Specializarea BFKT [303321]

Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila,, București

Facultatea de Moașe și Asistență Medicală

Specializarea BFKT

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific

Absolvent

2017

Terapia kinetica dupa fracture trohanteriene

Introducere

Capitolul 1. Fundamentarea stiintifica a temei

1.1.Elemente de anatomie functionala si biomecanica articulatiei soldului

(pag 360 baciu)

[anonimizat], fiind structurat astfel incat sa poata permite membrului inferior realizarea celor doua functii contradictorii: realizarea oscilatiei in faza de pendulare si a stabilizarii in faza de propulsie a mersului, sariturii si alergarii

In alcatuirea articulatiei soldului participa osul coxal si femurul.

(anatomia omului vol 1 pag 75)

(Baciu pag 354)

[anonimizat]. Este format la inceput din trei piese distincte: ilion, [anonimizat] 12-16 ani si la baieti intre 13-18 ani. Osul coxal are doua fete: [anonimizat]: superioara, posterioara, inferioara, posterioara

Anatomia omului vol 1 76

Ilionul constituie portiunea superioara a osului reprezentand mai mult din jumatatea acestuia. Limita inferioara a [anonimizat] s-a realizat inca. [anonimizat] o linie convetionala ce trece prin treimea superioara a acetabulului. Ilionul prezinta un corp (corpus ossis ilii) si aripa osului iliac (ala ossis ilii)

Ischionul este format din portiunea posterioara si inferioara a osului. [anonimizat] a acestei cavitati. Corpul (corpus ossis ischii )se continua cu ramura ( ramus ossis ischia). La limita dintre corp si ramura se gaseste tuberozitatea ischiadica

Pubisul reprezinta portiunea anteroinferioara a [anonimizat]. Corpul (corpus ossis pubis) participa la formarea portiunii anteroinferioare a acetabulului. [anonimizat]( eminentia iliopectinea) De la corp pleaca ramura superioara (ramus superior ossis pubis), coteste in unghi ascutit si se continua cu ramura descendenta sau inferioara (ramus inferior ossis pubis). Ramura inferioara a [anonimizat]

(baciu pag 354)\

In centrul fetei externe a [anonimizat] o forma sferoida delimitata de o margine. Suprafata articulara oferita de osul coxal pentru articulatia cu capul femurului este reprezentata de cavitatea cotiloida. Fosa iliaca externa se intinde deasupra cavitatii cotiloide unde se insera muschii fesieri. [anonimizat]. [anonimizat] a pubisului, [anonimizat] a pubisului, ramura ascendenta a ischionului si corpul ischionului

In mijlocul fetei interne a osului coxal gasim o proeminenta liniara numita linia nunemita. [anonimizat] a [anonimizat]. [anonimizat].: [anonimizat] a coxalului, suprafata de insertie a obturatorului intern

Marginea superioara a osului coxal are forma unui S italic si se numeste creasta iliaca. Pe buza externa se insera marele obilc abdominal, in zona mijlocie se insera micul oblic abdominal iar pe buza interna se insera transversal abdomenului. Marginea superiara se termina anterior cu spina iliaca antero-superioara, pe care se insera croitorul si ternsorul fasciei lata.

Marginea anterioara a osului coxal coboara de la spina iliaca antero-superioara si prezinta o scobitura nenumita, o spina iliaca antero-inferioara, pe care se insera tendon direct al dreptului anterior al cvadricepsului, o scobitura prin care aluneca psoasul iliac, o eminenta ilio-pectiniee, o suprafata pectineala pentru insertia muschiului pectineu, un tubercul denumit spina pubisului si o suprafata pentru insertia marelui drept abdominal. Marginea anterioara se termina distal cu unghiul pubisului, de unde incepe marginea inferioara a osului coxal.

Marginea inferioara a osului coxal se intinde de la ughiul pubisului la corpul ischionului si este format din ramura descendenta a pubisului si din cea ascendenta a ischionului. Prezinta o fateta pubiana ovala, pentru articulatia cu cealalalt os coxal si suprafata de insertie pentru dreptul intern si marele adductor. Marginea inferioara a osului coxal se termina cu marea tuberozitate ischiatica. Acesta reprezinta segentul cel mai gros al osului coxal si suporta greutatea corpului in pozitia sezand. Pe marea tuberozitate ichiatica se insera marele adductor al coapsei, muschii inschio-gambieri( semitendinosul, semimembranosul si bicepsul femoral) si muschii posteriori ai soldului (gemenul inferior si patratul femoral)

Marginea posterioara a osului coxal incepe de la tuberozitatea ischiatica. Prezinta : mica scobitura sciatica, spina sciatica ( se insera micul ligament sacro-sciatic si muschiul gemen superior), marea scobitura sciatica (prin care ies din bazin muschiul piramidal, vase si nervi, printre care si nervul sciatic) si spina iliaca postero-inferioara. Marginea posterioara se termina cu spina iliaca postero-superioara, de la care incepe marginea superioara a osului coxal

Cel de-al doilea os al articulatiei soldului, femurul, este un os lung, pereche, ce prezinta o extremitate superioara, una inferioara si un corp.

Extremitatea superioara sau proximala a femurului este alcatuita de capul articular(capul femural), gatul sau colul femural, precum si din 2 tuberozitati ( trohanterul mare si trohanterul mic).

Capul articular are forma de sfera, este perfect rotunjit si orientat in sus, inainte si inauntru. Cele doua extremitati sunt unite de gatul femurului.

Marele trochanter este o proeminenta a femurului, care continua in sus corpul osului, Pe fata externa a femurului gasim o creasta unde muschiul fesier mijlociu isi are insertia, iar pe fata interna gasim o cavitate unde se insera muschiul obturator extern, obturator intern si cei 2 gemeni. Pe marginea superioara se afla insertia piramidalului, pe marginea inferioara se afla insertia vastului extern, pe marginea anterioara se afla insertia fesierului mic si pe marginea posterioara se afla insertia patratului femoral.

Micul trochanter rste o proeminenta a femurului situate pe partea postero-inferioara a gatului si se afla insertia muschiului psoas-iliac

Trohanterul mare si trohanterul mic sunt uniti prin linia intertrohanterica si prin creasta intertrohanterica unde isi are insertia muschiul patrat femoral.

Corpul femoral are forma prismatic-triughiulara, este indreptat oblic de sus in jos, prezinta trei fete : anterioara, interna, externa sit rei margini : posterioara, interna si externa.

Pe fata anterioara a femurului, muschiul crural isi are insertia, pe fata externa se insera vastul extern al cvadricepsului, iar pe fata interna insertia vastului intern al cvadricepsului.

Marginea posterioara, numita linia aspra, este foarte dezvoltata, pe buza ei externa inserandu-se vastul extern, pe buza ei interna vastul intern, iar in lungul zonei ei mijlocii, cei trei adductori ai coapsei si scurta portiune a bicepslului femoral. In partea superioara linia aspra se trifurca intr-o creasta externa pentru insertia marelui fesier, o creasta mijlocie pentru insertia pectineului si o creasta interna pentru insertia vastului intern

anatomia vol 1 pag 276 Baciu 368

Muschii bazinului se intend de la nivelul bazinuui pana la extremitatea superioara a femurului. Originea lor ocupa suprafete intinse in exteriorul in interiorul bazinukui, de aici muschii converg spre cele doua trohantere sis pre regiuniule invecinate lor de pe epifiza proximala a femurului.

Ei sunt mușchi scurți și puternici, capabili să mențină și să suporte presiunile exercitate asupra articulației coxofemurale. Muschii bazinului actioneaza asupra articulatiei coxofemurale impreuna cu numerosi muschi ai coapsei

Dupa asezarea lor fata de bazin si fata de articulatia coxofemurala, se impart in doua grupe

Anterior sau interior format din : m. Iliopsoas, m. Piriform, m. Obturator intern

Posterior sau extern format din : m. fesier mare, m. fesier mijlociu, m. fesier mic, m. pătrat femural, m. gemen superior, m. gemen inferior, m. obturator extern și m. tensor al fasciei lata

Articulatia coxo-femurala (stefanet 221 anato vol 146

Este o articulatie sferoidala, cu trei axe de miscare, care uneste femurul cu osul coxal. Ca suprafete articulare avem: capul femoral si acetabulul acoperite de cartilaj hialin cu exceptia fosei acetabulare si a partii anterioare a fosetei capului femural. Labrul sau cadrul acetabular este un fibro-cartilaj dispus ca un inel la periferia acetabulului si are rolul de a-i mari adancimea. Astfel marit, acetabulul cuprinde doua treimi ale capului femoral. Labrul acetabular trece peste incizura acetabulului și o transformă într-un orificiu, acest segment al labrului numindu-se de ligament transvers al acetabulului.

Anato vol 1 147

Mijloacele de unire ale articulatiei sunt reprezentate de o capsula intarita de un numar de ligamente, ligamentul capului femural aflandu-se chiar in interiorul articulatiei. La actiunea de unire participa: labrul acetabular, muschii periarticulari si presiunea atmosferica.

Capsula articulara este de forma unui manson conoid, cu baza mare inserata pe coxal si cu baza mica prisa pe femur. Insertia osului coxal se face astfel: pe fata externa a labrului acetabular sip e periferia sprancenei acetabulare. La nivelul incizurii acetabulare, ea se prinde pe fata laterala a ligamentului transvers al acetabulului, lasand liber orificiul subjacent.

Fibrele superficiale ale capsule formeaza urmatoarele ligamente : ligamentul iliofemural, ligamentul pubofemural și ligamentul ischiofemural.

Ligamentul iliofemural are forma unui evantai situat pe fata anterioara a articulatiei. Este cel mai puternic ligament al articulatiei suportand greutati cuprinse intre 350-500 kg. Se insera prin varf pe spina iliaca ateroinferioara, iar prin baza pe linia intertrohanteriana si prezinta doua fascicule: fasciculul lateral si fasciculul lateral care au ca scop mentinerea capului femoral in acetabul.

Ligamentul pubofemural se insera pe eminenta iliopubiana, creasta pectineala si ramura superioara a pubisului pe de o parte, iar pe de alta, fibrele lui se termina fixandu-se inaintea trohanterului mic. Este situate pe fata anterioara a articulatiei si limiteaza abductia si rotatia externa

Ligamentul ischiofemural se insera pe ischion, inapoia si dedesuptul acetabulului. Se gaseste pe fata postero-inferioara a articulatiei si limiteaza adductia si rotatia interna.

Zona orbiculară se situează în apropierea membranei sinoviale și este alcatuită din două feluri de fibre: proprii și cu inserție osoasă. Fibrele proprii formează inele complete în capsulă, iar fibrele cu inserție osoasă formează un inel în jurul colului femural., pe care îl susțin.

În zona fasciculului iliopretrohanterian, capsula articulației șoldului ajunge la grosime maximă de 10-13 mm, iar între fasciculul iliopretrohaninian si cel pubian are o grosime minimă de 2-3 mm.

Ligamentul capului femoral sau ligamentul rotund are forma triunghiulara si este o lama fibroasa, se insera prin baza sa pe ligaentul transvers al acetabulului sip e portiunile invecinate are sprancenei osoase acetabulare. Ligamentului capului femoral I se atribuie o tripla importanta

Contine vase nutritive pentru capul femoral, cu rol important in special in perioada de osteogeneza

Fiind conjurat de sinoviala, el mareste suprafata de secretie a acestei membrane

Prin miscarile lui contribuie la raspandirea sinoviei pe suprafetele articulare

Biomecanica șoldului (baciu, anatomia- pag 376 ; papilian, anatomia vol 1 – pag 149 )

Articulația șoldului este o enartroză, articulație sferoidală cu trei axe de mișcare ce permit realizarea mișcărilor de flexie-extensie, adducție-abducție, rotație și circumducție.

Goniometric, aceste mișcari au valori ale amplitudinilor cuprinse intre :

(dupa Baciu, Anatomia funcțională și biomecanica aparatului locomotor)

Cand se schimbă poziția genunchiului, aceste amplitudini medii se modifica, cum ar fi la flexia genunchiului, unde valorile cresc cu 20 – 30°.

Flexia și extensia se realizează în plan sagital,în jurul unui ax transversal ce trece prin vârful trohanterului mare. În timpul flexiei, coapsa se apropie de peretele abdominal anterior, iar în extensie, coapsa se îndepărtează de acesta. Amplitudinea mișcărilor de flexie si extensie diferă în funcție de poziția pe care o are genunchiul : cu genunchiul în extensie, flexia coapsei va ajunge la cel mult 90°, iar când genunchiul se află în flexie, flexia coapsei va ajunge la 130 °.

Flexorii principali ai șoldului sunt :

-mușchiul iliopsoas

-mușchiul drept anterior

-mușchiul tensor al fasciei lata

-mușchiul croitor

Extensorii principali ai șoldului sunt :

– mușchii ischiogambieri (semitensinos, semimembranos, biceps femural)

– mușchiul fesier mijlociu (fibrele posterioare)

– mușchiul fesier mic

Abducția și adducția sunt mișcări ce se realizează în plan frontal, în jurul unui ax sagittal ce străbate capul femural. Amplitudinea maximă la care ajunge abducția, când coapsa este flectata, este de 70°, iar când coapsa este extinsă, ajunge până la 60°. Adducția poate atinge o amplitudine de 30°. Aceste amplitudini pot crește în urma mișcările de compensare ale coloanei lombare și ale bazinului.

Abductorii șoldului sunt :

– mușchiul tensor al fasciei lata

– mușchiul fesier mijlociu

– mușchiul croitor

Adductorii șoldului sunt :

– mușchiul iliopsoas

– mușchiul fesier mic

– mușchiul drept intern

– mușchiul pectineu

– mușchiul adductor mare

– mușchiul adductor mijlociu

– mușchiul adductor mic

– mușchiul semitendinos

– mușchiul semimembranos

Rotația externă și internă se execută in plan transversal, în jurul unui ax vertical ce traversează capul femural. Rotația externă are o amplitudine de 15° și cea internă de 35°.

Rotatorii externi ai șoldului sunt :

– mușchiul fesier mijlociu (fasciculele posterioare)

– mușchiul fesier mare

– mușchiul gemen superior

– mușchiul inferior

– mușchiul intern

– mușchiul extern

– mușchiul pătrat femural

– mușchiul pectineu

– mușchiul drept intern

– mușchiul croitor

Rotatorii interni ai șoldului sunt :

– mușchiul fesier mijlociu (fasciculele anterioare)

– mușchiul fesier mic

– mușchiul semitendinos

– mușchiul semimembranos

Circumducția șoldului este mișcarea ce se produce prin însumarea celorlalte mișcări ale articulației coxo-femurale, astfel că toate grupele musculare vor lua parte la realizarea sa.