ACTIVITĂȚILE ECOMOMICE ȘI RISCURILE NATURALE DIN MUNICIPIUL TECUCI [303760]

LUCRARE DE LICENȚĂ

ACTIVITĂȚILE ECOMOMICE ȘI RISCURILE NATURALE DIN MUNICIPIUL TECUCI

COORDONATOR STIINȚIFIC:

Asit.dr Gabriel Camară ABSOLVENT: [anonimizat] 2015

Motivația alegerii temei

Tema lucrării mele de licență este bazată pe Activitățile economice și riscurile naturale din Municipiul Tecuci și este rezultatul curiozității mele despre locurile natale.Motivul alegerii acestei teme derivă din dorința de documentare cu privire la cunoașterea acestei zone. Curiozitatea intelectuală s-a format și dezvoltat în cadrul cursurilor universitare a [anonimizat].I. Cuza, [anonimizat].

Secțiunea cu privire la metodologia de cercetare îmi permit să motivez această alegere și tot odată sa prezint sursele bibliografice ale răposaților profesori ce fac mare cinste facultății de Geografie și Geologie și pașii pe care i-am urmat în scrierea lucrării de licență ce vor reprezenta poate un ghid pentru o cercetare de calitate a zonei.Principala misiune a acestei lucrări este de a oferi o consultanță cetățenilor orașului Tecuci și nu in ultimul rând pentru a imi satisface necunoștințele ce le aveam înainte de inceperea acestei lucrări.Cunoașterea aprofundată a [anonimizat].

Lucrarea de fată apare ca o [anonimizat]-un mod firesc.Informațiile biologice și cele geografice sunt valoroase și sunt bazate pe observații nemijlocite în natură și completate su studiul unei game bibliografice de specialitate.Lucrarea prezentată acordă cea mai mare importanță activităților economice și a riscurilor naturale din Municipiul Tecuci.[anonimizat].

INTRODUCERE

În lucrarea "Originea românilor", lingvistul Alexandru Philippide considera că avem de a face cu o [anonimizat]: "tehek-uciu", care înseamnă, "capătul", sau "marginea țării". V. Spinei are o părere asemănatoare [4]. [anonimizat], prezintă în lucrarea sa "Toponimia românească", o altă explicație. Toponimul Tecuci are o [anonimizat]-un verb care înseamna, "a curge". Numele s-a [anonimizat]. O explicație asemănătoare a dat-o și istoricul Ion Bogdan care spune că "Tecuciul vine de bună seamă din forma specială rusă a [anonimizat], apă curgătoare"

[anonimizat], România, cu o suprafață de 8.676 hectare (de la nord la sud 8,9 km, iar de la vest la est 7,1 km) și o populație de 34.871 locuitori (wikipedia.org)

[anonimizat] 45°51’06” latitudine nordică cu meridianul 27°25’56” longitudine estică stabilește poziția matematică unică a [anonimizat], în al treilea fus orar.

Ca obiective touristice se pot enumera:

[anonimizat] 1938-1962 și considerată a fi "catedrala orașului".

Parcul Central

Centru Folcloric Tecuci

Muzeul Mixt Tecuci – (paleontologie și arheologie)

"Statuia Cercetașului"(1916-1919);

" Monumentul Eroilor Ceferisti" (1916-1918);

"Obeliscul din Cimitirul Eroilor";

" Aleea Personalităților" din Parcul Central;

Aria Naturală Protejată – "Locul Fosilifer Rateș" (Rezervație paleontologică Rateș-Tecuci)- care corespunde categoriei IV IUCN – Uniunea Mondială pentru Conservarea Naturii.

Geografic, municipiul Tecuci se află așezat aproape de limita sudică a Colinelor Tutovei (14 km), la contactul cu Piemontul Poiana-Nicorești, ambele subunități ale Podișului Moldovei, la cofluența râului Bârlad cu pâraul Tecucel, aproape de valea Siretului (10 km), în cuprinsul câmpiei de terase care poartâ numele orașului, Câmpia Tecuciului (fig. 1).

Este situat într-o zonă de câmpie, pe malul râului Bârlad afluent al râului Siret și pe malul râului Tecucel, afluent al Bârladului. Este un oraș mijlociu, cu un comerț în continuă dezvoltare. Așezată la o răspântie de drumuri vechi comerciale, localitatea s-a dezvoltat în vatra unei așezări geto-dacice și apoi daco-romane. Atestat încă din 1435, târgulTecuci era un important centru de tranzit și de schimb pentru negustorii din țările de la nordul și de la vestul Moldovei, ca și pentru cei din regiunile limitrofe.

Tecuciul este unul din puținele noduri feroviare ale țării care dispune de patru direcții de orientare a liniilor ferate (spre Galați, Iași, Mărășești și Făurei) si tot atâtea pentru șosele (spre Galați, Bârlad, Tișița, Tg. Bujor) cărora li se adaugă drumuri locale, spre localitățile rurale vecine, reliefându-se poziția de intersecție (răscruce) a orașului Tecuci.

Municipiul Tecuci are o suprafața totală de 8676 ha, pe care se află amplasate 14.500 locuințe, din care 507 în proprietate publică și 13.993 locuințe din fonduri private. Suprafața locuibilă este de 567.213 mp din care în proprietate publică 14.410 mp și 552.803 mp suprafața locuibilă din fonduri private. În ceea ce privește lungimea străzilor din municipiul Tecuci, aceasta este de 117 km din care 56 km reprezintă străzi orășenești modernizate. Rețeaua de canalizare are o lungime de 72 km, rețeaua de distribuție a apei potabile este de 81,1 km, iar cea de distribuție a gazelor naturale este de 66,7 km.

I.1 ISTORICUL CERCETĂRILOR

Probleme referitoare la geologia si tectonica Municipiului Tecuci cat si a regiunilor vecine, au fost abordate inca de la inceputul sec. XX-lea de Sevastos (1907). Romulus Sevastos a analizat raporturile tectonice dintre Campia Română si colinele Moldovei si in acelasi timp se refera si la nisipurile cu pietrisuri de la baza leoosului de pe interfluviul Siret-Prut. Simionescu 1903 face observatii geologice in zona sudica a Moldovei dintre raurile Siret si Prut. Anastasiu 1940 studiaza geologia Moldovei meridionale iar in 1961 analizeaza seismele din Romania.

Studii paleontologice in aceasta regiune a efectuat Macarovici (1929, 1958, 1960) asupra faunei fosile de climat cald dar si rece de la nivelul neogenului si cuaternarului a avut in atentie si analiza fosilelor de la Rateș-Tecuci, spatiu care incepand cu anul 1973 a fost declarat rezervatie naturala paleontologica. Florea 1952 aduce contributii insemnate la cunoasterea nisipurilor si m-ai tarziu a solurilor din campia Tecuciului.

Sarcu 1953 prezinta date despre Piemontul Poiana Nicorești unde prin descoperirea unor fosile de Mammuthus primigenius ofera posibilitatea stabilirii varstei depozitelor pleistocen mediu si superior.

Printe specialiștii care au adus date despre geografia tinuturilor tecucene se mai pot cita si lucrarile elaborate de: Coteț 1957 si 1976, Hârjoabă 1968, Vintilă 1957 etc.

Obreja Alx. in interval de peste 20 de ani, dupa 1950, a interprins studii geografice asupra Campiei Tecuciului. Alti geografii cu studii de mare cuprindere care se gasesc in Municipuil Tecuci mai sunt: Posea Gr., Relieful Romaniei(1947), Tufescu G., Campia Romană , Ichim Ioniță si colab. 1947 etc. Din aceste date cu caracter istoric aflam cu ușurință ideea ca in Municipiul Tecuci este nevoie de elaborarii asupra unor studii amanunțite de geografie fizică in care sa fie cuprinse si procesele geomorfologice actuale, cu solutii de diminuare a cauzelor negative asupra terenurilor si orasșului, de asemenea studii de hidrologie cu aplicabilitate in domeniul activitatilor economice din agricultura, studierea amănunțită a florei si a vegetației cu solutii pentru organizarea unor suprafețe forestiere in Lunca Bârladului unde sunt terenuri de slaba productivitate in prezent utilizate cu pășuni de slab randament) cât și valorificarea economica a florei medicinale și melifere etc.

De asemenea se pot iniția studii agrometeorologice pentru a realiza o cat mai atenta cunoaștere a potentialului natural a Municipiului Tecuci, dar si pentru a stabili o cât mai ecologică exploatare a resurselor naturale.( Gavrilescu Gh și Gavrilescu F, 2012).

I.2 AȘEZAREA GEOGRAFICĂ A MUNICIPIULUI TECUCI

Municipiul Tecuci (45 grade 51 min. 06 sec. Lat. Nord. Și 27 garde 25 min. 56 sec.long. est.) este remarcat printr-o poziție geografică favorabilă, fiind amplasat aproape de partea sudică a Podișului Moldovei, la confluenta râului Bârlad cu pârâul Tecucel, in cuprinsul Luncii Brladului si a campiei de terasă care poarta numele orașului de Câmpia Tecuciului. Din punct de vedere administrativ-teritorial, orașul Tecuci aparține județului Galați fiind localizat in partea central-nord-vestică a acestuia. Orașul Tecuci este un oraș de terasă( Ungureanu Alx., 1980) fiind așezat pe terasele Bârladului.

Cea mai mare parte a orașului se află amplasată in albia majoră a râului Bârlad unde se gasește cartierul Tecuciul Nou , partea estica și nordică cuprinsă intre malul drept al râului Bârlad iar pe terasa Tecuci este amplasată caealalta parte a cartierului Tecuciul Nou. Așezarea Municipiului Tecuci pe terase cu înclinare de 1-2 grade către sud are o mare importanță din punct de vedere edilitar-gospodaresc deoarece permite scurgerea naturală a apelor meteorice și ajută amplasarea rețelei de canalizare a orașului.

Prezența Municipiului Tecuci in cadrul natural fizico-geografic al văii și teraselor Râului Bârlad are influenta mare asupra climei, apelor, vegetației, faunei și solurilor.

Așezarile urbane din jurul Municipiului se afla la 20 km departare de orașul Mărașești, 40 km de Focșani, 50 km de Bârlad si Târgul Bujor și la 80 km de reședinta județului, orașului Galați sitau marginal pe Dunare in sudul județului. Tecuciul este unul dintre puținele noduri feroviare ale țării care dispune de patru direcții de orientare a liniilor ferate spre Glați, Mărașești, Bârlad și Făurei și tot atâtea pentru șosele către Galați, Mărașești, Bârlad și Târgul Bujor cărora li se adauga drumurile locale spre comunele vecine, reliefându-se și mai pregnant poziția de intersectie a orașului Tecuci ( Ungureanu Alx.,1980).

Apariția și dezvoltarea orașului Tecuci in Câmpia Tecuciului , la confluența raului Bârlad cu Pârâul Tecucel este urmarea unor cerințe socio-economice dar și a prezenței aici a unor factori fizico-geografi favorabili. De asemnenea se evidențiază rolul factorilor climatici, in special cei dinamici care contribuie natural la îndepărtarea noxelor produse în orș. Cursul Bârladului prezent la nivelul orașului a servit pâna in 1970 ca efluent pentru apele uzate neepurate iar in momentul de față pentru cele care provin de la Stația de epurare Tecuci și a celor pluviale cazute pe teritoriul orașului etc.

In prezent Municipiul Tecuci joacă un rol polarizator pentru viața culturală, spirituală și economică a unui vast teritoriu rural din jur sau in cazul comerțului cu lemn și produse din lemn, cu animale etc, influiența se extinde pe o rază cu mul mai mareȘ bucovina, Maramureș, Bihor, Oltenia, Vrancea etc. (Gavrilescu si Gavrilescu, 2012)

GEOLOGIA MUNICIPIULUI TECUCI

Cercetările geologice făcute până in prezent obținute din foraje făcute la Tecuci pun in evidență două mari caracteristicii geologice: fundamentul cristalin și cuvertura sedimentară acoperitoare. Fundamentul Depresiunii Bârladului de origine nord-dobrogeana este puternic fragmentat in blocuri realizate in structuri bazate pe șisturi cristaline strapunse de intruziuni magmatice puternic metamorfozate si peneplenizate.

Cuvertura sedimentară. Municipiul Tecuci ca și intreaga Campie a Tecuciului a fost submersă in perioadele: precambrian, cambrian, carbonifer, permian, triasic, jurasic, paleogen si miocen unde regiunea a fost exonată in perioadele: silurian, devonian, jurasic continuând pâna in paleogen. Forajele executate in zona Tecuciului evidențiază prezența depozitelor paleozoice superioare ca fiind ușor cutate și constituite din șisturi argiloase negre, șisturi cărbunoase cu pirită fin diseminată,cuarțite, șisturi grezoaze violacee si conglomerate cu elemente de șisturi cristaline alterate.

Dupa Pătruț I. (citat de Obreja Al., 1956) in carbonifer s-au format depozite cărbunoase evidențiate in două foraje la Matca. In marginea nordica si vestica a promontoriului nord-dobrogean in dreptul teritoriului Municipiului Tecuci peste fundamentul proterozoic-paleozoic se afla formațiuni triasice si jurasice aparținând mezozoicului ( Sulea E. Și colab., 1968, idem).

Stiva de sedimente de la nivelul Municipiului Tecuci se continua fără intrerupere din sarmațian și până in holocen iar complezele petrografice analizate in gorajele de la Tecuci (Obreja Al., 1956) arată ca la 55-60 m anâncime sub nivelul șesului actual (32-42 m altitudine absolută) se află un facies fluvio-lacustru alcătuit din nisipuri , marne si pietrișuri. Același autor arată că sub formațiunile din cuaternar se află o alternanță de argile intercalate cu nisipuri iar mai in adâncime nisipuri cu pietrișuri (fig.2).

Intr-un foraj la Tecuci, la adâncimea de 103-106 m apare un strat de lignit in grosime de 1.7 m, considerat de Macovei G. De vârstă levantină (romanian) deoarece peste aceasta urmeaza villafranchianul.

In fața garii Tecuci, in loessoidele de la partea superioara a Terasei Cernicari s-au gasit fideș de Elefas primigenius și tot aici apar lentile de nisipuri in loessoide care spre baza trec in nisipuri aluvionare. Mergând pe această constatare Anastasiu I (1940) presupune ca loessul de la Tecuci a fost sedimentat intr-un bazin lacustru puțin adânc. Măsurate la Tecuci, loessoidele(Fig.5) au 5 metrii la cariera Rateș care astazi este inchisă, pe stânga Râul Bârlad și intre 15-20 m in carierele de pe partea dreaptă a Râului Bârlad, la Satul Nou Tecuci și in fața Gării Tecuci ( fosta cariera a fabricii de caramidă care astazi este inchisă). Leossoidele din Tecuci au un caracter deluvial adică au provenit din căderi gravitaționale și aduse de apele curgatoare.

CADRUL NATURAL

III.1 Relieful municipiului Tecuci

Relieful ca totalitate a denivelărilor suprafețelor topografice, arată caracteristicile substratului geologic cât și capacitate de modelare a agentilor externi din acaeastă regiune.Acest teritoriu deține o parte din Câmpia Tecuciului și din Lunca Bârladului.Este format pe stive de sedimente proholocene (luturi,pietrișuri,marne și nisipuri) , relieful orașului Tecuci este unul foarte tânăr.Aici întâlnim un relief foarte tânăr unde se disting lunca și terasele Râului Bârlad cunoscute in geografie și sub denumirea de Câmpia Tecuciului, parte a Câmpiei Române.Relieful orașului Tecuci este alcătuit dintr-o luncă și un complex de terase ce au luat naștere prin activitatea desfășurată in cuaternar de Râul Bârlad (fig. 4).

Relieful Municipiului Tecuci nu depașește nicăieri altitudinea de 100m asupra mării iar din terasele identificate de cercetători în Câmpia Tecuciului pe teritoriul municipiului sunt prezente in număr de două terseȘTerasa Cernicari și Terasa Tecuci. În nord-vestul orașului, terasele Tecuci și Cernicari sunt in bună măsura fruntea Piemontului Poiana-Nicorești și fiind mai dezvoltate in stanga Râului Bârlad.

Din harta hipsometrică putem constata că Terasa Cernicari care este pe partea dreapta a Râului Bârlad este mai ingusta la nord de Valea Tecucelului unde are o extindere mai mare la sud de această vale cuprinzând intregul interfluviu.Ca intindere Terasa Cernicari ocupă 32-35 kmp pe interfluviu Siret-Bârlad fiind de peste două ori mai intinsă decât porțiunea corespondentă de pe stânga Bârladului, la nivelul Municipiului Tecuci.Prezența nisipurilor face ca podul terasei să nu prezinte o suprafață plană ci ușor ondulată cu aspect de valuri fiind o contribuție importantă a vânturilor la realizarea acestui tip de relief, relief eolian pe nisipuri cu aspect de dune care este foarte bine conservat in plantația de salcâmi.

Terasa Tecuci. Se află in partea dreaptă a Bârladului deasupra albiei majore iar altitudinile absolute fiind de 46m iar pe aceasta terasă se afla Municipiul Tecuci. Obreja Al. Apreciază vâsta terasei la nivelul Wurm I I, având o vârstă care nu depășește 10.000 de ani.

Figura 4. Harta hipsometrică a Municipiului Tecuci 2015, Lovin Georgiana.

Relieful minor fluviatil

Apele temporare curgătoare își pot forma cursul pe terase unde se scurg pe versanții Văii Bârladului cauzand ravenarea acestora.Rvenele se încrustează în versanții văii , respectiv pe fruntile acestora.La ploile torențiale se pot observa rigole pe versanții dunelor de nisip datorită scurgerii apei spre valea dinspre aceasta însă asemenea rigole și ogașe se estompează repede ca urmare a coeziunii reduse dintre particulele de nisip.

Relieful eolian

Suprafața ocupata de nisipuri in orașul Tecuci este de cca 2 kmp, relieful specific acestora este foarte evident. Coeziunea redusă a particulelor de nisip asociată cu prezența unei vegetații care nu acoperă in intregime solul , permit in unele perioade din an vântului să ridice nori de praf și sa modeleze cu destulă ușurința aceste terenuri. Din aceste motive la Cernicari au aparut plantații de salcâmi pentru prevenirea și impedicarea și împiedicarea mobilității prin vânt a nispiului. Datorită plantației care au protejat formele de relief existente la momentul plantarii, astazi se poate observa foarte clar aspectul vălurat al terenului determinat de dunele și spațiile joase dintre acestea.

Relieful antropic

Omul incă din cele mai vechi timpuri a modificat permanent schimbări asupra suprafeței terestre .In această parte a reliefului antropic se mai inscriu de exemplu și digurile construite in anii 1970-1975 de către tecuceni în lungul Râului Bârlad pentru prevenirea inundațiilor. Un alt exemplul al reliefului antropic la Tecuci sunt movilele pentru executarea lucrărilor de drenare a suprafețelor înmlăștinite din albia majoră a Râului Bârlad. Și în Cartierul Satul Nou a fost amenajată Balta Bodoc care a condus la realizarea de movile de pământ dar și de excavații în care s-a adunat ulterior apa bălții. Alte exemple de movile sunt întalnite lânga Ocaua lui Cuza unde aici s-au înălțat două movile cu aspect de insule iar o altă situație exemplară întalnim și la Lacul de Agrement.

Tot ca formă de relief antropic este și debleul construit în lungul șoselei Tecuci-Matca.pentru ca adâncimea debleului să nu fie mare, între Obor-Tecuci și baza versantului a fost amenajat un rambleu în pantă linie la mijloc cu podul de peste Rateș. În acest fel șoseaua urca lin din Vlea Bârladului până în Valea Corozelului.

Înclinarea pantelor

Pantele sunt suprafețe la nivelul cărora au loc cele mai energice procese de modelare a suprafeței terestre.Prin gradul lor de înclinare, expoziția versanților, forma și dimensiunile pantei, individualizaează condiții morfodinamice, morfoclimatice, geoecologice etc.Gradul de înclinare al pantelor este strâns legat de marile unități de relief, astfel Municipiul Tecuci se gasește așezat în regiune de campie și de luncă iar pantele reprezintă o înclinare redusă.

Profilul pantei pe interfluviul Siret-Bârlad are o suprafață puțin înclinată dând impresia de o suprafață plană. Dintr-un calcul facut al suprafeței pantelor rezultă o înclinare de 20m la 8 km (2,5 m/km) fiind mai accentuată în nord pe primii 2,5 km, ca pe urmatorii 5,5 km să fie 0,00 m/km ( Gavrilescu Gh și Gavrilescu Florin, 2012). Terasa Cernicari de la rasărit de Valea Bârladului prezintă aceeași situație referitor la inclinarea pantelor în direcția nord-sud.Lunca Bârladului se desfășoară între 33,2 m și 31,2 m altitudine, prezentând o înclinare a pantei de 0,26 m/km.

Orientarea versanților Văii Bârladului.Versantul estic are o denivelare de 50 m și pe un spațiu de 1,8 km avand o înclinare de 27 m/km fiind mai înclinată decât cea vestică care are o denivelare de 60 m pe o distanță de 5,5 km cu o înclinare de 19 m/km.

Cu referință la forma pantelor apreciem că cele care se referă la terase și Lunca Bârladului sunt pante drepte, în timp ce pantele versanților sunt de obicei mixte unde la nivelul lor întâlnim porțiuni drepte și altele concave: între racord și podul terasei apoi între racord și luncă. De aici putem deduce că versanții sunt înclinați către Valea Bârladului având și expoziții diferite. În vreme ce versantul răsăritean are o expoziție vestică-sudică iar cel apusean est-sud estică (fig.6).

Figura 5 Harta pantelor 2015, Lovin Georgiana.

Figura 6. Harta orientării versanților din Municipiul Tecuci 2015, Lovin Georgiana.

Procese geomorfologice în municipiul Tecuci

În Municipiul Tecuci avem un relief subaerian pe depozite sedimentare de vârstă cuaternară foarte friabile și ușor dislocabile unde putem intâlni condiții accesibile pentru unele procese geomorfologice. În acest oraș cele mai recente modificări ale reliefului sunt întâlnite la nivelul versanților Văii Bârladului unde sub acțiunea agenților modelatori au loc anumite procese geomorfologice cu contribuții diferite( apele curgătoare temporare neorganizate, apele curgătoare organizate, vântul, vieștuitoarele etc). În urma acestor agenți la nivelul suprafeței morfologice in Municipiul Tecuci se înregistrează o serie de procese:

Spălarea în suprafață(areolă, superficială)

În Municipiul Tecuci sub influența apelor curgătoare provenite din ploi sau zăpezi are loc un proces de eroziune în suprafață(areolară) prin spălarea solului, ușor de remarcat datorita unei culorii mai deschise a suprafețelor afectate. Aceste procese afectate le putem întâlni in Satul Nou datorită ușoarei înclinări a teraselor unde eroziunea în suprafață este foarte activă.

Eroziunea orizontală( laterală)

Unul dintre cele mai afectate locuri din Tecuci de eroziunea orizontală este P.Rateș, unde extinderea excesivă a procesului amenintă versantul stâng al Văii Bârladului. Aici căderile gravitaționale ar putea provoca modificări însemnate afectând chiar depozitul de gunoi al orașului de la Rateș, care ar putea sa o ia la vale ( Gvrilescu Gh și Gavrilescu F, 2012). Alte procese morfologice la nivelul Municipiului Tecuci sunt:

-șiroirea torențiala: acest proces morfologic este întâlnit pe suprafețe importante la nivelul frunții teraselor și pe versanții Văii Bârladului unde ploile torențiale sunt un prim important factor printr-o cantitate mare adusă intr-un interval de timp scurt.

-procese de acumulare

-procesele gravitaționale cel mai reprezentat este la nivelul versanților abrupți

-acțiunea factorului biotic care poate aduce modificări asupra reliefului

-acțiunea factorului antropic care poate avea influențte maria supra mediului

III.2 Clima municipiului Tecuci

Orașul Tecuci are o așezare pe latitudine și are un climat temperat cu influențe de ariditate unde se pot întalni topoclimate elementare: de vale, de terase, de dune, de lacuri etc. Și fenomene climatice maracte de viscole și secete prelungite vara. Vara apare o advecție de aer tropical din SE, S, SV unde se pot înregistra temeperaturi și peste 40 grade C ( de exemplu temperaturile de peste 40 grade la umbra înregistrate în a doua parte a lunii iulie, 2007). Dtaorită acestor temperaturi ridicate, precipitațiile sunt deficitare determinând lungi perioade de secetă care explică apariția sistemului de irigații la Tecuci, asigurat cu apă din Siret.

Particularitățile peincipalelor elemente climatice in Tecuci: Temperatura medie lunară la Tecuci, potrivit Stației meteorologice cea mai friguroasă lună esre ianuarie cu temperaturi de până la -3,95 grade C iar cea mai caldă lună este iulie cu temperaturii de 21,5 -21,7 grade C iar în perioada iulie-august 2012 s-au înregistrat temperaturi de până la 39 grade C la umbră fiind un fenomen mai rar in Municipiul Tecuci.

Durata de strălucire a soarelui. În urma informațiilor de la Stația Meteorologică a municipiului,in anii 1980-1996 (16 ani) durata de stralucire a soarelui, în medie pentru această perioadă se constată o durată de strălucire de 2077,8 ore/an iar după Atlasul Geografic R.S.R., 1970-1979 , orașul Tecuci este încadrat între izohelele 2100-2200 ore/an. După înregistrările de la Stația Meteorologică Tecuci, luna cu cea mai îndelungată stralucire a Soarelui a fost august cu 279,92 ore urmată de iulie 263,77 ore unde se poate constata ca durata de strălucire a Soarelui în luna august este de 4,6 ori mai mare decât în luna decembrie iar în iule de 4,3 ori.

Nebulozitatea

Nebulozitatea in Municipiul Tecuci este încadrată intre 5,0 și 5,5 zecimi iar numărul zilelor însorite se încadrează între 60 și 80 de zile pe an iar zilele noroase sunt in medie de 100-200 pe an iar restul zilelor dintr-un an, 160-180 au cerul variabil( Atlasul Geografic R.S.R., 1970 – 1979)

Radiația solară difuză

Depinde și ea de înălțimea Soarelui deasupra orizontului,de opacitatea atmosferei și de nebulozitate,variind între 0,02 cal/cmp/min.Creșterea nebulozității detrmină mărirea radiației solare difuze și scăderea radiației solare directe,în vreme ce creșterea transparenței aerului atmodferic implică scăderea radiației solare difuze și creșterea radiației solare directe.Cele mai mici valori ale radiației solare difuze se remarcă in perioada solstițiului de ianră(Geografia României, vol I, 1983, pag.198).

Radiația solară globală

Variază pe parcursul unui an în raport de anotimp. Astfel în sezonul cald înregistrează valorii medii de până la 92,5 Kcal./cmp pe suprafața orizontală,în timp ce în sezonul rece aceasta nu depășește 32,5 Kcal./cmp pe suprafață orizontală,în timp ce în sezonul rece acesta nu depășește 32,5 Kcal/cmp pe suprafață orizontală la Tecuci.Radiația solara globală la Tecuci este cuprinsă în medie între 122,5-125 Kcal./cmp. (Atlasul geografic R.S.România, 1970-1979).

Radiația solară afectată

Această formă de radiație are valorile cele mai mici în lunile octombrie și noiembrie.În anotimpul de iarnă Radiația solară reflectată de suprafața activă la Tecuci crește până la 0,20 cal./cmp/min, la fel ca în perioada de vară.

Circulația generală a atmosferei

În troposfera înaltă, la nivelul orașului Tecuci, circulația generală a atmosferei se desfășoară de la vest la est și are caracter permanent , redată prin vânturile de vest constituite din maximile barice tropicale influențate de forța lui Coriolois.În partea partea inferioară a troposferei intervin modificări cauzate de calitatea suprafeței active și de distribuția spațial geografică a centrilor barici la scară continentală.Ca urmare la nivelul Municipiului Tecuci se pot remarca mai multe direcții de proveniență a maselor de aer.

III.3 Hidrografia municipiului Tecuci

Apele orașului Tecuci au luat naștere în perioada cuaternarului sub influența factorilor climatici, a mișcărilor neotectonice și a retragerii apelor Lacului din Depresiunea Bârladului care acoperea regiunea in urmă cu 10.000-12.000 ani. Studiul apelor la Tecuci constituie o problemă de interes major care se corelează cu dezvoltarea economică și creșterea demografică a orașului. Așezat pe o stivă de sedimente predominant cuaternare, orașul Tecuci deține bogate ape subterane, de adâncime și freatice. Acestora li se adaugă apele de suprafață, curgătoare și stătătoare.

Apele subterane.

Din forajele care au fost efectuate la Tecuci s-a concluzionat că în depozitele cuaternare care au o adâncime goasă de circa 100 de metri, se află și apă de adâncime captivă, arteziană la o adâncime de 21 metri cu o putere ascenzională de pâmă la 2 metri deasupra nivelului luncii Bârladului.

Apele curgătoare temporare.

Tecuciul nu este un oraș puternic afectat de torenți unde se întâlnesc ape curgătoare temporare ce au un character temporar ca urmare a precipitațiilor și a caracteristicilor reliefului present. Un astfel de fenomen torențial cu un bazin de colectare ce prezintă numeroase rigole și ogașe întâlnim pe terenurile agricole din NV municipiului unde este cunoscut sub numele de Valea Băii.

Apele stătătoare.

La Tecuci apele stătătoare sunt reprezentate din lacuri,bălți și mlaștini ( Fig. 7). Ca și întindere porțiunile mlăștioase ocupa suprafețe mari în lunca Bârladului dar și a Pârâului Tecucel.

Figura 7. Harta hidrologica a Municipiului Tecuci 2015, Lovin Georgiana

Apele curgătoare permanente.Bârladul este cel mai important curs de apă permanent care străbate Municipiul Tecuci (Fig.7). La intrare in Tecuci primește pe partea dreaptă Pârâul Prisaca cyu un debit de 0,05 mc/s și Pârâul Tecucel ce are un debit de 0,145 mc/s.Râul Bârlad izvorăște din Podișul Moldovei de pe teritoriul județului Neamț cu o lungime de 247 km și deține un bazin hidrografic de 7400 kmp și se varsă in Siret in comuna Liești unde pe teritoriul Municipiul Tecuci pargurge 10,8 km.

III.4 Flora și vegetația municipiului Tecuci

Borza Alx. ( 1947), precizază că în flora țării noastre cresc 3339 de specii, 539 hibrizi și 184 pecii subspontane iar în total 4062 de specii, reprezentând 35% din flora Europei.În urma acestor date efectuate in Tecuci s-a constatat că cele 886 specii reprezintă 21,81% din totalul speciilor prezente pe teritoriul țării sau 7,63% din flora Europei.Pe baza acestor date se apreciază că la Tecuci există un nurmăr important de specii floristice spontane, care permit o abordare științifică complexă.În arealul tecucean cele mai întâlnite grupe floristice sunt cele eurasiatice și eurasiatice continentale cu 390 de specii.

III.5 Fauna

În Municipiul Tecuci întâlnim o faună diversă specifică regiunilor de stepă și silvostepă. Aici sunt prezente Nevertebrate, Vertebrate cu grupul cel mai evoluat dintre toate Mamiferele iar în apele de suprafață mai ales în cele stătătoare sunt prezente protozoarele euglena verde,amiba,parameciul și alte animale unicelulare din grupa spongierilor și celentaratelor precumșburetele de apă dulce,animale pluricelulare.

III.6 Solurile

Municipiul Tecuci este incadrat intr-o zonă de campie unde altitudinile nu depășesc 100 de metrii și nici nu coboară sub 30 de metrii.Astfel pe terasa Cernicari sunt prezente depozite leossoide și nisipuri iar pe terasa Tecuci și în Lunca Bârladului aluviuni alcătuite din argile,luturi,nisipuri și pietrișuri.

Trăsătura fundamentală a solului este aceea de a constitui mediul de viată a palntelor pentru a asigura realizarea de producții vegetale.Descriera principalelor tipuri de soluri prezente la Tecuci: Cernoziomurile tipice și cumulice, Cernoziomul tipic semicarbonatic,cernoziomul cumulic semicarbonatic, cernoziomul tipic carbonatic, cernoziomurile cambice, cernoziomul cambic de nisipuri, cernoziomul cambic pe loess, cernoziomul cambic vermic.

RISCURILE NATURALE –MUNICIPIUL TECUCI

Prin definiția riscului puntem concide că este un fenomen natural sau antropic asupra unui mediu iar dezastrele sunt fenomene produse din cauze naturale sau provocate de om ce pot duce la pierderi de vieți omenești sau la pagube materiale fiind necesară acțiunea unui număr mare de forțe și mijloace de intervenție.România se află printre statele care prezintă un risc ridicat de producere a unor dezastre naturale potrivit unui clasament ONU din 2010.

„Cunoaștere riscurilor naturale reprezintă o necesitate a societății moderne, constituind o condiție sine-qua-non in realizarea studiilor de impact, a planurilor de amenajare teritorială și in general o condiție a gestionării eficiente a resurselor naturale sau a elaborării unor proiecte de dezvoltare durabilă. Acest lucru explică numărul mare de studii de specialitate, amploarea pe care cercetarea in domeniu a cunoscut-o în ultimile decenii(îndeosebi după 1975), precum și eforturile susținute de a realiza transferul de la teorie la practică.” ( Iulian Cătălin Stangă, 2007, pg.9)

IV.1 Evoluția riscurilor hidrologice în Tecuci

Orașul Tecuci este și el un teritoriu expus riscurilor naturale încă din anul 1863 când s-a abătut o ploaie de grindină care a făcut ca apele Bârladului să iasă mult peste maluri și să inunde casele și gospodăriile aflate în zonele joase a orașului, un alt factor de risc a urmat intr-un interval de 11 ani (1866) când a apărut o epidemie de holeră înjumatățind populația orașului.

După 51 de ani de la ultima epidemie holeră Municipiul Tecuci retrăiește o epidemie de tifos carea a secerat zeci de mii de vieți omenești, unde un număr mare de tineri dintre care mulți cercetași nicăieri încarteruiți in plină iarna și-au pierdut viața în Grădina publică din centrul orașului.

Inudația din 5 septembrie 2007,Tecuci

Această inundație a avut loc ca urmare a revărsării Pârâului Tecucel unde sute de case au fost avariate. Acest risc s-a produs datorită umflării Râului din cauza ploilor unde a depășit cota de pericol și a ieșit din matcă inundând peste 50 de străzi și 300 de case și gospodării cu terenuri agricole precum și terenurile din zona CFR, apa depășind peste 1.50 m.

Viiturile care au măturat albia Tecucelului și o mare parte din oraș, în 1995, 2005 și 2007 s-au produs pentru că bazinul hidrografic al Tecuciului este foarte larg la nord de oraș pe aliniamentul Buciumeni-Nicorești, unde perimite acumulări mari iar datorită acestui fapt la intrarea în Tecuci, capacitatea albiei râului este depășită de cantitatea de apă acumulată.

O alta cauză pentru apariția riscurilor de inundație se datorează faptului că Municipiul Tecuci este poziționat intr-o zonă mai joasă decât cele din jur iar torenții de pe versanți se acumulează în cantități mari de apă care ajung în oraș.Debitul înregistrat la inundația din anul 2007 a fost de 200 mc/s.

În urma acestei inundații din anul 2007 orașul Tecuci a fost acoperit de ape în proporție de 80% unde a adus nenumărate dezastre cu pagube materiale,decese,epidemii, boli, animale moarte iar din păcate Pârâul Tecucel poate amenința din nou datorita lipsei de diguire.

În anul 2010 din cauza aluviunilor și dopurilor de gheață care au făcut să crească albia râului a afectat gospodăriile și terenurile cu leguminoase din jurul acestuia.

Pagubele inundației din 2007

Fig.8 Inundația din Tecuci, Lovin Georgiana, 2007

În urma inundațiilor din 2007, conform datelor din literatură și din propriile observații, pagubele înregistrate au constat în pierderea a 7 vieți omenești, 886 locuințe din care 506 au fost dărâmate complet și 380 au suferit avarii structurale grave ceea ce a adus la dărâmarea lor dupa retragerea iundațiilor, în jur de 50 de străzi avariate, 3 puncte industriale importante ( Contec Foods, Fabrica de spirt, muștar),( Fig. 8.)

Figura 9. Estimarea pagubelor produse de inundație, Lovin Georgiana, 2015

Factorii care au produs inundația din anul 2007

Un prim factor a fost ploaia torențială care a depășit 130 de litrii pe metru pătrat și puhoaiele de apă care veneau dinspre zona Vasluiului. Totodată, coloanele de apă sau format și pe versanții apropiați orașului care au fost despăduriți de oamenii tolerați de autoritățile locale.Municipiul Tecuci este traversat de Pârâul Tecucel (Figura 10) a cărei adâncime nu depășește 50 cm și care apoi se varsă in Râul Bârlad.

Nedumeririle și întrebările oamenilor au fost cum un pârâul cu o adâncime de 50 cm a putut crește până la revărsare. Tot ei afirmă că apa a crescut atât de mare pentru faptul că pârâul era colmatat cu gunoaie și buruieni insă in urma studiilor s-a constatat că nu doar prezența gunoaielor ci și lipsa digurilor de apărare au dus la provocarea inundației.

Figura 10. Pârâul Tecucel. Lovin Georgiana 2015

Metode de protecție necesare asupra Pârâului Tecucel pentru prevenirea unei noi inundații

Sunt necesare măsurile pentru curățarea continuă a albiei minore, îndepărtarea vegetațiilor lemnoase (salcâmii,sălcii etc.) și ierboase, îndepărtarea gunoaielor provenite din gospodăriile riviere care duc la înălțarea talvegului, asigurarea unei deschideri mai mari a albiei minore a P.Tecucel în dreptul celor câteva podețe de peste pârâu, prin înălțarea acestora și lărgirea albiei pentru a facilita scurgerea a apei la viituri.

Bârladul-un alt factor de risc al Municipiului Tecuci

Raul Barlad este unul dintre cele mai important curs de apă permanent ce străbate orașul Tecuci unde la intrarea in oraș primește pe partea stangă Pâraul Prisaca și apoi Pâraul Tecucel precum și Pâraul Rateș.Raul Bârlad izvorăște din Podișul Moldovei pe teritoriul județului Neamț. Raul Bârlad are 247 km lungime și un bazin cu o suprafață de 7395 km2.

Înclinarea generală a stratelor sedimentare de varstă sarmațiană este de 5-8m/1000m pe direcția NV-SE, fenomen care a favorizat dezvoltarea formelor de relief asimetrice de tipul cuestelor.

Partea sudică a bazinului este ocupată de depozitele în general nisipoase ale Ponțian-Dacianului și Romanianului pestecare se suprapun nispipuri, pietrișuri și depozitele loessoide de varstă cuaternară.Din punct de vedere hidrologic raul Barlad este prezentat ca avand caracter torențial ( Ujavari, 1972), peste 70% din debitele anuale realizandu-se în anotimpurile de primăvară și vară.

Debitul mediu anul al raului este de 9,01 m3 /s la stația hidrometică din Tecuci. (Constantin Rusu, 2007, pg. 22).Ca urmare a acestui tip de regim hidrologic au fost posibile viituri insoțite de inundații cum au fost cele din anul 1969 in februarie-mai.

Orașul Tecuci are câteva trăsături specifice ale cadrului natural care îl fac vulnerabil la inundații. Aceste caracteristicii sunt legate de factorul hidrologic, factorul morfologic, utilizarea terenurilor și factorul demografic.Datorită pozitiei geografice a orașului care este situat intr-o zona joasă de luncă cu pante reduse duce la favorizarea producerii de inundații.

În intervalul 19-21 februarie 1962 apele Barladului au inundat o suprafață de 1500 ha, teren agricol, 51 de case. Un prim factor de risc al municipiului este construirea caselor și amenajarea terenurilor agricole din terasa Râului Bârlad care de cele m-ai multe ori sunt afectate în urma ploilor torențiale.

Unul dintre cartierele cele m-ai afectate din lunca Barladului este Cernicari (Fig. 11) unde de cele m-ai multe ori situația a rămas aceeași, defavorabilă pentru agricultorii terenurilor din această zonă.

Fig. 11 Râul Bârlad, Terasa Cernicari. Lovin Georgiana 2015

Fig.12 Terasa inundabilă Cernicari 2015, Lovin Georgiana.

Datorită poziției joase a orașului și a gunoaielor menajere a locuitoriul din jurul albiei majore a Râului Bârlad și în prezența unei ploi torențiale, Cratierul Cernicari este frecvent inundat (Fig.13). Majoritatea locuitoriulor din acest sector, pe lângă zona de reședință au și un loc de muncă în propia gospodărie fiind producători de legumicultură și tot odată principala sursă de venit.

Fig.13 Terasa cernicari, Lovin Georgiana, 2006

IV.2 Riscuri geofizice

Riscurile geofizice ale orașului sunt determinate de seismicitatea zonei în care se află așezarea. O primă mențiune despre un cutremur la Tecuci este în octombrie 1802 când sunt dărâmate importantele clădiri înalte.Următorul seism are loc in 14 septembrie 1882 unde afectate au fost gara, poșta, unitățile militare și un număr mare de gospodării. La 12 ani după 1882 pe data de 31 august se produce un alt cutremur cu epicentrul in Vrancea unde biserica Sfântul Gheorghe este cel mai grav afectată. Prin analiza riscurilor seismice se poate stabili că: numărul clădirilor este de =7351 dintre care locuibile= 7334. Există probabilitatea ca in zona seismică Vrancea să se producă un cutremur de pămâcu magnitudinea maximă de cel puțin M=7,5 grade pe scara Richter în anii următori.

-localitatea Tecuci este posibil a fi inclusă in zona B de intensitate maximă

-se pot estima numărul clădirilor administrative și publice cu un grad mare de prăbușire(Fig.14) în urma unui cutremur cu o magnitudine mai mare de 6,5 pe scara Richter, acestea sunt următoarele:

Fig.14 Clădiri cu un grad mare de prăbușire din Tecuci. Sursa:Primăria Tecuci

Tipuri de dezastre complementare care se pot produce in Municipiul Tecuci în urma unui cutremur, au fost identificate ca:

-alunecări de teren

-inundații

-accidente tehnologice sau chimice

-indecndii si explozii

-lichefieri și tasări

IV.3 Riscuri meteorologice

În anul 1849, orașul a fost afectat de o secetă care a produs foamete. Ninsori premature au fost simțite în anul 1856 când pe data de 25 octombrie vremea s-a răcit și a nins de vreo trei palme( Andronache Șt. 2001, pag.20).

Cea mai mare temperatură înregistrată la Tecuci a fost de 39 grade C in anul 1905 iar în 1941 cea mai mare cantitate de precipitații, respectiv de 830,5 mm/cm²/an iar cea mai coborâtă temepratură a fost de -29,3 grade C pe data de 5 ianurie 1942 (Stația meteorologică Tecuci). Pe data de 7 aprilie 1998 o furtună piternică a rupt o creangă a unui copac din Parcul Central, omorând o femeie și tot în același an s-au înregistrat temperaturi de peste 35 grade C asociate cu secete.

IV.4 Riscuri biologice

În ultimii 10 anii bolile care au evoluat pe teritoriul orașului sunt:

-rujeolă la adoleșcenți

-meningită acută virală

-hepatită

Invaziile de lăcuste și epidemiile au fost una lt tip de hazard biologic.Lăcustele au cauzat pagube importante cu ocazia a patru anii si mai exact intre 1780-1875.Epidemiile în număr de 14 s-au manifestat între anii1793-1917 dar cele mai multe descoperiri ale hazardelor bologice sunt despre holeră urmate de ciumă când epidemia s-a păstrat de șase ori in 36 de ani.

Fig.15 Sinteza riscurilor naturale, Hazarde naturale în istoria municipiului Tecuci, Ungan.C.I, 1994

ACTIVITĂȚILE ECONOMICE ÎN MUNICIPIUL TECUCI

Municipiul Tecuci are o lungă tradiție comercială încă din anul 1134 ca târg și punct de vamă.În perioada interbelică, la nivelul orașului funcționau fabrici de spirt, pielărie, de cherestea, lumânări, cărămidă, mori, sectorul industrial fiind subdezvoltat în favoarea diferitelor activități agricole, comerciale, mesteșugărești.Începând cu anul 1877, Tecuciul a devenit important nod feroviar, ceea ce a avut dezvoltări mari economice.Procesul de industrializare masivă a localității s-a produs în perioada comunistă, prin construcția fabricii de conserve legume-fructe, a fabricii de mobilă etc.Dupa 1989, cele mai multe interprinderi comuniste s-au închis și au trecut printr-un proces masiv de restructurare care a condus la dispariția a peste 1.000 locuri de muncă.În ultimile două decenii orașul Tecuci a atras un număr redus de investiții străine și autohtone care un au putut compensa dispariția fostelor fabrici.La nivelul municipiul Tecuci, în prezent se înregistrează în prezent circa 4.800 de persoane juridice plătitoare de taxe și impozite locale dintre care peste 1200 sunt societăți comerciale active., in timp ce restul sunt persoane fizice autorizate, interprinderi individuale etc.În altă ordine de idei, agenții economici din municipiul Tecuci asigură un număr de 4.717 locuri de muncă, ceea ce reprezintă un total de 6,4% din totalul celor existente.Cei mai importanți agenți economici cu sediul in Municipiul Tecuci(Fig.16) îi vom prezenta în tabelul următor:

Sursa: Baza de date Borg Design

După cum se poate observa din tabelul de mai sus, activitatea economică care are cea mai importantă contribuție la economia locală este comerțul, care continuă tradiția îndelungată de târg a municipiului Tecuci și reunește 53% din numărul de firme, 61% din suma de afaceri și 42% din numărul de salariați din mediul privat.

V.1 Analiza principalelor sectoare ale economiei locale

Sectorul primar.Activitatea de sivicultură se realizează cu precădere prin intermediul Ocolului Silvic Tecuci, carea administrează peste 80% din pădurile din zona orașului Tecuci.

Sectorul secundar

Este al doilea ca importantă pentru economia municipiului, asigurând 27,3% din cifra de afaceri, 34,4% din locurile de muncă și 19,9% din numărul total de agenți economici.Ponderea acestui sector s-a redus substanțial după anul 1989 pe fondul restructurării s-au a închiderii celor mai importante instituții economice construite în perioada comunistă.Sectorul transporturilor este relativ sub-dezvoltat, cea mai importantă companie a transportului este firma Gegi, care opereaza o serie de trasee interne de transport de persoane cu autocarul și care deține singura autogara din oraș.

V.2 Dezvoltarea economică în Municipiul Tecuci

In Tecuci, în anul 2012 au fost înregistrate 4820 societăți comerciale, interprinderi familiale și persoane fizice autorizate. Conform unor date de AJOFM Galați , numărul șomerilor îngregistrat in Municipiul Tecuci(Fig.17) la data de 31.10.12 era de 552 persoane, din care 250 femei și 320 bărbați.

Structura pe grupe de vârte a șomerilor din Tecuci este următoarea:

Rata șomajului înregistrat la nivel județean la data de 31.10.2012 a fost de 8.23%

Ponderea șomerilor înregistrați in populația stabilă cu vârste intre 18-62 de ani a fost de 1.94%. Se observă că grupa cea mai afectată este cea a persoanelor cuprinse între 40-49 ani care acceptă mai greu ideea modificării traseului profesional.

Meseriile cele mai afectate pe piața forței de muncă a orașului la acea data au fost si in present sunt:

Manipulanți mărfuri

Muncitori necalificați in ferme mixte

Constructori și montatori structuri metalice

Mecanici de mașini agricole și industriale

Vânzători

Muncitori necalificați în industrie

Sudori

Debidatori autogeni

Infrastructuri locale

Principalele instituții ale orașului Tecuci sunt:

-consiliul local

-UAT Tecuci

-departament 4 jandarmi

-parchet

-tribual

-serviciul de Poliție locală

-spital

-muzeu

-bibliotecă

-colegii= 3, Licee= 2, școli generale=8, grădinițe= 15, club sportiv=1, clubul copiilor= 1, școala specială=1, spital=2, policlinici=1, circă sanitară veterninară= 1, biserici ortodoze= 13, Sc apă canal SA, Sc electrica SA, Sc romtelecom Tecuci, sistemul hidrotehnic Bârlad-Siret, punct de lucru la Tecuci.

V.3 Specificul reginonal și principalele activități economice.

Specificul Municipiul Tecuci se inscrie în caracteristicile specifice județului Glați. Așezat in sud-estul țării acest pământ străvechi al Moldovei se invecinează cu Dobrogea și Muntenia, pe el interferându-se fapte,oameni, idei, resurse, drumuri, activităti etc. Județul Galați se inscrie in aria județelor pericarpatice, fiind situat relativ aproape cu Marea Neagră, la confluența a trei ape curgătoare: Dunare-Siret-Prut și la incrucișarea unor importante drumuri comerciale.

Direcțiile principale de dezvoltare presupun fixarea unor domenii fixe țintă, care pentru județul Galați sunt: industria,sectorul interprinderilor mici și mijlocii, spațiul rural, turismul și serviciile.

V.4 Principalele fabrici ale Municipiului Tecuci

Datorită unor crize economice și socilae din cele șase fabrici care erau la inceputul anilor 80 au mai rămas doar trei și anume: fabrica de Muștar Tecuci, fabrica de conserve Tecuci și fabrica de lapte. Localizarea lor in Municipiul Tecuci ne este data de Fig 14.

Fig. 14: Localizarea principalelor fabrici în Municipiul Tecuci, Lovin Georgiana, 2015.

Unul dintre puținii stâlpi de rezistență care au mai rămas in Tecuciul greu încercat de cutremurele economice, este fabrica de conserve Contec Foods cu o cifră de afaceri de 17 milioane de euro, cu 457 de angajați (unde se mai adaugă in perioadele de recoltata alți 70-90 de persoane)și cu o gamă de peste 150 de produse, fabrica tecuceană este cel mai pare producător de conserve din tară. Fabrica de conserve din Tecuci a luat naștere la începutul anilor ’60. În 1953 au debutat lucrările de investiție prin transferarea unor utilaje de la fosta fabrică de conserve din Ghidigeni.

Condițiile climaterice favorabile, bazinul legumicol renumit și costul scăzut al irigațiilor, datorită surselor de apă existente, erau câteva din punctele forte care garantau un viitor strălucit pentru noua fabrică, amplasată în sudul orașului.

In anul 2012 datorită temepraturilor ridicate si a zilelor îndelungi fără precipitații au afectat si sectorul primar: agricultura care au avut efecte de rigoare asupra producției ce se simte și în prezent.Deși Tecuciul se consideră situat în mijlocul unui paradis al tomatelor (Comuna Matca) lucrurile au degenerat intr-o situație defavorabilă ce incă continuă să se facă resimțită și in anul 2015. ‘’ La roșii noi am avut contracte pentru o cantitate de 7000 de tone și abea am reușit să acoperim 1000 de tone, afirma directorul acestei fabrici ‘’ dar cu toate aceste dezavantaje fabrica acopera un numar mare de salariați ai orașului.

V.4.1 Fabrica de procesare a laptelui, Tecuci

Orașul Tecuci intră pe piața producătorilor de brânzeturi, odată cu procesarea unei noi fabric de procesare a laptelui, la jumătatea lunii octombrie, anul 2010. Frabrica are în present 105 angajați și este estimate să ofere și alte locuri de muncă.

V.4.2 Fabrica de muștar Tecuci

Fabarica de muștar a fost construită in anii 50 și se menține până în present. Are o important economic majoră și deține un număr de 130 de anjgajați, estimați în anul 2015.

O altă sursă de venit și o altă desfășurare a activităților economice pentru Tecuci este distanța favorabilă de numai 9,3 km fată de comuna Matca care are un profil agricol intens dezvoltat și o mare parte din locuitorii orașului Tecuci își câștigă existența în sezonul primăvară-toamnă prin munca la zi a activităților agricole în intervalul acetor luni.Datorită sistemului de alimentare cu apă prin irigații din apa Râului Siret și a faptului că orașul Tecuci are un bun sistem de irigații, o bună parte din locuitorii orașului dețin terenuri agricole la periferiile orașului formandu-si o nouă sursă de venit.

V.5 Forța de muncă și șomajul

La recensământul din 2011, la nivelul municipiului Tecuci existau 13852 de personae active(39,7% din populația totală), respective 12,213 de personae ocupate(35% din total).Dintre acestea, 11.432 au statut de salariați,780 de patroni iar restul sunt lucrători pe cont propiu sau în propia gospodărie.Fată din recensământul din anul 2002, numărul persoanelor active a scăzut cu 8,7% iar cea a persoanelor ocupate a crescut cu 1,7%.Scăderea populației active poate fi pusă pe seama migrației externe a forței de muncă, iar creșterea numărului de personae ocupate reflect reducerea numărului de șoferi în ultimul deceniu, de la 20,9% din populația active la 11,8%.

Comform datelor statistice ale INS, la nivelul municipiului Tecuci erau înregistrați,în anl 2013, 5,406 salariați,ceea ce reprezintă doar 5,3% dintre locurile de muncă din județ. Față de anul 1990, numârul de salariați din municipiu a scăzut cu peste 12.000 (-69%), scădere mai accentuată decât la nivel județean (-54,3%) și național (-45,5%). Scăderea poate fi pusă pe seama restructurării masive a celor mai importante ale economiei municipiului (industria,construcțiile și transporturile), care au rezultat într-un număr foarte mare de disponibilizări.În ceea ce privește structura locurilor de muncă pe principalele activități ale economiei locale,se remarcă ponderea ridicată a sectorului serviciilor (17%), construcțiilor( 9%) și al agriculturii care asigura 5% din locurile de muncă.Din sfera serviciilor, se remarcă mai ales comerțul precum și serviciile publice de sănătate( 12%) și învățământul( 14%).Ftață de anul 1990 se remarcă o reducere drastic a populației ocupate în industrie de la peste 50% la sub 20%.

CONCLUZIA

Prezenta lucrare, Activitățile economice și riscurile naturale din municipiul Tecuci, are o contribuție importantă la cunoșterea fizico-georgrafică și economică a teritoriului tecucean unde se evidețiază trăsăturile concrete ale orașului.În lucrarea se acordă o atenție deosebită tuturor capitolelor cu ajutorul cercetărilor sau a datelor bibliografice.În primul capitol este prezentat istoricul orașului în care distingem trăsăturile orașului și proviniența numelui orașului cu rădăcini peceno-cumane.O altă subdiviziune a primului capitol este poziția geografică a orașului fiind localizat in Campia Tecuciului de unde tot odată îi poartă și numele.Altă caracteristică este legată de istiricul cercetărilor care abordează probleme referitoare la geologia și tectonica municipiului cât și a regiunilor vecine.Capitolul II etse dat de geologia orașului unde cercetările geologice au fost obținute în urma unui foraj unde tot odata sau pus în evidență două mari caracteristici geologice și anume fundamentul cristalin și cuvertura sedimentară.Forajele executate în zona Tecuciului, evidențiază prezența depozetelor paleologice superioare ca fiimd ușor cutate și constituite din șisturi argiloase negre, cuarțite, conglomerate.

Capitolul II este reprezentat de cadrul natural cu toate componentele acestuia: relieful care este format pe stive de sedimente proholocene(luturi, marne și nisipuri), s-a constatat că relieful orașului Tecuci este unul foarte tânăr.Clima municipiului are un climat temperat cu influențe de ariditate, temeperatura maximă înregistrată la Tecuci a fost de 40 grade C(iulie, 2007), datorită acestor temperaturi ridicate, precipitațiile sunt foarte scăzute determinând lungi perioade de secetă care explică apariția sistemelor de irigații cu apă din Siret.

În penultimul capitol sunt concretizate Riscurile naturale ale orașului, riscuri provocate de prezența bazinelor hidrologice unde datorită poziției joase de luncă Tecuciul este frecvent inundat (Râul Bârlad și Râul Tecucel).În afara riscurilor hidrologice se disting și cele seismice, biologice, meteorologice etc.În ultimul capitol și anume capitolul V sunt descrise activitățile economice ale orașului unde evidențiază faptul că după anul 1989, Tecuciul se află intr-o restructurare a posturilor și un număr mult mai mare a șomerilor.Principalele surse economice în prezent a orașului au mai rămas cele trei fabrici importante:Fabrica de Mustra, Fabrica de Conserve si de lapte.

Bibliografie

Gavrilescu Gh.- ,,Monografia orașului Tecuci’’, Editura Universitară, București.

Iulian Cătălin Stângă – ,,Riscurile naturale, noțiuni și concepte’’,Editura Universității Alexandru ioan Cuza, Iași.

Marcovici N., (1960)- ,, Contribuție la cunoașterea geologiei Moldovei’’, Univ. Al.I.Cuza.

Ungan C.I-,,Funcțiile economice ale municipiului Tecuci’’.

Ungan Fl.C, (2008)-,,Inundarea Tecuciului în perioada 6-8 septembrie 2007’’.