,, Așază-mă la locul meu [303669]

[anonimizat] a [anonimizat]. [anonimizat]. [anonimizat],[anonimizat] a le face. Se știe din diferite experimente făcute de-a [anonimizat],[anonimizat]. Rolul cadrului didactic fiind acela de a-l [anonimizat]-și clarifice multe dintre lucrurile care erau de neînțeles până să vină la școală/grădiniță. Arătându-i [anonimizat], de a [anonimizat].

[anonimizat].[anonimizat]. [anonimizat],formează și îmbunătățește viața psihică a preșcolarului. [anonimizat]. Așadar, [anonimizat],preșcolarii vor reuși să asimileze noțiuni științifice mult mai ușor.

[anonimizat]. ,,Toate componentele unei cercetări trebuie privite în interdependență: [anonimizat], ipoteza, obiectivele, metodologia, [anonimizat], forma de prezentare.”( Alecu, S., 2005, p.37).

SCOP, OBIECTIVE, IPOTEZE

Scopul cercetării mele este cunoașterea și precizarea locului pe care-l [anonimizat].

[anonimizat]-am realizat în vederea achiziționării conceptelor matematice de către preșcolari.

[anonimizat], la antrenarea operațiilor gandirii ( analiza, sinteza, comparatia, clasificarea, abstractizarea, generalizarea), la formarea priceperilor si deprinderilor ( [anonimizat], ordonare a multimilor), la formarea perceptiei spatiului .

Obiectivele de cercetare:

O.1.- [anonimizat];

O.2. – Evaluarea obiectivă a cunoștințelor, [anonimizat], deprinderilor, abilităților matematice dobândite de preșcolari;

O.3.- Înregistrarea, [anonimizat];

O.4. – Utilizarea în cadrul grupului experimental, în mod constant, a unor strategii variate și atractive, bazate pe jocul didactic, ca factor determinant al dezvoltării gândirii logice a copiilor preșcolari, fiind reflectate în progresul și îmbunătățirea performanțelor acestora;

O.5. – Valorificarea rezultatelor cercetării în vederea eficientizării demersurilor didactice ulterioare;

O.6. – Valorificarea potențialului unui set de 6 jocuri didactice în ceea ce privește stimularea gândirii, a spiritului de observație, a imaginației, a creativității și a dezvoltării limbajului matematic;

O.7.-Prezentarea unor activități matematice desfășurate prin intermediul jocurilor didactice matematice;

Ipotezele cercetării

„Ipoteza constituie un element indispensabil al construcției teoretice științifice și, în același timp, al investigației de teren. Stabilirea ipotezelor științifice – moment cheie al cercetării științifice, pune în evidență interdependența dintre abordarea teoretică și cercetarea concretă, care se condiționează reciproc. Etimologic, ipoteza înseamnă ceea ce se pune dedesubt, temelie , bază ( derivând din termenii grecești „hypo” – dedesubt și „thesis”- acțiunea de a pune).” ( Cauc, I., Manu, B., Goran L.,și alții, 2004, p. 23)

Ipoteza generală :

Dacă vor fi folosite intensiv jocurile didactice în cadrul procesului instructiv-educativ din grădiniță, atunci se vor obține performanțe intuitive și comportamentale superioare.

Ipoteza specifică:

În ce măsură folosirea jocului didactic în activitățile matematice din grădiniță ajută preșcolarii să obțină rezultate mai bune;

Tipul cercetării

Cercetarea pe care am inițiat-o este o investigație de tip constatativ-formativă și s-a desfășurat în cadrul grupei mijlocii de la Grădinița „Academia Prichindeilor”,Izvoarele 21 preșcolari și grupei mijlocii de la Grădinița „Licurici”, Schiulești, 21 preșcolari ,în anul școlar 2018-2019, pentru a evidenția rolul jocului didactic în învățarea matematicii.

Lotul de subiecții

În partea de cercetare cantitativă am apelat la un lot de subiecți reprezentat printr-un număr de 21 de copii preșcolari din grupa mijlocie (grupa albinuțelor) de la Grădinița cu Program Normal„Licurici”, Schiulești„ (grup control) și 21 de copii preșcolari din grupa mijlocie (grupa buburuzelor) de la Grădinița „Academia Prichindeilor”, Izvoarele (grupul experimental). Preșcolarii au vârste cuprinse între 4-5 ani, iar efectivul de copii al grupei de control este format din 9 fete și 12 băieți, iar colectivul grupului experimental este format din 12 fete și 9 băieți.

Metodele de investigație și etapele cercetării

În această parte a cercetării sunt prezentate metodele de investigație utilizate și cele trei etape ale cercetării: etapa constatativă, etapa formativ-ameliorativă, etapa de evaluare finală.

Metodele de investigație utilizate

Pe parcursul cercetării pedagogice privind „Jocul didactic- metodă eficientă în învățarea matematicii la vârsta preșcolară” voi descrie metodele de investigație utilizate pe parcursul cercetării:

• Experimentul ca metodă de cercetare cantitativă;

• Observația ca metodă de cercetare;

• Testul docimologic;

• Metoda analizei produselor activității preșcolarilor;

Metoda experimentală este o metodă esențială de investigație pedagogică directă, fiind definită ca o „observație” provocată. Experimentul presupune modificarea fenomenului pedagogic investigat, creându-i-se condiții speciale de apariție și desfășurare, în mod repetat, orientat și controlat. Experimentul află și măsoară efectele obținute (produse) într-o situație provocată, prin introducerea unuia sau a mai multor factori determinanți. Experimentul pornește de la ipoteze științifice și de lucru formulate anterior și are ca scop optimizarea procesului pedagogic, urmărind fie ameliorarea unor soluții instructiv – educative, fie descoperirea altora noi, calitativ superioare, mai moderne și mai eficiente.

Prin această metodă am introdus datele dorite prin jocuri didactice, am furnizat fapte provocate special pentru raționamentul experimental al studiului. Acest studiu a avut caracterul unui experiment de instruire în care s-a desfășurat o activitate formativă cu preșcolarii.

Astfel, cercetarea s-a derulat în două grupe paralele de subiecți.: o grupă în care se provoacă fenomenul, denumită grupă experimentală, în care se introduc anumiți factori determinanți, în baza ipotezelor formulate; o altă grupă în care nu se provoacă fenomenul, ci se fac numai observații obișnuite de constatare, denumite grupă de control sau „martor”. Compararea rezultatelor la cele două grupe cercetate, confirmă ipotezele dacă experimentul a adus ceva nou. Un experiment bine realizat și bine conceput trebuie să își ateste valoarea și eficacitatea superioară față de „grupele martor” (de control).

Foarte utilă în munca de cercetare în vederea elaborării lucrării de față, a fost metoda observației, care constă în urmărirea faptelor de educație așa cum se desfășoară ele în condiții obișnuite. Prin observarea atentă a copiilor și prin identificarea intereselor și potențialului acestora, dascălii ajută preșcolarii să-și rezolve situațiile problemă prin metode care se potrivesc cu stilurile lor de învățare. Activitatea directă cu preșcolarul, ne pune în situația observării nemijlocite a acestuia în condiții naturale. Observația poate fi folosită în alcătuirea de fișe de caracterizare a copiilor, în cercetări cu profil monografic și în cercetări care au în vedere interesele și preocupările copiilor după modificările de conduită în diferite ore, materii, activități. În timpul observației nu se intervine cu nimic în modificarea condițiilor ce acționează asupra copiilor. Este necesară notarea a tot ce intervine și există ca factor de implicație și influență spontană, de la începutul și până la sfârșitul observației, cel ce o face fiind un fel de spectator inteligent și atent la tot ce se întâmplă. Observarea însoțește obligatoriu oricare situație de cercetare, indiferent prin ce metode se realizează. Urmărirea conștientă și dirijată a manifestărilor copilului în totalitatea lor, în cele mai variate situații (activități obligatorii, pauze, jocuri libere sau sportive, activități extrașcolare) și pe baza evidențierii trăsăturiloc caracteristice, joacă un rol important în cunoașterea individualității.

Observația s-a efectuat în diferite momente, și anume: cu prilejul probelor experimentale, cu prilejul diferitelor activități matematice și la libera alegere a copiilor. În tot acest timp am încercat să nu le las niciodată copiilor suspiciunea că sunt observați. Datele observației împreună cu cele obținute în celelalte metode de investigație folosite m-au ajutat să înțeleg mai bine unele aspecte ale investigației, stadiul în care se găsesc copiii, progresele făcute și lacunele.

Testele, sunt probe care au încorporate în ele vaste experimentări constatative prealabile. În esență, ele sunt probe scurte care se aplică în mod riguros standardizat și ale căror rezultate se interpretează conform unor indicații și unor etaloane, la care se raportează rezultatele. Testele de randament sunt testele de cunoștințe, copiii sunt solicitați să răspundă la anumite întrebări standardizate, iar pe baza răspunsurilor se stabilește nivelul cunoștințelor în funcție de un anumit barem. Pe lângă stabilirea de cunoștințe, a fost vizată calitatea limbajului, dezvoltarea inteligenței verbale, înțelegerea limbajului și dezvoltarea acestuia. Testele aplicate sunt multiple și variate, verbale și nonverbale. Testele au constituit repere ale activității de cercetare. Aplicate inițial și în cursul cercetării, testele au oferit posibilitatea de a constata cum influențează jocul didactic activitatea de învățare a preșcolarilor, în vederea creșterii performanțelor școlare.

Metoda analizei produselor activității preșcolarilor permite stabilirea caracteristicilor de ansamblu ale diferitelor activități și a furnizat date și informații concrete, bogate și imediate. Lucrările ,fișele de lucru independente, caietele speciale, portofoliile,au fost suport pentru a afla nivelul la care se află fiecare preșcolar în parte. Această metodă permite studierea a numeroase caracteristici la copii. Dacă sunt studiate cu atenție activitățile desfășurate în grădiniță, se depistează copiii cu dotări remarcabile (talentați și creativi), dar și cei cu slabe dotări, fapt important pentru tratarea lor diferențiată. Tot prin această metodă se sondează progresele realizate în învățare în perioada de timp delimitată caiete de lucru, teme independente, probe de evaluare, lucrări ). Studiind o perioadă mai îndelungată produsele activității copiilor, ne putem da seama de linia ascendentă a progresului realizat și de ritmul în care se efectuează acest progres. Alegerea metodelor este condiționată și de ansamblul materialelor didactice și mijloacelor de învățământ disponibile, precum și de mediul înconjurător. Însușirea multor cunoștințe cere contact direct cu natura și ar fi o greșeală ca aceștia să rămână permanent în sala de grupă, atunci când avem posibilitatea unei prezentări în mijlocul naturii. Selectarea metodelor depinde și de experiența, de măiestria, de personalitatea educatorului. Un bun dascăl, va folosi metode variate și active și va ști să găsească combinația optimă între diferite metode. Rezultatele se consemnează într-o fișă psihologică, ce trebuie să cuprindă o riguroasă selecție a observațiilor cu caracter de generalizare.

Etapa constatativă

A fost realizată la începutul anului școlar, pentru a stabili nivelul de cunoștințe cu care fiecare lot începe grupa mijlocie. Aceasta a fost realizată prin aplicarea unor probe orale, scrise și practice – atât grupei experimentale cât și grupei de control.

Obiectivele vizate au fost următoarele:

Să construiască multimi în limitele 1-3;

Să formeze grupe după diferite criterii (mărime, formă);

Să recunoască și să denumească figurile geometrice și însușirile lor (mărime, culoare).

Materiale didactice folosite:

Trusa logico-matematică;

Păpuși, mașinuțe, plușuri ;

Fișe de muncă individuală.

Activități desfășurate:

„Cine știe câștigă ! ”– joc didactic ;

Așezăm jucăriile în raft – exerciții cu material individual;

Grupează elementele după formă.

Itemi:

Rezultate :

Î = Comportament însușit 8 – 10 p

D = Comportament în dezvoltare 5 – 7 p

A = Comportament absent 2 – 4 p

Rezultatele obținute de cele două grupe sunt reprezentate în tabelele următoare, fiind detaliate pe itemi. Este specificat și comportamentul obținut de fiecare participant în parte.

Tabel nr.3.1 Rezultatele detaliate ale evaluării inițiale – Lot A (grupa experimentală)

Tabel nr.3.2 Rezultatele detaliate ale evaluării inițiale – Lot B (grupa de control)

Pentru o mai ușoară vizualizare a rezultatelor – atât individuale cât și colective, prezentăm în tabelul 3.3 și în figurile 3.1 si 3.2 – pentru fiecare din cele două loturi, numărul de copii care au obținut un anumit punctaj.

Tabel nr.3.3 Rezultele evaluării inițiale (punctaje)

Figura nr.3.1.1 Rezultatele evaluării inițiale (punctaj, numeric, lot A)

Figura nr.3.2.1 Rezultatele evaluării inițiale (punctaj ,numeric, lot B)

Comparativ, rezultatele la evaluarea inițială pentru cele două loturi este reprezentată în figura următoare:

Figura nr.3.3 Rezultatele evaluării inițiale ( punctaje, comparativ, lot A / lot B)

În ceea ce privește nivelul atins de copii, tabelele 3.4, 3.7 precum și figurile 3.5 – 3.8 indică procentul elevilor care și-au însușit un anumit comportament sau nu, separat pentru fiecare din cele două loturi.

Tabel nr.3.4 Rezultatele evaluării inițiale în funcție de nivel (lot A – experimental)

Figura nr.3.5 Rezultatele evaluării inițiale în funcție de nivel, pentru lotul A (procentual)

Tabel nr.3.6 Rezultatele evaluării inițiale în funcție de nivel (lot B – de control)

Figura nr.3.6 Rezultatele evaluării inițiale în funcție de nivel, pentru lotul B (numeric)

Figura nr.3.7 Rezultatele evaluării inițiale în funcție de nivel, pentru lotul B (procentual)

Tabel nr.3.8 Rezultele evaluării inițiale în funcție de nivel (procentual)

Figura nr.3.9 Rezultele evaluării inițiale în funcție de nivel (procentual)

Pentru a putea analiza evoluția celor două loturi pe parcursul experimentului, un indicator foarte util este media aritmetică a punctajelor obținute. Acest indicator este prezentat în figura următoare:

Figura nr.3.11 Mediile aritmetice ale rezultatelor celor două loturi

3.2.2 Etapa experimentală

În cadrul acestei etape, am lucrat aceleași activități cu cele două grupe, doar că în cadrul grupei experimentale am introdus modalități diferite de lucru, punând accent pe jocurile didactice în aer liber, cu materiale din natur, pe când, în cadrul grupei de control, am folosit modalități obișnuite de lucru.

Exemplific aici câteva jocuri desfășurate în această etapă.

MODEL DE ACTIVITATE 1

TEMA: ,, Așază-mă la locul meu!”

TIPUL ACTIVITĂȚII: De consolidare de cunoștințe

MIJLOC DE REALIZARE: joc didactic

SCOPUL: formarea/dezvoltarea deprinderilor de a clasifica obiectele după o însușire comună, de a efectua operații cu grupele de obiecte constituite în funcție de diferite criterii date ori găsite de el însuși.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

– să grupeze jucăriile/ obiectele după o însușire comună ( culoare, formă, mărime, grosime, lungime), numind proprietatea care a stat la baza grupării;

– să alcătuiască șiruri de legume, fructe, flori…, stabilind ordinea crescătoare/descrescătoare a mărimii, grosimii, lungimii;

– să compare grupele de obiecte prin analiză globală;

– să motiveze apartenența unui obiect la o grupă dată;

– să identifice obiectele care nu sunt așezate la mulțimea corespunzătoare, corectând greșeala;

Metode și procedee: Conversația, explicația, elementul surpriză, recompensa;

Mijloace didactice: Lot A- zâna toamna, materiale naturale: frunze ,fructe,legume;

Lot B- planșe cu anotimpul toamna, jetoane fructe și legume;

Forme de organizare: frontal, pe grupuri, individual ;

MODEL DE ACTIVITATE 2

Tema activității: „Spiridușul năzdrăvan”

Mijloc de realizare :Joc didactic

Tipul activității: De consolidare de cunoștințe, priceperi și deprinderi

Scopul activității: Sistematizarea cunoștințelor copiilor cu privire la gruparea pieselor geometrice după anumite criterii

Obiective cadru:

Dezvoltarea capacității de a grupa piesele geometrice după anumite criterii;

Utilizarea unui limbaj matematic adecvat;

Dezvoltarea operațiilor gândirii: analiza, sinteza, comparația.

Obiective operaționale:

Să enumere atributele unei piese geometrice;

Să așeze corespunzător piesa ȋn funcție de criteriile date;

Să grupeze piesele ȋn funcție de culoare;

Să contureze figurile geometrice și să coloreze doar figurile geometrice ȋnvățate (lot A-experimental);

Să asambleze, prin lipire, formele geometrice pentru a alcătui imaginea dorită (lot B-de control);

Să participe la activitate manifestând interes și disponibilitate de a ȋndeplini sarcinile primite.

Metode și procedee: Conversația, explicația, elementul surpriză, exercițiul, problematizarea, descrierea, recompensarea.

Mijloace didactice:

Lot A: Spiridușul, trusa Logi, “marioneta Spiriduș”, cercuri, fișe de lucru, creioane colorate;

Lot B: imagine cu spiriduși care jonglau, trusa Logi, fișe de lucru, creioane colorate.

Forme de organizare: frontal, pe grupuri, individual.

Voi prezenta pe scurt câteva din etapele desfășurării acestei activități.

MODEL DE ACTIVITATE 3

Tema activitatii: „Brutar pentru o zi”

Tipul activității: De consolidare de cunoștințe

Mijloc de relizare : Joc didactic

Scopul activității: Fixarea cunoștințelor referitoare la compunerea și descompunerea numerelor

Obiective cadru:

Consolidarea capacității de a compune și descompune un număr dat;

Exersarea număratului ȋn limitele 1-5.

Obiective operaționale:

Să așeze covrigii în tăvi astfel ȋncât să fie câte (3 ,4 sau 5);

Să compună și să descompună numărul de covrigi ȋn două mulțimi;

Să aleagă jetonul corespunzător numărului de covrigi;

Să rezolve fișa de lucru primită (lot B – de control).

Metode și procedee: Conversația, explicația, problematizarea, recompensarea.

Mijloace didactice:

Lot A: cocă,făină, ouă ,jetoane cu cifre;

Lot B: Colet, planșă, jetoane cu covrigei, fișe de lucru, creioane, creioane colorate.

Forme de organizare: frontal, pe grupuri, individual.

Voi prezenta pe scurt câteva din etapele desfășurării acestei activități.

MODEL DE ACTIVITATE 4

Tema activității: „Aventurile Sofiei”

Tipul activității: consolidare de cunoștiințe și deprinderi

SCOPUL ACTIVITĂȚII:

– consolidarea cunoștintelor dobândite cu privire la numerația în limitele 1-5 și formarea șirului crescător și descrescător (de la 1 la 5 și de la 5 la 1);

– consolidarea deprinderii de a raporta numărul la cantitate și cantitatea la număr;

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

cognitive:

– să numere în șir crescător si descrescător în limitele 1-5;

– să raporteze numărul la cantitate și cantitatea la număr;

– să stabilească ordinea în șirul numeric al numărului;

– să compare numerele stabilind vecinii lor;

afective:

-să participe conștient în realizarea sarcinii de joc;

-să manifeste interes și plăcere pentru acțiunile întreprinse;

-să coopereze în cadrul grupului;

psihomotorii:

-Să utilizeze corect materialele puse la dispoziție ;

-Să respecte poziția corectă a corpului față de masă în vederea unei mai bune coordonări oculo-motorii;

SARCINA DIDACTICĂ: -să recunoască și să denumească cifrele în intervalul 1-5 prin numărare conștientă în ordine crescătoare și descrescătoare;

-să asocieze jetonul cu numărul corespunzător răspunsului corect;

-să realizeze corespondența număr- cantitate;

-să observe cu atenție mulțimile formate;

ELEMENTE DE JOC: surpriza, mânuirea materialului, cooperarea între participanți, recompensarea cu aplauze;

REGULILE JOCULUI:

Copiii încep și termină lucrul la semnalul educatoare.

Rezultatul unui copil este al echipei întregi și se răsplătește cu aplauze, se aplaudă rezultatul bun.

STRATEGIA DIDACTICĂ:

METODE ȘI PROCEDEE DIDACTICE: conversația, explicația, exercițiul, jocul, demonstrația, problematizarea;

MATERIALE DIDACTICE FOLOSITE: Zâna Bună, plicuri, scoici, cochilii de melci, nuci, jetoane cu cifrele 1-5;

MODEL DE ACTIVITATE 5

Tema activitatii: „Biblioteca”

Tipul activității: De consolidare

Scopul activității: Fixarea cunoștințelor referitoare la compunerea și descompunerea numerelor

Obiective cadru:

Consolidarea capacității de a compune și descompune un număr dat;

Exersarea număratului ȋn limitele 1-5.

Obiective operaționale:

Să așeze cărțile pe raft astfel ȋncât să fie câte 2 (3,4 sau 5);

Să compună și să descompună numărul de cărți ȋn două mulțimi;

Să aleagă jetonul corespunzător numărului de cărți;

Să formuleze probleme și să le rezolve oral (lot A – experimental);

Să rezolve fișa de lucru primită (lot B – de control).

Sarcina didactică: Compunerea și descompunerea unui număr;

Regulile jocului: Copiii bibliotecari așază cărțile pe raft astfel încât pe fiecare să fie 3,4,5. Dacă așază corect vor fi recompensați. În partea a doua a jocului, ei trebuie să așeze un număr de 3,4,5 cărți pe două rafturi găsind mai multe variante și să așeze cărțile după grosime,mărime.

Metode și procedee: Conversația, explicația, problematizarea, recompensarea.

Mijloace didactice:

A: cărți, rafturi de bibliotecă, jetoane cu cifre;

Lot B: Colet, cărți, jetoane cu cifre, fișe de lucru, creioane, creioane colorate.

Forme de organizare: frontal, pe grupuri, individual.

Voi prezenta pe scurt câteva din etapele desfășurării acestei activități.

MODEL ACTIVITATE 6

Tema activitatii: „Să ajungem la Masha” – joc didactic

Tipul activității: consolidare și verificare de cunoștințe

Scopul activității: Verificarea și consolidarea numerației în limitele 1-5, precum și a unor cunoștințe referitoare la efectuarea unor operații de adunare și scădere cu o unitate;

Obiective operaționale:

O1 – să numere crescător și descrescător în limitele 1 – 5;

O2 – să raporteze numărul la cantitate și cantitatea la număr;

O3 – să numere din 2 în 2;

O4 – să stabilească vecinul mai mare/mai mic cu o unitate al unui număr;

O5 – să precizeze locul unui obiect într-un șir de obiecte (aspectul ordinal);

O6 – să rezolve exerciții de adunare și scădere pe baza unor probleme ilustrate;

O7 – să utilizeze corect limbajul matematic în exprimare.

Sarcina didactică: Verificarea și consolidarea numerației în limitele 1 – 5, precum și a unor cunoștințe referitoare la efectuarea unor operații de adunare și scădere cu o unitate, în limitele 1 – 5, prin utilizarea cifrelor și simbolurilor matematice.

Regulile jocului:

Grupa se împarte în două echipe: echipa „Peștișorilor” și echipa „Steluțelor de mare”.

Educatoarea numește câte un copil de la fiecare echipă pentru a arunca cu zarul. Copilul care va arunca zarul cel mai mare va sări 5 pietre și va descoperi o surpriză sub a cincea piatră (viețuitoare marină). Se va citi sarcina de pe spatele imaginii și se va rezolva. Copiii vor rezolva sarcinile pe rând, una câte una, ajutându-l astfel pe Marlin să ajungă la Nemo.

Echipa care nu rezolvă corect este corectată de cealaltă echipă, căreia i se acordă peștișorul/steluța de mare.

Metode și procedee: Conversația, explicația, problematizarea, recompensarea.

Mijloace didactice:

Lot A: întrecerea, manipularea materialului mărunt, rostogolirea zarului, mișcarea, aplauzele, recompensa.

Lot B: Colet, cărți, jetoane cu cifre, fișe de lucru, creioane, creioane colorate.

Forme de organizare: frontal, pe grupuri, individual.

Voi prezenta pe scurt câteva din etapele acestei activității ;

Etapa finală

În această etapă au fost aplicate probe orale și fișe de lucru celor două loturi pentru a vedea gradul de dezvoltare a copiilor în raport cu tematica parcusă și a avut drept scop evaluarea cunoștințelor dobândite de către copii în cursul anului școlar.

Obiectivele vizate au fost următoarele:

Să cunoască figurile geometrice și caracteristicile lor;

Să numere crescător și descrescător în limitele 1-5;

Să stabilească aspectul cardinal și ordinal al numerelor natural;

Să compună și descompună corect numerele date;

Să stabilească poziția numărului și a vecinului acestuia în șirul numeric;

Să rezolve probleme ilustrate.

Materiale didactice folosite:

Trusa logico-matematică;

Fișe de muncă individuală;

Activități desfășurate:

Săculețul fermecat – joc logico-matematic;

Iată ce am învățat- joc didactic;

Itemi:

Rezultate :

Î = Comportament însușit 8 – 10 p

D = Comportament în dezvoltare 5 – 7 p

A = Comportament absent 2 – 4 p

Rezultatele obținute de cele două grupe sunt reprezentate în tabelele următoare, fiind detaliate pe itemi. Este specificat și comportamentul obținut de fiecare participant în parte.

Tabel nr.3.9 Rezultatele detaliate ale evaluării finale – Lot A (grupa experimentală)

Tabel nr.3.10 Rezultatele detaliate ale evaluării finale – Lot B (grupa de control)

Pentru o mai ușoară vizualizare a rezultatelor – atât individuale cât și colective, prezentăm în tabelul 3.11 și în figurile 3.12 si 3.13 – pentru fiecare din cele două loturi, numărul de copii care au obținut un anumit punctaj.

Tabel nr.3.3 Rezultele evaluării finale (punctaje)

Figura nr.3.12 Rezultatele evaluării finale (punctaje, lot A)

Figura nr.3.13 Rezultatele evaluării finale (punctaje, lot B)

Comparativ, rezultatele la evaluarea finală pentru cele două loturi este reprezentată în figura următoare:

Figura nr.3.14 Rezultatele evaluării finale (punctaje, comparativ, lot A / lot B)

În ceea ce privește nivelul atins de copii, tabelele 3.12, 3.13 precum și figurile 3.16 – 3.19 indică procentul elevilor care și-au însușit un anumit comportament sau nu, separat pentru fiecare din cele două loturi.

Tabel nr.3.12 Rezultele evaluării finale în funcție de nivel (lot A – experimental)

Figura nr.3.16 Rezultatele evaluării finale în funcție de nivel, pentru lotul A (numeric)

Figura nr.3.17 Rezultatele evaluării finale în funcție de nivel, pentru lotul A (procentual)

Tabel nr.3.13 Rezultele evaluării finale în funcție de nivel (lot B – experimental)

Figura nr.3.18 Rezultatele evaluării finale în funcție de nivel, pentru lotul B (numeric)

Figura nr.3.19 Rezultatele evaluării finale în funcție de nivel, pentru lotul B (procentual)

Putem observa rezultatele comparativ în tabelul 3.14 și figura 3.20 (numeric), respectiv tabelul 3.15 și figura 3.21 (procentual).

Tabel nr.3.14 Rezultele evaluării finale în funcție de nivel (numeric)

Figura nr.3.20 Rezultele evaluării finale în funcție de nivel (numeric)

Tabel nr.3.15 Rezultele evaluării inițiale în funcție de nivel (procentual)

Figura nr.3.21 Rezultele evaluării finale în funcție de nivel (procentual)

Am calculat apoi media celor două loturi și am obținut următoarele medii: lotul A a obținut media iar lotul B a obținut media . Acest indicator este prezentat în figura următoare:

Figura nr.3.22 Mediile aritmetice ale rezultatelor celor două loturi

Analiza rezultatelor cercetării

În partea de cercetare, mi-am propus următoarea ipoteză de lucru: “Dacă se utilizează ȋn cadrul activităților didactice matematice, ca modalitate de lucru, jocul didactic matematic, atunci copiii ȋși ȋnsușesc mai ușor cunoștințele matematice”.

Pornind de la această ipoteză am încercat să demonstrez că, prin folosirea jocului didactic, copiii își pot însuși mult mai ușor cunoștințele matematice ce formează baza pentru studierea matematicii în școală.

În urma desfășurării acestui experiment asupra celor două loturi de preșcolari s-au constatat următoarele:

Jocurile didactice matematice diversificate mi-au oferit posibilitatea organizării activităților în vederea atingerii mai rapid a obiectivelor matematice;

Prin folosirea jocurilor didactice matematice, activitățile matematice au răspuns problemelor actuale ale copiilor ( nevoia de mișcare, de acțiune, de manipulare a obiectelor ).

Pentru stabilirea gradului de evoluție a preșcolarilor la aceste activități matematice, s-au întocmit: un tabel privind rezultatele evaluărilor inițiale și finale, figura nr. 7, care stabilește evoluția preșcolarilor din grupa experimentală (Lot A) de la evaluarea inițială la cea finală și figura nr.8 prin care se poate observa progresul grupei de control (Lot B) în cadrul celor două evaluări.

Astfel, comparând rezultatele evaluării inițiale și cele de la evaluarea finală se constată că:

în urma evaluării inițiale s-au înregistrat următoarele rezultate:

Lot A – Comportament însușit (8-10p) = 7 copii;

– Comportament în dezvoltare (5-7p) = 10copii;

– Comportament absent (2-4p) = 4 copii;

Lot B – Comportament însușit (8-10p) = 4 copii;

– Comportament în dezvoltare (5-7p) =13 copii;

– Comportament absent (2-4p) = 4 copii.

la evaluarea finală s-au înregistrat următoarele rezultate:

Lot A – Comportament însușit (8-10p) = 15 copii;

– Comportament în dezvoltare (5-7p) = 6 copil;

– Comportament absent (2-4p) = 0 copil;

Lot B – Comportament însușit (8-10p) = 11 copii;

– Comportament în dezvoltare (5-7p) = 8 copii;

– Comportament absent (2-4p) = 2 copii.

Desi s-au înregistrat cazuri de copii care nu au trecut la un punctaj superior, totuși ei au înregistrat progrese dacă luăm în considerare punctajul obținut de fiecare.

TABEL NR.3 REZULTATE OBȚINUTE LA EVALUAREA INIȚIALĂ ȘI EVALUAREA FINALĂ

Figura nr.7 Rezultatele lotului A la evaluarea inițială și evaluarea finală

Figura nr.8 Rezultatele lotului B la evaluarea inițială și evaluarea finală

După compararea rezultatelor evaluărilor inițiale și finale, am comparat evoluția fiecărui lot în parte. Am dorit astfel să demonstrez prin figurile de mai jos că evoluția grupei experimentale ( A) a fost mai rapidă decât a grupei de control ( Lot B ).

Figura nr.7 Evoluția lotului A

Figura nr.8 Evoluția lotului B

Am comparat apoi mediile obținute de cele două loturi și le-am reprezentat în următoarea figură:

CONCLUZII

În epoca actuală este nevoie de un om modern,nou ,cu o gândire inovatoare, măreață, un explorator îndrăzneț. Apare deci, nevoia modernizării învățământului prin punerea în prim plan a dezvoltării capacităților intelectuale ale preșcolarilor și priceperii de a le folosi în mod creator.

Activitățile matematice în grădiniță au constituit, încă de la începuturi, una dintre activitățile didactice care au urmărit evoluția intelectuală a copiilor, bazându-se pe antrenarea acestora în procesul instructiv- educativ, pe stimularea implicării lor directe în activitate.

Jocul reprezintă un întreg de acțiuni și operații care paralel cu destinderea, buna dispozitie si bucuria urmărește obiectivele de pregătire intelectuală, tehnica, morală și fizică a copilului. Integrat în activitatea instructiv- educativă, elementul de joc imprimă acesteia un caracter mai viu și mai atrăgător, aduce varietate și o stare de veselie, de încântare , de destindere, ceea ce previne apariția monotoniei și a plictiselii, a oboselii.

În prezent, scopul activităților matematice este acela de asimilare a conceptelor prematematice specifice vârstei, de dezvoltare a operațiilor gândirii, a capacității de creare și rezolvare de probleme, de formare a unei personalități creative, imaginative, deschise spre nou, spre cooperare, de stimulare a interesului copiilor față de matematică, acesta și obiectivele activităților matematice din grădiniță fiind redate în curriculum pentru învățământul preșcolar și fiind organizate pe cele două nivele de vârstă cu care se operează în învățământul preșcolar: nivelul I (3-5 ani) și nivelul II (5-7 ani). În funcție de aceste obiective, cadrul didactic alege strategiile didactice, stabilește forma de organizare, metodele, materialele didactice, timpul necesar, tipul activității.

În grădiniță, copilul învață să formeze mulțimi de obiecte, descoperă proprietățile lor caracteristice, stabilesc relații între ele, efectuează operații între ele. Prin activitățile cu conținut matematic (grupare, ordonare, comparare, punere în corespondență) copiii sunt antrenați în acțiuni cu diferite material, obiecte, imagini ale acestora, etc. Acestea înseamnă o bază reală prin care ajută la învățarea matematicii.

Eu am ales să folosesc jocul didactic pentru a facilita însușirea cunoștințelor matematice.În ierarhia metodelor active întrebuințate în învățământul preșcolar, jocul didactic își găsește locul cu maximă eficiență, el fiind un lian de legătură între joc –ca activitate dominantă în grădiniță și activitatea specifică școlii învățătura.

Folosirea jocului didactic matematic oferă o serie de avantaje :

în timpul jocului preșcolarii dau dovadă de inventivitate și inițiativă;

jocul permite copiilor mai multă libertate de acțiune și independență;

în joc se dezvoltă curajul, corectitudinea, disciplina ( prin respectarea regulilor), spiritul de cooperare, de comportare civilizată;

jocul didactic matematic constituie o bază reală pentru perceperea conceptelor matematice;

prin joc preșcolarii sunt încurajați să caute și să descopere soluții diverse la probleme ;

jocul didactic matematic acordă preșcolarilor diferite și numeroase ocazii de trecere a stadiului de concret- intuitiv și face mai facilă și distractivă ”urcarea” către general- abstract.

Din materialul prezentat în lucrarea de față reiese limpede faptul că jocul didactic matematic este metoda cea mai eficientă în învățarea matematicii la vârsta preșcolară.

Concluzionând, folosirea jocului didactic matematic în procesul de predare-învățare facilitează asimilarea mult mai ușoară a cunoștințelor matematice ce se predau în grădiniță.