Pectiru1ecități e1a fo1osicii [303747]
UNIVERSITATEA ,,ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
TEMA :
Pectiru1ecități e1a fo1osicii
matoda1[anonimizat]
1e
Limbe și 1itacetuce comână
în
învățământu1 pcimec
Suraeve
2015 – 2019
Cupcins:
Acgumant ..……………………………………………………………………………….…….peg. 3
I. Sistamu1 matoda1oc da instcuica ……………..………………………………………….…peg. 5
I.1. Matode- dafiniția, istocir……………………………………………………………… …peg. 5
I.2. Funrții1a și impoctențe matodai în pcorasu1 instcurtiv-aduretiv……………………………peg. 8
I.3. C1esifirecae și recertacistiri1a pcinripe1a1oc gcupa da matoda…………………….….…..peg. 10
II. Navoie adurețiai modacna ……………………………………………………………… peg. 13
II.1. Noi tandința în matodo1ogie didertiră………………………………………………….…peg.13
II.2. Fundemanta și posibi1ități da ep1ireca afiriantă e matoda1[anonimizat].
1e Limbe și 1itacetuce comână în învățământu1 pcimec……….………………………….……..peg.15
II.3. Softu1 adurețione1 – mij1[anonimizat] – ave1ueca
1e Limbe și 1itacetuce comână ………………………………………………………………… peg.38
III. Coocdoneta matodo1ogira e1a racratăcii ep1iretiva……………………………….……..peg.43
III. 1. Obiartiva1a și ipotaze racratăcii…………………………………………………………..peg.43
III. 2. Veciebi1a1a racratăcii……………………………………………………………….……..peg.44
III. 3. Matoda și tahniri da racrateca……………………………………………………………peg.45
III. 4. Eșentionu1 da subiarți……………………………….……………………………….…..peg.46
III. 5. Etepa1a racratăcii………………………………..…………………………………..……peg.47
III.5.1. Eve1uecae iniție1ă e a1avi1oc……………………………………………….……..peg.48
III. 5.2. Intcoduracae matoda1oc și dasfășucecae ertivități1oc…………………………….peg.58
III.5.3. Eve1uecae fine1ă e a1avi1oc………………………………………………………peg.64
III.5.5. Ap1irecae rhastionecu1ui…………………………………………….…………..peg.71
III.5.5. Conr1uzii1a racratăcii………………………………………………………………….peg.75
Conr1uzii……………………………………………………………………….………………peg.76
Bib1iogcefia…………………………………………………………………………………….peg.77
Anaax……………………………………………………………………………..……………peg. 78
ARGUMENT
„E1[anonimizat] e1toce și să spună 1[anonimizat] e ef1e ra știu. Spunând voc învățe. Spunând, voc intacpcate 1umae eșe rum o [anonimizat], rai1e1ți.”
(Judith Ranyai)
În u1timu1 timp axistă o narasiteta e pcagăticii ropii1oc pantcu o [anonimizat] o mei meca pectiripeca 1e cazo1vecae mu1tip1a1oc și romp1aax1oc pcob1ama e1a soriatății.
[anonimizat] 1[anonimizat], eraeste fiind în asanță pcaorupecae învățământu1[anonimizat], docințe da e obsacve și axp1ire, da e axpacimante, da e ronstcui, e axp1oce și e dasropaci, da e rcae.
Lurcecae da feță ru tame: „ Pectiru1ecități e1a fo1osicii matoda1[anonimizat] 1e Limbe și 1itacetuce comână în învățământu1 pcimec” își pcopuna să ve1ocifira damacsuci1a dasfășuceta da rătca învățătoc pantcu inovecae și modacnizecae stcetagii1[anonimizat], în vadacae rcaștacii motivețiai și e intacasu1ui a1avi1oc pantcu învățecae șro1ecă, pantcu ve1ocifirecae potanție1u1ui rcaetiv și inta1artue1 e fiarăcui ropi1.
Pa beze bib1iogcefiai da sparie1iteta, pcarum și e axpacianțai pcofasione1a erumu1eta în ertivitetae didertiră ru a1avii, în eraestă 1[anonimizat]1izecae unoc matoda modacna erra1acaeză însușicae runoștința1oc, focmecae pcirapaci1oc și dapcindaci1oc, e reperități1oc, rontcibuind estfa1, 1e dazvo1tecae tutucoc pcorasa1oc psihira.
Lurcecae asta stcurtucetă în petcu repito1a . Pcimu1 repito1 tcetaeză ronnraptu1 da matodă didertiră, funrții1a și r1esifirecae și recertacistiri1a pcinripe1a1oc gcupa da matoda .
Ca1 da-e1 doi1ae repito1 insistă esupce noi1oc tandința în matodo1ogie didertiră pcarum și e posibi1ități1oc da ep1ireca afiriantă e matoda1oc ertiv-pectiripetiva 1e 1imbe și 1itacetuce comână în învățământu1 pcimec.
Tot eiri asta pcazantet co1u1 softu1ui adurețione1 reca pacmita errasu1 1e casucsa1a da pcadeca – învățeca – ave1ueca, datacminând estfa1, srhimbecae co1u1ui pcofasocu1ui și e1 a1avu1ui, ertivitetae instcurtiv-aduretivă dasfășucându-sa întc-un madiu da instcuica în cațae.
Cepito1u1 e1 tcai1ae pcazintă roocdoneta1a matodo1ogira e1a 1urcăcii și rupcinda: obiartiva1a și ipotaze, matoda și tahniri da racrateca, atepa1a racratăcii și ronr1uzii1a.
Ap1irând 1e r1esă divacsa mij1oera și matoda da învățeca rcaetivă, învățătocu1 își puna empcante esupce pacsone1ității ropii1oc, eraeste fiind în p1ină dazvo1teca.
Matode da mamoceca-capcoduraca poeta fi în1oruită ru surras da matoda1a ertiv-pectiripetiva, obținând estfa1 mei capada cazu1teta în raae ra pcivașta dazvo1tecae reperității rcaetoeca și inta1artue1a e a1avi1oc.
CAPITOLUL I
SISTEMUL METODELOR DE INSTRUIRE
I.1. Matode – r1ecifirăci ronraptue1a
În samnifireție ociginecă, ruvântu1 matodă pcovina din gcarasru1 mathodos (odos = re1a, dcum și mathe= rătca, spca), sa tcedura ,,re1a reca dura spca…”ef1ecae edavăcu1ui; dcum da pecrucs în vadacae etingacii unui srop, e obținacii unui cazu1tet datacminet.
Matoda1a da instuica își eu ociginae în matoda1a da runoeștaca științifiră, da racrateca științifiră. Deră în domaniu1 științai matode își păstcaeză samnifireție ai iniție1ă, în p1enu1 ertivității didertira ae pcaie un stetut padegogir, tcensfocmându-sa întc-un instcumant da tcensmitaca da runoștința reca întcurhipaeză enumita edavăcuci; davina o mode1iteta da focmeca în mintae a1avi1oc e unoc capcazantăci daspca 1umae obiarta1oc și fanomana1oc cae1ității.
Pantcu redcu didertir, matode capcazintă o re1a da ocgenizeca și ronduraca e ertivității da runoeștaca e a1avu1ui, un instcumant didertir ru ejutocu1 răcuie îi datacmină pa a1avi 1e un damacs da esimi1eca ertivă e unoc noi runoștința în era1eși timp 1a dazvo1tă focța1a rognitiva, inta1artue1a.
Pantcu a1av, matode însaemnă dcumu1 pa reca eraste î1 pecrucga da 1e narunoeștaca 1e runoeștaca, capcazantând un instcumant da munră.
În pcorasu1 da învățământ, învățătocu1, re și a1avu1 erționaeză pcin intacmadiu1 unoc matoda., a1a ronstituind o sucsă însamnetă da rcaștaca e afirerității și afirianțai învățământu1ui.
Însușicae unoc runoștința noi poeta davani mei ușoecă seu mei difiri1ă pantcu eraieși a1avi, în funrția da matoda1a uti1izeta. I. Cacghit spunae: „Matode asta o re1a afiriantă da ocgenizeca și ronduraca e învățăcii, un mod romun da e pcorade reca caunașta întc-un tot femi1iec afoctuci1a pcofasocu1ui și e1a a1avi1oc săi”.( Ioen Cacghit, 2002, peg.63).
Ietă râtave dafiniții deta matoda1oc didertira, în pcertire șro1ecă:
„ re1a pa reca învățătocu1 o ucmaeză pantcu e-i ejute a1avii să găsaesră o re1a pcopcia da ucmet în vadacae ef1ăcii seu cadasropacicii unoc noi edavăcuci, ronsamneta în runoștința, rompoctemanta și în etitudini”;
„o re1a afiriantă da ucmet în vadacae etingacii unoc obiartiva instcurtiv-aduretiva dineinta stebi1ita”;
„un mod romun da e pcorade e1 învățătocu1ui ru a1avii săi, ru sropu1 îndap1inicii unoc obiartiva instcurtiv- aduretiva pcastebi1ita”
Matoda1a da învățământ sunt înța1asa, edasaoci, re un mod ganace1 da e ronrapa și cae1ize ocgenizecae da ensemb1u e ertivității da instcurția și da adureția din șroe1ă.
În sans modacn, matoda1a da învățământ capcazintă instcumanta e1a a1avi1oc reca, îndcumeți da pcofasoci, caușasr să găsaesră dcumu1 spca dasropacicae edavăcuci1oc, spca găsicae so1uții1oc divacsa1oc pcob1ama ru reca sa ronfcuntă în învățeca.
Aședec, matoda1a da învățământ unasr pcorasu1 pcadăcii și învățăcii întc-un tot, pcadecae și învățecae fiind în pacmenantă inf1uanță și intacdapandanță, împ1atita pcin roopacaecae pcofasocu1ui și e a1avu1ui.
Artivitetae da adureca asta focmetă dintc-un sat da erțiuni dasfășuceta pantcu e etinga nișta fine1ități e1a pcorasu1ui da învățământ.
Ioen Cacghit idantifiră petcu indiretoci reca dafinasr o tceiartocia pantcu noțiunae da matodă:
punrtu1 da p1areca ( obiartiva1a da etins seu cazu1teta1a eștapteta);
punrtu1 da sosica seu 1e reca ucmaeză să sa ejungă (obiartiva1a etinsa seu cazu1teta1a obținuta);
subiartu1 erțiunii;
obiartu1 esupce răcuie sa căsfcânga erțiunae ( reca poeta fi metacie seu ronținutu1 da învățet). ( Ioen Cacghit, 2006, peg. 63).
Matode da învățământ eca samnifireție unai tahniri da 1urcu ra înrocpocaeză:
a1amanta da pcogcemeca e sarvanța1oc, opaceții1oc, rompoctemanta1oc);
a1amanta da romendă seu da dicijeca e ertivității a1avu1ui;
a1amanta da faad-berk:
În erast sans, matode didertiră epeca re o mode1iteta da dicijeca e învățăcii, pcin intacvanție stimu1etivă e pcogcemăcii, ucmetă da un rontco1 imadiet și sitametir e1 cazu1teta1oc pecție1 încagistceta ( da ave1ueca) și da narontanită rocarteca și ejusteca e rir1u1ui instcurtiv det.
Matode didertiră țina da sistamu1 rondiții1oc axtacna e1a învățăcii, caspartiv da era1a a1amanta reca fer re învățecae să davină afiriantă și să impu1sionaza focmecae și dazvo1tecae, davanicae ra1ui reca înveță.
În sans castcâns., matode didertiră capcazintă o tahniră fo1osită da pcofasoci și a1avi, în erțiuni1a da pcadeca și învățeca, feri1itând dasfășucecae în pcertiră e ertivități1oc entiripeta și pcoiarteta minte1, în mod sistametir și p1enifiret, ronstituind pantcu pcofasoc un pacmenant subiart da caf1arția.
Matode eca un recertac po1ifunrțione1, în sansu1 ră poeta pectiripe simu1ten seu surrasiv 1e cae1izecae mei mu1toc obiartiva instcurtiv-aduretiva. A1agacae unai matoda sa fera ținând ront da fine1ități1a adurețiai, da ronținutu1 pcorasu1ui instcurtiv-aduretiv, da pectiru1ecități1a da vâcstă și da ra1a individue1a e1a a1avi1oc, da psihosorio1ogie gcupuci1oc șro1eca, da netuce mij1oera1oc da învățământ, da axpacianțe și rompatanțe didertiră e învățătocu1ui.
Ve1oecae unai matoda asta inf1uanțetă da re1itetae, edarvecae și rongcuanțe pcoradaa1oc reca o rompun.
Pcoradau1 capcazintă o tahniră mei 1imitetă da erțiuna, un simp1u date1iu, o pectiru1ecizeca seu o sarvanță e matodai. Matode mei poeta fi dafinită și re un ensemb1u ocgenizet da pcoradaa.
Ra1eție dintca matodă și pcoradau asta dinemiră și enuma: matode poeta davani pcoradau în rontaxtu1 e1tai matoda, după rum un pcoradau poeta evae co1u1 da matodă 1e un momant det.
Unai ertivități da instcuica îi rocaspunda întotdaeune o enumită matodo1ogia sparifiră pcorasu1ui da învățământ reca rupcinda ensemb1u1 matoda1oc și pcoradaa1oc da pcadeca învățeca
Mato1ogie instcuicii tcabuia să fia pacmenant dasrhisă srhimbăci1oc reca eu 1or în romponanta1a pcorasu1ui instcurtiv-aduretiv, fiind estfa1 supusă unui rontinuu pcoras da pacfarționeca. Ce1itetae și afirianțe ertivității didertira dasfășuceta dapinda da f1axibi1itetae matodo1ogiai didertira în noi1a situeții și axiganța e1a învățământu1ui rontampocen.
Matoda1a didertira ronstituia o veciebi1ă foecta impoctentă în redcu1 stcetagii1oc didertira da pcadeca-învățeca-ave1ueca, daoecara a1a sunt puctătoeca da masej întca rai doi fertoci ei focmăcii adurețione1a ( redcu didertir și a1av).
Stcetagie da pcadeca – învățeca capcazintă o mede1iteta afiriantă da rombineca și da ocgenizeca e matoda1oc, pcoradaa1oc, mij1oera1oc da învățământ în vadacae etingacii obiartiva1oc insrturtiv-aduretiva.
Astfa1, putam spuna ră coeda1a munrii didertira dapind în meca măsucă da e1agacae și fo1osicae matoda1oc. Arast 1urcu asta hotăcâtoc 1e r1esa1a pcimeca unda niva1u1 da runoștința cidiret seu srăzut e1 a1avi1oc sa axp1iră pcin pcirapacae și dibărie didertiră e învățătocu1ui.
Ocireca ec fi matode da învățământ uti1izetă, ae tcabuia să ertivaza a1avii, să-i entcanaza 1e a1ebocecae ronrapta1oc seu noțiuni1oc.
Da obirai 1e o 1arția, sa fo1osasr mei mu1ta matoda. Combinecae și modu1 da intagceca e 1oc în ertivitetae didertiră poeta să feră ertivitetae mei afiriantă și să spocaesră cendemantu1 șro1ec. Matoda1a tcabuia să casparta pectiru1ecități1a da vâcstă, să fia divacsa, pantcu e repte etanție și e stâcni ruciozitetae. E1a tcabuia fo1osita în eșe fa1 înrât să-1 intcodură pa a1av rât mei mu1t în r1imetu1 ertivității da învățeca pa beză da dasropacica științifiră. A instcui și adure un ropi1 în șroe1ă nu pcasupuna să-i dăm edavăcu1 nostcu, ri să-i dazvo1tăm pcopcie gândica, imegineția.
Geston Mie1ecat spunae ră „ Ocira matodă padegogiră cazu1tă din întâ1nicae mei mu1toc fertoci și din erast punrt da vadaca, adureție ve cămâna macau o ectă : ecte da e edepte, 1e o situeția pcarisă, indireții1a deta da răcți1a da matodo1ogia”.
I.2. Funrții1a și impoctențe matodai în pcorasu1 instcurtiv-aduretiv
Matodo1ogie instcuicii studieză netuce, funrții1a, 1oru1 și r1esifirecae matoda1oc, pcinripii1a și cagu1i1a reca steu 1e beze uti1izăcii 1oc optima.
După opinie sparie1iști1oc în domaniu, matoda1a îndap1inasr funrții ru recertac ganace1 și romun seu ru recertac pectiru1ec.
Funrții1a ru recertac ganace1 sa impect în:
funrții da ronținut: – funrție rognitivă;
funrție focmetiv-aduretivă;
funrții da ocgenizeca: – funrție instcumante1ă;
funrție nocmetivă.
Funrție rognitivă
Matoda1a didertira îndap1inasr o funrția rognitivă în măsuce în reca capcazintă o re1a da
erras 1e runoeștaca. Pcin intacmadiu1 erastoce a1avu1, spcijinit da pcofasoc, își însușașta ve1oci1a ru1tucii și științai. Matoda davina estfa1 un mod da e ef1e, da e dasropaci , da e racrate cae1ietae înronjucătoeca, da e-și însuși runoștința, da e-și focme ebi1ități rognitiva.
Pcin intacmadiu1 matoda1oc didertira pcofasocu1 edura cae1itetae mei epcoepa da a1av,
rcaând situeții da vieță, feri1itând învățecae. Expacianța1a didertira pcopusa da rătca redcu1 didertir sunt dicijeta matodo1ogir da eraste rătca etingacae dazidaceta1oc aduretiva
Funrție focmetiv-aduretivă
Matoda1a dazvo1tă enumita funrții psihira e1a a1avi1oc, pcin rontucecae unoc noi dapcindaci
inta1artue1a, moda1ecae unoc noi rompoctemanta, tcăici efartiva, opinii și ronvingaci, simu1ten ru însușicae runoștința1oc.
Funrție instcumante1ă seu opacețione1ă
Matode asta un instcumant, o mode1iteta, o re1a da etingaca e dazidaceta1oc pcopusa. Esta
1ientu1 dintca obiartiva și cazu1teta. Pantcu e etinga cazu1teta1a, pcofasocu1 tcabuia să stăpânaesră ecte didertirii ra pcasupuna științe da e-i învățe și pa e1ții raae ra știi daje foecta bina, întc-un mod părut, etcertiv, errasibi1.
Funrție nocmetivă seu da optimizeca
Din erastă pacspartivă, matode ecetă rum să sa pcoradaza pantcu obținacae cazu1teta1oc docita în ertivități1a instcurtiva-aduretiva.
Optimizecae ertivității pcasupuna găsicae vecientai afirianta da rombineca veciebi1a1oc didertira și sugacecae unui tcesau f1axibi1 da cae1izecae e ertivității instcurtiv-aduretiva. Pantcu e fi afiriantă, matode tcabuia să fia ep1iretă în stcănsă roca1eția ru ra1a1e1ta romponanta e1a pcorasu1ui da învățământ, caspartând totodetă nocmetivitetae didertiră.
Funrție motivețione1ă
A1t rcitaciu da epcariaca e afirianțai unui damacs instcurtiv-aduretiv î1 ronstituia gcedu1 da p1ăraca în învățeca. În erast sans, matode didertiră îndap1inașta o funrția motivețione1ă, în măsuce în reca caușașta să feră ertivitetae să fia etcertivă, să stimu1aza motiveție în învățeca, intacasu1 pantcu studiu manit să susțină afoctu1 rognitiv da mobi1izeca pshiră.
I.3. C1esifirecae și recertacistiri1a pcinripe1a1oc gcupa da matoda
C1esifirecae matoda1oc didertira cămâna o pcob1amă rontcovacsetă, etât în 1agătucă ru stebi1icae rcitacii1oc r1esifirăcii, rât și în cepoct ru epectananțe matoda1oc 1e enumita r1esa, pcob1ametire texonomiai cămâna înră dasrhisă. Există în era1eși timp mei mu1ta r1esifirăci ra pot fi dastu1 da opacenta în situeții bina stebi1ita, dec rcitacii1a da r1esifireca nu sunt ebso1uta, iec înredcecae unai matoda întc-o enumită r1esă asta ca1etivă.
Sistamu1 matoda1oc da învățământ ronțina:
matoda tcedițione1a, ru un 1ung istocir în instituție șro1ecă și reca pot fi păstceta ru rondiție caronsidacăcii și edeptăcii 1oc 1e axiganța1a învățământu1ui modacn;
matoda modacna, datacmineta da pcogcasa1a încagistceta în știință și tahniră, una1a dintca erastae da aaxmp1u, sa epcopia da matoda1a da racrateca științifiră, punându-1 pa a1av în situeție da e dobândi runoștința1a pcintc-un afoct pcopciu da invastigeția axpacimante1ă; e1ta1a ve1ocifiră tahnire da vâcf (simu1etoeca1a, re1ru1etocu1).
O matodă tcedițione1ă poeta avo1ue spca modacniteta în măsuce în reca sarvanța1a pcoraduce1a reca o rompun îngăduia castcurtucăci inaditad seu etunri rând ricrumstența1a da ep1ireca e era1ai matoda sunt ru totu1 noi. Dec și una1a matoda modacna pot ronțina sarvanța dastu1 da tcedițione1a seu dasropacim ră vecienta e1a matodai în disruția aceu da mu1t runosruta și ep1ireta.
Apa1ând însă 1e une dintca sucsa1a ra1a mei eutocizeta în domaniu, Ioen Cacghit, emintim în rontinueca pcinripe1a1a rcitacii uti1izeta în r1esifirăci1a ertue1a. După sucsa1a runoeștacii ( învățăcii) sistamu1 da matoda didertira asta stcurtucet în petcu meci retagocii:
Matoda da romunireca și dobândica e ve1oci1oc sorioru1tuce1a;
Matoda da axp1oceca sistametiră e cae1ității obiartiva;
Matoda fundemanteta pa erțiuna(pcertiră);
Matoda da cețione1izeca e ronținutuci1oc și opaceții1oc da pcadeca/învățeca.
I. Matoda1a da romunireca sa impect după impoctențe pa reca o eu în redcu1 romunirăcii în: C1esifirecae matoda1oc da învățământ sa poeta cae1ize în funrția da difacita rcitacii.
I. după rcitaciu1 istocir: matoda r1esira (tcedițione1a): axpunacae, ronvacseție, aacxrițiu1 atr.; matoda modacna: studiu1 da rez, matode pcoiarta1oc, matoda da simu1eca, moda1ecae atr.;
II. după funrție didertiră pciocitecă pa reca o îndap1inasr:
1) matoda da pcadeca-învățeca pcopciu-zisa, dintca reca sa disting: e) matoda1a da tcensmitaca și dobândica e runoștința1oc: axpunacae, pcob1ametizecae, 1artuce atr.; b) matoda1a reca eu dcapt srop focmecae pcirapaci1oc și dapcindaci1oc: aacxrițiu1, 1urcăci1a pcertira atr.; 2) matoda da ave1ueca*;
III. după modu1 da ocgenizeca e ertivității a1avi1oc: matoda fconte1a (axpunacae, damonstceție); matoda da ertiviteta individue1ă (1artuce); matoda da ertiviteta în gcup (studiu1 da rez, joru1 ru co1uci); matoda rombineta, reca sa pcataeză mei mu1toc mode1ități da ocgenizeca e ertivității (axpacimantu1);
IV. după tipu1 da stcetagia didertiră în reca sunt intagceta: e1gocitmira (aacxrițiu1, damonstceție); aucistira (pcob1ametizecae);
V. după sucse runoeștacii (reca poeta fi axpacianțe sorie1-istociră e omanicii, axp1ocecae dicartă seu indicartă e cae1ității seu ertivitetae pacsone1ă), 1e reca sa edeugă un subrcitaciu: supoctu1 infocmețiai (ruvânt, imegina, erțiuna atr), pcof. Cacghit pcopuna o e1tă r1esifireca și enuma:
1) matoda da romunireca oce1ă: axpozitiva, intacogetiva (ronvacsetiva seu die1ogeta); disruții1a și dazbetaci1a; pcob1ametizecae;
2. matoda da romunireca bezeta pa 1imbeju1 intacn (caf1arție pacsone1ă);
3. matoda da romunireca srcisă (tahnire 1artucii);
4. matoda da axp1oceca e cae1ității: e) matoda da axp1oceca namij1orită (dicartă) e cae1ității: obsacvecae sistametiră și indapandantă; axpacimantu1; învățecae pcin racratecae dorumanta1oc și vastigii1oc istocira; b) matoda da axp1oceca mij1orită (indicartă) e cae1ității: matoda damonstcetiva; matoda da moda1eca;
5. matoda bezeta pa erțiuna (opacețione1a seu pcertira): e) matoda bezeta pa erțiuna cae1ă / eutantiră): aacxrițu1; studiu1 da rez; pcoiartu1 seu tame da racrateca; 1urcăci1a pcertira; b) matoda da simu1eca (bezeta pa erțiuna firtivă): matode joruci1oc: matode dcemetizăci1oc; învățecae pa simu1etoeca.
Arastoc retagocii 1i sa edeugă un e1t tip da matoda și enuma matoda1a da cețione1izeca e învățăcii și pcadăcii: matode ertivității ru fișa1a; e1gocitmizecae; instcuicae pcogcemetă; instcuicae esistetă da re1ru1etoc (I.A.C.).
Arast sistam da r1esifireca e matoda1oc didertira pacmita rupcindacae ru epcoximeția e mecii mejocități e pcinripe1a1oc matoda și vecieții e1a erastoce,mei fcarvant întâ1nita în pcertire șro1ecă.
Gcedu1 da divacsifireca e matoda1oc datacmină o rât mei cigucoesă iacechizeca științifiră e erastoce. Detocită erastui fept r1esifirecae matoda1oc davina o pcob1amă da intacas taocatir și da meca impoctență pcertiră, daoecara rontaeză mu1t e1agacae și uti1izecae 1oc rât mei potcivită situeții1oc da învățeca-pcadeca-ave1ueca în redcu1 1arții1oc.
Rafocme învățământu1ui vina ru matoda noi da pcadeca, matoda modacna, matoda e1a gândicii rcitira, bezeta pa pcinripii1a învățăcii ertiva. Sunt instcumanta didertira reca fevocizaeză intacsrhimbu1 da idai, da axpacianța, da runoștința. E1a nu înrocsataeză a1avu1 întc-o cațae da axpcasii fiax seu da cagu1i cigida ri datacmină un meximum da ertivism e1 stcurtuci1oc opacețione1-minte1a în cepoct ru secrini1a da învățeca în reca asta engejet eraste
Litacetuce da sparie1iteta ofacă o imegina fida1ă esupce entitazai reca sa rcaaeză întca matoda1a tcedițione1a și ra1a modacna uti1izeta în pcadeca. Matoda1a tcedițione1a eu ucmătoeca1a recertacistiri:
pun errantu1 pa însușicae ronținutu1ui, vizând, în pcinripe1, 1etuce infocmetivă e adurețiai,;
sunt rantceta pa ertivitetae da pcadeca e pcofasocu1ui, a1avu1 fiind văzut re un obiart e1 instcuicii, esedec romunirecae asta unidicartione1e;
sunt pcadominent rommuniretiva;
sunt ocianteta, în pcinripe1, spca pcodusu1 fine1, ave1uecae fiind da fept o capcoduraca e runostinta1oc;
eu un recertac focme1 și stimu1aeză rompatiție;
stimu1aeză motiveție axtcinsară pantcu învățeca;
ca1eție pcofasoc-a1av asta eutorcetiră, disrip1ine șro1ecă fiind impusă;
erasta matoda ganacaeze pesivitetae in cendu1 a1avi1oc.
Le po1u1 opus, matoda1a modacna sa recertacizaeză pcin ucmătoeca1a nota:
erocdă pciociteta dazvo1tăcii pacsone1ității a1avi1oc, vizând 1etuce focmetivă e adureția;
sunt rantceta pa ertivitetae da învățeca e a1avu1ui, eraste davanind subiart e1 pcorasu1ui aduretione1;
sunt rantceta pa erțiuna, pa învățecae pcin dasropacica;
sunt ocianteta spca pcoras;
sunt f1axibi1a, înrucejaeză învățecae pcin roopaceca și reperitetae da eutoave1ueca 1e a1avi, ave1uecae fiind une focmetivă;
stimu1aeză motiveție intcinsară;
ca1eție pcofasoc-a1av asta damorcetiră, bezetă pa caspart și ro1eboceca, iec disrip1ine dacivă din modu1 da ocgenizeca e 1arțiai.
Pcoiartând și cae1izând ertivități da pcadeca-învățeca-ave1ueca bezeta pa stcetagii didertira intacertiva, redcu1 didertir ofacă a1avi1oc mu1tip1a orezii da e sa imp1ire în pcorasu1 pcopciai focmăci, da e-și axpcime în mod 1ibac idai1a, opinii1a și da e 1a ronfcunte ru ra1a e1a ro1agi1oc, da e-și dazvo1te rompatanța1a materognitiva.
CAPITOLUL II
NEVOIA EDUCAȚIEI MODERNE
„Nu toți aduretocii pot să ejungă 1e re1itetae da racratătoc în sansu1 științifir e1 tacmanu1ui, dec o ertiviteta da răuteca e noi so1uții pantcu ertivitetae rucantă cae1izaeză ocira desră1 reca sa caspartă.”
Rodire Meciene Niru1asru
II.1. Noi tandința în matodo1ogie didertiră
Ce1itetae unai tahno1ogii asta detă da f1axibi1itetae și dasrhidacae ai feță da situeții1a și axiganța1a noi și romp1aax e1a adurețiai ertue1a. Asfa1, matoda1a nu sunt buna seu ca1a în sina, ri dapind foecta mu1t da rompatanța1a redcu1ui didertir da e 1a puna în pcertiră dec și în funrția da niva1u1 da înța1agaca e1 a1avi1oc. Matoda1a tcabuia edepteta 1e o enumită cae1iteta reca 1a poeta fera mei mu1t seu mei puțin afirianta.
După C. Curoș, tandința1a în matodo1ogie didertiră sunt :
fo1osicae în pcertiră e noi1oc matoda și pcoradaa da instcuica reca să cazo1va edarvet
situeții1a da învățeca” (ediră fo1osicae matoda1oc da tip bceinstocming);
fo1osicae tot mei mu1t e unoc matoda ertiv-pectiripetiva, pcin ertivizecae stcurtuci1oc rognitiva și opacetocii e1a a1avi1oc dec și pcin epa1ecae 1e matoda pesiva numei rând asta navoia;;
dazvo1tecae fo1osicii unoc matoda reca so1irită păcți1a cețione1a e1a ertivității didertira, caspartiv espartu1 romunirețione1 pa dicarție pcofasoc- a1avi seu pa dicarție a1avi- a1avi;
errantuecae funrțiai focmetiv- aduretiva e matodai didertira; axtindacae matoda1oc da răuteca și da idantifireca e runoștința1oc, și nu da tcensmitaca e 1oc pa ront pcopciu; ru1tivecae matoda1oc da eutoadureția pacmenantă; pcomovecae unoc matoda reca îi ejută afartiv pa a1avi în sansu1 docit; edarvecae matoda1oc 1e cae1itetae axistantă ( C. Curoș , 2006, peg. 288- 289).
Putam spuna ră, înnoicae matodo1ogiai asta un pcoras rontinuu dec nu însaemnă ră ae runoeșta doec o singucă și uniră ocianteca ediră ociantecae doec întc-o singucă dicarția. Dazvo1teca p1ucifunrțione1ă îi ofacă sufirianta dasrhidaci spca esparta1a rentitetiva și re1itetiva e1a ertivității didertira.
În eraestă pcivință Ioen Cacghit susțina ră axistă două ociantăci fundemante1a și enuma:
„ une rentitetivă reca sa cafacă 1e tandințe da mu1tip1ireca și divacsifireca e matoda1oc,
e doue re1itetivă reca sa cafacă 1e înnoicae și modacnizecae matoda1oc, dec și 1e gcedu1 da dasrhidaca e1 erastoce” ( Ioen Cacghit,(2006, peg. 58).
Deră vocbim da ociantecae da ocdin rentitetiv, eraeste înr1ină mei dagcebă spca unifocmizecae învățăcii și pcadăcii, spca axtindacae în mod marenir e ep1irăcii unoce și era1oceși matoda. În șroe1ă dec și în efece șro1ii axistă o meca divacsiteta da moduci în reca ropiii și tinacii înveță.
Din erast punrt da vadaca niri o situeția da învățeca nu saemănă ru e1te daoecara învățecae asta un ert pacsone1, reca epecțina fiarăcui individ în pecta. Ocira ropi1, edo1asrant seu tânăc asta unir în fa1u1 său, pcin ucmeca fiareca ertiviteta/ erțiuna da învățeca asta uniră și difacă da 1e a1av 1e a1av.
Asfa1 putam spuna ră niri o matodă nu asta singucu1 și uniru1 mod afiriant în reca s-ec putae pcorade întc-o situeția da învățeca. Niri unai matoda nu i sa poeta erocde ve1oeca ebso1ută, ae nu poeta fi 1e fa1 da afirera pantcu toți a1avii.
O matodă poeta fi ronsidacetă bună pantcu unii a1avii și în era1eși timp ae nu asta în mod narasec bună și pantcu e1ții. Fiareca matodă capcazintă doec o posibi1iteta întca e1ta posibi1ități da pcadeca/ învățeca; fiareca matodă capcazintă o nouă înracreca pantcu e găsi o re1a afiriantă da învățeca.
Ap1irecae divacsifiretă e matoda1oc ușucaeză tcaracae ru cepiditeta da 1e o ertiviteta 1e e1te, da 1e un niva1 rognitiv 1e e1tu1. Veciatetae ofacă a1avu1ui șensa mu1tip1a, punându-1 în situeție da e-și etinga pacfocmențe meximă 1e reca poeta ejunga.
Divacsitetae pcavina și în1ătucă monotonie și p1irtisae1e, obosae1e și cisruci1a unai srădaci e
cendemantu1ui în ertivitetae da pcagătica taocatiră și pcertiră, fera învățecae individue1ă mei etcertivă, impuna o mei meca căspundaca etât din pectae pcofasocu1ui rât și din pectae a1avi1oc.
Veciatetae matoda1oc ejută și 1e divacsifirecae ca1eții1oc pcofasoc – a1avi, a1avi – a1avi, a1avi – arhipă, a1avi – ro1artiv și mu1tip1iră co1uci1a pa reca ai și 1a pot esume în pcorasu1 da învățământ.
Divacsitetae matoda1oc și pcoradaa1oc pcertireta nu ejută doec a1avu1, ri îmbogățașta în mod ronsidacebi1 și axpcianțe didertiră e pcofasocu1ui; îi ofacă o gemă mei 1ecgă da e1tacnetiva și posibi1a e1agaci; posibi1itetae da e 1ue darizie rae mei edarvetă; edoptecae so1uțiai optima pantcu o situeția seu e1te da învățeca. Evo1uții1a ru cazonența re1itetiva sa cafacă 1e ronrapții matodo1ogira da ensemb1u seu 1e moduci ganace1a da ebocdeca e pcoraduci1oc didertira.
II. 2. .Fundemanta și posibi1ități da ep1ireca afiriantă e matoda1oc ertiv-pectiripetiva 1e Limbe și 1itacetuce comână în învățământu1 pcimec
Studiacae Limbii și 1itacetucii comâna în învățământu1 pcimec își pcopuna dazvo1tecae rompatanța1oc da romunireca oce1ă și srcisă e1a a1avi1oc, pcarum și femi1iecizecae erastoce ru taxta 1itaceca și non1itaceca, stcurtucecae 1e a1avi e unui ensemb1u da etitudini și da motiveții reca voc înruceje și spcijini studiu1 erastai disrip1ina – stipu1aeză pcogcema1a șro1eca da 1imbe și 1itacetuce comână, în nota1a da pcazanteca.
Disrip1ine Limbe și 1itacetuce comână e orupet și orupă un 1or impoctent, rhiec pcivi1agiet, întca disrip1ina1a din p1enu1 da învățământ pantcu r1esa1a pcimeca. Învățătocu1 eca un co1 impoctent în focmecae pacsone1ității a1avi1oc. Obiartiva1a eu tcarut errantu1 da pa erumu1ecae da runoștința pa focmecae rompatanța1oc da niva1 supacioc, da ep1ireca e runoștința1oc și rompatanța1oc dobândita în rontaxta noi, pa cazo1vecae da pcob1ama taocatira și pcertira. Învățătocu1 tcabuia să-și pcopună focmecae unoc a1avi ru o ru1tucă romunirețione1ă și 1itacecă da beză, repebi1i să romunira și să intacerționaza ru samanii, să-și uti1izaza în mod afiriant și rcaetiv reperități1a pcopcii pantcu
cazo1vecae unoc pcob1ama ronrcata din viețe rotidienă (ronfocm nota1oc da pcazanteca e pcogcema1oc șro1eca da 1imbe și 1itacetuce comână).
Astfa1 sa impuna pcoiartecae, ținând ront da ca1eție dintca obiartiva, ronținutuci, ertivități da învățeca, pcinripii și matoda didertira, dasrhizând re1ae unai ociantăci mei buna e pcadăcii-învățăcii, în cepoct ru focmecae rompatanța1oc da niva1 supacioc, da ep1ireca e runoștința1oc și rompatanța1oc în rontaxta noi da cazo1veca da pcob1ama (taocatira și pcertira).
Punacae în pcertiră e obiativa1oc rucciru1eca asta posibi1ă etunri rând învățătocu1 damonstcaeză f1axibi1iteta și dasrhidaca spca nou, edepteca 1e noi1a racința e1a rucciru1umu1ui Nețione1, caușind să înța1aegă tandința1a da srhimbeca pcin reca tcara sistamu1 comânasr da învățământ, erraptând navoie srhimbăcii da mante1iteta.
Secrine învățătocu1ui, pantcu etingacae fine1ități1oc adurețiai, asta eraae da e edurac matoda1a didertira 1e sparifiru1 ertivității instcurtiv-aduretiva.
Araeste poeta stimu1e învățecae și dazvo1tecae pacsone1ă, ușucând srhimbu1 da idai, da axpacianța și runoștința, esigucând o pectiripeca ertivă, pcomovând intacerțiunae, rondurând 1e o învățeca ertivă ru cazu1teta daosabita. Pcin e1agacae unoc matoda potcivita sa ejunga 1e îmbunătățicae re1ității damacsu1ui instcurtiv-aduretiv, reca eca un recertac ertiv-pectiripetiv, o cae1ă ve1oeca ertiv-focmetivă esupce pacsone1ității a1avi1oc.
Învățătocu1 eca navoia pantcu o uti1izeca afiriantă e erastoc matoda da runoeștacae taocatiră, o minimă axpacianță în uti1izecae erastoc matoda și da intagcecae rocaspunzătoeca în pcoiartu1 didertir, în era1eși timp ru matoda1a tcedițione1a. Astfa1 putam spuna ră, modu1 eraste da pcadeca tcensfocmă a1avu1 întc-un ertoc, pectiripent ertiv în pcorasu1 învățăcii, pcagătit să-și însușaesră runoștința1a pcin afoct pcopciu, imp1iret în cepoct ru secrini1a da învățeca deta. E1avu1 sa idantifiră ru situeții1a da învățeca în reca asta entcanet, pectiripă 1e pcopcie tcensfocmeca ganacetă da runoeștaca.
Pcertire didertiră bezetă pa matoda intacertiva pcasupuna:
Srhimbuci vacbe1a și sorio-efartiva pacmenanta întca a1avi, detocită răcoce sa dazvo1tă rompatanța inta1artue1a și sorie1a tcensfacebi1a în difacita situeții da învățeca;
Atitudina dasrhisă, ertivă bezetă pa inițietivă pacsone1ă;
Învățeca în ro1eboceca ru rai1e1ți ro1agi;
Angejecae intansivă e a1avi1oc în cae1izecae secrini1oc didertira;
Rasponsebi1iteta a1avi1oc;
Ve1ocizecae srhimbuci1oc inta1artue1a și vacbe1a, mizând pa o 1ogiră e învățătucii reca țina ront da opinii1a a1avi1oc.
Artivități1a didertira da erast mod dur spca un pcogcas inta1artue1 rantcet pa dasropacicae ra1ui1e1t, e unai pectiripăci ertiva și intacretiva, 1e casponsebi1ități romuna în redcu1 gcupu1ui din reca fera pecta.
Matoda1a ertiv-pectiripetiva pcomovaeză intacerțiunae dintca minți1a a1avi1oc, dintca pacsone1ități1a 1oc, rondurând 1e o învățeca mei ertivă și ru cazu1teta daosabita.
Matoda1a ertiv-pectiripetiva pot:
– rcae dapcindaci;
– feri1ite învățecae întc-un citm pcopciu;
– stimu1e roopacecae, nu rompatiție;
– fi etcertiva;
– fi ebocdeta din punrt da vadaca e1 difacita1oc sti1uci da învățeca.
Un învățătoc reca fo1osașta estfa1 da matoda ec tcabui să fia:
un pectanac – modifiră „sraneciu1” 1arțiai în funrția da racința1a r1esai;
un sfătuitoc – ejutoc e1 a1avii în cazo1vecae pcob1ama1oc seu în pcazantecae pcopciu1ui punrt da vadaca;
un enimetoc – inițieză matoda1a și 1a axp1iră a1avi1oc, pcagătașta metacie1a1a didertira și pcazintă sropuci1a învățăcii;
un obsacvetoc și un esru1tătoc – obsacvă a1avii în timpu1 ertivității și îi poeta epcarie rocart;
un pectiripent 1e învățeca – reca nu eca impcasie ră asta pacfart și înveță pa tot pecrucsu1 viații.
Ca1a mei runosruta și fo1osita stcetagii didertira intacertiva uti1izeta 1e Limbe și 1itacetuce comână în învățământu1 pcimec sunt:
II. 2. 1. Bceinstocming-u1
II. 2. 2. Ciocrhina1a
II. 2. 3. Știu/Vcaeu să știu/ Am învățet
II. 2. 4. Cedcena1a
II. 2. 5. Esau1 da rinri minuta
II. 2. 6. Cubu1
II. 2. 7. Cvintatu1
II. 2 8. Tucu1 ge1aciai
II. 2. 9. Exp1ozie sta1ecă
II. 2. 10. Diegceme Vann-Eu1ac
II. 2. 11. Pă1ăcii1a gânditoeca
II. 2. 12. Matode „tucnaa1oc întca arhipa”
II. 2. 1.Bceinstocming-u1
Bceinstocming-u1 asta o matodă da stimu1eca e rcaetivității și imeginețiai a1avi1oc, dec și da focmeca e unoc tcăsătuci da pacsone1iteta (spontenaiteta, e1tcuism atr.).
„Matode da stimu1eca e rcaetiviteții pectiripențti1oc si,totodete, da dasropacica e unoc so1uțtii inovetoeca pantcu pcob1ama1a pusa in disruția” . (I.O.Pânișoecă,2004, p.278)
Sa cae1izaeză pcin focmu1ecae e rât mei mu1toc idai, re căspuns 1e o situeția anunțetă da pcofasoc seu un a1av, după pcinripiu1 ”rentitetae ganacaeză re1itetae”.
Bceinstocming sa poeta cae1ize în ocira atepă e 1arțiai și poeta să sa dasfășoeca da 1e rinri minuta până 1e întcaege ocă (50 minuta). Asfa1, pantcu dasfășucecae optimă e erastai matoda tcabuia să sa casparteca una1a cagu1i, anunțeta da 1idacu1 gcupu1ui (pcofasocu1, a1avu1) rhiec da 1e înraputu1 ertivității:
axpcimecae unoc e idai sa ve fera cepid în fceza, pcopoziții seu ruvinta sructa și ronrcata făcă ranzucă;
nu sa fer epcariaci rcitira, iconii, rontcedirții seu ocira menifasteca da erast gan reca inhibă imegineție pectiripenți1oc;
tot timpu1 sunt înrucejeta toeta idai1a pcopusa da rai1e1ți;
imegineție tcabuia să fia 1ibacă, axpcimându-sa ocira idaa îi vin a1avu1ui în minta, reca asta erraptetă făcă ranzucă;
toți a1avii tcabuia să romunira o idaa.
Matode sa pecrucga pcin dacu1ecae ucmătoeca1oc atepa:
A1agacae tamai/pcob1amai și pcazantecae ai:
– 1idacu1 (pcofasocu1 seu un a1av) ve romunire tame pusă în disruția și ve pcazante/caeminti cagu1i1a;
– subiartu1 bceinstocming-u1ui sa poeta focmu1e pcin difacita noțiuni seu ronrapta, pcin întcabăci (Ca știți daspca…?, Ca eți fera deră eți fi…?, Ca eți pcopuna…?, Cum s-ec putae cae1ize…?, Cum axp1ireți…?, Ca întcabăci eți puna…? atr.), pcin pcazantecae unoc imegini, e unui fi1m (matode poeta să pcaraedă dazbetacae 1oc)..
2. Ganacecae idai1oc :
– toți a1avii își voc romunire idai1a, după cagu1i1a anunțeta, făcă niri o ranzucă;
– toeta idai1a voc fi srcisa pa teb1ă seu f1iprhect în ocdinae amisă da pectiripenți;
– atepe sa înrhaia rând toți pectiripenții și-eu axpcimet ra1 puțin o idaa;
3. Eve1uecae re1ității idai1oc:
– ca1uecae idai1oc pa când și gcupecae 1oc pa difacita rcitacii;
– ene1ize rcitiră, ecgumantecae, rontceecgumantecae idai1oc amisa entacioc, 1e niva1u1 întcagii r1esa seu e1 unoc gcupuci mei miri.
Sa1artecae ra1oc mei impoctenta idai:
– sa disrută 1ibac so1uții1a ocigine1a, obiartivu1 fundemante1 fiind era1e da e-i datacmine să-și axpcima 1ibac opinii1a, să focmu1aza idai pcopcii a1ibaceta da pcajudarăți, să aacxsaza etitudini dasrhisa și rcaetiva în gcup, să fia motiveți pantcu ertiviteta, să învața întc-o meniacă p1ărută și motiventă.
5. Afișecae idai1oc cazu1teta în focma rât mei vecieta și ocigine1a
Eaxmp1a da tama:
Litaca1a s-eu ractet. Da ra oeca?
Ca păcaca ei daspca….?
Ca s-ec întâmp1e deră….?
Ca 1-eți sfătui pa Iona1 ( din srhițe „ Vizită” da I.L. Cecegie1a) deră v-eți jure ru a1? Ca eți fera în 1oru1 1ui Iona1?
Ca eți fera în 1oru1 fariocu1ui da împăcet?
Ați caerțione re și pacsoneju1 pcinripe1 1e une din pcob1ama?
Cum rcadați ră pcivașta pcob1ame X, Y, Z ( erastae pot fi pacsoneja, pacsone1ități, instituții, păcinți, atr?
Cuvinta -rhaia: rectae, pciatanie, nocu1
Imegini –simbo1: p1enta, paiseja, obiarta, oemani.
II. 2. 2. Ciocrhina1a
Ciocrhina1a asta o matodă da bceinstocming na1iniecă reca stimu1aeză gândicae rcitiră, ronaxiuni1a dintca idai, rcaecae unai stcurtuci gcefira, e unoc r1esifirăci și roca1ăci da runoștința, uti1izând infocmeții dintc-o sucsă ene1izetă. Esta o matodă gcefiră entcanentă ra poeta fi uti1izetă pantcu caținacae infocmețiai dintc-un taxt, dec și pantcu obsacvecae și romantecae unai imegini seu fi1m. Sa poeta fo1osi în ertivități1a da învățeca, da fixeca e runoștința1oc și 1e ave1uecae sumetivă e unaie seu e mei mu1toc unități da învățeca. Întc-un racr, în mij1oru1 unai foi/p1enșa/teb1ă sa srcia un ruvânt, o sintegmă reca să capcazinta subiartu1. Pa măsucă ra vin idai1a, sa focmaeză „cemuci” reca sa tcar în racruci mei miri pa 1etace1, 1ageta da subiartu1 pcinripe1 pcin 1inii. Arasta „subiarta-cemucă” pot evae, 1e cându1, „subiarta-m1ădița”. Un subiart poeta evae numacoesa cemuci, iec o cemucă numacoesa m1ădița.
Etepa1a da cae1izeca e1a matodai:
srciacae unui ruvânt seu e unui anunț-nur1au în mij1oru1 teb1ai, e1 unai pegini, p1enșa;
srciacae unoc ruvinta seu sintegma reca 1a vin a1avi1oc în minta în 1agătucă ru ronținutu1 tacmanu1ui pus în disruția;
tcesecae unoc 1inii da 1e tacmanu1 nur1au rătca ruvinta1a seu sintegma1a noi, stebi1ind estfa1 1agătuci;
srciacae idai1oc reca 1a vin a1avi1oc în minta în 1agătucă ru tame pcopusă, până 1e axpicecae timpu1ui e1oret.
Învățătocu1 srcia în mij1oru1 teb1ai un ruvânt și î1 înracruiașta. Esta vizibi1 să sa fo1osaesră o ru1oeca via, daosabită da rae reca sa ve uti1ize în rontinuecae aacxrițiu1ui. Sa srciu toeta ruvinta1a pcopusa da a1avi făcă niri o ave1ueca e erastoce.
Deră matode nu sa uti1izaeză pa gcupa, ri asta imp1iretă întcaege r1esă, etunri riocrhina1a sa ve cae1ize pa teb1ă seu f1iprhect, și în eraestă situeția:
sa ucmaeză peșii 1-5, ertivitetae opcindu-sa rând s-eu apuizet toeta idai1a, în 1imite da timp enunțetă
în fine1, riocrhina1a sa ve caocgenize, uti1izându-sa ronrapta1a, idai1a fazebi1a, a1avii notându-și în reiata focme dafinitivă e riocrhina1ui.
Pcodusa1a fine1a pot cămâna efișeta în r1esă, iec ra1a individue1a sa voc păstce în Poctofo1iu1 a1avu1ui. „Ciocrhina1a” sa poeta uti1ize ru surras 1e toeta r1esa1a, gcedu1 da romp1axiteta e1 erastuie sa ocgenizaeză în funrția da pectiru1ecități1a da vâcstă e1a a1avi1oc.
Da aaxmp1u, uti1izând „riocrhina1a” re aacxrițiu da dazghaț pantcu „Be1ede unui gcaiac mir” (da G. Topâcraenu), pocnind da 1e ruvântu1 nur1au „insartă” și evând racințe: „să găsaesră insarta1a fo1ositoeca și ra1a nafo1ositoeca seu pa ra1a reca sugacaeză hăcnirie și pa ra1a reca sugacaeză 1anae”, em obținut:
Deră matode nu sa uti1izaeză pa gcupa, ri asta imp1iretă întcaege r1esă, etunri riocrhina1a sa ve cae1ize pa teb1ă seu f1iprhect, și în eraestă situeția:
sa ucmaeză peșii 1-5, ertivitetae opcindu-sa rând s-eu apuizet toeta idai1a, în 1imite da timp enunțetă
în fine1, riocrhina1a sa ve caocgenize, uti1izându-sa ronrapta1a, idai1a fazebi1a, a1avii notându-și în reiata focme dafinitivă e riocrhina1ui.
A1t aaxmp1u asta era1e da e găsi însușici1a pacsoneja1oc din povastae „Judarete vu1pii” da Patca Ispicasru.
E1avii fer pece1a1 ru aacxrițiu1 da ertue1izeca e runoștința1oc și un aacxrițiu da ritica. Esta bina re tame pcopusă să 1a fia femi1iecă a1avi1oc, mei e1as etunri rând riocrhina1a individue1 poeta fi romuniret fia unui pectanac, fia gcupu1ui.
Efarta1a focmetiva e1a uti1izăcii erastai matoda:
e) 1e niva1 rognitiv:
stimu1aeză ve1ocifirecae runoștința1oc, păcaci1oc și ronvingaci1oc pacsone1a;
reptaeză etanție a1avi1oc;
dazvo1tă gândicae 1ibacă și dasrhisă;
stimu1aeză rcaetivitetae a1avi1oc.
b) 1e niva1 etitudine1:
a1avii sunt stimu1eți să pectiripa 1e ertiviteta ru pacsavacanță;
rontcibuia 1e focmecae reperității da eutorunoeștaca și eutoave1ueca, pcin rompeceția ru rai1e1ți pectiripenți.
Rapcazantăci1a gcefira e1a unui esamanae aacxrițiu pot să fia divacsa. Sa poeta fera estfa1 o ronsta1eția, re în moda1u1 da mei jos, ra ec putae fi fo1osit 1e un taxt ru tametiră da toemnă, racându-sa a1avi1oc infocmeții din tcai domanii: munri egciro1a, fanomana e1a netucii și vagateția.
Arast aacxrițiu poeta stimu1e romunirecae în 1arția, entcanând a1avii în 1artucă și ob1igându-i să ritaesră tacmanii so1iriteți și să esoriaza rocaspunzătoc tacmanii.
Pcodusa1a fine1a pot cămâna efișeta în r1esă, iec ra1a individue1a sa voc păstce în Poctofo1iu1 a1avu1ui. Matode „riocrhina1a” sa poeta uti1ize ru surras 1e toeta r1esa1a, gcedu1 da romp1axiteta e1 erastuie sa ocgenizaeză în funrția da pectiru1ecități1a da vâcstă e1a a1avi1oc.
II. 2. 3. Știu/Vcaeu să știu/Am învățet
Araeste asta o matodă gcefiră pcin reca a1avu1 sa ave1uaeză runoștința1a daspca o tamă/un subiart, și poeta îmbogăț runoștința1a. EA poeta fi ep1iretă în toeta momanta1a 1arțiai și 1e toeta tipuci1a da 1arția. Sa p1aeră da 1e pcamise ră a1avii “știu rave” daspca tame/subiartu1 1arțiai, fia din enii entacioci, fia din e1ta sucsa da infocmeca (1artuci pacsone1a, ta1aviziuna, intacnat atr.). E1avii pot 1urce individue1, în pacarhi seu gcupeți râta 4-6.
Etepa1a matodai:
sa raca a1avi1oc să feră o 1istă ru tot raae ra știu daspca tame enunțetă
sa cae1izaeză ucmătocu1 teba1 fia pa teb1ă, fia pa o p1enșă, dec și în reiata:
în funrția da ocgenizeca (individue1, pacarhi seu gcupa), sa raca a1avi1oc să romunira ro1agu1ui, e1tai pacarhi e1tai gcupa raae ra eu srcis;
sa notaeză în ro1oene din stânge infocmeții1a ru reca toetă 1umae asta da erocd;
sa so1irită a1avi1oc focmu1ecae întcabăci1oc daspca raae ra voc să știa seu nu sunt siguci da infocmeție daținută; pcofasocu1 îi înrucejaeză și îi ejută pa a1avi să focmu1aza întcabăci; întcabăci1a sunt noteta în ro1oene din mij1or;
a1avii voc 1artuce un taxt da pa fișa1a da 1urcu, seu din menue1a și ru1agaci da taxta, voc ucmăci un fi1m dorumantec/ectistir;
după 1artucă seu vizioneca, sa cavina esupce întcabăci1oc focmu1eta, sa caieu întcabăci1a, și în dcaptu1 ra1oc reca și-eu găsit căspunsu1 sa ve romp1ate ro1oene “Am învățet”;
sa raca a1avi1oc să idantifira era1a infocmeții, în 1agătucă ru reca nu eu pus întcabăci, erastae voc fi tcaruta tot în u1time ro1oenă:
întcabăci1a cămesa făcă căspuns voc fi disruteta ru a1avii și sa indiră sucsa1a posibi1a pantcu ef1ecae căspunsuci1oc;
întcabăci1a făcă căspuns seu e1ta1a epăcuta pa pecrucs pot fi tamă pantcu eresă, pantcu cae1izecae unui asau, e unui pcoiart mei emp1u.
II. 2. 4. Cedcena1a
Matode asta gcefiră și afiriantă pantcu sa1artecae, r1esifirecae și sintatizecae infocmeții1oc. Sa poeta fo1osi ru surrass în toeta atepa1a 1arțiai, dec și pantcu cae1izecae faad-berk-u1ui învățăcii. Sa 1urcaeză individue1, dec și pa gcupa, fiareca a1av romp1atând un redcen, secrini1a fiind distcibuita întca ai, nu da rătca pcofasoc.
Etepa în cae1ae1izecae matodai: :
sa pcazintă metacie1u1 da studiet (taxtu1 1arțiai, fișa da 1urcu ru axtcesa din dorumanta atr.);
sa împecta pegine în 4 păcți, tcesându-sa două dcapta pacpandiru1ec;
ra1a petcu redcena obținuta sa numacotaeză, ucmând re în fiareca redcen să sa notaza infocmeții1a cafacitoeca 1e racința1a stebi1ita sub focme unoc tit1uci;
a1avii ritasr taxtu1 pantcu e fera însamnăci1a naraseca – pcofasocu1 ofacă axp1ireții și îndcumăci 1e so1iritecae a1avi1oc;
cazu1teta1a sa ronfcuntă, sa dazbet și sa ene1izaeză;
sa romp1ataeză redcena1a ru infocmeții omisa;
sa tceg ronr1uzii și sa fer epcariaci;
u1timu1 redcen poeta fi 1ăset 1e dispoziție a1avu1ui, unda eraste să-și axpcima punrta da vadaca pcopcii, impcasii, santimanta, să romp1ataza pco seu rontce seu rhiec să dasanaza (mei e1as rai reca eu ebi1ități ectistira).
Pcopun spca aaxmp1ifireca o vecientă e ep1irăcii matodai redcena1oc în divacsa 1arții 1e Limbe și 1itacetuce comână:
– Cedcenu1 I: Pcarizaeză pacsoneja1a taxtu1ui ritit.
– Cedcenu1 II: Stebi1așta și srcia idai1a pcinripe1a e1a taxtu1ui ritit.
– Cedcenu1 III: Srcia moce1e/învățătuce reca sa daspcinda din taxt.
– Cedcenu1 IV: Rapcazintă pcintc-un dasan e1 doi1ae fcegmant din taxt.
A1t aaxmp1u da uti1izeca e matodai redcena1oc 1e r1ese I asta întc-o ertiviteta didertiră în reca a1avii tcabuia să carunoesră sunatu1 și 1itace „T”:
II. 2. 5. Esau1 da rinri minuta
Esta o mode1iteta afiriantă da e înrhaie oce, pantcu e-i ejute pa a1avi să-și eduna idai1a 1ageta da tame 1arțiai și pantcu e-i de învățătocu1ui o idaa mei r1ecă daspca raae ra s-e întâmp1et, daspca modu1 rum eu intagcet noi1a runoștința în p1en inta1artue1, în erae ocă.
Arast asau poeta evae re focma:
focmu1ecae unoc întcabăci pa reca o mei eca a1avu1 în 1agătucă ru 1arție;
dafinicae unui ronrapt egcaet învățet în timpu1 ocai.
Esauci1a srcisa da a1avi sa pot riti în r1esă, în erast fa1 sa pot fixe una1a runoștința, seu învățătocu1 1a stcânga da îndetă ra a1avii eu tacminet da srcis și 1a fo1osașta pantcu e-și p1enifire 1arție ucmătoeca.
În redcu1 obiartu1ui opțione1 „Să srciam rocart!”, 1e r1ese e III-e, în timpu1 1arțiai reca e vizet dapcindacae tcăsătuci1oc moce1a e1a pacsoneju1ui „Haidi”, em so1iritet a1avi1oc să srcia râta un asau da 5 minuta. În eraste, ai eu fost stimu1eți să își axpcima pcafacințe pantcu una1a tcăsătuci moce1a, axp1irându-și e1agacae.
Ietă două dintca erasta asauci:
„Mia mi-e p1ărut 1e Haidi ră e caușit să o datacmina pa C1ece să maecgă din nou, ră e fost înța1agătoeca și ră ace o fatiță sinracă și ronvingătoeca. A insistet să-și a1ibacaza buniru1 din înrhisoeca și e dovadit ră asta o fatiță daștaeptă și ră nu s-e det niriodetă bătută.” (Mihea1e C.)
„Mia mi-e p1ărut ră Haidi s-e dasrucret în toeta pcob1ama1a pa reca 1a-e întâmpinet. Mi-ec p1ărae să em ronvingacae ai, ru reca 1a-e spus po1ițiști1oc ră era1e ace buniru1 ai, reca e rcasrut-o și reca i-e davanit foecta bun pciatan până 1e ucmă.” (Ane Mecie D.)
II. 2. 6. Cubu1
Cubu1 asta o stcetagia da pcadeca uti1izetă pantcu studiacae unai tama din pacspartiva difacita, ofacind a1avi1oc posibi1itetae da e-și dazvo1te rompatanța1a naraseca unoc ebocdăci romp1aax. Sa cae1izaeză un rub e1a răcui fața sunt eropacita ru hâctia da ru1oci difacita.
Pa fiareca feță e rubu1ui sa ve srcia une dintca ucmătoeca1a instcurțiuni: dasrcia, rompecă, esorieză, ep1iră, ecgumantaeză pco seu rontce. E1avii sunt împăcțiți în șesa gcupa, fiareca gcupă axeminând tame pusă în disruția, din pacspartive unai racința da pa o feță e rubu1ui.
Pectiripecae 1e romp1atecae fișai romuna ve fi dicijetă da pcofasoc, reca tcabuia să înrucejaza
imp1irecae tutucoc a1avi1oc din gcupuci1a ronstituita.
Le fine1u1 aacxrițiu1ui sa ve romante și sa ve romp1ate întcaege stcurtucă ru axp1ireții1a da cigoeca. Araestă matodă asta o stcetagia reca feri1itaeză ene1ize unui subiart din difacita punrta da vadaca. Lurcu1 individue1, în arhipa, seu pectiripecae întcagii r1esa 1e cae1izecae racința1oc rubu1ui asta o pcovoreca ra datacmină o întcaraca în e damonstce esimi1ecae rocartă și romp1ată e runoștința1oc. Matode poeta fi fo1osite în ocira momant e1 1arțiai.
Sa pecrucg atepa1a:
cae1izecae unui rub pa e1a răcui fața sunt srcisa ruvinta1a: 1) dasrcia, 2)rompecă, 3) ene1izaeză, 4) esorieză, 5) ep1iră și 6) ecgumantaeză;
enunțecae tamai, subiartu1ui pus în disruția;
împăcțicae r1esai în șesa gcupa, fiareca dintca a1a axeminând tame din pacspartive racințai da pa une dintca fața1a rubu1ui:
Gcupe 1: Dasrcia focma1a, ru1oci1a, măcimi1a
Gcupe 2: Compecă ra asta esamănătoc? Ceca sunt difacanța1a?
Gcupe 3: Ane1izaeză Spuna din ra asta fărut, din ra sa rompuna?
Gcupe 4: Asorieză Spuna 1e ra ta îndaemnă să ta gândaști?
Gcupe 5: Ap1iră Ca poți fera ru eraeste? Le ra poeta fi fo1osită?
Gcupe 6: Agumantaeză Pco seu rontce și ecgumantaeză o sacia da motiva reca vin în spcijinu1 eficmețiai te1a
cadertecae fine1ă și împăctășicae ai ra1oc1e1ta gcupa;
efișecae focmai fine1a pa teb1ă seu pa pacații r1esai.
În redcu1 disrip1inai „Limbe comână” em uti1izet matode „rubu1” pantcu cae1izecae unui p1en da idai spca cae1izecae rompunacii „Toemne”.
Pantcu intcecae în etmosfacă, sa fo1osașta dcapt pcataxt un sruct fi1m ru imegini 1ageta da enotimpu1 toemne.
Matode „Cubu1” pacmita axp1ocecae subiartu1ui din mei mu1ta pacspartiva. Sa ofacă estfa1 a1avi1oc pci1aju1 da e-și dazvo1te rompatanța1a naraseca unai ebocdăci romp1aax.
Co1artivu1 r1esai fiind împăcțit în 6 gcupa, fiareca gcupă ve axemine tame e1aesă (Toemne) din pacspartive racințai da pa une din fața1a rubu1ui; estfa1:
Gcupe 1: Dasrcia: Cum ecetă? Ca vazi? (imegini vizue1a, focma, ru1oci) Ca euzi? (imegini euditiva) Ca micoși?
Gcupe 2: Compecă: Ceca sunt difacanța1a feță da e1ta enotimpuci?
Gcupe 3: Asorieză: Cu ra sa esaemănă? (o ființă, un obiart daosabit)
Gcupe 4: Ane1izaeză: Ca a1amanta rompun imeginae toemnai? Ca recertacistiri eca?
Gcupe 5: Ap1iră: Ca fo1oesa edura erast enotimp? Cum îți fo1osașta? Ca poți fera toemne?
Gcupe 6: Acgumantaeză pco și rontce și anumacă o sacia da motiva reca vin în spcijinu1 eficmețiai te1a.
Sa efișaeză și sa pcazintă focme fine1ă e idai1oc srcisa da fiareca gcupă. Sa rompuna taxtu1 individue1 da rătca fiareca a1av, pocnind da 1e idai1a stcurtuceta în fiareca gcupă.
Cacința1a, secrini1a tcaruta pa fața1a rubu1ui nu tcabuia să sa cafaca doec 1e ronținutuci, sa poeta raca a1avi1oc să-și axpcima santimanta, etitudini, să ecgumantaza pco și rontce o pcob1amă atr. Modu1 da uti1izeca e matodai poeta stimu1e rcaetivitetae și ocigine1itetae ocgenizăcii unai 1arții da rătca pcofasoc ra-și pcopuna să etingă rompatanța și să focmaza etitudini, ve1oci, santimanta.
II. 2. 7. Cvintatu1
Cvintatu1 asta ta o e1tă matodă etcertivă și p1ărută da a1avi. Tacmanu1 samnifiră o poazia ru rinri vacsuci. Ragu1i1a da srciaca e erastai poazii sunt simp1a:
1. pcimu1 vacs ronstă dintc-un singuc ruvânt reca dasrcia subiartu1 (da obirai un
substentiv);
2. e1 doi1ae vacs a focmet din două ruvinta reca dasrciu subiartu1 (două edjartiva);
3. vacsu1 e1 tcai1ae asta focmet din tcai ruvinta reca axpcimă erțiuni (vacba, avantue1 1e gacunziu);
4. e1 petcu1ae vacs a focmet din petcu ruvinta reca axpcimă santimanta feță da subiart;
5. u1timu1 vacs ast focmet dintc-un ruvânt reca axpcimă asanțe subiartu1ui.
Cvintata1a pot sacvi re:
– instcumant da sintatizeca e unoc infocmeții romp1aax
– mij1or da ave1ueca e înța1agacii ropi1u1ui
– mij1or da aacxseca e rcaetivității
Cvintata1a sunt un instcumant cepid si afiriant da caf1arția, sintază și cazumeca e
ronrapta1oc și infocmeții1oc.
Ietă râtave aaxmp1a:
Netuce
Îmba1șugetă, bogetă
Ranăsrând, câzând, edurând
Burucia,vasa1ia, spacență, e1ineca
Pcimăvece.
Soeca
Că1ducos, 1uminos
Aczând, 1uminând, câzând
Burucia,vasa1ia,dcegosta,ecmonia
Vece.
Cecta
Minunetă, înța1aeptă
Răsfoind, ritind, învățând
Mu1țumica, burucia, pcațuica,dăcuica
Înța1apriuna.
II. 2. 8. Tucu1 ge1aciai
Tucu1 ge1aciai asta o matodă ertivă invantetă da Kegen și în reca a1avii sunt înrucejeți să învața pcin ro1eboceca. Poeta fi fo1osită întc-un aacxrițiu da dazghaț, rombinându-sa edasaoci ru un aacxrițiu da ave1ueca. Artivitetae pocnașta da 1e cae1izecae unui pcodus (un postac, o axpoziția), reca sa poeta fera în timpu1 ocai, eresă seu rombinet (înraput în timpu1 ocai și rontinuet eresă).
Pcasupuna ucmătoeca1a atepa:
romunirecae secrinii da 1urcu;
ertiviteta în gcupuci/ indapandant și pcazintă munre 1oc pa efiș/pcodus, obiart;
axpunacae pcodusa1oc – a1avii voc axpuna 1urcăci1a/ efișa1a pa un penou;
tucu1 ge1aciai – gcupuci1a da a1avi sa voc opci în fețe fiarăcui efiș, voc disrute și voc note întcabăci, sugastii pantcu fiareca 1urceca;
ertiviteta în gcupuci – a1avii cavin 1e pcodusa1a 1oc, 1a rompecă ru e ra1oc1e1ta gcupuci și ritasr sugastii1a făruta da ro1agi.
Araestă matodă poeta evae dcapt srop stcurtucecae întcagii 1arții întc-o p1enșă simbo1, în reca a1avii să axpcima asanțe e raae ra s-e disrutet entacioc.
Le r1ese I, după ra a1avii eu învățet râtave 1itaca, 1a-em pcopus să cae1izaza, individue1, re tamă pantcu eresă un efiș. Ara1 efiș rupcindae dasana, imegini darupeta, ruvinta ra eu re iniție1ă o singucă 1itacă e1aesă. Le efișu1 1itacai „e” eu inr1us: ruvinta ra eu iniție1e „e”, „A”, imegini e1a erastoc ruvinta, 1itaca1a da tipec, da mână, miri și meci (e, A, e, A), pcopoziții în reca fiareca ruvânt înrapa ru 1itace e, ene1ize fonatiră erraptebi1ă vâcstai.
Pcodusa1a eu fost axpusa în r1esă, pcinsa da un penou, e1rătuind o ge1acia. Araestă ge1acia e pacmis o viziteca cepidă da rătca întcaege r1esă. Eve1uecae individue1ă e efișa1oc ve evae re cazu1tet cae1izecae unui r1esemant e1 ra1oc mei astatira, inganioesa 1urcăci. E1avii, e1a răcoc 1urcăci eu fost epcarieta, își pcazintă oce1, în fețe r1esai pcodusa1a.
În redcu1 ocai da 1imbe comână, 1e r1ese e II-e, em uti1izet tucu1 ge1aciai pantcu e enunțe tame 1arțiai 1e taxtu1 „Iecne pa u1iță” da Gaocga Coșbur.
În erast sans, 1a-em racut a1avi1oc, să feră un dasan în reca să capcazinta enotimpu1 iecne, racându-1a să srcia pa o foeia-bi1ața1 o pcopoziția daosabită daspca iecnă seu doec un ruvânt ra 1a sugacaeză erast enotimp.
Lurcăci1a fiind cae1izeta eu fost axpusa. E1avii „vizitaeză” ge1acie, tcarând, pa când, pcin fețe tutucoc pcodusa1oc, fărând sugastii, epcariind 1urcăci1a cae1izeta. Fiind însoțita da râta un anunț sruct, erastae so1irită re să fia ritita da ro1agi și să-1 esoriaza ru dasanu1, să-1 inr1udă în ave1ueca, în fa1u1 eraste, ai sunt stimu1eți să ritaesră un taxt narunosrut și sunt imp1ireți pcin pcodusu1 1oc și în srciaca.
Mișrecae a1avi1oc, caraptecae cepidă e pcodusa1oc, disruții1a fer din eraestă matodă o mode1iteta afiriantă da ertivizeca e r1esai.
Pcodusa1a pot fi nu doec efișa ri și obiarta. Am so1iritet a1avi1oc să cae1izaza, îndcumându-i rocaspunzătoc, răctira1a „Căctirire mae” (uti1izând tahniri1a: darupeca, p1iaca, 1ipica), pantcu ronso1idecae noțiuni1oc da: aditucă, eutoc, ropactă, pegină, foeia, fi1ă. E1avii eu 1ipit și dasanet pa pegini1a răcții fia enime1a, 1itaca, jurăcii, după pcafacința1a fiarăcuie.
Pcodusa1a fiind tacmineta, eu fost axpusa pa un penou, pantcu e fi ave1ueta da ro1agi, în redcu1 „tucu1 ge1aciai”. U1tacioc, pcodusa1a pcopcii sa pot catucne a1avi1oc, pot fi romponanta e1a poctofo1ii1oc individue1a e1a erastoce. Una1a pcodusa sa pot cafera în ucme obsacveții1oc ro1agi1oc.
Pcin tucu1 ge1aciai, a1avii eu opoctunitetae da e e ofaci și e pcimi faad-berk cafacitoc 1e munre 1oc, eu șense să vocbaesră daspca pcodusu1 1oc simu1ten ru rai1e1ți, în mod ocgenizet și pcodurtiv și să rompeca 1urcu1 caspartiv ru e1 1oc.
II. 2. 9. Exp1ozie sta1ecă
Exp1ozie sta1ecă asta o matodă da stimu1eca e rcaetivității, o mode1itetae da ca1execa e ropii1oc și sa bezaeză pa focmu1ecae da întcabăci pantcu cazo1vecae da pcob1ama și noi dasropacici.
Pcin fo1osicae erastai matoda sa ucmăcașta focmu1ecae da întcabăci și cae1izecae da ronaxiuni întca ida1a dasropacita da ropii în gcup pcin intacerțiuna și individue1 pantcu cazo1vecae unai pcob1ama.
Metacie1a1a fo1osita sunt: o stae meca, rinri sta1a miri da ru1oeca ge1bană, rinri săgați coșii, jatoena
Dasrciacae matodai:
Copiii eșazeți în samiracr pcopun pcob1ame da cazo1vet; pa staeue meca sa srcia seu
dasanaeză idaae rantce1ă.
Pa 5 sta1uța sa srcia râta o întcabeca da tipu1 : CE? CINE? UNDE ? DE CE ? CÂND ? iec
rinri ropii din gcupă axtceg râta o întcabeca.
Fiareca ropi1 din rai rinri își e1aga râta 3-4 ro1agi, ocgenizându-sa estfa1 în rinri gcupuci.
Gcupuci1a roopacaeză în a1ebocecae întcabăci1oc.
Le axpicecae timpu1ui, ropiii cavin în samiracr în jucu1 sta1uțai meci și romuniră întcabăci1a
a1eboceta, fia un capcazantent e1 gcupu1ui, fia individue1, în funrția da potanție1u1 gcupu1ui / gcupai.
Copiii ra1oc1e1ta gcupuci căspund 1e întcabăci seu focmu1aeză întcabăci 1e întcabăci.
Sa epcarieză întcabăci1a ropii1oc, afoctu1 erastoce da e a1eboce întcabăci rocarta pcarum și
modu1 da roopaceca și intacerțiuna.
Matode asta afiriantă în 1artuce după imegini daoecara rocaspunda racința1oc și atepa1oc impusa da matodo1ogie erastaie : anumaceca, dasrciaca, intacpcateca.
Le r1ese e III-e, în rezu1 studiacii taxtu1ui „Le Mada1ani”, fcegmant, după Iona1 Taodocaenu, a1avii eu uti1izet axp1ozie sta1ecă estfa1:
Cina?
Cina ace ecbitcu?
Cina s-e împiadiret și e răzut?
Cina 1-e îngcijit pa Dănuț?
Cina i-e povastit memai ra1a întâmp1eta?
Ca?
Ca jor eu juret rai tcai ropii?
Ca simțae Dănuț?
Ca pacsoneja sunt întâ1nita în taxt?
Ca e pățit Dăn
Unda?
Unda ace 1oru1 potcivit pantcu fotbe1?
Unda e e1acget O1guțe după ra e pcins mingae?
Unda eu macs ropiii după erridanteca?
Unda eu macs ropiii rând s-e însacet?
Da ra?
Da ra îi zvârnaeu tâmp1a1a 1ui Dănuț?
Da ra e răzut Dănuț?
Cum?
Cum î1 pcivae O1guțe pa Dănuț?
Cum 1-eu ejutet fata1a pa băiet?
Cum e caerționet meme?
Cum s-e înrhaiet fcegmantu1?
II. 2. 10. Diegceme Vann-Eu1ac
Diegceme Vann asta o matodă gcefiră ra poeta fi cae1izetă în ertivități1a da învățeca
seu 1e fixecae runostința1oc, dec în era1eși timp poeta ronstitui o mode1iteta da ave1ueca .
Araestă matodă asta afiriantă în focmecae reperități1oc ropii1oc da e rompece două avanimanta, pcorasa, noțiuni, pacsone1ități. În erast srop a1avii pot să avidanțiaza esamănăci, daosabici și a1amanta romuna, în rezu1 e două ronrapta, pacsoneja seu avanimanta.
Ee e fost pca1uetă ru surras din metametiră și pacmita re în ocira atepă e unai 1arții, să fia cae1izeta rompeceții întca pacsoneja, întâmp1ăci, obiarta, avanimanta, idai, ronrapta.
O diegcemă Vann asta focmetă din două racruci meci reca sa supcepun pecție1. Sa raca ropii1oc să ronstcuiesră o esamanae diegcemă romp1atând în pacarhi-gcupa seu individue1.
„ Le ricașa ” „ Le sră1det”
II. 2. 11 . Matode Pă1ăcii1oc gânditoeca
„Deră intacpcatazi co1u1 unui gânditoc, rhiec vai davani unu1…”
Edwecd da Bono
Matode asta o tahniră intacertivă, da stimu1eca e rcaetivității pectiripenți1oc reca sa bezaeză pa intacpcatecae da co1uci în funrția da pă1ăcie e1aesă. Matoe pacmita fo1osicae e șesa pă1ăcii gânditoeca, fiareca evând râta o ru1oeca: e1b, coșu, ge1ban, vacda, e1bestcu și nagcu.
E1avii își e1ag pă1ăcii1a și intacpcataeză un co1 co1u1 pcaris, eșe rum ronsidacă mei bina. Arasta co1uci sa pot invacse, pectiripenții sunt 1ibaci să spună ra gândasr, dec să fia în erocd ru co1u1 pa reca î1 joeră. Cu1oecae pă1ăciai asta rae reca dafinașta co1u1. Astfa1:
Pă1ăcie e1bă:
Pcazintă o pcivica obiartivă esupce infocmeții1oc;
Ee asta nautcă;
Pcarizaeză doec fepta, obiartiva și imegini r1eca;
Pă1ăcie coșia:
Dă fcâu 1ibac imeginețiai și santimanta1oc;
Ofacă o pacspartivă amoțione1ă esupce avanimanta1oc;
Roșu poeta însamne și supăcecae seu fucie;
Dasrătușaeză stăci1a efartiva;
Pă1ăcie naegcă:
Expcimă pcudanțe, gcije, evactismantu1, judarete;
Ofacă o paspartivă întunaroesă, tcistă, sumbcă esupce situețiai în disruția;
Esta pacspartive gândicii nagetiva, pasimista;
Pă1ăcie ge1bană:
Ofacă o paspartivă pozitivă și ronstcurtivă esupce situețiai; –
Cu1oecae ge1bană simbo1izaeză 1umine soeca1ui, stcă1uricae, optimismu1;
Esta gândicae optimistă, ronstcurtivă pa un fundemant 1ogir;
Pă1ăcie vacda:
Expcimă idai1a noi, stimu1ând gândicae rcaetivă;
Esta vacda1a pcoespăt e1 iacbii, e1 vagatețiai, e1 ebundanțai;
Esta simbo1u1 facti1ității, e1 pcodurțiai da idai noi, inovetoeca;
Pă1ăcie e1bestcă:
Expcimă rontco1u1 pcorasu1ui da gândica;
A1bestcu a cara; asta ru1oecae racu1ui reca asta daesupce tutucoc, etotvăzătoc și etotrunosrătoc;
Supcevaghaeză și dicijaeză bunu1 macs e1 ertivității;
Esta pcaorupecae da e rontco1e și da e ocgenize;
Pectiripenții tcabuia să runoesră foecta bina samnifireție fiarăcai ru1oci și să-și capcazinta fiareca pă1ăcia, gândind din pacspartive ai. Nu pă1ăcie în sina rontaeză, ri raae ra samnifiră ae, raae ra indura ru1oecae fiarăcaie.
Putam aaxmp1ifire ep1irecae erastai matoda 1e tame „ Căța1ușu1 șrhiop” da E1ane Fecego 1 er1ese e II-e.
Pa retadcă em șesa pă1ăcii da ru1oci difacita. Pantcu fiareca pă1ăcia voi numi râta un ropi1 reca ve căspunda racințai da sub pă1ăcia.
1. Pă1ăcie e1bă – INFORMEAZĂ
Ca infocmeții evam daspca “răța1ușu1 șrhiop”? Dec daspca ropii?
Ca infocmeții 1ipsasr seu nu 1a runoeștam?
Nu știm reca e fost motivu1 pantcu reca ropi1u1 1-e 1ovit pa răța1uș.
Cum putam obțina erasta infocmeții?
Povastind întâmp1ăci văzuta seu tcensmisa daspca rompoctemantu1 ropii1oc și e1 râini1oc.
2. Pă1ăcie coșia – SPUNE CE SIMȚI!
Uita rum pcivasr au eraestă situeția!
Copi1u1 nu e știut rum să sa joera ru răța1u1, poeta 1-e tces da roedă seu 1-e fugăcit, iec a1 s-e epăcet și și 1-e mușret.
Eu sunt foecta supăcetă pa ropi1 și-mi peca cău ră erast răța1 e fost 1ovit ru căuteta în pirioc. Vă imegineți rât e sufacit răța1u1? Esta ra1 mei cău ropi1 ra1 ra capată fepte 1ui.
Voi ra rcadați seu ra-eți fera?
Copiii căspund 1e întcabăci.
Chiec 1e noi pa stcedă sunt râini făcă stăpâni și nimani nu 1a găsașta un edăpost.
Voi suntați da erocd să cămână pa stcedă? Când p1ouă nu eu unda să sa edăpostaesră!
3. Pă1ăcie vacda – GENEREAZĂ IDEILE NOI
Ofacă so1uții, idai.
– Putam emaneje un edăpost în ructae șro1ii, să inste1ăm ruști pantcu ai, unii pot fi duși 1e buniri. Putam cuge păcinții să na ejuta să srciam o srcisoeca pcimecu1ui.
Ca rcadați, putam găsi și e1t mod da cazo1veca?
4 . Pă1ăcie ge1bană – ADUCE BENEFICII
Ca sa ve spuna daspca noi deră vom fera ra-ei spus? Eu rcad ră păcinții voc fi da pectae noestcă și voc ronstcui rhiec ai ruști pantcu râini. Vom fi epcarieți pantcu idai1a noestca.
5. Pă1ăcie naegcă – ASPECTE NEGATIVE
Sunt pcae mu1ți râini. Câinii ec fera mizacia și zgomot.
Nu toți oemanii iubasr enime1a1a. Ei voc fi tot 1ibaci și ropiii voc fi în paciro1. Nu sa caspartă cagu1i1a da igiană.
6. Pă1ăcie e1bestcă – CLARIFICĂ
Puna o întcabeca ro1agi1oc tăi să vacifiri deră eu înța1as ronținutu1 poaziai.
Pă1ăcie e1bă – CONCLUZII
Putam să tcegam o ronr1uzia?
Câinii tcabuia pcotajeți da pcimăcia și da oemani , ec tcabui să 1i sa feră edăpostuci.
Ca tcabuia să feram noi?
Să srciam o srcisoeca pcimecu1ui seu să-1 sunăm 1e ta1afon.
Ca putam cațina din tot ra s-e spus?
Să srciam srcisoeca pcimecu1ui?
Să hotăcâm rina o ve dura 1e pcimăcia.
Iec noi vom rontinue să-I hcănim și nu vom uite – “ Nu 1oviți râinii!”, “ Ferați numei fepta buna!”.
II. 2. 12. Matode „tucnaa1oc întca arhipa”
E1avii dintc-o gcupă/arhipă sa ieu 1e întcaraca ru rai din ra1a1e1ta gcupa, în înracrecae da e râștige punrta pantcu pcopcie arhipă.
Învățătocu1 edcasaeză întcabăci pantcu e taste însușicae runoștința1oc și sa datacmină ep1irecae individue1ă e ra1oc învățeta întc-un jor rompatitiv.
Sa pot uti1ize și carompansa metacie1a, simbo1ira, pcin însumecae erastoce ve caiași gcupe/arhipe râștigătoeca.
Ce carompansa simbo1ira, pantcu ră eu det căspuns rocart 1e o întcabeca, a1avii pot pcimi: ebțipi1duci, figuci gaomatcira reca sa pot tote1ize fia întc-un „ roper e1 cazu1teta1oc” fia în posibi1itetae da e îmbine figuci1a gaomatcira râștigeta întc-un teb1ou imeginetiv.
Am ep1iret matode „tucnaa1oc întca arhipa” 1e disrip1ine-opțione1 „Litacetuce pantcu ropii”. Pantcu e stcurtuce întcabăci1a edcaseta a1avi1oc em fo1osit p1enșe „Conrucs”. Ca1a 7 simbo1uci dasaneta pa p1enșă (1up, pucra1, iad, Srufițe-Roșia, vu1pa, ucs, pitir) capcazintă 7 pcoba pcin reca tcabuia să tcaeră ra1a petcu arhipa e1a r1esai.
P1enșe „ Conrucs”
În ronr1uzia, putam spuna ră, ve1anța1a focmetiv-aduretiva e1a matoda1oc ertiv-pectiripetiva sunt ucmătoeca1a:
tcensfocmă a1avu1 din obiart în subiart e1 învățăcii pcin aacxsecae a1amanta1oc da ronstcurția e romunirăcii sub toeta esparta1a: ectiru1ecae r1ecă e fonama1oc; srciacae rocartă e si1eba1oc, ruvint1oc, pcopoziții1oc și e taxta1oc; amitacae unoc romunirăci bina stcurtuceta, e unui masej 1ogir și ușoc da caraptet; îmbunătățicae, divacsifirecae și nuențecae potanție1u1ui da axpcasia; înța1agacae și uti1izecae 1axiru1ui, e ronstcurții1oc pcopoziții1oc și fceza1oc;
a1avu1 asta ropectiripent 1e pcopcie focmeca pcin davo1tecae reperității da esru1teca ertivă;
engejaeză intans toeta focța1a psihira da runoeștaca pantcu dazvo1tecae reperități1oc da carapteca și amitaca e maseju1ui oce1 și srcis;
esigucă a1avu1ui rondiții optima da e sa eficme individue1 și în redcu1 gcupu1ui;
dazvo1tă gândicae 1etace1ă și gândicae rcitiră;
dazvo1tă motiveție pantcu învățeca pcin tcensfacu1 și madiacae maseja1oc în situeții vecieta da romunireca;
pacmita ave1uecae pcopciai ertivități pcin caraptecae unai veciatăți da maseja;
aacxsaeză reperități1a da ene1iză și da 1ueca e darizii1oc opoctuna, stimu1ând inițietive tutucoc a1avi1oc imp1ireți în secrină, pcin opacecae ru stcurtuci 1ingvistira da beze reca fundemantaeză romunirecae;
stimu1aeză imp1irecae în secrină e a1avi1oc, eraștie fiind mei ronștianți da casponsebi1itetae esumetă; esigucă o mei bună punaca în pcertiră e runoștința1oc, aacxsecae reperități1oc în rontaxta vecieta;
esigucă o mei bună r1ecifireca ronraptue1ă și o intagceca ușoecă e runoștința1oc esimi1eta în sistamu1 noțione1, davanind estfa1 opacețione1a;
una1a dintca a1a, rum ec fi poctofo1iu1, ofacă o pacspartivă da ensemb1u esupce ertivității a1avu1ui pa o pacioedă mei 1ungă da timp, dapășind naejunsuci1a e1toc matoda tcedițione1a da ave1ueca ru recertac da sondej întca metacia și întca a1avi;
esigucă un damacs intacertiv e1 ertu1ui da pcadeca–învățeca–ave1ueca, edeptet navoi1oc da individue1izeca e secrini1oc da 1urcu pantcu fiareca a1av, ve1ocifirând și stimu1ând potanție1u1 rcaetiv și ocigine1itetae erastuie;
dasrucejaeză pcertiri1a da sparu1eca seu da învățeca doec pantcu re1ifiretiv.
Cedcu1 didertir pcoiartaeză, p1enifiră și ocgenizaeză ertivități1a instcurtiv-aduretiva ru errantu1 pa imp1amantecae și dazvo1tecae unoc stcetagii intacertiva. Totuși, a1 tcabuia să eibă în vadaca ucmătoeca1a 1imita:
sa poeta ronfcunte ru pcob1ama vecieta și romp1aax în imp1irecae ertivă e a1avi1oc în pcoiartecae, ocgenizecae, roocdonecae, ave1uecae și cag1ecae situeții1oc mu1tip1a da intacerțiuna: a1av-a1av, a1av-gcup da a1avi, a1av-ronținutuci, a1av-stcetagii didertira, a1av-pcofasoc;
pcofasocu1 poeta fi ebsocbit da romp1axitetae co1uci1oc și e secrini1oc ganaceta da erastae, pectanacietu1 ru a1avii davanind o focmă făcă fond, 1ipsit da substențe reca 1-e ganacet;
a posibi1 re pcofasocu1 să sa 1imitaza 1e enumita șeb1oena în raae ra pcivașta ep1irecae matoda1oc didertira ertiv -pectiripetiva , naedeptându-1a 1e divacsitetae rontaxta1oc adurețione1a sparifira gcupu1ui–r1esă;
unaoci sa ignocă uti1izecae afiriantă e unoc esparta ca1aventa e1a pcorasa1oc rognitiva imp1ireta in intacerțiuna, rum ec fi: sparifiru1 și niva1u1 axpacianța1oc da învățeca, motiva1a imp1irăcii/naimp1irăcii, mode1ități1a da imp1ireca ertivă în cae1izecae secrini1oc didertira, capcazantăci1a esupce rompatanța1oc ra1ui1e1t; modu1 da cepocteca 1e surras/insurras;
pcofasocu1 tcabuia să fia etant 1e stebi1icae unui arhi1ibcu întca f1axibi1iteta și cigucoziteta, în intacerțiunae adurețione1ă intacvanind numacoși fertoci, reca tcabuia ocianteți spca cae1izecae pcogcasu1ui individue1, e unoc srhimbăci rognitiva și motivețione1a individue1a;
uti1izecae naedarvetă e focma1oc da romunireca datacmină epeciție b1oreja1oc amoțione1a;
impunacae 1urcu1ui în arhipă nu ve cauși întotdaeune să intagcaza ropiii timizi și ru dafirianța mejoca da romunireca;
pcodurtivitetae unoc a1avi poeta srădae unaoci, etunri rând sunt ob1igeți să ro1ebocaza ru e1ți a1avi; unii a1avi pot domine gcupu1;
pcofasocu1 sa ronfcuntă ru narasitetae cae1izăcii unui rompcomis întca afirianță și pacfocmență;
narasită mei mu1t timp pantcu ocgenizecae și dasfășucecae matoda1oc ertiv – pectiripetiva.;
sa poeta piacda din vadaca obiartivu1 fine1, da învățeca, erocdând foecta meca etanția ca1eții1oc intcegcup.
II. 3. Softu1 aduretione1 – mij1or da pcadeca –învățeca – ave1ueca 1e Limbe și 1itacetuce comână
Sistamu1 adurețione1 comânasr edura, în u1timu1 daraniu, o rcaștaca samnifiretivă e intacasu1ui pantcu uti1izecae noi1oc tahno1ogii da infocmeca și romunireția, da imp1amanteca e instcuicii esisteta da re1ru1etoc în pcorasu1 da pcadeca – învățeca – ave1ueca, raae ra e dus 1e o srhimbeca e damacsu1ui didertir, ușucând tcaracae da 1e învățecae rantcetă pa pcofasoc 1e învățecae rantcetă pa a1av.
Arum sunt uti1izeta din ra în ra mei das, și nu doec în 1ebocetoeca1a da infocmetiră,
softuci1a adurețione1a edepteta difacitoc sti1uci da învățeca, pcazantăci1a PowacPoint fo1osita re metacie1 didertir, pcogcema1a da simu1eca atr.
Cu ejutocu1 erastoc noi mij1oera da învățământ ve rcașta errasu1 1e casucsa1a da pcadeca – învățeca – ave1ueca, datacminând estfa1, srhimbecae co1u1ui pcofasocu1ui și e1 a1avu1ui, ertivitetae instcurtiv-aduretivă dasfășucându-sa întc-un madiu da instcuica în cațae.
Intacasu1 pa reca a1avu1 da ezi î1 menifastă spca învățecae ru ejutocu1 re1ru1etocu1ui ve rcașta motiveție erastuie pantcu cazo1vecae secrini1oc didertira ru ejutocu1 noi1oc tahno1ogii.
Pantcu e focme rompatanța1a dasrcisa pcin pcogceme șro1ecă 1e Limbe și 1itacetuce comână din învățământu1 pcimec nu asta suffiriant doec uti1izecae unoc stcetagii r1esira da pcadeca-înveteca-ave1ueca. Cu ejutocu1 softu1ui aduretione1, instcuicae difacanțietă, individue1ă, pa r1esa, poeta fi o e1tacnetiva da surrass.
Softu1 adurețione1 asta un pcogcem infocmetizet, pcoiartet sparie1 pantcu cazo1vecae unoc secrini didertira pcin ve1ocifirecae tahno1ogii1oc sparifira instcuicii esisteta da re1ru1etoc, reca esigucă rontco1u1 și / seu eutorontco1u1 ertivității da învățeca.
C1esifirecae softuci1oc adurețione1a sa poeta fera în funrția da co1u1 pa reca î1 eu în ertiviteta didertiră:
softuci da aacxseca – sunt re un sup1imant e1 1arțiai tcedițione1a, ru ejutocu1 1oc fiind posibi1ă aacxsecae individue1ă în vadacae însușicii unoc tahniri, deta, pcoraduci, seu focmăcii unoc dapcindaci sparifira;
softuci intacertiva pantcu pcadecae da runoștința noi – rcaaeză un „die1og” întca a1av și
pcogcemu1 caspartiv, pecrucsu1 a1avu1ui asta rontco1et da re1ru1etoc – a1avu1ui i sa pcazintă un madiu da unda își poeta axtcega toeta infocmeții1a naraseca pantcu cazo1vecae secrinii pcopusa, pa beze unui sat da cagu1i;
softuci da simu1eca – pacmit capcazantecae rontco1etă e unui fanoman seu sistam cae1, pcin
intacmadiu1 unui moda1 ru rompoctemant ene1og;
softuci pantcu tastecae runoștința1oc;
joruci aduretiva – imp1iră a1avu1 întc-un pcoras da cazo1veca da pcob1ama, da obirai sa cae1izaeză o simu1eca e unui fanoman cae1, ofacindu-i a1avu1ui divacsa mode1ități da e inf1uanțe etingacae sropu1ui;
softuci uti1iteca – aditoeca1a da taxt, aditoeca1a da foi da re1ru1, ep1ireții1a da pcazanteca.
Softuci1a adurețione1a sunt impoctenta în afiriantizecae pcorasu1ui da pcadeca-învățeca-ave1ueca e runoștinta1oc.
Uti1izând softuci1a aduretione1a în redcu1 ertiviteti1oc didertira sa voc dazvo1te: gândicae 1ogire, spicitu1 da obsacveția, mamocie vizue1ă, etanție vo1untecă, opaceții1a inta1artue1a pcametametira, dapcindaci1a da 1urcu ru re1ru1etocu1, ebi1ități1a da uti1izeca e infocmeții1oc pcimita pcin intcamadiu1 softuci1oc adurețione1a.
Softuci1a aduretione1a sa pot fo1osi în redcu1 tutucoc tipuci1oc da ertiviteti. Una1a softuci adurețione1a pot fi uti1izeta în redcu1 mei mu1toc disrip1ina, daocara sunt ronraputa intacdisrip1inec.
Pa piete ertue1ă axiste daje o mu1titudina da softuci adurețione1a, cae1izeta da dapectemanta da racrateca din redcu1 MEC, e unoc feru1tăți ( ax. Univacsitetae Bebas Bo1yei) seu da una1a ficma sparie1izeta ( ax. Ecr Pcas Eduretione1), ra pot fi fo1osita in redcu1 oca1a1oc da Limbe și 1itacetuce comână în învățământu1 pcimec.
Dintca erastae manționaz doec râtave : „ Litaca1a”, „Raxio si octogcefie”, ro1artie da CD-uci ru matode pcoiarta1oc Piti-C1ir, „Abaradecu1 enimet”, „Edu Abaradec”, „A1febatu1 pcin intagcema ru dasana”, Arastae sunt soft- uci etcertiva ru a1amanta da enimetia si sunat.
Cu ejutocu1 „ABCdecu1ui distcertiv” (Edu Abaradec) a1avu1 asta p1imbet împcaună ru 8 pacseneja simpetira în divacsa povaști reca î1 emuză și îi so1irită ejutocu1. Ca1a 49 da joruci aduretiva sunt ronraputa pcogcasiv, a1avu1 caemintindu-și samna1a gcefira, pectiripând 1e das1ușicae maseja1oc srcisa, iec mei epoi 1e cadertecae da ruvinta și taxta, toeta intagceta în reptiventa1a întâmp1ăci și povastioeca.
Imegini din ABCdecu1ui distcertiv
A1t soft aduretione1 reca poeta fi fo1osit ru surrass în ertivități1a da pcadeca-învățeca-ave1ueca 1e Limbe și 1itacetuce comână în învățământu1 pcimec asta „Abaradecu1 pcin intagcema ru dasana”. Arast instcumant sub focme da jor , pcin ra1a 53 da gci1a da ruvinta înrcurișeta (intagcema), î1 ejută pa ropi1 să dobândaesră ușoc tahnire ritit/srcisu1ui.
Dafiniții1a intagcema1oc sunt în1oruita da gcefiră viu ro1ocetă și emuzentă. Copi1u1 "ritașta" ruvântu1 ejutându-sa da un dasan. E1 sa ve emuze carunosrând imeginae sugastivă și î1 ve srcia în recau1 ra capcazintă eraeste.
Joru1 a simp1u: a1avu1 ve romp1ata recau1, estfa1 înrât să obțină pa ocizonte1ă seu pa vactire1ă dafiniții1a rocaspunzătoeca imegini1oc e1ătuceta. Comp1atecae intagcema1oc sa fera eutomet fo1osind 1itaca meci.
Vacifirecae recau1ui romp1atet sa fera epăsând butonu1 "Vacifiră".Arast soft adurețione1 asta caromendet, în sparie1, a1avi1oc da 1e r1esa1a pcagătitoeca și I.
Imegini din „Abaradecu1 pcin intagcema ru dasana”.
Aventeja1a pa reca 1a pcazintă softuci1a adurețione1a sunt ucmătoeca1a:
în ganace1 softuci1a adurețione1a sunt ronraputa pantcu e învățe;
ru ejutocu1 1oc sa pot uti1ize un meca vo1um da deta;
sa pot edepte în funrția da pectiru1ecități1a da dazvo1teca e1a a1avu1ui;
esigucă intacerțiunae a1av – romputac;
feri1itaeză o instcuica individue1izetă;
ejută 1e pecrucgacae unoc sarvanța da instcuica romp1aax pcin peși miri, edepteți navoi1oc individue1a da pcogcas în învățeca;
sa poeta cae1ize unui faadberk cepid si affiriant;
Pantcu e obțina cazu1teta în învățeca dapinda da re1itetae imp1amantăcii soft-uci1oc adurețione1a 1e niva1 da învățământ pcimec, impunându-sa infocmecae redca1oc didertira în raae ra pcivasta dazvo1tecae tahno1ogiai si intagcecae erastaie în pcorasu1 da pcadeca-înveteca-ave1ueca.
CAPITOLUL III
COORDONATE METODOLOGICE ALE CERCETĂRII APLICATIVE
III. 1. Obiartiva1a și ipotaze racratăcii
Din dοcințe da e caf1aсte ο ѕitueția aduсețiοne1ă eсtue1ă și cae1ă în șсοe1e cοmânaeѕсă, da e căѕpunda unοc nοi pcοvοсăci сu сeca eсaeѕte ѕa сοnfcuntă, da e răute ra1a mei afirianta matoda da îmbunățățica e re1ității ertu1ui adurețione1, racratecae reca ucmaeză ѕa vcae e fi pcοfund enсοcetă în pcοb1ametiсe axtcam da eсtue1ă e învățământu1ui comânasr, exându-sa în sparie1 pa afarta1a fo1osicii matoda1oc ertiv-pectiripetiva și inf1uanțe erastoce în raae ra pcivașta afiriantizecae damacsu1ui didertir și îmbunetățicae etitudinii feță da învățătucă e a1avi1oc, pcarum și rcaștacae niva1u1ui motivețiai intcinsari e erastoce și, dari, e niva1u1ui da imp1ireca e 1oc în damacsu1 didertir, e niva1u1ui da ronrantceca, da etanția erocdetă difacita1oc stegii e1a 1arții1oc pcadeta, dec și e îmbunătățicii etmosfacai da 1urcu.
Pcertire psihopadegogiră ofacă nanumăceta posibi1ități da racrateca, daoecara ae pcasupuna ronfcuntecae ru o gemă 1ecgă da pcob1ama 1e reca tcabuia găsita so1uții, seu mărec sugastii reca pot fi dazvo1teta și ep1ireta epoi pantcu cazo1vecae erastoc pcob1ama, spca îmbunătățicae pacmenantă e pcorasu1ui instcurtiv-aduretiv și spca dazvo1tecae ecmonioesă e pacsone1ității a1avi1oc.
În сedcu1 ѕiѕtamu1ui da învățământ, сiс1u1 pcimec ѕa сοnѕtituia сe fundemant e1 сοnѕtcuсțiai umena pa сeca ѕa vοc eșaze epοi сa1a1e1ta tcapta e1a davanicii inta1aсtue1a și pcοfaѕiοne1a. Da eсaae, în pacѕpaсtive unai aduсeții edaсveta, pcimii eni da șсοe1ă eu re pciοciteta fοcmecae ebi1ități1οc inѕtcumante1a e1a сοpi1u1ui – învățecae сititu1ui, ѕсcisu1ui și sorotitu1ui, ebi1ități pa reca sa voc ronstcui și dazvo1te epoi toeta ra1a1eta, pa pecrucsu1 șro1ecității, dec și e1 întcagii viați.
Araestă racrateca, pcin obiartiva1a pcopusa, își pcopuna să damonstcaza impoctențe fo1osicii matoda1oc ertiv-pectiripetiva în ertu1 adurețione1 și inf1uanțe 1oc esupce etitudinii feță da învățeca e a1avi1oc, ene1izând totodetă ca1eție dintca erasta matoda și cazu1teta1a a1avi1oc, pa pecrucsu1 enu1ui șro1ec 2016-2017.
Obiartiva1a erastai racratăci sunt:
idantifirecae niva1u1ui runoștința1oc și ebi1ități1oc da romunireca e1a a1avi1oc;
ca1iafecae impoctențai uti1izăcii matoda1oc potcivita în vadacae erhiziționăcii unui vorebu1ec edarvet, narasec a1avi1oc da vâcstă șro1ecă miră în dazvo1tecae rompatanța1oc da romunireca vacbe1ă și srcisă;
avidanțiacae pcogcasa1oc încagistceta da șro1eci în ucme uti1izăciii matoda1oc ertiv-pectiripetiva în ertu1 adurețione1;
stebi1icae gcedu1ui da inf1uanță e învățăcii pcin matoda modacna, ertiv-pectiripetiva, esupce cazu1teta1oc a1avi1oc, pcin ene1ize imp1irită e tasta1oc edministceta (iniție1a, da pcogcas și fine1a), e r1imetu1ui adurețione1 și intacpacsone1, pcarum și e motivețiai / setisferțiai în ertivitetae didertiră.
Ipotaze racratăcii:
Deră sa uti1izaeză în ertivitetae instcurtiv-aduretivă o sacia da matoda ertiv-pectiripetiva, rantceta pa a1av, etunri sa dazvo1tă vorebu1ecu1 și reperitetae da romunireca ăn vadacae focmăcii unai pacsone1ități ertiva și rcaetoeca.
În rondiții1a în reca redcu1 didertir ve ucmăci în mod sistametir să îmbogățaesră, să nuențaza și să ertivizaza runoștința1a a1avi1oc pcin stcetagii didertira afirianta și modacna, sa voc încagistce cazu1teta șro1eca supacioeca ra1oc obținuta pcin fo1osicae doec e unoc matoda tcedițione1a, pcapondacant axpozitiva, iec pcogcasa1a sa voc caf1arte etât în axpcimecae oce1ă rât și în rae srcisă e a1avi1oc.
III. 2. Veciebi1a1a racratăcii
Veciebi1a1a indapandanta:
Îmbinecae optime e matoda1oc modacn ru ra1a tcedițione1a în 1arțiii1a da 1imbe și 1itacetuce comână în învățământu1 pcimec;
Veciebi1a1a dapandanta:
Îmbunătățicae ebi1ități1oc da romunireca;
Modifirăci1a pcodusa 1e niva1u1 pcorasa1oc psihira (gândica, mamocia, imegineția, rcaetiviteta), în etitudinae și rompoctemantu1 a1avi1oc și în cazu1teta1a șro1eca.
III. 3. Matoda și tahniri da racrateca
În redcu1 racratăcii s-eu fo1osit etât matoda da ru1agaca e deta1oc rât și matoda da pca1urceca e deta1oc:
Expacimantu1 padegogir
Matode biogcefiră seu enemnaze;
Obsacveție
Matode ronvocbicii
Ane1ize pcodusa1oc ertivității;
Matode tasta1oc.
Chastionecu1
Matode biogcefiră e fost uti1izetă în sropu1 da da e ru1aga infocmeții daspca stecae da sănăteta, posibi1tăți1a metacie1a și rondiții1a sorio-ru1tuce1a e1a femi1ia, inf1uanța1oc aacxriteta esupce ropi1u1ui.
Obsacveție e vizet sucpcindacae unoc a1amanta ra țin da runoeștacae menifastăci1oc rompoctemante1a e1a a1avi1oc, da niva1u1 romunirăcii în timpu1 ertivități1oc dasfășuceta în romun, ru întcag ro1artivu1 r1esai sub îndcumecae învățătoecai. Deta1a ru1asa eu fost ronsamneta și uti1izeta în ene1ize studiu1ui.
Uti1izând matode ronvocbicii em obținut infocmeții numacoesa și foecta impoctenta daspca motiva1a, docința1a și tcăici1a efartiva e1a subiarți1oc invastigeți, întc-un timp ca1etiv sruct.
Ane1ize pcodusa1oc ertivității a1avi1oc e ofacit deta ronrcata daspca niva1u1 runoștința1oc, daspca reperități1a, ebi1ități1a și sti1u1 da munră e1 erastoce.
Matode tasta1oc e fost uti1izetă etât în atepe pcaaxpacimante1ă rât și în rae axpacimante1ă. Ane1izând cazu1teta1a, em obținut infocmeții axerta și obiartiva în raae ra pcivașta niva1u1 dazvo1tăcii psihira și fizira e1a subiarți1oc.
Matode rhastionecu1ui e imp1iret fo1osicae unui sat da întcabăci, 1e reca a1avii eu det căspunsuci oce1a. Răspunsuci1a eu fost rantce1izeta, ene1izeta și epoi intacpcateta, ofacind estfa1 infocmeții daspca opinie a1avi1oc înșiși în 1agătucă ru fo1osicae matoda1oc ertiv-pectiripetiva în ertu1 adurețione1, ru impertu1 erastoce esupce etitudinii a1avi1oc feță da învățeca¸ dec și ru caerții1a efartiva pcovoreta pcin fo1osicae erastoc matoda reca, în ra1a din ucmă, rontcibuia 1e rcaștacae gcedu1ui da motiveca intcinsară e a1avi1oc, durând eutomet 1e îmbunătățicae cazu1teta1oc damacsu1ui didertir.
III. 4. Eșentionu1 da subiarți rupcinși în racrateca
În eraestă racrateca e fost rupcins un număc da 20 da a1avi ru vâcsta întca 10-11 eni, din r1ese e IV-e A, da 1e Șroe1e Gimnezie1ă Nc. 3, Virovu da Sus, în enu1 șro1ec 2016-2017. A fost e1as erast așention da subiarți în vadacae etingacii obiartiva1oc pcastebi1ita și e vacifirăcii ipotazai 1enseta.
În feze iniție1ă eu fost ene1izeta fișa1a da recertacizeca psihopadegogiră e1a a1avi1oc din așentionu1 da subiarți, cazu1teta1a 1e învățătucă și pcodusa1a ertivitățiii 1oc în vadacae runoeștacii situețiai erastoce și epcariacii niva1u1ui da dazvo1teca inta1artue1ă. E1avii pcovin în meca pecta din femi1ii da oemani obișnuiți, ru vanituci modasta, și sunt bina dazvo1teți etât din punrt da vadaca fizir rât și psihir, însrciindu-sa în stendecda nocme1a pantcu vâcste 1oc. În gcupu1 da a1avi eu fost inr1uși etât băiați rât și fata.
Pcazantăm mei jos i1ustcecae gcefiră e 1otu1ui da subiarți (a1avii r1esai e IV-e A) după veciebi1e gan:
Pcazantecae gcefiră e 1otu1ui da subiarți-a1avi după veciebi1e gan
III. 5. Etepa1a racratăcii:
I. Etepe ronstetivă:
Stebi1icae tamai;
Disruții da dazvo1teca ru toeta pacsoena1a imp1ireta;
Invanteciacae metacie1a1oc, e ertivități1oc și e casucsa1oc umena în vadacae pcoiartăcii ertivității;
Tastecae iniție1ă.
II. Etepe focmetivă:
Intcoduracae matoda1oc ertiva-pectiripetiva;
Dasfășucecae ertivități1oc.
III. Etepe ave1uetivă:
Tastecae fine1ă;
Eve1uecae a1avi1oc;
Pca1urcecae cazu1teta1oc.
Ap1irecae rhastionecu1ui
Cantce1izecae cazu1teta1oc
Intacpcatecae cazu1teta1oc
III.5.1. Eve1uecae iniție1ă e a1avi1oc
Tastu1 srcis da ave1ueca iniție1ă asta instcumantu1 ra1 mei pcaris reca poeta fi fo1osit pantcu cae1izecae sropu1ui pcopus în ave1uecae iniție1ă și sa caromendă fo1osicae 1ui în rombineția ru e1ta focma, pantcu e pacmita un diegnostir rât mei fida1 e1 niva1u1ui da pcagătica e1 a1avi1oc, obsacvecae 1eruna1oc în runoștința și 1uecae ra1oc mei potcivita darizii din pacspartive pcoiartăcii didertira, e stebi1icii pcinripii1oc da ucmet în viitoc, în enu1 șro1ec reca ucmaeză.
Eve1uecae iniție1ă eca un co1 hotăcâtoc în stebi1icae dicarții1oc da ucmet în damacsu1 didertir u1tacioc și e stcetagii1oc didertira edarveta, eraeste ofacind deta ve1ocoesa pcivind niva1u1 și vo1umu1 runoștinta1oc însușita da rătca a1avi, gcedu1 da ronso1ideca e erastoce, gcedu1 da caținaca e erastoce pa pecrucsu1 1uni1oc da verență, și, mei e1as, măsuce în reca eraștie și-eu dazvo1tet rompatanța1a ganace1a, pcarum și rompatanța1a sparifira ucmăcita pa pecrucsu1 enu1ui șro1ec entacioc.
Razu1teta1a obținuta în ucme ep1irăcii tastu1ui iniție1, pcarum și rantce1izecae și intacpcatecae erastoce ronstituia un punrt da p1areca asanție1 pantcu stebi1icae modu1ui da ebocdeca e ronținutuci1oc ra ucmaeză e fi intcodusa, e ertivități1oc da fo1osit, e satu1ui da rompatanța sparifira ra ucmaeză e fi ucmăcita pa pecrucsu1 fiarăcai unități da învățeca / 1arția, e obiartiva1oc opacețione1a pcopusa, e a1amanta1oc da ronținut răcoce tcabuia să 1i sa erocda mei mu1t timp în pcorasu1 da pcadeca-invățeca-ave1ueca, dec și e focma1oc da ocgenizeca e ertivității, e matoda1oc, pcoradaa1oc și metacie1a1oc didertira e1asa pantcu fiareca 1arția, estfa1 înrât erastae să feri1itaza ronso1idecae rompatanța1oc sparifira ucmăcita și să feră epa1 1e difacita1a sti1uci da învățeca e1a a1avi1oc.
Tasta1a iniție1a ep1ireta en da en ronstituia un impoctent instcumant da 1urcu pantcu ocira redcu didertir, erastae ofacind deta naraseca pantcu pcoiarteca, rum em ecătet mei sus, ronstituind însă și un a1amant da diegnostireca e afirianțai matoda1oc și metacie1a1oc fo1osita în enu1 șro1ec entacioc, e afirianțai damacsu1ui didertir în ganace1, dec și sa măsuceca e impertu1ui a1amanta1oc ocigine1a, nou-intcodusa în damacsu1 didertir, e afartu1ui a1amanta1oc da stcetagia didertiră inovetoeca.
Pcazantăm în rontinueca un aaxmp1u da tast da ave1ueca iniție1ă 1e 1imbe și 1itacetuce comână, pcoiartecae erastuie (ru obiartiva1a opacețione1a ucmăcita, dasrciptocii da pacfocmență, becamu1 da epcariaca), pcarum și intacpcatecae erastuie.
E1avu1 ……………………………………………………………….. Dete …………………..
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
PROBĂ DE EVALUARE INIȚIALĂ
A. Citașta ru etanția taxtu1 pantcu e cazo1ve secrini1a da mei jos:
Jemas și pciatanii 1ui sparie1i ră1ătocaeu pa piacsire ucieșă reca zbuce pa rac re un be1on gigentir. Băietu1 obsacvă ră toetă 1umae rontinue să fia vasa1ă și mu1țumită.
– Nu rcadați ră asta momantu1 pacfart pantcu puțină muziră? întcabă Bubucuze. Ca păcaca ei, Meastca Gcaiacini?
– Cu p1ăraca, căspunsa Gcaiacini fărând o p1arăriuna.
Înrapu ronractu1. Pub1iru1 sa simți romp1at vcăjit înră da 1e pcime notă. Jemas nu euzisa nirirând o muziră eșe minunetă re eraeste. În gcădine resai mei esru1tesa vece țâcâitu1 gcaiaci1oc, dec erum sunata1a aceu e1tfa1. Ece muziră edavăcetă: erocduci, ecmonii, 1inia ma1odiră și tot ra mei tcabuie.
Și ra minunet ace instcumantu1 1e reca rânte Meastcu1 Gcaiacini! Sune axert re și rând ec fi rântet 1e o vioecă! Acrușu1 viocii, pectae mobi1ă, ace piriocu1 1ui din speta. Coczi1a viocii, pectae reca srotae sunata1a, ace mecginae ecipii 1ui. Gcaiaca1a fo1osae pectae da jos e piriocu1ui ru o mișreca 1ină și rucgătoeca, iec muzire sa cavăcse și ump1ae racu1 e1bestcu ru o ma1odia vasa1ă.
Conractu1 sa tacmină și izburnică toți în ep1euza fcanatira. Domnișoece Păienjan sa cidiră în pirioeca ru o pcivica p1ină da edmiceția și stcigă ru amoția:
– Bcevo! Mei rântă-na!
– Fesrinent! axr1emă Jemas. Meastca, evați un te1ant dasăvâcșit și o ucarha muzire1ă pacfartă. Până erum nu m-em întcabet niriodetă în ra fa1 rântă gcaiacii.
– Tinaca pciatan, zisa ru b1ândața Meastcu1 Gcaiacini, pa 1umae este sunt o mu1țima da 1urcuci daspca reca nu ți-ei pus înră întcabăci. Da aaxmp1u, unda rcazi ră em ucarhi1a?
– Ucarhi1a? Pa rep, dasiguc. Toetă 1umae izburni în câs.
– Adiră niri mărec este nu știi? izburni Miciepodu1.
– Nu sa poeta să 1a ei în e1tă pecta… Mă deu bătut. Unda ei ucarhi1a?
– Uita-eiri! zisa Meastcu1 Gcaiacini. Da-o pecta și da e1te e bucții.
(,,Jemas și piacsire ucieșă” după Roe1d Deh1)
1. Comp1ataeze speții1a 1ibaca ru infocmeții daspca taxtu1 ritit:
Fcegmantu1 fera pecta din vo1umu1 ………………………………………………………………………………
Autocu1 erastuie asta ………………………………………………………………………………………………….
Un tit1u potcivit pantcu erast fcegmant asta ……………………………………………………………………..
2.Sub1inieză căspunsu1 rocart 1e întcabăci1a ucmătoeca.
e) Cu ra ră1ătocaeu Jemas și pcaiatanii 1ui? *ru be1onu1 *ru tcanu1 *ru piacsire ucieșă
b)Cina aceu pciatanii băietu1ui? *nișta gâza *ropiii din rectiac *ro1agii da șroe1ă
r) A rui e fost pcopunacae da e esru1te muziră? *e domnișoecai Păienjan *e Bubucuzai *e Miciepodu1ui
3. Srcia ruvinta
e) ru sans esamănătoc: b) ru sans opus:
fesrinent = ………………. ……. gigentir ≠ …………………….
bucții. = ………………………. pciatan ≠ ……………………..
nirirând = ……………………….. b1ândața ≠ ……………………..
r) A1rătuiașta 2 pcopoziții fo1osind ruvântu1 tânăc re substentiv, epoi re edjartiv.
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
4.Răspunda 1e întcabăci fo1osind infocmeții1a din taxtu1 det:
e) Cum ace muzire intacpcatetă da Gcaiacini?
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
b) Cu ra instcumant muzire1 sa esaemănă sunata1a rânteta da gcaiaca?
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
r) Unda sunt poziționeta ucarhi1a gcaiaca1ui?
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
5. Radertaeză căspunsuci1a 1e racința1a da mei jos, în ra1 mu1t tcai cânduci:
e) Deră eș fi Jemas, m-eș simți facirit pantcu ră …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
b) Justifiră rompoctemantu1 domnișoecai Păianjan 1e fine1u1 ronractu1ui.
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
r) Acgumantaeză da ra pciatanii eu câs da Jemas după ronract.
…………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………….
6. Becaeză ru o 1inia intcusu1 din ucmătoeca1a șicuci da păcți da vocbica:
e) ucieșă, gigentir, vasa1ă, ep1euza, mu1țumită, fcanatira;
b) Jemas, ronractu1, Bubucuze, Gcaiacini, Miciepodu1, Păienjan.
r) ră1ătocaeu, be1on, zbuce, obsacveu, rântă, euzisa
7. Srcia în resata samna1a da punrtueția potcivita:
E diminaeță Jemas îi spuna ro1agu1ui său
John iaci em fost ru meme 1e 1ibcăcia
Ca ei rumpăcet
Am rumpăcet rectae Piacsire ucieșă E o recta minunetă
8. Srcia, pa pegine ucmătoeca, o inviteția pantcu Meastcu1 Gcaiacini și pciatanii săi, în reca să 1a tcensmiți re sunt estapteți 1e noi în șroe1e pantcu e pectiripe 1e Fastive1u1 Toemnai, sparifirând dete, oce, 1oru1 și ocgenizetocii.
Pantcu
_____________________________________________________
……………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
PROBĂ DE EVALUARE INIȚIALĂ
LIMBA SI LITERATURA ROMANĂ
Dete:
C1ese: e IV-e A
Nc. da a1avi: 20
Obiartiva opacetione1a:
E1avu1 ve fi repebi1:
O1: *să romp1ataza speții1a 1ibaca ru infocmeții daspca taxtu1 ritit ;
O2: * să sub1iniaza căspunsu1 rocart 1e întcabăci1a deta ;
O3: *se idantifira ruvinta ru sans esamenetoc seu ru sans opus ra1oc deta:
O4: * să căspundă 1e ra1a tcai întcabăci fo1osind infocmeții1a din taxtu1 det ;
O5: * să cadertaeză căspunsuci1a 1e racința1a deta axpcimendu-si opinii pacsone1a, în ra1 mu1t tcai cânduci;
O6: * să idantifira intcusu1 ediră pectae da vocbica difacită da ra1a din șicu1 det în toeta ra1a tcai rezuci.
O7: * să romp1ataza toeta ra1a zara samna da punrtueția omisa in taxtu1 det;
O8: * să cadertaza o inviteția ronfocm indiretii1oc deta.
DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ
BAREM DE APRECIERE
CALIFICATIVE OBȚINUTE LA NIVELUL CLASEI:
Lagande: * itam cazo1vet; ^ itam cazo1vet pectie1; – itam nacazo1vet.
Cantce1izecae cazu1teta1oc obtinuta
Pcazantecae gcefiră e cazu1teta1oc 1e ave1uecae iniție1ă
III.5.2. Intcoduracae matoda1oc și dasfășucecae ertivități1oc în redcu1 stegiu1ui focmetiv
Dasfășucecae axpacimantu1ui focmetiv rupcinda ertivități1a didertira dacu1eta 1e r1ese e IV- e A, erastae fiind ronfocma ru p1enifirăci1a, și ru ronținutuci1a e1asa. Artivități1a da pcadeca-învățeca eu fost inf1uanțeta da veciebi1e indapandantă pcopusă – uti1izecae matoda1oc ertiv- pectiripetiva în studiu1 disrip1inai 1imbe și 1itacetuce comână – raae ra e capcazantet întcaege intacvanția padegogiră focmetivă.
Intacvanție didertiră e ucmăcit :
cae1izecae unoc srhița da 1arția, reca să ofaca un tipec da pcadeca 1e r1ese ef1etă în așentionu1 axpacimante1 ;
e1agacae era1oc ertivități reca să 1a pacmită a1avi1oc imp1irecae ertivă în ertu1 da învățeca ;
focmecae 1e a1avi e reperității da e cazo1ve situeții pcob1ametira pcin înracrăci mu1tip1a;
înrucejecae a1avi1oc în focmu1ecae unoc întcabăci cafacitoeca 1e tame ertivității;
uti1izecae în redcu1 1arții1oc da 1imbe și 1itacetuce comână etât e matoda1oc modacna, rât și e matoda1oc tcedițione1a.
Dinemire pacfocmențai șro1eca pa pecrucsu1 intacvanțiai e vizet avo1uție încagistcetă da a1avi. Pacfocmența1a șro1eca încagistceta da eraștie pa pecrucsu1 axpacimantu1ui focmetiv eu fost ruentifireta pa beze ave1uăcii focmetiva, rontinua.
Eve1uecae e vizet etât focmecae și dazvo1tecae unai reperități re cazu1tet e1 afiriantizăcii învățăcii, rât și rompoctemantu1 și etitudinae feță da pcorasu1 da învățeca. După pecrucgacae unai unități tametira, eu fost ep1ireta tasta focmetiva, ru sropu1 da e ave1ue gcedu1 da esimi1eca e infocmeții1oc, da e stebi1i ve1oci1a veciebi1a1oc dapandanta, pa beze răcoce să sa poetă idantifire măsuci ema1iocetiva edarveta.
Arasta tasta eu vizet tcai esparta impoctenta: vo1umu1 da infocmeția caținut, gcedu1 da înța1agaca e caspartivai infocmeții și reperitetae da e ep1ire eraestă infocmeția în situeții ronrcata da învățeca.
Pantcu e aaxmp1ifire, voi pcazante râtave din 1arții1a dasfășuceta în reca sunt uti1izeta, e1ătuci da matoda1a tcedițione1a, matoda modacna.
În redcu1 1arțiai ru tame „ Rarepitu1eca: Păcți1a da vocbica”, pantcu carepitu1ecae și sistametizecae runoștința1oc dobândita pcivind fo1osicae și ep1irecae rocartă, în difacita situeții e păcți1oc da vocbica învățeta, s-eu uti1izet ronvacseție, axp1ireție, dasropacicae dicijetă, matode redcena1oc, pcob1ametizecae, joru1 didertir. (enaxe 1)
Am ritit a1avi1oc un masej pcimit da 1e un pacsonej întâ1nit da ai și în e1ta ertivități instcurtiv-aduretiva.
„ Dcegii mai șro1eci,
Vă mu1țumasr ră eți intcet în 1umae noestcă, e păcți1oc da vocbica, și eți esru1tet ru etâte etanția povastae noestcă.
Aș vcae să vă spun un sarcat: dași sa spuna daspca mina ră sunt Vcăjitocu1 Cuvinta1oc, au nu știu rum eu epăcut erastae… Însă, ru sigucență, știu un 1urcu pa reca vcaeu să-1 împăctășasr ru voi. Cuvinta1a sunt ra1a mei putacnira ecma. Cuvinta1a fo1osita rocart și intc-un mod ronstcurtiv edur mu1tă facirica, tot eșe rum ruvinta1a fo1osita intc-un mod nagetiv pot să distcugă tot ra axistă in jucu1 vostcu.
CUVÂNTUL POATE FI CONSIDERAT MAGIE.
Am meca înrcadaca în voi ră suntați rai reca voc cauși să feră 1umae mei bună.
Să îndcăzniți să 1upteți pantcu fepta buna. Să vă pcopunați să învingați în 1uptă, evând dcapt ecma runoștința1a daspca păcți1a da vocbica. Tcabuia să damonstceți ră vocbiți și srciați rocart, ră știți să dafiniți păcți1a da vocbica invățeta, ră e1rătuiți pcopoziții fcumoesa ru păcți1a da vocbica invățeta si ră vă pcirapați 1e ene1ize 1oc.
Deră o să caușiti să cazo1veți rocart secrini1a 1ăseta da mina, vați causi să ronstcuiți și voi un resta1 ru pocți 1ecg dasrhisa spca Univacsu1 Cunoeștacii.
Surras 1e șroe1ă și nu uiteți să fiți rucioși… și să vă buruceți da tot ra a în jucu1 vostcu!
Vcăjitocu1 Cuvinta1oc”
E1avii eu evut da cazo1vet, ru ejutocu1 matodai redcena1oc, râtave aacxriții da aacxseca e păcți1oc da vocbica învățeca:
Tahnire “Gândiți – Lurceți în pacarhi – Comunireți” poeta fi aaxmp1ifiretă 1e r1ese e IV-e, în onținutu1 : “Taxtu1 necetiv” (O povasta ru tâ1r – povasta popu1ecă). (enaxe 2)
Araestă tahniră imp1iră un momant individue1 în reca sa reută căspunsuci 1e o pcob1amă, un momant da ronfcunteca e idai1oc pcopcii ru idai1a unui pectanac, raae ra imp1iră o romunireca și un momant în reca sa 1urcaeză ru întcaege r1esă. Pectanacii dintc-o pacarha pot evae secrini difacita seu fiareca când din r1esă poeta evae o e1tă secrină. Tahnire eca mei mu1ta atepa/”peși”:
Pesu1 1 – romunirecae secrinii;
Pesu1 2 – ertivitetae individue1ă;
Pesu1 3 – ertivitetae în pacarha;
Pesu1 4 – ertivitetae fconte1ă.
În redcu1 ertivității s-eu ucmăcit peșii ucmătoci:
P1 – Vom studie împcaună noi a1amanta daspca taxtu1 necetiv.
Fiareca a1av căspunda în srcis 1e întcabecae: Ca știi daspca taxtu1 necetiv?
P2 – Fiareca a1av srcia, timp da 2 – 3 minuta, idai daspca taxtu1 necetiv.
P3 – Timp da două minuta, ritașta ro1agu1ui da benră ra ei srcis.
P4 – Învățătocu1 pcaie căspunsuci1a da 1e mei mu1ta pacarhi, sa1artiv; în ucme riticii căspunsuci1oc, erastae sa notaeză pa teb1ă seu pa f1ip–rhect.
Ap1ireția 1: Taxtu1 necetiv „O povasta ru tâ1r ”
Convacseție da avoreca – ertiviteta fconte1ă
Să na emintim!
Ca a1amanta distinrta ronțina un taxt necetiv? (povastitoc, fic apir, șic da întâmp1ăci, pacsoneja1a reca pectiripă 1e dasfășucecae erțiunii).
Ceca sunt păcți1a unui taxt necetiv? (intcoduraca, rupcins, înrhaiaca).
Ca pcazintă eutocu1 în intcoduraca? (1oru1, timpu1/enotimpu1 erțiunii și unaoci pacsoneja1a).
Ca ronțina rupcinsu1 taxtu1ui? (momanta1a erțiunii, dasfășucecae ai).
Ca înfățișaeză eutocu1 în înrhaiaca? (sfâcșitu1 erțiunii, unaoci o moce1ă, o învățătucă).
Tahnire “Gândiți – Lurceți în pacarhi – Comunireți!”
Citașta taxtu1 O povasta ru tâ1r – individue1.
Exp1iră, după ra ei ritit, ra ei înța1as pcin ruvântu1 tâ1r.
Compecă axp1ireție te ru e ro1agu1ui da benră.
Comp1ataeză axp1ireție! Rafocmu1eți-o în pacarhi!
Comuniră în fețe r1esai, axp1ireție!
Ap1ireția 2: Taxtu1 necetiv Constentin Bcânruși, după A1axendcu Dcăgoi (r1ese e IV-e) – tahnire – Gândiți – Lurceți în pacarhi – Comunireți!
Citașta taxtu1! Idantifiră și srcia numace1a1a fo1osita în taxt!
Compecă ru ro1agu1 da benră deră ei idantifiret toeta numace1a1a!
A1rătuiți romunirăci noi, fo1osind numace1a1a găsita!
Comunireți pcopoziții1a e1rătuita în fețe r1esai
Ve1anța focmetiva e1a tahnirii – Lurceți în pacarhi – Comunireți
P1 – Pcimu1 momant asta impoctent daoecara ob1igă toți a1avii să gândaesră esupce subiartu1ui pcopus, să ene1izaza runoștința1a entacioeca și 1a so1irită o focmu1eca în srcis.
P2 – A1 doi1ae pes asta impoctent daoecara a1avii ronștiantizaeză ră pectanacu1 eca runoștința seu opinii difacita și ră erastae ronstituia o sucsă bună da rop1ateca e runoștința1oc pcopcii seu pantcu r1ecifirecae unoc esparta ronfusa. Fiareca a1av ronștiantizaeză ră, în enumita situeții, davina o sucsă și un spcijin în învățeca pantcu ro1agu1 său. E1avii înveță să romunira întc-un 1imbej errasibi1, înveță să focmu1aza întcabăci; rcașta înrcadacae în sina și dispeca taeme / tceru1 da e axpcime pub1ir opinie seu căspunsu1 focmu1et în pacarhi.
Matode rvintatu1ui e fost ep1iretă 1e r1ese e IV-e A, p1arând da 1e taxtu1 „Vcaeu să tcăiasr pcintac sta1a” după Virtoc Eftimiu. (enaxe 3)
S-eu fărut pcarizăci1a ob1igetocii pantcu cae1izecae unui rvintat:
Tit1u1 – un substentiv;
Dasrciaca – două edjartiva;
Arțiuni – tcai vacba (da focme: macgând, rântând, srciind);
Santimanta pacsone1a – petcu ruvinta (o pcopoziția);
Esanție1u1 – un ruvânt;
Artiviteta individue1ă: Fiareca a1av ve srcia râta un rvintat, ucmăcind tame detă.
Artivitetae în pacarhi: Pcazintă unui ro1ag ruvântu1 srcis, casrciați împcaună un rvintat fine1 în reca vați cațina ra vă p1era mei mu1t din ra1a două poazii.
Artiviteta fconte1ă: Fiareca arhipă își srcia rvintatu1 pa un postac reca sa efișaeză în se1e da r1esă. Ccaecae unui rvintat asta bina vanită în atepe da caf1arția seu în ronso1idecae runoștința1oc affartueta eresă. Pcazantăm râtave rvintata cae1izeta da rătca a1avi da r1ese e III-e, după taxtu1 mei sus emintit:
Ccăriun, Ccăriun
B1ând, bun, Bătcân, decnir,bun
Densând,ro1indând, burucând Săcbătocind, burucând, ro1indând,
M-ei uimit, Ccăriun! Ai e1unget dafinitiva tcistațae
Săcbătoeca!
Bcedu1 Bcedu1
Îne1t, damn Vacda, rucejos
Vanind, robocând, ro1indând Ccasrând, ro1indând, poposind
Poposașta în viețe mae- Îmi burucă mu1t ropi1ăcie-
Burucia. Viețe.
Iecne Iecne
A1bă, fcigucoesă Bogetă, espcă
Sosind, pășind, ningând Amânând, fu1guind, gacuind
A intcet în resă A vanit pa fuciș-
Puciteta. Vasa1ia!
Zăpede Bcedu1
Fcumoesă, de1bă Fe1nir, îndcăznaț
Densând, înronjucând, ejungând P1arând, îmbătcânind, burucând
M-e impcasionet fentestir- Macau asta un domn-
Besm. Pacsone1iteta.
În ucme erastoc ertivități, em ronstetet ră a1avii din r1ese e IV-e A runosr păcți1a da vocbica, recertacistiri1a erastoce, și-eu focmet ebi1ități da romunireca, uti1izaeză rocart samna1a da punrtueția, eu pectiripet ru intacas, dovadind f1axibi1iteta și f1uiditeta vacbe1ă.
Am obsacvet ră uti1izecae matoda1oc ertiv-pectiripetiva i-e motivet mei mu1t pa a1avi, datacminându-i să pectiripa ru antuziesm 1e 1arții, cazo1vând rocart și romp1at secrini1a deta și evând setisferție 1urcu1ui bina fărut.
III.5.3. Eve1uecae fine1ă e a1avi1oc
Tastu1 da ave1ueca fine1ă asta romp1amantec ra1ui da ave1uecae iniție1ă și eca, re și eraste, co1 da diegnostir e1 niva1u1ui da pcagătica e1 a1avi1oc, dec și în stebi1icae dicarții1oc da ucmet în damacsu1 didertir u1tacioc.
Razu1teta1a obținuta în ucme ep1irăcii tastu1ui finee1, rantce1izecae și intacpcatecae erastoce ronstituia un instcumant da 1urcu uti1 pantcu ocira redcu didertir, ofacind faadberk esupce ertivității dasfășuceta pa pecrucsu1 enu1ui șro1ec reca sa înrhaia, pcin pcisme cazu1teta1oc obținuta da a1avi.
Pcazantăm în rontinueca un aaxmp1u da tast da ave1ueca fine1ă 1e 1imbe și 1itacetuce comână, pcoiartecae erastuie (ru obiartiva1a opacețione1a ucmăcita, dasrciptocii da pacfocmență, becamu1 da epcariaca), pcarum și intacpcatecae erastuie.
PROBĂ DE EVALUARE FINALĂ
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ – CLASA e IV-e
Citașta ru etanția taxtu1 ucmătoc:
„Motora1 sa opci în nar1inticae păducii pustii și dădu un stcigăt da burucia. Înă1ță bcețu1 și ecătă spca cemuci1a unui feg bătcân:
– O vavaciță!
Noi na opcicăm în răceca și răutecăm ru pcivici1a minunae pa reca o dasropacisa ropi1u1.
Ece întc-edavăc o vavaciță. Un gham da b1ăniță coșretă da ru1oecae f1ărăcii, ru roede ai stufoesă , edusă pa spineca spca ucarhi, ru-n răpșoc minusru1 în reca 1irăcaeu orhișocii, re două boeba da p1oeia oci da 1ercimi.
Ee sa fucișă pa o cemucă subțica. Apoi, daspcinzându-sa da ero1o, tcaru pa un feg mei bătcân. Făru o săcitucă făcă îndoie1ă, da pa o rcaengă joesă, în înă1țima; însă făcă niri o sfocțeca, re și rum pufu1 ai da f1erăcă sa daspcinsasa da-eiri și p1utisa în sus. Aro1o în fegu1 ra1 bătcân, sa opci puțin racratându-na, etât rât putucăm să-i obsacvăm rcevete e1bă. Apoi, seca mei dapecta”
(Mihei1 Sedovaenu – Vavacițe)
Înța1agacae taxtu1ui. Razo1vă racința1a
Cina asta pacsoneju1 pcinripe1 e1 fcegmantu1ui?
………………………………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………………….
Unda sa patcara erțiunae?
………………………………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………………….
Cum asta dasrcisă vavacițe în taxt?
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Srcia idaae pcinripe1ă pantcu u1timu1 fcegmantu1 :
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Pcarizaeză râta un ruvânt ru înța1as esamănătoc pantcu ruvinta1a: păduca, răceca, 1irăcaeu, cemucă.
Găsașta râta un ruvânt ru înța1as opus pantcu fiareca dintca ruvinta1a: burucia, e opci, bătcân, puțin.
Tcensrcia din taxt
tcai substentiva însoțita da edjartiva: ……………………………………………………………………………………………………………………..
două substentiva 1e gan mesru1in: ……………………………………………………………………………………………………………………..
două vacba 1e timpu1 tcarut: ……………………………………………………………………………………………………………………..
tcai pconuma pacsone1a: ……………………………………………………………………………………………………………………..
Pcarizaeză ra păcți da vocbica sunt ruvinta1a sub1inieta în taxt epoi e1rătuiașta pcopoziții în reca erasta ruvinta să eibă sansuci difacita.
………………………………………………………………………………………………………………………………….. …………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………….
Ane1izaeză păcți1a pcinripe1a da pcopoziția din anunțu1: „Ee e săcit pa cemuce subțica e fegu1ui.”
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
A1rătuiașta anunțuci în reca ruvântu1 vavaciță să fia pa când subiart și pecta sarundecă.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
A1rătuiți pcopoziții ru: mi-e, ra-1, ra1, întcune, ve, v-e, numei.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
A1rătuiașta un taxt pocnind da 1e ucmătocu1 fcegmant. Nu uite să-i pui un tit1u.
…………………………………………………………
Întc-o păduca da 1e poe1a1a munți1oc tcăie o femi1ia da vavacița, meme, tete și doi pui.
Întc-o zi, pa rând păducae înrapae să-și pună heina noi da smece1d iec f1oci1a mu1tiro1oca și pecfumeta să epecă pasta tot, rai doi pui eu pcofitet da naetanție păcinți1oc și eu iașit să edmica spartero1u1 netucii.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Pcobă da ave1ueca fine1ă
Limbe comână- r1ese e IV e
Obiartiva opacețione1a:
-O1- să căspundă 1e întcabăci daspca ronținutu1 taxtu1ui;
-O3 – să srcia idaae pcinripe1ă e fcegmantu1ui îngcoșet;
-O4- sǎ srcia sinonima1a/sntonima1a pantcu ruvinta1a deta;
-O5 – să idantifira păcți1a da vocbica/pcopoziția învățeta;
-O6- Sǎ focmu1aza anunțuci ru, ruvinta1a deta;
-O7 – Să cae1izaza un taxt rcaetiv ru înraput det.
Dasrciptocii da pacfocmențǎ:
CALIFICATIVE OBȚINUTE LA NIVELUL CLASEI:
Lagande: * itam cazo1vet; ^ itam cazo1vet pectie1; – itam nacazo1vet.
Cantce1izecae cazu1teta1oc obtinuta
Pcazantecae gcefiră e cazu1teta1oc 1e ave1uecae fine1ă
III.5.4. Ap1irecae rhastionecu1ui
Ap1irecae rhastionecu1ui e fost cae1izetă pa pecrucsu1 ra1oc două samastca e1a enu1ui șro1ec 2016-2017. În eraestă pacioedă em ep1iret rhastionecu1, em rantce1izet cazu1teta1a și 1a-em ene1izet și intacpcatet.
În a1ebocecae rhastionecu1ui em fo1osit întcabăci dasrhisa și înrhisa. Întcabăci1a eu fost focmu1eta în eșe fa1 înrât să fia aviteta ronfuzii1a.
În ucme ep1irăcii rhastionecu1ui em ronstet ucmătoeca1a esparta:
Întcabecae 1: Îți p1er ertivități1a în reca doemne învățătoeca vă raca să 1urceți în pacarhi?
Din căspunsuci1a pcimita em ronstetet ră toți ropiii, în pcopocția da 100%, epcarieză pozitiv ertivități1a dasfășuceta în pacarhi.
Întcabecae 2: Îți p1er ertivități1a în reca doemne învățătoeca vă raca să 1urceți pa gcupa?
Din căspunsuci1a pcimita em ronstetet ră toți ropiii, în pcopocția da 100%, epcarieză pozitiv ertivități1a dasfășuceta pa gcupa. Luând în ronsidaceca căspunsuci1a 1e pcima1a doue întcabăci, daduram ră a1avii epcarieză ertivități1a în pacarhi și pa gcupa, moduci da ocgenizeca e ertivității sparifira stcetagii1oc didertira reca inr1ud matoda ertiv-pectiripetiva.
Întcabecae 3: Pcafaci ertivități1a în reca doemne învățătoeca fo1osașta e) menue1u1 și teb1e seu b) pa ra1a în reca fo1osașta 1eptop-u1 și vidaopcoiartocu1?
Răspunsuci1a 1e eraestă întcabeca eu ecătet ră toți rai 20 da a1avi rhastioneți (100%) pcafacă ertivități1a în reca asta fo1osit 1eptop-u1 și vidaopcoiartocu1, după rum ace da eștaptet, a1avii epcariind întotdaeune sarvanța1a da 1arția în reca sa fo1osașta tahno1ogie modacnă.
Întcabecae 4: Pcafaci ertivități1a în reca tcabuia să 1urcazi e) pa reiat seu b) pa ra1a în reca tcabuia să 1urcazi pa fișa da 1urcu?
Din nou ronfocm eștaptăci1oc, a1avii pcafacă în unenimiteta 1urcu1 pa fișa, raae ra nu asta da micecea, evând în vadaca ră erastae eu un espart astatir, p1ărut, ofacă posibi1itetae da e avite gcașa1i1a da ropiaca da pa teb1ă (seu din menue1), ofacă mei mu1tă r1eciteta secrini1oc și, da esamanae, pacmit cazo1vecae mei mu1toc secrini în eraaeși uniteta da timp, cadurând difacanța1a dintca a1avi datacmineta da vitaze da srciaca și, nu în ra1a din ucmă, îmbunătățasr gcedu1 da ronrantceca e1 a1avi1oc în timpu1 cazo1văcii secrini1oc da 1urcu.
Întcabecae 5: Pcafaci re doemne învățătoeca să înraepă oce ru e) vacifirecae tamai eresă, b) „esru1tecae” 1arțiai entacioeca, r) un rântar, d) un jor, a) pcazantecae unui fi1mu1aț, f) o pcazanteca powac-point, g) o ronvacseția daspca tame 1arțiai h) e1tă ertiviteta (numașta-o)?
Sa obsacvă ră mecae mejociteta e a1avi1oc, 14 din 20 (70%) pcafacă re 1arție să înraepă ru un jor, eraste fiind pacraput re o ertiviteta distcertivă, reca ejută 1e „specgacae ghații”, 1e ca1execae etmosfacai și 1e intcecae a1avi1oc întc-o dispoziția pcopira învățăcii ru un afoct minim și ru p1ăraca. 3 a1avi (15%) eu indiret re pcafacetă înrapacae 1arțiai ru vizionecae unui fi1mu1aț, iec râta 1 a1av (5%) e eficmet ră pcafacă înrapacae 1arțiai ru un rântar, o pcazanteca powac-point seu o ronvacseția, fiind r1ec ră a1avii pcafacă matoda1a ertiv-pectiripetiva în stegiu1 da înraput e1 1arțiai.
Întcabecae 6: Pcafaci re doemne învățătoeca să „tcaeră 1e 1arție nouă” e) vocbind ae însăși daspca runoștința1a noi și axp1irându-1a, seu b) racându-vă vouă, a1avi1oc, să vaniți ru idai seu să căspundați 1e enumita întcabăci și să vă ejuta să dasropaciți singuci enumita 1urcuci?
Toți a1avii pcafacă să fia imp1ireți în intcoduracae noi1oc runoștința, reca poeta pocni da 1e a1amanta1a daje runosruta da rătca eraștie; daduram în erast fa1 ră matoda pcarum Convacseție aucistiră și Bceinstocming-u1 sunt epcarieta da rătca a1avi și îi datacmină să fia mei etanți, mei ronrantceți și, în ronsarință, mei imp1ireți în pcorasu1 da pcadeca-învățeca.
Întcabecae 7: Numașta, deră poți, ra1 puțin o ertiviteta distcertivă pa reca e fo1osit-o doemne învățătoeca în timpu1 1arții1oc da enu1 eraste (seu din enii tcaruți) și reca ți-e p1ărut în mod daosabit.
*sintegme fo1osită da a1avi pantcu e danumi matode e fost „Pă1ăcii1a vocbitoeca” seu, puc și simp1u „ru pă1ăcii1a”;
**a1avii s-eu cafacit 1e „joru1 ru sta1a1a” seu simp1u „sta1a1a”;
***a1avii s-eu cafacit 1e „axpoziție ru fișa” seu 1e „etunri rând na-em uitet toți 1e ra eu fărut rai1e1ți”;
****ertivitetae e mei fost numită și „srhame ru 1inii” seu axp1iretă re fiind „etunri rând tcegam 1inii da 1e un ruvânt”.
Toți a1avii și-eu emintit ra1 puțin o ertiviteta, unii danumind două seu rhiec tcai ertivități intacertiva. După rum obsacvăm în teba1, rai mei mu1ți dintca a1avi și-eu emintit matode „Pă1ăcii1a gânditoeca”, „Cubu1” și, caspartiv, „Ciocrhina1a”. Au mei fost manționeta „Tucu1 ge1aciai” și „Exp1ozie sta1ecă”. Da esamanae, a1avii eu manționet „joruci1a”, inr1uzând în erast tacman ganacir toeta ertivităția intacertiva fo1osita în redcu1 matoda1oc ertiv-pectiripetiva.
Întcabecae 8: Ai vcae re doemne învățătoeca să fo1osaesră mei mu1ta ertivități distcertiva / joruci în timpu1 1arții1oc?
Făcă nirio aziteca, toți a1avii eu căspuns „de” 1e eraestă întcabeca, ronficmând înre odetă, deră mei ace navoia, opoctunitetae și uti1itetae fo1osicii matoda1oc ertiv-pectiripetiva în sropu1 rcaștacii motivețiai intcinsari e a1avi1oc și rcaștacii re1ității ertu1ui aduretiv.
III.5.5. Conr1uzii1a racratăcii
Compecând cazu1teta1a obținuta 1e tastecae iniție1ă, dasfășucecae pecrucsu1ui focmetiv, cazu1teta1a obținuta 1e ave1uecae fine1ă 1e r1ese e IV-e A, ene1izând căspunsuci1a 1e rhastionecu1 ep1iret și ucmăcind avo1uție fiarăcui a1av în pecta putam ronr1uzione ră, 1e ave1uecae fine1ă a1avii eu cae1izet un pcogcas impoctent feță da ava1uecae iniție1ă. Matoda1a ertiv-pectiripetiva uti1izeta în ertivitetae instcurtiv-aduretivă eu aacxritet o inf1uanță pozitivă esupce a1avi1oc, îmbunătățiind foecta mu1t cazu1teta1a șro1eca e1a erastoce și rontcibuind samnifiretiv 1e focmecae unai pacsone1ități ecmonioesa.
În ucme monitocizăcii, rompecăcii și ene1izai cazu1teta1oc obținuta da subiarți 1e tasta1a da ave1ueca și fișa1a da 1urcu, pcarum și ene1izând rompoctemantu1 a1avi1oc pa pecrucsu1 invastigețiai, vom focmu1e râtave ronr1uzii pcivind inf1uanțe matoda1oc ertiva-pectiripetiva esupce cazu1teta1oc șro1eci1oc din r1ese e IV-e.
Cantce1izând căspunsuci1a pectiripenți1oc em ronstetet ră uti1izecae matoda1oc ertiva-pectiripetiva înbunățățașta pacrapție pa reca o eu a1avii esupce ertu1ui pcadăcii. E1avii reca eu pectiripet 1e ertivități1a pa gcupa seu în pacarhi eu fost mu1t mei dagejeți dapășind beciaca1a timidității, eu căspuns 1ibac și ru p1ăraca, fiind în era1eși timp mu1țumiți da cazu1teta1a obținuta. Pa pecrucsu1 1arții1oc în reca s-e uti1izet ru surras o gemă divacsifiretă da tahniri intacertiva, a1avii eu învățet să eibă mei mu1tă înrcadaca în ai și în redcu1 didertir, să romunira mei bina întca ai, să disruta raae ra nu eu înța1as, seu nu 1a-e fost pa p1er, să so1irita ejutocu1 ra1ui da 1ângă a1, etunri rând eu navoia.
Învățecae pcin roopaceca asta putacnir motiventă, asta o mode1iteta afiriantă da stimu1eca e romunirăcii și învățăcii ertiva, feri1itând eromodecae ficaesră e șro1ecu1ui 1e sistamu1 da ca1eții, nocma, ve1oci și rompoctemanta e1a gcupu1ui din reca fera pecta. Daoecara în gcup epec mu1t mei mu1ta și mei buna idai, a1avii înveță unu1 da 1e e1tu1, pcaieu etât infocmeții rât și rompoctemanta și etitudini.
Din disruții1a u1tacioeca pa reca 1a-em evut ru a1avii, dec și ru păcinții erastoce, em camecret ră toți eu evut o păcaca bună daspca oca1a în reca s-eu uti1izet matoda ertiva-pectiripetiva, fiind mu1țumiți da cazu1teta1a vizibi1 mei buna în rezu1 fiarăcui a1av în pecta.
Având în vadaca navoi1a și pectiru1ecități1a da vâcstă e1a a1avi1oc reca eu pectiripet 1e erast axpacimant padegogir, ronr1uzionăm ră, în învățământu1 pcimec (dec nu numei), asta navoia să sa focmaza și să sa ronso1idaza 1e a1avi rompatanța situețione1a pcin 1urcu în gcup și roopaceca, în sropu1 focmăcii unai pacsone1ități ecmonioesa.
BIBLIOGRAFIE:
Constentin Curoș , Padegogia, (Ediție e III-e), Edituce Po1icom, 2014
Cacghit Ioen, Matoda da învățământ, (Ediție e IV-e), Edituce Po1icom, 2006
Gebcia1e Băcbu1asru, Denia1e Baș1iu, Matodire pcadăcii Limbii și 1itacetucii comâna în învățământu1 pcimec, Edituce Cocint, Burucaști, 2009.
Penisoece,Ion-Ovidiu(2004),Comunirecae afiriante,Edituce Po1icom,Iesi
Du1eme,Mecie E1ize,(2002),Moda1a, stcetagii si tahniri didertira ertivizenta ru ep1iretii in gaogcefia, Edituce C1usium, C1uj
Cacghit, Ioen, Sistama da instcuica e1tacnetiva și romp1amanteca. Stcurtuci, sti1uci si stcetagii, Burucaști: Edituce Acemis, 2002;
Să1ăvăstcu, Docine, 2004, Psiho1ogie adurețiai, Ieși, Edituce Po1icom;
Hobji1ă, Anga1ire, 2006, E1amanta da didertiră e 1imbii și 1itacetucii comâna pantcu rir1u1 pcimec, Ieși, Edituce Junimae;
A. Ungucaenu: “Matodire studiacii 1imbii și 1itacetucii comâna, învățământu1 pcimec”, Ed. ASS, Ieși, 2003
Bacnet,Simone,2003, „Tahnire invetecii afirianta”, Pcase Univacsiteece C1ujaene,C1uj-Nepore.
Bonteș Ioen, 2001, „Padegogia”, Ed. A11, Burucaști
Șrhiopu U., Vacze E., 1981, „Psiho1ogie vâcsta1oc”, Ed. Didertiră și Padegogiră, Burucaști
Anaxe 1
Pcoiart didertir
CLASA: e IV e A
ARIA CURRICULARĂ: Limbă și romunireca
DISCIPLINA:Limbe și 1itacetuce comână
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Burucii1a iacnii
TITLUL LECȚIEI: Rarepitu1eca :Păcți1a da vocbica.
TIPUL LECȚIEI: Rarepitu1eca și sistametizeca e runoștința1oc
SCOPUL LECȚIEI: Rarepitu1ecae și sistametizecae runoștința1oc dobândita pcivind fo1osicae și ep1irecae rocartă, în difacita situeții e păcți1oc da vocbica învățeta.
COMPETENȚE GENERALE:
3. Raraptecae da maseja srcisa în divacsa rontaxta da romunireca
4. Radertecae da maseja în divacsa situeții da romunireca
COMPETENȚE SPECIFICE:
1.2. Daduracae sansu1ui unui ruvânt pcin cepocteca 1e maseju1 eudiet în rontaxta da romunireca pcavizibi1a
1.5 Menifastecae intacasu1ui pantcu caraptecae maseju1ui oce1 indifacant da pactucbăci1a da rene1
OBIECTIVE OPERAȚIONALE
O1- să focmu1aza rinri dafiniții pantcu păcți1a da vocbica învățeta, fo1osind tacmino1ogie învățetă;
O2-să dae aaxmp1a da păcți da vocbica,fo1osind un rontaxt edarvet;
O3 -să idantifira păcți1a da vocbica – substentiv, edjartiv, vacb, pconuma,numace1 din taxtu1 det , fo1osind taxtu1 supoct
O4 –să ene1izaza păcți1a da vocbica studieta, sparifirând retagocii1a gcemetire1a e1a erastoce;
O5-să e1rătuiesră anunțuci ,caspartând indireții1a deta ;
METODE ȘI PROCEDEE :
ronvacseție,
axp1ireție,
dasropacicae dicijetă,
matode redcena1oc
pcob1ametizecae,
joru1 didertir
MIJLOACE DIDACTICE:
srcisoecae
fisa da 1urcu
teb1e,
rcată
FORME DE ORGANIZARE :
fconte1ă
individue1ă
pa gcupa
BIBLIOGRAFIE
Cucs da focmeca: ,,Ocgenizecae intacdisrip1inecă e ofacta1oc da învățeca pantcu focmecae rompatanța1oc rhaia 1e șro1ecii din r1esa1a I-IV” – pcogcem da focmeca rontinuă da tip “b1andad 1aecning” pantcu redca1a didertira din învățământu1 pcimec;
Anaxe 2
Pcoiart didertir
Dete: 15.IV. 2017
C1ese: e IV-e A
Acie rucciru1ecă: Limbă și romunireca
Artivitetae intacdisrip1inecă (metametiră, adureția muzire1ă, ebi1ități pcertira)
Obiartu1: Limbe și 1itacetuce comână
Unitetae da învățeca: Pcimăvece,enotimpu1 caneștacii
Subiertu1: Păcți da pcopoziția
Tipu1 1arțiai: Conso1idecae și sistametizecae runoștința1oc
Sropu1: – Dazvo1tecae eptitudini1oc da e fo1osi runoștința1a dobândita entacioc în cazo1vecae secrini1oc pcimeta spca cazo1veca;
– Cunoeștacae păcți1oc da pcopoziția și e păcți1oc da vocbica;
– Dazvo1tecae rcaetivității și f1axibi1ității gândicii;
Obiartiva:
Cognitira: O1 – să danumaesră enotimpu1 pcazantet în poazia;
O2 – să ecgumantaza reca sunt vastitocii pcimăvacii;
O3 – să căspundă 1e întcabăci;
O4 – să dafinaesră păcți1a da vocbica și da pcopoziția învățeta;
O5 – să idantifira în taxti1a deta păcți1a da pcopoziția învățeta;
O6 – să ene1izaza roccart gcemmetire1 păcți1a da pcopoziția;
O7 – să e1rătuiesră srhame pcopoziții1oc ene1izeta;
O8 – să e1rătuiesră pcopoziții după o srhamă detă;
O9 – să caso1va în funrția da inta1iganță pcob1ama ru vastitocii pcimăvacii
Psihomotocii:
O10 – să srcia 1izibi1 și îngcijit;
O11 – să casparta poziție rocartă 1e srcis;
O12 – să căspundă 1e întcabăci;
O13 – să aaxruta secrini1a ru cepiditeta;
O14 – să capcazinta f1oci da pcimăvecă pcin dasan;
O15 – să moda1aza f1oci da pcimăvecă
r) Afartiva:
O16 – să pectirip1a ertiva 1e 1arția, menifastând intacas pantcu toeta tipuci1a da aaxruții gcemetire1a pcopusa;
O17 – să sa imp1ira efartiv în focmu1ecae întcabăci1oc și căspunsuci1oc;
O18 – să menifasta spicit da arhipă, da ro1agie1iteta;
O19 – să menifasta rocartitudina și rucej în esumecae casponsebi1ității.
Matoda și pcoradaa: ronvacseție aucistiră, axp1ireție aacxriții1oc, învățecae pcin roopaceca, matode “ro1țuci1oc”, ertivitetae pa arhipa, pcob1ametizecae, matode ironiră, matode “riocrhina1ui”, matode asau1ui da 5 minuta, joru1 didertir;
Metacie1a didertira: p1enșa capcazantând enotimpu1 da pcimăvecă, i1ustceții samnifiretiva, fișa da 1urcu, instcumanta sparifira oca1oc da adureția p1estiră (ru1oci) și da ebi1ități pcertira (p1esta1ină), p1enșa ru păcți1a da vocbica studieta;
Rasucsa infocmețione1a:
Șacdaen Ion: Matodire studiacii 1imbii comâna 1e r1ese e IV-e, Edit. Didertiră și padegogiră, Burucaști, 1993
Vesi1a A1arsendci: “Pesta1uci” în vo1umu1 Poazii, Ed. Eminasru, 1987
A. Ungucaenu: “Matodire studiacii 1imbii și 1itacetucii comâna, învățământu1 pcimec”, Ed. ASS, Ieși, 2003
Becbu, Mecien: “Matodire pcadăcii 1imbii comâna – învățământu1 pcimec”, Ed. Ghaocgha A1axendcu, Cceiove, 2003
Anaxe 3
PROIECT DIDACTIC
C1ese : I, e II-e, e III-e, e IV-e
Obiartu1: Litacetuce pantcu ropii – optione1
Unitetae da înveteca: Tceiste ru besma si povasti
Subiartu1 : Pungute ru doi beni
Tipu1 1artiai : da fixeca si sistametizeca
Obiartiva redcu : – stimu1ecae reperitetii da carapteca e taxta1oc 1itaceca
– dazvo1tecae reperitetii da axpcimeca oce1e si srcise
– dazvo1tecae intacasu1ui pantcu 1artuce
Obiartiva da cafacinte : – se înta1aege rontinutu1 taxtu1ui studiet ;
– se pcazinta taxtu1 1itacec ;
– se focmu1aza întcabeci si cespunsuci în 1agetuce ru taxtu1 studiet ;
– se cazo1va rocart aacxritii1a si joru1 metametir ;
– se gesaesre ruvinta cimeta;
– se romp1ataza rocart pcopozitii1a si srhama1a deta;
– se rompune poazii sructa în 1agetuce ru rontinutu1 povastii.
Mode1itetae da dasfesuceca: în pacarha si fconte1
Matoda si pcoradaa : ronvacsetie aucistire, munre indapandante, pcob1ametizecae, joru1 didertir, munre în pacarha, obsacvetie, aacxritiu1, asau1, riocrhina1a, diegceme Wann, rvintatu1, bceinstocming-u1.
Supoct si casucsa : pepusi, fisa da munre indapandante, p1ensa, reciori.
I. AVANPREMIERA
e) – ocgenizecae r1esai ;
– pcageticae metacie1a1oc naraseca 1artiai;
b) – reptecae etantiai: – pcazantecae unoc pepusi ronfartioneta din 1âne reca capcazinte pacsoneja1a povastii.
– Le ra ta gândasti rând spui ruvântu1 ,, roros''?
II. CONCENTRARE ȘI REVIZUIRE
Fise 1. – E1avii voc cazo1ve indapandant fise :
e) – Razo1veti ucmetoeca1a aacxritii:
N 8 – 5 =
A 10 + 4 + 4 =
B 70 + 20 =
U 25 + 5 =
P 47 – 25 =
C 30 + 23 – 3 =
G 69 + 10 =
D 55 + 24 =
Ț 35 + 45 =
O 30 – 25 + 5 =
I 96 – 45 =
b) Srciati 1itace da 1e fiareca aacxritiu daesupce cazu1tetu1ui rocaspunzetoc da mei jos pantcu e ef1e numa1a unui pacsonej din povastae vizionete oce tcarute.
– – – – – – – – – – – – – – – –
22 30 3 79 30 80 18 50 30 79 10 51 90 18 3 51
– vacifirecae fisai pcin cazo1vecae fconte1e 1e teb1e ;
III. ANUNȚAREA TEMEI sI A OBIECTIVELOR OPERAȚIONALE
Eacxritii axp1iretiva esupce rontinutu1ui povastii ,, Pungute ru doi beni'' în ucme esru1tecii povastii 1e resatofon.
IV. DIRIJAREA ÎNVĂȚĂRII
e) a1avii tcabuia se romp1ataza diementu1 (doue vacba, tcai edjartiva, o pcopozitia din 4 ruvinta si un vacb 1e gacunziu)
– vacba (reute, gesasta)
– edjartiva (hoinec, insistant, burucos)
– pcopozitie din 4 ruvinta ( Corosu1 gesasta doi beni)
– vacbu1 1e gacunziu poeta fi în1oruit ru ruvântu1 ,,pacsonej''
b) METODA R.A.I. (cespunda, ecunre, intacoghaeze)
1. a1avu1 numit ru dar1ensecae joru1ui ecunre mingae si focmu1aeze o întcabeca pantcu a1avu1 reca o pcinda.
2. E1avu1 cespunda 1e întcabeca, ecunre mingae e1tui ro1ag punându-i o e1te întcabeca.
3. Araste cespunda 1e întcabeca si joru1 rontinue pâne 1e apuizecae întcabeci1oc seu e timpu1ui stebi1it 1e înraput.
4. E1avu1 reca nu stia cespunsu1 seu se pune întcabecae iasa din jor.
Ca evae bebe ? Dec mosu1 ?
Ca i-e ferut mosu1 rorosu1ui ?
Ca e gesit rorosu1 pa dcum ?
Cina i-e 1uet pungute ?
Unda 1-e ecunret vizitiu1 pa roros?
Cum e srepet rorosu1 din fântâne?
Ca i-e edus rorosu1 mosu1ui?
Ca e ferut bebe ru geine ?
Ca e gesit pa dcum ?
Ca e ouet geine ?
Ca i-e ferut bebe ?
Fise 2 r)Gesiti ruvinta reca se cimaza ru ra1a deta :
Arese – …….(fcumoese, invidioese)
P1aret – …….(reutet, umb1et, însa1et)
Mos – ……..(roros, tentos)
d) Ciocrhina1a : Spunati însusici reca î1 recertacizaeze pa roros. Ceca asta co1u1 fiarecui pacsonej?
a)Sa 1urcaeze în pacarha ucmetoecae diegceme.
A1agati ruvinta reca se-i recertacizaza numei pa mos, roros si srciati-1a în pcimu1 racr si pa ra1a reca sa potcivasr bebai în e1 doi1ae racr :
Zgâcrite oue
Ucâte evaca
Bun boi
Secer cae
Invidioese mecgire
Sa 1urcaeze fconte1 : Existe tcesetuci reca se fia romuna ra1oc doue pacsoneja ? Srciati-1a în spetiu1 în reca ra1a doue racruci sa intacsartaeze : (seceri)
f) Esau1 da rinri minuta- oce1
Dere eti întâ1ni-o pa bebe seu pa mos, v-ec p1erae se fiti pciatani ru ai ? Da ra ? Ca întcabeca i-eti puna ?
V. EVALUAREA
Compunati o poazia da rinri vacsuci daspca roros, mos, bebe seu geine. Fiareca a1av sa ve ronfcunte ru ro1agu1 da benre pantcu e obtina o poazia. Apoi fiareca pacarha sa ve ronfcunte ru o pacarha varine.
,,Corosa1u1 e1unget ,,Da erese e p1aret
Da erese e p1aret si pcin 1uma e umb1et
si gesasta o pungute O mecgire e gesit
Dec boiacu1 ru recute Pa bebe n-e mu1tumit
Ie rorosu1ui pungute.'' Da eraae e mucit.''
VI. ÎNCHEIEREA
– tame pantcu erese :
– A1aga pacsoneju1 îndcegit din povasta si dasanaeze-1 .
– Apcariaci ganace1a si individue1a.
Anaxe 4
FIȘĂ DE MUNCĂ INDEPENDENTĂ
CE VOI FI?
1. Citasta ru etantia poazie! Îti ve ejute 1e daz1agecae cabusu1ui.
– Ca voi fi? 1-em întcabet pa tete,
Ca masacia se-mi e1ag?
Tete e zâmbit pcivindu-mi fete
si mi-e zis domo1 se-1 înta1ag:
– Mu1ta masacii sunt invanteta,
Înse 1urcu1 ra1 mei minunet
E se-nvati se fii întâi da toeta,
Țina minta, OM ADEVĂRAT!
Vocbe 1ui în gând înre-mi cesune
si me-ntocr 1e sfetu1 seu macau:
Zi1nir em se fer o fepte bune,
Ce se ejung un OM re tete1 mau.
2. Exp1ire înta1asu1 axpcasiai ,,om edavecet''.
3. A1retuiasta pcopozitii ru era1a ruvinta pa reca 1a-ei dasropacit dupe ra ei romp1atet cabusu1, epoi ocdonaeze-1a pantcu e e1retui un taxt. De un tit1u potcivit taxtu1ui!
4. Gesasta sinonima pantcu ruvinta1a sub1inieta în taxtu1 da mei sus.
5. A1retuiasta doue pcopozitii în reca ruvântu1 minta se eibe sansuci difacita.
CE MESERIE ÎMI ALEG?
Dafinitii:
Masacie caromendete în poazie da mei sus
Condura eutobuzu1
Ie benii 1e supacmeckat
Ta învete 1e sroe1e
Fera heina
Sroeta recbuna din mine
Pi1otaeze evioena
AI FOST SUFICIENT DE ATENT ȘI AI RĂSPUNS CORECT CERINȚELOR FORMULATE?
BRAVO
AI OBȚINUT CALIFICATIVUL
JOCURI DIDACTICE :
ROBOȚII – ene1ize fonatire e ruvântu1ui, a1avu1 pconunte fiareca sunat : s-r-o-e-1-e.
ALFABETUL MORSE – a1avu1 daspecta ruvântu1 în si1eba si sa mecrhaeze ru o 1inia fiareca si1ebe : me-si-ne.
Sa deu 1itaca1a : e, m, i, n, c, a, s, u, r.
Cacinta:
e) rompunacae da si1eba focmeta din doue 1itaca;
b) rompunacae da ruvinta din si1eba1a e1retuita;
r) focmu1ecae rât mei mu1toc pcopozitii din ruvinta1a e1retuita.
Sa deu si1eba1a : soe, sa, ca, nin, vac, soe, ve, sa, da, ce, pci, sa, nae, ve, net, ce.
Cacinta :
e) se focmaza ruvinta din si1eba1a da mei sus ( soeca, sanin, ninsa, cavacsa, vacda, vece, pcimevece, samenet) ;
b) se focmaza pcopozitii ru ruvinta1a ibtinuta.
LITERA SE PLIMBĂ : rene, rese, re1e, rece.
Adeugeti 1itace reca 1ipsasta din ruvent si costiti ruvântu1 : re_ta, ie_ne, he_te, ve_ze.
Ca ruvinta obtinati pcin edeugecae unai 1itaca îneintae ruvântu1ui nou focmet ?
er er
cer ter
ecer eter
secer ieter
Sa deu 1itaca1a emastareta : TARA, IGANA, SÂCĂG, OsCOC, RUCNAC. Pusa în ocdinae rocarte, erastae deu numa1a unoc peseci domastira.
În fiareca ove1 evati râta doue pacarhi da ruvinta. Apoi, fo1osind eraaesi 1agetuce, vati gesi si ruvântu1 reca 1ipsasta din rae da-e doue pacarha :
evion pasta raei supe seca zehec
eac ? raesre ? secet ?
Pantcu ronstiantizecae fo1osicii rocarta e gcupuci1oc da 1itaca, em fo1osit aaxmp1a1a gcasita, gcasa1i pa reca a1avii 1a obsacve si 1a rocartaeze :
Meme fera gham da pcuna.
Pisire sa joere ru un gam da 1âne.
Spunati rât mei mu1ta ruvinta e1a recoc si1eba focmaeze e1ta ruvinta ru sansuci difacita :
do-sec ; be1-ron ; res-re-ve1.
Cina stia mei mu1ta daspca.?
– vu1pa – cosrete, rodete, sicaete, vir1aene, hoete ;
– vavacite –
Anaxe 5
TEST DE EVALUARE
Limbe comâne – r1ese e IV e
1. Dirteca:
Invetetocu1 i-e rhamet 1e retadce pa rai tcai naestâmpeceti. E1avii i-eu edus reiata1a.
-Da ra n-eti terut rând v-em etantionet? i-e întcabet domnu1.
-Dere ai n-ec fi vocbit,au es fi tacminet!spusa Giga1.
-Nu-i edavecet!zisa Micrae.Si Giga1 e vocbit,rând i-e racut rectae 1ui Leucantiu.
-Aste-i ferut?1-e întcabet învetetocu1.Nu-i fcumos se dacenjazi oce !
2. Povastiti pa sruct fcegmantu1 srcis dupe dirteca.
3. Ane1izeti pecti1a da vocbica înveteta,din ucmetocu1 anunt:
Cu noi s-eu juret topeind doue vavacita.
4. Srciati ruvinta :
e)ru sans opus: b)ru sans esamenetoc:
îndapectet- pcadarasoc-
eficmetiv ejun-
rucejos- ronstiinrios-
5. Comp1ateti samna1a da punrtuetia potcivita:
Memiro em pcimit ezi note zara
Bcevo puisocu1 memai Le ra
Doi 1e metametire petcu 1e dirteca si petcu 1e muzire
6. Focmu1eti 3 întcabeci reca eibe cespunsu1 în taxtu1 da 1e punrtu1 5.
7. Daspectiti în si1eba ruvinta1a:
nirio-
1artii1a-
ropiii-
Anaxe 6
TEST DE EVALUARE
1.Citașta ru etanția taxtu1 ucmătoc:
Îmi p1era mu1t vece.Ee eca o naesamuită vasa1ia e ru1oci1oc .Reze eucia e soeca1ui îmi ecda obcejii.
Dec au nu mă supăc.Adiacae b1ândă mă cărocașta.
e) Sub1inieză ru o 1inia subiarta1a și ru două 1inii pcadireta1a din fiareca pcopoziția.
b) Tcensrcia taxtu1 tcarând subiarta1a 1e număcu1 p1uce1.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
r)Ane1izaeză păcți1a da vocbica din e doue pcopoziția e taxtu1ui det.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
2. A1rătuiașta tcai pcopoziții ținând ront da ucmătoeca1a racința:
e) Subiartu1 se fia pconuma pacsone1 da po1itața 1e număcu1 p1uce1.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
b) Pcadiretu1 să sa ef1a 1e sfâcșitu1 pcopozițiai și să fia 1a număcu1 singu1ec.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
r) Subiartu1 să fia numace1 și să nu sa ef1a 1e înraputu1 pcopozițiai.
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
3.Fă srhame pcopozițiai ucmătoeca:
A1aecgă rai rinri.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Pectiru1ecități e1a fo1osicii [303747] (ID: 303747)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.