VETERINARĂ ION IONESCU DE LA BRAD DIN IAȘI [303408]
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” [anonimizat].Tatiana SANDU
Absolvent: [anonimizat]
2016
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA: MONTANOLOGIE
„[anonimizat]”
[anonimizat].Tatiana SANDU
Absolvent: [anonimizat]
2016
Declarație,
LISTA TABELELOR ȘI FIGURILOR
Lista Tabelelor
Tabelul 1.1 Distribuția pădurilor din fondul forestier de stat după principalele forme de relief ……. 18
Tabelul 1.2 Suprafața de pădure defrișată în județul Neamț în 2015 și principalele cauze
ale defrișărilor…………………………………………………………………………………………………………………… 19
Tabelul 1.3. Zone cu deficit de vegetație forestieră și disponibilități de împădurire……………………. 20
Tabelul 1.4. Suprafețe de păduri regenerate în anul 2015……………………………………………………….. 20
Tabelul 1.5 Prezentarea ariilor protejate din județul Neamț…………………………………………………….. 21
Tabelul 1.6. Denumire SCI/SPA și suprafața ocupată de SPA si SCI/județ (ha)………………………… 22
Tabelul 1.7.Prezentarea și localizarea habitatelor din județul Neamț……………………………………….. 23
Tabelul 1.8.Specii din fauna sălbătică valorificate economic………………………………………………….. 26
Tabelul 3.1.Repartiția suprafețelor pe tipuri de rocă de solificare……………………………………………. 36
Tabelul 3.2.Repartizarea suprafeței ocolului silvic Văratec în funcție de altitudine…………………… 38
Tabelul 3.3.[anonimizat]…………………………………………….. 41
Tabelul 3.4.Precipitațiile atmosferice medii lunare și anuale în l/m2……………………………………….. 41
Tabelul 3.5.Precipitații medii pe anotimpuri și în perioada de vegetație, l/m2………………………….. 42
Tabelul 3.6.Datele climatice medii anuale pe anotimpuri și sezon de vegetație din O.S. studiat…. 42
Tabelul 3.7.Datele fenologice ale principalelor specii forestiere din raza O.S. Văratec……………… 44
Tabelul 4.1.Situația teritorial administrativă a Direcției Silvice Neamț……………………………………. 44
Tabelul 4.2. Vegetația prezentă în cadrul Ocolului Silvic Văratec……………………………………………. 49
Tabelul 4.3.Repartiția solurilor pe clase de mărimi……………………………………………………………….. 54
Tabelul 4.4.Cerințele ecologice ale principalelor specii din raza O.S.Văratec…………………………… 56
Tabelul 4.5.Repartizarea fondului forestier din cadrul ocolului pe tipuri de stațiune…………………. 57
Tabelul 4.6.Descrierea tipurilor de pădure cu factorii limitativi și măsuri de gospodărire impuse ………. 59
Tabelul 4.7.Repartiția tipurilor de pădure și productivitatea acestora………………………………………. 61
Tabelul 4.8.Formații forestiere dupã caracterul actual al tipului de pãdure………………………………. 67
Tabelul 4.9.Prezentarea comparativă a elementelor caracteristice structurii fondului forestier……. 68
Tabelul 4.10.Structura fondului forestier, Repartiția arboretelor pe clase de vârstă, subunități
și clase de producție, comparație între amenajamentu realizat în 1995 și cel din 2005……………….. 70
Tabelul 4.11.Prezentarea arboretelor slab productive și provizorii din cadrul O. S. Văratec……… 75
Tabelul 4.12.Factorii dăunători identificați la nivelul Ocolului Silvic Văratec și lucrările silvice prevăzute pentru combaterea efectelor acestora…………………………………………………………………….. 77
Lista figurilor
Fig.2.1 Culegerea datelor și fotografierea Ocolului Silvic Văratec…………………………………………… 29
Fig.2.2 Culegerea datelor și fotografierea Ocolului Silvic Văratec…………………………………………… 30
Fig.2.3 Vegetație forestieră din cadrul Ocolului Silvic Văratec………………………………………………. 31
Fig.3.1 Zonă de acces în Ocolul Silvic Văratec, județul Neamț……………………………………………….. 32
Fig.3.2 Sediul Ocolului Silvic Văratec din comuna Văratec, județul Neamț……………………………… 33
Fig.3.3 Zonă din cadrul Unității de Producție I…………………………………………………………………….. 35
Fig.3.4 Vârful Buhalnița…………………………………………………………………………………………………….. 37
Fig.3.5.Pârâul Cracău………………………………………………………………………………………………………… 39
Fig.4.1 Localizarea Ocolului Silvic Văratec………………………………………………………………………….. 46
Fig.4.2. Zonă de acces în Ocolul Silvic Văratec, județul Neamț……………………………………………… 47
Fig.4.3 Cambisoluri din cadrul Ocolul Silvic Văratec……………………………………………………………. 49
Fig.4.4 Vegetație din cadrul Ocolului Silvic Văratec…………………………………………………………….. 50
Fig.4.5 Vegetație forestieră din cadrul Ocolului Silvic Văratic………………………………………………… 51
Fig.4.6 Vegetație forestieră, arboret de fag, din cadrul Ocolului Silvic Văratic…………………………. 52
Fig.4.7 Prelevarea mostrelor de sol………………………………………………………………………………………. 55
Fig.4.8 Vegetație forestieră brădeto-făget…………………………………………………………………………….. 63
Fig.4.9 Vegetație forestieră de gorun………………………………………………………………………………….. 66
Fig.4.10 Arboret afectat de rupturi de zăpadă și vânt……………………………………………………………… 76
Fig.4.11. Apariția ciupercilor la copacii afectați de dăunători…………………………………………………. 78
Fig.4.12 Prezentarea fenomenului de uscare a bradului………………………………………………………….. 79
INTRODUCERE
„Pădurea este cele mai de preț dar pe care Dumnezeu l-a dăruit oamenilor”.
Caius Plinius cel Bătrân
Se spune că civilizația a început cu doborârea primului arbore si se va sfârsi cu tăierea ultimului. Renumitul savant Alexander von Humboldt afirma faptul că „Omului îi preced pădurile si îi urmează pustiurile”.
Întradevăr prima parte a acestei afirmații, care se leagă de rolul pe care lemnul l-a jucat în viața oamenilor de la începuturi si până în zilele noastre, poate fi susținută de argumente pe care le găsim usor privind în jurul nostru, fie că negăsim acasă sau într-o sală de clasă, observând câte dintre obiectele de strict necesitate sunt confecționate din lemn.
Încă de la apariția lor, pădurile au jucat un rol important în viață planetei noastre, contribuind de multeori hotărâtor la dezvoltarea societății omenești.La apariția omului, pădurile constituiau sursa principală de hrană și adăpost, precum și prima sursăde energie.
Mai târziu, ele au fost prețuite de către omul vânător sau crescător de animale datorită cantității și calității vânatului adăpostit ori după fructele sau iarba produse.
De peste 5.000 de ani, începând din epoca fierului, lemnul s-a impus ca principalul produs al pădurii,acesta reprezentând cel mai important combustibil și material de construcție în cele mai diverse zone aleglobului. Astfel, fără marile cantități de lemn recoltate din păduri, marile civilizații ale Sumerului, Asiriei,Egiptului, Chinei, Cretei, Micenelui, Greciei și Romei Antice, Europei, nu s-ar fi dezvoltat niciodată. Acesta este și motivul pentru care se consideră, pe bună dreptate, că “lemnul a fost eroulnelăudat al revoluției tehnologice care ne-a adus de la cultura osului și pietrei până în prezent” (Perlin, 1989).
Importanța administrării fondurilui forestier de stat de către Ocoalele Silvice se reflect în atribuțiile acestora de a asigura aplicarea strategiei naționale în domeniul silviculturii, acționând pentru apărarea, conservarea și dezvoltarea durabilă a fondului forestier proprietate publică a statului, proprietate privată sau aparținând unităților administrativ-teritoriale, precum și pentru gospodărirea fondurilor de vânătoare și de pescuit atribuite potrivit legii, pentru recoltarea și valorificarea, prin acte și fapte de comerț, a produselor specifice fondului forestier, potrivit prevederilor legale, în condiții de eficiență economic.
Motivația alegerii acestei teme rezultă din dorința de a prezenta potențialul economic, forestier și social-recreativ deosebit al vegetației forestiere din cadrul Ocolului Silvic Văratec, din cadrul Direcției Silvice Neamț.
Prezenta lucrare este structurată în 2 parți, considerații generale și contribuții proprii,și 4 capitole, fiecare capitol sintetizând aspect importante referitoare la tema propusă
În primul capitol al lucrării sunt prezentateimportanța vegetației forestiere în România și rolurile pădurilor în societatea românească din cele mai vechi timpuri și până astăzi. Totodată sunt prezentate aspecte privind importanța, rolul și starea actuală a vegetației forestiere din județul Neamț.De asemenea, primul capitol prezintă starea ariilor naturale protejate din județul Neamț, cât și biodiversitatea în pădurile județului Neamț.
În cel de-al doilea capitol sunt prezentate scopul, motivația și obiectivele studiului, cât și materialul studiat și metodologia cercetări.
Capitolul al treilea prezintă unitatea studiată, Ocolul Silvic Văratic din județul Neamț. Sunt prezentate localizarea și datele de contact ale Ocolului Silvic Vărate și obiectivele social – economice ale acestei instituții. De asemenea, tot în cadrul acestui capitol sunt prezentate elementele generale privind cadrul natural regăsite în Ocolului Silvic Văratec, precum:geologie – litologie, geomorfologie, hidrologie, aspecte climatic și clima și vegetația forestieră regăsite în cadrul Ocolului Silvic Văratec.
În cel de-al patrulea capitol este studiată starea actuală a vegetației forestiere din cadrul Ocolului Silvic Văratec. Sunt tratate aspecte precum: Situația teritorial administrativă;Organizarea teritorială; Tipuri de soluri regăsite în cadrul O.S.Văratec; Descrierea tipurilor și subtipurilor de sol; Condiții edafice și vegetația forestieră.
De asemenea, sunt prezentate tipurile de stațiuni regăsite în cadrul O.S.Văratec, repartizarea fondului forestier din cadrul ocolului pe tipuri de stațiune și tipurile de pădure și formații forestiere regăsite în cadrul ocolului silvic studiat. Un alt aspect tratat în cadrul capitolului al patrulea este reprezentat de structura fondului forestier aferent ocolului, cât și aspecte privind arboretele slab productive și provizorii.
În ultima parte a lucrării sunt prezentate o serie de concluzii privind condițiile staționale și vegetația forestieră. Totodată, cu scopul de a îmbunătăți condițiile forestiere și economice din cadrul Ocolului Silvic Văratec, au fost formulate o serie de recomandări.
PARTEA I
CONSIDERAȚII GENERALE
CAPITOLUL I. ASPECTE PRIVIND IMPORTANȚA, ROLUL ȘI STAREA ACTUALĂ A VEGETAȚIEI FORESTIERE DIN JUDEȚUL NEAMȚ
1.1 Importanțavegetației forestiere în România
Se spune că civilizația a început odată cu doborârea primului arbore și se va sfârșicu tăierea ultimului. Renumitul savant Alexander von Humboldt afirma faptul că„Omului îi preced pădurile și îi urmează pustiurile”.
Întradevăr prima parte a acestei afirmații, care afirmă rolul deosebit de important pe carelemnul l-a jucat în viața oamenilor de la începuturi și până în zilele noastre, este susținută de argumente ce pot fi ușor găsite doar privind în jurul nostru -fie că negăsim acasă sau într-o sală de clasă- și observând câte dintre obiectele de primă necesitate sunt confecționate din lemn.
Încă de la apariția pe pământ, pădurile au jucat un rol deosebit de important în viață planetei noastre, contribuind hotărâtor la dezvoltarea societății omenești.
La momentul apariței omului, pădurile constituiau principala sa sursă de hrană și adăpost, precum și prima sursă de energie. O dată cu trecerea timpului și deprinderea oamenilor cu noi abilități, pădurile au fost prețuite de către omul vânător sau crescător de animale datorită cantității și calității vânatului adăpostit și după fructele sau iarba produse.
Începând din epoca fierului, de peste 5.000 de ani, lemnul s-a impus ca principalul produs al pădurii,acesta reprezentând cel mai important combustibil și material de construcție în cele mai diverse zone aleglobului. Se poate spune că, fără marile cantități de lemn recoltate din păduri, marile civilizații ale Sumerului, Asiriei,Egiptului, Chinei, Cretei, Greciei sau Romei Antice, nu s-ar fi dezvoltat niciodată. Acesta este și motivul pentru care se consideră că “lemnul a fost eroulnelăudat al revoluției tehnologice care ne-a adus de la cultura osului și pietrei până în prezent” (Perlin, 1989).
În general, de multă vreme se consideră că pădurile îndeplinesc un dublu rol, fizico-geografic și antropo-geografic (Fankhauser, 1921; Jacquot, 1931; Negulescu, în Negulescu și Ciumac, 1959).
În prezent, pădurile acoperă aproximativ o treime din suprafața uscatului de pe planeta noastră. În anul 2015 suprafata totală a pădurilor a fost estimată la 4 miliarde de hectare.
În perioada geto-dacică și la începuturile istoriei românilor, pădurile ocupausuprafețe mult mai întinse decât în prezent, care se estimează că se ridicau lacirca 70% din teritoriu.
Înainte de cucerirea romană pădurile erau considerate ca fiind bun comun. Astfel, fiecaremembru al comunității avea dreptul de a o folosi după propriile necesități. În perioada romană pădurile erau proprietate imperială, însă fiecare cetățean în schimbul unei taxe (stipendium) putea extrage lemnul de care avea nevoie. Materialul lemnos a fost mult folosit în Dacia romană pentruconstrucții, de exemplu pentru consolidarea galeriilor de mină, cât și pentru export, pe calea apelor plecând cantități însemnate de lemn care ajungea până în porturile Greciei,Italiei, Asiei sau Nordului Africii.
În perioada migrațiilor, pădurile au permis menținerea populației romanești pe aceste meleaguri. Cum scria academicianul Constantin C.Giurescu „nu retragerea la munte, ci retragerea la pădure” a reprezentat soluția salvatoare în fața invadatorilor, deoarece în vremea aceea pădurile se găseau pe suprafețe întinse nu doar la munte ci și la dealuri și chiar la câmpie, oferind adăpost pentru localnici. De asemenea, în întreaga perioadă medievală, pădurile au jucat un rol definitoriu în luptele duse cu diferitele armate cotropitoare, jucând un rol strategic de apărare și diversiune.
Spre sfârsitul secolului al XVIII-lea apar în țara noastră primele reglementări privind modul de folosire a pădurilor, mai întâi în Transilvania, în anul 1781, apoi în Bucovina în 1786, Moldova în 1792 și în Muntenia în anul 1793.
Odată cu semnarea păcii de la Adrianopol din anul 1829, situația pădurilor din Țările romanești s-a schimbat radical, presiunea exercitată asupra acestora crescând foarte mult șiatingând uneori proporții catastrofale.Prin acest tratat s-a deschis navigația pe Dunăre și PrincipateleRomâne au primit libertatea de a face comerț liber. În consecință, pentru creștereaproducției agricole și realizarea de mari exporturi de cereale s-au defrișat, aproape întotalitate, pădurile din regiunile de câmpie, care au fost transformate în terenarabil. De asemenea, multe păduri au fost tăiate pentru a face loc pășunilor.
Un moment important în ceea ce privește legislația silvică, îl reprezintă apariția, în 1881, a primului Cod Silvic, care prevedea obligativitatea amenajării pădurilor, ce urmau a fi exploatate. Acestuia i se aduc modificări prin legile din 1892 și 1896 și înlocuit cu un nou Cod silvic în 1910.
În perioada comunistă pădurile au fost naționalizate prin Constituția din 1948. În 1962 a fost aprobat un alt Cod Silvic, care stipula exploatarea anuală a cantității de lemn prevăzută în planul destat ce urma a fi stabilită ținând seama de prevederile amenajamentelor silvice.
Proprietatea unică a statului asupra pădurilor din perioada 1948-1989, a permis crearea unui cadru unitar de gospodărire a pădurilor.
După anul 1989, o parte semnificativă a pădurilor României a fost retrocedată vechilor proprietari. Astfel a apărut problema deosebit de dificilă a fragmentării fondului forestier, care împiedică gospodărirea durabilă eficientă. În aceste condiții este deosebit de importantă crearea unei conștiințe forestiere.
În mediul rural, oamenii au învățat în timp să respecte pădurea, uneori în urma unor lecții dure privind efectele despăduririlor, și aceste cunostințe s-au transmis din generație în generație. Astăzi de multe ori acest fir a fost întrerupt, mulți dintre proprietarii de păduri locuiesc la oraș, de aceea este esențial rolul școlii și al mass mediei în edificarea unei conștiințe forestiere.
Se poate concluziona faptul că în spațiul românesc, încă din cele mai vechi timpuri, pădurile aujucat atât roluri militare și economice cât și sociale și artistice. Pădurile au reprezentat un aliat de nădejde în lupta cu popoarele cuceritoare, o importantă sursă de hrană pentru oameni și animalele domesticite de acestea, o deosebită sursă de inspirație pentru artiștii vremii.
Istoricii afirmă faptul că pădurile au reprezentat un element deosebit de important în conservarea societății românești în spațiul carpato-danubiano-pontic.
1.2 Rolurile pădurilor în societatea românească
Reprezentând aproximativ o pătrime din suprafața țării, pădurile României îndeplinesc o paletă largă de funcții, influențând în mod pozitiv formarea și modelarea scoarței terestre, factorul climatic și solurile. Totodată, vegetația forestieră influențează în mod direct regimul apelor și contribuie la ameliorarea formării inundațiilor și alunecărilor de teren.
De asemenea prin funcțiile sale de conversie a dioxidului de carbon în oxigen, pădurile contribuie la menținerea starii de sănătate a populației. Pădurile reprezintă o oază de aer curat, de relaxare și meditație, o sursă de inspirație pentru toate domeniile creative ale societății.
Nu în ultimul rând suprafețele acoperite cu vegetație forestieră contribuie la ameliorarea condițiilor de vegetație ale pășunilor, fânețelor și culturilor agricole învecinate.
Rolurile fizico-geografice al pădurilor se manifestă în câteva direcții:
Influența geomorfologică. Reprezintă rolulpădurilor asupra formării și modelării scoarței terestre.Pe lângă rolul pe care pădurile l-au jucat în acumularea marilor depozite de cărbuni din subsol, acestea au contribuit și laîntârzierea și chiar împiedicarea producerii eroziunilor și a alunecărilor de teren în părțile superioare ale reliefului, favorizând depunerile în depresiuni.
Influența climatică sau rolul pădurilor asupra climei.În acest sens, s-a constatat că pădurile temperează extremele de temperatură din timpul iernii și al verii, exercitând o influență similară cu cea a oceanelor; Sporesc umiditatea absolută și relativă a aerului, putând să acționeze favorabil asupra precipitațiilor;Totodată, acționând ca o perdea de protecție pentru așezările umane și culturile agricole, pădurile reduc viteza vântului și pe timpul iernii înlesnesc depunerea zăpezii;
De asemenea, acestea împiedică evaporarea apei din sol și transpirația excesivă a plantelor contribuind la menținerea unui umidități favorabile solului.
De asemenea, prezența pădurilor a împiedicat acțiunea destructivă a vânturilor
(“Prin despăduriri omul seamănă vânt și culege furtună” – Jacquot, 1931).
Influențavegetației forestiere asupra solului. Această influență se manifestă prin:
contribuția arborilor, datorită sistemului radicelar, la dezagregarea rocilor și sporirea profunzimii solului, precum și la întreținerea umidității, afânării și structurării acestuia;
îmbogățirea solului în elemente asimilabile, datorită litierei bogate, în descompunere;
consolidarea terenurilor expuse alunecărilor de teren și spălărilor de suprafață, ca și împiedicarea formării avalanșelor;
fixarea și punerea în valoare a dunelor de nisip și a nisipurilor zburătoare.
Rolul hidrologic al vegetației forestiere, manifestat prin influența asupra regimului apelor.
Acest rol deosebit de important pentru buna dezvoltarea comunităților din vecinătatea pădurilor se realizează prin absorbția apelor de suprafață și regularizarea debitelor lichide, care devin mai constante și mai ridicate,împiedicându-se astfel producerea inundațiilor (“Pădurea este regulatorul suveran al regimului apelor” – Jacquot, 1931);
Totodată, rolul hidrologic al pădurii este consacrat și în drenarea biologică la care contribuie toate etajele de vegetație din pădure, fapt datorat transpirațieiputernice a masei foliare.
Influența pădurilor asupra culturilor agricole
Influența exercitată asupra culturilor agricole apare în contextul modificărilor climatului și solului unei regiuni datorate pădurii, care contribuie la ameliorarea condițiilor de vegetație ale pășunilor, fânețelor și culturilor agricole învecinate. Astfel, perdelele forestiere de protecție, așezate perpendicular pe direcția vântului, reduc simțitor viteza acestuia.Astfel, câmpurile agricole protejate de perdele forestiere dau recolte de cereale în medie cu 25-30 % mai mari în anii obișnuiți; iar în anii secetoși, sporul de recoltă ajunge până la 300 % față de câmpul fără perdele. Acest efect se datorește faptului că perdelele reduc evaporația și, în timpul iernii, contribuie la răspândirea mai
uniformă a zăpezii pe teren, care nu mai e dusă de vânt ci reținută pe câmp (Rădulescu, 1956).
De aceea, așa cum afirma cel mai mare agricultor al românilor, academicianul Gheorghe Ionescu-Sisești (1955, în Giurgiu, 1995/1), „Ruina pădurilor ar însemna ruina agriculturii, și ruină agriculturii ar însemna ruina civilizației”.
Influența pădurilor asupra sănătății oamenilor
Rolul igienico-sanitar al pădurilor se manifestăprin mediul propriu acestora șiprin resursele oferite. Prezentăm în continuare câteva din beneficiile pădurilor asupra stării de sănatate a oamenilor:
Prin procesul de fotosinteză al plantelor, pădurea purifică atmosfera; fixează carbonul dăunător animalelor și omului și reda oxigenul vital respirației acestora,(Statescu, 1884);
condițiile igienice ale masivelor mari împădurite sunt mult mai favorabile decât acelea ale orașelor, mai cu seamă ale centrelor industriale. Aerul de pădure este mai curat, mai sănătos, deoarece fumul și praful lipsesc, gaze vătămătoare nu se găsesc iar agenții patogeni sunt relativ puțin reprezentați,(Dracea, 1920; xxx, 1950).
în pădurile de rășinoase, se adaugă și îmbogățirea aerului în ozon, provocată de rășina arborilor. Aerul din aceste păduri este cel mai potrivit și cel mai bun în cazul bolilor urmate de o perioadă de lungă convalescență,(Rădulescu, 1956).
frunzișul des al pădurii acționează ca un ecran protector și atenuează zgomotul, reducând poluarea fonică și asigurând un echilibru al organismului uman cu mediul înconjutator;
pădurea conține numeroase resurse cu caracter sanogen: plante medicinale, fructe de pădure, ciuperci comestibile, nectar și polen al florilor etc. După Zitti și colaboratorii, pădurile, luminișurile, văile și plantațiile adăpostesc circa 60 % din totalul plantelor medicinale existente în țara noastră.
Și, deoarece farmacopeea naturală este în continuă expansiune, se poate ușor înțelege importanța tezaurului vegetal medicamentos aflat în fondul nostru forestier (Beldeanu, 2004).
Rolul estetic al pădurii, concretizat în importanța pădurii pentru înfrumusețarea peisajului.
De multă vreme se consideră că „Pădurea este cea mai frumoasă podoabă a pământului. Ea face măreția munților și veselia câmpiei. Un câmp fără arbori este un pustiu mort, fără viață, iar călătorul care străbate un asemenea câmp pierde orice dispoziție de veselie și devine tăcut și plictisit” (Simionescu și Zeicu, 1926).
În prezent, după cum afirma și Bândiu C. „Pădurea este un spațiu sacru, în care se nasc mituri și se crează poezie, un orizont de cunoaștere, de revenire și regăsire a vârstelor omenirii în drumul său spre progres.
Prilej de meditație pentru filosofi, motiv de inspirație pentru poeți, depozitar al perfecțiunilor plastice pentru artiști, pădurea reprezintă o culme a creației naturii atât în plan biologic cât și estetic” (Bândiu, 2004).
Pentru toate aceste calități, pădurii i-au fost aduse elogii în proză, poezie și pictură, de către numeroși artiști români și străini, din secolul al XVI-lea și până în present, (Milescu, 1990):
Nenumărate versuri de elogiere a pădurii au fost scrise de importanți poeți precum: Pierre de Ronsard (1524-1585), Victor Hugo (1802-1885), Mihai Eminescu (1850-1889), Lucian Blaga (1895-1961) sau Nichita Stănescu (1933-1983);
De asemenea, pădurea a servit ca sursă de inspirație pentru opere celebre,povestiri și piese de teatru, ale unor scriitori de renume, precum: François-René, viconte de Chateaubriand (1768-1848), Fiodor Dostoievski (1821-1881), Mihail Sadoveanu (1880-1961)sau Liviu Rebreanu.
Un alt domeniu al artei, cu influențe puternice din universul vegtației și faunei pădurilor este pictura. Artiști precum: Jacob van Ruysdael (1629-1682), Henri Matisse (1869-1954), Theodore Rousseau, de care au fost legați și maeștrii români Nicolae Grigorescu (1838-1907) și Ion Andreescu (1850-1882). Toți aceștia și mulți alții au găsit inspirație în farmecul și magia pădurilor.
Rolul social al pădurii
Din studiile efectuate sub egida Băncii Mondiale rezultă că aproximativ 1,6 miliarde de oameni depind de păduri pentru a-și asigura necesitățile de trai. Peste 2 miliarde de oameni, cca. 30 % din populația globului, se servesc de biocarburanti, compuși, în mod esențial, din lemn de foc, pentru gătit și încălzirea locuințelor,(Mery et al., 2005).
Conform unui studiu al Organizației Mondiale pentru Alimentație și Agricultură (FAO), din 2007, forța de muncă implicată în sectorul forestier, silvicultură și exploatarea pădurilor, pe glob include aproximativ 12,3 milioane de persoane.
În Europa, în întreprinderile cu profil forestier activează 2,4 milioane salariați, respectiv 5 % din totalul forței de munca angajată în unitățile industriale și agricole de pe continent,(Milescu, 2002).
Rolul militar al pădurilor
Fără îndoială că dintre toate rolurile pe care pădurea le realizează pe teritoriul țării noastre, rolul militar a fost cel mai important, reușind, prin protecția oferită populațiilor românești în fața poparelor invadatoare, să conserve și să protejeze perpetuarea originilor geto-dacice ale acestui popor. Mărturie acestor afirmații stau nenumaratele cronici ce vorbesc despre importanța pădurilor în bătaliile domnitoriilor Țărilor Române în perioada medievală.
Chiar dacă acest rol s-a redus o dată cu trecerea de la războiul convențional la cel modern, totuși, și în prezent, din punct de vedere strategic, pădurile servesc pentru mascarea concentrării și deplasării trupelor în vederea bătăliilor. Din punct de vedere tactic, pădurile oferă cel mai bun adăpost în timpul luptei, așa că ea a fost considerată drept cel mai fidel aliat (Simionescu, 1926).
Prin analiza valorică a serviciilor datorate unor ecosisteme diverse a rezultat pentru păduri o valoare medie de 969 dolari S.U.A/an/ha,. (Costanza et al., 1997).Oricum, efectele serviciilor oferite de pădure sunt, de cele mai multe ori, de 3-20 de ori mai ridicate decât efectul valoric al funcției de producție (Giurgiu, 2004).
Toate influențele binefăcătoare ale pădurii trec de multe ori neobservate, mai ales în regiunile bogate în resurse forestiere. În schimb, atunci când pădurile, din diverse motive, au dispărut sau sunt reduse drastic, rolul și efectele pozitive ale prezenței acestora devin evidente, distrugerea lor fiind resimțită la nivelul cadrului general, fizico-geografic, biogeografic și socio-economic al regiunii. Acesta este, spre exemplu, cazul a întinse regiuni din China, S.U.A., India, Bangladesh, sudul Europei dar și al țării noastre, unde inundațiile catastrofale din ultimele decenii au fost datorate în special reducerii semnificative a suprafeței păduroase în bazinul superior ale cursurilor principale de apă.
Pentru înțelegerea stării actuale a pădurilor, în cazul țării noastre, este valabilă, concluzia datorată lui George Statescu (1858-1897), absolvent al școlii silvice de la Nancy și profesor la Școala de Silvicultură de la Brănești: „Se întreabă mulți de atâtea secete, de atâtea deversări, de atâtea deosebiri de climă. Distrugerea pădurilor este cauza răului, care e cu atât mai grav cu cât aceasta se face în părțile muntoase, unde rolul binefăcător al pădurii e colosal” (Statescu 1884).
1.3 Starea pădurilor din județul Neamț
Teritoriul județului Neamț totalizează o suprafață totală de 589.614 de hectare, din care terenurile agricole ocupă 283.663 ha, respectiv 48,13% din teritoriu iar terenurile neagricole 305.951 ha, respectiv 51,87 %. Fondul funciar agricol al județului este alcătuit în principal din terenuri arabile, care ocupă 170.992ha,deținând ponderea cea mai mare 60,04% și din pajiști care ocupă 38,6% adică 109.569 ha.Terenurile cultivate cu vii și livezi se întind pe 3102ha adică 1,36% din teritoriu.
Direcția Silvică a județului Neamț,administrează o suprafață a fondului forestier de 230.671 de hectare. Dintre acestea pădurile insumează o suprafață de 227.219 ha, din care 54% păduri cu funcții speciale de protecțieși 46% păduri cu funcții de protecție și producție; și alte terenuri, cu o întindere de 3.452 ha.
Flora spontană de pe teritoriul județului Neamț este foarte variată, în mod special în zona montană, unde au fost identificate aproximativ 1100 de specii.În munții Ceahlău se regăsesc 5 specii de plante ocrotite în mod special.Bogăția vegetației cât și raritatea speciilor au determinat constituirea a două parcuri naționale, repectiv Ceahlău și Hășmaș – Cheile Bicazului și 8 rezervații.
Suprafața totală destinată acestor arii protejate este de de 29.210 ha.
Fauna beneficiază de adăpostul pădurilor de foioase și conifere; clima și relieful variat asigură condiții prielnice de habitat multor specii. Din cele 100 de specii de mamifere care trăiesc în Romania, 30 de specii se regăsesc în zona montană a județului Neamț.
La nivelul județului Neamț, suprafețele acoperite de vegetație forestieră se găsesc preponderent în zona montană, aproximativ 124 de mii de hectare, urmată de zona de deal cu o suprafață de 70 de mii de hectare și zona de câmpie cu o suprafață de 17 mii de hectare, tabelul 1.1.
Tabelul 1.1
Distribuția pădurilor din fondul forestier de stat după principalele forme de relief
1.3.1 Starea de sănătate a pădurilor județului Neamț
Suprafața fondului forestier a județului Neamț, afectată de dăunători biotici și abiotici este de 70.819 ha, din care 65% afectată de dăunători biotici și 35 % de dăunători abiotici.
Insectele de scoarță care afectează rășinoasele au fost prezente pe suprafața de 24.797 ha. Acestea au fost identificate după cum urmează:22.924 ha la molid, 1863 ha la brad și 10 ha la pin.
Pedecursul anului 2015 s-au amplasat un număr de 1750 arbori cursă și control de rășinoase. Aceștia au fost cojiți la apariția primelor pupe.
În vederea combaterii dăunătorului (Ips typographus) s-au amplasat un număr de 1865 nade feromonale “Atratip”. La finele anului a rămas în teren volumul de 7980 mc material lemnos calamitat de rășinoase, din care 1845 mc infestat cu ipide cu intensități de la slab la foarte puternic.
Pentru combaterea trombarului (Hylobius abietis) pe suprafața de 253 ha plantații tinere de molid s-au amplasat un număr de 11061 scoarțe toxice, iar pentru combaterea dăunătorului (Hylastes sp.) s-au amplasat un număr de 2704 pari cursă.
La finele lunii mai s-au amplasat 207 nade feromonale “Atravir” pe suprafața de 6020 ha, pentru combaterea defoliatorului (Tortrix viridana).
În vederea prevenirii rosăturilor cauzate de vânat în plantațiile tinere, la finele lunii septembrie s-a aplicat repelentul “Cervacol” pe suprafața de 449 ha, în cantitate de 4000 kg.
Se poate concluziona faptul că starea de sănătate a pădurilor administrate de către Direcția Silvică Piatra Neamț este bună, în pofida anumitor probleme cauzate de dăunători, acestea fiind rezolvate prin intermediul soluțiilor specifice.
1.3.2 Suprafețe din fondul forestier parcurse cu tăieri
La nivelul județului Neamț, în anul 2015, s-au înregistrat în total 69.336 de hectare de pădure tăiată, în diverse scopuri, tabelul 1.2
Tabelul 1.2
Suprafața de pădure defrișată în județul Neamț în 2015 și principalele cauze ale defrișărilor
(Sursa: Raport anual Romsilva Neamț, 2015.)
Odată cu realizarea lucrărilor de defrișare a pădurilor, la nivelul Direcției Silvice Piatra Neamț, s-a luat în considerare și necesitatea împădurii zonelor cu deficit de vegetație, identificîndu-se, în acest sens, o suprafață de 219,8 ha, după cum se poate observa în tabelul 1.3
Tabelul 1.3.
Zone cu deficit de vegetație forestieră și disponibilități de împădurire
(Sursa: Raport anual Romsilva Neamț, 2015.)
Tabelul 1.4.
Suprafețe de păduri regenerate în anul 2015
(Sursa: Raport anual Romsilva Neamț, 2015.)
1.4 Starea ariilor naturale protejate din județul Neamț
1.4.1 Parcuri și rezervații
Pe teritoriul județului Neamț există numeroase parcuri și rezervații naturale, respectiv:
2 parcuri naționale,
1 parc natural,
20 de rezervații naturale,
6 monumente ale naturii și
2 arii de protecție specială avifaunistică
Acestea având o suprafață totală de 44.196,92 ha, ceea ce reprezintă 7,49 % din suprafața județului, tabelul 1.5.
Tabelul 1.5
Prezentarea ariilor protejate din județul Neamț
*- incluse în parcuri naționale sau naturale
(Sursa: Raport anual Romsilva Neamț, 2015.)
1.4.2 Rezervațiile Biosferei
Pe teritoriul județului Neamț, respectiv în regiunea 1 nord est nu se regăsesc rezervații ale Biosferei. De asemenea în acest areal nu se regăsesc nici situri Ramsar.
1.4.3 Natura 2000
Agenția pentru Protecția Mediului Neamț a propus pentru Rețeaua Natura 2000 un număr de 6 arii naturale protejate: Pădurea Goșman, Rezervația Naturală Cheile Șugăului-Munticelu, Lacurile Vaduri, Pângărați și Izvorul Muntelui- Bicaz, Rezervația faunistică Borca.
Administrația Parcului Național Cheile Bicazului–Hășmaș a propus acest parc drept SCI. Grupul Natura 2000 a propus zona Măeruș drept SCI, tabelul 1.6.
Tabelul 1.6.
Denumire SCI/SPA și suprafața ocupată de SPA si SCI/județ (ha)
(Sursa: Raport anual Romsilva Neamț, 2015.)
Din partea Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare Delta Dunării s-a propus un număr de 2 situri: Ceahlău și Vânători-Neamț.
Societatea Ornitologică Română a propus două SPA: Lunca Siretului Mijlociu și Pădurea Mădârjac. Grupul Milvus a propus zonele Piatra Șoimului – Scorțeni- Gârleni, Negritești- Goșmani, Cornu Luncii-Drăgușeni și Tupilați- Botești, Vânători Neamt, Cheile Bicazului- Munții Hășmaș, Munții Ceahlăului, drept SPA.
1.5 Biodiversitatea în pădurile județului Neamț
1.5.1 Habitate naturale
Identificarea habitatelor la nivelul județului Neamț s-a realizat prin recunoașterea fitocenozelor ce le caracterizează, prin luarea în considerare a speciilor edificatoare, în general dominante, și indicatoare ecologic și cenologic, precum și prin recunoașterea caracteristicilor stațiunii, în primul rând localizare geografică, altitudine, relief, rocă și sol. Au fost identificate un număr de 28 habitate conform Ordinului 1198/2005 pentru actualizarea anexelor nr. 2, 3, 4 si 5 la OUG nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 345/ 2006.
Habitate de stâncării și peșteri –3 habitate;
Habitate de pădure – 7 habitate.
Habitate de pajiști și tufărișuri – 10 habitate;
Habitate din turbării și mlaștini – 2 habitate;
Habitate de ape dulci – 6 habitate ;
Habitatele au fost identificate în următoarele arii naturale protejate:
Tabelul 1.7.
Prezentarea și localizarea habitatelor din județul Neamț
(Sursa: Raport anual Romsilva Neamț, 2015.)
1.5.2 Flora și fauna sălbatică
Flora județului cuprinde un număr de 1693 de specii de plante; dintre care, au fost identificate 131 specii de alge, 32 specii de briofite, 43 specii de pteridofite, 12 specii de gimnosperme și 1477 de specii de angiosperme.Din cele menționate, 43 de specii sunt protejate Fauna județului cuprinde un număr de 401 de specii de animale, majoritatea fiind protejate prin diferite acte normative naționale și internaționale.
Dintre acestea s-au identificat:
129 specii de nevertebrate (2 specii protejate),
24 specii de pești (16 specii protejate),
15 specii de amfibieni (toate fiind protejate),
9 specii de reptile (7 specii protejate),
169 specii de păsări ( 164 specii protejate)
55 specii de mamifere (37 de specii protejate).
Tabelul 1.8.
Specii din fauna sălbătică valorificate economic
(Sursa: Raport anual Romsilva Neamț, 2015.)
PARTEA A II-A
CONTRIBUȚII PROPRII
CAPITOLUL 2. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE STUDIULUI, MATERIALUL ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII
2.1 Scopul și obiectivele studiului
Prezenta lucrare are ca scop studiul vegetației forestiere din cadrul Ocolului Silvic Văratec din Județul Neamț.
Pe parcursul cercetărilor s-a urmărit studierea, evaluarea și prezentarea următoarelor elemente :
Aspecte privind importanța, rolul și starea actuală a vegetației forestiere din județul Neamț,
Localizarea și prezentarea unității Ocolul Silvic Văratec,
Situația teritorial administrativă a ocolului silvic,
Organizarea teritorială a Ocolului Silvic studiat și suprafața fondului forestier aferent,
Identificarea tipurilor de soluri regăsite în cadrul Ocolul Silvic Văratec
Identificarea tipurilor de stațiuni regăsite în cadrul Ocolul Silvic Văratec
Prezentarea tipurilor de pădure și formații forestiere din cadrul Ocolul Silvic Văratec
Totodată, în cadrul acestei lucrări s-a prezentat și aspecte referitoare la structura fondului forestier aferent Ocolului Silvic Văratec.
2.2 Materialul luat în studiu
În cadrul cercetării a fost luată în studiu Ocolul Silvic Văratec, din cadrul Romsilva Neamț, din județul Neamț.
Metodologia de studiu se bazează pe observațiile culese din toate amenajamentele Ocolului Silvic Văratec, astfel încât să se surprindă varietatea aspectelor morfologice, dar și ecologice a speciilor ce intră în compoziția vegetației lemnoase din stratele pădurii: arbori, arbuști și subarbuști.
În vederea realizării unei analize descriptive mai aprofundate și care să scoată în evidență mai multe situații existente în rezervație, au fost stabilite un număr de suprafețe de observație unde s-a efectuat o descriere amănunțită a fiecărei specii.
Metoda de lucru utilizată în vederea finalizării studiului a fost în primul rând metoda observației.
Cazurile luate în calcul au fost inițial stabilite, dar, pe măsura parcurgerii terenului, figura 2.1, au mai fost implicate alte câteva situații. Iar pentru că ne aflăm într-o zonă unde omul a făcut la nivel de peisaj numeroase intervenții, prin lucrările hidrotehnice de mare anvergură, au fost luate în analiză și astfel de cazuri.
Suprafața de studiu, teritoriul Ocoului Silvic Văratec este relative mare, puțin peste 12 mii de hectare și destul de omogenă din punct de vedere al condițiilor staționale, însă poate oferi suficiente detalii asupra vegetație lemnoase prezente aici.
Fig.2.1 Culegerea datelor și fotografierea Ocolului Silvic Văratec
(Sursa: foto original)
2.3 Metode și procedee de culegere și prelucrare a datelor de teren
Culegerea datelor de pe teren s-a făcut conform îndrumărilor primite din partea cadrului didactic îndrumător cât și a personalului specializat din cadrul Ocolului Silvic Văratec, figura 2.2.
În acest sens am efectuat descrieri parcelare și descrierea amănunțită atât a stațiunii cât și a arboretului. Culegerea datelor s-a realizat în mai multe etape și perioade pentru a surprinde cât mai bine toate caracteristicile și particularitățile Ocolului Silvic Văratec.
Fig.2.2 Culegerea datelor și fotografierea Ocolului Silvic Văratec
(Sursa: foto original)
Deplasările în zonele de vegetație forestieră, sub îndrumarea personalului din cadrul Ocolului Silvic studiat, s-au realizat după criterii geologice, geomorfologice și de vegetație specifice zonei, căutându-se să se surprindă toate situațiile caracteristicile concrete, inclusiv arborete afectate de factori de risc.
Pentru prezentarea caracteristicilor fizico-chimice ale principalelor tipuri și subtipuri de soluri s-au studiat documente, din cadrul arhivelor Ocolului Silvic studiat, referitoare la aceste lucruri.
Tipurile de stațiune au fost determinate în funcție de etajul de vegetație, condițiile de relief, substratul litologic, tipul de sol și condițiile climatice, flora indicatoare. Clasificarea acestora făcându-se după „Sistematica tipurilor de stațiune” – 1972, prin comparație cu cele din „Stațiuni forestiere” – 1977.
Tipurile fundamentale de pădure s-au determinat după deplasările pe teren si după studierea documentelor Ocolului Silvic Văratic referitoare la vegetația forestieră prezentă în acest areal, „Clasificarea zecimală a tipurilor de pădure fundamentale din România” (Îndrumar pentru amenajarea pădurilor – 1984) stabilindu-se și caracterul actual al tipurilor de pădure.
Totodată, în vederea aprofundării cerecetărilor, au fost studiate diverse date din literatura de specialitate, hărți geologice, pedologice și climatice.
Informațiile culese atât pentru stațiune cât și pentru vegetație, arboret, subarboret, tip floră, și tip pădure, au fost înregistrate, analizate și ulterior prezentate în cadrul acestei lucrări.
Pe lângă deplasările pe teren în cadrul Ocolului Silvic Văratec, s-au întreprins și un numar de 3 vizite la sediul acestei instituții cu scopul de a culege date referitoare la aspecte precum:
Elementele generale privind cadrul natural regăsite în Ocolului Silvic Văratec:
geologie – litologie, geomorfologie, hidrologie, climatologie, regimul termic, regimul pluviometric, regimul eolian, clima și vegetația forestieră, figura 2.3, date fenologice.
Situația teritorial administrativă a unității studiate,
Organizarea teritorială și suprafața fondului forestier,
Tipurile de soluri regăsite în cadrul Ocolului Silvic Văratec,
Tipurile de stațiuni regăsite în cadrul Ocolului Silvic Văratecși repartizarea fondului forestier din cadrul ocolului pe tipuri de stațiune,
Tipuri de pădure și formații forestiere și structura fondului forestier
De asemenea în realizarea acestei lucrări s-au folosit și date obținute de la Direcția Silvica Romsilva Neamț. Totodată s-au utilizat și surse din mediul online dintre care precizăm: www.rosilva.ro,www.vanatoripark.ro, www.neamt.rosilva.ro, www.viziteazaneamt.ro și www.mmediu.ro.
Fig.2.3 Vegetație forestieră din cadrul Ocolului Silvic Văratec
(Sursa: foto original)
CAPITOLUL 3. PREZENTAREA UNITĂȚII STUDIATE, OCOLUL SILVIC VĂRATEC, JUDEȚUL NEAMȚ
3.1Prezentarea Ocolului Silvic Văratec, județul Neamț
Conform legislației în vigoare, modul de gospodărire a fondului forestier național, indiferent de natura proprietății pădurilor și terenurilor componenete se reglementează prin amenajamentesilvice.Amenajarea pădurilor reprezintă atât știința cât și practica organizării conducerii structural – funcționale a pădurilor în conformitate cu cerințele ecologice, economice și sociale.
În acest sens, prin conceptul de dezvoltare durabilă se înțelege capacitatea de a satisface cerințele generației prezente fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a satisface propriile nevoi.
Descrierea Ocolului silvic Văratec
Amenajamentul Ocolului Silvic Văratec a fost întocmit pentru pădurileproprietate publică a statului administrate prin acest ocol, figura 3.1.
Fig.3.1 Zonă de acces în Ocolul Silvic Văratec, județul Neamț
(Sursa: foto original)
Amenajamentele care constituie unitățile de producție (U.P.) sunt: U.P. I. Cracăul Alb, U.P. II Cracăul Negru și U.P. IV Țolici,de la Ocolul silvic Văratec, din cadrul Direcției Silvice Neamț
Amenajamentele prezentateau intrat în vigoare la data de 01.01.2015 și au o perioadă de aplicabilitate de 10 ani, pe perioada 2015 – 2024.
Fondul forestier proprietate publică a Statuluiadministrat de Ocolul silvic Văratec se întinde pe raza celor trei unități de producție și protecție.
Din punct de vedere administrativ, Ocolul silvic Văratec este subordonat Direcției silviceNeamț din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – “Romsilva”. Teritorial, ocolul se află pe razajudețului Neamț, pădurile aflându-se pe raza a 13 comune: Agapia, Bălțătești, Crăcăoani,Gârcina, Ghindăoani, Grumăzești, Hangu, Păstrăveni, Petricani, Pipirig, Țibucani, Vânători -Neamț și Urecheni.Sediul ocolului studiat se află în localitatea Văratec, figura 3.2.
Suprafața fondului forestier proprietate publică a Statului de pe raza Ocolului Silvic Văratec
însumează 12152,83de hectare și este împărțită în 3 unități de producție și protecție.
Organizareaprocesului de producție și protecție se face la nivelul unităților de producție și protecție.Din acest motiv, s-au întocmit 3 amenajamente, câte unul pentru fiecare unitate deproducție și protecție și o sinteză a acestora sub forma unui Studiu General pe ocol.
Amenajamentele au intrat în vigoare la data de 01.01.2015.
Raza de accesibilitate a ocolui silvic studiat este de 101.8 kilometri. Forma de relief predominant este cea muntoasă urmată de zone de deal.
Fig.3.2 Sediul Ocolului Silvic Văratec din comuna Văratec, județul Neamț
(Sursa: foto original)
3.1.1 Localizarea și datele de contact ale Ocolului Silvic Văratec
Adresa Ocolului Silvic Văratec este localitatea Văratec, județul Neamț. Vegetația forestieră aferentă ocolului studiat se întinde pe raza a 13 comune după cum urmează:Agapia, Bălțătești, Crăcăoani,Gârcina, Ghindăoani, Grumăzești, Hangu, Păstrăveni, Petricani, Pipirig, Țibucani, Vânători -Neamț și Urecheni.
Persoanele de contact ale acestei unități sunt: domnul Ing. Maftei Simion, șeful unității și doamna Contabil șef Ec. Oancea Carmina.
Ocolului Silvic Văratec poate fi contactat la numerele de telefon: 0233 244602 și fax: 0233 244905, și de asemenea la adresa de e-mail: varatec@neamt.rosilva.ro, sauonline pe adresa www.neamt.rosilva.ro.
3.1.2 Obiectivele social – economice ale Ocolului Silvic Văratec
Obiectivele sociale și economice care au fost luate în considerare la întocmireaamenajamentelor din cadrul Ocolului Silvic Văratec sunt:
Conservarea biodiversității și a habitatelor în ariile protejate de interes comunitar;
Protecția solului pe terenuri cu pantă accentuată sau cu fenomene de eroziune;
Protecția solului pe terenuri cu alunecări;
Protecția solului pe terenuri cu înmlăștinare;
Conservarea unor suprafețe din fondul forestier în care se urmărește menținereapeisajului natural existent, precum Parcul Natural Vânători Neamț;
Protejarea rezervațiilor peisagistice ce cuprind asociații de vegetație sau forme derelief de mare valoare estetică din fondul forestier, prin care se urmărește conservareafrumuseților naturii, exemplu ‘’Pădurea de argint’’;
Protejarea unor asociații sau specii de plante și de animale pe cale de dispariție, precum zimbri;
Conservarea arboretelor stabilite ca rezervații pentru producerea de semințe forestiere;
Protecția zonelor cu păduri seculare sau care conțin specii rare (tisa);
Producerea de masă lemnoasă de dimensiuni mari și mijlocii pentru nevoile economieiși populației locale.
Având în vedere obiectivele social – economice s-a făcut o zonare funcțională a tuturorarboretelor și terenurilor de reîmpădurit în conformitate cu prevederile din „Normele tehnicepentru amenajarea pădurilor” în vigoare.
Conform aceste zonări funcționale, o mare parte dinsuprafața ocolului a fost încadrată în grupa I funcțională, respectiv păduri cu funcțiideosebite de protecție.
3.2 Prezentarea elementelor generale privind cadrul natural regăsite în O.S. Văratec
3.2.1. Geologie – litologie
Partea montană a teritoriului Ocolului Silvic Văratec este situată în zona extremă a flișului Carpatic. Vârsta acestor formații geologice este cuprinsă între cretacicul superior, eocen-paleocen și oligocen.
Dintre acestea cel mai bine reprezentat este cretacicul superior, prin fliș calcaros-șistos, fiind localizat în părțile superioare ale unității de producție I (U.P. I.) și U.P. II.
În părțile inferioare ale U.P. I, figura 3.3, și U.P. II, precum și în U.P. III, apar o serie de intercalații sub formă de fâșii pe direcția N-S, între eocen și paleocen, reprezentat prin flișul calcaros-șistos și fliș grezos, și oligocen, reprezentat prin fliș grezos-șistos, pe alocuri fliș conglomeratic.
În zona de deal, administrată de Ocolul Silvic Văratec, de la vest către est, se întâlnesc formațiuni reprezentate prin nisipuri, gresii și marne, și formațiuni din Samațian reprezentate prin nisipuri, pietrișuri și gresii eolitice străpunse de- a lungul văilor importante de formațiuni din Pleistocen, reprezentate prin depozite aluvionare și unele loessoide.
Fig. 3.3Zonă din cadrul Unității de Producție I(Sursa: foto original)
Roca de solificare este apropiată de structura formațiilor geologice din zona, din care a rezultat, sub influența factorilor fizici și a mișcărilor tectonice.
După harta geologică a României, teritoriul Ocolului Silvic Văratec se prezintă astfel, tabelul.3.1.
Tabelul 3.1
Repartiția suprafețelor pe tipuri de rocă de solificare
(Sursa: Ocolul Silvic Văratec)
Natura rocilor de solificare a generat în zona montană soluri brune sau eumezobazice și brune acide cu evoluții în timp, în funcție de natura și configurația terenului, regimului de precipitații și litieră. Limitarea zonei de munte cu cea de deal se face prin intermediul unei benzi întrerupte de soluri argiloiluviale.În zona de deal, substratul și condițiile climatice au favorizat formarea solurilor brune luvice și brune argiloiluviale.
În funcție de substratul litologic, solurile ce s-au format nu au deosebiri importante, datorate faptului că aceste roci au caractere intermediare spre slab acide.
În cazurile în care predomină calcarele, s-au format soluri brune eumezobazice, iar acolo unde gresiile sunt mai acide, au luat naștere soluri brune acide.
3.2.2. Geomorfologie
Analizat din punct de vedere geografic, Ocolul Silvic studiat este situat la zona de interferență dintre Carpații și Subcarpații Orientali, mai precis Munții Stînișoarei și Subcarpații Neamțului.
Cu o suprafața păduroasă repartizată pe o întindere teritorială mare, ocolul cuprinde în raza sa mai multe zone geomorfologice și anume: zona montană și a depresiunilor și zona deluroasă.
Zona montană cuprinde U.P. I, U.P. II și U.P. III.
Munții din această zonă fac parte din subținutul munților flișului și anume districtul marginal paleogen. Sunt munți de tip obcine, caracterizați prin prezența culmilor paralele orientate de la nord-vest spre sud-est. Obcina cea mai importantă din această zonă este Obcina Stînișoarei, care constituie și limita bazinelor hidrografice Bistrița și Moldova, și în același timp și limita cu ocoalele silvice Galu și Bicaz. Partea superioară a U.P. II se află pe versanții direcți ai Obcinei Stînișoarei, unitate de relief bine individualizată în cadrul regiunii muntoase a județului Neamț. Relieful se prezintă sub forma unor culmi fragmentate cu profil de creastă vălurată.Formele de teren cele mai des întâlnite sunt versații cu înclinări repezi și foarte repezi. În această zonă se întâlnește cea mai mare energie de relief și cea mai mare altitudine(Vârful Buhalnița-1231 m), figura 3.4.
Fig.3.4 Vârful Buhalnița(Sursa:internet)
Cea mai mare parte a UP.I, UP.II și UP.III, se află pe catenele și ramificațiile sudice ale Obcinei Stînișoarei care se prelungesc în partea exterioară până în zona piemontului carpatic și a depresiunii Cracăului, la contactul cu Subcarpații Neamțului aflat pe o linie între localitățile Agapia, Bălțătești și Crăcăoani. Această zonă este cunoscută sub denumirea de Munții Neamțului.
Relieful se prezintă aici sub forma de culmi paralele rotunjite, domoale, caracterizate prin prezența măgurilor, separate de depresiuni alungite pe pâraie (Cracău, Cracăul Negru, Agapia). Unitățile geomorfologice cele mai frecvent întâlnite sunt versanții ușor ondulați cu înclinare ușoară și mijlocie. Pe alocuri se întâlnesc platouri și coame. Vârfurile cele mai proeminente sunt :Măgura, Secu, Agapia Veche.
În zona de deal din raza Ocolului Silvic Văratec se află UP.IV Țolici unde se găsesc dealuri de platformă fragmentate de văi largi însoțite de terase și versanți. Majoritatea pădurilor de aici sunt situate pe platouri înalte, către obârșia pâraielor spre cumpenele bazinelor hidrografice.
Altiudinele și energia de relief sunt mult mai mici decât în restul ocolului.
Tabelul 3.2
Repartizarea suprafeței ocolului silvic Văratec în funcție de altitudine
(Sursa: Ocolul Silvic Văratec)
Din tabelul 3.2 se observă că pe raza Ocolului Silvic Văratec, majoritatea pădurilor, peste 86% se găsesc între 401 – 1000 de metri, beneficiind astfel de condiții climatice foarte favorabile pentru speciile forestiere principale din zonă: molid, brad și fag. Altitudinea medie a ocolului este de 730-740 m, din care 820-830 m pentru zona de munte (U.P. I – III) și 430-440 m în zona de deal (U.P.IV). Expoziția generală a ocolului este estică, însă rețeaua hidrologică bine dezvoltată determină existența tuturor expozițiilor de detaliu. Situația expozițiilor de detaliu este următoarea: expoziție însorită 3607,0 ha, parțial – însorită 7222,0 și umbrită 4730,8 ha. Totalizând un număr de 15559,8 de hectare.
Punctele cardinale pe expoziții se prezintă astfel:
expoziție însorită cu punctele cardinale: S și SV
expoziție parțial însorită cu punctele cardinale: E, SE, V și NV
expoziție umbrită cu punctele cardinale: N și NE
Unitățile de relief prezente pe teritoriul ocolului sunt: lunca înaltă (sub 1%), culmea (1%), platoul (1%) și versantul (97%).Pe versanți repartiția suprafețelor se prezintă astfel: versanți superiori 25%, versanți mijlocii 59% și versanți inferiori 16%.
Relieful complex din cadrul Ocolului Silvic Văratec are o însemnătate deosebită în dezvoltarea vegetației forstiere din această zonă. Acesta a influențat în mod direct formarea solurilor și indirect structura vegetației forestiere în sensul că pe versanții superiori și însoriți întâlnim solurile brune acide unde predomină molidul, iar pe versanții inferiori și mai umbriți întâlnim solurile brune eumezobazice unde predomină bradul și fagul, iar pe luncile apelor interioare găsim solurile aluviale pe care se dezvoltă aninul alb sau negru.
În zona de deal, unde depozitele de suprafață sunt de o compoziție mai fină, procesul predominant în formarea solurilor îl reprezintă argiloiluvierea, s-au format solurile brune argiloiluviale și brune luvice, pe care vegetează fagul și gorunul.
3.2.3. Hidrologie
Din punct de vedere hidrologic, pe raza OcoluluiSilvic Văratec, se menționează trei pâraie.
Pâraiele mai importante din zona ocolului studiat, sunt : Cracău și Agapia pentru zona de munte.
Pârâul Cracău cuprinde în bazinul său superior U.P. I și U.P. II, adică cea mai mare parte din suprafața păduroasă a ocolului, aproximativ 10.000 de hectare, figura 3.5.
Fig. 3.5.Pârâul Cracău(Sursa: foto original)
Pârâul Agapia cu afluenții săi mai mici, cuprind în bazinul său în partea superioară U.P. III.
Pădurile din U. P. IV sunt situate în bazinul mijlociu și inferior al pârâului Topolița, afluent de dreapta a râului Moldova. În general, pâraiele au văi închise și versanți abrupți.
Fiind situat în zonă montană, Ocolul Silvic Văratec, prezintă o densitate a rețelei hidrografice relativ mare, respectiv peste 2,0 km/km2.
În zona de munte a ocolului, în cadrul U.P. I – III, regimul hidrologic este corespunzător zonei estice a Carpaților Orientali, fiind caracterizat printr-o alimentare pluvială intensă a cursurilor de apă, prin absența viiturilor de iarnă, prin faptul că apele mari de primăvară încep în martie și țin până în luna mai și prin existența viiturilor în perioada iulie-august.
După harta hidrografică a țării, suprafața Ocolului Silvic Văratec, se încadrează în zona umidității excedentare, precipitațiile depășind evapotranspirația potențială. Rezultatul acestui fenomen este un surplus de apă ce se scurge către zonele mai joase.
Apele în zona muntană, au în general un debit permanent, relativ constant în timpul anului. În timpul averselor puternice pâraiele capătă un caracter torențial producând daune instalațiilor de transport și faunei piscicole.
În zona de deal, pe teritoriul U.P. IV, rețeaua hidrografică se încadrează în tipul hidrologic H, caracteristic râurilor din podișul și dealurile Moldovei. Alimentarea pluvială superficială este dominantă, iar ploile de vară sunt de scurtă durată. Datorită acestui fapt, majoritatea văilor au în timpul iernii un debit scăzut.
Deoarece rețeaua hidrografică este bine dezvoltată, umiditatea solului este ridicată, datorită alimentației cu apă mixte la fel și capacitatea de aprovizionare cu apă, permițând speciilor forestiere din zonă să realizeze creșteri anuale mari și clase de producție ridicate.
Pe raza ocolului există și zone în care apa din precipitații stagnează dând naștere la subtipurile de sol cu pseudogleizare, cu efect negativ asupra aerației solului.
3.2.4. Aspecte climatice
Teritoriul montan al Ocolului Silvic Văratec se încadrează în sectorul de climă de munte IV și anume în clima munților mijlocii, favorabilă pădurilor. Climatul acestei zone se caracterizează printr-un regim moderat al oscilațiilor temperaturii aerului, prin amplitudini termice medii anuale cuprinse între 18-200C. În mod normal, pe văi se localizează mase de aer mai rece și umed, în timp ce către culmi și pe culmi predomină timp senin cu soare și temperaturi mai ridicate. Iernile sunt în general răcoroase. Pe alocuri, aceste condiții determină inversiuni și în distribuția vegetației forestiere.
Primăvara este mai răcoroasă decât toamna, din cauza consumului de căldură pentru topirea zăpezilor. Umezeala relativă se menține și precipitațiile cresc.
Zona de deal se încadrează în ținutul climatic al Podișului Moldovenesc. Tipul de climă de aici este II B, ceea ce înseamnă districtul continental de dealuri cu vegetație forestieră.
Parametrii macroclimatici, tabelul 3.3, de pe raza Ocolului Silvic Văratec sunt măsurați la stațiile meteorologice cele mai apropiate de această zonă, respectiv Piatra Neamț și Tg. Neamț.
Regimul termic
Tabelul 3.3
Temperatura aerului – medii lunare și media anuală (0C):
(Sursa: Ocolul Silvic Văratec)
Temperatura maximă absolută în cadrul ocolului studiat a fost de 37,00C – 17 august 1952.
Temperatura minimă absolută în cadrul ocolului studiat a fost de –29,10C – 2 ianuarie 1909.
Începutul perioadei bioactive, temperaturi medii diurne > 00C : – zona de deal – 21 februarie
Sfârșitul perioadei bioactive: în zona de deal-1 decembrie și în zona de munte -15 noiembrie
Durata medie a perioadei bioactive: în zona de deal –281 zile și în zona de munte – 243 zile.
Sfârșitul perioadei de vegetație: în zona de deal – 11 octombrie și la munte – 25 septembrie
Durata medie a perioadei de vegetație: zona de deal – 160 zile și zona de munte – 137 zile.
Data medie a primului îngheț: – zona de deal – 1 octombrie, zona de munte – 21 septembrie.
Regimul pluviometric
Cantitățile de precipitații anuale înregistrate în cadrul Ocolului Silvic Văratec, cât și repartizarea acestora pe anotimpuri, sunt prezentate în tabelele 3.3 și 3.4.
Tabelul 3.4
Precipitațiile atmosferice medii lunare și anuale în l/m2
(Sursa: Agenția Națională de Meteorologie )
Tabelul 3.5
Precipitații medii pe anotimpuri și în perioada de vegetație, l/m2
(Sursa: Agenția Națională de Meteorologie )
Numărul anual de zile cu precipitații : – în zona de deal – 100-105 de zile,
– zona de munte– 130-140 de zile,
Numărul anual de zile cu strat de zăpadă : – zona de deal – 60-70 de zile,
– zona de munte– 80-90 de zile.
Regimul eolian
Din punct de vedere climatic influența vântului se resimte în valorile temperaturii, umidității atmosferice, evapotranspirației ca urmare a transportului de mase de aer și a amestecurilor dintre acestea. Prezența moderată a vântului este benefică pentru vegetația forestieră, extremele fiind dăunătoare.Viteza medie a vântului în m/s, este înregistrată pe direcții și luni la Stația meteo Piatra Neamț, fiind cea mai important și apropiată stație meteo în raport cu Ocolul Silvic Văratec.
Indicatori sintetici ai datelor climatice
Tabelul 3.6
Datele climatice medii anuale pe anotimpuri și sezon de vegetație din cadrul O.S. studiat
(Sursa: Ocolul Silvic Văratec)
3.2.5. Clima și vegetația forestieră
Din elementelegeografice și meteorologice prezentate și din observațiile specifice teritoriului Ocolului Silvic Văratec,se poate concluziona faptul că pădurile de pe suprafața acestuia beneficiază de un climat favorabil vegetației forestiere. Acesta se caracterizată printr-un regim mai moderat al oscilațiilor diurne, cu precipitații medii anuale de 690 mm și amplitudinea temperaturii medii anuale de 22,00C.
Atât indicatorii sintetici ai datelor climatice cât și topoclimatele locale arată că pădurile ocolului silvic au condiții climatice favorabile dezvoltării acestora mai ales amestecurile de molid, brad și fag, brădeto-făgetele, făgetele pure și făgetele amestecate.
Potențialul termic al teritoriului studiat, exprimat prin suma temperaturilor pozitive este de 32520C. În comparație cu intervalul de optim termic al speciilor din această zonă rezultă:
la molid temperaturile medii sunt mai mari decât optimul său de 1900-26000C, iar precipitațiile medii (690 mm) sunt sub optimul său de 800 – 1200 mm.
bradul are optimul termic între 2000 – 27000C mai mic decât temperaturile medii, iar al precipitațiilor între 800 – 1000 mm, peste media anuală.
fagul are optimul termic între 2200 – 28000C, la fel mai mic decât temperaturile medii, iar al precipitațiilor între 700 – 1200 mm, peste media anuală de 690 mm.
Datorită faptului că regiunea are un relief predominant accidentat, există și o serie de particularități de microclimat. Din acest motiv valorile indicate în sinteza de mai sus trebuie interpretate ca fiind la limita de sus a favorabilității.
Pe teritoriul analizat, indicele anual de ariditate are valoarea de 39,1. Acest lucru indică faptulcă zona luată în studiu este favorabilă vegetației forestiere, existând un excedent de apă în sol, din precipitații față de evapotranspirația potențială.
Vânturile dominante din regiunea Văratec sunt cele din nord-vest și vest.Pe mici porțiuni și în special pe versanții estici se produc vânturi catobatice (în cascadă) fără însă a fi prea intense și prea frecvente, astfel că pericolul doborâturilor de vânt nu este totuși însemnat.
Din analiza datelorexpuse ca factori ecologici, se pot desprinde următoarele concluzii:
Temperatura medie anuală a zonei este de 7,80C. Acest lucru indică o clasă de favorabilitate mijlocie pentru molid și de asemenea ridicată și foarte ridicată pentru brad și fag.
Precipitațiile medii anuale de 690 mm indică o clasă de favorabilitate scăzută pentru molid și mijlocie pentru brad și fag.
Suma temperaturilor diurne din perioada bioactivă, de 32520C indică o clasă de favorabilitate ridicată și foarte ridicată pentru molid, brad și fag.
Toate aceste date climatice justifică încadrarea teritoriului Ocolul Silvic Văratec în etajele de vegetație:
FM2 – Etajul montan de amestecuri – 69%
FM1+FD4 – Etajul montan premontan de făgete – 7%
FD 3 – Etajul deluros de făgete, gorunete și goruneto – făgete – 4%
În concluzie, condițiile climatic din zonă sunt favorabile molidului, bradului, fagului și gorunului. Aceste condiții combinate și condițiile de sol existente, fac ca în zonă să se dezvolte arborete de productivitate superioară și mijlocie și de o calitate ridicată.
3.2.6. Aspecte fenologice
În tabelul 3.7 sunt redate datele fenologice ale principalelor specii forestiere din raza Ocolului Silvic Văratec:
Tabelul 3.7
Datele fenologice ale principalelor specii forestiere din raza Ocolului Silvic Văratec:
(Sursa: Ocolul Silvic Văratec)
CAPITLUL 4. STUDIUL VEGETAȚIEI FORESTIERE DIN CADRUL OCOLULUI SILVIC VĂRATEC, JUDEȚUL NEAMȚ
4.1 Situația teritorial administrativă
Ocolul Silvic Văratec este parte componentă a Direcției Silvice Neamț. Aceasta din urmă administrează următoarele Ocoale Silvice, prezentate în tabelul 4.1
Tabelul 4.1
Situația teritorial administrativă a Direcției Silvice Neamț
(Sursa: Direcția Silvică Neamț)
Sediul Direcției Silvice Neamț este situat pe strada V.A. Urechia, nr. 24 din localitatea Piatra Neamt, județul Piatra Neamț. Suprafata totală de pădure administrată însumează 166.049 de hectare, cu o accesibilitate de 1567.6 km.
Adresa Ocolului Silvic Văratec este localitatea Văratec, județul Neamț, figura 4.1. Vegetația forestieră aferentă ocolului studiat se întinde pe raza a 13 comune după cum urmează:Agapia, Bălțătești, Crăcăoani,Gârcina, Ghindăoani, Grumăzești, Hangu, Păstrăveni, Petricani, Pipirig, Țibucani, Vânători -Neamț și Urecheni.
Persoanele de contact ale acestei unități sunt: domnul Ing. Maftei Simion, șeful unității și doamna Contabil șef Ec. Oancea Carmina.
Ocolului Silvic Văratec poate fi contactat la numerele de telefon: 0233 244602 și fax: 0233 244905, și de asemenea la adresa de e-mail: varatec@neamt.rosilva.ro, sau online pe adresa www.neamt.rosilva.ro.
Fig.4.1 Localizarea Ocolului Silvic Văratec
(Sursa: google maps)
4.2 Organizarea teritorială a Ocolului Silvic Văratec
Amenajamentul Ocolului Silvic Văratec a fost întocmit pentru pădurileproprietate publică a statului administrate prin acest ocol, figura 4.2.
Amenajamentele care constituie unitățile de producție (U.P.) sunt: U.P. I. Cracăul Alb, U.P. II Cracăul Negru și U.P. IV Țolici,de la Ocolul silvic Văratec, din cadrul Direcției Silvice Neamț
Amenajamentele prezentateau intrat în vigoare la data de 01.01.2015 și au o perioadă de aplicabilitate de 10 ani, pe perioada 2015 – 2024.
Fondul forestier proprietate publică a Statuluiadministrat de Ocolul silvic Văratec se întinde pe raza celor trei unități de producție și protecție.
Fig.4.2. Zonă de acces în Ocolul Silvic Văratec, județul Neamț
(Sursa: foto original)
Din punct de vedere administrativ, Ocolul silvic Văratec este subordonat Direcției silviceNeamț din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – “Romsilva”. Teritorial, ocolul se află pe razajudețului Neamț, pădurile aflându-se pe raza a 13 comune: Agapia, Bălțătești, Crăcăoani,Gârcina, Ghindăoani, Grumăzești, Hangu, Păstrăveni, Petricani, Pipirig, Țibucani, Vânători -Neamț și Urecheni.Sediul ocolului studiat se află în localitatea Văratec.
Suprafața fondului forestier proprietate publică a Statului de pe raza Ocolului Silvic Văratec
însumează 12152,83de hectare și este împărțită în 3 unități de producție și protecție.
S-au întocmit 3 amenajamente, câte unul pentru fiecare unitate deproducție și protecție și o sinteză a acestora sub forma unui Studiu General pe ocol.
Amenajamentele au intrat în vigoare la data de 01.01.2015.
Ocolul Silvic Văratec prezintă următoarea compoziție de vegetație forestieră:
Fag 42%
Brad 28%
Molid 16%
Stejar 2%
Paltin de munte 1%
Carpen 7%
Diverse tari 3%
Diverse rășinoase 1%
Raza de accesibilitate a ocolui silvic studiat este de 101.8 kilometri. Forma de relief predominant este cea muntoasă urmată de zone de deal.
4.3 Tipuri de soluri regăsite în cadrul Ocolului Silvic Văratec
Studiul solurilor din perimetrul analizat s-a făcut de către inginerii silvici din cadrul Ocolului Silvic Văratec, odată cu lucrările de cartare stațională. Lucrările au constat în amplasarea unor profile principale de sol în puncte reprezentative. Totodată s-au prelevat și profile de control în fiecare unitate amenajistică. Datele obținute au dus la caracterizarea amănunțită a învelișului de sol.
Relieful, condițiile climatic și geomorfologia zonei au determinat formarea tipurilor genetice de soluri caracteristice ariei studiate.
Teritoriul Ocolului Silvic Văratec, prezintă arborete specifice etajelor fitoclimatice: FM.2, FM.1+FD.4 și FD.3, și oferă condiții pedogenetice variate corespunzătoare arealelor solurilor din clasa:
Molisoluri, în proporție sub1%,
soluri hidromorfe și soluri neevoluate, sub 1%.
Argiluvisoluri, 24%,
cambisoluri 75%, figura 4.3.
Fig.4.3 Cambisoluri din cadrul Ocolul Silvic Văratec
(Sursa: foto original)
Pe baza studiilor din teren, prin studierea documentelor puse la dispoziție de către Ocolul Silvic Văratec, precum și pe baza datelor din amenajamentele precedente, am identificat 7 tipuri de sol cu 18 subtipuri de sol, aparținând la 5 clase de soluri.
Solurile prezente în cadrul Ocolului Silvic Văratec, oferă condiții favorabile vegetației forestiere existente după cum este evidențiat în tabelul 4.2.
Tabelul 4.2
Vegetația prezentă în cadrul Ocolului Silvic Văratec
Aceste specii, în mare parte vor fi menținute și dirijate către structura potențialului optim asigurat de solurile respective.
4.3.1 Descrierea tipurilor și subtipurilor de sol
Descrierea tipurilor și subtipurilor de sol, cu caracteristicile lor esențiale, utilizând rezultatele analizelor efectuate, precum și unele observații preluate din amenajamentele precedente, va fi prezentată în cele ce urmează:
Solul brun acid tipic, denumit districambosol tipic (cod 3301). Este întâlnit pe circa 35% din suprafața fondului forestier a ocolului studiat. Este format pe roci acide, gresii silicioase și șisturi cloritoase, prezintă un conținut ridicat de fier și magneziu, este puternic acid cu un pH de 3,7 – 5,0.
Solul brun acid este luto-nisipos la lutos și prezintă bonitate superioară pentru fag, molid, brad și larice. Bonitatea superioară este determinată de volumul edafic mare, cu un regim de umiditate favorabil. În aceste condiții edafice se recomandă următoarele compoziții: 5MO 3FA 2BR pe versanții inferiori și 5MO 5LA sau 10LA, pe versanții superiori sau pe coame.
Pe solurile semischeletice se recomandă promovarea într-un procent mărit a molidului, figura 4.4
Fig. 4.4 Vegetație din cadrul Ocolului Silvic Văratec(Sursa: foto original)
În prezent, pe acest sol se află arborete pure de:
fag,
de fag cu molid și brad,
molid cu brad și larice,
brad cu molid și fag,
de brad cu fag, (figura 4.5),
Aceste arborete au o productivitate superioară, provenite din sămânță, cu vârste cuprinse între 30-160 ani.
Acest sol a fost identificat în U.P. I, u.a. 59A, 62E; U.P. II, u.a. 35A, 135A, și U.P. III, u.a. 38A, 65A și 68A.
Fig.4.5 Vegetație forestieră din cadrul Ocolului Silvic Văratec
(Sursa: foto original)
Solul brun eumezobazic tipic,denumit și eutricambosol tipic(cod 3101). Este întâlnit pe circa 35% din suprafața fondului forestier a ocolului. Este format pe roci bogate în minerale calcice și feromagneziene, calcare, dolomite, gresii calcaroase și amfibolite. Se regăsește pe versanții cu expoziții și pante diverse. Este un sol de la foarte puternic acid la acid suprafață și acid la neutru în profunzime cu un pH de 4,8-7,2.
Solul brun eumezobazic este luto-nisipos la suprafață și lutos în profunzime și prezintă o bonitate superioară pentru molid, brad și fag. Bonitatea superioară este determinată de volumul edafic mare, cu un regim de umiditate și de troficitate favorabile.
În aceste condiții edafice, se recomandă următoarele compoziții țel :6MO 2FA 2BR pe versanții inferiori și 5MO 5LA sau 10LA pe versanții superiori sau coame. În prezent, pe acest sol se află arborete de molid cu fag, de molid cu brad și fag, provenite majoritatea din sămânță, de productivitate superioară, cu vârste cuprinse între 30-160 ani.
Solul brun eumezobazic tipic a fost identificat în U.P. II, u.a. 48A, 86A, 90A, 108A și U.P. III u.a. 25A, 56E, 83E.
Solul brun argiloiluvial pseudogleizat,denumit preluvisol stagnic (cod 2209), este întâlnit pe circa 11% din suprafața fondului forestier studiat. Este format pe luturi și șisturi sericitoase, pe versanți slab înclinați, frecvenți umbriți și semiumbriți. Este un sol acid cu un pH de 4,6-6,1 și foarte humifer. Prezintă drenaj slab, este edafic mare și de bonitate superioară pentru fag și carpen.
Bonitatea superioară este determinată de volumul edafic mare cu un regim de umiditate și de troficitate favorabile. În aceste condiții edafice se recomandă următoarele compoziții țel: 5FA 5GO pe versanții umbriți și 6GO 4FR (JU,TE) pe versanții însoriți.
În prezent, pe acest sol se află arborete de fag, figura 4.6, cu carpen și de fag cu carpen și molid, de productivitate superioară, provenite din sămânță, cu vârste cuprinse între 20-120 ani. Solul brun argiloiluvial pseudogleizat a fost identificat în U.P. IV, u.a. 16,27A și 58A.
Fig.4.6 Vegetație forestieră, arboret de fag, din cadrul Ocolului Silvic Văratec
(Sursa: foto original)
Solul brun luvic pseudogleizat,sau luvosol stagnic(cod 2407) este întâlnit pe 11% din suprafața păduroasă a ocolului. Este format pe luturi și șisturi sericitoase pe versanți slab înclinați; este acid spre slab alcalin cu un pH de 5,0-7,4, foarte humifer.Prezintă o bonitate superioară pentru fag și carpen.Volumul edafic mare determină bonitatea superioară a acestui tip de sol. În aceste condiții edafice se recomandă o compoziție țel cu 6FA 4GO sau 10FA.
În prezent pe acest sol se află un arboret de fag cu carpen de clasa a II-a de producție, provenit din sămânță, în vârstă de 140 ani.
Solul brun acid litic, denumit științific districambosol litic(cod 3305), ocupă 3% din suprafața păduroasă a ocolului, se găsește la altitudini superioare pe versanți puternic înclinați, diferențiindu-se prin procentul de schelet mare, de peste 50-60%.
Prezintă un volum edafic mic până la mijlociu, cu bonitate mijlocie până la inferioară pentru speciile de bază din zonă. Aceasta este dată de volumul edafic mijlociu și mic din cauza versanților cu pante repezi sau foarte repezi. În aceste condiții se recomandă compoziții cu 10MO sau 10FA.
Solul brun eumezobazic litic, denumit eutricambosol litic (cod 3107) ocupă o suprafață de circa 2% din suprafața fondului forestier studiat și este format pe roci bazice pe versanți cu expoziții diverse și pante repezi. Este acid la suprafață cu un pH de 5,5 și slab alcalin în profunzime cu un pH de 7,3. Solul analizat este luto-nisipos, de bonitate mijlocie pentru molid și inferioară pentru fag.
Bonitatea mijlocie a acestuia este determinată de volumul edafic mic, care realizează productivități medii pentru molid și inferioare pentru fag. Pe acest tip de sol trebuie promovat molidul numai pe versanții care nu sunt expuși doborâturilor de vânt.
Solul brun luvic tipicsau luvosol tipic(cod 2401) se găsește în procent de 2% din suprafața ocolului, este format pe luturi, șisturi sericitoase și gresii pe versanți domoli sau platouri. Puternic acid la acid cu un pH de 4.7-5.3 și foarte humifer cu un conținut de humus de 7.9 procente.
În aceste condiții edafice se recomandă compoziția țel cu: 8GO 2FA sau 7GO 2FA 1PAM.
De asemenea, pe suprafața Ocolului Silvic Văratec se mai găsesc și alte tipuri de soluri în proporții mai reduse, de sub 1% din totalul suprafeței. Dintre acestea menționăm:
Solul brun eumezobazic rendzinic (eutricambosol rendzinic) (cod 3104), răspândit sub 1%, de bonitate superioară pentru fag și carpen. Se recomandă compoziții cu 10FA sau 8FA 2MO.
Solul brun argiloiluvial tipic (preluvisol tipic) (cod 2201), răspândit sub1%, de bonitate mijlocie pentru fag și carpen. În aceste condiții edafice, se recomandă o compoziție cu 10FA, pe versanții umbriți și 6FA 4GO(FR), pe versanții însoriți. În prezent pe acest sol se află un arboret pur de fag și unul de carpen, de clasa a II-a de producție, provenite din sămânță, cu vârste de 160 ani și respectiv 30 ani. Acest sol fost identificat în U.P. IV u.a. 72A și 126A.
Rendzină tipică (cod 1701) răspândită sub 1%, de bonitate superioară pentru molid, brad, fag și larice. În aceste condiții edafice, se recomandă o compoziție cu 5MO 3FA 2BR pe versanții inferiori. În prezent, pe acest sol se află un arboret cu molid și larice și altul cu brad, fag molid și larice, de clasa a II-a de producție, provenite din semințe și plantații cu vârste cuprinse între 45- 90 de ani. Rendzina tipică a fost identificată în U.P. I u.a. 20A și 79A.
Celelalte tipuri de soluri nu sunt descrise deoarece au o răspândire foarte redusă.
În tabelul 4.3sunt prezentate subtipurile de sol pe clase de mărimi:
Tabel 4.3
Repartiția solurilor pe clase de mărimi
(Sursa: Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea”)
4.3.2 Condiții edafice și vegetația forestieră
Elementul principal al ecosistemului Ocolului Silvic analizat, solurile, așa cum rezultă din răspândirea teritorială și descrierea sumară a acestora, prezintă o variabilitate relativ mare.
Între vegetația forestieră și sol există o strânsă interdependență, astfel încât speciile naturale sau cultivate existente, precum molid, brad, fag, gorun, pin, larice, (MO, BR, FA, GO, PI, LA ) pe aceste soluri contribuie în cazul unei bune gospodăriri la menținerea fertilității acestora, la activarea proceselor biochimice care au loc în sol.
Caracteristicile solurilor identificate în cadrul Ocolului Silvic Văratec:
profunzimea solurilor (profunde, mijlociu profunde sau chiar puțin profunde), figura 4.7.
textura (argiloasă, lutoasă, nisipoasă),
structura (glomerulară, poliedrică sau prismatică),
regimul de umiditate (din precipitații sau freatic),
proprietățile fizico-chimice,au caracter uneori limitativ pentru vegetația forestieră, și influențează în mod direct caracteristicile acesteia, precum: volumul edafic, regimul de umiditate, perioada de vegetație, sărurile solubile,gradul de saturație în baze, carbonați, indici de ariditate, conținut de argilă, și altele.
Fig.4.7 Prelevarea mostrelor de sol (Sursa: foto original)
Toți acești factori se compensează între anumite limite între ei și constituie o rezultantă concretizată în termenul de „bonitatea solurilor” pe clase de mărimi pe care vegetează pădurile din raza Ocolului Silvic Văratec. Aceste soluri, majoritatea de bonitate superioară oferă condiții prielnice dezvoltării speciilor existente de pe teritoriul analizat, precum și pentru cele ce se preconizează a fi introduse pentru ameliorarea compozițiilor actuale.
În acest sens, în continuare, în tabelul4.4 este prezintată lista principalelor specii din cadrul ocolului cu cerințele ecologice ale acestora prin comparație cu cele oferite de condițiile locale.
Tabel 4.4
Cerințele ecologice ale principalelor specii din raza Ocolului Silvic Văratec
(Sursa: Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea”)
4.4. Tipurile de stațiuni regăsite în cadrul Ocolului Silvic Văratec
Stațiunile din cadrul Ocolului Silvic Văratec au fost identificate și repartizate ținând cont atât de totalitatea arboretelor cu condiții identice sau asemănătoare pentru producția de masă lemnoasă cât și ca ansamblu de unități staționale elementare identice sau ecologice și silvoproductiv echivalente. Acestea prezintă caractere fizico-geografice asemănătoare cu soluri asemănătoare ca tip genetic și proprietăți fizico-chimice.
În anumite situații apar complexe microstaționale, în special pe terenuri cu microdepresiunideterminate de faptul că pe o arie foarte mică se constată o variație a situației locale.
Pentru determinarea și delimitarea pe teren a tipurilor de stațiune concomitent cu lucrările de descriere parcelară, s-a efectuat și studiul stațiunii, cu luarea în considerare a tuturor factorilor constituienți: condiții climatice, tipuri de sol, vegetație și condiții de relief, ajungându-se la descrierea și sintetizarea acestora în scopul aplicării celor mai adecvate măsuri de gospodărire.
4.4.1 Repartizarea fondului forestier din cadrul ocolului pe tipuri de stațiune
Denumirea și notarea tipurilor de stațiuni identificate pe raza ocolului sunt în conformitate cu cele din lucrarea „Stațiuni forestiere” de C. Chiriță, ediția 1977, tabelul 4.5.
Tipurile de stațiuni se încadrează în trei etaje fitoclimatice și anume:
FM2 – Etajul montan de amestecuri: 10615,8 ha – 69%,
FM1+FD4 – Etajul montan premontan de făgete: 1045,1 ha – 7%,
FD 3 – Etajul deluros de făgete, gorunete și goruneto – făgete :3732,9 ha –24%.
Tipul de stațiune s-a determinat pentru fiecare u.a. în parte din cadrul fiecărui U.P
Tabelul 4.5
Repartizarea fondului forestier din cadrul ocolului pe tipuri de stațiune
(Sursa: Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea”)
(Sursa: Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea”)
* Notă: În suprafața totală a tipurilor de stațiune s-a adăugat și suprafața clasei de regenerare de 5,5 ha și a răchităriilor de 1,5 ha.
Tabelul 4.6
Descrierea tipurilor de pădure cu factorii limitativi și măsuri de gospodărire impuse de acești factori
(Sursa: Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea”)
4.5. Tipuri de pădure și formații forestiere
Corespunzător condițiilor climatice și staționale de pe teritoriul O.S. Văratec s-au identificat 38 tipuri de pădure. Repartiția tipurilor de pădure și productivitatea acestorase prezintă în tabelul 4.7
Tabelul 4.7
Repartiția tipurilor de pădure și productivitatea acestora
(Sursa: Ocolul Silvic Văratec, Direcția Silvică Neamț)
4.5.1 .Formații forestiere după caracterul actual al tipului de pădure
Vegetația forestieră din O.S. Văratec, sistematizată în tipuri de pădure, prezentată în tabelul 4.5 și formații forestiere, din tabel 4.6 este în general caracteristică pentru zona luată în studiu. Formațiile forestiere majoritare aparțin:
„brădeto-făgetelor” cu 31%, figura 4.8,
amestecurilor de molid, brad și fag” cu 19%,
„făgetelor pure de dealuri”, 16%,
„făgetelor pure montane”, 12%,
„brădetelor pure”, 10,
„goruneto-făgetelor”, 5%,
„molideto-brădetelor”, 3%,
„făgetelor amestecate”, 3% și
„gorunetelor pure ” cu 1%.
Fig.4.8 Vegetație forestieră brădeto-făget
(Sursa: foto original)
Caracterul actual al tipurilor de pădure este influențat și de modul de gospodărire din trecut. Totuși majoritatea arboretelor sunt natural fundamentale (78%), 1% total derivate, 11% sunt parțial derivate și 10% sunt artificiale. Procentul mic de arborete derivate de 1% se datorează lucrărilor de îngrijire executate la timp și de bună calitate.
Arboretele artificiale ocupă suprafețe destul de mari, deoarece acestea au rezultat în urma doborâturilor de vânt și sunt majoritatea molidișuri. Caracteristica principală a zonei luată în studiu o reprezintă preponderența ca suprafață a tipurilor de stațiuni montane de amestecuri de molid, brad și fag, respectiv 69%, prezentat în tabelul 4.3 și în special a stațiunilor de bonitate superioară, 59%.
Dintre stațiunile de amestecuri cel mai reprezentativ este tipul 3333 „Montan de amestec Ps, brun edafic mare cu Asperula Dentaria”. Este răspândit în U.P.I, II și III.
Practic acest tip de stațiune se prezintă ca un bloc compact care acoperă cea mai mare parte a Ocolului Silvic Văratec. Acesta este mărginit către limita altitudinal superioară de stațiuni de molidișuri, iar către limita altitudinal inferioară de stațiuni de făgete și în interiorul său se găsesc sub formă insulară câteva tipuri de stațiuni de amestecuri generate de particularitățile morfo-geografice și litologice locale, precum: lunci, platouri cu drenaj imperfect și aletele.
Acest tip de stațiune a fost identificat pe versanți slab și moderat înclinați dar apare și pe versanți cu pante mai accentuate. Condițiile edafice ale acestui tip de stațiune sunt favorabile atât în ceea ce privește troficitatea cât și apa accesibilă și aerația. Acest tip de stațiune se întâlnește atât sub forma de facies tipic, cu condiții de bonitate superioară pentru toate cele trei specii, molid, brad și fag, dar pe alocuri și sub forma faciesului nordic de bonitate mijlocie pentru fag precum și sub forma de micro-faciesuri locale de întindere mică, dintre care cel mai important de menționat ar fi cel cu mull-moder și floră de tipul Asperula Oxalis pe soluri brune mezobazice. Amestecurile ce apar pe acest tip de stațiune realizează o productivitate și o calitate foarte bună.
Tipurile de pădure cele mai răspândite pe acest tip de stațiune sunt următoarele:
2211- „Brădeto-făget normal cu floră de mull (s)” care reprezintă 24% din suprafața, și
1311 –Amestec normal de rășinoase și fag cu floră de mull s, cu 18% din suprafața studiată.
Un alt tip de stațiune întâlnit în etajul amestecurilor este tipul 3332 „Montan de amestec, Pm, brun edafic mijlociu cu Asperula Dentaria” care apare pe 1556,6 ha (10%) sub formă insulară în cadrul tipului anterior prezentat și care reprezintă de fapt forma mai puțin favorabilă a tipului 3333, condiționată de mărimea volumului edafic, în rest condițiile fiind similare.
Apare de regulă în zonele cu pantă mai accentuată, de regulă în treimea superioară a versanților.Celelalte tipuri de stațiuni care mai apar în etajul amestecurilor ocupă suprafețe mici, de regulă sub 1%.
Tipul de pădure cel mai răspândit pe acest tip de stațiune este: 2212 –Brădeto – făget cu floră de mull de productivitate mijlocie – m, ce reprezintă 7% din suprafața păduroasă.
În cadrul etajului montan-premontan de făgete apar două tipuri de stațiune:
4430 – „Montan-premontan de făgete, Ps, brun edafic mare cu Asperula Dentaria” ce apare pe versanții inferiori și mijlocii, cu înclinare slabă, până la moderată, care ocupă 495,6 ha (3%) din suprafața ocolului, și
4420 – „Montan-premontan de făgete, Pm, brun edafic mijlociu, cu Asperula Dentaria” ce apare pe versanții cu înclinări moderate spre repezi, în zone din vecinătatea tipului de bonitate superioară și care ocupă 549,5 ha (4%) din fondul forestier al ocolului.
Productivitatea arboretelor de pe aceste tipuri de stațiuni este condiționată de volumul edafic mijlociu sau mare, care determină nivelurile de troficitate și aprovizionare cu apă. Condițiile climatice și edafice sunt favorabile pădurilor de fag din această zonă. Ambele tipuri de stațiuni de făgete se prezintă sub forma faciesului tipic montan.
Tipurile de pădure cele mai răspândite pe aceste tipuri de stațiuni sunt:
4111 – Făget montan cu floră de mull – s, cu 8% din suprafață,
4131 – Făget montan cu Rubus hirtus – m, cu 3% și
4114 – Făget montan pe soluri schelete cu floră de mull, cu 1%.
Zona de deal a ocolului, respectiv U.P. IV Țolici, este caracterizată prin existența stațiunilor specifice etajului FD3. Varietatea tipurilor de stațiuni este mai accentuată decât în celelalte etaje, aceasta se datorește în primul rând condițiilor de sol și de microrelief. Se întâlnesc atât stațiuni de gorunete, care s-au dezvoltat pe versanți însoriți cât și stațiuni de făgete pe versanți umbriți și semiumbriți.
Cel mai reprezentativ tip de stațiune de făgete de dealuri îl reprezintă:
Tipul 5243 – Deluros de făgete Ps, brun edafic mare, cu Asperula – Asarum, răspândit pe 11% din suprafața ocolului, cu tipul de pădure cel mai reprezentativ: 4211 – Făget de deal cu floră de mull –s.
Tipul 5242 – Deluros de făgete Pm, brun edafic mijlociu, cu Asperula – Asarum.Este un tipde stațiune similar cu cel prezentat anterior, de productivitate mijlocie.Este răspândit pe 5% din suprafața ocolului, cu tipurile de pădure:
4212 – Făget de deal pe soluri schelete cu floră de mull –m și
4221- Făget cu Carex pilosa – m, apare insular în zona tipului prezentat anterior sau în zona gorunetelor pe mici porțiuni cu expoziție umbrită și plus de umiditate.
Productivitatea arboretelor ce se află pe acest tip de stațiune, este dictată de volumul edafic mijlociu, grosimea fiziologică a acestor soluri fiind redusă în raport cu nivelul de pseudogleizare.
În zonele cu expoziție însorită, cel mai caracteristic tip de stațiune este 5153 – Deluros de gorunete Ps, brun edafic mare, cu Asarum – Stelaria. Acesta este răspândit pe 4% din suprafață , cu tipul de pădure cel mai răspândit: 5211- Goruneto-făget cu floră de mull –s, figura 4.9
Fig.4.9 Vegetație forestieră de gorun
(Sursa: foto original)
Celelalte tipuri de stațiuni de gorunete care au fost identificate, ocupă suprafețe foarte restrânse, în special cu particularități de microrelief, care au generat intensificarea fenomenului de pseudogleizare.
Totodată, celelalte tipuri stațiuni și de păduri existente, apar pe suprafețe foarte mici, dispuse izolat.
Limite clare între cele trei etaje de vegetație sunt greu de definit, între ele existând numeroase întrepătrunderi și discontinuități.Tipurile de stațiuni au fost determinate pentru fiecare unitate amenajistică în parte și înscrise în descrierea parcelară.
În viitor sarcina gospodăririi silvice este de a menține în compoziția arboretelor, speciile valoroase economic, precum molidul, bradul, fagul, gorunul și paltinul, astfel încât structura tipologică a pădurilor să se apropie cât mai mult de structura natural fundamentală a tipurilor de pădure.
În continuare, în tabelul 4.8 sunt prezentate tipurile de formații forestiere dupã caracterul actual al tipului de pãdure existent în cadrul Ocolului Silvic Văratec.
Tabel 4.8
Formații forestiere dupã caracterul actual al tipului de pãdure
(Sursa: Ocolul Silvic Văratec, Direcția Silvică Neamț)
Din tabelul 4.7, prezentat anterior se poate obseva faptul că vegetația forestieră de tipul brădeto-făgetelor este predominantă în cadrul Ocolului Silvic Văratec, cu un procent de 31%, urmată de amestecurile de molid, brad și fag, răspândit în proporție de 19% și făgete pure pe dealuri în proporție de 16%. Totodată, se poate observa faptul că majoritatea formațiunilor forestiere regăsite în cadrul Ocolului Silvic Văratec sunt de o calitate superioară.
4.6. Structura fondului forestier
Fondul forestier al Ocolului Silvic Văratec poartă în prezent amprenta modului de gospodărire de-a lungul etapelor de amenajare.
Principalele elemente ce caracterizează structura fondului forestier de la amenajarea anterioară și cea actuală sunt prezintate în tabelul 4.9
Tabel 4.9
Prezentarea comparativă a elementelor caracteristice structurii fondului forestier între 1995 – 2005
(Sursa: Ocolul Silvic Văratec, Direcția Silvică Neamț)
Comparația între cele două amenajări este viciată din cauza faptului că nu este luată în studiu aceeași suprafață de pădure.
Între cele două perioade de timp analizate, 314,6 ha au fost retrocedate, conform Legii 18/1991și Legii1/2000, foștilor proprietari. Totuși, se poate spune că proporția bradului și-a paltinului de munte a crescut cu 1%, prin regenerările și plantațiile făcute cu aceste specii în ultimul deceniu, iar proporția molidului și a gorunului a scăzut cu 1%, datorită exploatărilor și tăierilor accidentale din doborâturi de vânt.
Celelalte specii au rămas aproximativ în aceleași proporții. Din totalul arboretelor, 87% provin din sămânță și 13% din plantații.
Din analiza datelor prezentate în tabelul 4.8 se desprin următoarele concluzii:
În ceea ce privește modul de amestec al speciilor, se constată că arboretele pure, în care o specie participăla formarea arboretului în proporție mai mare de 80%, ocupă 11%, ele fiind reprezentate în majoritate de molidișuri și mai puțin de făgete și brădete; 58% sunt arboretele în care specia majoritară participă în compoziție cu mai puțin de 50% și 31% sunt arborete în care specia majoritară participă în compoziție cu mai mult de 50%, dar mai puțin de 80%.
Clasa de producție medie pe ocol (II.3) este egală cu cea de la amenajarea precedentă și este expresie fidelă a bonității staționale care este superioară pe 77% din suprafața fondului forestier.
Consistența medie pe ocol a arboretelor de 0,76, este normală și aproximativ aceeași ca la amenajarea precedentă, respectiv 0,75.
De asemenea, 19% din arborete au consistența mai mică de 0,6 restul având consistența plină mai mare de 0,7.
Volumul mediu la hectar pe ocol a crescut de la 299 m3/ha la amenajarea precedentă din 1995 la 320 m3/ha la amenajarea actuală din 2005.
Creșterea curentă medie a crescut de la 6,3 m3/an/ha la amenajarea precedentă, la 6,7 m3/an/ha la amenajarea actuală, iar vârsta medie a crescut de la 82 ani la 84 ani. â
Toate aceste diferențe se justifică prin evoluția firească a arboretelor și prin lucrările silvotehnice executate de personalul Ocolul Silvic studiat.
Repartiția arboretelor pe clase de vârstă, subunități și clase de producție în raport cu cea de la amenajarea precedentă se prezintă în tabelul 4.10.
Tabel 4.10
Structura fondului forestier, Repartiția arboretelor pe clase de vârstă, subunități și clase de producție,
comparație între amenajamentu realizat în 1995 și cel din 2005
(Sursa: Ocolul Silvic Văratec, Direcția Silvică Neamț)
(Sursa: Ocolul Silvic Văratec, Direcția Silvică Neamț
(Sursa: Ocolul Silvic Văratec, Direcția Silvică Neamț)
(Sursa: Ocolul Silvic Văratec, Direcția Silvică Neamț)
Potrivit datelor din tabelul de mai sus, structura arboretelor pe clase de vârstă din cadrul O.S. Văratec este dezechilibrată, în sensul că prezintă un mare excedent în clasa a VI-a de vârstă și un mare deficit în clasele I, III, IV și a V-a de vârstă. Acest dezechilibru se justifică prin doborâturile de vânt din anii precedenți deoarece ele s-au precomptat din masa lemnoasă de produse principale, arboretele exploatabile fiind amânate de la tăieri.
Pe clase de producție structura actuală a arboretelor din cadrul Ocolului Silvic Văratec se prezintă astfel:
70% sunt de productivitate superioară (clasele I și II),
25% sunt de productivitate mijlocie (clasa a III-a) și
5% sunt de productivitate inferioară (clasele a IV-a și a V-a).
Vârsta medie pe subunități de producție este:
S.U.P. A – 77 ani,
S.U.P. B – 131 ani,
S.U.P. G – 99 ani,
S.U.P. E – 90 ani,
S.U.P. K – 120 ani,
S.U.P. M – 116 ani.
În intervalul dintre cele două amenajări nu s-au produs modificări substanțiale în proporția speciilor. Cele câteva mici modificări sunt evoluții normale a arboretelor din zonă.
Consistența medie pe subunități de producție este următoarea:
S.U.P. A – 0,78;
S.U.P. B – 0,57;
S.U.P. G – 0,68;
S.U.P. E – 0,74;
S.U.P. K – 0,76,
S.U.P. M – 0,69.
4.7. Arborete slab productive și provizorii din cadrul Ocolului Silvic Văratec
Fondul forestier al Ocolului Silvic Văratec este afectat din punct de vedere calitativ de existența unor arborete cu randament scăzut al căror mod de ameliorare se preconizează a se realiza conform tabelului 4.11.
Tabel 4.11
Prezentarea arboretelor slab productive și provizorii din cadrul Ocolului Silvic Văratec
(Sursa: Ocolul Silvic Văratec, Direcția Silvică Neamț)
Din cele 297,7 ha arborete cu randament scăzut 11% sunt încadrate în tipul funcțional II, deci nu intră în procesul de producție și nu pot fi refăcute. În aceste arborete se vor executa tăieri de conservare (3%) și tăieri de igienă (8%).De asemenea 2%, sunt incluse în tipul funcțional I, fiind rezervații peisajistice.
Majoritatea arboretelor slab productive sunt total derivate de productivitate inferioară și mijlocie (82%), 7% sunt natural fundamentale de productivitate inferioară și 11% sunt artificiale de productivitate inferioară.
Din aceste arborete vor fi ameliorate în deceniul I doar 9%, în deceniul II 7%, iar în alte decenii 71%.
Chiar dacă suprafața acestor arboreta, de 1,9% din fondul forestier al ocolului este nesemnificativă pentru ridicarea productivității lor, corpul tehnic de specialitate din cadrul Ocolului Silvic Văratec, trebuie să țină seama de următoarele măsuri:
menținerea și îmbunătățirea structurii naturale a arboretelor;
interzicerea totală a pășunatului în arboretele tinere și în cele în curs de regenerare;
intensificarea acțiunilor de pază pentru diminuarea tăierilor de arbori în delict:
efectuarea la timp și corect a lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor;
Toate măsurile propuse pentru aceste arborete se regăsesc și în planurile de amenajament întocmite pentru fiecare unitate de producție, procedându-se la analiza fiecărui arboret în parte, pe baza căreia s-au stabilit metode de ameliorare adecvate.
4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori și limitativi
Cu ocazia lucrărilor de descriere parcelară au fost identificați o serie de factori destabilizatori concretizați în:
uscare (0,4%),
rupturi de zăpadă și vânt (0,01%), figura 4.10
alunecări (0,09%),
înmlăștinări (0,15%),
eroziune în suprafață (0,02%),
eroziune în adâncime(0,01%),
tulpini nesănătoase(0,05%) și
rocă la suprafață (0,38%),
Fig.4.10 Arboret afectat de rupturi de zăpadă și vânt
(Sursa: foto original)
Toți acești factori completează cauzele care au contribuit la existența în cadrul ocolului analizat a arboretelor cu stare de vegetație necorespunzătoare.
În concordanță cu cele afirmate anterior și cu condițiile fiecărui arboret în parte, pentru ameliorarea stării arboretelor afectate s-au propus măsuri ce se găsesc în planurile de amenajament de la fiecare unitate de producție în parte.
Tabelul 4.12
Factorii dăunători identificați la nivelul O.S. Văratec și lucrările silvice prevăzute pentru combaterea efectelor acestora
(Sursa: Ocolul Silvic Văratec, Direcția Silvică Neamț)
Din tabelul prezentat anterior, 4.10, rezultă că în cadrul ocolului Silvic Vărate, din suprafața totală afectată de 174 ha, lucrările forestiere aferente combaterii efectelor factorilor dăunători, s-au repartizat după cum urmează:
pe 37% s-au prevăzut tăieri de transformare,
pe 27% s-au prevăzut tăieri de igienă,
pe 23% s-au prevăzut tăieri de conservare,
pe 12% s-au prevăzut rărituri și
doarpe 1% s-au prevăzut împăduriri,
Toate aceste lucrăriau fost realizate de către organelor silvice din cadrul Ocolului Silvic Văratec care au aplicat prevederile amenajamentelor.Pe viitor, este recomandat ca personalul specializat al Ocolului Silvic Văratec să urmărească atent modul de evoluție al acestor factori și în funcție de intensitatea cu care se manifestă, să procedeze ca atare prin:
efectuarea la timp și pe toată suprafața a tăierilor de igienă;
împădurirea tuturor golurilor create prin extragerea arborilor afectați, cu specii corespunzătoare tipului de stațiune și de pădure natural fundamental;
ameliorarea treptată a consistențelor prin folosirea de specii cu aparat foliaceu bogat, spre exemplu paltin de munte;
combaterea dăunătorilor de orice fel din păduri și interzicerea pășunatului în arboretele afectate de acești factori.
4.9. Starea fitosanitară a pădurii
În urma cercetării efectuate, în pădurile din raza O.S. Văratec nu s-au semnalat fenomene de uscare în masă, atacuri de insecte sau agenți criptogamici.
Izolat s-a evidențiat uscarea bradului, figura 4.11, din diverse cauze, dar exemplarele afectate au fost și vor fi extrase prin tăieri de igienă.
Fig.4.11 Prezentarea fenomenului de uscare a bradului
(Sursa: foto original)
S-a consemnat afectarea stării de sănătate a pădurii în cazul tulpinilor nesănătoase, provenite din lăstari și al vătămărilor provocate de vânat, de boli și de alti dăunători.
Cel mai frecvent apar tulpinile nesănătoase, provenite din lăstari și tăierea vegetală a lăstarilor de la o cioată au creat condiții favorabile instalării putregaiului și a ciupercilor ce vatămă lemnul, figura 4.12. Vătămările provocate de (Cervidae sp.), prin roaderea mugurilor terminali și a puieților de rașinoase sunt izolate(u.a.94).
Fig.4.12. Apariția ciupercilor la copacii afectați de dăunători(Sursa: foto original)
S-au consemnat vătămări provocate de (Ipidae sp.), la rășinoase,
(Chermes sp.) la plantațiile de molid
(Oidum sp.), făinare, la gorun.
În condițiile staționale ale unitații de producție, rocă la suprafață și pante mari, vătămările ce afectează starea de sănătate sunt slabe.
În general starea fitosanitară a pădurii este bună, ceea ce rezultă și din vitalitatea arborilor, mai mult de 99% având vitalitatea normală.Cu toate acestea, stareafitosanitară bună existent în cadrul pădurilor din cadrul Ocolului Silvic Văratec poate fi îmbunătățită prin :
extragerea permanentă a exemplarelor accidentate ;
intensificarea pazei împotriva pășunatului și prevenirea incendiilor ;
combaterea tuturor atacurilor de natură biotică și abiotică;
pentru prevenirea vătămărilor cauzate de vânat în plantațiile de rășinoase personalul ocolului trebuie să pensuleze anual puieții cu silvarom
efectuarea unor sondaje periodice în vederea prevenirii atacurilor de dăunători;
introducerea în culturi numai a speciilor autohtone, valoroase, corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure.
Totodată, în cadrul Ocolului Silvic Văratec, în ultimii zece ani nu au fost semnalate incendii.
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
În cadrul cercetării a fost luată în studiu Ocolul Silvic Văratec, din cadrul Romsilva Neamț, din județul Neamț.
Metodologia de studiu s-a bazeazat pe observațiile culese din toate amenajamentele Ocolului Silvic Văratec, astfel încât să se surprindă varietatea aspectelor morfologice, dar și ecologice a speciilor ce intră în compoziția vegetației lemnoase din stratele pădurii: arbori, arbuști și subarbuști.
Ocolul Silvic Văratec este parte componentă a Direcției Silvice Neamț.Fondul forestier proprietate publică a Statuluiadministrat de Ocolul silvic Văratec se întinde pe raza celor trei unități de producție și protecție.
Suprafața fondului forestier proprietate publică a Statului de pe raza Ocolului Silvic Văratec
însumează 12152,83de hectare și este împărțită în 3 unități de producție și protecție.
Raza de accesibilitate a ocolui silvic studiat este de 101.8 kilometri. Forma de relief predominant este cea muntoasă urmată de zone de deal.
Din studierea Ocolului Silvic Văratec se poate obseva faptul că vegetația forestieră de tipul brădeto-făgetelor este predominantă în cadrul Ocolului, cu un procent de 31%, urmată de amestecurile de molid, brad și fag, răspândit în proporție de 19% și făgete pure pe dealuri în proporție de 16%. Totodată, se poate observa faptul că majoritatea formațiunilor forestiere regăsite în cadrul Ocolului Silvic Văratec sunt de o calitate superioară.
Elementul principal al ecosistemului Ocolului Silvic analizat, solurile, așa cum rezultă din răspândirea teritorială și descrierea sumară a acestora, prezintă o variabilitate relativ mare.
Volumul mediu la hectar pe ocol a crescut de la 299 m3/ha la amenajarea precedentă din 1995 la 320 m3/ha la amenajarea actuală din 2005.
Concluzii privind condițiile staționale și vegetația forestierădin cadrulOcoluluiSilvic Văratec
Analiza datelor prezentate în această lucrare atestă faptul că între condițiile staționale și vegetația forestieră luată în studiu, există o strânsă interdependență și corelație din punct de vedere al productivității naturale.
O dată cu înaintarea în vârstă și cu realizarea tăierilor de îngrijire, aceste arborete vor realiza productivități conforme cu bonitatea stațională.
În scopul funcționării la întreaga capacitate a potențialului stațional al unităților de producție (U.P.) ale Ocolului Silvic Văratec, în cadrul amenajamentelor se recomandă următoarele măsuri de gospodărire a arboretelor :
reglementarea procesului de producție forestieră potrivit principiilor de continuitate și productivitate;
aplicarea diferențiată a tratamentelor și tehnologiilor de exploatare în raport cu caracterul actual al tipului de pădure și funcțiile atribuite acestora;
folosirea în compozițiile de regenerare a speciilor adecvate tipului de stațiune, corespunzătoare tipurilor naturale de pădure;
este recomandat ca arboretele cu randament scăzut să fie supuse acțiunii de ameliorare, treptat în raport cu urgența acestora și cu metode adoptate la posibilitățile actuale (tehnica de lucru, forța de muncă, disponibilități financiare)
în cadrul regimului adoptat săse urmărit în continuare dirijarea fondului forestier spre o structură echilibrată pe clase de vârstă;
la subunitățile excluse de la reglementarea procesului de producție pădurile fiind supuse regimului de conservare deosebită – se va menține vegetația existentă, indiferent de valoarea economică a arboretelor, până la vârsta la care efectul protector începe să scadă, practicându-se întreaga gamă de lucrări de conservare;
executarea la timp și de calitate a lucrărilor de îngrijire.
În cadrul procesului de reamenajare, la revizuirea amenajamentelor se va reanaliza situația arboretelor slab productive și în funcție de modul de evoluție al acestora în deceniul trecut, se va face o nouă eșalonare pentru îmbunătățirea productivității.
BIBLIOGRAFIE
Andreescu V., 1967 – Exploatarea pădurilor, Editura Didactică și Pedagogică, București
Badea, O., Tănase, M., 2002 – Starea de sănătate a pădurilor din România în anul 2001. Revista Pădurilor, nr. 2.
Băncilă I., 1958 – Geologia Carpaților Orientali, Editura Polirom, București.
Bleahu M., Brădescu V., 1976 – Rezervații naturale geologice din România, Ed. Tehnică, București;
Drăcea, M., 1923-1924: Silvicultură. Școala Politehnică, București.
Drăcea, M.D., 1942: Curs de Silvicultură. Regime și tratamente. Editura Politehnicei, București.
Florescu, I.I., 1981: Silvicultură. Editura Didactică și Pedagogică, București.
Giurgiu, V., 1982: Pădurea și viitorul. Editura Ceres, București.
Ichim I., 1978 – Studiul geomorphologic al Munților Stânișoarei, Ed. Academiei, București.
Mutihac V., Ionesi L., 1974 – Geologia României, Editura Tehnica, București.
Negulescu, E.G., Ciumac, Gh., 1959: Silvicultura. Editura Agro-Silvică de Stat, București.
Perlin J., 1989 – A Forest Journey: The Role of Wood in the Development of Civilization, Harvard University Press, USA.
Rădulescu, A., 1956: Silvicultura generală. Editura Agro-Silvică de Stat, București.
Stănescu, V., Șofletea, N., 1997: Flora forestieră lemnoasă a României. Ed. Ceres, București.
Stătescu, G., 1886. Sistemul de exploatare aplicabil la cea mai mare parte a pădurilor noastre din munți. În: Revista pădurilor, no. 11 și 12. 208.
Stătescu, G., 1895: Tratamentul în codru și tăierile pe suprafață. În: Revista pădurilor, nr. 2.
Sandu Tatiana, 2008 – Silvicultură – curs, Editura PIM, Iași.
Sandu Tatiana, 2015 – Reconstrucția ecologică a peisajelor, Ed. "Ion Ionescu de la Brad", Iași.
*** Studii (FAO), 2007,
*** www.rosilva.ro
***Institutul national de statistica www.insse.ro
*** www.vânătoripark.ro
*** Memoriu Ocolul Silvic Văratec 2015-2025.
***Vârful Buhalnița http://www.hoteladora.ro/poze/bicaz2.jpg
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: VETERINARĂ ION IONESCU DE LA BRAD DIN IAȘI [303408] (ID: 303408)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.