-Lucrare de diplomă- [303662]
[anonimizat]-
Coordonator științific:
Lector Univ. Dr. Valentina Boureanu
Absolvent: [anonimizat]
2020
[anonimizat]-
Coordonator științific:
Lector Univ. Dr. Valentina Boureanu
Absolvent: [anonimizat]
2020
CUPRINS
Introducere …………………………………………………………………………………………………….4
Fundamente teoretice……………………………………………………………………………………….7
Organizațiile (cadru general)………………………………………………………7
Organizațiile nonprofit……………………………………………………………….7
Definirea relațiilor publice (cadru general)………………………………….9
Relațiile publice în organizațiile non profit………………………………….9
Campaniile de relații publice (cadru general)…………………………….10
Activități conexe celor de relații publice (strângerea de fonduri)…11
Campania de strângere de fonduri……………………………………………..12
Publicuri……………………………………………………………………………………14
Repere metodologice………………………………………………………………………………………..16
Obiective……………………………………………………………………………………16
Cercetarea științifică………………………………………………………………….16
Analiza de conținut…………………………………………………………………….17
Interviul…………………………………………………………………………………….18
Analiza campaniei MagicHOME………………………………………………………………………20
Descrierea instituției…………………………………………………………………..20
3.1.1. Nevoi bază……………………………………………………………………………….20
3.1.2 Rol în societatea contemporană…………………………………………………21
3.1.4 Domenii de activitate………………………………………………………………..22
3.1.5 Surse principale de finanțare…………………………………………………….22
3.1.6 Tipologie…………………………………………………………………………………..24
3.2. Analiza de conținut……………………………………………………………………..26
3.2.1. Campania MagicHOME…………………………………………………………..26
3.2.2. Scopul campaniei MagicHOME………………………………………………..27
3.2.3. Rezultate…………………………………………………………………………………..27
3.2.4. Buget………………………………………………………………………………………..29
3.2.5. Publicuri…………………………………………………………………………………..29
3.3. Interviul………………………………………………………………………………………40
4. Concluzii…………………………………………………………………………………………………………..43
5. Bibliografie……………………………………………………………………………………………………….44
6. Anexe……………………………………………………………………………………………………………….
INTRODUCERE
Prin organizații non profit se înțelege orice asociație, fundație sau federație înființată în România, potrivit legislației în vigoare, care utilizează veniturile și activele proprii pentru o activitate de interes general, comunitar sau non-patrimonial.
„Organizațiile non-profit sunt instituții publice sau private care prezintă o ofertă pe piața bunurilor și a serviciilor, având alte scopuri decât câștigul comercial. Ele sunt organizații scutite de plata taxelor și care oferă servicii în diverse domenii fără a dori să obțină profit. Sunt practic prestatoare de servicii în folosul comunității, deci ofertante de servicii sociale, chiar dacă uneori oferă și bunuri materiale, clientul lor fiind comunitatea, ce include atât beneficiarii ofertei cât și donatorii de fonduri.” (S. Stanciu, 1999, p.41)
Fiind o susținătoare a acestor tipuri de organizații și urmărind activitatea în social media a peste douăzeci de astfel de organizații, am încercat să combin utilul cu plăcutul și să abordez în lucrarea de față rolul pe care relațiile publice îl au în organizațiile non-profit și cum le influențează acestea activitatea.
„Relațiile publice sunt un element important al sistemului de comunicare socială; ele permit indivizilor să fie informați asupra multiplelor evenimente și situații care pot sa le influiențeze viața.” (C. Coman, 2007, p.39)
„În scopul bunei funcționări a instituțiilor, consilierii de relații publice dezvoltă două sisteme de comunicare: unul intrainstituțional, răspunzător de fluxul informativ din interiorul instituției, iar altul interinstituțional, care răspunde de comunicarea cu alte instituții, și, bineînțeles, cu mass media.” (F. C. Rus, 2002, p.38)
Odată cu dezvoltarea sectorului organizațiilor non guvernamentale, a crescut și interesul arătat de mass-media activităților desfășurate de acestea. Numărul articolelor din ziarele românești și timpul alocat emisiunilor radio și tv cu referire la proiectele, programele și ințiativele civice cu caracter caritabil s-a înmulțit constant, fiind prezent cu peste 50% mai mare decât înainte de 2000. Odată cu creșterea interesului mass-mediei asupra activității organizațiilor non-profit, a crescut și interesul pubicurilor care depind de activitatea lor sau sunt interesați de acest domeniu de activitate
Unul dintre domeniile care se bucură de atenția deosebită a presei este cel social, unde contactul dintre oameni cu probleme grave sociale și opinia publică este condiționat de o bună gestionare a relațiilor cu jurnaliștii. Specialistul în PR are un rol deosebit în privința gestionării mesajelor destinate opiniei publice, cu atât mai mult atunci când este vorba de activități cu o încărcătură emoțională aparte ori de programe care implică tehnici și tehnologii specioase, mai greu accesibile publicului larg. Prin urmare, specialistul în PR trebuie să urmărească de fiecare dată fluidizarea mesajelor, prezentându-le dintr-un unghi mai uman chiar pentru jurnaliștii cu experiență, întrucât un reporter mai bine informat va publica mai puține informații incorecte, inexacte, incomplete.
Indiferent de domeniul lor de activitate, organizațiile non-profit depind de suportul publicului, iar pentru obținerea acestuia trebuie parcurs un întreg proces de informare, conștientizare, promovare a cauzei susținute în campania umanitară. Rolul specialiștilor in relații publice este acela de a crea și dezvoltă întreaga strategie a organizației dar și de a o comunica. După ce a fost creată o strategie, aceasta va trebui comunicată astfel încât să fie susținută și implementată.
PR-ul creează relația cu publicurile campaniei, în urma unor ample cercetări și analize a problemelor și factorilor sociali, economici, politici, care îi influiențează. Ei sunt „puntea” dintre ONG și toți cei implicați în campanie și publicul țintă. Folosesc teorii și tehnici din științele sociale: sociologie, psihologie socială, comunicare, pentru a putea înțelege publicul și pentru a ști ce fel de mesaje să-i transmită.
Specialiștii în relații publice culeg informațiile, le analizează și le interpretează. La nivel tactic, rolul lor este acela de a coordona o comunicare potrivită între organizație și public și viceversa, ținând cont că atât conținutul cât și tehnica folosită sunt cele potrivite și oportune.
Uneori rolurile specialiștilor în relații publice se transformă în calități, mai ales atunci când reușesc să câștige încrederea publicului pentru organizație și pentru cauza campaniei, când obțin și influiențează atenția mass-mediei și când generează un impact puternic care la rându-i aduce rezultatele dorite sau poate chiar mai mult de atât.
Ca parte aplicativă a acestei lucrări, am ales Organizația MagiCAMP, care organizează în fiecare an tabere pentru copiii cu afecțiuni oncologice, tabere pentru copiii care au suferit arsuri grave și tabere pentru copiii care au pierdut un membru al familiei. MagiCAMP și-a început activitatea în 2013, iar de atunci aproximativ 300 de copii au fost ajutați, iar 220 de voluntari s-au implicat activ în acțiunile organizației.
FUNDAMENTE TEORETICE
1.1 Organizațiile (cadru general)
Organizația este definită prin: un tip de grup care are o structură formalizată (mai mult sau mai puțin ierarhică) de comunicare, un scop bine definit explicit, un sistem de procedee standardizate pentru recrutarea și excluderea membrilor, pentru luarea deciziei, pentru comunicarea cu mediul exterior, etc. (Rosengren, apud V. Marinescu, 2003, p.154)
Psihologii văd organizația ca un loc de emergență și de circulație a afectelor (sentimente, emoții, dorințe). Managerul urmărește manipularea subordonaților săi, comunicarea internă este un fel de cuvânt prin care se manipulează afecte, urmărind reglarea afectelor și inducerea unei stări de mai bine a membrilor organizației (A. Mucchielli, 2008, p.247).
Organizațiile non-profit
Organizațiile non-profit sunt definite drept instituții publice sau private care prezintă o ofertă pe piața bunurilor și serviciilor, având alte scopuri decât câștigul comercial (profitabil) (S. Stanciu, 1999, p. 41). Ele sunt „organizații scutite de plata taxelor și care oferă servicii în diverse domenii fără a dori să obțină profit.” (L. Salamin apud S. Stanciu, 1999, p. 41)
Organizațiile non-guvernamentale sunt de fapt prestatoare de servicii în folosul comunității, deci ofertante de servicii sociale (în folosul comunității), chiar dacă uneori oferă și bunuri materiale, clientul lor fiind comunitatea (beneficiarii ofertei și donatorii de fonduri).
Principalele domenii de activitate ale organizațiilor nonprofit sunt reprezentate de: sănătate, educație, cultură, caritate, politică, religie, domenii în care activează și organizații economice cu caractern privat (S. Stanciu, 1999, p. 41)
Misiunea fundamentală a organizațiilor non profit este schimbarea comunității, a oamenilor, fiind – cum le numește P. Druker – “agenți ai schimbării umane” (apud S. Stanciu, 1999, p. 42).
Aceste organizații se bazează în primul rând pe voluntariatul în muncă și bani (prin sponsori sau donatori); ele activează independent de instuțiile statului și de aparatul guvernamental și solicită suportul participanților care pot fi beneficiari sau donatori, aceștia urmărind scopuri diferite precum îmbunătățirea educației, sănătății, etc., respectiv eficiența operațiunilor și succesul organizației.
Clienții unei organizații nonprofit sunt beneficiarii direcți ai serviciilor oferite sau beneficiarii care influențează cumva activitatea organizației precum voluntari, donatori, organisme guvernamentale, grupuri politice, mass-media, comunitate.
Potrivit modelului stabilit de Wilcox (2009, p.409), nevoile de bază ale organizațiilor non profit sunt reprezentate de:
– crearea de campanii și programe de comunicare: evenimente speciale, site-uri Internet, broșuri, apariții la televiziuni și radio și au drept scop stimularea interesului public și invită la participarea publică;
– preocuparea pentru dezvoltarea unui personal capabil să facă față pieței muncii prin recrutarea de voluntari și menținerea entuziasmului acestora;
– stabilirea unui obiectiv realist de strângere de fonduri și a unui plan pentru atingerea acestui obiectiv.
Conform clasificării lui Cutlip (2010, p. 487) există mai multe tipuri de organizații nonprofit:
Fundațiile – “o organizație neguvernamentală, nonprofit care își utilizează propriile fonduri pentru a oferi subvenții și asistență financiară, în special unor agenții nonprofit independente, pentru activități educaționale, sociale, religioase sau caritabile de altă natură” (2010, p. 487).
Agențiile de servicii sociale sau agenții de servicii umanitare – îndeplinesc un rol important în ceea ce privește sănătatea, bunăstarea și siguranța oamenilor, suplinind nevoile pe care alte organizații fie nu le pot oferi, fie nu sunt accesibile sau sunt greu accesibile. Ele, de obicei, oferă:
Facilități pentru părinți sau copii;
Politici alimentare și nutriționale;
Adăpost;
Servicii pentru persoane cu deficiențe de auz și văz;
Reabilitarea persoanelor dependente de droguri;
Servicii pentru persoane cu handicap mental, pentru refugiați sau persoane care suferă de depresie, etc. (Cutlip, 2010, p. 488)
Organizația pe care am ales-o ca pilon de bază în conceperea lucrării de diplomă, MagiCAMP, se încadrează potrivit clasificării lui Cutlip în tipul agențiilor de servicii sociale, deoarece oferă servicii copiilor cu afecțiuni oncologice grave și părinților acestora prin proiectele MagiCAMP, MagicHOME, MagicBOX (tabere de vară, adăpost, alimente). Activitățile specifice acestui tip de organizație se bazează pe strângerea de fonduri și comunicarea cu potențiali beneficiari ai serviciilor sociale. Pentru ca aceste activități să fie bine organizate, se pune problema angajării unui profesionist în relații publice sau să se încheie un contract cu o firmă specializată în relații publice.
Definirea relațiilor publice (cadru general)
În Dicționarul Enciclopedic de Counicare și termeni asociați, coordonat de Marian Petcu, Karl Hundhausen (1973) dă următoarea definiție relațiilor publice: “Public Relations este arta de a crea propriei firme sau serviciilor și produselor acesteia, o imagine publică pozitivă, servindu-ne de cuvântul scris sau citit, de tranzacții (negocieri) sau de simboluri vizibile” (Kunczik apud. Petcu, 2014, p. 399)
Tot în Dicționarul Enciclopedic de Comuincare și termini asociați găsim o sinteză a 472 de definiții realizată de Rex Harlow: “Relațiile publice sunt o funcție distinctivă a managementului, care ajută la crearea unei punți comunicaționale, a unei acceptanțe și cooperări reciproce, dintre o organizație și mediul exterior, a unei convergențe între propria structură și propria imagine, precum și la menținerea acestor legături. Prin intermediul PR, trebuie cunoscute toate problemele și toate întrebările capcană, vizavi de propriul sistem; PR sprijină managementul, în încercarea acestuia de a se informa asupra imaginii propriei instituții, și de a reacționa în consecință. Această funcție definește responsabilitatea managementului, prin slujba și activitățile specifice ei, vizavi de interesul public, conferind acestuia greutate; ea sprijină managementul pentru ca acesta să poată ține pasul cu orice schimbare, și, de asemenea, pentru ca acesta să folosească orice transformare, în peneficiul propriei firme; ea are rol de sistem de alarmă, pentru depistarea și anticiparea eventualelor trenduri; PR folosește studiul precum și tehnici de comunicare sănătoase și etice, ca instrumente de bază pentru acțiunile sale.” (Kunczik apud Petcu, 2014, p. 399)
Relațiile publice în organizații nonprofit
Relațiile publice în organizațiile nonprofit au scopul de a defini și crea brandul organizației, de a apăra reputația agenției, de a dezvolta canalele de comunicare cu cei pe ale căror interese le reprezintă, de a crea și a păstra un climat favorabil pentru strângerea de fonduri, de a sprijini dezvoltarea și menținerea politicii publice favorabile misiunii organizației și de a informa și motiva membrii-cheie ai agenției.
Rolul principal al relațiilor publice este de a câștiga credibilitatea și a păstra sau a încerca să restabilească încrederea publicului în numeroase agenții caritabile care servesc nevoile oamenilor (Cutlip, 2010, p. 485). În agențiile de servicii sociale, relațiile publice sunt reprezentate prin:
Consilierea directorilor executivi și a consiliilor de administrație în cee ace privește rolul de comunicare și dezvoltare a unui program planificat pentru abordarea aspectelor organizaționale și pentru atingerea scopurilor;
Sprijinirea eforturilor de atragere a voluntrailor și de colectare a fondurilor;
Educarea publicurilor în legătură cu natura problemelor cu care se confruntă beneficiarii lor și construirea încrederii în modul în care agențiile pot ajuta la punerea bazelor unei comunități mai sănătoase – acesta este rolul primordial al relațiilor publice (Cutlip, 2010, p. 489).
Campaniile de realții publice – cadru general
În Dicționarul Enciclopedic de Comunicare și termeni asociați, termenul “Campania de PR” este definită ca “cea mai amplă acțiune pe care o desfășoară consilierul în scopul atingerii targeturilor sale, și reprezintă un cumul cantitativ și calitativ de acțiuni, evenimente, angrenaje, foarte bine organizate, etapizate și controlate, prin intermediul cărora se dorește, de obicei, formarea sau transformarea, creșterea sau menținerea unei identități între imagine și conținut al oricărui sistem public sau privat. Campania de PR presupune corelarea muncii mai multor persoane precum și formarea, menținerea sau transformarea anumitor trenduri referitoare la imaginea sistemelor, care trebuie să fie încadrate într-o perioadă de timp prestabilită” (Rus apud Petcu, 2014, p. 65).
O campanie de relații publice este definită de către Heath în “Encyclopedia of Public Relations” drept “o planificare strategică a unei serii de mesaje, transmise unei categorii sau mai multor categorii de publicuri-țintă pentru o anumită perioadă, drept răspuns la o situație pozitivă sau negativă care afectează organizația.” (Moffitt apud Cmeciu, 2013, p. 12)
Camelia Cmeciu realizează mai multe tipologii ale campaniilor de relații publice în cartea “Tendințe actuale în campaniile de relații publice” și grupează campaniile în funcție de două variabile și anume actorii sociali (campanii comerciale; campanii politice; campanie de responsabilizare socială) și obiective (campanii de conștientizare, de informare, de educare publică, de consolidare a atitudinilor și comportamentelor, de schimbare a atitudinilor, de schimbare a comportamentelor).
Campania “Împreună pentru MagicHOME” se încadrează în tipologia actorilor sociali, respectiv în campaniile de responsabilizare socială. Campaniile de responsabilizare socială se axează pe două teme: campanii prin care se dorește atragerea de donatori pentru cauze sociale sau de mediu și campanii prin care organizațiile axate pe profit sprijină acțiuni sociale.
De asemenea, putem încadra campania analizată și în tipologia obiectivelor, respectiv în campaniile de schimbare a atitudinii și implicit în campaniile de schimbare a comportamentului. Prima categorie se concentrează în jurul unui mesaj persuasiv prin care se încearcă modificarea atitudinii publicului și care poate duce la a doua categorie, schimbarea comportamentului publicului (se va ține cont de 1. atitudinea publicului față de realizarea acelui comportament; 2. percepția de către publicul-țintă a valorilor și normelor care stau la baza comportamentului; 3. motivarea publicului-țintă de a se conforma acelor norme).
Activități conexe celor de relații publice – strângerea de fonduri
Pentru buna desfășurare a activităților organizațiilor nonprofit, un factor important îl constituie resursele pe care acestea le au la dispoziție, acesta fiind și modul prin care se deosebesc de celelalte tipuri de organizații. Sursele de finanțare sunt atrase cu ajutorul activităților de marketing, față de organizațiile economice care se susțin din vânzarea produselor lor. Organizațiile nonprofit nu oferă servicii din care încasează o contravaloare, ci oferă de cele mai multe ori servicii sociale în mod gratuit menită să ajute o anumită categorie de public. Activitățile lor sunt susținute din punct de vedere financiar de surse externe și foarte rar din surse interne rezultate din activitățile proprii. Aceste activități trebuie să fie organizate conform prevederilor legale, iar sursele financiare sunt reprezentate de “contribuții și alte donații publice, de la guvern și organizații private, din taxe pe serviciile prestate, prețul bunurilor și serviciilor obținute prin desfășurarea unor activități economice de către ONP, munca voluntarilor” (Sica Stanciu, 1999, pag. 88).
Totuși, sursa de finanțare principală o organizațiilor nonprofit este cea guvernamentală și este folosită în prestarea de servicii gratuite comunității.
Donațiile sunt o sursă important de finanțare a organizațiilor nonprofit, iar din perspectiva lui Sica Stanciu (1999, pag. 91) motivele care determină donatorii să contribuie la diferitele proiecte ale organizațiilor în cauză țin de crearea unei imagini pozitive prin implicarea în viața zonei căreia îi aparțin, afirmare profesionalismului, oferirea posibilității angajaților de a se implica în evenimentele organizației nonprofit, familiarizarea cu preferințele și filosofiile publicurilor, afirmarea în plan mediatic și popularizarea în rândul colectivităților implicate.
Donatorii privați pot fi: grupuri religioase sau filantropice, organizații economice, asociații, fundații sau persoane particulare. Ei se implică în aceste proiecte din rațiuni afective, rezolvarea unor probleme sociale, convingeri religioase și pot primi în schimb facilități în ceea ce privește flexibilitatea programului sau reducerea transportului.
Organizațiile au obligația de a face mereu cunoscuți sponsorii implicați, iar activitatea este evaluată constant pentru a avea certitudinea că donațiile și-au atins scopul.
Campania de strângere de fonduri
Valentina Boureanu face o clasificare a activităților reprezentanților relațiilor publice în campania de strângere de fonduri după D. Wilcox (1999, p. 427):
Participarea directă în organizarea și conducerea programelor de solicitări;
Consultanți în departamentele specializate de dezvoltare ale organizațiilor în care activează;
Rol de legătură, dacă sunt angajați ai unei agenții de PR care lucrează pentru organizația nonprofit pentru care se face campania;
Tot aici găsim și principiile care conduc o campanie de strângere de fonduri:
Potrivit Wilcox (2009, p. 431)
90% din totalul sumelor colectate va fi obținut doar de la 10% din contribuabili;
Necesită o expertiză considerabilă (se apelează la consultanți profesioniști în strângerea de fonduri);
Recunoașterea de care au parte donatorii depinde de valoarea donațiilor – pot fi numiți patroni sau fondatori.
Potrivit S. M. Cutlip (2010, p. 486) pregătirea campaniei trebuie să țină cont de:
Elementele esențiale: cazul inițierii campaniei trebuie să fie unul puternic (adăpostul familiilor copiilor bolnavi de cancer veniți la tratament), îndrumarea eficace, să fie mobiizați lucrători conștiincioși, să fie găsiți donatori, să existe fonduri suficiente pentru finanțare, să fie coordonate și precizate în detaliu activitățile comitetului și cele de publicitate, să fie corect estimat costul, să fie impuse limite temporale și termene limită precise.
Conform Robert B. Sharp (apud D. Wilcox, 1999, p. 432) etapele desfășurării campaniei de strângere de fonduri sunt următoarele:
Întocmirea unui studiu de fezabilitate/comandarea unui studiu obiectiv al cauzei care va furniza un obiectiv financiar și un model de donație – va conduce la dezvoltarea unei scheme de caz;
Obținerea aprobării din partea conducerii și susținerea studiului de fezabilitate;
Înregistrarea liderilor voluntari;
Alegerea unui președinte și a unui lider voluntar, care, printr-o etapă privată, vor realiza în mare măsură obiectivul înainte de a apela la publicul larg;
Demararea acțiunii de solicitare a donațiilor prin solicitarea prospecției pentru obținerea de donații;
Realizarea unei evaluări intermediare;
Ajustări necesare privind perioada de desfășurare, obiectivele financiare, strategia;
Anunțarea publică a campaniei prin mass-media;
Stabilirea strategiilor de închidere, când se decid: schimbările necesare pentru realizarea sau depășirea obiectivelor, momentul și modul de apelare la publicul larg;
Felicitarea liderilor voluntari prin evenimente speciale și recunoaștere publică;
Realizarea “închiderii administrative”: se definitivează metode de procesare pentru donațiile în tranșe; se încurajează efectuarea la timp a plăților; se revizuiesc rezultatele campaniei;
Se trag concluzii utile în demararea unor campanii ulterioare.
„Campania trebuie să beneficieze de mediatizarea gratuită, obiectivele fiind: vânzarea ideii și a mijloacelor de realizare a ei; materialele folosite trebuie să facă apel la emoții și la intelect; să existe continuitate, elementele fiind reunite printr-o temă de interes comun; trecerea să se facă de la general la particular; întotdeauna calitatea în mediatizare aduce profit; mediatizarea să fie pozitivă, subliniind punctele forte.” (V. Boureanu, p. 36)
Publicuri
Când vorbim despre “publicuri ne referim la destinatari, utilizatori și grupuri sociale diverse, cu recepții și reacții diferite” care primesc un mesaj comunicat de către expeditor (Petcu, 2014, p. 380).
“Teoreticienii și practicienii relațiilor publice consideră că publicul reprezntă orice grup sau individ care este implicat în vreun fel anume în viața unei organizații” (Coman apud Newsom, p.14).
Cristina Coman realizează o clasificare a publicurilor în “Relațiile publice și Mass-media” (2004, p.14-15) în funcție de gradul de implicare în procesele de comunicare, de susținere sau de constrângere a unei organizații. Din perspectiva comportamentului comunicational se disting patru categorii de public:
Publicurile tuturor problemelor – participă activ la toate dezbaterile;
Publicurile apatice – mai puțin active;
Publicurile unei singure probleme – sunt active la un număr limitat de teme;
Publicurile problemelor fierbinți – sunt active numai după ce presa a transformat un subiect într-unul de maximă actualitate.
Criterii de definire a publicurilor:
Camelia Cmeciu realizează un studiu în cartea “Tendințe actuale în campaniile de relații publice” și ierarhizează criteriile de definire a publicurilor după Wilcox et al., 2009, p. 211 și Cutlip et al., 2010, p. 349-350. Conform celor doi autori sunt șase criterii folosite în definirea publicurilor și anume: criteriul geografic (poziționarea în spațiul urban sau rural), criteriul demografic (gen, vârstă, sex, stare civilă, educație), criteriul psihografic (stilurile de viață), puterea din umbra (puterea politică, economică, socială sau culturală a persoanelor care pot influența indirect situația pe care o organizație încearcă să o rezolve prin campania de PR), reputația (persoane influente, lideri de opinie) și calitatea de membru (implicarea unei persoane în anumite asociații, grupuri de interese sau comunități).
Tot aici (Cmeciu, 2013, p. 55-56) regăsim și diferite tipologii ale publicurilor:
mass-media, angajații, comunitatea, consumatorii, instituțiile guvernamentale, investitorii, organizațiile internaționale (Hendrix, apud Coman, 2001, p.28; Newsom et al., 2003, pp. 136-138);
publicurile interne versus publicurile externe, publicurile primare versus publicurile secundare versus publicurile marginale; sprijinitorii versus oponenții versus neutrii; publicurile tradiționale versus publicurile viitoare (Seitel, 1992, pp. 12-14);
publicurile tuturor problemelor, publicurile apatice, publicurile unei singure probleme versus publicurile problemelor fierbinți (Grunig, Repper, 1992, pp. 139-140).
Repere metodologice
2.1. Obiectivele cercetării
Prin lucrarea prezentă îmi propun să studiez modul în care organizațiile nonprofit, în general și în mod specific comunică cu publicurile lor, cum își construiesc mesajele și care sunt valorile după care se ghidează în momentul în care concep o campanie de strângere de fonduri.
În cazul de față, subiectul cercetării este campania MagicHOME, care potrivit site-ului paginademedia.ro, a câștigat premiul Grand Effie, la festivalul ce premiază eficiența în publicitate. Semnată de agenția Jazz, a fost desemnată drept cea mai eficientă campanie a anului (https://www.paginademedia.ro/2018/06/campania-scaunul-de-la-magicamp-premiata-cu-grand-effie, accesat la data de 20.05.2020).
Cercetarea științifică
Septimiu Chelcea descrie termenul de cercetare sociologică în cartea Metodologia cercetării sociologice ca procesul de „obținere și prelucrare a informațiilor obiectiv verificate, în vederea construirii explicațiilor științifice ale faptelor, fenomenelor și proceselor sociale” (Chelcea, 2001, p. 151).
Marian Petcu oferă o altă definiție a cercetării de tip științific în Dicționarul enciclopedic de comunicare și termini asociați: “Cercetarea științifică este un demers sistematic de cunoaștere, controlat, ghidat de teorie, care presupune testarea unor ipoteze cu metode, tehnici și instrumente specific și analizarea datelor obținute pentru a produce explicații evaluate apoi critic” (Ivan în Petcu, 2014, p. 78)
Astfel, am decis să efectuez o cercetare de tip cantitativ-calitativă din urma căreia să rezulte strategia oamenilor de relații publice care au conceput și realizat campania și să aflu spre ce categorie de public s-au îndreptat, care sunt tipologiile în care se încadrează principalele publicuri ale campaniei și care sunt valorile după care se ghidează acestea. Metodele prin care voi realiza această cercetare de tip cantitativ-calitativă sunt analiza de conținut și interviul.
Așadar, am ales să realizez o analiză de conținut pe 12 articole online din perioada 3 noiembrie 2017 – 30 noiembrie 2017, de la cele mai citite publicații din România: DIGI 24; PROTV; ROMÂNIA, TE IUBESC; ȘTIRILE PROTV; ADEVĂRUL; HOTNEWS; LIBERTATEA; TVR; blogul lui MARICIU; ADDPLAYERS; IQADS; PAGINA DE MEDIA; COSMOPOLITAN și NEWS.ro.
Analiza de conținut
Bernard Berelson consideră că “Analiza conținutului este o tehnică de cercetare care are ca obiect descrierea obiectivă, sistematică și cantitativă a conținutului manifest al comunicării” (Berelson apud Chelcea, 2001, p. 514).
Conform Mircea Agabrian, “Într-o accepțiune largă, analiza de conținut poate fi considerate un sistem de decodare a mesajelor. În științele sociale, analiza de conținut este o tehnică de cercetare, cu totul altceva decât decodarea normală a mesajelor, indiferent cât de semnificative ar fi asemănările între activitatea zilnică de prelucrare a acestora și analiza lor sistematică.” (M. Agabrian, 2006, p. 17)
Din perspectiva cercetării sistematice a varietății mesajelor, analiza de conținut este nonreactivă, subiecții nu conștientizează faptul că fac parte dintr-un proiect de cercetare.
“Analiza de conținut operează din perspectiva concepției potrivit căreia comportamentul verbal este o formă a comportamentului uman, curgerea simbolurilor este parte a curgerii evenimentelor, iar procesul comunicării este un aspect al procesului istoric. Analiza de conținut este o tehnică ce vizează descrierea, cu optimă obiectivitate, precizie și generalitate, a ceea ce se spune despre un subiect dat, într-un loc dat, la un timp dat” (M. Agabrian, 2006, p. 17)
Așadar, analiza de conținut este o tehnică de colectare și analiză a conținutului textului, și anume a cuvintelor, înțelesurilor, imaginilor, simbolurilor, ideilor, temelor sau al oricărui mesaj care poate fi comunicat.
“Folosind analiza de conținut, cercetătorul examinează conținutul documentelor produse de instituțiile sociale, în mod tipic de mass-media, pentru a evidenția specificul fenomenelor sociale.” (M. Agabrian, 2006, p. 19)
Alți cercetători o definesc astfel:
“Analiza de conținut este o tehnică de cercetare pentru descrierea obiectivă, sistematică și cantitativă a conținutului manifest al comunicării.” (B. Berelson apud M. Agabrian, 2006, p.21)
Septimiu Chelcea subliniază capacitatea analizei de conținut de a face inferențe:
„Analizãm un text pentru a trage concluzii, pentru a face inferențe de natură psihologică și sociologică. Caracteristicile specifice ale textului interesează numai în măsura în care acestea ne dau informații despre trăsăturile de personalitate sau structurile sociale.” (S. Chelcea apud M. Agabrian, 2006, p. 515).
Kimberly A. Neuendorf definește analiza de conținut astfel:
“Analiza de conținut desemnează o analiză cantitativă a mesajelor care se bazează pe metoda științifică (include atenția acordată obiectivității intersubiective, designului aprioric, fidelității, validității, generalizării, replicabilității și testării ipotezelor) și nu este limitată la tipuri de variabile care pot fi măsurate ori la contextual în care mesajele sunt create sau prezentate.” (K. A. Neuendorf apud M. Agabrian, 2006, p. 21-22)
Metoda analizei de conținut poate fi folosită pentru a studia orice fragment de text sau orice înregistrare a procesului de comunicare (în lucrarea prezentă, am studiat 15 articole online). Astfel, Berelson (apud M. Agabrian, 2006, p. 26) identifică posibilitățile de utilizare a analizei de conținut pentru înțelegerea procesului de comunicare:
Identifică intenții, tendințe ale comunicării unui individ, grup sau instituție;
Descrie răspunsurile atitudinale și comportamentale față de comunicare;
Determină starea psihologică sau emoțională a persoanelor sau grupurilor;
Dezvăluie diferențe internaționale în conținutul comunicării;
Detectează existența propagandei.
Interviul
“Interviul este o comunicare în care nici unul dintre interlocutori nu deține controlul exclusive asupra comportamentului de comunicare al celuilalt, iar unul dintre ei poate alege să blocheze comunicarea” (C. Popescu apud Carl W. Downs, p. 178). Autorii consideră că interviul este o formă eficientă de comunicare atunci când se desfășoară din ambele sensuri, cei doi devenind pe rând emițători și receptori.
Interviul se desfășoară cu un scop, după un plan prestabilit. Sunt trei perspective din care poate fi abordat un interviu: abordarea generică aparținând comunicării (reprezentând un instrument de lucru al managerului); abordarea sociologică; abordarea jurnalistică. Astfel, interviul este un dialog între două persoane: una care pune întrebări și una care răspunde prompt (C. Popescu, p. 178)
“Interviul nu este o tehnică de relații publice exclusiv verbală. El este utilizat, într-o proporție mai mare sau mai mică, de toate tipurile de mass-media. Interviul pentru presa scrisă se poate desfășura fie sub forma unei discuții înregistrate pe bandă audio, pe care apoi jurnalistul o prelucrează pentru publicare, fie prin remiterea întrebărilor scrise, la care intervievatul urmează să răspundă tot în scris (exemplu: interviul acordat de directorul executiv al organizației MagiCAMP), fie la telefon, în cazul interviurilor pentru radio” (G. David, 2008, p. 107-108).
Există trei tipuri de interviu: de opinie, informativ și interviul cu o personalitate. Totuși, se pot combina elemente din toate cele trei tipuri pentru a obține o formă optimă a interviului.
Interviul de opinie se axează pe convingerile unei persoane și vizează de obicei experți în domeniul lor.
Interviul informativ este unul de tip “servicii publice”, informațiile fiind date de o persoană relative necunoscută sau de o personalitate în domeniul respective.
Există mai multe etape în elaborarea unui interviu de care atât cel care pune întrebările cât și cel care răspunde trebuie să țină cont:
Pregătirile (se poate realiza un scenariu orientat pe o anumită linie de discuție, întrebările și răspunsurile fiind elaborate anterior)
Documentarea (este elemental-cheie al pregătirii interviului, o documentare temeinică despre persoana intervievată sau despre subiect)
Formatul (autorul trebuie să pregătească cel puțin deschiderea și încheierea interviului)
Structura (precizarea motivului interviului, scopul, la ce anume trebuie să se aștepte publicul de-a lungul interviului și care sunt concluziile)
Tehnica (documentarea amănunțită, identificarea răspunsurilor probabile, verificarea datelor, stabilirea abordării) (Robert L. Hilliard, p. 264-)
Analiza campaniei MagicHOME
3.1. Descrierea instituției
3.1.1.Nevoi de bază
Clasificarea lui Wilcox (2009, p. 409) ce se axează pe nevoile de bază ale organizațiilor nonprofit, MAGICAMP o îndeplinește din toate punctele de vedere. În primul rând, ei creează campanii și programe de comunicare, evenimente speciale promovate pe pagina de Facebook MagiCAMP, website-ul https://magicamp.ro/ , apariții la radio și televiziune care stimulează interesul public și invită la participare publică.
De asemena, se preocupă pentru dezvoltarea unui personal capabil să facă față pieței muncii prin recrutarea de voluntari și menținerea entuziasmului acestora.
În anul 2013 organizația a fost înființată de către Vlad Voiculescu și Melania Medeleanu. În anul 2014, peste 20 de voluntari s-au implicat activ în acest proiect și au ajutat 31 de copii, iar de-a rândul anilor numărul voluntarilor a crescut considerabil, la fel ca și numărul copiilor găzduiți în tabără: în 2018 numărul copiilor a crescut la 280, iar numărul voluntarilor la 220. Voluntarii se pot înscrie printr-un formular online direct pe site-ul organizației, fiind mai apoi chemați la interviuri și supuși mai multor probe de selecție. (sursă: https://magicamp.ro/echipa-noastra/voluntarii-magicamp/ , accesat la data de 11.03.2019)
MagiCamp și-a stabilit obiective realiste de strângere de fonduri și planuri pentru atingerea acestui obiectiv.
În anul 2017 a fost lansată campania MagicHOME care își propunea să strângă donații din sms-uri de câte 2 euro pentru construirea unui „refugiu” în apropierea Institutului Clinic Fundeni pentru părinții copiilor bolnavi de cancer. Obiectivul lor a fost de 100000 de sms-uri într-o lună, pe care l-au depășit, ajungând la 115.000, iar alte câteva mii de euro s-au strâns din donații pe alte căi. Campania a avut un real succes, atât pe rețelele de socializare, cât și în televiziune. S-a amplasat o cameră asemănătoare unui salon de spital, unde 636 de voluntari au stat non-stop timp de o lună pe un scaun lângă un pat gol, așteptând să se atingă targetul propus. (sursă: https://magicamp.ro/proiectele-noastre/magichome/ , accesat la data de 12.03.2019)
În urma acestei campanii, mii de români și-au arătat solidaritatea și au făcut donații considerabile, putând astfel să se deschidă 10 magichome-uri în țară și unul în Viena.
La finalul anului 2015, MagiCAMP a demarat un nou proiect, MagicBOX. Acest proiect presupune strângerea de colete cu ajutoare (alimente de bază neperisabile, produse de igienă personală, medicamente comune, articole de îmbrăcăminte și încălțăminte, rechizite, jucării, etc.) care pleacă lunar către copiii aflați în situații dificile și familiile lor. De aceste colete benificiază 120 de copii din țară și familiile lor. (sursa: https://magicamp.ro/proiectele-noastre/magicbox/, accesat la data de 12.03.2019 )
MagicTICKET este un alt proiect marca MagiCamp și își propune să ofere vacanțe în țară familiilor copiilor bolnavi de cancer. Până în prezent, 10 familii cu probleme financiare și sociale au primit astfel de vacanțe. (sursa: https://magicamp.ro/proiectele-noastre/magicticket/, accesat la data de 12.03.2019)
Așadar, ajungem la concluzia că MagiCAMP îndeplinește un rol important în societatea contemporană deoarece ajută copiii bolnavi de cancer și pe familiile acestora pentru a-i putea face să treacă mai ușor peste încercări.
3.1.2.Rol în societatea contemporană
Obiectivele principale ale organizației MagiCamp sunt următoarele:
Organizarea proiectelor și activități gratuite de susținere și reintegrare în viața socială a copiilor cu afecțiuni oncologice, cu arsuri grave și a celor ce au pierdut pe cineva drag, dar și a familiilor acestora, pe tot parcursul anului;
Identificarea nevoilor reale ale acestor copii și ale familiilor lor, pentru un impact pozitiv cat mai mare.
Scopul proiectului MagiCAMP
Taberele de vară MagiCAMP au ca scop reintegrarea socială a copiilor diagnosticați cu cancer, deseori respinși de o societate care nu știe ce să facă cu ei, redarea încrederii în ei înșiși, a independeței fizice și emoționale, creșterea stimei de sine și a puterii de a lupta cu boala. (sursă:http://www.galasocietatiicivile.ro/participants_project_2016.php?id=814§ion_id=16&year=2016, accesat la data de 13.03.2019)
3.1.3.Domenii de activitate, servicii oferite
Sica Stanciu consideră că misiunea fundamentală a organizațiilor non-profit este schimbarea comunității, a oamenilor, fiind „agenți ai schimbării umane”. Organizațiile oferă spre consum “produse”, adică servicii cu utilitate publică, “bunuri colective” sub formă caritabilă de care pot profita membrii lor. (Sica Stanciu, 1999, p. 42)
Prima caracterictică a organizației MagiCAMP este că activează independent de instituție și aparatul guvernamental. A doua caracteristică este voluntariatul în muncă și în bani. Clienții organizației sunt beneficiarii direcți ai serviciilor oferite (copiii bolnavi de cancer și familiile lor) și beneficiari care influențează activitatea organizației (voluntari, donator, organisme guvernamentale, grupuri politice, mass media, comunitatea).
Pe site-ul organizației MagiCAMP, la secțiunea DESPRE NOI, informațiile sunt puține și definite de termini juridici. Aflăm că “Asociația MagiCAMP este înregistrată în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor cu nr. 8/25.06.2014” și că este “Furnizor autorizat de servicii sociale, Certificat de acreditare seria AF nr 004110. Cod fiscal nr. 33481989.” De asemenea, “MagiCAMP este înscrisă în Registrul de Evidență a prelucrării de date cu character personal la poziția 38516 din data de 27.11.2017”. (sursa: https://magicamp.ro/ accesat la data de 03.04 2019)
3.1.4.Surse principale de finanțare
Principala sursă de finanțare a organizației MagiCAMP provine din donații susținând mai multe cauze pe care organizația le are în vedere: taberele de vară MagiCAMP, proiectul MagicHOME, MagicBOX, MagicTICKET, MagiCALL și MagicMAKERS.
Taberele de vară MagiCAMP
Asociația îndeamnă publicul să contribuie la finanțarea lor printr-o scurtă prezentare: „Tir cu arcul, cățărări pe panou vertical, zbor cu tiroliana, echitație, pictură, sport, teatru, cântat la tobe, toate sunt gândite astfel încât fiecare copil să poată participa, indiferent de provocările de mobilitate sau de alt tip cu care se confruntă.” (sursă: https://magicamp.ro/ accesat la data de 03.04.2019)
Proiectele sociale MagicHOME și MagicHOME
Aceste două proiecte pun accentul pe lipsurile economice cu care se confruntă copiii și familiile lor: “Încă de la primele tabere ne-am dat seama că prea mulți dintre copii poartă acasă nu numai lupta cu boala, ci și cu lipsurile. Cancerul afectează nu doar copilul, ci și familia acestuia. Așa s-au născut proiecte precum MagicBOX și MagicHOME.” (sursă: https://magicamp.ro/, accesat la data de 03.04.2019)
De asemenea, prin sintagmele JOACĂ LA GREU, IMPLICĂ-TE ȘI TU și INTRĂ ÎN ECHIPĂ, MagiCAMP încearcă să stârnească interesul tuturor celor care îi pot ajuta și îi invită să devină voluntari: „SCRIE-NE, SUNTEM AICI! Vedem, aflăm, acționăm, încercăm să identificăm nevoi și modalități prin care să ajutăm cât mai mulți copii diagnosticați cu cancer, cu arsuri grave sau care au pierdut pe cineva iubit. Dacă vrei să împărtășești cu noi experiențe sau ai idei care să ne ajute să devenim mai buni, trimite un mail la contact@magicamp.ro. Ne vei ajuta!” (sursa: https://magicamp.ro/proiectele-noastre/, accesat la data de 03.04.2019 )
Mai nou, organizația MagiCAMP cere ajutorul companiilor: „Compania ta ne poate ajuta în multe feluri: poate să doneze (bani, lucruri sau servicii de care este nevoie), poate să organizeze evenimente caritabile pentru strângere de fonduri, poate să popularizeze proiectul nostru în rândul angajaților, poate să ne pună în legătură cu alte companii care ar putea să ajute.” (sursă: https://magicamp.ro/cum-poti-ajuta/cum-ne-poate-ajuta-compania-ta/, accesat la data de 03.04.2019).
MagiCAMP face apel la solidaritatea oamenilor, punând la dispoziție Formularul 230 pentru a redirecționa 3,5% din impozitul pe venit către asociația lor. Punctează, de asemenea, motivul pentru care se poate face acest demers: „Nu te costă nimic! Dacă ești salariat, poți direcționa 3,5% (fostul 2%) din impozitul anual pe venit către o cauză caritabilă. Daca nu completezi formularul, suma respectiva rămâne la stat.
„Poți să ne ajuți și mai mult dacă îți convingi rudele, prietenii și colegii să ni se alăture. Adună cât mai multe formulare completate și trimite-le la sediul MagiCAMP. Doar împreună facem magie!”
Tot la secțiunea aceasta, explică cum vor fi folosiți banii proveniți din redirecționări: “În primul rând, vei susține proiectul care este inima activității MagiCAMP: taberele pentru copii cu afecțiuni grave de sănătate. Acestor copii cărora le este greu, cărora boala le-a furat copilăria, MagiCAMP le oferă ceea ce merită: joacă la greu.
În același timp, sprijini un întreg ecosistem de proiecte care vin în ajutorul copiilor cu afecțiuni grave și familiilor lor. MagicHOME le oferă cazare gratuită, MagicBOX trimite lunar colete cu ajutoare familiilor cu dificultăți financiare, iar Centrul de Consiliere Psihologică oferă suport familiilor care au copii cu afecțiuni oncologice.”
Organizația MagiCAMP explică în secțiunea Redirecționează 3,5% din impozit care sunt persoanele care pot contribui: „Poți completa formularul 230 dacă ești salariat persoană fizică. Persoanele fizice cu profesii liberale sau alte venituri extra–salariale pot redirecționa prin completarea Declarației unice prin intermediul Spațiului Privat Virtual (SPV). În acest caz, se completează în secțiunea I.6 următoarele date: I.6.1.B) Susținerea cu 3,5% Denumire: Asociația MagiCAMP, Cod identificare: 33481989, Cont Bancar: RO23RNCB0132142511010001
Asociația MagiCAMP este înregistrată ca furnizor autorizat de servicii sociale, Certificat de acreditare seria AF nr 004110. De aceea, contribuția ta are un impact și mai mare prin Formularul 230 se pot redirecționa 3,5% în loc de 2% din impozitul pe venit.”(sursă: https://magicamp.ro/redirectioneaza/, accesat la data de 03.04.2019)
În secțiunea PROIECTELE NOASTRE apare și posibilitatea de a dona lunar prin SMS pentru proiectul MagicHOME: „DONEAZĂ PRIN SMS LA 8844 MAGIC”. Ia 2 secunde să scrii un sms cu textul acesta și să îl trimiți la numărul 8844. Banii merg către proiectul MagicHOME, un loc cald, ușor accesibil și care asigură condiții moderne pentru familiile afectate de cancer. Donațiile recurente – păstrarea donației pe mai multe luni – ne ajuta ca odată ce MagicHOME va fi dată în folosință să putem asigura cheltuielile lunare de aprox. 15.000 de euro. Sistemul de SMS-uri recurente permite o donație de 2 euro lunar către MagicHOME, lăsând libertatea de a opri oricând această donație.” (sursă: https://magicamp.ro/proiectele-noastre/magichome/, accesat la data de 03.04.2019).
Organizația MagiCAMP nu percepe taxe pe serviciile prestate.
3.1.5.Tipologie
După clasificarea lui Cutlip (2010, p. 487), organizația MagiCAMP respectă caracteristicile categoriei Agenții de servicii sociale. Au un rol foarte important în ceea ce privește sănătatea și bunăstarea oamenilor (ajutorarea copiilor bolnavi de cancer și a familiilor acestora) și suplinește nevoile pe care alte organizații nu le pot servi.
O a doua caracteristică importantă a agențiilor de servicii sociale pe care MagiCAMP o are la bază sunt facilitățile pentru părinți și copii și faptul că oferă adăpost. MagiCAMP a demarat proiectul MagicHOME, prin care părinții copiilor internați în spitale pot locui o perioadă de timp în casele puse la dispoziție de organizație și de donatori.
„MagicHOME oferă familiilor cu copii diagnosticați cu cancer sau alte afecțiuni grave locuri de dormit, toate facilitățile necesare unei case (băi, mașini de spălat, etc.), bucătărie în care să poată găti „ca acasă”, locuri de joacă în interior și în curte, servicii de suport non-clinic precum terapie prin artă și suport psihologic.
Primul MagicHOME, localizat în București, aproape de principalele spitale pentru copii cu afecțiuni oncologice și nu numai (Institutul Oncologic București și Institutul Clinic Fundeni) a găzduit deja peste 300 de copii și membri ai familiilor lor în prima jumătate a lui 2017. Apartamentul de 4 camere din Cluj, deschis în martie 2017, este aproape întotdeauna ocupat și e foarte apreciat de familii și de echipele medicale din centrele de oncologie pediatrică din Cluj.
Micul apartament cu 2 camere din Viena, aflat la 15 minute de spitalul de copii Sf. Ana și AKH Viena, nu este doar un loc prietenos si complet utilat în care să locuiesti ci, adesea, singura posibilitate pentru familiile care au nevoie să stea mai mult decât câteva zile aproape de spital pentru tratament intra sau extra-spitalicesc.” (sursa: https://magicamp.ro/magichome/, accesat la data de 06.04.2019)
MagiCAMP este o agenție nonprofit eficientă, deoarece, printre altele, se axează pe recrutarea și mobilizarea a tot mai mulți voluntari și încearcă să atragă donații suplimentare pentru a finanța diverse programe și servicii (Cutlip, 2010, p. 489). La secțiunea „Despre noi” regăsim informații despre valori, echipa MagiCAMP formată din organizatori, echipa medicală, psihoterapeuți și voluntarii organizației, și partenerii agenției. Apăsând butonul Voluntarii MagiCAMP aflăm cum se pot înscrie oamenii în acest program (sursa: https://magicamp.microsoftcrmportals.com/voluntar/, accesat la data de -06.04.2019) sau cum pot ajuta (sursa: https://magicamp.ro/cum-ne-poti-ajuta-tu/, accesat la data de 06.04.2019). Tot aici este menționat faptul că organizația nu are afiliere politică și este finanțată exclusiv din donații private.
Astfel, organizația realizează că experiența din relații publice este necesară pentru îndeplinirea diferitelor scopuri organizaționale precum: menținerea fondurilor existente și atragerea de noi donatori, alcătuirea unui colectiv format motivat și mobilizarea voluntarilor, educarea legiuitorilor și a liderilor. Din secțiunea Echipa MagiCAMP – Organizatori, aflăm că unul dintre membrii fondatori este jurnalist și trainer pasionat de dicție și de public speaking, unul dintre coordonatorii proiectelor este jurnalist, iar o membră de bază este designer grafic (sursa: https://magicamp.ro/organizatori/ , accesat la data de 08.04.2019).
Pe de altă parte, conform lui Wilcox (1999, pag. 409-422), organizația analizată de mine, este o organizație socială deoarece este constituită de persoane cu interese comune în ceea ce privește viața socială, având ca scop întrajutorarea și autoperfecționarea, contribuie la bunăstarea oamenilor din punct de vedere social.
CAMPANIA MAGICHOME
Deși organizația MagiCAMP a reușit să își formeze și își păstreze o reputație la standarde înalte, am ales să analizez din punct de vedere calitativ campania cu cel mai mare impact social din anul 2018 – MagicHOME.
MagicHOME are ca misiune ajutorarea familiilor copiilor cu probleme oncologice și le oferă spații de dormit, facilitățile necesare unei case (dormitoare, băi, bucătării, locuri de joacă în interior sau exterior) dar și suport psihologic, gratuit. Acestea vor fi plătite din donații și ajutor din partea oamenilor.
Conform blogului www.manafu.ro (accesat la data de 06.04.2019) campania MagicHOME este pe locul 1 în topul CELE MAI BUNE CAMPANII VIDEO ONLINE ÎN 2018.
Contextul inițierii campaniei
Conform site-ului www.galasocietetiicivile.ro (accesat la data de 06.04.2019), campania a pornit ca un ajutor la nevoia reală a familiilor copiilor bolnavi de cancer, aflați la depărtare de centrele medicale care le pot oferi accesul la tratament și condiții decente în timpul acestuia. MagicHOME oferă găzduire gratuită și facilități familiilor care luptă cu cancerul, care au nevoie de un adăpost și facilitățile aferente acestuia (în centrele MagicHOME părinții pot locui atât timp cât este nevoie, fără să fie obligați să aștepte cu zilele pe un scaun de spital).
Cifrele oficiale arată că peste 500 de copii sunt diagnosticați anual în România cu cancer și leucemie, iar 75% dintre aceștia provin din mediul rural. În realitate, mulți copii nu ajung la medic și nu sunt diagnosticați și tratați la timp din cauza lipsei educației medicale, lipsa medicilor din sate și comune îndepărtate și mai ales din cauza costurilor cazării și transportului foarte ridicate.
SCOPUL CAMPANIEI
Scopul campaniei #Impreună pentru magicHOME a fost să reabiliteze și să amenejeze clădiri astfel încât să țină cont de toate nevoile familiilor astfel încât să le poată oferi un centru integrat atât pentru găzduire, dar și pentru terapie prin diverse forme. Modalitatea de donație a fost prin sms, iar campania s-a terminat imediat ce tragetul a fost atins, 200.000 de euro. (sursa: https://galasocietatiicivile.ro/resurse/studii-de-caz/magichome-scaunul-solidarita-ii-premiul-1-campanii-de-comunicare-gsc-2018-18469.html , accesat la data de 17.07.2019)
Campania s-a desfășurat în perioada 3 noiembrie 2017-26 noiembrie 2017.
Organizația MagiCAMP a amenajat o camera simbolică de spital în Galeria Galateca din București, iar oamenii au fost invitați să se așeze pentru câteva momente pe Scaunul Solidarității, scaun ce reprezintă refugiul părinților care au copii bolnavi de cancer. La finalul campaniei, 636 de oameni au ocupat pe rând acel scaun, non-stop, timp de 23 de zile, în timp ce 1.185 de oameni erau programați să le ia locul. Oamenii s-au înscris pe platforma special creată – www.pentrumagichome.ro – sau la telefon pentru un loc pe acel scaun. Tot pe această platformă, oamenii au văzut ce se întâmplă în acea cameră, imaginile fiind transmise în timp real într-un flux live.
REZULTATE – Donații primite
În 23 de zile s-au strâns 110.000 de euro din sms-uri (au fost efectuate 115.000 de sms-uri), donații individuale de la 4.500 de oameni în valoare de 108.691 de euro, suma de 100.000 de euro adunată de comunitatea La primul bebe, iar Kaufland a donat 100.000 de euro inainte de începerea campaniei. (sursa: https://galasocietatiicivile.ro/resurse/studii-de-caz/magichome-scaunul-solidarita-ii-premiul-1-campanii-de-comunicare-gsc-2018-18469.html, accesat la data de 17.07.2019)
Donații primite în urma campaniei #ImpreunapentruMagicHOME
În raportul narativ și de activitate MagiCAMP 2017 regăsim următoarele informații: până la sfârșitul anului 2017, 378 de oameni au beneficiat de inițiativa MagicHOME cu totalul zilelor de cazare de 1741, în primele 3 locații, București, Cluj și Viena.
Potrivit Raportului Anual pe 2018 emis de către MagiCAMP, organizația a reușit până în aprilie 2019 să deschidă 14 centre MagicHOME în 8 orașe: București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Craiova, Tg. Mureș, Chișinău, Viena.
În aceste centre au locuit până acum 440 de părinți și copiii acestora, însumând un total de 2000 de nopți de cazare. Până la sfârșitul anului 2019, pe baza completării formularelor de înscriere în acest proiect, organizația estimează că în centrele MagicHOME vor locui 700 de persoane, iar totalul zilelor de cazare va fi de 8000.
Numărul beneficiarilor, a locațiilor și a zilelor de cazare din centrele MagicHOME
Tot aici găsim și costurile operaționale și investițiile planificate pentru anul 2019:
Investiții MagicHOME 2019
Buget
Campania #ImpreunapentruMaagicHOME nu a avut un buget stabilit, ci s-a bazat mai mult pe generozitatea oamenilor și a companiilor. Vizibilitatea mare a proiectului s-a datorat promovării neplătite și voluntare atât în presa scrisă, TV și radio cât și pe rețelele de socializare, reușind să mențină costurile campaniei la minim, aproximativ 5.000 de EURO. (sursa: https://galasocietatiicivile.ro/resurse/studii-de-caz/magichome-scaunul-solidarita-ii-premiul-1-campanii-de-comunicare-gsc-2018-18469.html, accesat la data de 18.07.2019)
PUBLICURILE
PUBLICURILE
DIGI 24
Articolul a fost postat în data de 20 noiembrie 2017, iar numărul cuvintelor din articol a fost 393, dintre care cuvintele cheie le-am regăsit după cum urmează: familiile/părinții copiilor bolnavi de cancer de 4 ori, copiii bolnavi de cancer de 3 ori, oamenii (donatori) de 3 ori, iar voluntari o dată (vezi Anexa nr 9).
Tabel 1. Frecvența apariției cuvintelor cheie în publicația DIGI24
PROTV și ROMÂNIA, TE IUBESC
Articolul a fost publicat pe 26 noiembrie 2017 și are 1966 de cuvinte, dintre care regăsim cuvintele cheie astfel: familiile/părinții copiilor bolnavi de cancer de 45 de ori, copiii bolnavi de cancer de 24 de ori, oamenii (donatori) de 18 ori, medici și personal medical de 3 ori, vedete, personalități și persoane publice de 3 ori, voluntari de 7 ori (vezi Anexele 10, 11, 12 și 13)
Tabel 2. Frecvența apariției cuvintelor cheie în prublicațiile PROTV și ROMÂNIA, TE IUBESC
HOTNEWS
Articolul a fost publicat pe 12 noiembrie 2017, conținând 859 de cuvinte. Cuvintele cheie le-am regăsit astfel: familiile/părinții copiilor bolnavi de cancer de 16 ori, copiii bolnavi de cancer de 13 ori, oamenii (donatori) de 3 ori, medici și personal medical o dată, vedete, personalități și persoane publice de 4 ori, iar voluntari o singură dată (vezi Anexele 15 și 16).
Tabel 3. Frecvența apariției cuvintelor cheie în publicația HOTNEWS
Adevărul
Articol postat pe 26 noiembrie 2017 are 406 cuvinte. Am regăsit cuvintele cheie după cum urmează: familiile/ părinții copiilor bolnavi de cancer de 2 ori, copiii bolnavi de cancer o dată, oamenii (donatori) de 4 ori, vedete, personalități și persoane publice o dată (vezi Anexa 14).
Tabel 4. Frecvența apariției cuvintelor cheie în publicația ADEVĂRUL
Libertatea
Articol postat în data de 5 noiembrie 2017 are 318 cuvinte, iar cuvintele cheie se regăsesc după cum urmează: familiile/părinții copiilor bolnavi de cancer de 3 ori, copiii bolnavi de cancer o dată, oamenii de 2 ori, vedete, personalități și persoane publice de 5 ori (vezi Anexa 17).
Tabel 5. Frecvanța apariției cuvintelor cheie în publicația LIBERTATEA
TVR
Articolul a fost publicat în prima zi de începere a campaniei, 3 noiembrie 2017, și conține un număr de 506 de cuvinte. Cuvintele cheie le-am regăsit astfel: familiile/părinții copiilor bolnavi de cancer de 11 ori, copiii bolnavi de cancer de 6 ori, oamenii de 7 ori, medici și personal medical de 2 ori, vedete, personalități și persoane publice de 2 ori (vezi Anexa 19).
Tabel 6. Frecvența apariției cuvintelor cheie în publicația TVR
Blogul lui MARICIU
Articolul a fost postat pe data de 5 noiembrie 2017 și are 328 de cuvinte, dintre care cuvintele cheie familie/părinții copiilor bolnavi de cancer este menționat de 4 ori, copiii bolnavi de cancer de 2 ori, oamenii (donatorii) de 5 ori, vedete, personalități și persoane publice o dată și voluntarii o dată (vezi Anexa 19).
Tabel 7. Frecvența apariției cuvintelor cheie în articolul lui Mariciu
ADPLAYERS
Articolul a fost publicat în data de 7 noiembrie 2017 și conține 678 de cuvinte, cuvintele cheie regăsindu-se după cum urmează: familiile/părinții copiilor bolnavi de cancer de 10 ori, copiii bolnavi de cancer de 4 ori, oamenii (donatori) de 5 ori, vedete, personalități și persoane publice de 20 de ori (vezi Anexele 20 și 21).
Tabel 8. Frecvența apariției cuvintelor-cheie în publicația ADPLAYERS
IQADS
Articolul postat pe 6 noiembrie 2017 are 373 de cuvinte în total, iar cuvintele cheie se regăsesc astfel: familiile/ părinții copiilor bolnavi de cancer de 7 ori, copiii bolnavi de cancer de 4 ori, oamenii de 2 ori, vedete, personalități și persoane publice de 7 ori (vezi Anexa 22).
Tabel 9. Frecvența apariției cuvintelor cheie în publicația IQADS
PAGINA DE MEDIA
Articolul a fost postat în data de 5 noiembrie 2017 și are 1046 de cuvinte, dintre care regăsim cuvintele cheie după cum urmeaza familiile/părinții copiilor bolnavi de cancer de 17 ori, copiii bolnavi de cancer de 16 ori oaemenii (donatori) de 6 ori, vedete, personalități și persoane publice de 10 ori și voluntari o dată (vezi Anexele 23 și 24).
Tabel 10. Frecvența apariției cuvintelor cheie în publicația PAGINA DE MEDIA
COSMOPOLITAN
Articolul a fost postat pe site în data de 6 noiembrie 2017, având un număr total de cuvinte de 880. Cuvintele cheie se regăsesc după cum urmează: familiile/părinții copiilor bolnavi de cancer de 12 ori, copiii bolnavi de cancer de 19 ori, oamenii (donatorii) de 4 ori, medici și personal medical o dată, vedete, personalități și persoane publice de 8 ori și voluntari de 2 ori (vezi Anexele 25 și 26).
Tabel 11. Frecvența apariției cuvintelor cheie în publicația COSMOPOLITAN
NEWS.RO
Articolul postat pe site în data de 29 noiembrie 2017 are în total 818 cuvinte iar cuvintele cheie se regăsesc după cum urmează: familiie/părinții copiilor bolnavi de cancer de 7 ori, copiii bolnavi de cancer de , oamenii (donatori) de 6 ori, vedete, personalități și persoane publice de 18 ori (vezi Anexele 27, 28 și 29).
Tabel 12. Frecvența apariției cuvintelor cheie în publicația NEWS.ro
Site-ul MagiCAMP (https://magicamp.ro/magichome/#toggle-id-4) (accesat la data de 20.07.2019) și site-ul campaniei MagicHOME (https://pentrumagichome.ro/) (accesat la data de 20.07.2019).
Tabel 13. Frecvența apariției cuvintelor cheie pe site-urile organizației și al campaniei
Numărul total al cuvintelor cheie
Tabel 14. Numărul total al cuvintelor cheie
Conform definiției date de D. Newsom (1993, p. 139), „publicul reprezintă orice grup sau individ care se implică în vreun fel anume în viața unei organizații.”
Campania a avut ca punct de plecare nevoile familiilor copiilor bolnavi de cancer, adică beneficiarii efectivi ai campaniei.
Părinții copiilor aflați în imposibilitatea de a-și plăti o cazare în apropierea centrelor de tratament se pot înscrie cu ajutorul unui formular pentru a-și rezerva o cameră într-unul din centrele de locuit MagicHOME.
Campania MagicHOME nu a avut un public general, omogen și unic, ci a încercat să se adreseze mai multor categorii. În urma analizei a 14 articole scrise despre campania MagicHOME în perioada 3 noiembrie 2017 – 30 noiembrie 2017, am identificat mai multe categorii de public pe care organizația le-a vizat.
Din analiza efectuată am dedus astfel că organizația s-a adresat în primul rând familiilor copiilor cu probleme oncologice (aceștia au fost menționați de 161 de ori), copiilor bolnavi de cancer (fiind menționați de 120 de ori), personalități, vedete și persoane publice (au fost menționați de 79 de ori), medici și personal medical (de 11 ori), oamenilor (de 48 de ori) care puteau fi potențiali donatori și voluntarii (de 14 ori). Tot aici intră și alte categorii de public pe care nu le-am regăsit în articolele studiate precum: Ministerul Sănătății, Ministerul Finanțelor, distribuitorii alimentelor necesare meselor din cele 10 refugii.
Încadrarea publicurilor în tipologii
Prima categorie de public este cea a părinților/familiilor copiilor bolnavi de cancer. Acesta este publicul-țintă primar și se încadrează în categoria lui Ronald D. Smith aparținând de consumatori (sunt receptorii produselor și serviciilor organizației, sunt actuali sau potențiali și secundari). ( Ronald D. Smith apud Cmeciu, p. 56). Privind categoria lui F. P. Seitel aceștia se încadrează după prezența în organizație în publicurilor tradiționale sau viitoare. (F. P. Seitel apud Coman, p.28)
A doua categorie sunt copiii cu probleme oncologice. Este public-țintă primar, încadrându-se în categoria lui Ronald D. Smith și anume consumatori, actuali sau potențiali. ( Ronald D. Smith apud Cmeciu, p. 56). Privind categoria lui F. P. Seitel aceștia se încadrează după prezența în organizație în publicurilor tradiționale sau viitoare. (F. P. Seitel apud Coman, p.28)
A treia categorie este formată din potențiali donatori (în text îi regăsim de cele mai multe ori ca “oameni”). După F.P. Seitel această categorie se încadrează după poziția în organizație în publicuri externe, după resursele pe care le pot pune la dispoziția organizației în publicuri primare, după atitudinea față de organizație în sprijinitori. ( F. P. Seitel apud Coman, p. 28). Privind tipologia lui J.E. Grunig și F.C. Repper 13 categoria se încadrează în publicurile problemelor fierbinți, care devin activi numai după ce presa a transformat o problemă într-o chestiune de maximă actualitate. (J. E. Grunig; F.C. Repper apud Coman, p. 26). Mesajul campaniei a făcut trimitere în primul rând către români: „TRIMITE MAGIC PRIN SMS LA 8844 ȘI DONEAZĂ 2 EURO LUNAR PENTRU MagicHOME, REFUGIUL PĂRINȚILOR .”
A patra categorie de public pe care campania l-a avut în vedere a fost persoanele publice, vedetele și personalități importante din mass-media: influenceri, vloggeri, bloggeri și vedete au scris despre campanie pe conturile lor online, oferind și mai multă vizibilitate și transparență acestei inițiative. Pe Scaunul Rezistenței au stat personalități precum Oana Pellea, Pavel Bartoș, Horațiu Mălăele, Anca Serea, Mihai Șora, Andreea Esca, Amalia Enache, Carla’s Dreams Inna, Antonia, Smiley, Adelina și Cristi Chivu, Marius Manole, Ioana Macoveiciuk, Mikey Hash, Mihai Dobrovolschi, Cristina Stănciulescu
Conform lui D. W. Guth și C. Marsh (2000, p. 89-95) această categorie face parte din publicurile netradiționale și publicuri primare, externe și naționale. (D. W. Guth; C. Marsh apud Coman, p. 28). După Ronald D. Smith această categorie se încadrează în facilitatori, adică forța externă a organizației. ( Ronald D. Smith apud Cmeciu, p. 56). După poziția față de organizație sunt publicuri externe, după resursele pe care le pot pune la dispoziția organizației sunt publicuri primare, după atitudinea față de organizație sunt sprijinitori și după prezența în organizație sunt viitori. (F. P. Seitel apud Coman, p. 28)
A cincea categorie de public se referă la personalul medical și aparține, conform clasificării făcute de Hendrix, comunității. (J. A. Hendrix apud Coman, p. 28). Medici, asistente, psihologi și psihoterapeuți fac voluntariat pentru a asigura oamenilor și copiilor care locuiesc în centrele MagicHOME suport și ajutor psihologic și medical. După poziția față de organizație sunt publicuri interne, după resursele pe care le pot pune la dispoziția organizației sunt publicuri primare, după atitudinea față de organizație sunt sprijinitori și după prezența în organizație sunt publicuri tradiționale sau viitoare. (F. P. Seitel apud Coman, p. 28)
A șasea categorie vizează voluntarii. Sunt publicuri tradiționale, active, primare, interne și naționale. (D. W. Guth; C. Marsh apud Coman, p. 28). După Ronald D. Smith, aceștia se încadrează în producători, adică forța internă a organizației. ( Ronald D. Smith apud Cmeciu, p. 56). După poziția față de organizație, aceștia sunt interni, după resursele pe care le pot pune la dispoziția organizației sunt primari, după atitudinea față de organizație sunt sprijinitori iar după prezența în organizație pot fi tradiționali sau viitori (F.P. Seitel apud Coman, p. 27).
În a șaptea categorie se încadrează companiile mari care s-au implicat în proiect (Kaufland, Jazz Communication, Asociația LaPrimulBebe, IKEA, Ariston, Galateca, etc.) prin donații sau participare activă. Această categorie este netradițională, primare, externe, naționale ( D. W. Guth; C. Marsh apud Coman, p. 28) și are caracteristicile clasificării lui J. A. Hendrix încadrându-se în comunitate (Asociația LaPrimulBbebe) și investitori (companiile care au făcut donații către MagicHOME). (J. A. Hendrix apud Coman, p. 28)
După poziția față de organizație sunt publicuri externe, după resursele pe care le pot pune la dispoziția organizației sunt primare, după atitudinea față de organizație sunt sprijinitori iar după prezența în organizație sunt viitori. ( F. P. Seitel apud Coman, p. 28).
Tot în clasificările făcute de J. A. Hendrix, F. P. Seitel și D. W. Marsh se încadrează și a opta categorie de public, cea generată de mass-media. Spotul campaniei a fost distribuit cu ajutorul comunicării radio, TV, presă scrisă, afișe pe liniile de metrou, Arena Națională, magazinul Cocor, dar și pe paginile de Facebook și Instagram MagiCAMP, MagicHOME sau ale personalităților din mediul online românesc. După poziția față de organizație sunt externe, după resursele pe care le pot pune la dispoziția organizației sunt primare, după atitudinea față de organizație sunt sprijinitori și după prezența în organizație sunt viitori. ( F. P. Seitel apud Coman, p. 28). Din perspectiva lui Guth și Marsh sunt publicuri netradiționale, primare, externe, naționale și internaționale. ( D. W. Guth; C. Marsh apud Coman, p. 28)
Așadar, raportându-ne la frecvența cuvintelor cheie regăsite în cele 14 articole, deducem că beneficiarii direcți ai campaniei MagicHOME sunt familiile/părinții copiilor bolnavi de cancer și copiii bolnavi de cancer. Următoarele categorii care au fost des menționate sunt oamenii (donatorii) și vedete, personalități și persoane publice.
Urmărind obiectivul principal al lucrării, vom afla care sunt valorile după care se ghidează ultimele categorii de publicuri: vedete, personalități, persoane publice și oamenii (donatori) sunt ghidați de valorile morale (această categorie consideră că valoarea constă în acțiunea noastră asupra lucrurilor) și valori afective și estetice (mai exact, sentimentul care cuprinde în propria sensiblitate tot ceea ce poate să ne fie dat).
Valorile afective formează o tranziție între valorile economice (obiective) și cele spirituale și sunt independente de condițiile care fac posibilă viața, sunt riguros inviduale, nu pot fi schimbate, sunt reprezentate de afectivitate (emoția, plăcerea, durerea, dorința, voința), au la bază iubirea și au ca formă superioară valorile morale.
De asemenea, aceste două categorii analizate pun mare accent pe valorile religioase care sunt cele mai înalte dintre valori și se bazează pe voința omului, pe caritate (virtutea morală cea mai înaltă), pe real care este luat drept suport, pe datorie (cerință a realizării de sine, obligația omului de a învinge orice dificultate), și gravitează în jurul conceptelor de bine/rău (în cazul cercetării de față, binele făcut copiilor bolnavi de cancer).
Continuarea campaniei.
Campania nu s-a terminat la finalul lunii noiembrie 2017, ci a continuat și în anii 2018-2019, de data aceasta MagiCAMP adresându-se companiilor mari în vederea obținerii donațiilor. Campania s-a reintitulat #RĂMÂNEMÎMPREUNĂPENTRUMagicHOME, iar banii proveniți din donații vor fi folosiți pentru mentenanța celor 10 refugii deja existente (vezi Anexele 2, 3 și 4).
În data de 26 noiembrie 2019 a fost inaugurat ultimul MagicHOME, și totodată cel mai mare, MagicHOME Fundeni, care va fi funcțional din ianuarie 2020. Potrivit articolului https://magicamp.ro/am-inaugurat-magichome-fundeni/ (accesat la data de 15.01.2020), casa a costat 215 mii de euro, amenajarea ei 690 de mii de euro și 130 de mii de euro construcția și decorarea anexei (fiind gândită drept centru de consiliere pentru terapie individuală și de grup).
Interviu
Cine a avut ideea campaniei MagicHOME și care este motivația din spatele acestei campanii?
Ideea campaniei “Impreuna pentru MagicHOME” a fost inspirata de experienta parintilor copiilor cu cancer. Spitalizarea in cazul tratamentului oncologic dureaza uneori luni, sau chiar ani. Parintii copiilor cu cancer locuiesc in tot acest interval alaturi de cei mici in saloanele de spital, dorm pe scaune veghind langa paturile mici, sau pe bancile din curtea spitalelor si in masini. Campania a fost gandita impreuna cu prietenii nostri de la Jazz Communication si comunicata de Rogalski Damaschin Public Relations.
Campania desfășurată a fost realizată numai cu profesioniști din domeniu sau și cu resurse interne?
MagiCAMP are o echipa mica, iar aceasta era si mai mica in noiembrie 2017, la startul campaniei. Am primit mult ajutor, pentru care suntem extrem de recunoscatori, de la cele doua echipe, Jazz Communication si Rogalski Damaschin Public Relations.
Care sunt experiențele plăcute cu care ați rămas în urma campaniei?
Au fost 636 de oameni care timp de 23 de zile si nopti s-au asezat pe Scaunul Solidaritatii de la Galateca si peste 100.000 de oameni care au decis sa sustina amenajarea MagicHOME Fundeni trimitand SMS la 8844 pentru a dona recurent 2 euro. Campania a adus impreuna oameni din contexte diferite, cu background-uri diferite, cu istorii personale diferite, dar care impartasesc cu totii dorinta de a ajuta atunci cand este cel mai mare nevoie de ajutor.
Care au fost limitele sau provocările de care v-ați lovit pe parcursul campaniei? Din punctul dumneavoastră de vedere, care a fost provocarea ce v-a pus în cea mai mare dificultate?
Provocarile au fost fericite. Nu ne imaginam ca vor fi asa de multi oameni care vor dori sa se alature campaniei si sa se aseze pe scaun. Angajamentul echipei MagiCAMP era clar: nu ne vom ridica de pe scaun pana ce nu se vor strange cei 200.000 de euro, cat estimasem la acel moment ca va costa renovarea MagicHOME Fundeni. Au fost necesare 23 de zile si nopti pentru a strange cele 100.000 de SMS-uri necesare, dar programarea celor care si-au dorit sa se alature campaniei, asezandu-se pe Scaunul Solidaritatii continua pana la inceputul anului urmator.
Această campanie v-au deschis mai multe uși în ceea ce privește relația cu instituțiile guvernamentale implicate și dacă da, cum v-au ajutat acestea? Au fost deschiși unor colaborări ulterioare?
Cand am initiat campania, in noiembrie 2017, MagicHOME era deja cumparata. Amenjarea acesteia pentru a corespunde nevoilor parintilor si copiilor pentru care era destinata, ceara inca 200.000 de euro. Pe parcursul amenjarii, am interactionat binenteles cu institutii ale statului. E nevoie de autorizatii de construire, de avize si autorizatii ISU, etc. Am urmat de fiecare data pasii pe care i-ar urma orice cetatean sau institutie care isi propune o astfel de amenajare. In tot acest timp, am intalnit oameni care stiau despre campanie si oameni care au aflat in momentul in care i-am intalnit. Nu credem ca experienta noastra cu institutiile statului a fost diferita de experienta oricarui alt cetatean. De exemplu, desi ne-am fi dorit ca pana la mijlocul anului 2018 sa deschidem MagicHOME Fundeni, autorizatia de construire am obtinut-o abia in septembrie 2019.
Ce persoană publică s-a implicat cel mai mult pe parcursul desfășurării campaniei? A fost deschisă unei colaborări ulterioare?
Am fost foarte norocosi sa avem alaturi persoane publice care au inteles de ce este important sa existe MagicHOME si si-au oferit ajutorul neconditionat. Proiectul ne-a permis chiar sa ne facem multi prieteni, tocmai pentru ca cei care s-au alaturat campaniei, persoane publice sau nu, sunt oameni cu care impartasim aceleasi valori. Oameni ca Oana Pellea, Marius Manole, Antonia, Pavel Bartos ne-au fost alaturi pe parcursul campaniei si de atunci incoace.
Au existat persoane publice pe care le-ați contactat și au refuzat să se implice?
Am primit doar suport, iar campania a fost imbratisata de multi oameni care ne-au oferit ajutorul lor.
Privind retrospectiv, ar exista modificări pe care ați dori să le faceți în ceea ce privește comunicarea pe rețelele sociale?
Modul in care au reactionat oamenii a depasit cu mult asteptarile noastre, la fel si modul in care proiectul a fost adoptat in social media.
Cu ce instituție media ați colaborat cel mai bine pe durata campaniei?
Am avut sutinerea celor doi parteneri pentru dezvoltarea campaniei, Jazz Communication si Rogalski Damaschin Public Relations, iar spotul a fost preluat in emisiuni de stiri ale unor televiziuni mari cum sunt Prima TV si Pro TV.
În urma rezultatelor obținute din prima campanie, ce idei aveți pentru viitor în ceea ce îi privește pe părinții copiilor bolnavi de cancer? Cum i-ați putea ajuta mai mult?
La debutul campaniei, MagicHOME era o casa cu 25 de locuri de cazare, in aproprierea Institului Oncologic Bucuresti si a Institutului Clinic Fundeni. Intre timp, ajutorul pe care l-am primit ca urmare a campaniei “Impreuna pentru MagicHOME”, a facut posibil ca in prezent MagicHOME sa fie o rețea de case si apartamente care gazduiesc copii si parinti in 8 orase: Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi, Timisoara, Targu Mures, Craiova, Chisinau si Viena. Pana la finalul anului 2019, estimam ca vor fi oferite 8000 de nopti de cazare gratuita pentru familiile copiilor internati in sectiile de oncologie pediatrica din tara.
Interviul mi-a fost acordat pe data de 16 august 2019 de către Florina Iordache, Director Executiv MagiCAMP. Interviul a fost luat prin intermediul e-mailului. Am ales împreună cu echipa MagiCAMP această modalitate pentru a nu ocupa prea mult din timpul lor, dată fiind perioada în care organizația se afla în plină desfășurare a taberelor de vară MagiCAMP.
Din răspunsurile celor 10 întrebări formulate nu am aflat lucruri noi, unele răspunsuri fiind evazive, interviul reflectând exact ceea ce am aflat din analiza pe care am efectuat-o. În acest interviu s-a pus mai mult accentul pe calitatea informațiilor, răspunsurile fiind subiective, nedezvăluind date noi – toate informațiile despre donații și campanie se găsesc pe site-ul organizației www.asociatiamagic.ro.
CONCLUZII
În lucrarea de față mi-am propus să reliefez și să tipologizez principalele categorii de public cărora li s-a adresat campania MagicHOME. Campania a avut un success notabil, fiind considerată una dintre cele mai eficiente campanii de responsabilizare socială din ultimii ani. Deși bugetul campaniei a fost unul mic, bazându-se mai mult pe voluntariat și muncă benevolă, așteptările inițiatorilor au fost depășite și a continut și după încheierea ei, în următoarele etape fiind cooptate companiile mari, care și-au adus contribuții însemnate în realizarea scopului.
Într-adevăr, subiectul campaniei a fost unul sensibil și de o actualitate crudă: nevoile copiilor bolnavi de cancer și al familiilor lor. Fondatorii Organizației MagiCAMP și-au propus să strângă din donații 200 000 de euro pentru construirea unei locuințe unde vor putea fi cazați familiile copiilor veniți la tratament în București. Din donațiile prin sms, donațiile individuale și ale unor organizații și companii, MagicHOME a reușit să strângă 422.691 de euro în 3 săptămâni.
Campania a fost intens mediatizată atât în presa scrisă și social-media cât și la TV și Radio, oferindu-i astfel o vizibilitate mult mai mare. Pe Scaunul suferinței din Galeria Galateca au stat pe rând 1185 de oameni, printre care și vedete și personalități publice.
Cele două categorii care au făcut posibil atingerea scopului campaniei au fost oamenii (donatori) și personalitățile publice, care și-au îndrumat la rândul lor comunitatea de simpatizanți să susțină financiar această cauză și să devină donatori.
De remarcat sunt valorile acestor două categorii de public. Deși sunt total diferite și nu fac parte din aceeași categorie socială, sunt ghidate în acest scop de aceleași valori: valorile morale bazate pe voința omului și valorile afective care se bazează pe iubirea dusă dincolo de sine și sentimentele resimțite.
BIBLIOGRAFIE:
Agabrian, Mircea (2006), Analiza de conținut, Ed. Polirom, Iași;
Chelcea, Septimiu (2001) Metodologia cercetării sociologice, Ed. Economică, București.
Cmeciu, Camelia (2013) Tendințe actuale în campaniile de relații publice, Ed. Polirom, Iași
Coman, Cristina (2001) Relații publice: principii și strategii, Ed. Polirom, Iași
Cutlip, Scott M., Center, Allen H., Broom, Glen M., (2010) Relațiile publice eficiente, Ed. A 9-a, Editura Comunicare.ro, București
David, George (2007) Tehnici de relații publice. Comunicarea cu mass-media, Ed. Polirom, Iași
Hilliard, L. Robert (2012) Redactarea materialelor pentru televiziune, radio și noile media, Ed. Polirom, Iași
Mucchielli, Alex (2008) Comunicarea în instituții și organizații, Ed. Polirom, Iași
Petcu, Marian (2014) Dicționar enciclopedic de comunicare și termini asociați, Ed. C. H. Beck, București
Popescu, F. Cristian (2003) Manual de journalism, Ed. Tritonic, București
Stanciu, Sica (1999) Introducerea în marketingul organizațiilornon-profit, Editura Universității din București, București
Wilcox, Dennis et alii (2009) Relații publice, strategii și tactici, Ed. Curtea Veche, București
Boureanu, Valentina (n.d.) Relații publice pentru instituții nonprofit
Articole online:
https://www.mariciu.ro/campanie-buna-proiect-superb/
https://www.libertatea.ro/stiri/campania-magic-home-2029304
https://life.hotnews.ro/stiri-prin_oras-22108199-magichome-refugiul-parintilor-sute-vedete-oameni-obisnuiti-implicat-campania-strangere-fonduri-pentru-centru-care-gazduiasca-familiile-copiilor-bolnavi-cancer-din-romania-cum-poate-dona.htm
https://adevarul.ro/news/societate/campania-magichome-si-a-atins-telul-peste100000-sms-uri-fost-trimise-numai-23-zile-1_5a1b0a935ab6550cb88fb4e7/index.html
https://stirileprotv.ro/stiri/social/magichome-parintii-copiilor-bolnavi-de-cancer-locuiesc-pe-un-scaun-cum-ii-putem-ajuta.html
https://stirileprotv.ro/romania-te-iubesc/stiri/in-fiecare-zi/magichome-refugiul-parintilor-ne-desfasuram-viata-pe-un-scaun-de-spital.html
https://www.cosmopolitan.ro/sanatate/parintii-copiilor-bolnavi-de-cancer-din-romania-locuiesc-in-spital
http://www.adplayers.ro/articol/Conturi-5/40-000-SMS-uri-trimise-pentru-parintii-copiilor-bolnavi-de-cancer-si-102-oameni-pe-Scaunul-Rezistentei-5684.html
https://www.iqads.ro/articol/40631/scaunul-rezistentei-pentru-refugiul-parintilor-sau-dai-un-sms
https://www.news.ro/social/campania-magichome-500-000-de-euro-stransi-in-trei-saptamani-noul-centru-va-fi-deschis-in-primavara-anului-viitor-1922401429002017111217418816
https://www.paginademedia.ro/2017/11/magiccamp-vedete-si-oameni-obisnuiti-pe-scaunul-suferintei-o-campanie-care-a-miscat-30000-de-sms-uri-in-trei-zile
http://stiri.tvr.ro/magichome–parin–ii-copiilor-bolnavi-de-cancer-locuiesc-pe-un-scaun–cum-ii-putem-ajuta_824315.html#view
https://www.paginademedia.ro/2018/06/campania-scaunul-de-la-magicamp-premiata-cu-grand-effie
https://asociatiamagic.ro/rapoarte/
https://asociatiamagic.ro/
https://www.paginademedia.ro/2017/11/interiorul-magic-home-proiectat-pro-bono-de-adela-parvu-de-la-visuri-la-cheie-cum-va-arata-refugiul-parintilor-cu-copii-bolnavi-de-cancer
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/reusita-pentru-proiectul-magic-home-parintii-copiilor-bolnavi-de-cancer-vor-avea-o-casa-a-lor-837619
https://www.bursabinelui.ro/BursaBinelui/Proiecte/MagicHOME
https://republica.ro/ceva-zcoplesitor-si-zprofund-uman-s-a-intamplat-la-finalul-campaniei-pentru-magic-home-vlad-voiculescu
https://adevarul.ro/locale/iasi/povestea-magichome-iasi-refugiul-parintilor-copii-sufera-cancer-administrator-fosta-beneficiara-proiectului-1_5c810bad445219c57efb7360/index.html
https://www.vice.com/ro/article/vb3ayj/scaunul-magichome-pe-care-au-stat-sute-de-romani
ANEXE
Anexa 1. Printscreen Raport de activitate 2017-MagicHOME
Anexa 2. Spotul oficial al campaniei #ramanemimpreunapentrumagichome
Anexa 3. Printscreen spot video Magichome
Anexa 4. Printscreen site www.pentrumagichome.roAnexa 5. Printscreen spot campania MagicHOME
Anexa 6. Printscreen raport de activitate 2017
Anexa 7. Apariția campaniei în televiziune la Știrile PRO TV
Anexa 8. Vedete și personalități publice care participă la campania MagicHOME
Anexa 9. Articol online DIGI24
Anexa 10. Articol online PROTV
Anexa 11. Articol online PROTV
Anexa 12. Articol online România, Te iubesc
Anexa 13. Articol online România, Te iubesc
Anexa 14. Articol online ADEVĂRUL
Anexa 15. Articol online HOTNEWS
Anexa 16. Articol online HOTNEWS
Anexa 17. Articol online LIBERTATEA
Anexa 18. Articol online TVR
Anexa 19. Articol online MARICIU
Anexa 20. Articol online ADPLAYERS
Anexa 21. Articol online ADPLAYERS
Anexa 22. Articol online IQADS
Anexa 23. Articol online PAGINA DE MEDIA
Anexa 24. Articol online PAGINA DE MEDIA
Anexa 25. Articol online COSMOPOLITAN
Anexa 26. Articol online COSMOPOLITAN
Anexa 27. Articol online NEWS.ro
Anexa 28. Articol online NEWS.ro
Anexa 29. Articol online NEWS.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: -Lucrare de diplomă- [303662] (ID: 303662)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.