Burtescu Mihaela Claudia , Evaluarea calitatii factorilor de mediu din zona unei platforme industriale din Municipiul Craiova [303498]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

SPECIALIZAREA: INGINERIA ȘI PROTECȚIA MEDIULUI ÎN AGRICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

Lector Univ.Dr POPESCU SIMONA MARIANA

Absolvent: [anonimizat]

2018

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

SPECIALIZAREA: INGINERIA ȘI PROTECȚIA MEDIULUI ÎN AGRICULTURĂ

EVALUAREA CALITĂȚII FACTORILOR DE MEDIU DIN ZONA UNEI PLATFORME INDUSTRIALE DIN MUNICIPIUL CRAIOVA

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

Lector Univ. Dr. POPESCU SIMONA MARIANA

ABSOLVENT: [anonimizat]

2018

[anonimizat], grupa A, [anonimizat], pe baza efortului personal de cercetare și redactare. [anonimizat], conform normelor de citare a surselor. [anonimizat]-am obținut sunt adevărate.

Data, Semnătura,

Cuprins

Introducere………………………………………………………………………………………………………………. 1

Capitolul 1. Stadiul actual al cercetarilor privind calitatea factorilor de mediu din zona

platformei industriale.

Poluarea industriala……………………………………………………………………………………………….5

Poluarea aerului…………………………………………………………………………………………………….9

Poluarea apei………………………………………………………………………………………………………..11

Poluarea solului…………………………………………………………………………………………………….18

Capitolul 2 . Factorul de mediu aer……………………………………………………………………………….20

2.1.Sursele de emisie . Incadrare in V.L.E……………………………………………………………………..20

2.2.Nivelul emisiilor . Etapele I si II de masuratori………………………………………………………….21

2.3.Nivel imisii. Nivelul rezultat din calculul de disperie ………………………………………………..34

Capitolul 3. Factorul de mediu apa ………………………………………………………………………………49

3.1. Apa subterana ……………………………………………………………………………………………………..49

3.2. Prelevarea probelor si interpretarea rezultatelor………………………………………………………..55

Capitolul 4. Factorul de mediu sol………………………………………………………………………………..58

4.1. Caracterizarea solurilor………………………………………………………………………………………….58

4.2.Etapa I de masuratori…………………………………………………………………………………………….61

4.3.Etapa a II-a de masuratori………………………………………………………………………………………69

4.4.Concluzii si recomandari………………………………………………………………………………………..70

Capitoulul 5. Concluzii generale si recomandari……………………………………………………………..75

5.1.Factorul de mediu sol……………………………………………………………………………………………..75

5.2. Factorul de mediu aer…………………………………………………………………………………………….75

5.3.Factorul de mediu apa…………………………………………………………………………………………….75

6.Bibliografie………………………………………………………………………………………………………………60

Introducere

Degradarea mediului sau poluarea cuprinde alterarea calitatilor mediului inconjurator, pana la starea de incompatibilitate cu desfasurarea normala a procesului metabolic  din organismele    vii.
       Orice material sau substanta introdusa artificial in biosfera, sau care exista in conditii naturale si provoaca modificari negative ale calitatii mediului, este un poluant. Printre factorii poluanti citam: substante radioactive, chimice (DDT, Pb, Cd, Hg), reziduri petroliere industriale si de alta natura, care altereaza calitatea apelor, rezidurile canalelor de scurgere, diverse reziduri organice, detergenti sintetici, provenite din activitatea casnica si industriala, apoi utilizarea pesticidelor remanente, organoclorate, 'smogul', folosirea irationala a ingrasamintelor chimice cu imprastierea pe sol a rezidurilor menajere, de origine animala in cantitati excesive si stropirea plantelor cu ape reziduale, impurificate, provenite de    la         diverse            indrustrii.
            Problema ocrotirii naturii preocupa toate statele lumii.  Dintre obiectivele ocrotirii naturii fac parte: utilizarea rationala, conservarea si refacerea resurselor naturale, prevenirea poluarii mediului, conservarea speciilor rare, pesteri, declarate ca monumente naturale, ocrotirea ecosistemelor naturale, care are si un mijloc de recreiere si tonificare a energiei fizice si spirituale a omului.(Doig si colab.,2002),(Boland si colab ., 2004),(Jelev 2007),(Commoner B,1908).

POLUAREA APEI

Spalarea rezidurilor depozitate pe sol datorita precipitatiilor drept in rauri. Mari cantitati de reziduri fecaloid-menajere din orasele canalizate se revarsa in apele curgatoare. Detergentii sintetici, insecticidele altereaza calitatea apei, afectand, pana la urma, si fauna acvatica. Substantele chimice nocive se pot infiltra in sol, ajungand pana la panza de apa subterana. Poluarea apei marilor si oceanelor se face prin varsarea pacurei de pe nave maritime (1l de petrol compromite 2 ml.  de   apa).                                    
          In bazinele de oxidare, numite si bazine biologice (naturale sau artificiale), activitatea bacteriilor si algelor se interconditioneaza. Sub actiunea bacteriilor aerobe, substantele organice complexe se descompun in CO2, H2O, NH3 etc. Produsele obtinute vor fi utilizate de catre alge in procesul de fotosinteza. Oxigenul eliberat este preluat de bacteriile aerobe pentru oxidarea altor substante organice complexe din bazin.

POLUAREA  AERULUI

Pentru a preveni poluarea aerului atmosferic citam:

·       Dotarea marilor intreprinderi industriale, a exploatarilor miniere subterane cu dispozitive, care epureaza si neutralizeaza substantele poluante (exhaustoare cu filtre etc.);

·       Amplasarea noilor obiective industriale in afara zonelor de locuit;
Pentru controlul tehnic al vehiculelor, serviciul de circulatie dispune de analizatoare de gaze, filmetru si sonometru;

·       Amplasarea in locuri speciale a rampelor de gunoi si transportul acestuia cu autovehicule inchise;

·       Realizarea unei perdele vegetale de protectie, in jurul unor intreprinderi industriale, raspunzatoare de poluarea aerului atmosferic;

·       Plantarea de arbori si arbusti, extinderea parcurilor etc.;

·       Suprainaltarea cosurilor, la unitatile care genereaza mari cantitati de fum si gaze etc.

Impotriva poluarii aerului de catre autovehicule se preconizeaza: folosirea turbinelor cu gaz, a unui combustibil combinat (benzina          si gaz nepoluant)        si        extinderea automobilului  electric.          
         Se estimeaza ca in mari si oceane, diversate, anual, circa 5 mln. tone de titei, iar o tona se raspandeste pe o suprafata de minimum 12 km2. In aceste conditii, pelicula de hidrocarburi afecteaza procesul de evaporare, avand consecinte directe asupra climei, acesta constituind una dintre cauzele majore, care determina seceta in anumite zone.

POLUAREA SOLULUI

Cauzele, care pot determina degradarea solului, sunt:

·       Exploatarea nerationala, prin monoculturi, epuizeaza solul;

·       Folosirea incorecta a ingrasamintelor chimice, a pesticidelor si erbicidelor afecteaza masa organica din sol, ii altereaza structura etc.;

·       Toti factorii poluanti din apa, atmosfera, ajungand in sol, modifica mecanismele interne, fertilitatea solului;

·       Lipsa unor lucrari de combaterea eroziunii solului;

·       Folosirea nerationala a irigatiilor duce la degradarea solului;

·       Taierea padurilor;

·       Aruncarea pe sol a unor reziduuri industriale, ce contin substante toxice (Hg, Pb).

Pentru a preveni poluarea solului, citam:

·       Studierea fiecarui tip de sol;

·       Folosirea rationala a irigatiilor, pesticidelor nepoluante, erbicidelor selectionate;

·       Utilizarea ingrasamintelor specifice in cantitati adecvate;

·       Efectuarea unor lucrari de prevenire si combatere a eroziunii;

·       Combaterea alunecarilor de teren, indiguiri, regularizari pe maluri;

·       Plantarea perdelelor verzi, care absorb unii poluanti.

Pamantul este casa noastra. Daca noi nu o vom proteja,nu va mai fi timp si viata nu va mai exista. Omul si societatea umana fac parte integranta  din biosfera si depind strans de resursele ei.Proctectia biosferei este de o importanta capitala pentru umanitate.

Capitolul 1. Stadiul actual al cercetarilor privind calitatea factorilor de mediu din zona platformei industriale

Poluarea este una dintre principalele probleme cu care se confruntă omenirea la momentul acesta. Întâlnim poluarea în aer, apă și pământ, dar sunt multe informații și date pe care încă nu le cunoaștem. Iată mai jos câteva dintre acestea:Reciclarea unei singure sticle de plastic ar economisi atâta energie cât să țină un bec de 60W aprins timp de 6 ore.84% din tot gunoiul menajer generat de o familie poate fi reciclat.

Pungile de plastic și alte deșeuri din acest material, aruncate în ocean duc la moartea a 1,000,000 de ființe marine anual.

Cei 17 copaci salvați prin reciclarea unei tone de hârtie pot absorbi aproximativ 115 kg de dioxid de carbon din aer pe an.

Producerea unei tone de ziare necesita tăierea a 24 de copaci.

Se estimează că 4,5 trilioane de mucuri de țigară ajung în natură în fiecare an. Fiecare dintre acestea dispar în 2 ani, însă conțin chimicale periculoase care afectează solul atunci când se descompun.

Procesul de reciclare a hârtiei generează cu 73% mai puțină poluare decât producerea hârtiei din materie primă.

Sticlele din plastic nu se biodegradeaza complet niciodată. Ele se descompun în granule care sunt mâncate de diverse vietăți ca pești, păsări sau viermi și rămân în stomacul loc până când acestea mor.

Dacă o familie obișnuită ar recicla toate recipientele din sticla folosite timp de un an, energia economisită ar putea alimenta televizorul lor circa 100 de ore.

O singură doza de aluminiu reciclată, economisește destulă energie cât să asigure funcționarea unui televizor pentru 3 ore.

70% din suprafața Pământului este acoperită cu apă, însă numai 0,036% este potabilă.

Hârtia are nevoie de aproximativ 5 ani pentru a se biodegrada, iar un produs secundar al acestui proces este metanul, un puternic gaz cu efect de seră, ce reține în atmosferă de 21 de ori mai multă căldură decât dioxidul de carbon.

Dacă am înlocui jumătate din totalul becurilor obișnuite cu becuri cu consum redus de energie, am diminua dioxidul de carbon provenit din iluminat cu 42,4 milioane de tone pe an, adică 36%.

Dacă am deconecta computerele de acasă atunci când nu le folosim, am reduce impactul lor în materie de CO2 cu 8,3 milioane de tone pe an – sau 50%.

Dacă ne-am conduce mașinile cu 32 km mai puțin pe săptămână am putea reduce emisiile de CO2 ale acestora cu 107 milioane de tone pe an – o scădere de 9%.

Dacă am îmbunătăți eficienta mașinilor cu 2 km pe litru de benzină, le-am reduce emisiile de CO2 cu 239 milioane de tone pe an – o scădere de 20%. – (Revista Urbania) .

1.1.Poluarea industriala

Poluarea mediului ambiant, ajunsa astazi la un grad ingrijorator pentru numeroase tari din lume, este generata de doua cauze, ambele legate de dezvoltatrea economica si tehnica a societatii umane:

– pe de o parte, extragerea din biosfera intr-o masura crescanda  a unor elemente componenete normale ale acestora si tendinta de perturbare a echilibrului dintre elementele care o alcatuiesc;

-pe de alta parte introducerea de elemente noi, straine de compozitia biosferei, rezultate din dezvoltarea tehnica, a industriei, a transportului, a chimizarii agriculturii etc.

Omul, pe masura dezvoltarii cunostintelor si a tehnicii a folosit resursele biosferei cu mult peste nevoile necesare acoperirii existentei.

Daca omul preistoric a extras din biosfera numai oxigenul necesar respiratiei, omul tehnicizat de azi consuma  o cantitate de oxigen incomparabil crescuta, pentru intretinerea  arderilor in uzinele  energetice, pentru diverse procese tehnologice.

Intreg regnul vegetal si animal, ca si toate activitatile umane care se desfasoara pe Pamant, depind de circuitul in natura al celor patru elemente fundamentale ale materiei vii: C, O, H si  N.

O alta actiune a omului care a produs dezechilibre este defrisarea padurilor in vederea obtinerii de suprafete arabile. Aceasta a dus la distrugerea functiilor multiple pe care le detine padurea : pastrarea umiditatii, producerea de oxigen,consumul de dioxid de carbon, functia antierozionala.

Indicatori  cheie arata ca majoritatea conditiilor fizice ale Pamatului se deterioreaza. Despadurirea planetei continua nestanjenita, reducand astfel capacitatea solului si a vegetatiei de a absorbi si stoca apa. Rezultatul il constituie caderi de ploi masive si eroziunea solului .De  asemenea, numarul speciilor de animale si plante, poate cel mai important indicator al sanatatii Pamantului, este in continua scadere .

Una din cele mai nelinistitoare tendinte de la sfarsitul acestui secol privind mediul o reprezinta accelerarea rimului de diparitie a speciilor de pesti de apa dulce. Un numar estimat la 37% din speciile de pesti ce populeaza lacurile si cursurile de apa ale Americii de Nord sunt fie disparute,fie amenintate cu disparitia. Situatia ar putea fi insa si mai grava in Europa, unde cam 80% din speciile de pesti de apa dulce, ditr-un total de 193 de specii, sunt amenintate cu disparitia, specii 121c26b periclitate sau aflate sub protectie speciala. In Marea Neagra,productia de peste marin a scazut drastic dupa 1989.Daca in 1989 consumul de peste indigen maritim era de 3,5kg/loc., in 1994 s-a redus la 1,5kg, in timp ce tarile vest-europene consumau 10kg/loc.(inclusiv pestele oceanic). Doua treimi din  cele  94 specii de pesti  din America de Sud  necesita pentru a supravietui protectie speciala. La nivel planetar, principala cauza a acestor pierderi o constituie degradarea habitatului sub forma poluarii si a necesarului uman in crestere pentru apa ecosistemelor de apa dulce.

Padurile reprezinta astazi numai 27% . Cele mai multe pierderi au fost suferite incepand cu anul 1950. De la mijlocul secolului, cea mai mare pierdere de suprafete impadurite s-a inregistrat in regiunile tropicale si subtropicale, ca rezultat al eliberarii suprafetelor pentru scopuri agricole, taierii esentelor dure tropicale si necesarului de combustibil lemnos dar acum pagube majore se inregistreaza si in zona nordic temperata. Canada pierde probabil un milion de hectare de padure anual. O situtie inca si mai dificila existenta in Siberia unde se pierd anual circa 4 milioane hectare padure .In tara noastra,in ceea ce priveste distrugerea padurilor se evidentiaza doua efecte majore : redusa capacitate a coniferelor de a se regenera si disparitia stejarilor.

Una din amenintarile la care sunt supuse si speciile de pesti de apa dulce si padurile  o constituie ploile acide, asociate cu emisia de oxizi de sulf  si azot  in atmosfera, rezultat al arderii combustibililor fosili.

Privita istoric, poluarea mediului a aparut o data cu omul, dar s-a diversificat pe masura evolutiei societatii umane si ea se subimparte in doua mari categorii:

-poluare naturala produsa de catre componentele cadrului natural in situatii extreme:inundatii( in judetul Suceava-satul Straja, in Muntii Apuseni-satele Arieseni, Bistra), eruptii vulcanice, furtuni puternice (in 1995 a fost afectat Dealul Zanelor din statiunea Covasna), alunecari de teren;

-poluare antropica (sursele industriale si activitatile agricole produc cele mai importante fenomene de poluare, la care se adauga aceea datorata transporturilor)

Fata de componentele de mediu si forma de manifestare, exista mai multe tipuri de poluare:

a)fizica(radioactiva, termica, sonora);

b)chimica(derivati gazosi ai carbonului,azot,sulfat,materiale plastice,metale grele, floruri, materii organice dizolvabile -toate in apa, aer, sol);

c)biologica(contaminare a mediului cu bacterii, virusuri, invazii de specii de plante si animale);

d)estetica(degradare a peisajelor, amplasare de obiective economice in biotopuri naturale putin modificate).

Unele zone industriale se gasesc in apropierea unor importante trasee turistice, centre sau zone turistice valoroase (ex.Bicaz, Tasca-materiale de constructii;Ploiesti, Tg. Mures, Govora, Rm.Valcea-ind. chimica, petrochimica;Resita, Hunedoara-metalurgie ).

Facand abstractie de actiunea tot mai intensa a omului asupra biosferei si a modificarii unor procese naturale  care se petrec in sfera acesteia, omul a introdus, pe masura dezvotarii tehnice  si tehnologice, substante noi in elementele  biosferei. Acestea au dus la o importanta poluare a mediului  si la consecinte asupra organismului uman.

Pentru fiecare  specie de vietuitoare, prima categorie de poluante o constituie  deseurile activitatii sale vitale, care, la randul lor, permit dezvoltarea unor organisme parazite. Aceasta categorie de poluante  formeaza poluarea naturala .

Poluantul este un factor care, aflat in mediu, impiedica inmultirea unei specii printr-o actiune de intoxicare acuta sau de  lunga  durata .   Poluantul e un factor care, aflat in mediu in cantitati ce depasesc limita de toleranta  a unei specii, impiedica  inmultirea  sau dezvoltarea normala a acestora printr-o actiune toxica -poluare . Pricipalele surse de poluare ale mediului sunt :industria, agricultura si activitatile menajere.

Industria este considerata la ora actuala drept cea mai importanta sursa de poluare. Poluarea industriala  porneste de la problema poluarii la locul de munca si pana la consecintele ecologice ce intereseaza globul terestru in intregime. Poluarea la locul de munca se caracterizeaza prin prezenta substantelor sau factorilor fizici vatamatori in zona locului de munca, poate avea urmari boli profesionale. Exemple elocvente in acest sens sunt: fabrica de negru de fum de la Copsa Mica, care ar fi trebuit inchisa, deoarece noxele ce le elimina depaseau  limitele admise, pana cand aceasta va fi dotata cu echipamente mai performante; ca si combinatul de neferoase de la Baia Mare care elimina in atmosfera cantitati insemnate de pulbere. Poluarea industriala a mediului ambiant se propaga mai ales pe calea aerului si apei. Pentru poluarea aerului este vinovata atat industria producatoare de energie electrica, prin gazele evacuate de la centralele termoelectrice, cat si alte ramuri industriale: metalurgia feroasa si neferoasa, chimica si a materialelor de constructii.

1.2.Poluarea aerului

Poluarea reprezinta contaminarea mediului înconjurator cu materii care pot afecta atât sanatatea umana, dar și funcțiile ecosistemelor. Aceasta poate fi un rezultat al cauzelor naturale, precum erupțiile vulcanice, sau al activitații umane.

În timpul revoluției industriale poluarea a devenit o problema alarmanta. De atunci au început sa fie adoptate strategii și sa fie luate masuri de diminuare a poluarii.

Tipuri de poluanți

Pulberile aflate în suspensie (PM) în aer sunt cu diametru mai mic de 10 microni (PM10) sau de 2.5 microni (PM2.5) – de marimea unei bacterii. Acestea se numesc și particule respiratorii și sunt deosebit de periculoase deoarece patrund adânc în țesuturi.

PM10 provin în primul rând din activitatea rutiera, din arderile și emisiile de combustibil, din cauza uzarii frânelor, a cauciucurilor și prin ridicarea
materialului antiderapant de pe carosabil. Alte surse: activitatea industriala, sistemul de încalzire a populaiei, centralele termoelectrice.

Dioxidul de azot este la rândul sau cauzat de traficul rutier, dar și de diverse activiti industriale și procese de producție a energiei electrice. Acesta este un precursor al pulberilor în suspensie. Ozonul se formeaza în cea mai mare parte din reacii chimice între alte substanțe poluante, reacții inițiate de lumina solara puternica.

Efecte:

Pulberile în suspensie (PM), dioxidul de azot și ozonul sunt poluanții cei mai nocivi pentru sanatatea umana. Expunerea îndelungata la aceste substanțe poate duce la probleme majore precum probleme ale sistemului respirator sau moarte prematura. În jur de 90% dintre orașele din Europa sunt expuse la acești poluanți într-o cantitate mai mare decât cea normala.

PM – Conform studiilor realizate de Organizaia Mondiala a Sanatații*, expunerea la PM se afla printre cauzele bolilor cardiace, ale celor respiratorii și chiar ale sistemului nervos. De asemenea, acestea pot duce la scaderea speranței de viața prin creșterea patologiei cardio-pulmonare și, posibil, a cancerului pulmonar.

Cele mai vulnerabile sunt persoanele cu boli pre-existente de plamâni sau de inima, dar și persoanele în vârsta și copiii.

De exemplu, expunerea îndelungata la PM afecteaza dezvoltarea copiilor, ducând înclusiv la funcț-ionarea deficitara a plamânilor și la o rata redusa de dezvoltare a acestora.

• Dioxid de azot – Efectele expunerii îndelungate la o cantitate sporita de dioxid de azot constau în scaderea funcțiilor normale ale plamânului și creșterea posibilitații dezvoltarii unor probleme respiratorii.
• Ozon – Ozonul diminueaza dezvoltarea normala a plamânului.

Standardele europene:

PM – pentru PM10, valoarea limita zilnica este de maxim 50μg/m³ și cea anuala de 20 μg/m³; iar pentru PM 2,5 de 25/m³ pe zi  i 10/m³ pe an.

Ozon – Valoarea limita orala zilnica pentru protecția sanatații umane impusa de catre UE și susținuta la nivel de recomandare este de 100 μg/m³.

Dioxidul de azot – valoarea limita orala zilnica pentru protecția sanatații umane impusa de catre UE și susținuta la nivel de recomandare este de 200 μg/m³, iar media anuala limita de 40μg/m³.

Poluarea aerului din locuințe

Riscurile poluarii aerului nu sunt înregistrate doar în mediul extern, ci și în interiorul locuințelor. Poluarea din locuințe depinde de fiecare în parte.

Potrivit Organizației Mondiale a Sanatații**, 4.3 milioane de persoane mor anual din cauza expunerii la poluarea din locuințe.

Unul dintre cei mai periculosi dusmani ai sanatații este praful menajer. Multe studii au aratat ca într-un an, dintr-o locuința de 4 persoane se aduna pâna la 45 kg de praf. Doar un gram de praf conține aproximativ 700 de miliarde de particule cu compoziție diferita. Cu fiecare inspirație, un adult inhaleaza între 40.000 si 75.000 de particule de praf.

Cauzele poluării

Poluanții aerului de interior au diverse surse, precum materii organice (ciuperci, polen, acarieni, par de animale etc.), produse chimice (adezivi, vopsele, produse de curațat), produse de combustie (fum de țigara, încalzire cu gaz, combustibil solid).

De asemenea, mediul întunecat și nearisit potențeaza la rândul sau poluarea.

1.3.Poluarea apei

Poluarea apelor afecteaza calitatea vietii la scara planetara. Apa reprezinta sursa de viata pentru organismeledin toate mediile. Fara apa nu poate exista viata. Calitatea ei a inceput din ce in ce mai mult sa se degradeze ca urmarea modificarilor de ordin fizic, chimic si bacteriologic.

Cauzele poluarii apei:

Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar si deversari deliberate aunor poluanti;

·       Scurgeri de la rezervoare de depozitare si conducte de transport subterane, mai alesproduse petroliere;

·       Pesticidele si ierbicidele administrate in lucrarile agricole care se deplaseaza prin solfiind transportate de apa de ploaie sau de la irigatii pana la panza freatica;

·       Ingrasamintele chimice si scurgerile provenite de la combinatele  zootehnice;

·       Deseurile si reziduurile menajere;

·       Depunerile de poluanti din atmosfera, ploile acide.

Poluantii apei sunt produsele de orice natura care contin substante in stare solida, lichida sau gazoasa, in conditiisi in concentratii ce pot schimba caracteristicile apei, facand-o daunatoare sanatatii.

Clasificarea poluantilor

Poluanti de natura fizica:

·       depunerile radioactive;

·       ape folosite in uzine atomice;

·       deseuri radioactive;

·       ape termale;

·       lichide calde provenite de la racirea instalatiilor industriale sau a centelortermoelectrice si atomo – electrice.

Poluanti de natura chimica:

Mercurul provenit din:

·       deseuri industriale;

·       inhalarea vaporilor ca urmare a unor scapari accidentale determinate de deteriorareaunor termometre sau tuburi fluorescente;

·       ingerarea accidentala de compusi anorganici;

·       deversarile unor uzine producatoare de fungicide organomercurice.

Azotatii proveniti din:

·       ingrasaminte chimice;

·       detergenti;

·       pesticide organofosforice.

Cadminiul provenit din:

·       ape in care sau deversat reziduuri de cadminiu;

·       aerosoli.

Plumbul provenit din:

·       evacuarile uzinelor industriale;

·       gazele de esapament ale autovehiculelor;

·       manipularea gresita a tetraetilplumbului folosit ca activ antidetonant la benzina.

Zincul provenit din:

·       apa sau bauturi cu continut de zinc;

·       ingerarea accidentala a unor saruri sau oxizi ai acestuia (vopsele);

·       dizolvarea de catre solutii acide a zincului din vase, din deseuri sau scapari industriale.

Hidrocarburile provenite din:

·       gazele de esapament ale autovehiculelor;

·       scurgerile de titei;

·       arderea incompleta a combustibililor fosili (carbuni, petrol si gaze naturale);

·       arderea incompleta a biomasei (lemnul, tutunul);

·       fumul de tigara.

Pesticidele, insecticidele, fungicidele provenite din:

·       apele reziduale de la fabricile de produse antiparazitare;

·       pulverizarile aeriene;

·       spalarea acestor substante de catre apa de ploaie de pe terenurile agricole tratate;

·       detergenti.

Poluanti de natura biologica:

·       microorganismele patogene;

·       substantele organice fermentescibile.

Consecintele poluarii:

Asupra mediului:

·       posibilitatea contaminarii sau poluarii chimice a animalelor acvatice;

·       contaminarea bacteriologica sau poluarea chimica  si radioactiva a legumelor, fructelorsau a zarzavaturilor;

·       Distrugerea florei microbiene proprii apei ceea ce determina micsorarea capacitatii dedebarasare fata de diversi poluanti prezenti la un moment dat.

Asupra sanatati:

Majoritatea bolilor din organism sunt cauzate de faptul ca oamenii nu beau suficienta apa sau apa bauta nu are cele mai bune calitati.

I. Boli infectioase:

·       boli microbiene: febra tifoida, dizenteria, holeria;

·       boli virotive: poliomielita, hepatita epidemica;

·       boli parazitare:dizenteria, giardiaza.

II. Boli neinfectioase: determinate de contaminarea apei cu substante chimice cu potential toxic:

•    Intoxicatia cu plumb (saturnism), se manifesta prin:

–        oboseala nejustificata;

•   Intoxicatia cu mercur:

–        dureri de cap, ameteli, insomnie, oboseala;

–        tulburari vizuale;

–        afectiuni ale sistemului nervos;

–        afectiuni ale rinichilor;

–        malformatii congenitale ale fatului in cazul femeilor insarcinate.

•   Intoxicatia cu zinc:

–        dureri epigastrice, diaree, tremuraturi, pareze;

–        afectiuni ale sistemului nervos central, muschilor si sistemului cardiovascular.

•   Intoxicatia cu cadminiu:

–        cefalee;

–        scaderea tensiuni arteriale,

–        afectiuni hepato-renale.

•   Intoxicatia cu azotati si fosfati:

–        invinetirea buzelor, narilor, fetei;

–        agitatia pana la convulsii;

–        cefalee, greata.

•   Intoxicatia cu pesticide:

–        alterarea functiilor ficatului pana la formarea hepatitei cronice;

–        encefalopatii;

–        malformatii congenitale.

Asupra calitatii apelor:

In viata colectivitatilor umane, apele sunt utilizate zilnic atat ca aliment cat si in asigurarea igienei personale. In medie, in 24 de ore, un om adult consuma in scopuri alimentare 2-10L de apa.

Mirosul apei provine de la substantele volatile pe care le contine ca rezultat alincarcarii cu substante organice in descompunere, al poluarii cu substante chimice sauape reziduale. Cu cat apa contine mai multe substante organice, chimice sau apereziduale cu atat mirosul este mai usor de perceput.

Culoarea apei poate da indicatii asupra modificarii calitatii astfel:

–        apele de culoare aramie sau bruna provin de la distilarile de carbune amestecatecu ape industriale care contin fier;

–        apele de culoare brun inchis sunt apele de la fabricile de celuloza;

–        apele bogate in fier sunt cele provenite de la tabacarii si au culoarea verde inchissau neagra;

–        ionii de fier dau apelor o culoare galbena;

–        ionii de cupru confera apei o culoare albastra;

–        apele care contin argila coloidala au o culoare galben-bruna.

1.4.Poluarea solului

Expresia valorica a gradului de poluare poate fi redata prin raportul intre valoarea recoltei obtinuta pe un sol poluat fata de valoarea recoltei obtinuta pe acelasi tip de sol, nepoluat, dar in aceleasi conditii climatice si tehnologice.

Gradul de poluare mai poate fi redat prin cuantumul investitiilor si cheltuielilor necesare pentru lucrarile de diminuarea poluarii solurilor.

In plus, prin notiunea de poluare a solului se intelege nu numai patrunderea unor elemente din afara, cum se intampla la aer si apa, ci si deranjarea unui component al solului care atrage dupa sine afectarea fertilitatii. Astfel, solul poate fi supus unor fenomene ce afecteaza toate functiunile sale: fizice, fizico-chimice, biologice si biochimice.

Un exemplu concludent este eroziunea, care este considerata o consecinta a mai multor cauze care au precedat-o. Asa cum s-a vazut, exista numeroase alte cauze care duc la scaderea fertilitatii, respectiv la poluarea solului: aciditatea pronuntata, saraturarea, distrugerea structurii, compactarea cu masinile si tractoarele, excesul de umiditate, reducerea humusului, dereglarea regimului nutritiv etc.

Clasele de poluare ale solului sunt: poluare fizica, poluare chimica, poluare biologica si poluare radioactiva.

Efectele poluarii solului

Dupa cum am mai spus, stratul de humus dispare daca este antrenat de ape sau de vant, ceea ce se intampla daca nu este bine fixat in sol prin intermediul radacinilor plantelor sau daca apa aluneca prea energic la suprafata solului. Radacinile plantelor de cultura sunt mult mai putin adanci decat cele ale plantelor salbatice si nu protejeaza stratul de humus. Scurgerea apelor, pe de alta parte este favorizata de disparitia padurilor.

Ne aflam intr-o situatie aparent paradoxala: cresterea populatiei globului impune cultivarea unor suprafete din ce in ce mai mari de sol, ceea ce antreneaza, la randul sau, o degradare din ce in ce mai accentuata a acestuia, deci o scadere a productiei agricole.

Dintre repercusiunile directe si indirecte ale reducerii continutului de humus din sol se mentioneaza, in primul rand, micsorarea rezervei de elemente nutritive si de energie a solurilor, degradarea structurii, care favorizeaza compactarea, reducerea permeabilitatii pentru apa si aer, marirea rezistentei pe care o opune solul patrunderii si dezvoltarii normale a radacinilor plantelor si consumul mai ridicat de energie necesar efectuarii unor lucrari.

Eroziunea si alunecarile de teren reprezinta fenomene naturale de poluare a solului. Prevenirea si combaterea unor astfel de stari necesita intreprinderea unor lucrari de imbunatatiri funciare specifice, pentru a se evita, in final si fenomenul desertificarii.

Materialul erodat din sol este transportat de catre ape si produce colmatarea cursurilor de apa sau a altor acumulari de apa naturale sau artificiale, marind pericolul de producere a inundatiilor, care determina la randul lor acoperirea unor terenuri agricole cu materiale, uneori, nefertile.

Inundatiile, fenomen negativ tot mai frecvent.

In cazul terenurilor pe care s-au aplicat pesticide, prin eroziune apare in plus si pericolul de poluare a apelor cu unele substante care devin toxice pentru plante si animale.

Trecerea terenurilor agricole si silvice la alte folosinte este considerata de specialisti un mod de poluare prin micsorarea uneori a suprafetelor care contribuie la mentinerea echilibrului biologic, iar uneori situatia ia un aspect si mai grav daca se are in vedere ca se scot din circuitul agricol terenuri foarte fertile. Trecerea la folosinta silvica a unor terenuri cu grad avansat de degradare reprezinta o masura corespunzatoare refacerii echilibrului si nu se poate considera poluare; orice altfel de modificare de folosinta trebuie stabilita cu mult discernamant.

Dezvoltarea industriala presupune ocuparea unor suprafete mari de soluri, in cea mai mare parte a celor foarte fertile. In prezent, se estimeaza pe plan mondial ca soselele, aeroporturile, uzinele si orasele ocupa, in fiecare an, cate 10 mil. ha din cele circa 1600 mil. ha existente in total pe glob, ca suprafata agricola (dintre care aproximativ jumatate relativ degradata, pe seama exploatarii nerationale).

In ceea ce priveste saraturarea solurilor, s-a constatat ca fertilitatea acestora scade foarte puternic daca ele se incarca cu un continut mare de saruri.

Ploile acide determina o acidifiere a solului.

Efecte puternice au si metalele grele. Astfel, pe o distanta de 50 m in dreapta si in stanga unei autostrazi, concentratia plumbului in stratul superficial de sol variaza intre 30 si 400 μg/dm3.

Capitolul 2. Factorul de mediu aer

2.1.Sursele de emisie

Au fost investigate sursele dirijate de emisie, surse pentru care există valori limita stabilite prin Legii 278/2013 si Ord. 462/93 (V.L.E.). Rezultatele determinărilor au servit pentru efectuarea calculelor de dispersie.

Emisii din procese tehnologice:

Vopsire:

poluant de interes: compuși organici volatili, exprimați in carbon organic total (COT)

2 surse (coșuri de emisie)

Impregnare:

poluant de interes: compuși organic volatile, exprimați in carbon organic total (COT)

1 sursă

Emisii din procese de combustie:

poluanți de interes: PST, CO, NO2, SO2

1 sursă, centrala termică (pe CH4)

Emisii fugitive:

Vopsitorie:

poluanți de interes: COV exprimați in Carbon organic total se regăsesc numai in interiorul cabinelor (închise ermetic in timpul vopsirii)

Impregnare:

poluanți de interes: COV exprimați in Carbon organic total se regăsesc sub forma de imisii la locurile de munca si in imisiile la limita societății

Încadrarea în V.L.E.

Ord. 462/93 al MAPPM – stabilește valorile limită la emisie (V.L.E.);

Ord. 756/97 al MAPPM – „Reglementare privind evaluarea poluării mediului”:

prag de intervenție: depășirea VLE;

prag de alertă: 70% din VLE.

Când concentrațiile unuia sau mai multor poluanți din emisiile atmosferice depășesc pragurile de intervenție, se consideră că există impact asupra mediului.

Când concentrațiile unuia sau mai multor poluanți din emisiile atmosferice depășesc pragurile de alertă, dar se situează sub pragurile de intervenție, se consideră că există impact potențial asupra mediului.

Tabel 1

2.2. Nivelul Emisiilor

Etapa I de măsurători

Poluant de interes: compuși organici volatili, pulberi in suspensie de natura organica.

Surse de emisie

Cabinele de vopsire sunt prevăzute cu filtre, pentru captarea pulberilor de natură organica, situate in partea superioara, inferioara si laterala a cabinelor. In pardoseala exista filtre prin care se insufla aer din exterior in interior, in sens ascendent.

Gazele cu conținut de COV se elimina prin laterala pentru reținerea cetii de vopsea (particule mici de vopsea antrenate de aer si COV) si sunt dirijate printr-o tubulatura de dimensiune de 0,9 x 2,3 x 15 m (L x l x H), aceleași dimensiuni pentru ambele cabine. Pe coșurile de evacuare gaze se afla montate filtre plan ondulate cu cărbune activ pentru reținerea COV. Filtrele se schimba periodic si se elimina.

Materiale folosite in proces – cabina mica:

Vopsea UNIBAR ZFC 16442 RAL7035: 6 kg

Întăritor 911V : 3042 – 0,9 kg

Diluant: D304 – 1,0 litru

Materiale folosite in proces – cabina mare:

Email 651RAL 7038 – 6 kg

Întăritor: 651 – 0,6 kg

Diluant: 656 – 0,3 l

Cabina de vopsit mica (60 mp)

Parametrii sursei: cos cabina mica

Înălțime = 15 m;

Secțiune = 2,07 mp;

Temperatura = 180C

Viteză efluent = 5,43 m/s

Debit efluent = 40.464 mc/h

Nivelul emisiilor de compuși organici volatili

Tabel 2

Încadrare în VLE:

Valorile măsurate ale concentrațiilor de compuși organici volatili, se situează sub VLE – Legea 278/2013 si Ord. 462/93;

Nivelul emisiilor de pulberi in suspensie

Tabel 3

Încadrare în VLE:

Pulberile in suspensie, nu au fost decelate din procesul de vopsire, valorile înregistrate s-au situat sub limita de detecție a metodei (SLD);

Cabina de vopsit mare (60 mp)

Parametrii sursei: cos cabina mare

Înălțime = 15 m;

Secțiune = 2,07 mp;

Temperatura = 190C

Viteză efluent = 5,30 m/s

Debit efluent = 39.496 mc/h

Rezultatele măsurătorilor:

Nivelul emisiilor de compuși organici volatili

Tabel 4

Încadrare în VLE:

Valorile măsurate ale concentrațiilor de compuși organici volatili, se situează sub VLE – Legea 278/2013 si Ord. 462/93;

Nivelul emisiilor de pulberi in suspensie

Tabel 5

Încadrare în VLE:

Pulberile in suspensie, nu au fost decelate din procesul de vopsire, valorile înregistrate s-au situat sub limita de detecție a metodei (SLD).

Impregnare

● Cuptor uscare – polimerizare bobinaje

Tabel 6

Rezultatele măsurătorilor

Diagrama 1 – Rezultată din tabelul 7

Tabel 7

Valorile măsurate ale concentrațiilor de compuși organici volatili, nu prezinta limite conform Legii 278/2013 si se situează sub valorile limita impuse prin Ordin 462/93;

Centrala termică – pentru abur tehnologic:

Produce abur tehnologic cu ajutorul unui cazan cu următoarele caracteristici:

Cazan ASTEBO – HOVAL – 2 buc.

capacitate: 4 t/h abur (2 t/h abur fiecare)

combustibil: CH4

arzător RIELLO RS160/M BLU 378802 s.n. 02099000366

putere calorifica: 930 – 1830 kw

Poluanții de interes sunt: NO2, CO, SO2, pulberi în suspensie ( PM10 )

Parametrii sursei: hcos = 17 m; T = 25 0C; V= 5,44 m/s; Q= 2487 m3/h

S= 0,1256 mp; Δp= 0,05mbar

Concentrațiile poluanților din probele prelevate (exprimate în mg/mc) au fost convertite la un conținut de oxigen în efluent, de 3% vol. (exprim. în mg/Nmc), pentru a putea fi raportate la VLE – Ordin 462/93 – “Focare alimentate cu gaze naturale.”

Nivelul concentrațiilor de poluanți emiși de la Centrala Termică

Tabel 8

Eroare de măsurare: PST 10%; CO, SO2, NO2 5%

Nivelul concentrațiilor de poluanți raportat la un conținut de 3% vol.

Tabel 9

Interpretarea rezultatelor:

PST – sub limita de detecție (SLD) a aparatului

CO – sub limita de detecție (SLD) a aparatului

SO2 – sub limita de detecție (SLD) a aparatului

NO2:

concentrație medie + eroare: 20,52 mg/mc

maxima + eroare: 22,54 mg/mc

debit masic maxim: 56,057 g/h

Încadrarea emisiilor :

Concentrațiile celor patru poluanți se încadrează în VLE-Ordin 462/93 – “Focare alimentate cu gaze naturale“.

Concentrațiile se situează sub pragurile de alertă corespunzătoare – Ordin 756/97.

Etapă II de măsurători

Măsurători privind nivelul emisiilor.

Măsurătorile privind calitatea aerului s-au efectuat in data de 08.04.2016, la sursele de emisie aferente proceselor tehnologice desfășurate pe amplasament.

Centrala termică – produce abur tehnologic:

Poluanții de interes sunt: NO2, CO, SO2, pulberi în suspensie ( PM10 )

Parametrii sursei: hcos = 17 m; T = 25 0C; V= 4,52 m/s; Q= 2044 m3/h

S= 0,1256 mp; Δp= 0,05mbar

Nivelul emisiilor (pulberi + gaze de ardere)

Tabel 10

Erori de măsurare: SO2, NO2,, CO2 5%;Pulberi în suspensie 10%

Nivelul emisiilor de poluanți – valori corectate

(calculul erorilor de măsurare)

Tabel 11

Mărime de referință: valorile limită la emisii (pulberi+gaze de ardere) se raportează la un conținut de O2 în efluentul gazos de 3% în volum. (Anexa nr. 2, Ordin 462/93

Nivelul emisiilor convertit la un conținut de 3% în O2

Tabel 12

Coș evacuare Centrala termică:

Pulberi – sub limita de detecție a aparatului de măsura ( SLD)

CO – sub limita de detecție a aparatului de măsura ( SLD)

SO2 – sub limita de detecție a aparatului de măsura ( SLD)

NO2.

Încadrarea rezultatelor în VLE

Nivelul concentrațiilor de SO2 , NO2 ,CO, pulberi în suspensie:

– se încadrează în VLE – Ord. 462/93;

– se situează sub pragurile de alertă – Ord. 756/97.

Vopsire – uscare:

Poluant de interes: compuși organici volatili, pulberi in suspensie (PM10).

Cabina de vopsit mica (60 mp)

Parametrii sursei: cos cabina mica

Înălțime = 15 m;

Secțiune = 2,07 mp;

Temperatura = 180C

Viteză efluent = 4,26 m/s

Debit efluent = 31.745 mc/h

Nivelul emisiilor de compuși organici volatili

Tabel 13

Încadrare în VLE:

Valorile măsurate ale concentrațiilor de compuși organici volatili, se situează sub VLE – Legea 278/2013 si Ord. 462/93;

Parametrii sursei: cos cabina mare

Înălțime = 15 m;

Secțiune = 2,07 mp;

Temperatura = 190C

Viteză efluent = 5,12 m/s

Debit efluent = 38.154 mc/h

Nivelul emisiilor de compuși organici volatili

Tabel 14

Încadrare în VLE:

Valorile măsurate ale concentrațiilor de compuși organici volatili, se situează sub VLE – Legea 278/2013 si Ord. 462/93;

Impregnare

Cuptor uscare – polimerizare bobinaje

Tabel 15

Rezultatele măsurătorilor

Tabel 16

Valorile măsurate ale concentrațiilor de compuși organici volatili, nu prezinta limite conform Legii 278/2013 si se situează sub valorile limita impuse prin Ordin 462/93;

Prin activitățile specifice platforma industriala intră sub incidența Ordinului MAPPM nr. 462/1993 și Legea 278/2013.

În cadrul acesteia se desfășoară trei tipuri de activități care se regăsesc in Anexa 7 Partea 2 a Legii 278/2013:

– curățarea suprafețelor – poziția 4 în Partea 2 la Anexa nr. 7 din Legea 278/2013;

– acoperirea bobinelor – poziția 7 în Partea 2 la Anexa nr. 7 din Legea 278/2013;

– alte tipuri de acoperire, inclusiv acoperirea metalelor, materialelor plastice, textilelor, țesăturilor, filmului și hârtiei – poziția 8 în Partea 2 la Anexa nr. 7 din Legea 278/2013.

În cadrul bilantului pentru activitățile desfășurate la platforma , s-au efectuat măsurători de COV la sursele aferente proceselor tehnologice din cadrul următoarelor divizii:

Divizia Transformatoare de Putere;

Divizia Mașini Electrice Rotative.

2.3. Nivel imisii

ÎNCADRAREA IN NORME

STAS 12574/87 – prevede pentru aerul din zonele protejate, concentrații maxime admisibile:

Diagrama 2 – Rezultată din tabelul 17

Tabel 17

Obs.: STAS 12574/87 nu prevede concentrații maxime admisibile pentru compuși organici volatili (exprimați in carbon organic total). Se consideră că acestea depășesc concentrațiile maxime admise atunci când mirosul lor dezagreabil și persistent este sesizabil olfactiv.

Legea 104/2011 – privind protecția aerului înconjurător – Anexa nr.3 Determinarea cerințelor pentru evaluarea concentrațiilor de dioxid de azot si oxizi de azot, particule in suspensie PM10.in aerul înconjurător într-o zonă aglomerată.

Dioxid de azot si oxizi de azot- Pragurile superior și inferior de evaluare.

Tabel 18

Pulberi in suspensie (PM10)

Tabel 19

Tabel 20

Nivelul imisiilor rezultat din calculul de dispersie

Nivelul imisiilor de poluanți s-a calculat pentru principalele substanțe evacuate în atmosferă prin surse dirijate.

Pentru modelarea dispersiei poluanților in aer a fost utilizat programul METI-LIS versiunea 2.03, dezvoltat de Ministerul Economiei. Comerțului si Industriei, Centrul de Cercetare pentru Gestionarea Riscului Chimicalelor si AIST (Japonia).

Programul se bazează pe o ecuatie Gaussiană de modelare a penei de poluant

Intrările esențiale in program, sunt debitele de emisie si alte conditii precum locatia, inaltimea, volumul de gaz si temperatura, factorii meteo, si anume:

debitul masic (g/h)

parametrii de dispersie – verticali și orizontali

viteza medie a vântului în stratul dintre sol și înălțimea efectivă a penei de poluant (m/s)

corespondența dintre gradele de stratificare, energia de stabilitate-instabilitate a gradientului termic și condițiile de difuzie.

Nivelul maxim al imisiilor rezultat din calcule de dispersie

Tabel 21

Interpretarea rezultatelor

Calculele s-au efectuat până la distanța de cca. 1000 m față de sursa de emisie, rezultatele fiind prezentate grafic în hărțile de distribuție a poluantilor – NO2, PM10.

S-au realizat hărți cu distribuție plană – NO2 – pentru situația cea mai

dezavantajoasă, respectiv:

calm atmosferic

instabilitate curenți de aer de 2,5 m/s si 4 m/s pe direcțiile predominante în municipiul Craiova: vest; nord-vest .

Nivelul imisiilor rezultat din calculul de dispersie se compară cu valorile limită orare pentru protecția sănătății umane (Legea 104/2011 și STAS 12574/87 – pentru dioxid de azot si pulberi in suspensie – probe de scurta durata ).

Dioxidul de azot

În situații de calm emisiile de dioxid de azot se estimează a fi dispersate în concentrații de cca. 0,5 – 1 µg/m3 pe un areal cu raza de 120 m în jurul surselor de emisie, concentratiile cuprinse intre 0.1-0.5 µg/m3pe un areal cu raza de 420 m,iar concentratiile intre 0.005 – 0.01 µg/m3 pe un areal cu raza de 680 m.

În condiții instabile:

viteza curenților de aer 2,5 m/s, se estimează a fi dispersate pe direcția vântului NV până la cca. 30 m distanță de sursa de emisie, în concentrații între 0,5 ÷ 1 µg/m3

mentinandu-se pe amplasament, iar in concentratii cuprinse intre 0,1 – 0.5 µg/m3 pana de poluant se întinde până la cca.230 m depărtare față de surse.

viteza curenților de aer 4 m/s, se estimează a fi dispersate pe direcția vântului V până la cca. 6 m fata de sursa de emisie,în concentrații între 0,5 ÷ 1 µg/m3, iar in concentratii cuprinse intre 0,1 – 0.5 µg/m3 pana de poluant se întinde până la cca.230 m depărtare față de surse (zona industriala).

Diagrama 3 – Rezultată din tabelul 22

Vopsitorie – Cabina de vopsit

Tabel 22

Poluanti de interes: compusi organic volatili(Corganic total), pulberi in suspensie:

Debit masic COV exprimati in Ctotal = 747,886 g/h

Debit masic PST = 220,216 g/h

Algoritmul de calcul stabilit s-a aplicat pentru condițiile de:

stare atmosferică stabilă – calm atmosferic (0,5 m/s)

stare atmosferică instabilă – vânt cu viteza (2,5 m/s)

stare atmosferica instabila – vant cu viteza de (4,0 m/s)

Nivelul maxim al imisiilor rezultat din calcule de dispersie

Tabel 23

COV exprimate in Ctotal

În situații de calm emisiile de COV – uri, se estimează a fi dispersate în concentrații de cca. 0,01 – 0.05 mg/m3 pe un areal cu raza de 70 m în jurul surselor de emisie, concentra-tiile cuprinse intre 0.005-0.01 mg/m3pe un areal cu raza de 210 m.

În condiții instabile viteza curenților de aer 2,5 m/s, se estimează a fi dispersate pe direcția vântului NV până la cca. 170 m distanță de sursa de emisie, în concentrații între 0,01 ÷ 05 mg/m3, mentinandu-se pe amplasament, iar in concentratii cuprinse intre 0,005 – 0.01 mg/m3 pana de poluant se întinde până la cca.290 m depărtare față de surse.

Viteza curenților de aer 4 m/s, se estimează a fi dispersate pe direcția vântului V până la cca. 170 m fata de sursa de emisie,în concentrații între 0,01 ÷ 0.05 mg/m3, iar in concentratii cuprinse intre 0,005 – 0.01 mg/m3 pana de poluant se întinde până la cca.270 m depărtare față de surse (zona industriala).

Fig 1 – Dispersia oxizilor de azot (exprimati in NO2) proveniti de la central termica

in situatia de calm atmosferic:

debit masic 56,057 g/h

Fig 2 -Dispersia oxizilor de azot (exprimati in NO2) proveniti de la central termica in

situatia stare atmosferica instabila cu viteza vantului de 2,5 m/s din directie NV

debit masic 56,057 g/h

Fig 3 – Dispersia oxizilor de azot (exprimati in NO2) proveniti de la central termica in

situatia stare atmosferica instabila, cu vant din directie N cu viteza de 4 m:

– debit masic 56,057 g/h

Fig 4 – Dispersia COV exprimati in carbon organic total, proveniti din procesul tehnologic

de vopsire , in situatia de calm atmosferic:

debit masic 747,89 g/h

Fig 5 – Dispersia COV exprimati in carbon organic total, proveniti din procesul tehnologic

de vopsire , in situatia de instabilitate cu vant de 2.5 m/s, din directie NV

– debit masic 747,89 g/h

Fig 6 – Dispersia COV exprimati in carbon organic total, proveniti din procesul tehnologic

de vopsire , in situatia de instabilitate cu vant de 4 m/s, din directie N:

– debit masic 747,89 g/h

Capitolul 3. Factorul de mediu apa

3.1. Apa subterană

Stratele freatice se întâlnesc, în perimetrul cercetat, în depozitele aluvionare ale luncilor Jiului și Raznicului, precum și în depozitele aluvionare ale teraselor, care apar la vest și sud vest de Câmpul Înalt, sau în depozitele deluvial-proluviale de la baza versanților. Pentru rezolvarea alimentării cu apă a perimetrului propus situat în zona Bariera Vâlcii, prezintă importanță doar stratul freatic din terasa înaltă a Jiului.

Litologic, aceste orizonturi sunt constituite predominant din nisipuri și pietrișuri separate de argile sau prafuri argiloase.

ALIMENTAREA CU APA

Apă în scop igienică-sanitar

Sursa de alimentare cu apa in scop menajer, este reteaua publica de alimentare cu apa a municipiului Craiova, printr-un bransament contorizat.

Societatea detine contract de furnizare /prestare a serviciului public de alimentare cu apa si canalizare nr. 100.044/08.08.2013.

Apa este dirijată în:

două rezervoare de 1000 mc fiecare (unul constituie rezerva intangibilă pentru incendii), de unde prin intermediul unei stații hidrofor este dirijată către consumatori

un rezervor de 400 mc care este utilizat pentru asigurarea debitelor suplimentare în caz de nevoie – nefunctional

Apa tehnologică

Alimentarea cu apă tehnologică se realizează din resursele de captare subterană.

Pentru funcționare la capacitate crescută există și varianta de alimentare din rețeaua orășenească.

Pentru stabilirea calitatii panzei freatice din zona amplasamentului au fost prelevate si analizate probe de apa din 3 foraje dintre cele 4 aflate in functiune in prima etapa de masuratori.

F3 (130 m)–amplasat în zona NE a perimetrului din spatele clădirii administrative cu H = 40 m, NHs=29.0 m, NHd=40,8 m, Dn=245 mm, Qexpl.=3 l/s, pompa amplasată la 70 m;

P3 (35 – 40 m) – amplasat în zona de vest, în apropierea turnurilor de răcire – cu H=40 m, NHs=7,0 m, NHd=13,5 m, Dn=273 mm, Qexpl.=1,5 l/s;

P4 (35 – 40 m) – amplasat în zona de est a diviziei Mașini Rotative – cu H=40 m, NHs=10,0 m, NHd=16,3 m, Dn=273 mm, Qexpl.=1,5 l/s, pompa ampl. la 20 m.

Valorile admise conform Legii 311/2004 completare a Legii 458/2002 privind calitatea apei

Tabel 24

Calitatea apei subterane – F3 – Foraj alimentare

Diagrama 4 – Rezultată din tabelul 25

Tabel 25

Diagrama 5 – Rezultată din tabelul 26

Calitatea apei subterane – P3 – Foraj alimentare

Tabel 26

Diagrama 6 – Rezultată din tabelul 27

Calitatea apei subterane – P4 – Foraj alimentare

Tabel 27

EVACUAREA APELOR UZATE

În rețeaua de canalizare sunt evacuate apele uzate constituite din:

ape uzate menajere și pluvială;

ape uzate industriale.

Evacuarea apelor uzate tehnologice (preepurate local) și menajere se realizează în comun cu apele pluviale în rețeaua orășenească printr-un racord final de evacuare.

Separatoare de produse petroliere

Separator la fabrica de Transformatoare de Putere

Separator la fabrica MER

Separator de produse petroliere Laborator-Teste

Ape uzate cu conținut de produse petroliere, sunt reduse cantitativ și evacuările sunt în general în regim discontinuu datorită funcționării sporadice a instalațiilor.

Sistemele de colectare și transport, pentru cele două categorii de ape uzate, sunt comune.

Racordul final este amplasat într-un cămin situat la extremitatea nord-estică a platformei.

Surse de poluanți

Sursele de poluare a apei sunt constituite din:

ape uzate menajere, ape ce prezintă pH variat, azot amoniacal, substanțe organice, detergenți;

ape uzate rezultate de la fabricarea transformatoarelor de putere: materii în suspensie, substanțe organice, produce petroliere;

ape uzate rezultate de la fabrica MER: materii în suspensie, substanțe organice, produse petroliere;

ape uzate rezultate de la laborator: materii în suspensie, substanțe organice;

ape rezultate de la răcirea utilajelor : materii in suspensie, produce petroliere;

ape pluviale – pot conține: materii în suspensie (pământ, nisip), produse petroliere.

3.2. Prelevarea probelor și interpretarea rezultatelor

S-au analizat următorii indicatori specifici activității, normați de NTPA 002/2005:

pH

materii în suspensie

CCO-Cr; CBO5

extractibile în eter de petrol

azot amoniacal

detergenți

produse petroliere

Caracteristicile fizico-chimice ale apelor uzate industriale

Intrare – Ieșire separator

Tabel 28

Nota: Apele uzate trecute prin separator sunt preluate prin vidanjare.

Din analiza apelor uzate trecute prin separator, valorile indicatorilor analizati s-au situate sub limitele admise, cu exceptia CCO-Cr si substantelor extractibile care au avut valori ce s-au situate peste pragul de alerta, conform NTPA 002/2005 .

Caracteristicile fizico-chimice ale apelor uzate industriale

Evacuare în canalizarea orășenească

Tabel 29

Interpretarea rezultatelor:

Apele uzate industriale evacuate de pe amplasament:

pH: caracter neutru, usor bazic, se încadrează în limitele impuse prin HG 352/2005;

Materii în suspensie:

se încadrează în limitele impuse prin HG 352/2005 în proba analizata;

se situează sub pragul de alertă conform Ordin 756/1997;

CCO-Cr:

se încadrează în limitele impuse prin HG 352/2005 în proba analizata;

se situează sub pragul de alertă conform Ordin 756/1997;

Azot amoniacal:

se încadrează în limitele impuse prin HG 352/2005 în proba analizata;

se situează sub pragul de alertă conform Ordin 756/1997;

Detergenți:

se încadrează în limitele impuse prin HG 352/2005 în proba analizata;

se situează sub pragul de alertă conform Ordin 756/1997.

Capitolul 4. Factorul de mediu sol

4.1. Caracterizarea solurilor

Terenul studiat – perimetrul limitrof societății se limitează morfohidrografic cu versantul stâng al văii Amaradia spre Nord-Est, cu contactul Piemontului getic, cu câmpia Romanați, reprezentați prin Dealurile Amaradiei, între localitățile Șimnicu de Jos și gara Banu Mărăcine, spre est și cu lunca Jiului spre nord – vest.

Aspectul general al perimetrului este acela al unui amfiteatru cu deschidere spre vest, ce coboară în trepte de pe câmpul înalt al Piemontului getic, prin terasele Jiului, spre lunca joasă a râului Jiului și Amaradia. Acesta formează versantul stâng al zonei depresionare al văii Jiului între Piemontul deluros din nord-nord vest și câmpia înaltă, colinară din sud-sud est, ambele aparținând Piemontului Getic.

Contactul morfologic dintre Câmpul Înalt și Terasa Înaltă este pe alocuri mascat de depozite deluvio – proluviale la baza versantului.

Aluviunile scad treptat de la est la vest, de pe Câmpul Înalt (192,0 m) spre Terasa Superioară (110 m).

Dezvoltarea reliefului în trepte de la S la N, ca și marea varietate a rocilor de solificare, la care se adaugă modificările ce intervin în clima județului în aceeași direcție, explică gama largă de soluri și repartiția geografică a acestora.

În regiunea de câmpie propriu-zisă apar cernoziomuri, cernoziopmuri cambice (levigate), cernoziomuri argiluviale, soluri brun-roșcate (inclusiv podzolite). Succesiunea este estompată pe alocuri, de apariția solurilor nisipoase în diferite stadii de evoluție(de la regosol la cernoziom lamelar și argiloiluvial) care ocupă 85.000 ha.

În câmpia piemontană înaltă sunt răspândite cu precădere, solurile brune roșcate (inclusiv podzolite), iar în Piemontul Getic, de la Craiova spre Nord, predomină vertisolurile, urmate de solurile argiloiluviale brune, podzolite, pseudogleizate cu caracter planic ca și salinitate apar în luncile Dunării, Jiului, Amaradiei și efluenților.

În Craiova predomină solurile argiloaluviale nisipoase cu orizontul B în benzi (lamelar).

Valori de referință pentru urme de elemente chimice în soluri

Conform Ord. 756/97

Tabel 30

Conform Ordinului nr. 756/1997 privind evaluarea poluarii mediului:

Poluare potential semnificativa – concentratii de poluanti in mediu, ce depasesc pragurile de alerta prevazute in reglementarile privind evaluarea poluarii mediului. Aceste valori definesc nivelul poluarii la care autoritatile competente considera ca un amplasament poate avea un impact asupra mediului si stabilesc necesitatea unor studii suplimentare si a masurilor de reducere a concentratiilor de poluanti in emisii/evacuari.

Poluare semnificativa – concentratii de poluanti in mediu, ce depasesc pragurile de interventie prevazute in reglementarile privind evaluarea poluarii mediului.

Prag de alerta – concentratii de poluanti in aer, apa, sol sau in emisii/evacuari, care au rolul de a avertiza autoritatile competente asupra unui impact potential asupra mediului si care determina declansarea unei monitorizari suplimentare si/sau reducerea concentratiilor de poluanti din emisii/evacuari.

Prag de interventie – concentratii de poluanti in aer, apa, sol sau in emisii/evacuari, la care autoritatile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului si reducerea concentratiilor de poluanti din emisii/evacuari.

Observații:

zona protejată – similară cu tipul de folosință pentru soluri sensibile;

zonă industrială – similară cu tipul de folosință pentru soluri mai puțin sensibile.

CARACTERIZAREA STĂRII DE CALITATE A SOLURILOR

Probele de sol recoltate au fost supuse următoarei game de analize, în funcție de unitățile de clasă:

pH (H2O) – raport sol apă 1:2,5 electrod de sticlă;

conținut de metale grele: Cu, Zn, Pb, Co, Ni, Cd – au fost dozate ca forme totale prin metoda spectofotometriei cu absorbție atomică.

Mentionam ca solurile de pe amplasament se incadreaza in categoria celor cu folosinta mai putin sensibila.

4.2. Etapa I de măsurători

Pentru caracterizarea terenului din zona functionala, in etapa I, au fost prelevate probe de sol din 12 profile, localizate dupa cum urmeaza:

Amplasarea punctelor de prelevare probe de sol – zona functional

Tabel 31

REZULTATELE MASURATORILOR PENTRU PROBE PRELEVATE DIN ZONA FUNCTIONALA

Gradul de poluare al solului cu metale grele si hidrocarburi totale

Tabel 32

Tabel 33

Tabel 34

Gradul de poluare al solului cu hidrocarburi tatale din petrol HTP

Tabel 35

Gradul de poluare al solului cu hidrocarburi aromatice si carbon organic total

Tabel 36

Gradul de poluare al solului cu PCB

Tabel 37

Interpretarea rezultatelor si raportarea la legislatia in vigoare:

Evaluarea cantitativa si calitativa, a nivelului de poluare in zona analizata a pus in evidenta:

Din punct de vedere chimic aceste soluri se caracterizează astfel:

Reacția solului variaza de la usor acid 6.52 (profil 3C – adancimea 30-35 cm) pana la usor alcalin (8,26 Profil 1A – adancime 0-5 cm), in majoritatea probelor pH-ul are valori cuprinse intre 6.54 si 7.96 si se remarca in majoritatea profilelor scaderea valorii pH-ului cu adancimea.

Conținuturile în metale grele, HTP, HA si Carbon organic total ale profilelor analizate din zona functionala a platformei , sunt:

Continutul in hidrocarburi totale din petrol, in functie de pozitionarea profilului investigat, s-au inregistrat valori cuprinse intre 57 si 1478 mg/kg su (profil 2A – zona rezervoarelor ingropate pentru motorina –nefunctionale- in dreptul Halei CM si profil 4B – zona punctului de descarcare ulei de transformator); in 45% din cazuri, restul valorilor situandu-se sub limita de detective a metodei (SLD). Pragul de alerta a fost depasit in profilul amplasat in zona punctului de descarcare ulei de transformator.

Continutul in hidrocarburi aromatice (benzene, toluene, etilbenzen, xileni), in functie de pozitionarea profilului investigat, s-au inregistrat valori de 19.72 mg/kg su (profil 1E – zona atelier impregnare – adancimea de 0-5 cm si scade cu adancimea), si 1.28 mg/kg su (profil 2E – zona atelier vopsitorie in dreptul cosurilor de evacuare); valori ce s-au situate mult sub pragul de alerta conform Ordin 756/1997.

4.3. Etapa a II-a de măsuratori

Probele de sol au fost analizate in laborator.

Rezultatele masuratorilor

Tabel 38

Tabel 39

Tabel 40

Interpretarea rezultatelor

Continutul in hidrocarburi totale, in functie de pozitionarea profilului investigat, s-au inregistrat valori cuprinse intre 361 – 1134 mg/kg s.u valori ce se situeaza peste valoarea continutului normal din sol pentru sol mai putin sensibil .

Valori ale continutului de THP in sol ridicate s-au inregistrat in zona zona halei extindere STM – 5 cm si in zona depozitului de deseuri periculoase la adancimea de 30-35 cm, valoare ce depaseste pragul de alerta conform Ordin 756/97.

4.4. Concluzii și recomandări

Activitățile actuale specifice platformei industriale nu exercită un impact negativ direct asupra solului și subsolului, intrucat:

Platforma incintei este betonată în proporție de peste 94 %, fiind prevăzută cu rețele de canalizare ape pluviale de platformă și acoperiș, astfel că nu există riscul pătrunderii acestora în sol, cu antrenarea de uleiuri, motorină, detergenți, etc.

Emisiile atmosferice de poluanți constituenți ai gazelor de ardere din sursele fixe, au prezentat valori ce se încadrează în VLE – Ord. 462/93, situându-se și sub pragurile de alertă – Ord. 756/97. Evacuarea poluanților se realizează în mod dirijat, prin coșurile de emisie cu înălțimi de 17 m.

Emisiile de pulberi metalice rezultate în urma proceselor de polizare au loc în zona locurilor de muncă. Datorită greutății specifice a pulberilor metalice și dimensiunilor mari ale halei de producție, nu există posibilitatea evacuării în atmosferă;

Pentru prevenirea scurgerilor accidentale de uleiuri si motorina auto, se intocmeste si se respecta un program de revizii si reparatii.

Toate căile de acces sunt betonate, prevăzute cu canale betonate de scurgere a apelor pluviale, astfel încât riscul de pătrundere în sol a poluanților este redus. in cazul unor scurgeri accidentale de produse petroliere (combustibil sau uleiuri), se vor lua masuri imediate de remediere prin aplicarea de substante absorbante la locul respectiv.

In proximitatea rampei de descarcare ulei de transformator si a gospodariei de ulei uzat exista un separator de produse petroliere, pentru care exista un program de curatire .

Capitolul 5. Concluzii generale și recomandări

5.1. Factorul de mediu sol

Măsurătorile privind calitatea factorilor de mediu pe amplasamentul societatii platformei industriale, s-au efectuat în perioadele: 20.11 – 21.11.2014- 08.04.2016.

5.2. Factorul de mediu aer

Nivel emisii

Prelevarea probelor de aer și măsurarea parametrilor fizici la sursele de emisie s-au realizat conform Metodologiei MAPPM – Ord. 462/93, în condiții de funcționare normală a proceselor tehnologice, funcționarea normală a Centrala Termică – funcționare cu gaz metan.

Nivel imisii

Pentru modelarea dispersiei poluanților in aer a fost utilizat programul METI-LIS versiunea 2.03, dezvoltat de Ministerul Economiei. Comerțului si Industriei, Centrul de Cercetare pentru Gestionarea Riscului Chimicalelor si AIST (Japonia).

Programul se bazează pe o ecuatie Gaussiană de modelare a penei de poluant .

Calculele s-au efectuat până la distanța de cca. 1000 m față de sursa de emisie, Centrala termica rezultatele fiind prezentate grafic în hărțile de distribuție a poluantilor – NO2.

S-au realizat hărți cu distribuție plană – NO2 – pentru situația cea mai dezavantajoasă, respectiv calm atmosferic și în condiții de instabilitate curenți de aer de 2,5 m/s si 4 m/s pe direcțiile predominante în municipiul Craiova: vest; nord-vest .

Nivelul imisiilor rezultat din calculul de dispersie se compară cu valorile limită orare pentru protecția sănătății umane (Legea 104/2011 și STAS 12574/87 – pentru dioxid de azot si pulberi in suspensie – probe de scurta durata ).

5.3. Factorul de mediu apa

Apa subterană

Pentru stabilirea calitatii panzei freatice din zona amplasamentului au fost prelevate si analizate probe de apa din 3 foraje din cele 4 aflate in functiune:

F3 (130 m)–amplasat în zona nord estică a perimetrului din spatele clădirii administrative cu H = 40 m, NHs=29.0 m, NHd=40,8 m, Dn=245 mm, Qexpl.=3 l/s, pompa amplasată la 70 m;

P3 (35 – 40 m) – amplasat în zona vestică, în aporpierea turnurilor de răcire – cu H=40 m, NHs=7,0 m, NHd=13,5 m, Dn=273 mm, Qexpl.=1,5 l/s;

P4 (35 – 40 m) – amplasat în zona de est a diviziei Mașini Rotative – cu H=40 m, NHs=10,0 m, NHd=16,3 m, Dn=273 mm, Qexpl.=1,5 l/s, pompa ampl. la 20 m.

Alimentarea cu apă

Apă în scop igienică-sanitar

Sursa de alimentare cu apa in scop menajer, este reteaua publica de alimentare cu apa a municipiului Craiova, printr-un bransament contorizat.

Apa este dirijată în:

două rezervoare de 1000 mc fiecare (unul constituie rezerva intangibilă pentru incendii), de unde prin intermediul unei stații hidrofor este dirijată către consumatori;

un rezervor de 400 mc care este utilizat pentru asigurarea debitelor suplimentare în caz de nevoie – nefunctional.

Rețeaua de alimentare cu apă a societății este constituită dintr-un inel exterior care urmărește conturul perimetrului din care pornesc conducte către consumatori.

Apa tehnologică

Alimentarea cu apă tehnologică se realizează în prezent numai din resursele de captare subterană. Pentru alimentarea cu apă societatea dispune de 2 foraje de adâncime ( săpate la 130 m) și 3 puțuri de mică adâncime (40 m).

Apa pentru stingerea incendiilor este asigurată din unul dintre rezervoarele de înmagazinare de 1000 mc (stoc intangibil).

În condițiile actuale, de restrângere a activităților, volumele de apă necesare sunt asigurate numai din alimentările subterane care aparțin societății.

Calitatea apei de alimentare

Evacuarea apei uzate

În rețeaua de canalizare sunt evacuate apele uzate constituite din:

ape uzate menajere și pluvială;

ape uzate industriale.

Evacuarea apelor uzate tehnologice (preepurate local) și menajere se realizează în comun cu apele pluviale în rețeaua orășenească printr-un racord final de evacuare.

Sistemele de colectare și transport, pentru cele două categorii de ape uzate, sunt comune.

5. Bibliografie

Luiza Florea, Protecția mediului, Editura Fundației Universitare „Dunărea de Jos” Galați, 2002

Iordache Gheorghe. Metode si utilaje pentru prevenirea poluării mediului, MATRIXROM București, 2003

Ciurea Aurel Tehnologii și echipamente pentru protecția mediului în procese metalurgice, Universitatea Dunărea de Jos, Galați, 2006, format electronic.

Emisii poluante: Metode pentru reducerea acestora – RĂDULESCU, CRISTIANA, 2008

Mediul înconjurător: Poluare și protecție – VIȘAN, SANDA Editura Economică , 2000

Poluanții și mediul înconjurător – BURTICĂ, GEORGETA, 2005

Legislație și politici de mediu – POPESCU, MARIUS-CONSTANTIN, 2007

Ecologie și protecția juridică a mediului – NEACȘU, PETRE, 2000

Legislație privind protecția mediului: Cadrul normativ general, București, Matrix Rom, 2005

Gilpin, A. 1996. Dictionary of Environment and Sustainable Development. John Wiley and Sons.

Ainsworth, E. A.; Long, S. P. (2004). "What have we learned from 15 years of free-air CO2 enrichment (FACE)? A meta-analytic review of the responses of photosynthesis, canopy properties and plant production to rising CO2".

Lobell, D. B.; Schlenker, W.; Costa-Roberts, J. (2011). "Climate Trends and Global Crop Production Since 1980"

Bennett, A. F.; C. Lowe (2005)."The academic genealogy of George A. Bartholomew".

Environmental Protection Agency, EPA-452/K-00-002 – Environmental Protection Planning and Standards – Taking Toxics Out of the Air, United States Office of Air Quality, USA, August 2000, www.epa.gov/airquality/takingtoxics/

European Environmental Agency, Report No 10/2005 – Environment and health, Copenhagen, Denmark, 2005,www.eea.europa.eu/themes/human

Fenger J. – Urban air quality, Atmospheric Environment.