Așezare geografica. [303332]

Cuprins

1.Introducere

Capitolul 1 : Localizarea și caracterizarea municipiului Cluj Napoca.

Scurt Istoric

Așezare geografica.

Cai de acces in municipiul Cluj Napoca.

[anonimizat].

Capitolul 2: Potențialul turistic al municipiului Cluj Napoca

2.1 Resurse turistice naturale.

2.1.1 Principalele unitati de relief

2.1.2 Elemente hidrografice

2.1.3 Clima

2.1.4 Vegetație

2.1.5 Fauna

2.1.6 Rezervațiile Naturale

2.2 [anonimizat]

2.2.1 Monumente și ansambluri de arhitectura

2.2.2 Monumente și situri arheologice

2.2.3 Principalele trasee turistice in zona

Capitolul 3 : Turismul cultural in municipiul Cluj Napoca

3.1 [anonimizat]

3.2 Definirea și particularitațile turismului cultural

3.3 Turismul cultural in municipiul Cluj Napoca

Capitolul 4 Turismul cultural in municipiul Cluj Napoca in prezent

4.1 Propuneri privind dezvoltarea turismului cultural

4.2 [anonimizat], [anonimizat], ce stârnește interesul uni numar din ce în ce mai mare de țări. [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat].

Într-[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], dar și al cantității dovedite prin practică ce prezintă posibilități diverse de valorificare a turistică și dă o anumită funcționalitate turismului. [anonimizat], a [anonimizat], pot intra în circuitul turistic și pot demara o activitate de tip turistic.

[anonimizat], acesta se definește ca fiind o așezare urbană ce prezintă un foarte mare interes din punct de vedere turistic în care se regasesc mai multe tpuri de obiective turistice ce constituie un amalgam de puncte de atracție care stârnesc interesul turiștilor români dar și al celor străini.

Lucrarea are o [anonimizat]-[anonimizat], [anonimizat]-economici, [anonimizat]. [anonimizat], făcând o legătură între ce a [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat], a [anonimizat]. [anonimizat] a orașului, [anonimizat]iective turistice de natură cultural – istorică.

Capitolul final, prezintă o analiza actuală a situației în care se află municipiul din punct de vedere turistic și propune oportunități de dezvoltare a turismului în cadrul acestuia.

Cu această ocazie doresc sa aduc mulțumiri celor care au făcut posibilă realizarea acestei lucrări: Profesor și lector universitar al Universității ”Ovidius” din Constanța,George Marius Cracu, sub a cărei îndrumare și al carui sprijin am întocmit lucrarea.

Capitolul I : Localizarea si caracterizarea Municipiului Cluj Napoca.

Scurt istoric

Veche capitală a Daciei Porolissensis, atestată documentar încă de acum doua milenii de geograful grec Claudius Ptolomaeus (85-165), orasul a fost ridicat la rangul de municipiu în timpul domniei împaratului Hadrian (117-138), numindu-se Municipium Aelium Hadrianum Napoca, apoi la rangul de colonie, in jurul anului 180, sub Marcus Aurelius sau Commodus.

Fig.1. Harta Clujului în anul 1879

(https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Clujului#/media/File:Cluj_1897.jpg)

Colonia Aurelia Napoca dispunea de numeroase institutii precum , senatul local, magistrati, adunarea poporului, statut asemanator cu al oricarui oraș din Imperiul Roman. Prima mențiune documentară datează din anul 1173 si desemnează așezarea sub numele de Clus (în latina „loc închis între dealuri”). Alte denumiri ale orașului au fost Kolozsvar (in maghiara) si Klausenburg (în germana), după ce coloniștii sași s-au asezat în cetatea Cluj, in timpul regelui Stefan al V-lea al Ungariei, ulterior decimarii populației autohtone în timpul atacurilor tatare. Klausenburg a fost una dintre cele șapte cetati (Siebenburgen) medievale sasești din Transilvania. Primul nume românesc al orașului a fost Clus, scris uneori si Klus. În anul 1974, numele a fost preschimbat în Cluj-Napoca. Pozitia geografica privilegiată, pe vechile trasee care leaga Europa apuseană de estul și sudul continentului, a determinat un cadru specific de pluralitate etno-culturala și dezvoltare materială.

Fig.2.Cetatea Clujului la 1759

(https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Clujului#/media/File:Cluj-Napoca_at_1759_(by_Janos_Szakal).jpg)

În perioada dualismului austro-ungar, deși impactul politic a fost unul negativ și agresiv, Clujul a cunoscut o dezvoltare urbanistică deosebită, cu numeroase și benefice influențe de tip apusean. Demersul de afirmare ca națiune a romanilor, care a culminat cu perioada pașoptistă și memorandistă ,s-a desavarșit odata cu unirea Transilvaniei cu Romania.

În prezent, municipiul Cluj-Napoca este reședintă județului Cluj și capitală spirituală și economică a Transilvaniei, un puternic centru universitar și medical, un pol al diversitații, unde trecutul, prezentul și viitorul reprezintă suma identitații locale.

Așezare Geografica

Pe harta lumii municipiul Cluj-Napoca se află în poziție central-europeană, fiind situat în partea de nord-vest a României, în centrul provinciei istorice Transilvania, la 330-340 m altitudine. Trei unități fizico-geografice distincte au aici o zonă de contact: Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei.

Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o suprafață de circa 179,5 km². Situat într-o zonă de legătură dintre Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei, orașul este plasat la intersecția paralelei 46°46'N cu meridianul 23°36'E. Se întinde pe văile râurilor Someșul Mic și Nadăș și, prin anumite prelungiri, pe văile secundare ale Popeștiului, Chintăului, Borhanciului și Popii. Spre sud-est, ocupă spațiul terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părți de dealuri și coline cu înălțimi între 500 și 825 m. La sud orașul se regăsește dealul Feleac, cu altitudinea maximă de circa 825 m, în vârful Măgura Sălicei.La est, în continuarea orașului, se întinde Câmpia Someșană, iar la nordul orașului se găsesc dealurile Clujului, cu piscuri ca vârful Lombului (684 m), vârful Dealul Melcului (617 m), vârful Techintău (633 m). Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi dealul Hoia (506 m), dealul Gârbăului (570 m). În trecut în afara orașului, acum însă în interior , se află dealul Calvaria și dealul Cetățuia, pe amplasamentul cărora sunt importante obiective cu specific istoric și turistic de interes național: fortificația de la Cluj-Mănăștur (secolul al XI-lea) și biserica romano-catolică Calvaria, respectiv garnizoana orașului (secolul al XVIII-lea) și punct de belvedere.

Vecinii județului sunt reprezentați astfel: la nord-est, județele Maramureș și Bistrița Năsăud;

la est, județul Mureș; la sud, județul Alba și la vest, județele Bihor și Sălaj, acesta fiind situat

în centrul provinciei istorice Transilvania.

Fig.3 Așezare geografică la nivelul țării (http://romaniatourism.com/romania-maps/cluj-napoca-city-map-harta-orasului.html )

Fig.4 Așezare geografică la nivelul județului.

( https://ro.wikipedia.org/wiki/Cluj-Napoca )

Căi de acces

Municipiul Cluj Napoca este străbătut de aproximativ 662 de km de străzi. Clujul este traversat de drumul european E60 (București–Oradea–Budapesta–Viena), de drumul european E81 (Muncaci-Halmeu-Constanța) sau de DN1 (Borș-București).

Transportul rutier – Transportul în comun este asigurat de Compania de Transport Public Cluj-Napoca, prin intermediul a 60 linii de autobuz, din care 41 urbane și 19 metropolitane, care leagă localitătile învecinate de oraș, 7 linii de troleibuz, 4 linii de tramvai și una de microbuz. Compania este dotată cu un număar de 243 de autobuze, 98 de troleibuze, 29 de tramvaie, respectiv 10 microbuze.

Programul Ratuc in Cluj este variabil în functie de linile de transport, însa în general primul autobus intra pe traseu dimineața în jurul orei 5.00 – 5.30 , iar ultimul autobus pleacă spre garaj în jurul orei 22:00-22:30.

Fig.5 Rețeaua de transport in comun în Municipiul Cluj-Napoca

(http://www.cazareclujnapoca.ro/blog/2013/11/03/rutele-si-linile-de-transport-din-cluj-napoca/ )

În anul 2011 s-au demarat lucrările de modernizare a liniei de tramvai din Cluj-Napoca și achiziția de tramvaie, precum și extinderea traseelor de autobuz în comunele din zona metropolitană Cluj. CTP Cluj transportă circa 150 de milioane de pasageri anual.

O nouă alternativă pusă în discuție pentru combaterea aglomerației din trafic ar fi metroul, pentru care în acest an se vor aloca 3,4 milioane de euro pentru studiul de prefezabilitate. Acesta ar urma să aibă 40 de kilometri și ar urma sa lege Floreștiul sau Apahida, unde locuiesc 50 de mii de oameni, de oraș, acolo unde lucrează o mare parte dintre aceștia.

Transportul Feroviar- Municipiul Cluj-Napoca are numeroase legături feroviare directe cu toate orașele principale din România, susținute și menajate de compania națională de transport feroviar de călători C.F.R., dar și de alte companii private. Orașul deține și două gări secundare: Gara Mică din Cluj-Napoca (situată în apropiere a Gării Centrale) și Cluj-Napoca Est. Principalele linii de cale ferată convenționale, care deservesc municipiul Cluj-Napoca, sunt: magistrala 300 (Oradea-Brașov-București) și, respectiv, legătura 401 (Ilva Mică-Salva-Dej-Apahida- Cluj-Napoca).

Transportul aerian- Aeroportul Internațional „Avram Iancu” este localizat în partea estică a orașului, între strada Traian Vuia și albia râului Someșul Mic,la aproximativ 6 km distanță de centrul orașului. În anul 2009 a fost inaugurat un terminal modern, cu o capacitate de 750 de pasageri/oră, iar în 2013 a fost inaugurată o nouă pistă de 2.100 m lungime și 45 m lățime, cu un sistem de balizaj luminos de categoria a II-a. Procesul de modernizare continuă și în prezent, fiind în derulare o serie de noi proiecte precum prelungirea noii piste până la 3.500 m, realizarea unui terminal cargo, realizarea unei parcări supraterane și a unui hotel. Aeroportul a avut în ultimii ani o evoluție spectaculoasă a traficului, ajungând în prima jumătate a anului 2017 la numărul record de 1.230.357 de pasageri, cu 63% mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, când traficul de pasageri a fost de 735.517 persoane.

Fig.6 Localizare aeroport Cluj-Napoca

Nivelul de dezvoltare economico-social

Cluj-Napoca se clasează pe al doilea loc ca oraș în ierarhia națională ca potențial de polarizare după capitală, iar studii ale Băncii Mondiale plasează Cluj-Napoca pe locul trei pe țară din punctul de vedere al numărului de angajați în sectoare cu salarii ridicate, după București și Timișoara, rezultând de aici că municipiul are unul dintre cele mai ridicate niveluri de trai din țară. Cluj-Napoca este un oraș al serviciilor, cu o componentă industrială importantă; bilanțul activităților economice realizate în Cluj-Napoca după criteriul volumului cifrei de afaceri pe anul 2016 ne arată că sectoarele Servicii și Comerț generează mai mult de jumătate din cifra de afaceri totală a firmelor din municipiu. Per total, municipiul se găsește într-un stadiu relativ avansat în procesul de evoluție al economiei ce are la bază serviciile, cu o componentă manufacturieră mică și de înaltă specializare, cu accent pe activități comerciale. Economia zonei prezintă un sector dezvoltat de Întreprinderi Mici și Mijlocii.

În momentul actual, sectoarele economice aflate în dezvoltare în Cluj-Napoca sunt următoarele: informații și comunicații; tranzacții imobiliare; învățământ; sănătate și asistență socială; comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; și distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare, transport și depozitare.

Fig.7 Harta economica la nivelul Județului Cluj (http://www.profudegeogra.eu/hartile-administrative-ale-judetelor-din-romania/)

Capitolul II : Potențialul Turistic al Municipiului Cluj-Napoca

2.1 Resurse turistice naturale și princpalele unități de relief

Resursele naturale reprezintă totalitatea zăcămintelor minerale și de minereuri, a terenurilor arabile, a pădurilor și a apelor de care dispune o țara, localitae etc. Aceste resurse sunt acelea care apar in mod natural, fără a fi nevoie de intervenția omului.

Fig.8 Relieful la nivelul Județului Cluj (http://pe-harta.ro/cluj/)

Municipiul Cluj-Napoca este situat in zona centrală a Transilvaniei, localizat la zona de legatura dintre Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei. In zona sud-estică regăsim versantul nordic al dealului Feleac(Fig.9), cu inălțimi ce se incadrează intre 500m și 832m . La sud orașul este străjuit de dealul Feleac, altitudinea maximă fiind de 825m, in vârful Măgura Sălciei. La est se regăsește Câmpia Someșană, la nord se află dealurile Clujului, cu piscuri precum: Vârful Dealul Melcului (617m), Vârful Lombului (684m) si Vârful Techintău (633m). La vest găsim o suită de dealuri, ca de exemplu Dealul Gârbăului (570m) și Dealul Hoia(506m).

Fig.9 Dealul Feleac

(http://metropotam.ro/media-fotografii-diverse/b/7/dealul-feleacului/6957de064ee25fe58fb88f84868299ce.jpg)

2.1.2 Elemente Hidrografice

Din punct de vedere hidrografic, prin municipiul Cluj-Napoca își fac simțită prezența uramtoarele râuri : Someșul Mic și Nadăș, dar si cateva pâraie precum: Pârâul Țiganilo, Canalul Morii, Pârâul Popești,Pârâul Nădășel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaș, Pârâul Murătorii.

Râurile principale din zona metropolitană și din apropiere sunt: Someșul Mic, Arieșul și Crișul Repede. Lacurile naturale sunt de importanță secundară ca utilitate economică, dar interesante ca geneză și valoare științifică. Lacurile antropo-saline (născute prin inundarea cu apă a unor vechi ocne părăsite) se caracterizează prin adâncimi mari și prin calităŃi terapeutice ale apelor cu salinitate foarte ridicată. Din cele patru lacuri mai importante din județ, trei sunt în afara zonei metropolitane: Tuda, Sic și Ocna Dejului, unul fiind în zona metropolitană, la Cojocna. Categoria cea mai reprezentativă ca dimensiune și importanŃă o constituie lacurile de acumulare ale amenajărilor hidroenergetice în spațiul montan: Gilău, Someșul Cald, Tarnița, Fântânele și Dragan, aflate în interiorul și în proximitatea zonei metropolitane.

2.1.3 Clima

Clima municipiului este una de tip temperat-continentală, cu ușuoare influențe oceanice, însa fiind un oraș situat pe mai multe trepte de altitudine, temperaturile si precipitațiile pot fi unele extrem de diferite de la un cartier la celălalt.

Temperatura medie anuală in municipiul Cluj-Napoca este de aproximativ 8,2 grade Celsius, iar media precipitațiilor atinge circa 557 milimetri.

Iarna este în general răcoroasă cu temperaturi ce pot coborî sub -20 de grade Celsius.

Temperatura minimă absoluta înregistrata fiind de -34,2 grade Celsius în data de 23 Ianuarie 1963.

Vara este in general moderată termic, fără excese de temperatură. Temperaturile se incadrează undeva intre 25-30 de grade Celsius.

Temperatura maximă absolută a fost inregistrată pe data de 25 august 2012, aceasta ajungând pana la 38,5 grade Celsius.

Fig.10 Temperatura și precipitațiile

(https://www.meteoblue.com/ro/vreme/prognoza/modelclimate/cluj-napoca_rom%C3%A2nia_681290)

Conform figurii 10, putem observa că temperaturile maxime se ating în lunile iulie și august (25-26 grade celsius), în timp ce temperaturile minime sunt date de lunile de iarnă . In ceea ce privește precipitațiile, cantitatea maximă de precipitații se atinge în luna iunie, iar minimul de precipitații îl deține una ianuarie.

Fig.11 Diagrama temperaturii maxime pentru Cluj-Napoca afișează câte zile pe lună ating o anumite temperaturi. (https://www.meteoblue.com/ro/vreme/prognoza/modelclimate/cluj-napoca_rom%C3%A2nia_681290)

Diagrama de mai sus ne arată numărul de zile în care predomină o anumita temperatură. Putem analiza fiecare luna a anului în parte.

Fig.12 Cantitatea de precipitații

(https://www.meteoblue.com/ro/vreme/prognoza/modelclimate/cluj-napoca_rom%C3%A2nia_681290)

Graficul reprezentant în figura cu numărul 12, ne arată cantitate de precipitații căzută în fiecare lună, dar și numărul zilelor secetoase și al zilelor cu zăpadă.

Fig.13 Numărul de zile însorite și numărul zilelor înnorate :

(https://www.meteoblue.com/ro/vreme/prognoza/modelclimate/cluj-napoca_rom%C3%A2nia_681290)

Conform figurii Graficul arată numărul lunar de zile de soare, parțial înnorate, înnorate și cu precipitații. Zilele cu mai puțin de 20% acoperire cu nori sunt considerate însorite, cele cu 20-80% acoperire ca parțial înnorate iar cele cu peste 80% ca înnorate.

Fig.14 Roza vânturilor

(https://www.meteoblue.com/ro/vreme/prognoza/modelclimate/cluj-napoca_rom%C3%A2nia_681290)

Roza vânturilor pentru Cluj-Napoca arată câte ore pe an bate vântul din direcția indicată. Exemplu SV: Vântul bate dinspre Sud-Vest (SV) spre Nord-Est (NE).

2.1.4 Flora și fauna

Zona ce înconjoară orașul este acoperită in cea mai mare parte de pădure. Aici pot fi văzute plate rare precum Papucul Doamnei, Stânjenelul, Căpșunica sau Șerpărița. Municipiul beneficiază și de două rezervații botanice extrem de cunoscute: Fânețele Clujului și Rezervația Valea Morii unde se pot descoperi diverse tipuri de plante atât cunoscate cât și specii rare sau chiar unice.

Tot în pădurile ce înconjoara orașul putem întălnii de la porc mistreț, vulpe, bursuc, iepurii pana la veverițe. În Rezervația Fânețele Clujului se poate vedea Vipera de fâneață , o specie destul de rar întălnită.

Fig.15 Harta delimitării rezervațiilor naturale Făgetul Clujului și Valea Morii.

(http://www.naturatransilvaniei.ro/2014/03/natura-transilvaniei-custode-al-ariilor.html)

2.1.5 Rezervațiile Naturale

Rezervația naturală este o arie în care întregul cadru natural sau anumite exemplare floristice, faunistice sau geolocice sunt ocrotite de lege.

În interiorul municipiului Cluj-Napoca regăsim trei arii protejate, acestea fiind Cheile Baciului, Fânețele Clujului Copârșaie dar și Fânețele Clujului Valea lui Craiusi și ultima rezervație naturală Făgetul Clujului.

Cheile Baciului alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV a , fiind o rezervație naturală de tip mixt. Se întinde pe o suprafață de aproximativ 3 hectare, se găsește in nordul Pădurii Hoia și este stăbătuta de pîrîiele Valea Lungă și Valea Popești. Cheile Baciului reprezintă o zonă de chei săpate în calcare eocene, cu o deosebită importanță în domeniul geologic.

Fig.16 Cheile Baciului (http://transilvania-ro.romaniaexplorer.com/page_11061.html)

Fânețele Clujului (Copârșaie – Valea lui Craiu) este o arie protejată ce corespunde categoriei a IVa IUNC, rezervație de tip botanic cu o vegetație specifică zonelor din Asia și Europa răsăritenă. Rezervația ocupă undeva la 75.000 m patrați. În această rezervație au fost identificate circa 450 de unitați sistemice, printre cele mai valoroase numărându-se xerofilele pontice,cele pontico-mediterane, plantele continental-orientale.

Fig.17 Fânețele Clujului http://www.transilvania-magica.ro/location/fanatele-clujului)

Făgetul Clujului este aria protejată ce se întinde pe 10 hectare și reprezintă o arie împadurită cu arbori de fag și gorun, în amestec cu stejar și carpen. Această rezervație are o deosebită importanță floristică, faunistică și peisagistică din municipiul Cluj-Napoca.

Fig.18 Făgetul Clujului (http://www.fagetulclujului.ro/)

2.2 Resurse turistice cultural – istorice

Turismul cultural abordează cultura care stă la baza unei regiuni. Turisumul cultural include turismul in regiunile urbane, in special in orașele foarte mari, vorbim aici de cladiri cu importanță istorică și obiective turistice (muzee și teatre). Tot acesta poate include turismul și in zonele rurale, aici putem vorbi de festivaluri in aer liber, case memoriale ale unor oamnei cu importantă cum ar fi scriitori,artisti celebri etc.

2.2.1 Monumente și situri arheologice

Fiind un oraș cu importanță istorica, regăsim incă urme de situri arheologice și in municipiul Cluj-Napoca.

Un sit arheologic de aici este reprezentat prin Ruinele de constructii romane. Aceste ruine regăsite în Piața Unirii faceau parte din piața centrala a orașului Napoca in secolele II și III d.Hr., peste care s-au suprapus atat construcții medievale cat și moderne și contemporane. Primele săpături arheologice de aici au fost relizate in anul 1822. Ultimele cercetari asupra locului au fost terminate in anul 2008 și au fost relizate de arheologii Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca.

A fost cercetată o suprafață de aproximativ 850 de metri pătrați din zona centrlal-sudică a orașului, aici fiind descoperite și numeroase vestigii neolitice, post romane si medievale.

Situl este acoperit cu sticlă pe o suprafață de 82 de metri pătrați pentru protejarea vestigiilor, acest lucrul il face sa devină un punct de informare și vizitare al orașului. Inaugurarea sitului a avut loc in data de 28 noiembrie 2008.

Fig.19 Ruine Romane (http://www.visitclujnapoca.ro/atractii-turistice/situri-arheologice/ruinele-de-constructii-romane.html)

Fig.20 Ruine din peroada romană(http://www.imperialtransilvania.com/typo3temp/pics/V_4f1115e9dc.jpg)

Municipiul Cluj-Napoca mai gazduiește și alte vestigii arheologice, aceaste fiind cele de la Polus Center. Aceste vestigii datează din epoca bronzului, din paleolitic. Acestea se găses fie in interiorul complexului acoperite cu un tavan de sticla, dar și in exterior unde sunt expuse mai multe pietre funerare. Cele mai importante descoperiri de aici sunt mormintele unei zeițe gepide , dar și cel al unor tineri indragostiți supranumiți ”Romeo și Julieta de la Polus”, datand de acum 3300 de ani.

Capitolul III. Turismul cultural în Municipiu Cluj-Napoca.

3.1 Definirea și particularitățile turismului cultural

Apariția turismului cultural în cercetare ca și obiect de studiu își are originile la începutul secolului XX, dar abia în 2002 Consiliul Internațional pentru Monumente Culturale și Istorice a publicat o definiție formală după cum urmează: „Turismul cultural este acea formă de turism care se concentrează asupra mediului cultural și care, la rândul ei include reperele culturale și istorice le unei destinații sau moștenirea cultural-istorică, valorile și stilul de viață al populației locale, artele, meșteșugurile, tradițiile și obiceiurile populației locale.” (Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor).

Într-un sens mai larg, orice formă de turism poate fi definită drept turism cultural, dacă reușește să satisfacă nevoia umană de cunoaștere și de îmbogățire din punct de vedere istoric și cultural.

Particularități și forme ale turismului cultural :

Turismul cultural are o serie de trăsături conferite pe de o parte, de natura sa complexă, de faptul că presupune atât consumul unui pachet de servicii obișnuite (cazare, alimentație, transport) cât și a unor bunuri si servicii culturale și, pe de altă parte de evoluția și dezvoltarea sa în țări cu mare experiență în acest domeniu. Pe măsura ce activitățile incluse în turismulcultural s-au structurat și specializat, s-au conturat și câteva trăsături esențiale ale acestuia:

Utilizarea plurivalentă a bunurilor culturale de maximă atracție turstică.

Reabilitarea și modernizarea centrelor de interes istoric și cultural având ca scop dezvoltarea ramurei turistice și creșterea veniturilor locale.

În municipiul Cluj-Napoca, turismul cultural, se regasește chiar in primele locuri atunci când vine vorba de posibilitatea de afirmare datorită unui potențial atractiv, construit din numeroase obiective istorice, religioase, etnografice, culturale etc.

Municipiul în sine impresionează prin varietatea de evenimente cu specific cultural, a festivalurilor, spectacolelor, expoziții, lansări de carte etc.

3.2 Analiza swot a municipiului Cluj-Napoca:

I.Puncte tari:

a) Municipiu Cluj-Napoca deține pe teritorial său numeroase monumente cu specific istoric și cultural, de la vestigii daco-romane până la , case memoriale , bisericii și catedrale.

Fig.21 Harta obiectivelor turistice din Municipiul Cluj-Napoca

(https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_locurilor_din_Cluj-Napoca#/media/File:Harta_obiective_turistice_Cluj-Napoca.jpg)

Monumente și statui ale municipiului

Ansamblul monumental Matia Corvin este alcătuit din cele cinci statui reprezentându-i pe regele Matia și pe cei patru generali ai săi, a fost privită pentru prima dată în anul 1902 în Piața Mare a Clujului. Este o operă a artiștilor János Fadrusz și Lajos Pákey și a primit în anul 1900 marele premiu al Expoziției Universale de la Paris. Monumentul clujean a devenit de-a lungul timpului unul din semnele distinctive ale orașului. Ansamblul este clasificat ca monument istoric în Lista monumentelor istorice sub denumirea Statuia ecvestră a lui Matia Corvin.

Fig.22 Monumentul Matia Corvin

(https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/4b/Matia_Corvin_Statue_nov_2010.jpg)

Monumentul denumit ” Glorie Ostașului Român” din Cluj-Napoca poate fi văzut în Piața Avram Iancu ,pe locul unde în trecut a existat "monumentul tanchiștilor sovietici" și este închinat memoriei celor care s-au jertfit pentru apărarea patriei. A fost realizat de către sculptorul Radu Aftene și a fost dezvelit în anul 1996.

Fig.23 ”Glorie Ostașului Român”( http://citynews.ro/din-oras/foto-monumentul-ostasului-roman-din-centrul-clujului)

Monumentul Memorandiștilor din Cluj-Napoca a fost ridicat în anul 1994, la intersecția Pieței Unirii cu Bulevardul Eroilor, cu ocazia comemorării centenarului procesului intentat în mai 1894 memorandiștilor, care au avut puterea de a se opune contra măsurilor de deznaționalizare a românilor, luate de guvernul austro-ungar. Monumentul Memorandiștilor, inaugurat la 9 iunie 1994, are o înălțime de 18,8 metri și este gândit și realizat de sculptorul Eugen Paul.

Fig.24 Monumentul Memorandiștilor

(https://ro.wikipedia.org/wiki/Monumentul_Memorandi%C8%99tilor_din_Cluj-Napoca#/media/File:Klausenburg,_monumentul_memorandi%C8%99tilor_2.jpeg)

Statuia lui Avram Iancu din Cluj-Napoca, închinată în memoria personajului istoric român, este amplasată în Piața Avram Iancu, în fața Catedralei Ortodoxe. Statuia este realizată în anul 1993 de către sculptorul Ilie Berindei, la inițiativa fostului primar Gheorghe Funar, monumentul a stârnit vii controverse estetice locale.

Fig.25 Statuia lui Avram Iancu

(https://ro.wikipedia.org/wiki/Statuia_lui_Avram_Iancu_din_Cluj-Napoca#/media/File:Cluj-Napoca_Statuia_Avram_Iancu.JPG)

Statuia Sfântului Gheorghe, reprezentat omorând balaurul, este o copie a Statuii Sfântului Gheorghe din Praga. Această copie a fost realizată în anul 1904 de sculptorul József Róna, postamentul fiind realizat de Kálmán Lux (1880-1961). În anul 1960, statuia a fost mutată în mica piață din fața Bisericii Reformate-Calvine de pe str. Kogălniceanu nr.21, locație considerată mai potrivită, în care se află și în prezent.

Fig.26(https://ro.wikipedia.org/wiki/Statuia_Sf%C3%A2ntului_Gheorghe_din_Cluj-Napoca#/media/File:Statuia_Sf._Gheorghe_din_Cluj.jpg)

Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din Cluj, dezvelită în 17 decembrie 1976, opera sculptorului Marius Butunoiu, este localizată în mijlocul pieței cu același numele, fiind înconjurată de un mic parc. Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, cu înălțimea de 7 m, montată un soclu înalt de 4,70 m, este amplasată pe o platformă cu trei rampe, decorată cu basoreliefuri, reprezentând luptele cu otomanii și Unirea Moldovei și a Transilvaniei cu Țara Românească.

Fig.27 Statuia lui Mihai Viteazu .

(https://ro.wikipedia.org/wiki/Statuia_ecvestr%C4%83_a_lui_Mihai_Viteazu_din_Cluj-Napoca#/media/File:Statuia_lui_Mihai_Viteazu_din_Cluj-Napoca.jpg)

Biserici și Catedrale

 Catedrala Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piața Unirii) – Monument istoric și de arhitectură religioasă, unul din cel mai măreț edificii gotice găsite în țara noastră, Catedrala a fost ridicată între anii 1350 și 1487 în stil gotic matur și târziu.Turnul de pe fațada catedralei este gândit și construit în stil neogotic, portalul principal este realizat în stilul Renașterii germane, iar decorațiunile interioare și exterioare le reprezintă sclupturile în stil baroc.

Fig.28 Catedrala Romano-Catolica Sfântul Mihail.

http://www.roturism-info.ro/obiective-turistice/edificii/catedrale-si-biserici/biserica-romano-catolica-cluj.html)

 Fortificația și Biserica Ortodoxă Calvaria (str. Mănăștur nr.60) – Monument istoric și de arhitectură religioasă, biserica a fost ridicată în sec. al XIII-lea în stil romanic și a fost ruinată în urma a două năvăliri ale tătarilor. A fost refăcută în sec. al XIX-lea, când a fost redeschisă drept mănăstire, din vechiul complex se păstrează numai o sculptură ce reprezintă un leu. Biserica actuală a fost reconstruită în 1470-1508 în stil gotic .

Fig.28 Biserica Calvaria

(http://citynews.ro/eveniment/fotovideo-calvaria-printre-cele-mai-vechi-biserici-din-transilvania)

 Biserica Reformată (str. Mihail Kogălniceanu) – Monument de arhitectură religioasă și cu importanță istorică, biserica a fost ridicată ca mănăstire a franciscanilor la ordinul lui Matei Corvin, în stilul goticului târziu. Se evidențianză prin masivitatea sa și dimensiunile sale care îi oferă un aspect de cetate.

Fig.29 Biserica Reformată

(https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Reformat%C4%83_de_pe_Uli%C8%9Ba_Lupilor)

 Biserica Reformată Ștefan cel Sfânt – Monument cu trecut istoric și importantă arhitectură religioasă realizată în stilul gotic târziu, biserica a fost ridicată de niște călugări romano-catolici la încputul sec al XIV-lea. În timp aceasta a suferit numeroase restaurări, iar la mijlocul sec. al XVI-lea a intrat în posesia credincioșilor reformați. Deține în interior un tavan realizat in lemn din anii 1642-1650, ca urmare a avariilor provocate de trupele generalului Basta.

Fig.30 Biserica Reformată Stefan cel Sfânt.

(https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Reformat%C4%83_din_Cluj-Ora%C8%99ul_de_Jos#/media/File:Biserica_Reformata_cu_2_turnuri_din_Cluj.jpg)

Catedrala Ortodoxă din Cluj-Napoca, situată în Piața Avram Iancu, a fost construită în timpul anilor 1920-1930, imediat după unirea Transilvaniei cu România. Este unul din principalele edificii religioase din municipiul Cluj-Napoca. Poartă hramul "Adormirea Maicii Domnului".

În anul 1973, odată cu ridicarea scaunului eparhial al Clujului la rangul de arhiepiscopie, lăcașul de cult a devenit catedrală arhiepiscopală. Din anul 2006 edificiul servește drept catedrală a arhiepiscopului Vadului, Feleacului și Clujului, care este totodată și mitropolit al Clujului, Maramureșului și Sălajului.

Este în prezent a treia catedrală din România ca înălțime. De asemenea, este clasată ca monument istoric.

Fig.31 Catredala Ortodoxa Cluj-Napoca

(https://ro.wikipedia.org/wiki/Catedrala_Mitropolitan%C4%83_din_Cluj-Napoca#/media/File:Catedrala_Arhiepiscopiei_ortodoxe_din_Cluj-Napoca.jpg)

Sinagoga Neologă este un lăcaș de cult mozaic din municipiul Cluj-Napoca, situat pe str. Horea nr. 21 .Edificiul fost construit în perioada 1886-1887 într-un stil maur. În prezent este cunoscut și sub denumirea de Templul Memorial al Deportaților Evrei. Cornișa este bogat decorată și se termină la colțuri cu 4 turle mici tipic orientale. Turnurile și intrarea principală sunt de origine maură.Interiorul clădirii a fost refăcut în întregime, fiind conceput în stil neoclasic spre modern.

Templul memorial al deportaților evrei din Cluj se află inclus pe lista monumentelor istorice din județul Cluj elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010.

Fig.32 Singoga din Cluj

(https://ro.wikipedia.org/wiki/Sinagoga_Neolog%C4%83_din_Cluj-Napoca#/media/File:Kv%C3%A1r_Neol%C3%B3g_zsinag%C3%B3ga.jpg)

Alte obiective turisice:

 Palatul Banffy ( Piața Unirii nr.30) este gazda Muzeului Național de Artă; Construit între 1774 și 1785 pe laturile unei curți rectangulare de către contele György Banffy, este considerat a fi cea mai reprezentativă clădire în stilul baroc din Transilvania. Frontispiciul rococo are blazonul familiei Banffy și 6 statui ale unor personaje din mitologie (de la stânga spre dreapta): Hercule, Apollo, Marte, Minerva (Atena), Diana și Perseu. Palatul a găzduit oaspeți precum împărații Francisc I și Franz Josef.

Datorită importanței sale, clădirea a fost inclusă pe listele de monumente istorice din 1992, 2004 și 2010, fiind considerată un monument arhitectural de importanță națională.

Fig.33 Palatul Banffy

(http://transilvaniareporter.ro/cultura/opera-din-cluj-initiaza-la-palatul-banffy-o-microstagiune-estivala/)

 Casa Matei Corvin locaizată pe str. Matei Corvin nr.6 – Este un monument istoric, cu o arhitectură laică și este casa în care se speculează că a fost născut Matei Corvin, a fost ridicată în sec. al XVlea în stil gotic cu amănunte renancentiste. A suferit modificări în secolele ce au urmat, cele mai drastice fiind în sec. al XVIII-lea, din construcția inițială s-au păstrat doar cadrele de uși în stil gotic târziu și fața principală a clădirii păstrează elemente ce aparțin stilului Renașterii. În momentul de față aici este amenajat Institutul de arte plastice Ion Andreescu.

Fig.34 Casa Matei Corvin

(http://bunadimineata.ro/cluj/10-curiozitati-despre-casa-matei-corvin-din-cluj-napoca/)

 Bastionul Croitorilor – Monument istoric, construirea bastionului a fost cuprinsă între anii 1627-1629 în colțul de sud-vest al celui de-al doilea rând de ziduri ale Clujului. În imediata apropiere se află și resturi ale vechiului zid, resturi din monument se pot observ și de pe str. Bethlen, str. Florilor, str. Avram Iancu,dar și str. Tipografiei. Acesta este unul din puținele turnuri de fortificație care au făcut parte din Vechea Cetate a Clujului și care s-a păstrat intact până în zilele noastre. A fost susținut financiar de breasla croitorilor din Cluj. Fiecare bastion al zidului medieval de apărare a fost finanțat de altă breaslă (croitori, cizmari, tâmplari, săpunari, rotari, olari, zidari, curelari etc).

Bastionul a fost restaurat în anul 1924 și transformat în muzeu de către Comisiunea Monumentelor Istorice. O altă restaurare a avut loc în anul 1959, iar în perioada 2007-2009, bastionul a beneficiat de o nouă restaurare. În prezent găzduiește Centrul de cultură urbană, care cuprinde o cafenea literară la subsol, o sală de conferințe și spații expoziționale.

Fig.35 Bastionul Croitorilor (http://ziuadecj.realitatea.net/cultura/–148189.html)

• Monumente din epoca modernă:

 Clădirea Reduta – Monument istoric localizat pe str. Memorandumului nr.21, este construit în stil empire datând de la începutul sec. al XVII-lea, în această clădire s-a dezbătut dieta Transilvaniei din 1790-1791 și aici a avut loc respingerea memoriul națiunii române din Transilvania. Tot aici s-a desfășurat în 1894 procesul memorandiștilor. În prezent acesta este finanțat de către Muzeul Etnografic al Transilvaniei;

Fig.36 Clădirea Redută

(https://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Reduta_din_Cluj-Napoca#/media/File:Kolozsv%C3%A1r_Redut.jpg)

• Muzee

 Muzeul Național de Artă cu locație in Piața Unirii nr.30 – este considerat ca fiind al doilea muzeu din țară ca zestre de artă românească: deține obiecte de artă plastică și artă decorativă – colecții din epocile medievală, modernă și contemporană de icoane transilvănene, obiecte religioase vechi, pictori străini stabiliți în Transilvania (Anton Mladek, Mihail Topler, Henrik Trenk), începuturile picturii de șevalet în țara noastră (C.Lecca, Carol Pap de Szathmary, Gheorghe Tăttărescu), generația de pictori militanți (Barbu Iscovescu, C.D.Rosenthal), Școala de la Baia Mare, pictori clujeni (I.Sima, Petru Feier, Iosif Bene), artă contemporană (Corneliu Baba, Neagy Imre, Gavril Miklossy), sculptura romanească (I.Georgescu, Filip Marin, D.Paciurea, C.Banaschi), precum și Școala maghiară – obiecte de artă decorativă din sec. XVI-XX

Fig.36 Muzeul Național de Arta

(http://www.vinsieu.ro/eveniment/cluj/cluj-napoca/expozitii-si-lansari-de-carte/expozitii-muzeul-de-arta-cluj-napoca/57604/e.html)

 Muzeul memorial Emil Isac se poate vizita pe strada cu același nume – este un muzeu de tip memorial, cu profil istoric si literar, este considerată ca fiind casa în care a trăit și în care a scris poetul Emil Isac, acesta fiind mareexponent al literaturii progresiste din zona Transilvaniei în prima jumătate a sec. al XX-lea. Contine o colecție de fotografii, manuscrise, corespondență a familiei poetului, documente, ziare, reviste și obiecte ce au aparținut poetului;

Fig.37 Muzeul Emil Isac

(https://www.ziardecluj.ro/amintirea-lui-emil-isac-dainuie-biblioteca-judeteana-timp-ce-casa-care-locuit-are-chiriasi)

 Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (str. Constantin Daicoviciu nr.2) – Muzeu județean, cu profil arheologie, epigrafie și istorie, amenajat în Palatul Miko), conține obiecte aparținând istoriei străvechi daco-romane și prefeudale: obiecte specifice dacilor din Munții Orăștie, obiecte de ceramică romană și obiecte de la popoarele migratoare, precum și stampe, gravuri, documente și hărți medievale din vremea Revoluției de la 1848;

Fig.38 Muzeul Național de Istorie

(http://www.visitclujnapoca.ro/atractii-turistice/muzee/page/2/muzeul-national-de-istorie-a-transilvaniei.html)

 Muzeul de Geologie-Paleontologie – Muzeu orășenesc, cu profil științele naturii – secția în aer liber, cuprinde eșantioane mari de roci eruptive, metamorfice și sedimentare, sub formă de blocuri sau plăci lustruite, coloane impozante și formațiuni stalagmitice de peșteră. Se remarcă colecțiile cu resturi de fosile colectate în mare parte din bazinul Transilvaniei, aici fiind păstrate și câteva resturi de vertebrate mai evoluate.

Fig.39 Muzeul de Geologie.

(https://www.welcometoromania.ro/Cluj/Cluj_Muzeul_de_Paleontologie_r.htm)

 Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21) – Muzeu național, prezintă aspecte legate de: ocupațiile locuitorilor transilvăneni (minerit, olărit, vânătoare, creșterea vitelor), cultura materială (mobilier, ceramică, textile, port popular), cultura spirituală (obiecte sculptate în lemn sau metal, ceramică populară, colecție de plante etc.);

Fig.40 Costume populare (https://www.ziardecluj.ro/costumul-popular-romanesc-afacere-infloritoare-la-cluj-0)

Fig.41 Obiecte de ceramica regăsite in muzeu. (http://turistintaramea.blogspot.com/2013/02/muzeul-etnografic-al-transilvaniei-din.html)

 Parcul Etnografic Romulus Vuia – Acesta este un muzeu național cu arhitectură populară transilvăneană, este realizat după modelul Skansen din Stockholm, având ca exponate circa 82 de construcții cumulate pe mai multe tipuri de gospodări și diverse monumente de arhitectură populară, deținet trei biserici din lemn ( printre care și cea din Cizer-Sălaj ridicată în 1772 de către Horea), instalații populare, ateliere ale meșteșugarilor, dar și fântâni, porți, troițe, textile de interior;

Fig.42 Muzeul etnografic.

(http://www.muzeul-etnografic.ro)

 Grădina Botanică – Muzeu național, grădina a fost fondată în 1872, având o suprafață inițială de 4,3 ha.. În prezent aceasta se întinde pe aproximativ 14 ha și o diferențiere de nivel de circa 20 m și este divizată în mai multe sectoare, adăpostind aproximativ 11.000 exponate: sectorul ornamental (Grădina mediteraneeană, Rosarium, Grădina japoneză), secția de fotogeografie,secția de sistematică .Deosebite sunt cele două grupări de sere care acoperă o suprafață de aproximativ 3500 mp, care adăpostesc diverse plante tropicale de interes științific. Muzeul este conceput în scopuri didactice și Ierbarul general este al Universității (deține 42.000 coli ce cuprind diverse eșantioane din flora românească și de pe suprafașa globală). Sub redacția Grădinii Botanice de aici se editează publicații de specialitate precum Catalogul de semințe, Contribuții botanice etc.

Fig.43 Statua Alexandru Borza(http://www.ubbcluj.ro/ro/structura/sport/gradina_botanica)

Fig.44 Grădina Chinezească (http://www.ubbcluj.ro/ro/structura/sport/gradina_botanica)

Universități și clădiri culturale:

 Universitatea Babeș-Bolyai , localizată în muncipiul Cluj-Napoca, este una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior de stat din România, continuatoarea tradiției . UBB Cluj este cea mai mare universitate din țară, având circa 41.000 de studenți înscriși la nivel de licență, masterat și doctorat, în 516 programe de studii în diverse limbi, printre care: limba română, maghiară, germană, engleză și franceză. Universitatea a fost clasată printre primele trei universități din România din punctul de vedere al calității programelor sale, dar ocupă un și loc semnificativ și în topul universităților din rândul celor europene.

Fig.45 Universitatea Babes Bolya

(https://ro.wikipedia.org/wiki/Universitatea_Babe%C8%99-Bolyai#/media/File:Cluj-Napoca_University_of_Babes-Bolyai.JPG)

Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca este o instituție de învățământ superior de stat și de cercetare din Cluj-Napoca, fiind considerată una dintre cele mai de renume universități din țară în domeniu. În prezent, la UMF "Iuliu Hațieganu" studiază aproximativ 9.000 de studenți (dintre care mai mult de 2.000 de studenți străini, proveniți din peste 50 de țări). În cadrul celor trei facultăți, universitatea oferă pregătire pentru 12 specializări. Medicină, medicină dentară și farmacie, învățământul universitar se desfășoară în trei limbi de studiu (română, franceză și engleză).

Fig.46 Facultatea de medicină și farmacie

(https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/cb/EmilIsacNr13_%283%29.JPG)

 Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca este continuatoarea instituției de învățământ agricol fondată pe domeniul Cluj-Mănăștur în 1869 și ridicat la rang de academie în 1906. Este una din cele mai vechi școli superioare de agricultură din Europa.

Este a treia universitate ca mărime din Cluj-Napoca. Campusul este situat relativ în zona centrală a municipiului. În acest campus pot fi vizitate Acvariul, Muzeul de anatomie comparată, Muzeul de Parazitologie, Grădina Botanică a Universității precum și o modernă bibliotecă.

Din anul 2000, în cadrul universității funcționează Centrul de Formare Continuă și Învățământ la Distanță și Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic, care ofera posibilitatea de a urma cursuri de pregătire didactică și pedagogică și, în urma absolvirii studiilor universității, posibilitatea de a lucra ca și cadre didactice în învățământul preuniversitar și universitar de profil.

Fig.47 Facultatea de medicină veterinară

(https://ro.wikipedia.org/wiki/Universitatea_de_%C8%98tiin%C8%9Be_Agricole_%C8%99i_Medicin%C4%83_Veterinar%C4%83_Cluj-Napoca#/media/File:USAMV1.JPG)

Institutul de Istorie din Cluj a luat naștere în februarie 1920, la scurt timp după organizarea și inaugurarea Universității românești, având ca principal obiectiv cercetarea istoriei Transilvaniei.

Inaugurarea acestuia, sub denumirea de „Institutul de Istorie Națională din Cluj” s-a făcut în 1937, în prezența regelui Carol al II-lea al României. Între anii 1940-1945 a funcționat „în refugiu” la Sibiu și apoi din nou la Cluj din 1945 până astăzi. În 1949 a primit denumirea de Institutul de Istorie și Arheologie din Cluj al Academiei Române, iar în 1990 s-a divizat în Institutul de Istorie și Institutul de Arheologie și Istoria Artei. Din 2002, prin fuziune cu Centrul de cercetări socio-umane, s-a înființat Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române, cu departamentele Istorie și Socio-Umane.

 Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj este una dintre cele mai vechi și mai importante biblioteci universitare din România, cu colecții valoroase, cuprinzând incunabule medievale și numeroase rarități bibliofile. Biblioteca dispune de 55 de săli de lectură și o capacitate de 2.100 locuri pentru cititori în sediul central și în filiale.

Fig.48 Biblioteca centrală

(https://ro.wikipedia.org/wiki/Biblioteca_Central%C4%83_Universitar%C4%83_din_Cluj-Napoca#/media/File:Kolozsv%C3%A1ri_Egyetemi_K%C3%B6nyvt%C3%A1r.jpg)

Centrul de Artă și Cultură Japoneză este o instituție privată din Cluj-Napoca ce desfășoară activități pentru promovarea culturii nipone. Principală preocupare a Centrului constă în crearea și menținerea unei legături între cultura românească și cea niponă prin formarea unei comunități de iubitori ai culturii japoneze, indiferent de domeniul de care aceștia sunt atrași.Prin programele sale, între care pot fi regăsite cursuri de limbă japoneză, cursuri de origami, Centrul de Artă și Cultură Japoneză încearcă să redea o imagine reală a culturii japoneze.Centrul dispune de o bibliotecă ce are în componență în principal cărți legate de studiul limbii japoneze și a culturii japoneze, precum și materiale audio-video.

Fig.49 Centru de artă și cultură Japoneză

(https://ro.wikipedia.org/wiki/Centrul_de_Art%C4%83_%C8%99i_Cultur%C4%83_Japonez%C4%83_din_Cluj-Napoca#/media/File:Vechiul_centru.jpg)

• Activități și manifestari cu specific cultural-artistice:

 Spectacole au loc la Filarmonica de stat, Opera Română și Opera Maghiară, Teatru dramatic în română și maghiară

 Expoziții și festivaluri- Festivalul international Lucian Blaga, Toamna muzicală, Festivalul dansurilor barbatești din Transilvania, Festivalul international de film.

b) Atracția turistică este una sporită și datorita numărului mare de hoteluri, restaurante și cluburi, agenții de turism și rent-a-car.

Conform INS(Institutul Național de Statistică), Municipiul Cluj-Napoca reprezintă principala destinație turistică din cadrul județului Cluj și una dintre principalele destinații turistice ale regiunii Nord-Vest. Criza economică și-a făcut simțită prezența și în activitatea acestui sector în perioada 2009 – 2010, urmând ca din 2011 trendul ascendent să fie reluat. În ciuda acestui aspect, în ultimii 5 ani, importanța municipiului a crescut din punct de vedere turistic, ajungând să dețină de la 65% în 20012 la 80% în 2017 din totalul sosirilor și înnoptărilor în județul Cluj. Raportându-ne la regiunea Nord-Vest, în ultimii 5 ani, ponderea municipiului s-a păstrat relativ constantă atât din perspectiva sosirilor (între 25% și 28%) cât și a înnoptărilor (între 15% și 19%).Municipiul Cluj-Napoca reprezintă principala destinație turistică din cadrul județului.

Analizând mai detaliat circulația turistică la nivelul municipiului Cluj-Napoca s-a constat existența unui caracter sezonier pronunțat, cu două perioade de vârf: mai – iunie și septembrie – octombrie. După cum se poate observa și pe graficul următor, în aceste perioade ale anului, circulația turistică la nivelul orașului depășește cu până la 20% media anuală (reprezentată pe grafic la nivelul de 100%), în timp ce în perioadele de extrasezon, circulația turistică poate scădea până la 35% față de media anuală. Pe de altă parte, durata medie a șederii turiștilor se menține la un nivel relativ stabil, oscilând între 1.65 și 1.85 nopți. S-a verificat ipoteza existenței unei influențe a sezonalității circulației turistice asupra duratei Proiect de planificare strategică a municipiului Cluj-Napoca 2014-2020 -Turism2 medii de ședere, ipoteza fiind respinsă. În consecință, corelând acești doi indicatori, deducem că principalele motivații ale turiștilor presupun o perioadă mică de ședere, fiind corelate cu turismul de afaceri, cel medical sau turismul de tranzit spre o altă destinație.

Fig.50 Informațiile furnizate de către reprezentanții Centrului de Informare Turistică al municipiului Cluj-Napoca evidențiază prezența în municipiu și a unor persoane cu scopul principal de a vizita orașul sau împrejurimile. Solicitările acestor turiști se referă cu precădere la informații privind obiectivele turistice din oraș și din vecinătatea acestuia, la posibilitățil de cazare, alimentație, închirieri auto și petrecere a timpului liber. Deși numărul acestor solicitări este mult mai redus în comparație cu numărul sosirilor înregistrate la unitățile de cazare (până în 10%), merită reținut următoru aspect:

 aceste fluxuri turistice pot compensa scăderea de activitate înregistrată în sectorul ospitalității pe perioada lunilor de vară – după cum se poate observa cele mai multe solicitări sunt adresate CIT în lunile iulie și august ale fiecărui an. Din păcate, la începutul și finalul an, aceste fluxuri turistice au un comportament similar celorlalte categorii de turiști – se reduc considerabil;

Analizând oferta din perspectiva capacității de cazare existente, constatăm că spre deosebire de cererea turistică, în municipiul Cluj-Napoca se regăsește doar 13 – 17% din oferta de cazare existentă la nivelul regiunii Nord-Vest. În schimb, comparativ cu județul Cluj, în Cluj-Napoca regăsim între 50 – 60% din capacitatea de cazare existentă. Situația este similară în cazul capacității de cazare în funcțiune, perioada 2011 – 2012 reprezentând un interval propice pentru dezvoltarea acesteia.

Fig. 51 Numarul camerelor în unitățile de cazare pe categorii și tip de unitate în Cluj-Napoca în anul 2017.( http://www.mdrt.ro/turism/unitati-clasificate)

Fig.52 Numărul de unități de cazare pe categorii și tip de unitate în Cluj-Napoca în 2017.( http://www.mdrt.ro/turism/unitati-clasificate)

În luna decembrie a anului 2017, din totalul unităților de cazare existente în municipiu, cele mai multe se încadrau în categoria 3 stele (65 de unități), urmate apoi de unitățile încadrate în categoria 2 stele, cu o reprezentare mult mai redusă. Din perspectiva numărului de camere existente, situația este parțial diferită. Cele mai multe camere disponibile sunt pe segmentul 3 stele, urmate de segmentul 4 stele. Diferența apare ca urmare a faptului că cele mai multe hoteluri (unitățile care oferă peste 75% din numărul total de locuri de cazare la nivelul municipiului) se regăsesc pe aceste două segmente

c) Un al punct forte al zonei în dezvoltarea municipiului din punct de vedere turistic, îl reprezintă cadrul natural-geografic.

• Potențialul cadrului natural- Municipiul Cluj-Napoca reprezintă un important punct de plecare catre zone cu activități sportive de iarnă, dar și pentru iubitorii de natură. Județul Cluj și implict municipiul acestiua se poate bucura fiind o zonă cu multă atractivitate turistică pe plan intern și internațional, acesta oferă condiții propice pentru practicarea unei game diversificată de forme de turism precum : drumețiile, alpinismul, turismul auto, sporturi de iarnă și de vară,dar și odihnă de scurtă sau de lungă durată, gândirea unor tabere de copii și tineret, tratamente de tip balnear etc. Dintre obiectivele turistice de mare interes putem aminti: Cheile Turzii, Munții Apuseni (50 km până la Masivul Băișoara, 70 km până la Masivul Vlădeasa, 20 km distanța până la Băile Băița, 20 km până în zona lacurilor Gilău-Tarnița-Beliș-Fântânele, 80 km distanță până la Bazinul Padiș și Cetățile Ponorului, cu chei și peșteri unice în lume );

Fig.52 Cheile Turzii (https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/2b/Cheile_Turzi)

Fig.53 Masivul Vlădeasa

(https://cluj.com/locatii/masivul-vladeasa/)

• Zone cu potential balnear: Stațiunea Băile Someșeni – localizată pe malul drept al Someșului Mic, la circa 3 km de Cluj-Napoca, fiind în prezent complet integrată municipiului, prezintă un interes deosebit prin apele sale curative și nămolul sapropelic;

• Poziția geografică a municipiului Cluj-Napoca aigură locației avantajul de a fi considerat un punct de plecare spre numeroase și variate destinații turistice, acesta se afla la intersecția a două importante trasee turistice: DN1 (E60), care traversează sud-vestul județului Cluj și care reprezintă o arteră de mare importantă atât pentru turismul de tranzit internațional cât și traseul spre zona turistică din județul Maramureș, care străbate județul Cluj în partea de nord.

II. Puncte slabe ale Municipiului Cluj-Napoca din punct de vedere al atracție turistice

• Promovarea insuficientă a potențialului turistic al municipiului;

• Motivația insuficientă a populației cu privire la valorificarea potențialului turistic și a investițiilor in turism;

• Lipsa unei autostrăzi reduce cu mult numărul de turiști;

• Infrastructura deficitară, lipsa căilor de acces, parcările insuficiente;

• Numărul mic de hoteluri în raport cu numărul de locuitori;

• Lipsa unei limbi de circulație internațională din meniurile restaurantelor;

• Calitatea redusă a serviciilor în România face ca turiștii să se orienteze spre destinații în care beneficiază de servicii superioare.

III. Oportunități de dezvoltare ale turismului în municipiul Cluj-Napoca:

• Dezvoltarea permanentă a municipiului ca fiind un principal centru academic-cultural al Transilvaniei;

• Fiind un centru de afaceri și de investiții oferă dezvoltarea turismului, atat prin creșterea numărului de vizitatori, cât si prin creșterea investițiilor;

• Diversitatea etno-culturală crește atracția turiștilor străini;

• Aeroportul face legătura cu mai multe destinații internaționale;

• Utilizarea autostrazii Borș-Brașov va crește numărul de turiști, datorită reducerii distanței si duratei călătoriei până în municipiu;

• Clima de care beneficiaza oraș Cluj-Napoca, poate atrage turiști în toate anotimpurile;

• Valorificarea potențialului turistic, amenajarea zonelor de agrement, înfrumusețarea și promovarea orașului reprezintă oportunități ce pot fi exploatate în dezvoltarea turismului local.

IV. Riscuri apărute în încercarea dezvoltării din punct de vedere turistic al municipiul Cluj-Napoca

• Imaginea puțin favorabilă a țării în străinătate

• Exodul forței de muncă și fluctoația personalului;

• Utilizarea ineficientă a unor fonduri în scopul dezvoltării turismului lolcală

• Folosirea potențialului turistic într-o prea mica măsur;

• Incapacitatea de a demara un process masiv de ridicare a standardelor de cayare

• Dezavantaje competitive

Capitolul IV : Strategii de dezvoltare turistică în municipiul Cluj-Napoca

4.1 Scopuri și obiective privind dezvoltarea din punct de vedere turistic în municipiul Cluj-Napoca

Viziune: Turismul – motor al dezvoltării locale

Misiune: Identificarea localnicilor cu orașul lor și atragere turiștilor.

Scopuri: – Promovarea prin turism a municipiului;

– Dezvoltarea din punct de vedere economic, prin dezvoltarea turismului;

– Crearea de noi locuri de muncă;

4.2 Strategii și politici comunitare propuse în dezvoltarea turismului în municipiul Cluj-Napoca:

Primăria alături de Consiliul local al municipiului își doresc o strategie de tip ofensiv. În urma analizei SWOT a potențialului turistic din municipiului Cluj-Napoca, pentru a putea valorifica destinațiile turistice de care se bucură municipiul.

Acestea sunt câteva segmente de piață care necesita atenție deosebită:

• Turismul cultural și ecoturismul

– Studiile arată că atât turismul cultural cât și ecoturismul, reprezintă nișe de piață într-o continuă creștere, iar municipiul cu proximitățile sale benefficiază de un potențial turistic ridicat și o bună poziționare, astfel încât se poate demara capitalizarea resurselor pe care le deține .Asociația Română pentru Turism Ecologic și-a exprimat doleanța de a deschide noi pensiuni în zona parcurilor naționale ale municipiului.

• Turiștii de week-end și mini vacanțtele

În urma unui studiu sociologic, s-a concluzionat că principalele motive pentru care respondenții respectivi și-au dorit viztarea zonei în sine ca turiști sunt: 1) vizitarea obiectivelor cu specific istoric, cultural și naturale; 2) petrecerea concediilor de odihnă sau a mini vacanțelor; 3) petrecerea timpului de week-end.

• Turiștii străini

-Ultimele date arată că un număr important de turiști vin în zona din diverse țări. Dintre aceștia cea mai mare parte tinde să stea pentru perioade mai lungi de timp, folosind zona ca destinație primară pentru șederi de lungă durată.

I. Înființarea și dezvoltarea unui oficiu de turism:

Importanța existenței unui oficiu de profil turistic este justificată pe de o parte prin politici de dezvoltare și modernizare durabilă pe planul local și nu numai în scopul eficientizării actului de administrare a tuturor resurselor de tip turistic și obiectivele pe care un astfel de serviciu și le propune sunt următoarele:

-susținera unei promovări în vederea unei dezvoltării turistice cu scopul creșterii beneficiilor obținute de pe urma valorificării acestor resurselor turistice pentru comunitatea locală și nu numai, conform Francesco Frangialii, secretar general al Organizației Mondiale a Turismului;

-promovarea unei imaginii cât mai aproape de realilate a municipiului Cluj-Napoca în principaș și a județului în plan general, atât la nivel național, cât și la unul internațional;

-identificarea resurselor turistice de tip antropic, dar și natural al căror grad de exploatare se consideră ca fiind unul relativ scăzut și generarea unor propuneri în scopul introducerii acestora cât mai rapid în circulația turistică;

-inițierea unor investiții publice pentru refacerea sau ameliorarea atracțiilor turistice cu grad ridicat de importanță ce pot demara creșterea nivelului turistic.

Domeniu de actvitate al oficiului de turism ar trebui sa atingă urmatoarele :

• Servicii oferite publicului- informare turistică, consiliere, statistica , cu privire la sectorul turistic, cu scopul îmbunătațirii acestuia;

• Activității de mamagement intern – prelucrarea informațiilor cu importanță in domeniul turismului:

Primăria și Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca ce subordonează oficiul de turism vor avea de îndeplininit următoarele atribuții:

a) înglobarea tuturor factorilor ce sunt implicați în amplificarea turismului pe plan local (instituții publice, publice sau private, agenți privați de turism – hoteluri, restaurante, agenții de turism etc.), realizarea unui parteneriat de tip public-privat cu scopul de relansare a turismului, examinarea posibilelor parteneriate regionale și a potențialelor avantaje în urma unor colaborări cu agențiile de promovare din alte județe;

• organizarea unor dezbateri în legătură cu progresarea strategică a turismului local, cu cooperarea unor organizații profesionale, a agenților de profil , a instituțiilor de învățământ cu specific de turism și a altor factori competenți ;

• fasonarea unor programe cu scopul formării profesionale adecvate pentru diverși lucrători și profesioniști din turism și realizarea unor materiale cu scop promoțional pentru pensiunile mai mici .

b) inițierea și punerea la dispoziția turiștilor o baze de date completă și satisfăcătoare, privind oferta turistică din municipiu:

• baza turistică:

– locuri și număr de locuri disponibile de cazare (hoteluri, pensiuni etc.);

– restaurantele, cluburile, puncte de agrement și alte obiective cu specific de relaxare;

– agenții de turism și posibilități de rent-a-car;

• puncte de atracție turistică cu specific istoric cum ar fi muzee, monumente, biserici sau alte atracții ce au motive cultural-istorice;

• traseele și obiectivele turistice, dar și căile de acces;

• potențialele servicii oferite, nivel de pret, programul orar etc.;

– urmărirea și evaluarea diferiților indicatori de tip cantitativ și calitativ

– fluxul de turiști cu cererea turistică, factorii motivaționali etc.:

• numărul de turiști atât români, cât și străini, numărul cererilor interne și externe la nivelul anului;

• repartiția pe zone de proveniență (țări, continetnte) a cererii turistice externe și locul de proveniență regională a cererii turistice interne;

• gradul de ocupare al unitășilor de cazare;

• distribuția cererilor turistice în funcție de principalele forme de cazare existente;

• structura cererii turistice în funcție de mijloace de transport utilizat;

• timpul petrecut în medie a unui sejurului;

• nivelu de sezonalitate al cererii turistice;

• încasarea în medie a unui turist;

Se propune armonizarea sistemului de indicatori statistici utlizat cu cel recomandat de catre cei de la Organizația Mondială a Turismului, în acest mod se va ajuta intr-un rezultat la o identificare a cauzelor,a efectelor ce influențează turismul și ce decurg din manifestarea fenomenului turistic.

Prin transparența de care Oficiul de turism o va da dovadă în fața agenților economici, cât și față de administrația publică, cu dezvăluirea rezultatelor unei analize ale sistemului de statistici din punct de vedere turistic, se vor putea lua diferite măsuri necesare ce pot ajuta la sporirea eficienței economice.

– începerea unui proces prin care se va crea unu nume/brand în favoarea municipiului Cluj-Napoca și producerea unui website cu scop turistic, pentru a funcționa ca un ghid de călătorie;

– analizarea constantă a vizitatorilor pe paginina de

– stabilirea unor link-uri către diferite website-urile ale altor parteneri din turism;

– realizarea unui fel de sistem de rezervare în mediul online;

– actualizarea în mod constantă și întreținerea website-ului;

d) executarea unor materiale de tip promoțional, care să proiecteze o imagine cât mai pozitivă a turismului din municipiul cum ar fi reviste de profil, diverse broșuri, pliante, hărți și ghiduri turistice;

– editarea unei hărți turistice reprezentative a municipiului Cluj-Napoca;

• distribuție gratuită;

• identificarea resurselor financiare oferite de către cei de la Ministerul Transporturilor, și al celor de la Ministerul Construcțiilor și Turismului pentru publicarea unor ghiduri turistice în diferite limbi străine;

– crearea și imprimarea unei reviste promoționale;

– imprimarea și distribuirea unui calendar cu programul de evenimente bianuale;

– gândirea unor pachete pentru turiști, de o zi, două maxim trei zile;

e) organizarea de manifestări sau evenimente cultural-artistice, care potențează atragerea vizitatorilor autohtoni și străini și pot influența promovarea și dinamizare a turismului local:

(festivaluri muzicale, folclorice, studențești etc).:

• Toamna muzicală clujeană;

• Festivalul internațional Lucian Blaga;

• Festivalul național studențesc de folclor;

• Festivalul dansurilor bărbătești din Transilvania;

• Festivalul internațional de film Transilvania – aici având loc cel mai important eveniment de acest gen din țara noastră, la care participă diverse producții din aproximativ 136 țări;

• Festivalul internațional de animație Puck-Animafest;

• Festivalul berii și vinului;

• Zilele municipiului Cluj-Napoca, Zilele porților deschise, Ziua Europei;

• Zilele fizicii clujene etc.;

– Târguri și expoziții:

• Salonul național de carte;

• Târgul cadourilor de iarnă;

– o multitudine de conferințe cu scopuri medicale, seminarii academice, întâliniri de afaceri, simpozioane etc.;

– sesiuni de comunicăricu subiect științific sub îndrumarea celor de la Oficiului de turism, la care vor se vor dezbate teme ca:

• Turismul în raport cu calitatea vieții;

• Protecția mediului și dezvoltarea turismului în municipiu;

• Tehnologia și natura – cele două provocări ale turismului la începutul sec.XXI;

• Ecoturismul – cheia unei dezvoltări susținute;

• Contribuția turismului și importanța acesuia în rezervarea patrimoniului cultural.

• Turismul pentru tineret – metodă a cunoașterii culturale și istorice;

• Comunicarea, informarea și educarea din punct de vedere turistc – căi de alimentare a dezvoltării turistice;

• Dezvoltare cu ajutorul turismului;

• Management de calitate –este egal cu un turism de calitate;

• Turismul – activitate a sec.XXI generatoare de locuri de muncă;

– lansări de carte, lansarea unor reviste, deschiderea unor obiective turistice (hoteluri, restaurante, cluburi) etc.:

• lansarea Revistei FORCE TOURISM – numărul special dedicat municipiului Cluj-Napoca;

-diverse activități organizate înntr-o colaborare stânsă cu cele 13 orașe înfrățite din străinătate, pentru a demara un proces de realizat in scopul promovarii a imaginii municipiului Cluj-Napoca și a ofertei turistice deținute prin intermediul Primăriilor cu care avem strânse legături .

• delegații ale mediului de afaceri, ale mediului cultural-academic, instituțional etc. (ex. Columbia – SUA);

• susținerea unor seminarii despre Cluj-Napoca;

• distribuirea unor materiale promoționale etc.

f) organizarea unor circuite turistice – programe turistice pe circuite tematice de genul istoric, geografic, economic etc.:

– utilizarea unor “AUTOBUZELE TURISTICE”, inițiat prin ajutorul celor de la Autoritatea Națională pentru Turism, program care poate ajuta atât la promovarea cât și la dezvoltarea acestuoa, și care poate implica într-un mod benefic și egal atât autoritățile locale cât și ANT.

• Rezultate așteptate sunt dinamizarea circulației pentr turiști, publicitate eficientă, creșterea veniturilor la nivel municipal și județean , creșterea numărului de vizitatori, sporirea turismului cultural, accesul rapid la diverse informații legate de monumente și produse turistice.

• Cadrul instituțional: parteneriatul public si public-privat.

• Impact public: semnificativ și constant.

• Beneficiari: turiștii interni și externi, instituțiile publice și autoritățile locale.

• Indicatori de performanță: numărul de turiști români și strâini care apelează la acest tip de serviciu; numărul de turiști care vizitează obiectivele incluse în circuit propriu-zis; graficul de amortizare pe care il constituie investița; amplificarea sistemului în centrele de specific și dezvoltarea unui astfel de sistem și în alte centre urbane.

g) alte acțiuni de marketing turistic:

– investiții în metode de promovare:

• cooperarea directă cu Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului pentru a cdezvolta procesul de promovare a municipiului Cluj-Napoca la diverse târguri de turism naționale și internaționale;

• organizarea prin diverse colaborări cu oficiile de turism din țară a unor acțiuni de vânzări în alte orașe care pot furniza turiști;

• existența unui stand de prezentare care să fie utilizat la târguri atat în țară cât și în țările străine ;

– metode de promovare prin publicitate:

• stabilirea unor criterii de apmplasare a anunțurilor publicitare;

• clasificarea obiectivelor după anumite criterii;

• realizarea unui spot video care să fie folosit în scopul publicitar.

– dezvoltarea relațiilor publice și relațiilor cu presa, pentru beneficierea unui nivel de maximă expunere pentru Cluj-Napoca:

• crearea unor relații cu diverși scriitorii de jurnale de călătorie/ bloguri din România și de ce nu și din afara țării în eterminarea executării unor prezentări turistice de calitate despre municipiu ;

• dezvoltarea de relații cu diverse liniile aeriene care pot susține promovarea prezentărilor turistice despre municipiul Cluj-Napoca;

• organizarea unui eveniment anual în municipiul, la care să participe diverși oficiali din partea guvernului sau din industria turistică și a presei;

– cercetări de marketing turistic –prin realizarea de studi și analize în mod periodic privind schimbările pieței locale, interne și externe în ceea ce privește serviciile de turism, în vederea schimbărilor strategice de marketing;

• realizarea unei analize la nivelul pieței:

– procearea unei baze de date ce va curinde diverși tour-operatorii din lumea turismului și a persoanele interesate de diverse informații turistice;

– realizarea unui chestionar care să ajute în modul de evaluarea a gradului de satisfacție turistică și atragerea participării a cât mai multor hotelurilor și industriei de servicii turistice în scopul primiri de feedback-uri din partea vizitatorilor acestora;

– realizarea unei analize anuale a rezultatelor în vederea realizării planului de marketing pe viitor;

Studierea la nivel de marketing și analize de prefezabilitate și fezabilitate cu privire la proiectele ce se vor înainta în funcție de problememele găsite la nivel de turism;

– strategii și politici de marketing pentru influențarea serviciilor de turism;

– punerea la dispoziția turițtilor divere metode de consultanță pe probleme de turism ;

– executare de cercetări aplicative în scopul dezvoltarii la nivel turistic pe plan local și zonal, în scopul dezvoltarii și diversificarii ofertei turistice;

– realizarea unor proiecte cu scopul de valorificare a potențialului turistic regăsit în teritoriul municipiului și de dezvoltare a tuturor stațiunilor și localităților cuprinse în scop turistic;

– demararea unor proiecte de amenajare/reamenajare turistică regională în colaborare cu alte instituții din România sau din afara tării;

– realizarea diverselor studii de oportunitate și fezabilitate;

– dezvoltarea produselor de tip turistic – inventarierea periodică a principalelor resurse turistice și elaborarea permanentă de propuneri ce determină dezvoltarea turistică;

• contribuirea la creșterea calității produselor turistice;

• urmăirea și respectarea standardelor Uniunii Europene cu privire la mediul de cazare, restaurante, capacități de alimentație publică și alte servicii de turism;

• explorarea și exploatarea posibilităților de a îmbogăți și îmbunătăți oferta de agrement, dar și experiențele cu specifuc cultural de pe teritoriul municipiului;

• promovarea și exploatarea programelor ce au scopul de a reamenaja, repara, curăța și înfrumuseța zona;

• cererea și investirea de capital pentru acoperirea necesității de a îmbunătăți și a reabilita infrastructura drumurilor de acces către obiectivele turistice și nu numai;

• investiția în semnalizării rutiere în vederea îndrumării turiștilor către atracțiile turistice locale;

• panourile de la intrarea in municipiu cu “Bine ați venit să fie cât mai vizibile, proaspăt vopsite și îngrijite în permanență;

II. Valorificarea stațiunii Băile Someșeni din punct de vedere turistic și balnear:

a) Potențialul curativ al Băilor Someșeni:

– Caracterizând zona din punct de vedere hidrogeologic stratele acvifere de la Băile Someșeni se datorează prezenței apelor freatice ce se acumulează în zonele de depozitare ale teraselor și în zona de luncă și a unor ape ușor ascensionale care izvorăsc din direcția sării, amândouă având drept tampon masivul de sare localizat în axul anticlinalului Someșeni. Alimentarea stratului freatic din această zonă se frealizează din apa pârâului Becaș , cu ajutorul precipitațiilor și numeroase acumulări de apă din terasele Someșului Mic. Apa mineralizată se găsește sub formă de izvoare ascendente la linia de contact dintre terasă și luncă.

–Nămolul de turbă a aparut în zona de înmlăștinire a luncii și s-a dezvoltat prin descompunerea la suprafață a materiei organice – stuful. În adâncime transformările sunt relativ mici, stratul anaerob din adâncime jucând un rol important de conservare a nămolului ce este produs de catre stratul generator aerob găsit la suprafață. S-a localizat în zonă existența unui zăcământ de nămol cu efect terapeutic de 40.554 mc, ce se întinde pe o suprafață de aproxmativ 20 ha, cu o grosime medie de circa 2 m.

– S-au remarcat în zonă un număr de 27 izvoare de ape minerale, cu ating un debit estimat la aproximativ 450 mii litri / 24 h, având debite ce variază între 0,012 l / s (izvorul 12) și 5,0 l / s (izvorul 1), unele având debite inconstante, fapt care arată dependența lor directă de cantitățile de precipitații. Se preconizează o cantitate de rezerve ce se pot exploate de ape minerale clorurate de circa 3.148 mc / zi.

– Aceste ape de la Someșeni sunt ape de tip clorosodice reci. Cele hipo și izotonice în care se încadrează majoritatea izvoarelor se pot utiliza atât în cura internă cât și în cea externă. Conținutul deținut de săruri dizolvate în apă este cuprins între 1,03 – 46,6 gr / l.

– În cura internă, fiind excitante asupra mucoasei gastrice, asupra mobilității și secreției intestinale, sunt indicate și în gastro-duodenite hipoacide și enterocolite cronice. Există 5 astfel de izvoare ce se află în exploatare continuuă pentru cura internă – izvoarele 1, 2, 3, 8, 15. Sub formă de inhalații, se recomandă în cazul afecțiunii catarale inflamatorii cronice (rino-faringo-traheo-bronșite).

– Încălzite, se pot utiliza în cură, sub formă de băi, în bazine sau în cadă, în reumatismul inflamator cronic în perioadele neevolutive, în reumatismul articular și în afecțiuni posttraumatice.

– Apele clorosodice concentrate și apele din foraje sunt recomandate pentru cura externă în afecțiuni de genul celor reumatismale degenerative, afecțiuni ale sistemului nervos periferic, afecțiuni ginecologice de tip inflamator cronic.

– Nămolul terapeutic de la Someșeni este sulfuros radioactiv, are conductibilitate termică mică și capacitate calorică mare, care îl fac un excelent mediu diatermic. Rezervele de nămoluri minerale se estimează la 37.000 mc.

– Bioclimatul de tip sedativ se consideră un factor natural terapeutic benefic la amplificarea valoarii curative a Băilor Someșeni.

b) Valorificarea potențialului turistic al Băilor Someșeni, care până în 1990 atrăgeau peste 200.000 vizitatori anual:

– realizarea unui parteneriat pentru reamenajarea stațiunii, pentru reabilitarea infrastructurii din zona și modernizarea bazei materiale de tratament a stațiunii:

• executarea unor proiecte de reamenajare și mărire a capacității zonelor, prin decolmatarea izvoarelor și suplimentarea apelor acestuia cu ajutorul unor sonde de adâncime, delimitarea arealului turistic , modernizarea bazinelor de înot în aer liber, construirea unor microbazine și platforme de tratament cu nămol, captarea și exploatarea curativă a izvoarelor minerale, construirea unui ambulatoriu cu proceduri de cură complexe (aferente maladiilor tratate prin apa minerală și nămol).

III. Reabilitarea și promovarea centrului istoric al municipiului și înscrierea acestuia într-un circuit turistic internațional.

– conservarea centrului istoric;

– amenajarea unor piețe pietonale;

– amplasarea unor indicatoare turistice cât mai vizibile și concise (marcaje cu urme de pași imprimate cu indicatoare pe trotuare etc.);

• documente și scrisori către Ministerul Culturii și Cultelor.

IV. Aranjarea și înfrumusțarea zonei Cetățuia

– monument istoric, oferind o superbă panoramă asupra întregului oraș;

– conservarea mediului înconjurător;

– amplasarea de indicatoare turistice etc.

V. Reabilitarea Turnului Croitorilor

– reabilitarea și introducerea acestuia într-un circuit regional

– informarea breslașilor.

VI. Dezvoltarea Grădinii Botanice

– dezvoltarea acesteia, reamenajarea și redecorarea Grădinii Botanice – muzeu național care deține un potențial turistic deosebit;

– cooperări internaționale, cercetări.

VII. Amenajarea și dezvoltarea unui Parc de distracții

– amenajarea unui Parc de agrement în zona municipiului;

– realizarea unui parteneriat public-privat, atragerea unei rețele de colaboratori din “show-biz”.

VIII. Amenajarea și promovarea unui Teatru de vară

– amenajarea unui Teatru de vară și a diverselor specatcole;

– cooptarea marilor firme de impresariat și publicitate.

X. Amenajarea Someșului

– decorarea malurilor Someșului (după modelul Begăi în Timișoara): terase, bărcuțe de agrement etc.

XI. Lucrarea în scopul dezvoltării ștrandurilor din municipiul Cluj-Napoca și amenajarea unui tip de aqua parc

– dezvoltarea și modernizarea ștrandurilor, reamenajarea și redecorarea – amplasarea de aparate de joacă pentru copii, terenuri de sport, terase, campinguri, saloane de saună, masaj și tratamente corporale etc.;

– amenajarea unui aqua parc.

XII. Reamenajarea secției în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei

– promovarea de turismului cultural, ecologic și agroturism.

Concluzii

Turismul reprezintă o ramură importantă a economiei, care poate influența dezvoltarea economică a unei zone în funcție de valorificarea resurselor turistice existente. Această valorificare constă în întreținerea optimă a obiectivelor de natură antropică și naturală, care sunt puse la dispoziția turistului. Analizând datele existente în lucrare, putem concluziona că Municipiul Cluj-Napoca dispune atât de condiții naturale favorabile dezvoltării turismului cât și de prezența pe teritoriul lui a urmelor lăsate de înaintașii noștri de-a lungul timpului, constituind astăzi importante puncte de atracție turistică.

Astăzi, Municipiul Cluj-Napoca este un centru economic în continuă dezvoltare, cu activități diversificate. Viața economică este dominată de câteva intreprinderi renumite a căror producție se exportă pe toate meridianele.

Din punct de vedere turistic, specific acestui oraș este turismul cultural, datorat numeroaselor obiective cultural-istorice, reprezentate prin vestigii istorice, edificii culturale, edificii religioase, numeroase monumente și statui.

Cluj-Napoca este întregită din punct de vedere al peisajului turistic de o infrastructură modernă prin renovarea unităților de cazare existente deja și prin apariția altora noi.

Turismul este în atenția autoritățiilor municipale, dovadă fiind înființarea recentă Centrului de Informare și Mediatizare Turistică a Municipiului Cluj-Napoca, care iși propune: creșterea cifrei de afaceri a societăților cu activitate în turism, creșterea și dezvoltarea unor noi societăți cu activitate în turism, promovarea corespunzatoare a produselor turistice, stimularea activității naționale rentabile – hoteluri și alte investiții, modernizări în structuri turistice, rețele de transport, servicii de ghizi, diversificarea economiei locale.

În ceea ce privește circulația turistică, se poate constata din datele puse la dispoziție, practicarea în mare majoritate a unui turism de tranzit, atât a turiștilor români, cât și a celor străini, cu o durată medie a sejurului de 1- 2 zile.

Din prezentarea concluzilor de mai sus reiese un progres evident pe care orașul l-a înregistrat de-a lungul timpului în domeniul economic, cultural dar și turistic.

În fapt, municipiul Cluj-Napoca coagulează eforturile și inițiativele de dezvoltare locală și regională durabilă.

Bibliografie

1.Barbu, Ghe., (1980), Turism și calitatea vieții, Ed. Politică, București;

2.Bondoc, D., (1971), Memoria caselor.Muzee și locuri. Ghid, Ed. Stadion, București;

3.Ciangă, N., (2001), Romănia.Geografia turismului (Partea întâi), Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;

4. Cosmescu, I., (1998), Turismul-fenomen complex contemporan, Ed. Economică, București;

5. Glăvan, V., (2000), Turismul în România, Ed. Economică, București;

6.Neacșu, N., (2000), Turismul și dezvoltarea durabilă, Editura Expert, București;

7.Petcu, Nicoleta, (2000), Statistică în turism – teorie și aplicații, Editura Albastră, Cluj Napoca;

8. Victor Lazăr, Clujul, București, Cultura Națională, 1923

9. Ștefan Pascu (sub redacția), Istoria Clujului, Cluj-Napoca, 1974

10.Cluj-Napoca, inima Transilvaniei (album), Cluj-Napoca, Editura Studia, 1997

11.Dumitru Teicu Dragos Zipfl-Monumente medievale din Cluj-Napoca, 1997, p.1