Observarea evolutiei si cotizatiei catre stat a impozitului pe venituri [303417]
[anonimizat], [anonimizat] a firmei Veo WorldWide. Activitatea desfasurata de firma in decursul unei perioade de timp se reflecta in situatia financiara a acesteia, [anonimizat].
[anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], mecanismul fiscal si aparatul fiscal.
[anonimizat], poarta denumirea de sistem fiscal
Tema aleasa „ Situatia impozitelor si taxelor in cadrul societatii Veo WorldWide SRL” [anonimizat], [anonimizat], luata ca baza de referinta perioada 2015 -2017.
[anonimizat], cat si virarea acestora catre bugetul de stat.
Lucrarea este structurata pe trei capitole. In primul capitol al lucrarii de disertatie am pus in evidenta cateva aspecte teoretice privind impozitele si taxele si am abordat putin si situatia financiara a [anonimizat].
[anonimizat], [anonimizat], analiza swot.
Utimul capitol reprezinta o imbinare a celor doua capitole prezentate mai sus. Mai exact este vorba despre o analiza a [anonimizat] o scurta analiza a situatiei acesteia pe baza indicatorilor de rentabilitate din contul de profit si pierdere. Scopul acestui capitol consta in :
Observarea evolutiei si cotizatiei catre stat a impozitului pe venituri
Observarea evolutiei si cotizatiei catre stat a impozitului pe profit care are o [anonimizat], [anonimizat], prin influenta activitatilor generatoare de profit
Observarea cotizatiei contributiei retinerilor salariale si patronale
Analiza indicatorilor economico financiari
La sfarsitul lucrarii sunt trase concluziile aferente studiului de caz ce se desprind din lucrarea prezentata
CAPITOLUL I. Considerente generale
Aspecte teoretice privind impozitele și taxele
Impozitele reprezintă o formă de extragere a unei părți din averea sau din veniturile persoanelor fizice și juridice de către stat pentru a acoperi cheltuielile publice.
Lexemul „impozit” provine din latinescul „impositum” , care reprezint obligația publică
Specialiștii în domeniu au dat următoarele definiții impozitului, astfel ca Gaston Jaze întelege prin impozit „ o prestație precuniară pretinsă cetățenilor cu scopul acoperirii cheltuielilor de interes general”. O altă definitie este dată de către Louis Trotabas, care consideră că impozitul este „procedeul de repartizare a creanțelor bugetare între cetățeni, în funcție de capacitatea lor contributivă”
Rolul cel mai important al impozitelor se manifestă în plan financiar, ele consituind mijlocul principal de procurare a resurselor financiare publice necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice.
Figura 1.1 Elementele caracteristice ale impozitelor
Sursa: Prelucrare proprie
Deoarece impozitul poate avea implicații diferite în viața social – economică, s-au folosit mai multe criterii de clasificare. Astfel, avem urmatoarele clasificări ( Figura 1.2) :
Impozitarea consumului este considerata cea mai favorabila cresterii economice , deoarece denatureaza deciziile participantilor la piata. In multe situatii, taxarea consumului nu produce rezultate optime.Cu toate acestea, in cazul majoritatii accizelor efectele denaturate sunt de fapt dorite
Figura 1.2 Clasificarea impozitelor
Sursa: prelucrare proprie
În practica financiar – fisclă se întalnesc o difersitate de impozite care se deosebesc nu numai ca și conținut, dar ca și formă. Pentru a sesiza mai ușor efectele diferitelor categorii de impozite pe plan economic, social și politic, este necesară gruparea acestora pe baza unor criterii
Impozitele directe constituie cea mai veche și cea mai simplă formă de impunere și se evidențiază prin impactul direct asupra plătitorului ( plătitor= suportator), pe când cele indirecte, nu pot fi recuperate asupra altei persoane.
În categoria impozitelor directe intra impozitele reale ce au în vedere averea impozabilă. Aceasta îmbracă mai multe forme precum:
Pământul impozitul pe teren
Clădirile impozitul pe clădiri
Mijloacele de transport taxa asupra mijloacelor de transport
Tot din această categorie fac parte și impozitele personale , adică impozitul pe venit, ce se stabilește asupra averii.
În categoria impozitelor indirecte intră:
Taxa pe valoare adaugată
Accizele
Taxele vamale
Acciza este o taxa suportata de consumatori, fiind cea mai raspandita forma a impozitelor indirecte care se include in pretul de vanzare al unor marfuri determinate. Ele reprezinta o sursa importanta a veniturilor bugetare.
Impozitul pe venit și impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
Prin venit se întelege orice câștig obținut de o persoana fizică.
Categorii supuse impozitului pe venit:
Venituri din salarii
Venituri din activități independente
Venituri din chirii
Venituri din investiții ( dobanzi, dividende etc)
Venituri din pensii
Venituri din activități agricole
Venituri din premii și jocuri de noroc
Venituri din transferul proprietăților imobiliare
Din alte surse
Cota de impozitare este de 16% și se aplică asupra venitului impozabil pentru determinarea impozitului pe venituri. Perioada impozabila este anul fiscal care corespunde cu anul calendaristic
Definirea veniturilor din salarii:
„Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică rezidentă ori nerezidentă ce desfășoară o activitate în baza unui contract de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor, ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizații pentru incapacitatea temporară de muncă acordate persoanelor care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor”
Determinarea impozitului pe salarii
Cei ce beneficiază de venituri din salarii, datorează statului un impozit lunar ce se calculează și se reține la sursă de către plătitorii de venituri.
Calculul salariilor : Salariul de încadrare + sporuri = total venituri brute
Total venituri brute – CAS – CASS – fond șomaj = Total venituri nete
Total venituri nete – deducerea personală = Total venit impozabil
Impozit pe salarii = total venit impozabil * 16%
Salariul net = total venit impozabil – impozit + deducerea personală
Deducerea personală se calculează în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere. Prin persoane aflate în întreținere înțelegem soț/soție, copii, alți membrii ai familiei până la gradul 2 de rudenie .
Conform art 3 din Ordinul Ministerelor Finanțelor Publice s-a stabilit urmatorul algoritm de calcul pentru deducerile personale, în funcție de venitul brut lunar din salarii și de numărul persoanelor aflate în întreținerea contribuabilului :
Pentru un venit brut lunar (VBL) până la 1 500 lei:
Fără persoane în întreținere – 300 lei
Cu o persoană în întreținere – 400 lei
Cu două persoane în întreținere – 500 lei
Cu trei persoane în întreținere – 600 lei
Cu patru sau mai multe persoane în întreținere – 800 lei
Pentru un venit brut lunar cuprins între 1501 – 3000 lei
Fără persoane în întreținere – 300 * [ 1- (VBL – 1500) /1500] lei
Cu o persoană în întreținere – 400* [1- (VBL – 1500) /1500] lei
Cu două persoane în întreținere – 500* [1- (VBL – 1500) /1500] lei
Cu trei persoane în întreținere – 600* [1- (VBL – 1500) /1500] lei
Cu patru sau mai multe persoane în întreținere –800* [1- (VBL – 1500) /1500]
Pentru un venit brut lunar (VBL) de peste 3001 lei, nu plătesc deduceri
Tabel 1.1 Contribuțiile angajatului și ale angajatorului
Sursă:prelucrare proprie
Toate contribuțiile salariale se înregistrează în Declarația 112 – „Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, a impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate”. Această declarație se depune la ANAF până pe data de 25 ale lunii viitoare celei pentru care se înregistrează.
Impozitul pe venitul microîntreprinderilor se calculează prin aplicarea cotei de 1% asupra veniturilor totale din care se scad veniturile aferente costurilor stocurilor de produse, a serviciilor în curs de execuție, venituri din producția de imobilizări corporale și necorporale, din subvenții de exploatare, din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare, venituri din restituirea sau anularea dobânzilor/ penalităților de întârziere. Impozitul pe venitul microîntreprinderilor se declara prin Declarația 100 și se plătește trimestrial la bugetul de stat până pe 25 cel târziu a primei luni din trimestrul următor.
1.3 Impozitul pe profit
Tinand cont de faptul ca orice persoana juridica incepe o activitate economica in speranta obtinerii unui profit in urma eforturilor depuse. Profitul investitorilor de capital este format din surplusul rezultat in urma activitatii economice intreprinse de acestia, adica din diferenta veniturilor si a cheltuielilor ce au avut loc in perioada respectiva
Proftul imbraca 4 forme :
Profit brut = partea ramasa din venitul total dupa ce au fost scazute cheltuielile de productie
Profitul net= acea parte din profitul brut care ramane dupa ce au fost scazute impozitele si taxele suportate in mod direct din profit
Profitul normal
Supraprofitul = profit obtinur din imprejurimi deosebite si este obitnut de regula de cei ce detin monopol in producerea/ vanzarea produselor. Preturile de vanzare mai crescute sunt cele ce stau la baza supraprofitului.
Profitul este influentat de:
Interactiunea cu mediul de piata
Modul de desfasurare al activitatii
mediul extern in care isi desfasoara activitatea . Aici pot intra: stabilirea cotelor de CAS, CASS, somaj, TVA etc . Asa cum sugereaza si lexemul extern, putem deduce ca acestea nu pot fi controlate de societate. O alta influenta o au consumatorii deoarece acestia doresc produse de calitate la preturi avantajoase. Oferirea produselor avantajoase conduc la cresterea cotei de piata si implicit la cresterea veniturilor, deci si a profitului.
Conform Art 13 din codul fiscal, sunt obligate la plata impozitului pe profit urmatoarele persoane:
persoane juridice romane, cu exceptia celor prevazute la alin 2
persoane juridice romane care desfasoara activitatea prin intermediul unui/unor sediu/sedii permanent/ permanente
persoane juridice romane care realizeaza venituri in Romania
persoane juridice cu sediul social in Romania.
Cota de impozitare a impozitului pe profit este de 16%
Tinand cont de formula de calcul a impozitului pe profit:
Profitul impozabil = venituri totale – cheltuieli totale – venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile
Urmatoarele venituri sunt neimpozabile :
Dividende platite de la o persoana juridica romana
Dividende platite de la o persoana juridica straina platitoare de impozit pe profit
Valoarea titlurilor de participare noi sau sumele reprezentand majorarea valorii nominale a titlurilor de participare existente
Venituri din anularea, recuperare, inclusiv refacturarea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, venituri din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, venituri din restituirea ori anularea unor dobanzi si/sau penalitati pentru care nu s-a acordat deducere, precum si venituri reprezentand anularea rezervei inregistrate ca urmare a participarii in natura la capitalul altor persoane juridice sau ca urmare a majorarii capitalului social la persoana juridica la care se detin titluri de participare.
Venitul din impozitul pe profit amanat
Venituri reprezentand modificarea valorii juste a investitiilor imobiliare ca urmare a evaluarii ulterioare utilizand modelul bazat pe valoarea justa de catre contibuabilii care aplica reglementarile contabile conforme cu Standardele internationale de raportare financiara
Veniturile reprezentand cresterile de valoare rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe , terenurilor, imobilizarilor necorporale
Venituri ca fiind vazute neimpozabile aprobate prin acte normative
Cu ajutorul profitului net si a profitului brut ce rezulta din contul de profit si pierdere, dar si cu ajutor celorlalte elemente din bilant putem deduce cat de profitabila este afacerea.
Astfel, in analiza indicatorilor de rentabilitate si a echilibrului financiar, am utilizat :
Fondul de rulment(FR) =Capitalul permanent – Active imobilizate = Active circulante – Datorii pe termen scurt
Capitalul permanent = Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung
Din calcularea fondului de rulment ne confruntăm cu una din urmatoarele situații:
Când capitalul permanent > A imobilizate FR > 0 capitalurile permanente repezintă o sursă suficientă pentru a finanța în totalitate imobilizările.
Când capitalul permanent < A imobilizate FR < 0 Capitalurile permanente nu sunt suficiente pentru a finanța în totalitate imobilizările.
Necesarul de fond de rulment = Active circulante – Disponibilitati banesti – datorii curente
Necesarul de fond de rulment exprimă partea din activele circulante ( stocuri și creanțe) care nu este finanțată din datoriile pe termen scurt non- bancare
Trezorăria netă = Fondul de rulment – Necesarul fondului de rulment
Trezorăria netă reprezintă un surplus de finanțare, concretizat în casa și conturi bancare.
CAPITOLUL II. PREZENTAREA SOCIETATII VEO WORLDWIDE
2.1 Scurt istoric
Tabel 2.1 Datele firmei
sursa : prelucrare proprie
Conform Certificatului constatator, aceasta clasa include alte activitati de servicii informationale neclasificate in alta parte, cum ar fi:
Servicii de informatie Telefonica bazate pe calculator,
Servicii de cautare a informatiilor, pe baza de tarif sau contact,
Servicii de grupare a stirilor, informatii din ziare etc
Sunt excluse activitatile ce apartin codului caen 8220 – activitati ale centralelor de intermediere telefonica
Veo WorldWide Service a luat ființă în urmă cu 11 ani, denumirea acesteai provenind de la numele primilor doi membri ai echipei.
Ca și valori ale societății, implicit a persoanelor angajate și a celor ce urmează sa fie angajate. Astfel, persoanele sunt alese doar daca se constată că dobândesc următoarele valori:
Compenteță
Transparență – este promovată comunicarea și onestitatea cu membrii echipei, furnizorii și clienții
Implicarea
Solidaritatea
Perfecționarea continuă
Veo WorldWide are o pozitie favorbail in topul firmelor astfel :
Locul 1 in top afaceri Romania, top pentru Judetul Iasi
Cea mai mare firma din Judetul Iasi
Locul 1 In top profit Romania 2017, top pentru judetul Iasi
locul 2 in top afaceri Romania, top pentru Romania intreprideri mici
In ceea ce priveste profitul, aesta a prezentat cresteri anuale, 2017 fiind cel mai profitabil an, astfel :
Figura 2.1 Profitul net
sursa : prelucrare proprie pe baza bilantului societatii Veo WorldWide
Obiectivul societatii este acela de a oferi servicii de consultanta B2B, acoperind o gama larga de domenii, iar specialistii in comert international, transport, it, finante si resurse umane, fac din Veo o companie de profesionisti ce defineste pasiunea si implicarea. Clientii primesc intotdeauna solutii inovative si servicii de calitate.
Presima companiei este aceea ca in momentul in care lucrurile sunt facuta bine vor conduce la mentinerea unei companii solide, cu rezultate peste asteptari si in viitor
Ce isi propune compania?
Cresterea anuala cu un procentaj de peste 80%
Misiunea firmei consta in deparisea continua a exigentelor clientilor si devenirea celui mai respectat furnizor de solutii si servicii B2B
Cum sunt formați viitorii angajați?
Comercial – Pentru persoanele care au aplicat pentru postul de Specialist în comerț internațional, perioada de formare este de 4 saptămâni. În aceste 4 saptămâni, potențialii angajați sunt supuși mai multor probe printre care doble ecoute, play roll etc. Prin aceste probe se urmarește evoluția candidaților, dar si dacă posedă valorile firmei. O particularitate a acestui program este reprezentată de lucrul cu cazuri specifice din mediul real de afaceri
Retail – echipa de traineri formează specialiști pentru magazinul din Timișoara, Wow – muncitori comerciali, personal auxiliar, asistenți logistici.
Suport – pentru acest departament, sunt instruiți specialiștii în contabilitate. Trainingurile sunt intensive, incuzând exerciții practice și tehnice pe diferite situații.
Management – dezvoltarea liderilor pregătiți în a conduce firma și să se adapteze și să gestioneze situațiile aparute în vederea dezvoltării. Cu ajutorul managerilor, buyerii sunt uniți și implicați în ceea ce fac astfel încât sa atingă performanțe înalte.
2.2 Structura organizatorica a firmei Veo WorldWide
Din analiza celor doua departamente, putem deduce urmatoarele lucruri:
Persoanele din departamentul achizitii au in vedere stabilirea relatiilor cu furnizorii, prospectarea conditiilor de achizitii/livrare, a pietelor de profil.
Responsabilitati: asumarea calitatii negocierii contractelor; isi asuma calitatea si cantitatea produselor achizitionate; identifica, prospecteaza si selecteaza furnizorii; negociaza contractele de furnizare; gestioneaza stocurile; urmareste situatia comenzilor pana in momentul receptiei finale.
Cei din departamentul suport le asigura conditiile necesare desfasurarii planului de negociere celor din departamentul achizitii. It-ul se ocupa cu rezolvarea problemelor de natura tehnica, contabilitatea inregistreaza documentele necesare, urmareste situatia firmei si intocmeste planuri de redresare daca este cazul, iar cei de la resurse umane au in vedere selectia si recrutarea necesarului de personal si instruirea acestuia, astfel incat sa atinga performantele cele mai intalte.
2.3 Analiza mediului concurential
Tinand cont ca TK MAXX si ACTION sunt principalii concurenti, am facut o analiza a acestora, luand in calcul cifra de afaceri, profitul net si numarul angajatilor:
Figura 2.3 Cifra de afaceri (lei) a principalilor competitori
Sursa: http://www.listafirme.ro/
Din analiza graficului observam urmatoarele aspecte:
Veo WorldWide se pozitioneaza cel mai bine din perspectiva cifrei de afaceri comparativ cu Tk Maxx si Action.
In perioada 2015-2016 cifra de afaceri a societatii Veo a evoluat cu 3.676.280 lei ( dublu fata de anul 2015), spre deosebire de Tk Maxx care a crescut cu 2.083.321. Tot de o crestere a cifrei de afaceri are parte si societatea Action, in valoare de 3.350.297. Desi fiecare societate a prezentat o evolutie pozitiva, Veo este pe primul loc in aceasta perioada.
In perioada 2016-2017 cifra de afaceri a societatii Veo a crescut mai lent comparativ cu perioada precedenta cu 1.428.892, TK Max tot de o crestere a avut parte, cu 1.709.121. In cazul societatii Action situatia sta diferit in comparatie cu concurenta, caci in 2017 prezinta un mic declin, mai exact cu 967.803
Din aceasta evolutie a cifrei de afaceri concluzionam faptul ca Veo reuseste sa isi mentina cota de piata si sa atraga noi clienti si sa isi mareasca vanzarile. Cifra de afaceri a societatilor Veo si Tk Maxx reuseste sa urmeze un curs ascendent in perioada analizata, dispunand de un potential ce ii permite consolidarea pozitiei pe piata si bineinteles amplificarea anuala a vanzarilor.
Figura 2.4 Profitul net (lei) al principalilor competitori
Sursa: http://www.listafirme.ro/
In perioada 2015-2016 Veo WprldWide se detaseaza considerabil de firmele concurente, prezentand cresteri semnificative in ceea ce priveste profitul net. Aceasta si-a triplat profitul, iar in 2016-2017 are un profit mai mic fata de perioada precedenta cu 96.969 . De o situatie asemanatoare are parte si Action, insa aceasta nu reuseste sa isi mareasca profitul atat de mult in prima perioada, dar nici nu ii scade in cea de-a doua cu o suma semnificativa. Tk Maxx prezinta lente scaderi anuale
Concluzionand, putem afirma faptul ca firma noastra este in topul firmelor din perspectiva profitului generat, observandu-se o detasare semnificativa a acesteia de concurenta.
Figura 2.5 Evolutia angajatilor ai principalilor competitori
Sursa: http://www.listafirme.ro/
Societatea noastra dispune de o forta de munca in crestere, care sa genereze un profit din ce in ce mai mare. In 2016 si-a marit numarul salariatilor cu 3 angajati, iar in 2017 cu 4 si probabil ca vor continua sa isi mareasca numarul angajatilor in anii ce vor urma.
Tot de o crestere a numarului angajatilor au avut parte si celelalte societati astfe: in 2016 Tk Maxx si-a marit numarul angajatilor cu 6, iar Action a rămas cu același numar de salariați ca în anul precedent. In 2017 Tk Maxx a facut restructurări, astfel că a rămas cu jumătate din angajații pe care îi avea în anul precedent, iar Action a angajat încă jumătate față de personalul avut în 2016, mai exact au angajat 3 salariați.
Concluzionand, Veo dispune in 2017 de un numar de angazati aproximativ egal cu suma angajatilor societatilor concurente.
2.4 Analiza SWOT
Capitolul 3. Studiu de caz privind analiza activității economice pe baza informațiilor rezultate din contabilitatea impozitelor si taxelor la SC Veo WorldWide S.R.L.
3.1 Determinarea salariului net
Angajatul Tudorache Dragos are un salariu brut de 2700 lei, si tichete de masa in valoare de 300 lei si o persoana în întreținere. Sa se determine impozitul pe salariu si venitul net al acestuia.
Salariu de incadrare = 2 700 +
Tichete masa = 300
Total venituri brute = 3 000 –
CAS (10,5%) = 315
CASS (5,5%) = 165
Fond șomaj (0,5%) = 15
Total venit net = 2 505 –
Deducere persoanală = 348
Total venit impozabil = 2 157
Impozitul pe salariu = 16% * 2157 = 345
Salariul net = 2 157 – 345 + 348 = 2160 lei
3.2 Monografia contabilă privind obligațiile de plată la bugetul de stat
În cursul lunii ianuarie 2017 au loc urmatoarele:
se înregistrează salarii brute cuvenite angajaților în valoare de 31.000 lei
se înregistrează contribuțiile patronale și reținerile salariale
se achită din cont contribuțiile patronale și reținerile salariale
se achită din cont salariile nete cuvenite angajaților
Înregistrarea salariilor brute
cheltuieli cu salariile personalului 641 = 421 personal salarii datorate
31 000 lei
Înregistrarea contribuțiilor patronale
CAS
6451 = 4311 4898
6451 – cheltuieli cu contribuția unității la asigurările sociale
4311 – contribuția unității la asigurările sociale
CAS = 31.000 * 15,8% = 4898
CASS
6453 = 4313 1612
6453 – cheltuieli cu contribuția angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate
4313 – contribuția angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate
CASS = 31.000 * 5,2% = 1612
Contribuția unității la fondul de șomaj
6452 = 4371 155
6452 – cheltuieli cu contribuția unității pentru ajutorul de șomaj
4371 – contribuția unității la fondul de șomaj
Fondul de șomaj = 31.000 * 0,5% = 155
Contribuția unității la fondul de accidente de muncă și boli profesionale
635 = 447 .1 61
635 – cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate
447 – fonduri speciale – taxe și vărsăminte asimilate
Fond de risc = 0,125 conform CAEN = 0,125 * 31.000 /100 = 61
Fondul de garantare pentru creanțele salariale
635 = 447.2 78
Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale = 0,25% * 31.000 = 78
Contribuția unității la fondul de concedii și indemnizații
635 = 447.3 263
Contribuția unității la fondul de concedii și indemnizații = 0,85% * 31.000 = 263
Înregistrarea reținerilor salariale
CAS
421 = 4312 3255
421 – personal- salarii datorate
4312 – contribuția personalului la asigurarile sociale
CAS = 10,5%* 31 000 = 3255
CASS
421 = 4314 1705
4314 – contribuția personalului la asigurarile sociale de sănătate
CASS = 5,5% * 31000 = 1705
Contribuția personalului la fondul de șomaj
421 = 4372 155
4372 – contribuția personalului la fondul de șomaj
Fondul de șomaj = 0,5% * 31 000 = 155 lei
Impozitul pe salarii
421 = 444 4141
444- impozitul pe venituri de natura salariilor
Impozitul pe salarii = (310 00 – 32.55 – 1705 -155 ) * 16% = 4141
Înregistrarea reținerilor salariale = a + b + c + d
= 3255 + 1705 + 155 + 4141
= 9256
Plata contribuțiilor patronale + reținerile salariale
% = 5121 16323
4311 4898
4313 1612
4371 155
447.1 61
447.2 78
447.3 263
4312 3255
4314 1705
4372 155
444 4141
Plata salariilor nete
421 = 5121 31.000 – 9256 = 21744 lei
3.3 Contabilizarea impozitului pe venit și a impozitului pe profit
Înregistrarea impozitului pe venitul microîntreprinderilor
698 = 4418
698 – cheltuieli cu impozitul pe venit
4418 – impozitul pe venit
Se aplica cota de 1% la totalul veniturilor din care se scad conturile 711, 712, 721, 722, 741,786
Tabel 3.1 Impozitul pe venitul microîntreprinderii în perioada 2015-2017
Sursa: prelucrare proprie pe baza bilanțului contabil
Figura 3.1 Evoluția impozitului pe venitul microîntreprinderilor în perioada 2015-2017
Sursa: prelucrare proprie pe baza bilanțului contabil
În anul 2016 impozitul este aproape dublu față de anul 2015, acesta a crescut de la 38.488 cât era în 2015 la 75.544 în 2016.
În anul 2017 a prezentat tot creșteri, însă de această dată cu 23.953 ( de la 75.544 la 99.497)
Așadar, Veo WorldWide a avut creșteri anuale, fapt ce denotă creșterea veniturilor totale conform tabelului 3.1 . Veniturile s-au dublat și ele în 2016 față de 2015, iar în 2017 au crescut cu 2.395.302 față de 2016.
Plata impozitului pe venit prin banca sau prin casa
4418 = 5121
Sau 4418 – impozitul pe venit
4418 = 5311
În 2015 4418 = 5121 ( 5311) 38.488
În 2016 4418 = 5121 (5311) 75.544
În 2017 4418 = 5121 (5311) 99.497
Înregistrarea impozitului pe profit datorat
16% aplicat la profitul impozabil
Profitul impozabil = venituri totale – cheltuieli totale – venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile
Formula de înregistrare contabila este reprezentată de conturile 691 – cheltuieli cu impozitul pe profit și de 4411 – impozitul pe profit, astfel :
691 = 4411
Ch. Cu impozitul pe profit Impozitul pe profit/venit
Tabel 3.2 Impozitul pe profit în perioada 2015 – 2017
Sursa: prelucrare proprie pe baza bilantului contabil
Figura 3.2 Evoluția impozitului pe profit în perioada 2015 – 2017
Sursa: prelucrare proprie pe baza bilanțului contabil
Observam faptul ca impozitul pe profit a prezentat cresteri anuale, fapt ce denota o crestere a veniturilor comparativ cu cheltuielile, astfel ca: in anul 2016 a crescut impozitul pe profitu cu 71.639, dar si veniturile au fost mai mari cu 447.746 in acest an
In 2017 impozitul a crescu cu 13.138 fata de anul 2016, astfel ca si veniturile au fost mai mari cu 82.111 fata de anul precedent
Plata impozitului pe profit prin bancă sau prin casă pentru cei 3 ani
4411 = 5121
Sau 4411 – impozitul pe profit
4411 = 5311
În 2015 4411 = 5121 ( 5311) 24.091
În 2016 4411 = 5121 (5311) 95.730
În 2017 4411 = 5121 (5313) 1.591.958
În decursul lunii decembrie a anului 2017 s-au derulat urmatoarele operații economico – financiare:
Se înregistrează achiziționarea a 6 calculatoare, fiecare avand valoarea de 8000 lei, TVA 24%
% = 404 59.520
Furnizori de imobilizari
2132 48.000
Aparate si instalatii de masurare,
control si reglare
4426 11.520
TVA deductibila
Se înregistrează plata furnizorului prin bancă
404 = 5121 59.520
Furnizori de imobilizari Conturi la banci in lei
Se înregistrează factura de la un furnizor, cuprinzând materiale auxiliare în valoare de 1.000 lei, TVA 24% și consumul acestora
% = 401 1.240
Furnizori
3021 1.000
Materiale auxiliare
4426 240
TVA deductibila
6021 = 3021 1.240
Ch. Cu materialele auxiliare Materiale auxiliare
Se înregistrează achitarea datoriei față de furnizor
401 = 5121 12.400
Furnizori Conturi la banci in lei
Se înregistrează factura privind achiziționarea a 100 calculatoare de birou Canon, la prețul unitar de 100 lei, la care se adaugă TVA 24% . Se dau în folosință calculatoarele.
% = 401 12.400
Furnizori
303 10.000
Materiale de natura obictelor de inventar
4426 2.400
TVA deductibila
603 = 303 12.400
Ch. Privind materialele de natura Materiale de natura obiectelor
obiectelor de inventar de inventar
Se înregistrează vânzarea de mărfuri către clienți la prețul de vânzare cu TVA 27.300 lei
4111 = % 27.300
Clienti 707 22.016
Ven. Din vanzarea marfurilor
4427 5.284
TVA colectata
Se înregistrează factura de la un furnizor cuprinzând mărfuri în valoare de 42.000 lei, TVA 24%
% = 401 52.080
Furnizori
371 42.000
Marfuri
4426 10.080
TVA deductibila
Se înregistrează factura emisă pentru un serviciu pentru un client în valoare de 8.000 lei, TVA 24%
4111 = % 9.920
Clienti 704 8.000
Ven. Din lucrari executate si servicii prestate
4427 1.920
TVA colectata
Se înregistrează vânzarea mărfurilor către clienți la prețul de vânzare cu TVA de 58.973
4111 = % 58.973
Clienti 707 47.559
Venituri din vanzarea marfurilor
4427 11.414
TVA colectata
Se încasează prin bancă de la un client contravaloarea mărfurilor vândute
5121 = 4111 58.973
Conturi la banci in lei Clienti
Se înregistrează factura de la un furnizor pentru consumul de energie electrică în valoare de 1.000 lei, TVA 24%
% = 401 1.240
Furnizori
605 1.000
Ch. Privind energia si apa
4426 240
TVA deductibila
Se achită furnizorul de energie electrică
401 = 5121 1.240
Furnizori Conturi la banci in lei
Se înregistrează factura de la un furnizor pentru consumul de apă și se achită.
% = 401 620
Furnizori
605 500
Ch. Privind energia si apa
4426 120
TVA deductibila
401 = 5121 620
Furnizori Conturi la banci in lei
Se înregistrează factura de la un furnizor pentru serviciile de telefonie în valoare de 4000 lei, TVA 24%. Se achită factura.
% = 401 4.960
Furnizori
626 4.000
Ch. Postale si taxe de telecomunicatii
4426 960
TVA deductibila
401 = 5121 4.960
Se achită din casierie unui salariat un avans de deplasare în valoare de 2.800 lei.
542 = 5311 2.800
Avansuri de trezorerie Casa in lei
La întoarcerea din deplasare, salariatul justifică avansul primit astfel:
Bilet de avion 1.200 lei
624 = 542 1.200
Ch. Cu transportul de bunuri si de personal Avansuri de trezorerie
Factura de cazare (TVA inclusă, cota de 9%) + chitanța
% = 401 735,75
Furnizori
625 675
Ch. Cu deplasari, detasari si transferari
4426 60,75
TVA deductibila
401 = 542 735,75
Furnizori Avansuri de trezorerie
Diurna 500 lei
625 = 542 500
Ch. Cu deplasari, detasari si transferari Avansuri de trezorerie
Restul reprezintă numerar depus în casierie
5311 = 542 364,25
Casa in lei Avansuri de trezorerie
Se înregistrează fondul de salarii pe luna decembrie în valoare de 30.970 lei
641 = 421 30.970
Ch. cu salariile personalului Personal-Salarii datorate
Se înregistrează contribuțiile unității și ale angajatului
Angajator :
CAS 6451 = 4311 4.893
CASS 6453 = 4313 1.610
șomaj 6452 = 4371 154
fondul de accidente și boli profesionale 635 = 447.1 130
fondul de concedii și indemnizații 635 = 447.2 263
fondul de garantare a plății creanțelor 635 = 447.3 77
Angajat :
421 = % 9.247
Personal-salarii datorate 4312 3.251
CAS
4314 1.703
CASS
4372 154
Contributia personalului la fondul de somaj
444 4.137
Impozitul pe venituri de natura salariilor
444 = (30970 – 3251 – 1703 – 154 )*16% = 25862 *16% = 4137
Se realizează un serviciu unui client în valoare de 140.000 lei, TVA inclus. Se încasează prin contul de la bancă contravaloarea serviciului realizat
4111 = % 40.000
Clieni 704 32.258
Venituri din lucrari executate si servicii prestate
4427 7.742
TVA colectata
5121 = 4111 250.000
Conturi la banci in lei Clienti
Se închid conturile de TVA
D 4426 C
11.520 (1)
240 (3)
2.400 (5)
10.080 (7)
240 (11)
120 (13)
960 (14)
60,75 (16)
SFD 25.620,75
D 4427 C
5.284 (6)
1.920 (8)
11.414 (9)
7.742 (19)
SFC 26.360
4437 > 4426 => 4423
4427 = % 26.360
TVA colectata
4426 25.620,75
TVA deductibila
4423 739,25
TVA de plata
473.1 = 4423 739,25
6588 = 473.1 739,25
Se închid conturile de cheltuieli și de venituri
121 = % 71.510,23
Contul de profit si pierdere 6021 12.400
Cheltuieli cu materialele auxiliare
603 12.400
Ch.privind materialele de natura ob. de inventar
605 1.500
Ch. Privind energia si apa
626 4.000
Ch. Postale si taxe de telecomunicatii
624 674
Ch. Cu transportul de bunuri si de personal
625 1.700
Ch. Cu deplasari, detasari si transferari
641 30.970
Ch. Cu salariile personalului
6451 4.893
Ch. Privind asigurarile si protectia sociala
6453 1.610
Contributia angajatorului pentru asig. Soc. De sanatate
6452 154
Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj
635 470
Ch. Cu alte impozite si taxe si varsaminte asimilate
6588 739,23
% = 121 109.833
Contul de profit si pierdere
704 40.258
Venituri din lucrari executate si servicii prestate
707 69.575
Venituri din vanzarea marfurilor
Se înregistrează impozitul pe profit de 16%
Impozit pe profit = (109.833 – 71.510,23)*16% = 38.322,77 * 16% = 6.132
691 = 4411 6.132
Cheltuieli cu impozitul pe profit Impozitul pe profit/venit
Se închide contul 691
121 = 691 6.132
Contul de profit si pierdere Cheltuieli cu impozitul pe profit
Analiza economico – financiara este esentiala in cadrul oricarei entitati pentru a determina situatia firmei, atat in trecut, cat si in prezent. Pentru aceasta analiza am utilizat informatii prevazute in bilantul patrimonial si in contul de profit si pierdere in perioada 2015-2017.
Principalii indicatori pot fi observati in tabelul 3.3
Tabel.3.3 Indicatori din bilant si contul de profit si pierdere
Sursa: prelucrare proprie
Pe baza indicatorilor de mai sus, am facut o analiza a ratelor de rentabilitate si a celor de echilibru financiar, astfel:
Tabel 3.4 Rata indicatorilor de rentabilitate
Sursa: prelucrare proprie
Figura 3.3 Evolutia ratelor de rentabilitate
Sursa: prelucrare proprie
Din graficul de mai sus putem concluziona urmatoarele aspecte:
In 2016 rata rentabilitatii economice a crescut 20,15% ( de la 13,17 cat era in 2015 la 33,32 in 2016), iar in 2017 a scazut cu 5,84% ( de la 33,32 cat era in 2016 la 27,48 in 2017)
Rata rentabilitatii financiare a crescut si ea simtitor in anul 2016 cu 30,72% ( de la 14,82 cat era in 2015 la 45,54 in 2016). In 2017 si rata rentabilitatii financiare a prezentat scaderi de 17,59% ( de la 45,54 cat era in 2016 la 27,95 in 2017)
In 2017 rata rentabilitatii economice si rata rentabilitatii financiare sunt aproximativ egale, diferenta facand-o 0,47% cu atat este mai mare rata rentabilitatii financiare fata de rata rentabilitatii economice
Tabel 3.5 Rata echilibrului financiar
Sursa: prelucrare proprie
Figura 3.4 Evolutia ratei echilibrului financiar
Sursa: prelucrare proprie
Facand o analiza a fondului de rulment, constatam urmatoarele:
In 2016 fondul de rulment a inregistrat valori pozitive. FR a crescut cu 727.606 de la 968.207 cat era in 2015 la 1.695.813 in 2016
In 2017 a inregistrat tot valori pozitive, inregistrand cresteri cu 662.447 de la 1.695.813 cat era in 2016 la 2.358.260 in 2017
Aceste cresteri anuale se traduc prin capitaluri permanente suficiente pentru a acoperi activele imobilizate
In ceea ce priveste necesarul fondului de rulment, sesizam ca a inregistrat valori pozitive in cei 3 ani, astfel:
In 2016 a crescut cu 623.689 , aproape dublu, de la 619.604 cat era in 2015 la 1.243.293 in 2016
In 2017 a crescut cu 433.173 de la 1.243.293 cat era in 2016 la 1.676.466 in 2017
Aceste valori pozitive a necesarului fondului de rulment se traduce prin faptul ca nu avem de-a face cu un surplus de datorii. Cu alte cuvinte, suma creantelor si a stocurilor este mai mare decat datoriile pe termen scurt.
Tinand cont ca trezoraria neta reprezinta diferenta dintre fondul de rulment si necesarul fondului de rulment, iar cele doua au inregistrat valori pozitive pe toata perioada analizata, reiese faptul ca si aceasta are valori pozitive.
In 2016 a crescut cu 103.917 de la 348.603 cat era in 2015 pana la 452.520
In 2017 a crescut cu 229.275 fata de 2016
CONCLUZII
In concluzie, acest studiu de caz are in vedere analiza impozitului pe profit, pe venit, dupa inregistrarea operatiilor financiare, dar si analiza ratelor de rentabilitate si a echilibrului financiar.
Impozitul este privit ca o contributie normala, obligatorie, ce nu poate fi rambursata si datorata bugetului de stat de catre contribuabili in urma veniturilor realizate. Sistemul fiscal fiind format din ansamblul actiunilor si masurilor intreprinse de stat printr-o politica fiscala corespunzatoare.
Prin intermediul impozitelor, sistemul fiscal da posibilitatea statului sa exercite un anumit control asupra economiei influentand fie dezvoltarea unor ramuri economice, fie restrangerea acestora.
O modalitate de a atrage investitiile, o reprezinta cota unica de impozitare. Aceasta cota unica are ca efect reducerea evaziunii fiscale, cresterea veniturilor bugetare etc. Cota unica de 16% conduce la cresterea profitului net al entitatii, care va plati, sub forma impozitelor si taxelor, sume importante catre bugetul de stat .
Potrivit datelor prezentate in studiul de caz, reiese faptul ca veniturile totale ale intreprinderii Veo WorldWide sunt intr-o continua crestere, fapt ce conduce la cresterea ratei rentabilitatii.
O masura luata pentru mentinerea profitului stabilit o reprezinta incetarea cresterii salariilor, in special a slaratiatilor care nu au rezultate.
Firma dispune de o situatie foarte buna din poate punctele de vedere. Mai exact:
Profitul net prezinta cresteri mari in anul 2016 si 2017 comparativ cu 2015. Facand aluzile la firmele concurente putem afirma ca Veo WorldWide Service s-a detasat simtitor de concurenta, fiind in topul firmelor generatoare de profit.
In ceea ce priveste cifra de afaceri, concluzionam faptul ca ea inregistreaza valori pozitive din ce in ce mai mari, astfel ca in 2016 s-a dublat comparativ cu 2015. Aceasta crestere se traduce prin mentinerea cotei de piata, atragerea unor noi clienti si cresterea vanzarilor anuale
Din perspectiva angajatilor obsservam faptul ca in 2015 si in 2016 Veo WorldWide are un numar de angajati aproximativ egal cu suma angajatilor celor doua firme concurente.
Din perspectiva impozitului pe venitul microintreprinderilor putem concluziona ca acesta a prezentat cresteri anuale, deci veniturile totale au crescut si ele anual. Veniturile s-au dublat in 2016 comparativ cu 2015, fapt ce denota o dublare a impozitului pe venit
Din punct de vedere al contributiilor salariale catre stat, observam ca o mare parte din salariul angajatului, aproximativ jumatate, merge catre bugetul statului. Cea mai mare contributie o are contributia asigurarii sociale, fiind urmata de contributia asigurarii sociale de sanatate. Salariatul vireaza catre stat 10,5% din venitul brut pentru contributia asigurarii sociale si 5,5% din venitul brut pentru contributia asigurarii sociale de sanatate, iar angajatorul 18,5% din venitul brut pentru CAS si 5,2% din venitul brut pentru CASS.
In ceea ce priveste impozitul pe profit, acesta a crescut si el simtitor in special in 2017, fiind de 4 ori mai mare decat cel din 2015.
Pe langa acesti indicatori ce descriu pozitia financiara doar a firmei, cat si raportata la concurenta, obseervam si impozitul oferit statului in urma obtinerii profitului si in urma veniturilor.
Din analiza ratelor de rentabilitate si a echilibrului financiar, cu ajutorul indicatorilor prezenti in bilant si in contul de profit si pierdere, remarcam:
Rata rentabilitatii economice si rata rentabilitatii financiare au crescut in 2016 comparativ cu 2015, iar in 2017 comparativ cu 2016 au scazut
Fondul de rulment a inregistrat cresteri pozitive anuale, ceea ce se traduce prin suficienta capitalului permanent pentru a acoperi activele imobilizate
Necesarul fondului de rulment a inregistrat si el valori pozitive, fapt ce denota ca suma creantelor si stocurilor este mai mare decat datoriile pe termen scurt.
Bibliografie
Ana Stoian – Contabilitate si gestiune fiscala, Editura ASE, 2003
Bîrsan Mihaela – Analiza economico financiara II 2014
Florescu, D.A.P, Balasa G, Dogaru M (2010) impozite indirecte si taxe, Editura universul juridic Bucuresti
A.Ifanescu, V. Robu – Analiza economico – financiara, Editura ASE , Bucuresti 2002
L Tâțu, C. Șerbănescu, D. Ștefan, A.Nica, E.Miricescu – Fiscalitate de la lege la lege, editia a 8a, Editura C.H. Beck
Narcisa Roxana Moșteanu – Fiscalitate, impozite și taxe, Editura Universitara 2008
E. Nicolaescu – Fiscalitate, Editura Pro Universitaria, 2013
Spatariu Cerasela – Analiza economico – financiara, 2005
Zipfel, F.Heinrichs (2012) The impact of tax system on economic growth in Europe, EU Monitor
Legea 227/2015
Ordinul Ministerelor Finantelor Publice nr 52/2016
http://ceccar.ro/ro/
http://www.listafirme.ro/euro-mec.2002-srl-15012372/
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Observarea evolutiei si cotizatiei catre stat a impozitului pe venituri [303417] (ID: 303417)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
