se acceptau într-o proporție de 41%, la începutul semestrului al II-lea, după ce s-au desfășurat activități în manieră tradițională, aceștia au devenit mai sociabili și prietenoși, dovadă fiind diagrama de la pretestare 2, unde se arată că ponderea celor populari și acceptați este de 54%, fiind în creștere în comparație cu cea de la început de an școlar.

EVOLUȚIA COMPONENTEI SOCIALE LA GRUPA MICĂ P. P. „ BUBURUZELE”

PE PARCURSUL ANULUI ȘCOLAR 2019 – 2020

În urma derulării programului de activități integrate „La grădi noi venim să ne jucăm, să învățăm/ Și noi prietenii să legăm!”, preșcolarii au fost motivați să descopere lucruri noi, au avut libertatea de a-și alege partenerul de la măsuță și au fost liberi să pună întrebări și să descopere singuri anumite lucruri interesante pentru nivelul lor de vârstă și de dezvoltare. Au înțeles că orice lucru învățat, are aplicabilitate și în viața de zi cu zi. În urma derulării programului de activități integrate, ponderea copiilor acceptați a crescut de la 54 % la 79 %.

3.4. Concluzii și recomandări privind valorificarea activităților integrate în dezvoltarea socială a preșcolarilor

Analizând comparativ rezultatele obținute, am constatat umătoarele:

s-a înregistrat o îmbunătățire a calității relațiilor interpersonale dintre copii în cadrul grupei de preșcolari, implicit o ameliorare a climatului afectiv al colectivului, dovadă fiind rezultatele consemnate în urma posttest-ului (09.06.2020 -12.06.2020) Coeficientul de coeziune și Indicele de coeziune a grupului foarte crescute față de etapa de pretest inițial ( 09.09.2019 – 20.09.2019, etapa de cunoaștere și observare a copiilor) și pretest intermediară (20.01.2020 -23.01.2020, începutul semestrului al II-lea);

preșcolarii au început să se simtă mai legați unii de alții și să formeze prietenii stabile;

în cadrul relațiilor predomină cele de prietenie, de colaborare și de întrajutorare;

grupul de preșcolari este închegat, gradul de coeziune este în creștere, iar toate acestea au avut o influență pozitivă asupra întregului proces instructiv-educativ și în procesul de socializare;

Rezultatele înregistrate în urma posttest-ului, corelate cu cele obținute la pretestul inițial și cu cele de la pretestul intermediar, precum și cu datele obținute în urma observațiilor sistematice și consemnate în fișele de observații individuale, conduc la confirmarea ipotezei de la care am pornit cercetarea conform căreia nivelul de socializare a preșcolarilor este în strânsă legătură cu desfășurarea activităților integrate la nivelul grupei de preșcolari.

Dat fiind faptul că ipoteza se verifică, consider necesară formularea următoarelor concluzii:

cadrul didactic trebuie să fie preocupat nu numai de activitățile de predare-învațare-evaluare, ci și de crearea unui mediu afectiv plăcut și stimulativ pentru a se desfășura în bune condiții activitățile amintite și cu rezultate foarte bune, prin gestionarea relațiilor afective și încurajarea cooperării, întrajutorării, înțelegerii între copiii;

educatorul trebuie să monitorizeze permanent activitatea tuturor copiilor, atât în activitățile de zi cu zi, cât și în cele extrașcolare și să implementeze oportun măsuri de eliminare a animozităților care pot apărea între ei, determinându-i să fie toleranți, buni colegi, altruiști, cooperanți,etc., construind astfel o comunitatea cu structură omogenă;

activitățile integrate pot scoate în evidență calități ale copiilor (mai ales ale celor marginalizați) care nu ies în evidență în cadrul activităților zilnice, acestea putând fi valorificate eficient, stimulându-le astfel încrederea în forțele proprii și dându-le astfel satisfacția că pot fi utili.

CONSIDERAȚII FINALE. PROPUNERI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A PROCESULUI DE SOCIALIZARE

Având în vedere că pe parcursul semestrului al II-lea din anul școlar 2019-2020, la grupa mică P.P. „Buburuzele” s-a implementat programul de activități integrate: „La grădi venim să ne jucăm, să învățăm / Și noi prietenii să legăm!” am observat un randament mai mare privind componenta socială în cadrul activităților integrate de tip I (activități ce înglobează toate activitățile dintr-o zi). Randament crescut au avut și celelalte activități integrate desfășurate de tip II și III.

Consider că activitățile integrate de tip I au un parcurs mai lin, o motivație încă de la începutul zilei, iar copiii le acceptă mai ușor și lucrează mai motivat pentru rezolvarea unei taine, situații problemă. Aceste activități, pe întreaga zi, debutează cu o poveste, au un scop bine stabilit și o finalitate precisă stabilită de către educatoare împreună cu preșcolarii încă de la începutul zilei la „Întâlnirea de dimineață”.

Conform studiului cvasiexperimental de la grupă, s-a observat o pondere crescută a relațiilor stabilite la nivelul grupei, la nivelul formării de micro-grupuri, s-a observat o mai bună comunicare între educatoare / parteneri educaționali și preșcolari, preșcolari – preșcolari conform nivelului de vârstă ( 2- 3ani).

Ca o concluzie finală sau recomandare, afirm ca cea mai bună și eficientă metodă pentru dezvoltarea socială a copilului preșcolar, pe lângă activitățile desfășurate în manieră integrată, un rol decisiv îl are cadrul didactic responsabil de climatul afectiv al clasei unde își desfășoară activitatea. Acesta reprezintă un model de necontestat pentru copii, iar actul didactic făcut cu dragoste, dăruire și implicare va da randament maxim în orice situație de învațare. Copiii devin parteneri în desfășurarea și proiectarea actului didactic și atunci motivația de a afla lucruri noi vine din interior.

„ Fiecare copil pe care îl educam este un om pe care îl câștigăm! ”

Bibliografie:

Agabrian, M., Sociologie generală , Ed. Institutul European, Iași, 2003

Aldea, D., Bârzea, C., colaboratorii, Revista „Învățământul preșcolar” , Nr. 3 – 4, Chiorean, M. „Întâlnirea de dimineață – modalitate didactică de socializare a copiilor în grădiniță”, /2006

Anghelache, V., Bențea, C., Cojocaru, V., Metodica activităților instructiv-educative din grădiniță, Ed. Didactică și pedagogică, Galați, 2017

Antonovici, Ș., Jocuri-exercițiu pentru activități alese, Ed. Aramis, București, 2009

Barna, A., Antohe G., Curs de pedagogie.Fundamente și teoria educației, Ed. Logos, Galați, 2001

Bălan, B., Boncu, Ș., Cosmovici, A., Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și gradele didactice, Ed. Polirom, București, 2005

Bloom, B. S., Human characteristics and school learning,1976,apud Diaconu, M. Sociologia educației, Ed. ASE, București, 2004

Botkin J. W. , Malița M., , Orizontul fără limite al învățării , Ed. Politică, București, 1981

Brănișteanu, R.S., Educația socio-emoțională –Ateliere pentru preșcolari, Ed. D.P.H., București, 2008

Cârcea M. I., Cunoașterea psihopedagogică a persoanei. Manual de învățare autonomă instituțional asistată, Ed. Ghe. Asachi, 2003

Cerghit, I., Vlăsceanu, L. , Pedagogie, Ed. Polirom, București, 1988

Cojan, L., Țăranu, M., Laborator de psihologia dezvoltării-Preșcolarul-dezvoltarea socio-emoțională”, Cluj-Napoca, 2008

Cucoș C. Pedagogie generală, Ed.Polirom, Iași, 2000

Culea L., Sesovici A., Grama F., Activitatea integrată din grădiniță , Ed. Didactica Publishing House, Introducere, 2008

Curriculum pentru educația timpurie a copiilor de la naștere până la 6 ani, București, 2019

Curriculum pentru învățământul preșcolar –Prezentare și explicitări, Ed. D.P.H., București, 2009

Diaconu, M., Sociologia educației, Ed. ASE, București, 2004

Dicționarul de sociologie, 1998

Dosa, D., Ziua bună începe la „Întâlnirea de dimineață”, Ed. Tehno-Art, Cluj Napoca, 2009

Dragu M., A. Chebac, A. Sorea și colaboratorii, Repere metodice utile în învățământul preșcolar, Ed. Delta Cart Educațional, Pitești, 2011

Durkheim, E, Educație și sociologie, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1980, – apud. Nicola I., Fărcaș D., Pedagogie generală pentru clasa a 9-a, Ed. D.P.R.A.,București, 1984

Duțu V., Șerban G., Călin M. , Aplicarea noului curriculum pentru educția timpurie- o provocare?”, Ed. Diana, Pitești, 2009

Gugiuman, A., Introducere în cercetarea pedagogică: îndrumar pentru cadrele didactice , Ed. Tehnica, Chișinău, 1993

http://www.gradinite.com/site/Articole/printeaza/1096-rolul-educatoarei-in-formarea-prescolarului.html

http://www.lapsiholog.com/dezvoltarea-competentelor-emotionale-si-sociale-la-copii.html

http://www.rcsedu.info/index.php?option=com_content&view=article&id=35:repere-psiho-sociologice-cu-privire-la-rolul-interaciunii-umane-in-procesul-de socializare&catid=10:sociologia-educației

Învățământul preșcolar în mileniul III, Nr.29-30, Ed. Reprograph, Craiova, 2019

Mielu Zlate, Introducere în psihologie, Ed. Polirom, Iași, 2000

Nicolae, I. Magement educațional- suport de curs, Fundația Academică “Alumi”, Constanța, 2010

Palicica, M. Palicica, L. Evoluția progresului școlar în condițiile muncii diferențiate, Analele Universității Aurel Vlaicu, Arad, 2002

Păiși Lăzăescu, Ezechil, M. Laborator preșcolar, Ed.V&I Integral, București, 2011

Păun E., Sociopedagogie școlară, Ed. Didactică pedagogică, București, 1982

Piaget J., Inhelder B., Psihopedagogia copilului

Repere metodice utile pentru învățământul preșcolar, vol. II, Ed. Delta Cart Educațional, Pitești, 2016

Revista „Învățământul preșcolar”, Nr. 3 – 4/ 2006

Revista de educație ecologică pentru dezvoltare durabilă, Pro Ecologia Mileniului III, Ed. Reprograph, Craiova, Februarie 2020

Revista Ȋnvățământului Preuniversitar- aprilie 2012

Revista națională de profil psihopedagogic pentru cadrele didactice din învățământul preșcolar și primar, Învățământul preșcolar și primar, Nr.3-4/, Ed. Arlequin, București, 2013

Revista națională de profil psihopedagogic pentru cadrele didactice din învățământul preșcolar și primar, Învățământul preșcolar și primar, Nr.3-4/, Ed. Arlequin, București, 2014

Rocher ,G., L’ administration școlaire, Les presses de l’Universite Laval, Quebec, 1968

Secrieru A., PopescuA., Antohe A.și colaboratorii, Orientări metodice privind aplicarea programei activităților instructiv-educative în grădinița de copii, Ed. Școala Gălățeană, Galați, 2006

Surdu E., Sociologia educației, Ed. Eurostampa, Timișoara, 2004,

Szczepanski J., Concepte de bază în sociologie, 1963, – apud

Șchiopu U., Psihologia vârstelor- Ciclurile vieții, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1997

Tătaru L., Miclea M., Gălădean M.& colaboratorii, Caiet de observații asupra copiilor, Nivel I, Ed. Diamant, Pitești, 2009

Toma, G., Ristoiu M. & colaboratorii, Suport pentru aplicare noului curriculum pentru învățământul preșcolar, Ed. Delta Cart Educațional, Pitești, 2009

Tomșa, G., Psihopedagogie preșcolară și școlară, M.E.C., București, 2005

Vlăsceanu L. Sociologie și modernitate, Ed.Polirom, București, 2007

Vodiță, A. , Ghid de aplicare în practica educațională a curriculumului preșcolar- planificare tematică pentru grupa mică, Ed. Kreativ, 2013

www. gradinite.com/site/ Articole/ detalii/1096-rolul-educatoarei-in-formarea-prescolarului- psihologie.html

www.gradinite.com/site/Articole/detalii/1096-rolul-educatoarei-in-formarea-prescolarului-psihologie.html

Zlate M., Introducere în psihologie, Ed. Polirom Iași, 2000