Specializarea: Informatică [303357]

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

FACULTATEA DE ȘTIINȚE

Specializarea: Informatică

LUCRARE DE LICENȚĂ

Sibiu

2017UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

FACULTATEA DE ȘTIINȚE

Specializarea: Informatică

Mediu de studiu online

„Biblioteca din Tomșani”

Sibiu

2017

VIZAT

Conducător științific

Declarația pentru conformitate asupra originalității operei științifice

Subsemnatul / Subsemnata………………………………………………………………………domiciliat/ă în localitatea………………………….. adresa poștală…………………………………………………………………………….

având actul de identitate seria …………. nr……………………, codul numeric personal …………………………………….. înscris/ă pentru susținerea lucrării de licență / proiectului de diplomă cu titlul………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

declar următoarele:

[anonimizat], entități cu care mă aflu în relații de muncă sau altă natură;

[anonimizat], animalelor sau plantelor;

opera științifică nu a mai fost publicată de subsemnatul / subsemnata sau de o [anonimizat], anterior datei depunerii acesteia spre evaluare în scopul obținerii recunoașterii științifice în domeniu.

[anonimizat].

Data…………………………………….

Numele și prenumele………………………………………………….

Semnătura………………………………………….

Notă: Prezenta declarație va purta viza conducătorului științific.

Cod. PO – ULBS – DPPI – 06_ed – 1_rev – 0 / 05.11

Copyright : http://ppi.ulbsibiu.ro/ro/despre/proceduri.php

Cuprins

Introducere 3

CAPITOLUL 1. FUNDAMENTE TEORETICE 4

1.1. BOOTSTRAP 4

1.1.2. Ce este o retea Grid System? 5

1.1.3. Ce este o retea de tip Grid System BOOTStrap? 5

1.1.4. Grupuri de butoane 5

1.1.5. Formulare 5

1.1.6. Concluzie 5

CAPITOLUL 2. SCURTĂ PREZENTARE PHP 6

2.1. Programe necesare pentru a rula exemplele și proiectele 7

2.2. Comparația cu alte sisteme 7

2.3. Performanțe 8

2.4. Biblioteci standard PHP 9

2.5. Costul si disponibilitatea codului sursă 9

2.6. Învățarea PHP 10

2.7. Scrierea programelor PHP cu un grad avansat de complexitate 10

2.7.1. Scrierea instrucțiunilor PHP condiționale 10

2.7.2 Scrierea instrucțiunilor IF simple 11

2.7.3 Scrierea unor instrucțiunilor IF mai complexe 11

CAPITOLUL 3. SCURTĂ PREZENTARE MYSQL 12

CAPITOLUL 4. INTRODUCEREA ȘI DETALIEREA LIMBAJULUI HTML 13

4.1. Abstract 13

4.2. Ce este HTML? 14

4.2.1. Un scurt istoric al HTML 15

4.2.2. Accesibilitate 15

4.2.3. Deci, [anonimizat]-adevăr? 16

4.2.4. Anatomia unui element HTML 16

4.2.5. Elemente de îmbinare 17

4.2.6. Culoarea de fond 17

4.2.7. Culoarea textului 17

4.2.8. Crearea formularelor HTML 18

CAPITOLUL 5. DESPRE JAVASCRIPT 18

5.1. De ce să studiezi JavaScript? 19

5.2. Știați că? 19

5.3.Ce implementări JavaScript sunt disponibile? 20

CAPITOLUL 6. DESCRIEREA APLICAȚIEI 21

6.1. Site destinat utilizatorilor 21

6.1.1. Prima pagina 21

6.1.2. Despre noi 22

6.1.3. Evenimente 22

6.1.4. Căutare 23

6.1.5. Termeni si condiții 25

6.2. Aplicația web destinată administratorului-bibliotecarului 26

6.2.1. Conectare 26

6.2.2. Căutarea avansată 27

6.2.3. Adăugare carte 28

6.2.4. Recenzii 28

6.2.5. Rezervări 29

6.2.6. Evenimente 30

6.2.7. PHP MyAdmin 30

Bibliografie 32

Introducere

Lucrarea de față își propune să concretizeze toate aspectele teoretice și practice legate strict de furnizarea informațiilor utilizatorilor cu privire la conținutul unei aplicații de căutare online a cărților disponibile dintr-o bibliotecă.

Conținutul lucrării prezintă problemele de instalare și de lucru cu PHP, MySql, HTML, găsirea unei noi surse studio, Bootsrap, care a făcut că posibilitatea deschideri paginilor web să fie de înfăptuit și pentru device-urile mobile, Astfel încât aplicația web poate fi deschisă cu o mai mare ușurință si adaptarea la dispozitiv fiind făcută automat.

S-a dorit o aplicație ușor de folosit făcută pentru utilizator, dar în special pentru admin, în cazul meu si a bibliotecarului pentru o mai bună organizare a practicilor de împrumut al cărților. S-a creat o bază de date, în care adminul poate să-și introducă toate cărțile și să-și gestioneze numărul acestora dar să și răspundă utilizatorului dacă acele exemplare există sau nu în bibliotecă.

Pentru ca aplicația să prindă contur în partea de noțiuni teoretice se vor detalia pași parcursi .

În primul capitol este explicată în detaliul aplicația Bootstrap și se face o scurtă prezentare a limbajului PHP dar se exemplifică și programele necesare pentru a putea fi utilizat, cât și se adăuga o scurtă comparație cu alte sisteme.

Se continuă cu o prezentare MySql, după care se vorbește amplu despre HTML și ce are de oferit utilizatorilor, întrucât știm că orice cod scris în PHP va fi transformat ulterior în cod HTML.

Nu în ultimul rând se vorbește despre Java script, care explică noțiunile teoretice despre limbaj.

În capitolul 6.se prezintă descrierea aplicației, fiind explicați toți pașii de folosirea a aplicației web.

Fiind necesare două părți, una pentru utilizatorul normal și una pentru administrator, a fost nevoie că descrierea să fie făcută pentru fiecare în parte cu pașii aferenți necesității înțelegerii aplicației, cât de ce nu și dezvoltării ulterioare.

CAPITOLUL 1. FUNDAMENTE TEORETICE

1.1. BOOTSTRAP

Creat inițial de un designer și un dezvoltator la Twitter, Bootstrap a devenit unul dintre cele mai populare cadre front-end și proiecte open source din lume.

Bootstrap a fost creat pe Twitter la mijlocul lui 2010 de @mdo și @făt. Înainte de a fi un cadru open-source Bootstrap era cunoscut sub numele de Twitter Blueprint. Intr-un timp foarte scurt cațiva dezvoltatorii contribue la el cu ocazia Hack Week și proiectul a explodat fără nici o îndrumare externă. A servit drept ghid de stil pentru dezvoltarea instrumentelor interne în cadrul companiei pentru mai mult de un an înainte de lansarea publică și continuă să o facă astăzi.

Inițial a fost lansat lansat vineri, 19 august 2011, am avut de atunci peste douăzeci de versiuni, inclusiv două rescrieri majore cu v2 și v3. Cu Bootstrap 2, am adăugat funcționalitatea receptivă la întregul cadru ca o foaie de stil opțională. Bazându-ne pe asta cu Bootstrap 3, am redenumit din nou biblioteca pentru a face ca aceasta să fie receptivă implicit cu o primă abordare mobilă.

Bootstrap este cel mai popular cadru HTML, CSS și JS pentru dezvoltarea de proiecte mobile, receptive, pe web.El dezvoltă web-ul front-end într-un mod foarte rapid si cu mare ușurință. Este făcut pentru oameni de toate nivelurile de calificare, dispozitive de toate formele și proiecte de toate dimensiunile.

Bootstrap se poate descărca în două forme, în cadrul cărora veți găsi următoarele directoare și fișiere, grupând în mod logic resursele comune și oferind atât variante compilate cât și miniaturi.

Bootstrap utilizează Grunt pentru sistemul său de construcție, cu metode convenabile de lucru cu cadrul. El ne compilează codul, execută teste și multe altele.

Dacă nu sunteți familiarizați cu flexbox, iată câteva dintre functiile pe care le puteți utiliza în Bootstrap 4:

coloanele grilajelor cu aceeași lățime egală (de exemplu, două coloane sunt în mod automat de 50% lățime)

înălțimea egală și carduri de lățime egală

centrarea verticală și orizontală fără valori de codare hardcod cu traducere sau marjă

clase de utilitate pentru afișare, direcționare, aliniere

marjele folosite automat pentru spațiere

rafturi de navigare și grupuri de butoane justificate

În prezent, în mare parte componentele pot beneficia de avantajele flexboxului în locul afișări de hack-uri și flotoare de masă. Dăca se întâmplă acest lucru nu trebuie avut încredere într-o remedire bună, avem si controlul deplin al DOM-ului se face si ordine vizuală, dispar majoritatea erorilor. Grupuri de liste, cărți și multe altele utilizează flexbox. Multe componente mai complexe, cum ar fi caruselul, au fost modificate pentru a utiliza flexbox în anumite locuri.

1.1.2. Ce este o retea Grid System?

În designul grafic, o rețea este o structură (de obicei bidimensională) formată dintr-o serie de linii drepte (verticale, orizontale) intersectate utilizate pentru a structura conținut. Este utilizat pe scară largă pentru a proiecta aspectul și structura conținutului în designul tipărit. În designul web este o metodă foarte eficientă de a crea rapid un aspect consistent și utilizând în mod eficient HTML și CSS. Pentru a pune cuvinte simple, grilele în designul web organizează și structurează conținutul, face site-urile ușor de scanat și reduce încărcarea cognitivă a utilizatorilor.

1.1.3. Ce este o retea de tip Grid System BOOTStrap?

În conformitate cu documentația oficială a Bootstrap pentru sistemul de rețea include un sistem de grilă fluid care răspunde în mod corespunzător scalarea până la 12 coloane pe măsură ce crește dimensiunea dispozitivului sau a ferestrei de vizualizare. Ea include clase predefinite pentru opțiuni ușor de aranjare, precum și mixuri puternice.Bootstrap 3 este mobil în primul rând în sensul că codul pentru Bootstrap începe acum prin vizarea unor ecrane mai mici, cum ar fi mobilele, tabletele și apoi "extinde" componente și grile pentru ecrane mai mari cum ar fi laptopurile, desktopurile.

1.1.4. Grupuri de butoane

Pentru ca tehnologiile de asistență, cum ar fi cititorii de ecran – să spună că o serie de butoane sunt grupate, trebuie furnizat un atribut de rol adecvat. Pentru grupurile de butoane ar fi rol = "grup", în timp ce pentru barele de instrumente ar trebui să aibă un rol = "toolbar".

În plus, grupurile și barele de instrumente ar trebui să primească o etichetă explicită, deoarece majoritatea tehnologiilor de asistență nu le vor anunța, în ciuda prezenței atributului de rol corect. În exemplele furnizate aici, folosim eticheta arie, dar pot fi utilizate și alternative ca aria de etichetare.

1.1.5. Formulare

O parte a barei de navigare poate fi un element de formă format dintr-o intrare din cutia de căutare și un buton care va declanșa funcționalitatea căutării. Prin urmare, se creează un element de formular cu clasele adecvate navbar-form (definește stilul formei) și navbar-stânga (Definește poziționarea formei) și apoi fiecare intrare este grupată sub div cu o clasă de grup-formă (în acest caz, numai O intrare). Apoi, opțional, se adaugă un buton pentru a completa formularul.

1.1.6. Concluzie

În concluzie, la fel ca orice alt cadru, misiunea Bootstrap este de a face codificarea cât mai ușoară posibil în același timp furnizând clase bine organizate și structura ierarhiei ca întreg. Navbarii sunt probabil unul dintre elementele de pe fiecare site web. Acestea variază de la design la numărul de elemente, dar nucleul rămâne același atunci când se utilizează cadrul. Implicit un Navbar poate fi personalizat în mai multe moduri pe care le puteți încerca în propriul ritm.

CAPITOLUL 2. SCURTĂ PREZENTARE PHP

PHP este un limbaj de programare ce rulează în server, proiectat în special pentru WEB. Codul PHP se execută în momentul vizitării pagini fiind inserat în ea. Codul dumneavoastră PHP este interpretat pe serverul WEB și generează un cod HTML care va fi văzut de utiilizator .

PHP a apărut în anul 1994 și a fost inițial munca unui singur om Rasmus Lerdorf. A fost preluat de alți oameni talentați și a trecut prin trei prelucrări importante pentru a ajunge la produsul finit de astăzi.A ajuns în anul 2002 să fie folosit de câteva milioane de domenii de pe glog si numarul este în creștere. Numărul actual al acestora este :

FIG 2.1

PHP este un produs Open Source, cu acces la codul sursă. Se poate folosi, modifica și redistribui în mod gratuit.Inițial, PHP era acronimul de la Personal Home Page, dar a fost modificat pentru a se alinia la conversia de numire recursivă GNU (GNU = Gnu`s Not Unix) și acum este acronimul pentru PHP Hypertext Preprocessor. Versiunea actuală a PHP este 5.1 (RC 1) Pagina de bază pentru PHP este: http://www.php.net .

PHP este un limbaj de programare Script simplu dar și în același foarte puternic ajutând la realizarea conținutului Web dinamic.Este foarte popular datorită capacităților sale si folosit de tot mai multi programatori.Persoanele care doresc flexibilitate și viteză mare il utilizează cu încredere.Se învață foarte repede fiind folosit cât mai mult.Este utilizat pe Windous cât și pe Linux. Datorită aplicabilități și complexități se utilizează la aplicații mai mici ,ajungând chiar la situ-ri complexe bazându-se pe conceptul Web 2.0.Se folosește cel mai des ca platformă de dezvoltare pentru pagini web interactive. Pe lângă posibilitățile enumerate acesta permite și lucrul cu bazele de date cum este MySQL, motiv pentru care și operarea acestei baze de date este inclusă în programa PHP Web Development din cadrul LINK Academy.

Unul dintre cele mai mari avantaje ale cursului de programare php este că oferă tuturor studenților noștri posibilitatea de a promova Examenul de Certificare Internațională Zend cu ajutorul căruia vor găsi mai repede un loc de muncă.

La terminarea programului puteți să realizați propriile aplicații. Odată cu însușirea cunoștințelor de PHP și MySQL avansați foarte mult în programare. Veți învăța tehnicile generale și cele avansate ale PHP-ului, apoi instalarea (Apache, PHP), sintaxă (sintaxă largă a PHP-ului), iar mai târziu veți învăța PHP și MySQL la nivel avansat precum și principiile programări orientate pe obiect în PHP.

2.1. Programe necesare pentru a rula exemplele și proiectele

Dacă privim lucrurile din perspectiva unui începător este la îndemână folosirea unui server WEB administrat de o altă persoană, dar dacă nivelul nu mai este cel al unui novice atunci este nevoie de acces la un server PHP care rulează PHP versiunea 4.

Prin utilizarea PHP se pot construi următoarele:

procedee de autentificare a utilizatorilor

sisteme de gestiune a conținutului

sisteme “web based e-mail”

gestionare de liste de mesaje

forumuri WEB

generarea automată de documente pdf

Modul de lucru prevede ca un utilizator să acceseze prin intermediul unui browser (Internet Explorer, Mozilla Firefox, Chrome) o cerere HTTP (HyperText Transport Protocol) către un server WEB pentru a încărca pagina cu extensia PHP.

Dupa ce serverul încarcă pagina din istoricul propriu și constată că este cu extensia PHP, o trimite mai departe convertorului PHP.

Convertorul are rolul de a translata și a interpreta fiecare comandă regăsită pe pagina respectivă întrucât instrucțiunile PHP au rolul principal de a genere cod HTML, Convertorul dupa ce își termină de transformat tot codul PHP, trimite mai departe fișierul către serverul care va conține doar cod HTML, eventual și JAVAScript,iar php-ul este înlăturat.

2.2. Comparația cu alte sisteme

În decursul timpului limbajul PHP a fost comparat cu diverse alte limbaje care au fost create și adaptate în același scop. Putem enumera următoarele: Pearl, Microsoft ASP (Activa Server Pages), JSP (Java Server Pages), etc

Față de aceste produse, PHP vine cu următoarele îmbunătățiri:

performanță crescută

sisteme de gestiune a bazelor de date mai variate

biblioteci care să acopere toate necesitățile WEB actuale

cost scăzut

utilizare ușoară

disponibilitatea codului sursă

2.3. Performanțe

Are o utilizarea redusă a memoriei.Mai întâi, întregul motiv pentru implementarea mecanismului de colectare a gunoiului este de a reduce utilizarea memoriei prin curățarea variabilelor cu referință circulară de îndată ce sunt îndeplinite condițiile necesare. În implementarea PHP, acest lucru se întâmplă de îndată ce tamponul rădăcină este plin, sau când este apelată funcția gc_collect_cycles (). În graficul de mai jos, afișăm utilizarea memoriei din scriptul de mai jos, atât în ​​PHP 5.2, cât și în PHP 5.3, cu excepția memoriei de bază pe care o folosește PHP în momentul pornirii.

A doua zonă în care mecanismul de colectare a gunoiului influențează performanța este perioada de timp necesară pentru lansarea mecanismului de colectare a gunoiului pentru a elibera memoria "scurgeri". Pentru a vedea cât de mult este acest lucru, modificăm puțin scriptul anterior pentru a permite un număr mai mare de iterații și eliminarea cifrelor de utilizare a memoriei intermediare.În general colectorul de gunoi din PHP va provoca o încetinire doar atunci când algoritmul de colectare a ciclului va funcționa, în timp ce în scripturile normale (mai mici) nu ar trebui să existe niciun hit de performanță.Cu toate acestea, în cazurile în care mecanismul de colectare a ciclului nu rulează pentru scripturi normale, reducerea memoriei va permite ca mai multe dintre aceste scripturi să ruleze simultan pe serverul dvs., deoarece nu este folosită atât de multă memorie în totalitate.Beneficiile sunt cele mai evidente pentru scripturile care rulează mai mult timp, cum ar fi suite de test de lungă durată sau scripturi de daemon. De asemenea, pentru aplicațiile» PHP-GTK care, în general, tind să ruleze mai mult decât scripturile pentru Web, noul mecanism ar trebui să facă destul de mult o diferență în ceea ce privește scurgerile de memorie care se scurgeau în timp.

Php oferă interfețe populare pentru lucrul cu bazele de date cum ar fi MySQL, Oracle, Informix, Interbase, Sybase, FilePro, etc. Se pot realiza conexiuni cu orice sistem care oferă un driver de ODBC (Microsoft Open Database Conectivity Standard.

Probabil vă veți întreba ce este un ODBC driver, așa că în cele ce vor urma vă voi face o scurtă prezentare a însemnătății.

Un driver ODBC utilizează interfața Open Database Connectivity (ODBC) de la Microsoft, care permite aplicațiilor să acceseze datele din sistemele de gestionare a bazelor de date (DBMS) utilizând SQL ca standard pentru accesarea datelor. ODBC permite interoperativitatea maximă, ceea ce înseamnă că o singură aplicație poate accesa diferite DBMS-uri. Utilizatori finali de aplicație pot adăuga apoi drivere de baze de date ODBC pentru a conecta aplicația la alegerea DBMS.

Interfața driverului ODBC definește urmatoarele:

biblioteca de apeluri de funcții ODBC a două tipuri

funcții de bază care se bazează pe X/Open și SQL Access Group

Call Specification Interface Call

funcții extinse care acceptă funcționalități suplimentare, inclusiv cursoare derulate

sintaxă SQL bazată pe caietul de sarcini CAE SQL al grupului de acces X/Open și SQL (1992)

un set standard de coduri de eroare

modalitate standard de conectare și conectare la un DBMS

reprezentare standard pentru tipurile de date

Soluția ODBC pentru accesarea datelor a dus la driverele bazei de date ODBC, care sunt bibliotecile dinamice de legătură pe Windows și obiecte partajate pe Linux/UNIX. Aceste drivere permit unei aplicații să obțină acces la una sau mai multe surse de date. ODBC oferă o interfață standard pentru a permite dezvoltatorilor de aplicați și furnizorilor de drivere de baze de date să facă schimb de date între aplicații și surse de date.

2.4. Biblioteci standard PHP

"Biblioteca standard PHP" este o extensie PHP dezvoltată de Marcus Boerger, care "este o colecție de interfețe și clase care sunt menite să rezolve problemele standard". Ca parte a distribuției principale a PHP5, ar trebui să fie "întotdeauna". Dacă ați fost în jurul blocului cu PHP4, veți ști că există câteva zone în care roțile sunt reinventate permanent de aproape fiecare nou proiect PHP. Standardizarea unora dintre fundamente este o modalitate bună de a face ca dezvoltatori PHP să cânte din aceeași foaie și crește șansele de a reutiliza codul din Proiectul X din proiectul Y. Astăzi extensia SPL abordează un singur subset de probleme adică iteratori. Ceea ce face ca implementarea SPL Iterator să fie interesantă nu numai că definește un standard pentru toată lumea de a utiliza PHP5, ci și că "supraîncărcă" anumite părți ale sintaxei PHP, cum ar fi constructorul foreach și sintaxa de bază a matricei, făcând mai ușor să lucreze cu Obiecte din clasele tale.

2.5. Costul si disponibilitatea codului sursă

Pachetul oferit este gratuit tuturor utilizatorilor. Proiectele PHP/MySQL beneficiază de descărcare gratuită avand codul sursă disponibil pentru studenți,utilizatori. Această secțiune este în totalitate bazată pe proiecte și scripturi PHP pentru baza gratuită. În această secțiune vom încărca numai script-uri PHP și baze de date bazate pe baze de date MySQL numai.

Practic codurile sursă PHP sunt utilizate în principal în aplicațiile bazate pe web. Cu aceste coduri gratuite puteți să vă dezvoltați propriul site fără costuri. incluse, de asemenea, în. Este de asemenea utilizat și în scopuri educaționale.Fiecare fișier cu cod sursă este disponibil pentru descărcare directă și în format de fișier ZIP. Se actualizează continuu această secțiune cu numărul de coduri de script inovatoare. Instrucțiunile și detaliile fiecărui proiect sunt disponibile pe linkul dat. Ne place să ascultăm reacțiile dvs. Suntem de asemenea pe site-uri de social networking.

2.6. Învățarea PHP

PHP este unul din limbajele cele mai simple de pe server și a fost conceput în primul rând pentru dezvoltarea web. Învățarea PHP este bună nu numai pentru că adaugă încă o limbă la toolbelt, ci și pentru că există un număr mare de site-uri create în prezent cu WordPress, un sistem de management al conținutului

2.7. Scrierea programelor PHP cu un grad avansat de complexitate

2.7.1. Scrierea instrucțiunilor PHP condiționale

Programele create în PHP pot lua decizii doar prin evaluarea expresiilor condiționate și execută instrucțiuni efectuate pe rezultatele acestor raportări. Adeseori, expresiile condiționate sunt receptate de utilizator ca fiind cele ce au două condiții true(adevărat) și false (fals). Datorită matematicianului care le-a studiat, aceste expresii se mai numesc și expresii booleene.

Limbajul PHP nu se limitează la a compara numai valori numerice.Se pot folosi operatorii relaționali pentru compararea unor șiruri.

FIG 2.1 Tabel relational

Pentru ușurința, se pot forma expresii condiționale, fără un operator relațional.

Spre exemplu, dacă $a este o variabilă numerică, se poate folosi expresia $a ca expresie condițională. Expresia este considerată ca având valoarea false dacă valoarea variabilei $a este zero, respectiv valoarea true dacă valoarea variabilei respective este diferită de zero.

Dacă se folosește un șir ca expresie condițională, expresia are valoarea false dacă șirul este vid sau dacă are valoarea specială “\0”, care simbolizează un octet cu valoarea zero.

Sintetizând, regulile care definesc rezultatul unei expresii condiționale sunt:

Constantele true și false își iau respectiv valorile lor booleene corespunzătoare.

O expresie condițională care constă dintr-o valoare nedefinită are valoarea false; în caz contrar, rezultatul depinde de tipul valorii, în speță numeric, șir, tablou sau obiect.

O expresie condițională care constă dintr-o valoare numerică are valoarea false dacă valoarea este zero. În caz contrar, are valoarea true.
O expresie condițională care constă dintr-o valoare de tip tablou sau obiect are valoarea false dacă tabloul său obiectul sunt vide. În caz contrar, are valoarea true.

O expresie condițională alcătuită dintr-un operator relațional și din operanții săi ia valori în conformitate cu rezultatul comparației (numerice sau nu).

Cu alte cuvinte, expresia este adevărată dacă atât variabila $a, cât și variabila $b au valori mai mici decât unitatea.

2.7.2. Scrierea instrucțiunilor IF simple

Expresiile condiționale sunt folositoare pentru scrierea instrucțiunilor condiționale, prin care se iau niște decizii. Instrucțiunea If este cea mai simplă instrucțiune condițională și are următoarele semnificații. Se evaluează expresia condițională, apoi dacă și numai dacă valoarea expresiei este true, instrucțiunea va executa instrucțiunea specificată.

Exemplu:

If ($număr>10)

Echo” Acesta este un număr mai mare”;

Este de subliniat faptul că PHP, în general, ignoră spațiile albe. Acest procedeu este bun datorită faptului că citirea programului se face cu ușurință. Instrucțiunea if evaluează expresia condițională $număr>10, care rămâne adevărată numai dacă valoarea variabilei $număr este mai mare decât 10.

2.7.3. Scrierea unor instrucțiunilor IF mai complexe

Dacă vrem să executăm mai mult decât o instrucțiune IF, alternativ, poate fi creat câte un grup de instrucțiuni, prin includerea unei serii de instrucțiuni între acolade. Un grup de instrucțiuni se comportă ca o singură instrucțiune și se poate asocia cu o instrucțiune IF.

Să luăm următorul exemplu:

If ($număr>10)

{

Echo” <BR> Numărul este mai mare decât 10”;

Echo” <BR> Deci, trebuie să fie mai mare”;

}

În cazul în care expresia condițională are valoarea true, sunt executate ambele instrucțiuni din cadrul grupului de instrucțiuni.

Instrucțiunile IF imbricate pot deveni extrem de dificil de înțeles dacă numărul de instrucțiuni și nivelul de imbricare sunt într-un număr mare.

O instrucțiune corelată atât cu instrucțiunea if, cât și cu instrucțiunea else, este instrucțiunea elseif. Când este folosită corect, poate fi mai simplu de înțeles decât o instrucțiune if imbricată.

Iată un exemplu de instrucțiune elseif:

If ($număr>100)

Echo “<BR> Acesta este un număr foarte mare”;

Elseif ($număr>10)

Echo” <BR> Acesta este un număr mare”;

Elseif ($număr>1)

Echo” <BR> Acesta este un număr mic”;

Else

Echo” <BR>Acesta este un număr foarte mic”;

Exemplul extinde funcționalitatea pentru valorile variabilei $număr. Într-un caz general, cu o instrucțiune if și cu o instrucțiune else poate fi asociat un număr mult mai mare de instrucțiuni elseif. Limbajul PHP evaluează expresiile condiționale în mod succesiv, pornind de la expresia condițională asociată instrucțiunii if. Este executată instrucțiunea asociată primei expresii sexecută instrucțiunea asociată cu instrucțiunea else. Este permisă omiterea instrucțiunii else, caz în care nu este executată nici o instrucțiune dacă nici una din expresiile condiționale nu are valoarea true.

2.7.4. Scrierea instrucțiunilor switch,default si breack

Pentru a putea lua o decizie în mai multe sensuri,pot fi folosite mai multe instrucțiuni if ,else sau elseif. Cu toate aceste ,când dorim ca programul să aleagă dint-un set de alternativecare pot fi reprezentate prin valori întregi,instrucțiunea switch este una dintre opțiunile cele mai convenabile.

Să presupunem că valoarea variabilei $număr este 1,2 sau 3,reprezentand respectiv dimensiunile mică,medie si mare.

Acțiunea unei instrucțiuni switch este determinată de valoarea unei expresii întregi,nu de valoarea unei expresii condiționale.numele variabilei este dat între parantezele care urmează după cuvantul cheie switch. Acoladele delimitează o serie de instrucțiuni case și o instrucțiune default opțională,fiecare dintre instrucțiunile cuprinse între paranteze putând avea instrucțiuni asociate.La execuție,instrucțiunea switch încearcă să stabilească o identitate între valoarea variabilei sale asociate și valoarea asociată unei instrucțiuni case.Vor fi executate instrucțiunile asociate primei primei instrucțiuni case pentru care identitatea respectivă este variabilă.Dacă valoarea variabilei din instrucțiunea switch nu corespunde nici uneia din valorile instrucțiunilor case,se vor executa instrucțiunile asociate lui default,dacă există o asemenea instrucțiune.

Un procedeu de programare indicat constă în aceea că fiecare instrucțiune case din cadrul unei instrucțiuni switch să se încheie cu break. Ea determină încheierea executie lui switch,transferând controlul următoarei instrucțiuni secvențiale care succede instrucțiunea switch. În absența lui break execuția trece la case sau default, fapt pe care nu îl dorim.

CAPITOLUL 3. SCURTĂ PREZENTARE MYSQL

MySQL este unul dintre sistemele de gestiune a bazelor de date. Poate fi orice, de la o listă simplă de cumpărături pana la o galerie de imagini sau cantitatea mare de informații dintr-o rețea corporativă. Pentru a adăuga, a accesa și a procesa datele stocate într-o bază de date computerizată este nevoie de un system de gestionare a bazelor de date cum ar fi serverul MySQL. Deoarece calculatoarele sunt foarte bune la manipularea unor cantități mari de date, sistemele de gestionare a bazelor de date joaca un rol central în calcul ca și utilități standard sau ca părți ale altor aplicații.

Bazele de date MuSQL sunt relaționale. O bază de date relațională stochează datele în tabele separate, în loc sa pună toate datele într-un depozit mare. Structurile bazei de date sunt organizate în fișiere fizice optimizate pentru viteză. Se stabilesc reguli care reglementează relațiile dintre diferitele câmpuri de date cum ar fi unu-la-unu, unul-la-mai multe, unic, obligatoriu sau opțional și “indiciu” între diferite tabele. Baza de date impune aceste reguli, astfel încât cu o bază de date bine concepută aplicația dumneavoastră nu vede niciodată date: incoerente, duplicate, orfane, depășite sau lipsite de date.

Are un mod rapid de funcționare și permite stocarea, căutare, sortarea pentru găsirea datelor într-un mod util.

Serverul MySQL controlează accesul la date pentru a facilita lucrul simultan a mai mulți utilizatori. Acest lucru face ca MySQL sa fie un server multi-user (mai mulți utilizatori) și multi-threat (mai multe fire de execuție)

Structured Query Language-SQL este limbajul standard de interogare a bazelor de date, deci este folosit și de MySQL.SQL este definit de standardul ANSI/ISO SQL.Standardul SQL a evoluat din 1986 și există în mai multe versiuni. Public, MySQL a apărut în anul 1996, dar istoria îl relevă încă din 1979.Software-ul MySQL este OPEN Source.

Open Source înseamnă ca este posibil ca oricine să utilizeze și să modifice software-ul. Oricine poate descărca software-ul MySQL de pe internet și îl poate folosi fără să plătească nimic. Software-ul MySQL folosește GPL (GNU Genereal Public License) pentru a defini ceea ce este posibil și nu poate face cu software-ul în situații diferite. Dacă vă simțiți incomod cu GPL sau aveți nevoie să încorporați codul MySQL într-o aplicație comercială, puteți cumpăra o versiune comercială licențiată.

Oracle este o marca comercială înregistrată a Oracle Corporation și/sau a afiliaților săi și nu poate fi utilizată de clienți decât cu acordul lor scris. Alte nume pot fi mărci comerciale ale proprietarilor respectivi.

MySQL Server funcționează în sisteme client/server sau embedded.

Software-ul de baze de date MySQL este un sistem client/server care constă într-un server SQL multithreaded care acceptă diferite back-end-uri , mai multe programe și biblioteci diferite,intrumente administrative și o gamă cât mai mare de interfețe pentru programare.

CAPITOLUL 4. INTRODUCEREA ȘI DETALIEREA LIMBAJULUI HTML

4.1. Abstract

Această specificație definește HyperText Markup Language (HTML), versiunea 4.0, limba de publicare din World Wide Web. În plus față de caracteristicile textului, multimedia și hyperlink-uri ale precedentului versiunile HTML și HTML 4.0 suportă mai multe opțiuni multimedia, limbi de scripting, foi de stil, mai bune facilități de imprimare și documente mai accesibile utilizatorilor cu dizabilități. HTML 4.0, de asemenea face pași mari spre internaționalizarea documentelor, cu scopul de a face lumea într-adevăr o lume Wide.

Legăturile reprezintă un aspect fundamental al webului. În momentul încărcănri conținutului și conectăm la paginile altora devenim si noi participant al World Wide Web.

Ce este World Wide Web?

World Wide Web (Web) este o rețea de resurse informatice. Web-ul se bazează pe trei mecanisme care pun aceste resurse la dispoziția publicului cât mai larg posibil și anume:

schemă de numire uniformă pentru localizarea resurselor pe Web (de exemplu URI-uri).

Protocoale, pentru accesarea resurselor numite pe Web (de exemplu, HTTP).

Hypertext, pentru o navigare ușoară între resurse (de exemplu HTML).

Legăturile dintre cele trei mecanisme sunt evidente pe parcursul acestei specificații.

Introducere în URI:Fiecare resursă disponibilă pe Web – document HTML, imagine, clip video, program etc. are o adresa care poate fi codificată de un identificator universal al resurselor sau "URI".URI-urile constau de obicei din trei bucăți:

Schema de denumire a mecanismului utilizat pentru a accesa resursa.

Numele mașinii care găzduiește resursa.

Numele resursei în sine, dat ca o cale.

URI relativ nu conține nici o informație despre schema de denumire. Traseul său se referă, în general, la o resursă ,aceeași mașină ca și documentul curent. URI-urile relativ pot conține componente de cale relativă (de exemplu, ".." Înseamnă un nivel mai sus în ierarhia definită de cale și poate conține identificatori de fragmente.

URI-urile relative sunt rezolvate la URI-uri complete folosind un URI de bază. Ca exemplu de URI relativ.

Presupuneți că avem baza URI

"http://www.acme.com/support/intro.html". URI-ul relativ în următorul marcaj pentru o legătură de hipertext:

<A href="suppliers.html"> Furnizori </A>

S-ar extinde la URI-ul complet

"http://www.acme.com/support/suppliers.html", în timp ce URI-ul relativ în următorul marcaj pentru o imagine

<IMG src = "../ icoane / logo.gif" alt = "logo">

S-ar extinde la URI-ul complet

"http://www.acme.com/icons/logo.gif".

În HTML, URI-urile sunt folosite pentru: conectarea la un alt document sau la o resursă; conectarea la o foaie de stil sau un script extern; includerea unei imagini, unui obiect sau un applet într-o pagină; identificatori de fragmente; crearea unei hărți a imaginilor; trimiterea unui formular; crearea unui document cadru; citează o referință externă; consulta convențiile megadatelor care descriu un document.

4.2. Ce este HTML?

Pentru a publica informații pentru distribuția globală este nevoie de un limbaj universal, publicând limba maternă pe care toate calculatoarele ar putea să o înțeleagă. Limba de publicare folosită de World Wide Web este HTML (din HyperText Markup Language). HTML oferă autorilor urmatoarele mijloacele de:

publicație a documentelor online cu: titluri, texte, tabele, liste, fotografii etc.

obținerea informațiilor online prin intermediul legăturilor hipertext, prin apăsarea unui buton.

forme de concepție pentru efectuarea de tranzacții cu servicii la distanță, utilizate în căutarea de informații.

face rezervări, comandând produse etc.

includerea foilor de distribuție, clipurilor video, clipurilor audio și alte aplicații direct în documentele lor.

HTML a fost dezvoltat cu viziunea pe care toate dispozitivele ar trebui să le poată utiliza

Web: PC-uri cu afișaje grafice de rezoluție și adâncimi de culoare variabile, telefoane celulare, dispozitive de vorbire pentru ieșire și intrare, calculatoare cu lățime de bandă mare sau mică și așa mai departe.

4.2.1. Un scurt istoric al HTML

Primul dezvoltator al HTML este Tim Berners-Lee la CERN în 1989 făcând posibil schimbul de informații între computerele diferite ale unor fizicieni utilizând internetul. În cursul anilor 1990, a înflorit cu creșterea explozivă . În acest timp, codul HTML a fost extins în mai multe moduri. Aceasta a motivat munca comună.

HTML 2.0 apărut în noiembrie 1995 a fost dezvoltat sub egida Internetului Engineering Task Force (IETF) pentru a codifica practica obișnuită. HTML + (1993) și HTML 3.0 au propus versiuni mult mai bogate ale HTML. În ciuda faptului că nu a primit niciodată consens în discuțiile privind standardele, aceste proiecte au condus la adoptarea unei serii de noi caracteristici. Eforturile din grupul de lucru HTML al consorțiului World Wide Web pentru codificarea practicii comune în 1996 a dus la HTML 3.2 (ianuarie 1997)

Fiecare versiune a HTML a încercat să reflecte un consens mai mare în rândul jucătorilor din industrie, astfel încât investițiile efectuate de furnizorii de conținut nu vor fi irosite și că documentele lor nu vor deveni greu de citit într-o perioadă scurtă de timp.

4.2.2. Accesibilitate

Pe măsură ce comunitatea Web crește și membrii acesteia se diversifică în abilitățile lor și este esențial ca tehnologiile care stau la baza să fie adecvate nevoilor lor specifice. HTML a fost creat pentru a face paginile Web mai accesibile celor cu limite fizice. Dezvoltarea HTML 4.0 este inspirată de preocupări pentru accesibilitate și include urmatoarele:

distincția mai bună între structura și prezentarea documentului, încurajând astfel utilizarea stilului

foi în loc de elementele și atributele de prezentare HTML

forme mai bune, inclusiv adăugarea cheilor de acces, capacitatea de a grupa controalele de formă semantică

capacitatea de a grupa opțiunile SELECT semantic și etichetele active

abilitatea de a marca o descriere text a unui obiect inclus (cu elementul OBJECT)

un nou mecanism de hartă a imaginilor pe partea clientului (elementul MAP), care permite autorilor să integreze imaginea si legături text

cerința ca textul alternativ să însoțească imaginile incluse în elementul IMG și în imagine

hărți incluse în elementul AREA

suport pentru atributele titlu și lang pe toate elementele

sprijin pentru elementele ABBR și ACRONYM

o gamă mai largă de medii țintă (tty, braille, etc.) pentru a fi utilizate cu foile de stil

tabele mai bune, inclusiv legende, grupuri de coloane și mecanisme pentru facilitarea randării non-vizuale

descrieri lungi ale tabelelor, imaginilor, cadrelor etc.

.Concluzionând HTML este limbajul standard pentru crearea paginilor web și descrie structura paginilor Web folosind markup. Elementele HTML sunt blocuri de bază ale paginilor si sunt reprezentate de etichete.Ele etichetează bucăți de conținut cum ar fi "titlu", "paragraf", "tabel" și așa mai departe. Browserele nu afișează etichetele HTML, ci le folosesc pentru a redarea conținutului paginii.

4.2.3. Deci, ce este HTML, într-adevăr?

HTML nu este un limbaj de programare și un limbaj de markup fiind folosit pentru a spune browser-ului cum să afișeze paginile web pe care le vizitezi. Acesta poate fi la fel de complicat sau la fel de simplu, depinde cum designerul web dorește să fie. HTML este alcătuit dintr-o serie de elemente pe care le folosiți pentru a închide sau a împacheta diferite părți ale conținutului pentru a face să apară într-un anumit mod sau pentru a acționa într-un anumit mod. Etichetele anexate pot face un cuvânt sau o imagine să apara altundeva, pot să aloce cuvinte și pot face ca fontul să fie mai mare sau mai mic și așa mai departe.

4.2.4. Anatomia unui element HTML

Principalele parți ale elementului sunt:

Eticheta de deschidere si constă din numele elementului înfășurat în brațele de deschidere și inchidere. Aceasta indică locul în care elemntul începe sa aibă efect.

Eticheta de închidere: Aceasta este aceeași cu eticheta de deschidere, cu excepția faptului că include bara înainte de numele elementului. Aceasta îndică locul în care elementul se termina. Dacă nu se înclude eticheta de închidere este o eroare comună începător și poate duce la rezultate nefavorabile.

Conținutul în acest caz este doar text.

Elementul: Eticheta de deschidere plus eticheta de închidere, adaugandu-se conținutul, va rezulta elemental.

4.2.5. Elemente de îmbinare

Puteți pune elemente în alte elemente iar această operație se numește cuibărit. Dacă am vrea să afirmăm că pisica noastra este FOARTE grumpy, am putea împacheta cuvântul "foarte" într-un element <strong>, ceea ce înseamnă că cuvântul trebuie să fie puternic accentuat.

4.2.6. Culoarea de fond

O culoare poate fi precizată în două moduri:

Printr-un nume de culoare. Avem disponibile 16 nume de culori: olive,yellow, aqua,lime, gray , fuchsia, lime, maroon, navy, purple,green, red, silver,black, teal și white.Prin construcția " #rrggbb " unde r (red), g (green), sau b (blue) sunt cifre hexazecimale și pot lua valorile: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, a, A, b, B, c, C, d, D, e, E, f, F; se pot defini astfel 65536 de culori.

Prin itermediul atributului de eticheta <body> precizăm culoarea pagini, iar cea a fondului pagini cu atributul bgcolor. de exemplu: <body bgcolor = culoare>.

Orice element din tag-ul <body> și omologul său final </ body> se numește conținut de corp. Cel mai simplu document HTML ar putea avea doar o secvență de paragrafe de text în eticheta <body>. Documentele mai complexe vor include texte puternic formate, figuri grafice, tabele și o varietate de efecte speciale. Deoarece poziția tagurilor <body> și </ body> poate fi dedusă de browser, acestea pot fi omise în siguranță din document. Cu toate acestea, tagurile <html> și <head> recomandă să includeți etichetele <body> în documentul dvs. pentru a le face mai ușor de citit și de întreținut. Diferitele atribute ale etichetei <body> pot fi grupate slab în două seturi: cele care vă oferă un anumit control asupra aspectului documentului, cum ar fi culorile de fundal, text și hyperlink, precum și cele care asociază funcțiile programabile cu documentul însuși. Se adresează atributele aspectului (alink, background, bgcolor, bgproperties, leftmargin, link, text, topmargin și vlink) împreună cu atributele de clasă și stil pentru foile de cascadă și JavaScript.

Netscape și Internet Explorer implementează, de asemenea, un tip special de document HTML în care înlocuiți eticheta <body> cu una sau mai multe etichete <frameset>. Acest document așa-numit cadru împarte fereastra de afișare în unul sau mai multe ferestre independente, fiecare afișând un document diferit.

4.2.7. Culoarea textului

Acest lucru se face prin intermediul atributului text al etichetei <body> după sintaxa

<body text=culoare>

4.2.8. Crearea formularelor HTML

Un formular HTML conține elemente de formular. Elementele formularului sunt diferite tipuri de elemente de intrare, cum ar fi câmpurile de text, casetele de selectare, butoanele radio, butoanele de trimitere și multe altele.

Elementul <input>

Elementul <input> este cel mai important element de formă și poate fi afișat în mai multe moduri, în funcție de atributul type.

Am și câteva exemple:

<Input type = "text"> Definește un câmp de introducere a textului dintr-o singură linie

<Input type = "radio"> Definește un buton radio (pentru a selecta una din numeroasele opțiuni)

<Input type = "submit"> Definește un buton de trimitere (pentru trimiterea formularului)

Introducerea butonului radio;

<Input type = "radio"> definește un buton radio. Butoanele radio permit unui utilizator să selecteze o opțiune dintr-un număr limitat de opțiuni:

Butonul de trimitere;

<Input type = "submit"> definește un buton pentru trimiterea datelor formularului unui agent de formular. Formularul handler este de obicei o pagină de server cu un script pentru prelucrarea datelor de intrare. El este specificat în atributul de acțiune al formularului.

Atributul de acțiune definește acțiunea care trebuie efectuată la trimiterea formularului.

În mod normal, datele formularului sunt trimise către o pagină web de pe server când utilizatorul face clic pe butonul Trimiteți. În exemplul de mai sus datele formularului sunt trimise către o pagină de pe server numită "/action_page.php". Această pagină conține un script de server care gestionează datele formularului.

Atributul metode specifică metoda HTTP (GET sau POST) care trebuie utilizată la trimiterea datelor de formular:

<Form action = "/action_page.php" method = "get">

Când să folosiți GET?

Metoda implicită la trimiterea datelor din formular este GET. Cu toate acestea, atunci când se utilizează GET, datele formularului trimis vor fi vizibile în câmpul adresei paginii.

Când să folosiți POST?

Utilizați întotdeauna POST dacă datele formularului conțin informații sensibile sau personale. Metoda POST nu afișează datele formularului trimis în câmpul adresei paginii. POST nu are limite de dimensiune și poate fi utilizat pentru a trimite cantități mari de date.

Atributul de nume. Fiecare câmp de intrare trebuie să aibă un atribut de nume care trebuie trimis. Dacă atributul de nume este omis datele acelui câmp de intrare nu vor fi trimise deloc.

CAPITOLUL 5. DESPRE JAVASCRIPT

JavaScript este limbajul de programare al HTML și pe Web. JavaScript este ușor de învățat. Acest tutorial vă va învăța JavaScript de la bază la avansat.

5.1. De ce să studiezi JavaScript?

JavaScript este una dintre cele 3 limbi pe care toți dezvoltatorii web trebuie să le învețe.Cele trei limbi sunt:

HTML pentru a defini conținutul paginilor web

CSS pentru a specifica aspectul paginilor web

JavaScript pentru a programa comportamentul paginilor web

5.2. Știați că?

JavaScript și Java sunt limbi complet diferite, atât în ​​concept, cât și în design. JavaScript a fost inventat de Brendan Eich în 1995 și a devenit standardul ECMA în 1997. ECMA-262 este numele oficial al standardului și ECMAScript este numele oficial al limbii.

JavaScript (adesea redus la JS) este un limbaj ușor, interpretat, orientat pe obiecte, cu funcții de primă clasă și este cel mai bine cunoscut sub numele de limbaj de scripting pentru pagini Web, dar este folosit și în multe medii non-browser. Este un limbaj de scripting bazat pe prototip, multi-paradigmă, care este dinamic și susține stiluri de programare orientate spre obiect imperativ și funcțional.

JavaScript rulează pe partea clientului web, care poate fi folosit pentru a proiecta sau programa modul în care paginile web se comportă la apariția unui eveniment. JavaScript este un limbaj ușor de învățat și de asemenea puternic de scripting, utilizat pe scară largă pentru controlul comportamentului paginii web.

Contrar concepției greșite, JavaScript nu este "Interpretată Java". Pe scurt, JavaScript este un limbaj de scripting dinamic care susține construcția de obiecte bazate pe prototipuri. Sintaxa de bază este intenționat similară atât cu Java cât și cu C ++ pentru a reduce numărul de concepte noi necesare pentru a învăța limba

JavaScript poate funcționa atât ca limbaj procedural, cât și orientat pe obiecte. Obiectele sunt create în mod programabil în JavaScript, prin atașarea de metode și proprietăți la alte obiecte goale în timpul de execuție, spre deosebire de definițiile clasei sintactice comune în limbile compilate, cum ar fi C ++ și Java. Odată ce un obiect a fost construit, acesta poate fi folosit ca un model (sau prototip) pentru crearea unor obiecte similare.

Capabilitățile dinamice ale JavaScript includ construirea obiectelor runtime, listele de parametri variabili, variabilele de funcții, crearea de scripturi dinamice (prin eval), introspecția obiectelor (prin intermediul… în) și recuperarea codului sursă (programele JavaScript pot decompila corpurile de funcții în textul sursă).

5.3.Ce implementări JavaScript sunt disponibile?

Proiectul Mozilla oferă două implementări JavaScript. Primul JavaScript a fost creat de Brendan Eich la Netscape și de atunci a fost actualizat pentru a se conforma versiunii ECMA-262 Edition 5 și versiunilor ulterioare. Acest motor, numit cod SpiderMonkey, este implementat în C/C ++. Motorul Rhino, creat în primul rând de Norris Boyd (de asemenea, la Netscape) și este o aplicație JavaScript scrisă în Java. La fel ca SpiderMonkey, Rhino este compatibil cu ECMA-262 Edition 5.

Mai multe optimizări majore în timpul runtime, cum ar fi TraceMonkey (Firefox 3.5), JägerMonkey (Firefox 4) și IonMonkey, au fost adăugate în motorul JavaScript SpiderMonkey de-a lungul timpului. Lucrul este mereu în desfășurare pentru a îmbunătăți performanța execuției JavaScript. Pe lângă implementările de mai sus, există și alte motoare JavaScript populare, cum ar fi:

Google V8, folosit în browserul Google Chrome și în versiunile recente ale browserului Opera. Acesta este, de asemenea, motorul utilizat de Node.js.

JavaScriptCore (SquirrelFish/Nitro) folosit în unele browsere WebKit, cum ar fi Apple Safari.

Carakan în versiuni vechi ale Opera.

Motorul Chakra folosit în Internet Explorer (deși limba pe care o implementează este denumită în mod oficial "JScript" pentru a evita problemele legate de mărcile comerciale).

Fiecare dintre motoarele JavaScript ale lui Mozilla expune un API public pe care dezvoltatorii de aplicații îl pot utiliza pentru a integra JavaScript în software-ul lor. De departe, cel mai comun mediu gazdă pentru JavaScript este browserul web. Navigatoarele web folosesc de obicei API-ul public pentru a crea obiecte gazdă responsabile pentru reflectarea DOM în JavaScript.

O altă aplicație obișnuită pentru JavaScript este ca limbaj de scripting al serverului (Web). Un server web JavaScript ar expune obiecte gazdă reprezentând o cerere de HTTP și obiecte de răspuns, care ar putea fi apoi manipulate de un program JavaScript pentru a genera dinamic pagini web. Node.js este un exemplu popular pentru acest lucru.

CAPITOLUL 6. DESCRIEREA APLICAȚIEI

6.1. Site destinat utilizatorilor

6.1.1. Prima pagina

Conținutul debutează cu experiența introducerii in site, unde am atașat un slideshow cu poze reprezentative dintr-o bibliotecă cu locația “Biblioteca Publică Tomșani” -Foleștii de Sus. SlideShow-ul are o cursivitate de 4 secunde, pentru o vizualizare clară a imaginilor.

În partea de final a paginii se află o scurtă descriere a Bibliotecii Publice Tomșani -Foleștii de Sus, care evidențiază rolul bibliotecii într-o comunitate, personalul angajat de-a lungul anilor și totodată informații cu privire la donațiile de carte.

Crearea site-ului web este o metodă de promovare a Bibliotecii Publice Tomșani și facilitează comunicarea între bibliotecar și utilizatori. Site-ul face ca utilizatorii bibliotecii să obțină rapid informațiile cu privire la fondul de carte existent, deoarece deține o gestiune a bazei de date a bibliotecii care conține informații bibliografice referitoare la toate categoriile de documente existente în bibliotecă.

Site-ul oferă informații cu privire la activitățile, acțiunile ce se organizează și se desfășoară în Biblioteca Publică Tomșani și serviciile oferite de către bibliotecă.

Pe site utilizatorii aflați la distanță gasesc noutăți din comunitate (se postează fotografii de la evenimentele locale).

Se dorește a fi o pagină atractivă pentru toate categoriile de utilizatori, pasionati de informatizare, dar și deopotrivă după simplitatea găsirii informațiilor într-o manieră plăcută vizual, cât și tehnic.

Se pot observa butoanele cu referire la fiecare pagină în parte, ce le voi descrie în rândurile ce vor urma.

FIG 6.1 Prima Pagina

6.1.2. Despre noi

Pentru unii dintre noi cunoașterea personalului unei biblioteci, activitățile și lucrările practice, reprezintă un punct forte spre stabilirea gradului, nivelului în care plasăm o bibliotecă.

Referirea paginii “Despre noi” prezintă datele despre bibliotecar, studiile avute, anul nașterii, abilități, și în același timp se prezintă parteneriatele dezvoltate în timp cu alte școli, sau instituții, cât și activitățile desfășurate.

În partea de final a paginii se regăsesc informații ce țin de orarul de funcționare, cât și despre contactul bibliotecii.

Pentru a fi mai ușoară localizarea bibliotecii, s-a adăugat o imagine de pe google maps care arată poziționarea pe hartă a Bibliotecii Publice Tomșani-Foleștii de Sus.

Este de un real folos ca aceste informații să apară la secțiunea despre noi, pentru ca utilizatorul să-și formeze o părere despre gradul de pregătire a personalului specializat, despre modul de organizare și implicare a bibliotecii în viața rurală și influența acesteia atât în viața tânărului pornit în viață, cât și a adolescentului, dar și a omului plin de responsabilități.

FIG 6.2 Despre noi

6.1.3. Evenimente

Pagina de evenimente are rolul de a furniza informații cu privire la evenimentele create de administrator, în cazul nostru bibliotecarul.

Afișarea evenimentelor apare începând cu ultimul postat și continuând în ordine descrescatoare datei. La fiecare eveniment există butonul link “Vezi mai mult” care va trimite utilizatorul către o pagină nouă cu detaliile complete despre eveniment și poze atașate, iar în josul paginii se va regăsi un formular de înscriere la eveniment, care va trimite un e-mail bibliotecarului cu numele, prenumele, e-mailul, telefonul, sexul și faptul că va vrea participarea la acel eveniment. În urma apăsării butonului “Loghează-te” se va trimite e-mailul către adresa bibliotecii.

FIG 6.3 Evenimente

FIG 6.3.1 Evenimente Sectiunea a II a

6.1.4. Căutare

Pagina de ,,Căutare,, poate fi accesată de orice utilizator dacă își creează cont și se loghează la site-ul Bibliotecii Publice Locale Tomșani.Acest lucru a fost gândit în ideea de a se căuta cartea într-o bază de date, în funcție de un cuvânt din titlu, autor, sau anul apariției, să fie găsită, iar apoi să poată fi rezervată sau să se poată scrie recenzia despre cartea respectivă.

FIG 6.4 Logarea

După logare meniul de Filtrare avansată are o variantă simplă de căutare, după titlu, autor și an.

Figura 6.4.1 Sectiunea de utilizare user

La căutatrea cărții apar detalii afișate într-un tabel care cuprinde două butoane adică cel de rezervare si cel despre detalii.

Cei interesati de rezervare apasa butonul “Rezervare”și imediat după se va prompta un pdf cu un cod ce va fi utilizat ulterior de administrator, în cazul nostru de bibliotecar.

Rolul PDF-ului este acela de verificare, fie pentru împrospătarea memoriei bibliotecarului pentru a găsi cartea mai rapid în bibliotecă, fie la nivel de ștergere rezervare, deoarece la apăsarea butonului rezervare și generarea pdf-ului, cantitatea furnizată de administrator în baza de date se va modifica, și va fi “n-1” cărți.Revenirea la normal se va produce prin simplul efect al butonului de ștergere rezervare.

FIG 6.5 Filtrare avansată (meniu de căutare carte online)

.

FIG 6.6-Index pentru generarea pdf-urilor automate

6.1.5. Termeni si condiții

Ca în orice altă instituție, există reguli constând în drepturi și obligații care trebuie respectate pentru o bună desfășurare a activității. Aceste informații sunt enumerate în cuprinsul paginii Termeni și Condiții.

In cuprinsul paginii Termeni si Condiții sunt expuși termenii pentru împrumutul cărților la domiciliu sau de consultare în sala de lectură, perioada când trebuie (aduse înapoi) restituite cărțile și câteva condiții de respectat.

FIG 6.7 Termeni si condiții pentru o bună desfășurare

6.2. Aplicația web destinată administratorului-bibliotecarului

6.2.1. Conectare

În baza de date s-a atribuit dreptul de administrator unui singur utilizator, însă se pot creea mai multe conturi.

După logare, pagina direct următoare este cea de Filtrare Avansată, care permite administratorului de bibliotecă să răspundă prompt oricărui cititor care a lansat o cerere de împrumut pentru un anumit document dacă documentul dorit de cititor este sau nu disponibil pentru a fi rezervat sau împrumutat ,dacă o are, dar este deja rezervată, răspunsuri rapide ce pot ușura munca de căutare prin miile de exemplare.

FIG 6.8 Logarea administratorului

6.2.2. Căutarea avansată

La nivelul paginii de Căutare Avansată, se poate observa cantitatea rămasă, se poate modifica conținutul informației adăugate la nivelul cărții respective, cât și se poate șterge cartea din baza de date a bibliotecii.

FIG 6.9-Filtrare avansata-zona administratorului

6.2.3. Adăugare carte

În pagina de Adăugare Carte, sunt mai multe form-uri de completat, cu informațiile legate de cartea ce trebuie introdusă. În momentul creării site-ului a fost consultat un bibliotecar și am folosit cerințele impuse de acesta pentru furnizarea unui meniu complex și ușor de utilizat.

Ca în orice înregistrare, și pe site este nevoie ca documentele existente în bibliotecă să fie înregistrate conform descrierii bibliografice: titlu, autor, categorie, anul de apariție, o scurtă descriere, ISBN-ul, cantitatea și la alegere posibilitatea de adăugare sau nu a unei poze. Formatul este de preferat să fie jpg.

FIG 6.10-Adăugare carte

6.2.4. Recenzii

Partea de recenzii face referire la activitatea utilizatorului logat, care poate face mărturii să-și lase impresiile cu privire la experiența trăită citind un anumit volum din bibliotecă. Pentru a nu fi necesară teama pentru comentarii răutăcioase sau vulgare, am hotărât ca recenziile venite din partea utilizatorilor să fie trecute prin filtrul aprobării de către bibliotecar.

Având coloana de Activ și un radio-button care se activează sau dezactivează, există posibilitatea să se afișeze pe site conținutul opiniei prin simpla activare a butonului și apoi apăsarea butonului de Salvare, sau dezactivarea acestuia pe motiv de lipsă de moralitate.

FIG 6.11-Aprobare comentarii

6.2.5. Rezervări

Inițial pagina de rezervări nu conține nimic, nefiind făcută nici-o rezervare de carte, după ce se trece prin selecția de filtrare avansată, se caută cartea și se rezervă, se va genera pdf-ul cu codul unic, în pagină rezervări va apărea codul generat, titlul cărții și numele celui ce s-a logat și a reușit să rezerve.

Există un buton roșu de ștergere rezervare în dreptul fiecărei rezervări, în ideea de a elibera cantitatea după ce cartea a fost restituită, sau pur și simplu de a șterge rezervarea în cazul în care persoana nu se prezintă după cartea rezervată.

FIG 6.12-Meniu rezervări

6.2.6. Evenimente

Pagina de evenimente are un aspect simplu, în care se va adăuga titlul evenimentului, data când se va ține loc evenimentul și descrierea urmată de o poză reprezentativă.

Când toate aceste câmpuri sunt completate, se apăsă butonul de Adăugă și se va încărca automat pe site, versiunea de utilizator.

FIG 6.13-Adăugare evenimente

6.2.7. PHP MyAdmin

Pentru modificări ulterioare în baza de date ale bibliotecii deja populate de către bibliotecar, se va accesa http://localhost/phpmyadmin/, se va face import de sql, iar după ce se va implementa fără erori baza de date va arăta ca în imaginea de mai jos:

Bibliografie

1.https://developer.mozilla.org/en-US/docs/Web/HTML

2.http://web.ceiti.md/lesson.php?id=1

3.http://www.php.net/usage.php

4.http://www.sjuneamt.ro/wp-content/uploads/2013/10/Initiere-in-PHP-MySQL-Romana.pdf

5.https://docs.oracle.com/cd/E17952_01/mysql-5.7-en/what-is-mysql.html

6.https://www.w3schools.com/html/html_forms.asp

7.http://devdocs.io/bootstrap~4/getting-started/accessibility#skip-navigation

8.https://www.webcodegeeks.com/wp-content/uploads/2015/12/Bootstrap-Programming-Cookbook.pdf

9.https://www.w3.org/TR/1998/REC-html40-19980424/html40.pdf

10.https://developer.mozilla.org/en-US/docs/Learn/Getting_started_with_the_web/HTML_basics

11.https://docstore.mik.ua/orelly/web/html/ch03_07.html