Imaginea României În Lume, Element Fundamental Al Atractivităţii Ţării Noastre Ca Destinaţie Turistică [303319]

UNIVERSITATEA “ANDREI ȘAGUNA” DIN CONSTANȚA

STIINTE ECONOMICE

Finanțarea și Administrarea Afacerilor în Turism și Servicii

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific

Prof.univ. dr. ELISABETA NICORESCU

Absolvent: [anonimizat] 2016

UNIVERSITATEA “ANDREI ȘAGUNA” [anonimizat].univ. dr. ELISABETA NICORESCU

Absolvent: [anonimizat] 2016

CUPRINS

LISTA GRAFICELOR SI LISTA TABELELOR Pagina 4

INTRODUCERE Pagina 5

CAPITOLUL 1 Pagina 6

Elemente generale Pagina 6

Începuturile turismului în Romania Pagina 9

1.3. Componentele patrimoniului turistic romanesc Pagina 12

1.4. Turismul romanesc în prezent Pagina 21

1.5. [anonimizat] 24

CAPITOLUL 2 Pagina 28

Imaginea T.H.R Marea Neagră S.A  în lume

2.1. Istoricul societății T.H.R. Marea Neagră S.A. Pagina 28

2.2. Analiza principalilor indicatori financiari ai organizației Pagina 30

2.3. Analiza de statistici turistice naționale și internaționale Pagina 35

2.4. Structura acționariatului și a societății Pagina 49

2.5. Imaginea societății pe plan local reflectate în mass media Pagina 50

2.6. Imaginea societății pe plan național și internațional Pagina 53

CONCLUZII ȘI PROPUNERI Pagina 59

BIBLIOGRAFIE Pagina 62

LISTA GRAFICELOR

Graficul nr. 1

Evoluția prețului acțiunilor T.H.R. Marea Neagră la 6 luni Pagina 34

LISTA TABELELOR

Tabelul nr. 1

Tabelul nr. 1. Veniturile și cheltuielile organizației pe anul 2015 Pagina 30

Tabelul nr. 2

[anonimizat] a T.H.R. Marea Neagra in anul 2015 Pagina 32

Tabelul nr. 3

Analiza puncte tari si puncte slabe a T.H.R. Marea Neagra Pagina 35

Tabelul nr. 4

Turiști sosiți din străinătate în Romania Pagina 40

Tabelul nr. 5

Sosiri pe țări de origine și continente (mii) Pagina 41

Tabelul nr. 6

Sosiri din străinătate în funcție de mijloacele de transport folosite (mii) Pagina 42

Tabelul nr. 7

Plecările romanilor în străinătate (mii) Pagina 43

Tabelul nr. 8

Plecări pe grupe de țari și continente Pagina 44

Tabelul nr. 9

Plecări ale romanilor în funcție de mijloacele de transport folosite Pagina 45

Tabelul nr. 10

Călătorii de vacanță și afaceri peste hotare Pagina 45

Tabelul nr.11

Numărul de turiști din structurile de cazare turistică Pagina 47

Tabelul nr. 12

Înnoptările turiștilor în unitățile de cazare turistica Pagina 48

Tabelul nr. 13

Durata medie a sejurului (zile) Pagina 48

INTRODUCERE

Lucrarea mea poarta titlul de “[anonimizat]”, [anonimizat].

Lucrarea propune o analiză financiara și de marketing a [anonimizat], cat și a investitorului în continua alergare pentru a obține profit.

Lucrarea este structurată în doua capitole. Întâiul capitol dezvăluie ideea centrală a lucrării și anume nevoia de dezvoltare a unor servicii deplin de satisfăcător pentru consumatori prin calitatea înaltă și totodată diversitate.

Cel de-al doilea capitol prezintă starea actuală a unei societăți comerciale pe acțiuni, societate cu domenii de activitate strict orientate către turism, respectiv Turism, Hoteluri, Restaurante Marea Neagra din Constanța.

Este exemplul clasic de societate pe acțiuni care în prima parte a existentei sale a avut parte un management defectuos, implicit un parcurs dezastruos în ceea ce privește dezvoltarea, promovarea și funcționarea acesteia, și intr-o noua etapa relativ recenta, moment în care în structurile de management au fost accesate de personal calificat și dedicate în acest sens, când societatea a început sa demareze procese de promovare a activității societății și totodată accesarea de fonduri și finanțări, rambursabile și nerambursabile pentru funcționare și dezvoltare.

„Noi suntem semințe și pământul e al nostru, știm cel mai bine locul și patima și rostul”

– Nichita Stănescu –

CAPITOLUL 1

1.1 Elemente generale

O discuție obiectivă și consistentă pe marginea imaginii României în lume, ca element fundamental al atractivității tarii noastre ca și destinație turistica, nu poate începe înainte de a defini foarte clar fiecare termen uzitat în prezenta lucrare de disertație.

In prima instanță, consider ca este imperativ necesar sa fie consultat Dicționarul Explicativ al Limbii Române cu privire la termenii folosiți în titlul temei, respectiv imagine, lume, element, fundamental, și ulterior, bineînțeles, literatura de specialitate.

Dicționarul Explicativ al Limbii Române ediția 2009 definește termenul de „imagine” astfel:

►Reflectare de tip imaginistic a unui obiect în mintea umanaă sub forma la senzații, percepții ori reprezentări; spec. reproducere vizuală sau auditivă; obiect perceput cu simțuri.

►Reproducerea unui lucru obținut cu ajutorul unui sistem optice; reprezentare, plastică a unei înfățișării de ființe, a unui obiect, a unei scene din o viață etc., obținută prin reprezentare grafică, pictură, sculptură etc. ♦ Reflectare artistică a unei realității prin sunete, cuvinte, culori, la muzică, literatură, arte plastice etc.

► (Fiz.) Figură rezultată din unirea punctelor tangențiale razele de lumină ori prelungirile acestora reflectate ori refractate.”

De asemenea, explica termenul de „lume” astfel:

►Tot ce este ca realitate și ca și reflectare a acesteia; univers, cosmos.

►Ansamblu de obiecte cerești format din Pământ și stele vizibili, constituind o structiră organizată; sistem solar, structură planetară. Vast domeniu al realității care se deosebeste de altele printr-una ori mai multe însușiri de bază. Lumea organică și anorganică.

►Globul pământesc (cu întreaga viață animală,vegetală), pământul locuit de om. Lumea veche = Terra cunoscuta înainte de descoperirea noii Americii (Asia, Europa și Africa). Lumea nouă = cele două Americi și Oceania. Lumea tăcerii = universul adâncurilor marine și oceanice. ◊ Expr. În (sau prin) intreaga lume (sau lumea toată) = peste tot

În fundul lumii ori (peste lume = foarte departe. A se duce (sau a fugi, a pleca) în lume (sau în toată lumea, în lumea largă) = a pleca departe, fără să se știe unde. A da cuiva drumul în lume = a acorda cuiva libertatea de a pleca. A lua lumea în cap  = a pleca părăsind totul (mai ales din cauza unor supărări mari, a unor necazuri etc.). A umbla prin lume ori a cutreiera lumea = călătorește mult și în locuri diferite,a colinda.  A lua lumea de-a lungul = a umbla toată lumea. A dormi (a adormi) ca și dus (ca dușii) de pe lume  = a dormi (a adormi) adânc.

►Lumină.  Lumea ochiului (ori a ochilor) = pupila ochiului (sau ochilor). Expr.  A ieși spre lume = a ajunge spre lumină, la loc deschis, la larg.

► Populația globului nostru pământesc, omenirea întreagă; umanitatea. Întreaga majoritate a oamenilor.

►Categorie de oameni, structura socială considerat pe punctul de vedere de profesiunie, a culturii, a felului de viață etc. și care prezintă trăsături esențiale acesteia. Lumea artiștilor.

►Oameni, mulțime, în public; societate sau mediu social. ◊ Om de lume = persoană care are experiența vieții în societate, care cunoaște uzanțele; persoană dornică de petreceri, exuberantă, veselă.

Totodată, același dicționar descrie termenul de „element” astfel:

►Parte componentă a unui întreg; parte care contribuie la formarea unui întreg. Piesă sau ansamblu de piese care formează o construcție.

►Fiecare dintre piesele componente ale unui radiator de calorifer.

►Persoană care face parte dintr-o colectivitate.

►Fiecare dintre cele patru aspecte fundamentale ale materiei (foc, apă, aer, pământ) despre care se credea că stau la baza tuturor corpurilor și fenomenelor naturii.

►Mediu în care trăiește o ființă. Mediu în care cineva se simte bine.

►Substanță care nu poate fi descompusă în alte substanțe mai simple prin mijloace fizice sau chimice obișnuite și care poate forma, prin combinare chimică, diverse substanțe compuse.

De asemenea, explica termenul de „fundamental” „de bază, principal, esențial.”

Turismul în România se focusează asupra peisajelor sale naturale și a bogatei sale istoriei. Traversată de aproape întreaga Dunare, România are un sensibil scenariu, incluzând magnificii și denșii  Munții Carpați, Mărea Neagră și faimoasa Delta Dunării, care este cea mai cea deltă europeană foarte bine păstrată. Cu rolul de a puncta naturalele peisaje sunt satele, unde oamenii locului trăiesc și mențin de sute de ani tradițiile și obiceiurile. În România este o arhitectură abundentă religioasă și orașe medievale și ale lor castele.

Poate cea mai cuprinzătoare accepțiune dată turismului, este ,,întregul ansamblu de relații și interrelații care rezultă din deplasarea pe jos și sejurul persoanelor extra domiciliului lor, atâta timp cât sejurul și totodată deplasarea nu sunt forțate printr-o stabilire exactă și o diferită activitate lucrătoare”.

Ca o sinteză în care luăm în considerare cele două tipuri de relații ce se stabilesc în turism acele materiale " turiștii recurgând la servicii plătite și cele imateriale  recurgând din contactul cu populația locală, cultura, tradiția, instituțiile publice din zona vizitată putem spune că turismul reprezintă activitatea cu caracter recreativ ce constă în parcursul pe jos sau cu mijloace de transport diferite a unor distanțe vizitând astfel regiuni pitorești, localități,  sau   obiective atractive.

Turismul este o forma complexă ce implică și fenomenele sociale și economice și circuitul valorilor materiale dintre țări, în procesul utilizării timpului liber.

Odată cu evoluția societății turismul suferă transformarea dintr-o posibilitate într-o trebuință, fiind dependent de timpul liber, de disponibilitatea financiară și de acel mod de viață al persoanei, de nivelul și acel grad de dezvoltare al prestării serviciilor etc. și devenind parte integrată a structurilor de inter – relații prezente între diferite grupări de valori.

1.2. Începuturile TURISMULUI în ROMANIA

Partile turismului colectiv din România sunt atestate in documentație în trecut, când au apărut turismul ca si turism balnear, acesta este menționat în următoarele localități: Băile Felix în veacul al XV-lea, Ivanda-Lipova în veacul al XVI-lea, Bazna în veacul al XVII-lea, Băile Herculane în 1734, Olănești în anul 1760, Borsec în anul 1770, Vatra Dornei în anul 1788.

În veacul al XIX-lea, totodată se dezvoltă unele stațiuni balneoclimaterice existând 23 de locații de interes general, 78 locații de interes local și 38 de stațiuni cu izvoare minerale.

Primele tururi menționate în România datează spre sfârșitul veacului al XIX-lea. Au apărut o mulțime de asociații, organizații, cluburi etc. care desfășurau activității turistice pe unele zone geografice, vroiau să oferteze turiști din toate straturile sociale și care finanțau totodată construirea de amenajări turistice.

Aceste asociații și societați de turism din România au desfășurat activități înainte de marele război mondial și în perioada interbelică.

Societatea Turiștilor România (S.T.R.) a luat ființa în anul 1903, a avut ca și președinte pe prințul român moștenitor Ferdinand și ca alții membrii un mare număr de personalități ale vieții culturale, politice și mondene ale vremii: Ion I. C. Brătianu, d-l Vintilă Brătianu, d-l Dr. I. Cantacuzino, d-l Barbu Știrbey etc.

Societatea a emis anuarul S.T.R., tipărit între anii 1904-1916, a construit calea către vârful Omu la valea Cerbului, la cabana Grindu de la Piatra Craiului samd. S.T.R. a fuzionat în faimosul an 1931 cu „Turingul Clubului României”.

Asociația Prieteni ai Naturii, înființată în 1918, a avut 16 filiale pe tot întreg cuprinsul țării. In cuda faptului ca a desfășurat multe activități intense pentru promovarea de turism în rândul populației autohtone, asociația s-a topit în 1924, iar întreaga lor activitate împreună cu acele filialele, este preluată de Asociație de Sport Stăruința.

Societatea de Gimnastică, Sporturi și Muzică (SGSM), se întemeiază în noiebrie 1902 la Iași, inițiată de o parte formată din intelectuali ieșeni de educație fizică, de sporturi, de muzică și de drumeție, printre care: d-l Gheorghe Balș, d-l Emanoil Panaiteanu – Bardasare, d-l Paul Bujor, d-l Constantin Meissner.

După 1947 după cel de-al doilea Război Mondial, prima organizație de turism cu baze economico-sociale, se înființează Turismul Popular (1949-1950), care apoi apare cu numele de Federația pentru Turism Alpin.

În 1957 se formează Asociația Turiștilor Români, iar în 1968 Biroul pentru Turism ptr. Tineret (B.T.T.).

Asociațiile pentru turism existente, sunt lichidate la 11 iunie 1948, și tot patrimoniul acestora trece la Oficiul Național pentru Turism (O..N.T.). România este singura țară componenta a blocului sovietic ce a lichidat asociațiile și societățile de turism.

În 1971, se i-a naștere Ministerul Turismului Sporturilor, structura de conducere și coordonare pentru organizare, în subordinea căruia se înființează oficiile județene pentru turism.

Pe lângă modernizarea, transformarea învechitelor locații balneoclimaterice, apar altele noi ca locațiile din Mangalia  Nord,  Năvodari tabără,  Voineasa,  Bâlea Lac, Costinești, Durău, Piatra Arsă.

Între anii 1977-1980, direcțiile cu prioritate de dezvoltare pentru turism s-au orientat pe valorificarea locațiilor montane, dezvoltarea locațiilor balneo-climaterice și modernizarea noilor stațiuni de pe litoral.

Sunt amenajate structuri moderne pentru transport pe cablu: telecabine, teleschiuri, telescaune.

În 1982, turismul Românesc cuprindea undeva peste 155000 locuri pe litoral, undeva peste 38000 de locuri la stațiunile montane, undeva aproape de 45000 de locuri la stațiunile balneo-climaterice, și undeva aproape de 20140 la cabane și alte forme de găzduire.

După 1990, s-a format deja o tendință descrescătoare pentru dezvoltarea de turism în România și dramatica reducere a numărului de turiști, datorită unei calității tot mai scăzute a întregii palete de servicii turistice și deteriorării in mod sensibil a condițiilor pentru viață la majoritatea românilor.

Acestea au condus la petrecerea vacanțelor peste hotare de către cei care aveau la dispoziție posibilități financiare mult mai ridicate.

1.3. Componentele patrimoniului turistic romanesc

Relieful – are cel mai variat și de importanta deosebita ca și element de potențialde turism atât prin peisagistica valoare cât și prin largiler posibilități de practicare de turism pe care le oferă.

Principalele atracții de relief sunt generate astfel: formele și treptele de relief (relieful carstic, glaciar); fenomenele geologice, stâncile cu aspect bizar .

Relieful se definește atât ca și turistică atracție de sine stătătoare, ca și stimulent pentru practicarea de drumeții, odihnei și recreerii, alpinismului în suport pentru alte elemente de potențial cât și speoturismului.

Clima – contribuie pentru crearea favorabilei ambianțe a călătoriei prin:

regimul de precipitații;

temperatura și de umiditate a aerului;

nebulozitatea din atmosferă;

brizele marine și montane.

Clima constituie o de bază condiție pentru practicarea de forme specifice de turism: sporturile de iarnă prin consistența, prezența și conservarea stratului de zăpadă, climatoterapia, cura heliomarină.

Hidrografia – contribuie si ea la sporirea atractivității unor zone turistice cu prezența următoarelor părți de potențial turistic:

fluvii,  râuri, lacuri naturale și antropice

delte, mări  și estuare;

Termominerale și ape minerale.

Hidrografia in general favorizează practicarea de turism de sfârșit de weekend, de cură heliomarină, de pescuit, de tratament balnear, de practicarea a unor sporturi nautice,.

Vegetația – reprezentată prin arborate, păduri, pajiști, prezintă niste atracții turistice în sine prin naturale  parcuri ca și destinații de vacanță, rezervații științifice, parcuri dendrologice etc. Vegetația prezintă totodată un deosebit interes pentru turismul gen odihnă, agrement, recreere.

Fauna – din punct de vedere turistic, prezintă o importanță:

piscicolă și cinegetică – datorită variații speciilor și bogăției;

estetică – având o contribuție la creșterea atractivității vizitatelor zone;

științifică – se datorează existenței unor rare specii sau pe cale de dispariție, protejate în parcuri zoo logice  și rezervații,

fauna – constituie motivație pentru exersarea și practicarea de turism de vânătoare și totodată de pescuit sportiv, de cunoaștere și științific.

Rezervațiile naturale – sunt importante sub aspect:

estetic – ca si element de o înaltă atractivitate;

cognitiv – științific: ca ;i bază a turismului de cunoaștere ;i profesional.

Parțile patrimoniului antropic:

România are la dispoziție un bogat și valoros antropic potențial , rezultat al istoriei și existenței de peste două milenii a acestui popor român din prezentul spațiu geografic.

Părțile potențialului antropic turistic, se grupează în:

Potențial istoric – cultural

Arheologice vestigii – sunt numeroase, de valoare mare atât pentru cultura, istoria și civilizația poporului român, cât și pentru acelea universale:

dacicele cetăți : Costești, Blidaru și Sarmizegetusa din munții Orăștiei;

daco-romanele cetăți : Tropaeum Traiani Monument de la Adamclisi,   ruinele podul lui Traian de la Drobeta, Dierna Orșova; Potaissa (Turda); Napoca.

medievalele cetăți : Sighișoara, Curtea Veche–Palatul Voievodal din capitala București, Neamț, Alba Iulia, Suceava, Târgoviște;

fortificatele cetăți țărănești:Depresiunea Brașovului, Râșnov, Țara Bârsei, Bod, Feldioara, Teliu Maierus, Prejmer, .

Istorice și de artă monumente-reflectă evaluarea civilizației și culturii autohtone, dar și influențele atat de diferitelor culturi de peste hotare cu care a intrat în direct contact:

mănăstirile de la  Bucovina-Sucevița, Voroneț, Moldovița, Humor, Arbore, Putna, Neamț – Agapia, Dragomirna, Neamț, Varatec, Oltenia – Tismana, Govora, Horezu, Cozia.

biserici: Biserica Neagră de la Brașov, bisericile din lemn de la Maramureș, Biserica Trei Ierarhi de la Iași; Dragomirești, Rozavlea

palate și castele: Bran, Peleș, Mogoșoaia, Corvineștilor, Cotroceni

monumente de artă: Sculpturalul Ansamblu al lui Brâncuși din Mărășești, Turnul Chindiei din Târgoviște ș.a.

Elemente de folclor și etnografie – sunt caracterizate prin bogăție, originalitate și varietate:

tehnica și arhitectura populară specifică: Bucovina, Maramureș, Țara Moților, Țara Dornelor etc

creație artistică, artizanat și producția meșteșugărească: ceramică de Horezu, ceramică de Oboga, Corund,  Marginea; prelucrarea lemnului, încondeierea de ouă, țesutul a covoarelor și cojocăritul;

tradiții populare, obiceiuri,: Târgul de Fete din Muntele Găina, obiceiurile de iarnă din Sighetu Marmației și Festivalul datinilor;

costumele populare din întreaga țară.

Evenimente cultural – artistice  și instituții – arată intensitatea vieții cu caacter spiritual, modernismul în cultură și tradiția:

Sediile unor instituții culturale: operele din Iași, București, Cluj, Timișoara, Ateneul Român, Palatul Culturii din Iași, Casa Sfatului din Brașov, bibliotecile din Oradea și Alba Iulia;

case memoriale cu diverse profile și muzee: științe ale naturii, tehnică și știința etnografică, artă istorică,

festivaluri muzicale: Cerbul de Aur, George Enescu, ale filmului, expoziții și târguri, ale teatrului, serbări (Serbările Zăpezii, Serbările Mării )

casele memoriale: Ipotești, Stupca, Mircești.

muzee: Muzeul Antipa, Muzeul Brukenthal etc

palate: Palatul de Cultură de la Iași

biblioteci: Batthyaneum bibliotecă

sate turistice: Bran, Rucăr, Fundata, Bogdan Vodă, Moeciu, Mărginimea Sibiului, Brăduleț.

sate cu folclorice tradiții: Huda, Prislop, Certeze, .

Potențial tehnico–economic:

baraje de acumulare: Porțile de Fier, Izvorul Muntelui, Vidraru, Vidra.

poduri: Podul din Cernavodă

Transfăgărășanul.

Potențial socio–demografic:

orașe atractive prin specifică arhitectura, prin valori de artă pe care le oferă adăpost sau evenimentele care le găzduiesc: Cluj Napoca, București, Timișoara, Oradea, Alba Iulia, Sighișoara, Bistrița, Iași.

rurale localități care pe lângă toate aceste valori oferă și condițiuni naturale chiar deosebit de atractive făcute special pentru petrecerea timpului liber.

Naturalii factori în turismul balnear de cură

România dispune de un potențial excepțional balnear care întrunește o varietate de factori de cură morali.

În ultima perioadă activitatea balneara a cunoscut o dezvoltare sub organizatoricul aspect al folosirii și cercetării balneo-medical, iar baza naturala a fost totodată modernizata, diversificata și extinsă.

În prezent România are la dispoziție 160 de localități balneare și stațiuni cu factori de cura. Această existență a favorizat cxreșterea de turism balneoclimateric și valorificare pentru tratarea unor largi game de afecțiuni. Factorii naturali în turismul balnear de cură sunt:

Apele termominerale  și minerale – calitățile terapeutice, volumul rezervelor, varietatea conținutului. Acestea reprezintă factor principal natural de cură specific României, de care se leagă o importantă parte din activitatea balneo-turistică a României.

Apele minerale românești au un conținut deosebit de elemente chimice și totodată de aceea prezintă o complexitate și diversitate mare sub aspect mineralogic, fizico-chimic, termic.

Ele sunt localizate în general între zona de contact între podișuri cu arealul montan și dealuri (stațiunile Covasna, Călimănești, Tușnad,  Vatra Dornei, Băile Herculane).

Lacurile terapeutice–datorită proprietăților chimico-fizice ale apelor, fenomenului de salinitate ridicată și heliotermie, prezintă un interes terapeutic deosebit; apele acestor lacuri sunt iodurate, clorurate sodic sau sulfuroase.

Locațiile cele mai folosite în balneo-turism:

câmpia Română:  Lacul Sărat, Balta Albă, Lacul Amara;

litoralul Mării Negre: Mangalia, Techirghiol;

din masivele de sare parte a zonele de podiș sau a dealurilor subcarpatice (Ocna Mureș, Sovata, Ocna Dej, Slănic Prahova, Ocna Sibiului, Ocna Șugatag).

Terapeuticele nămoluri – România are la dispoziție importante rezerve de terapeutice nămoluri care după calitățile lor fizico-chimice și originea lor, se împart în următoarele trei categorii:

sapropelice- nămoluri sulfuroase, negre, specifice lacurilor: Amara, Techirghiol, Lacul Sărat, Ocna Sibiului, Sovata, Ocnele Mari și Mării Negre;

minerale de izvor din Băile Felix, Sângeorz-Băi;

turbe chimic descompuse: Borsec, Poiana Stampu, Tușnad, și chiar Mangalia.

Emanații naturale de gaze terapeutice:

de bioxid de carbon, specific vulcanicilor munți Căliman, sunt utilizate ca și mofete la Borsec, Băile Tușnad, Buziaș, Vatra Dornei, Covasna, Sângeorz-Băi, Harghita Băi.

de hidrogen sulfurat, întâlnite la: Sântimbru  și Șugag fiind unice în Europa.

Salinele-sunt bazele de tratament de la Slănic Prahova, Târgu Ocna, Slănic Moldova, Cacica, Praid, Turda etc.

Plantele medicinale-sunt din ce în ce mai des solicitate pentru prepararea unor medicamente de altfel cât și în cura de exterior ca băi de medicinale plante.

Factori climatici-sunt utilizați în ameliorarea sau menținerea stării de sănătate, prin climatoterapie, a organismului uman. S-au evidențiat bioclimate cu propietăți terapeutice mai multe:

excitant de litoral și câmpie;

sedativ din dealurile, câmpia de vest și podișurile până la o altitudine de 600 -1000 metri;

specific altitudinilor peste 800 metri și până la circa 2014 metri tehnico stimulant.

Aeroionizarea – o influență a climatului aeroelectric având o bogată aeroinizarea, negativă predominant are efecte benefice în principal de sedare asupra organismului uman, astfel sporind valoarea balneară stațiunii.

În România această aeronizare prezintă moderate valori, dar sunt și zone unde acestea devin mult mai ridicate (Băile Herculane, Borsec, Băile Felix, Moneasa, ).

Conservarea și protecția mediului

Turismul de mediul înconjurător este dependent, dezvoltarea societății expune și supune mediul înconjurător astfel la două feluri de degradări:

directă urmare a expansiunii orașelor, a exploziei demografice, agriculturii, dezvoltării industriilor etc, amplificării structurilor de transport, exploatări resurselor naturale in mod intensiv, comunicații. Aceasta are consecințe directe asupra calității de aer, apă, degradarea monumentelor naturale și rezervațiilor, obiectivelor antropice.

activități de agrement și turism cu caracter sezonier totodată având negative efecte datorită unei greșite concepții de valorificare a resurselor de turism, zone, puncte ori obiecte de turism, precum și acțiunilor directe a turiștilor asupra florei, peisajului, faunei ori a altor obiective de turism pe care aceștia le pot afecta total sau parțial.

Pentru conservarea și protecția mediului, în România s-a creat un cadru solid juridic, reflectat în sistemul de hotărâri, legi și alte acte normative care prevăd și sancționează principiul, normele atat generale cat și speciale, precum și răspunderile și obligațiile ce revin societăților, tuturor persoanelor fizice și centralelor organe de control pentru acest domeniu.

Stațiunile și zonele turistice au parte de priorități pentru protecția și ameliorarea mediului înconjurător, prin programe și măsuri speciale, care vizează încurajarea și asigurarea dezvoltării turismului.

În momentul în care mediul înconjurător și turismul coexistă în armonie, mediul are beneficii de pe urma turismului ușurând astfel reabilitarea și conservarea mediului.

Itinerarii turistice specifice fiecărei zone turistice

Potențialul valoric turistic al României, caracterizata prin armonia și varietatea formelor de relief, o mare diversitate a obiectivelor turistice antropice și naturale, precum și resursele cu caracter unicat existent, situează România astfel printre țările cele mai favorizate, dispunând astfel de posibilități de practicare a unui turism total.

Punerea în valoare a turismului total presupune pregătirea unor programe turistice atractive și originale, pe cât mai variate interese, specifice pe zone diferite ale țării.

Munții Carpați

Atractivitatea și complexitatea potențialului turistic al Muncților Carpați ai României se poate materializa în crearea unor programe specifice turistice:

drumeții, excursii, itinerarii și trasee turistice pe traseele montane marcate în Munții Făgăraș, Bucegi, Retezat, Ceahlău, Parâng, Candel, Postăvarul, Piatra Craiului, Harghita:

Cabana Diham – Bușteni – Poiana Izvoarelor, Predeal – Diham – București

Beiuș – Oradea – Stâna de Vale – Cabana Valea Drăganului – Cabana Lasu – Aleșd – Oradea

Cheile Turzii – Cluj Napoca – Câmpeni Albac – Cluj Napoca – Huedin .

turul mănăstirilor de la Bucovina, Maramureșul – de legendă ținut, pe urmele lui Dracula, etc.

alpinism pe munții Piatra Craiului, Bucegi, Retezat.

acțiuni pentru turistică orientare;

speoturism în Munții Bucegi, Munții Apuseni, Munții Mehedinți Munții Cernei.

sejururi de 5-12 zile pentru practicare de sporturi de iarnă, pentru tratament și odihnă, sau pentru weekend cu ocazia a diferite sărbători.

rural turism în diverse montane areale

Delta Dunării

Varietatea și bogăția potențialului de turism din Delta Dunării, poate totodată genera o mulțime de programe de turism:

plimbări cu  hidrobuzul, vaporul ori barcă pe canalele Deltei, pe lacurile din interior.

gastronomice programe cu unele specialități pescărești.

programe speciale de vânătoare și pescuit.

programe pentru naturaliști.

itinerarii de turism practicate doar în Delta Dunării:

București – Murighiol – Tulcea – Babadag –Histria – Enisală – Mamaia – București.

Marea Neagră

Litoralul Mării Negre reprezintă prin diversitatea atracțiilor și valoare, o importantă artistică destinație:

sejururi de 7 – 12 zile pentru cură helio-marină și odihnă.

sejur de 12 – 24 de zile pentru balnear tratament.

tururi de litoral.

degustări ale vinurilor de Murfatlar.

practicarea de sporturi nautice.

echitație in localitatea Mangalia.

itinerari specifice turistice litoralului românesc de la Mărea Neagră:

București –Eforie Nord – Constanța – Mangalia – – Murfatlar – Adamclisi – Constanța – retur.

Intre țările din estul și centrul Europei, țara noastră este înzestrată cu una dintre cele mai variate și bogate resurse naturale turistice și antropice, care-i conferă o foarte mare disponibilitate pentru activități de turism.

Acest potențial de turism valoric se concretizează în spectaculoase și diverse peisaje pitorești și forme de relief, îmbinate armonios pe întreg teritoriul României, ape minerale bogate, o clima bună practicării turismului pe tot cursul anului, bogata floră, specii de interes vânătoresc, monumente istorice inegalabile, de arhitectură și artă, tradiții populare s.a.m.d. și poate satisface, prin o multitudine de forme turistice, motivații variate ale turiștilor străini și romani.

1.4. Turismul romanesc în prezent

În ultimii ani, țara noastră a devenit o preferată destinație pentru mulți europeni (cca 59%  dintre turiștii de peste hotare sunt originari ai țărilor membre U.E.), fiind la concurență și rivalizând cu țări precum  Grecia, Bulgaria, Italia sau de ce nu, Spania.

Stațiuni precum Saturn, Mangalia, Venus, Olimp, Neptun și Mamaia,( Riviera Română numite uneori) sunt printre atracțiile turistice principale pe timp de vară.

Stațiunile de schi, în timpul iernii, din Poiana Brașov și de pe Valea Prahovei  sunt destinațiile preferate ale turiștilor străini.

Pentru acea atmosfera medievală și pentru acele castelele aflate acolo, astfel numeroase dintre orașele transilvănene precum Brașov, Sibiu, Sighișoara, Târgu Mureș ori Cluj-Napoca au devenit niște puncte de atracție importante pentru turiști. De curând, s-a dezvoltat totodată și turismul rural ce se realizează pe baza promovării tradițiilor și folclorului.

Punctele de atracție principale le reprezintă pictatele mânăstiri din nordul Moldovei, Castelul Bran, bisericile din lemn Transilvania sau Cimitirul Vesel de la Săpânța.

Alte importante atracții turistice din România sunt acelea naturale precum  Porțile de Fier, Delta Dunării, Peștera Scărișoara și încă câteva dintre peșterile din Munții Apuseni.

În partea de nord a României este situată Bucovina, în nord-vestul Moldovei. Pitoreasca regiune montană, cu tradiții etnografice ce au dăinuit nealterate, Bucovina încă se remarcă printr-o turistică dinamică activitate, în primul rând datorată mânăstirilor. Cele cinci mânăstiri având pictură exterioară, acum intrate în patrimoniul mondial turistic, își păstrează a lor frumusețe după mai bine de 450 ani.

Putem spune astfel ca, țara noastră, tară cu experiența și tradiție în domeniul turismului, este parte dintr-o singulară categorie de țări: în ciuda unui potențial turistic antropic și natural de o mare varietate și valoare, concentrat pe o arie relativ mica, nu a izbutit să facă din industria de turism o importanta sursă a dezvoltării generale și a creșterii economice.

Cu toate acestea România s-a situat de-a lungul timpului, printre destinațiile recunoscute de vacanța și în lume apreciate.

Subcapitolul de față evidențiază aspecte ce vizează evoluția și situația turismului și totodată modul în care a evoluat acesta, după anul 2014 și mai ales cum acesta a fost influențat de majore evenimente care au avut loc atât pe plan mondial cât și regional.

Pe viitor, unii specialiștii se așteaptă la o dezvoltare semnificativă a sectorului de turism o data cu intrarea pe piețele din Romania a unor lanțuri hoteliere de notorietate pe plan mondial, precum Hyatt, Radisson, Le Meridien ori Kempinsky.

Lângă turismul de afaceri, care rămâne ramura cea mai dezvoltată, este un sector intr-un avânt permanent, turismul rural. Pe viitor, cel din urma sector va atrage estimativ un procent mare de turiști deoarece acetea din urmă vor începe să progrseze din ce în ce mai mult acele pensiuni de tranzit.

Consider personal că acest plan de dezvoltare turistic este o modalitate bună de a avea o industrie de turism comparabilă cu ale altor țări și poate stimula relansarea turismului din România.

Daca toate măsurile vor fi implementate și se vor și respecta, atunci este foarte posibil ca în 2026 să atingem cifra de 15,49 milioane de vizitatori de peste hotare, adică de două, jumătate mai mulți fața de prezent și astfel vor cheltui circa 7,6 milioane euro, adică de opt ori mai mult comparabil cu prezentul.

Pare greu de realizat acest lucru după cum sunt lucrurile în România în prezent. Până acolo este și va fi foarte mult de munca, deoarece sunt necesare uriașe fonduri pentru a transpune în practica toate aceste masuri și pentru ca turismul romanesc sa se relanseze.

Este totodată nevoie și de sprijin din unei mari parți a populației care este necesar să învețe să valorifice și să conserve bogățiile țării, să apere mediul. Dar cu puțin ajutor din partea tuturor autorităților, personal cred că acest lucru nu este imposibil.

La nivel internațional, este considerat turismul, un sector dintre cele dinamice din economie, fiind mereu pe pozitie ascendentă evoluția sa, chiar în perioade nefavorabile conjuncturale.

El dovedește o rezistenta mare în perioadele de criză, cum ar fi cazul de recesiuni economice, conflicte regionale, instabilitate politica, calamitați naturale.

1.5. IMAGINEA ROMANIEI în LUME

Este necesară crearea unei noi imagini a României și a turismului nostru printr-un program de promovare și marketing. Acesta obligă sa stabilească o imagine a României pe piața turistica internațională drept o destinație ofertantă de o gama variată de elemente naturale și culturale, cu serviciuri de foarte bună calitate pentru chemarea clientelei atât de necesare. Trebuie mai bine înțelese interesele și nevoile surselor de turiști, piețelor care astfel vor fi momite către produsele turistice românești.

Publicului îi trebuie aduse la cunoștință ce România are de oferit și aceasta oferta atractiva să fie considerată. Trebuie încurajat turismul să răspundă in mod pozitiv pentru un interes crescut al consumatorului fața de țara noastră prin oferirea și crearea de călătorie în țară și de programe turistice.

Daca tot vorbim despre valori, când mergem în străinătate și spunem ca suntem romani primele cuvinte pe care le auzim sunt Nadia, Hagi, Ilie Năstase, Dracula și cam atât.

Asta în cazul în care respectivii străini nu ne întorc spatele și fug. Nu avem un brand de tara adevărat și care sa ne ajute.

Nu, n-ar trebui sa ne reprezinte nici frunza de pe logo-ul turistic și nici Carpathian Garden, ca păduri sunt peste tot în lume.

Am pomenit mai devreme de Dracula. Da, este o legenda, una de care întreg mapamondul a auzit. Mulți știu Romania ca fiind tara lui Dracula.

Asta nu înțelegem noi, ca trebuie sa investim în genul acesta de mituri ca mai apoi sa scoatem bani buni din asta. Exista la un moment dat inițiativa de a se face un parc de distracții cu aceasta tematica. Proiectul a fost abandonat și cred ca rău s-a făcut.

Pana nu vom atrage turiști suficienți încât sa arătam lumii întregi ca Romania nu este o tara bananiera, vom fi percepuți în continuare ca tara de origine a rromilor.

Din păcate, în acest moment suntem percepuți în Europa ca fiind o națiune de rromi.

Nu numai ca nu încercam, dar nici nu vrem sa ne reparam falsa imagine creata de putinii indivizi care au plecat din tara cu scopul de a fura, de a viola și de a ucide.

Pe seama acestora mass-media din occident face atât de mult tam-tam încât imaginea noastra ca tara are mult de suferit.

Romania, tara săraca, tara a intolerantei, a traficului cu droguri, a corupției și a copiilor abandonați. Aceasta este imaginea pe care presa străina a conturat-o României la începutul acestui an. în comparație cu Ungaria și Bulgaria, profilul de tara al României în presa străina este unul negativ, mult mai mult decât a fost anul trecut.

Timp de patru luni, Institutul pentru Studiul Comunicării a monitorizat presa din SUA, Marea Britanie, Germania și Rusia, urmărind în special articolele în care se făcea referire la Romania, Ungaria și Bulgaria.

Tara noastră apare ca având o economie cu un potențial scăzut de investiții și o reforma intr-un stadiu nemulțumitor.

Totodată, alte lucruri negative despre Romania prezentate de presa străina se refera la crima organizata, traficul cu droguri, discriminarea religioasa, menținerea unor membri ai fostei Securitații în funcții importante, dar și la scandalul legat de acordarea vizelor pentru Marea Britanie.

Romania pozitiva: sportivii și Dacia Logan. în schimb, imaginea pozitiva făcuta de presa străina României se refera doar la faptul ca este prima tara care va fabrica Dacia Logan și ca sportivii romani au obținut performante în cadrul unor competiții organizate la nivel european și mondial.

Bulgaria mai are și ea de lucrat la imaginea externa, presa străina criticând mai ales problemele legate de integrare, deficit bugetar, crima organizata, dar și de faptul ca are trupe slab pregătite pe care le-a trimis în Irak. “Ori Romania nu are o strategie de comunicare la nivel internațional, ori, daca aceasta strategie exista, ea nu funcționează.

Conform monitorizării noastre, Ungaria este singura tara care are o strategie de comunicare. Bulgaria are un început de strategie, dar se vede preocuparea fata de informația care este transmisa la nivel internațional. în schimb, Romania are bine conturat doar un profil de tara negativ”, a declarat Stefan Stanciugelu, directorul Institutului pentru Studiul Comunicării.

El a adăugat ca din modul în care este reflectata imaginea României în străinătate rezulta ca nu exista un departament care sa transmită informații la nivel internațional.

Referitor la fondul pentru promovarea imaginii României în străinătate, Stefan Stanciu gelu afirma ca, în 2010, din acesta au fost finanțate mai ales evenimente organizate în Romania.

Si mai important de ce ar trebui sa ne pese cum e văzuta Romania în lume? Nu este prima data când scriu despre brandul de țara al României, dar tocmai am realizat ca am pierdut începutul.

Ce este de fapt un brand?

Pe lângă faptul ca este un cuvânt importat din alta limba, care nu spune nimic unei populații întregi. Brand își are originea într-un cuvânt din Old Norse brandr care înseamnă a arde/arsura.

Branding era acel semn, care pe vremuri se făcea cu un fier încins, pentru a identifica un animal dintr-o anumita turma, în caz ca bietul animal se pierde sau se amesteca cu animalele dintr-o alta turma.

Termenul a fost împrumutat în jargonul de afaceri ca fiind acea caracteristica ce identifica un anumit produs, apoi s-a extins spre servicii, afaceri, firme, tari și în ultima perioada am auzit și de branding personal. Adică ce-as avea eu mai cu mot decât alt blogger x.

In privința brandului de tara, fiecare dintre noi isi da cu părerea după ce o vizitează dar, cel puțin pentru mine, ca sa fie pe lista mea „de vizitat” trebuie sa aflu mai întâi de ea.

Fiecare tara cat de cat cunoscuta are o anumita caracteristica care este împinsa mai mult sau mai puțin voit în fata, de exemplu: Elveția este tara ceasurilor și au un sistem bancar jos pălăria, Japonia este renumita pentru roboti și produce electronice de înalta calitate, Norvegia are fiorduri spectaculoase.

CAPITOLUL 2

Imaginea T.H.R. Marea Neagră S.A. în lume

2.1 Istoricul SOCIETATII T.H.R. Marea NeagrA S.A.

Litoralul Mării Negre, mai aproape de tine!

“Turism, Hoteluri, Restaurante Marea Neagra” SA este un brand care si-a consolidat renumele prin forța, capacitatea și varietatea mare a ofertei. “Turism, Hoteluri, Restaurante Marea Neagra” SA administrează 24 unități de cazare și 20 de alimentație publica aflate pe litoralul Marii Negre în stațiunile Eforie Nord, Eforie Sud,Venus, Saturn și Neptun, însumând 8.100 locuri de cazare.

Strategia precisa, competitiva, bazata pe calitatea serviciilor, prin orientarea întregii organizații către client, face ca activitatea desfășurata sa recomande S.C. T.H.R. Marea Neagra S.A. drept un partener de încredere pentru marii operatori de pe piața turistica internaționala și pentru agențiile romanești de incoming.

Sfera serviciilor se completează prin oferta modernelor baze de tratament situate în stațiunea Saturn, în cadrul complexelor hoteliere de 3 stele “Balada“, “Hora” și “Sirena“ și a bazei de tratament situata în cadrul Complexului Bran-Brad-Bega din stațiunea Eforie Nord.

Parcurile de agrement “Aqua Park Balada” și “Aqua Park Cleopatra” situate în stațiunea Saturn, oferă servicii de agrement de înaltă calitate într-un peisaj pitoresc unic prin învecinarea acestora cu plaja și marea.

Oaze de relaxare și liniște sunt și piscinele amenajate în cadrul Complexelor hoteliere Miorita*** din Neptun și Raluca***din Venus.

Principalele produse proprii sunt pachetele de servicii de cazare, alimentație publica, tratament balnear, agrement (spa, piscine, bai reci cu nămol, programe artistice).

Produsele turistice se promovează prin mijloace specifice atât pe piața interna, cat și pe cea externa. Un canal important de distribuție il reprezintă vânzarea online prin intermediul site-urilor specializate, dar și prin site-ul propriu de vânzări, canale cu cea mai mare ascensiune în ultimii ani și cu potențial mare de creștere.

Societatea își desfășoară activitatea intr-o zona în care principala activitate o reprezintă chiar activitatea companiei, respectiv prestarea serviciilor de cazare, alimentație publica, agrement, atracția principala reprezentând-o plaja și calitatea apei de îmbaiere a Marii Negre, precum și calitățile curative ale principalelor resurse naturale de cura balneara, nămolul sapropelic de Techirghiol, apa lacului Techirghiol, apa mezotermala sulfuroasa, apa de mare și aerosolii marini.

Pe site-ul Bursei de Valori București am găsit Codul unic de înregistrare al societății respectiv 2980547 și este înregistrata la Registrul Comerțului J13/696/1991.

Sediul social al organizației este în localitatea Mangalia, str. Lavrion nr. 29, jud. Constanta, România, website: www.thrmareaneagra.ro, e-mail: thrmareaneagra@yahoo.com, Telefon: 0241/752452, Fax: 0241/755559, având ca domeniu de activitate “Hoteluri și alte facilitați de cazare similar Cod CAEN5510”.

2.2. Analiza principalilor indicatori financiari

Pentru a putea deduce gradul de atractivitate al societății pe piețele de turism europene cat și internațional ca și societate româneasca de profil, am analizat bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2015.

In consecința o societate atractiva pentru investitori autohtoni și străini, implica în mod automat o atractivitate în activitatea de turism rezultând astfel cifra de afaceri mare care sa genereze profit, care la rândul acestuia poate fi reinvestit în confort și atractivitate pentru turistul universal.

Tabelul nr. 1. Veniturile și cheltuielile organizației pe anul 2015

Din coloana „Indice BVC2015/Realizat 2014%”, aferenta tabelului nr.1 „Bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2015 al organizației” deducem ca majoritatea indicatorilor financiari au depășit de coeficientul de baza, respectiv 100%.

Fapt îmbucurător pentru acționarii societății, generând astfel manifestarea unui interes crescut al investitorilor pe piețele financiare pentru investii in cadrul societății si de ce nu, o bila alba pentru echipa de management care reușește, conform rândului “Profit financiar” reducerea cu aproape 50% deficitul in contul de profit, respectiv reducerea deficitului de la 260.986 lei la 144.673 lei.

Pentru o mai buna vizibilitate a evoluției acestor indicatori, este necesar centralizarea principalilor indicatori economico-financiari din situațiile financiare prezentate pe Bursa de Valori București în ultimul an, respectiv, respectiv anul 2015 (situații financiare anuale pe anul 2016 nefiind încă publice și disponibile).

In urma centralizării, situațiile economico-financiare se prezintă astfel pe Bursa de Valori din București:
Simbol: EFO
Denumire societate: TURISM, HOTELURI, RESTAURANTE MAREA NEAGRA S.A.
Cod Fiscal / CUI: 2980547
Tip raportare financiara: IFRS

Tabelul nr. 2 Situația economico-financiara a T.H.R. Marea Neagra in anul 2015

Nota: Raportările financiare sunt conforme reglementarilor emise de Ministerul Finanțelor Publice.

Același lucru se poate vedea in tabelul nr. 2 “Situația economico-financiara a T.H.R. Marea Neagra in anul 2015” situație financiara generata de Bursa de Valori București, dar mai simplificat, lipsind acea garanție ca societatea este in creștere in ciuda deficitului de 260.986 lei, ca societatea la coloana „Rezultat Financiar” se vede clar nevoia acuta a societății de mijloace financiare pentru a acoperii deficitul pe care sunt aproape sigur că l-a moștenit de-a lungul timpului de la diferite echipe de management.

Graficul nr. 1 Evoluția prețului acțiunilor THR Marea Neagra la 6 luni

La o simpla analiza a graficului nr. 1 “Evoluția prețului acțiunilor THR Marea Neagra” se poate vedea foarte ușor o creștere continua a interesului investitorilor pentru acțiunile societății începând cu a doua jumătate a anului 2015, odată cu schimbările majore care au avut loc in structurile de management ale societății, fapt care o sa îl abordez mai pe larg mai spre finalul capitolului.

Totuși interesul investitorilor nu a crescut chiar atât de înverșunat încât structurile de management să își permită luxul de “a culege roadele”, vezi tabelul nr. 2, unde este încă prezent un deficit de 260.986 lei, lucru ce oblige noi manageri sa continue căutarea de noi surse de finanțare, deocamdată necesare pentru funcționare.

2.3. Analiza de statistici turistice naționale și internaționale

Pentru a se putea elabora o strategie de repornire a societății T.H.R. Marea Neagra pe plan internațional o analiza a situației din prezent a României este necesara, ca destinație și turistica pe plan mondial dintr-o perspectiva de marketing, esențial fiind identificarea zonelor de acțiune și modurile de intervenție.

Analiza SWOT este o sinteza de audit de marketing care expune punctele puternice și cele slabe ale societății, precum și oportunitatea și amenințarea mediului extern.

Se întocmește astfel o listă a proprietăților negative și pozitive ale societății T.H.R. Marea Neagra, ce o diferențiază de societățile concurente.

În întocmirea analizei SWOT, societatea noastră trebuie privită ca și destinație unitară turistică deținătoare atât de puncte slabe, cât și puncte puternice și care acționează pe ramură în mișcare, astfel beneficiind de oportunitate, dar izbindu-se și de amenințări inerente specifice unei piețe imperfecte.

Tabelul nr. 3 Analiza puncte tari si puncte slabe a T.H.R. Marea Neagra

Potențialul de turism constituie o esențială componentă a ofertei de turism și o indispensabilă condiție a dezvoltării turismului românesc. Prin diversitatea și dimensiunile elementelor sale, prin originalitatea și valoarea acestora, el reprezintă principala motivație a circulației în turism.

Corecta evaluarea a componentelor sale, această analiză a posibilităților de eficientă valorificare a acestora presupune pregătirea unui sistem categorial și național adecvat care să permită desenarea unei coerente strategii a dezvoltării activității de turism. Atracția turistică este fundamentalul motiv și imboldul inițial pentru deplasarea către o anumită destinație pentru turism.

O societate prezintă interes atunci când dispune de elemente atractive a căror gospodărire poate determina evenimente de turism. Din acest punct de vedere, potențialul de turism al unui teritoriu poate purta la modul general, cu ansamblul elementelor constituite ca și atracții turistice, pretabile unei amenajări pentru primirea călătorilor și vizitare.

Turismul în general in țara noastră se concentrează pe peisajele naturale și istoria sa bogată, având o contribuție importantă pentru economia țării.

În 2014, turismul internațional și intern a asigurat 4,9% din P.I.B. și circa jumătate de milion de joburi (5,7% din totalul joburilor din țara noastră).

După comerț, activitatea de turism este cea de-a doua importantă ramură din sectorul pentru servicii. Dintre sectoarele economiei românești, turismul este dinamic și în rapidă dezvoltare, de asemenea fiind caracterizat de un potențial de extindere mare.

Numărul de turiști a crescut de la 6,9 milioane în 2011, la 7,6 milioane în anul 2014. De asemenea, în 2015, turismul din țara noastră a atras investiții de peste 600 milioane de euro. Cifrele încă sunt in continuă creștere. O estimare recenta nu este publicată de instituțiile abilitate.

Sunt foarte multe agenții pentru turism din țara noastră și din alte țări de pe întreg mapamondul care aduc turiști străini în Romania de astăzi în ciuda restrânselor resurse investite ce către statul roman ca si investitor principal .

Totodată turiști străini și români își pot face rezervări la moteluri, hoteluri, pensiuni și alte locuri de cazare atât din țară cât și din alte țări in mod direct pe website-urile de specialitate.

În stațiunile balneo-climaterice din țara noatră sosesc anual între 800.000 și 1.000.000 de oameni în căutarea unor tratamente de sănătate. La aceștia se adaugă și toți pensionarii care reușesc să primescă bilete pentru tratament, emitent Casa Națională Pensii .

Anual aproximativ 250.000 de bilete pleacă la pensionari, dar nu întotdeauna toți ajung la stațiuni. Doar cca10% sunt turiști de peste hotare.

Pentru o mai buna previziune necesara stabilirii unei strategii pe termen lung, este imperativ necesar cunoașterea unor statistici vis-a-vis de turismul romanesc.

Astfel, numărul turiștilor de peste hotare, care au sosit în țara noastră, pe ramuri diferite ale turismului din România au fost în anul 2014:

Țări părți ale Uniunii Europene

Ungaria  – 1.951.380

Bulgaria – 1.214.083

Germania  – 621.676

Italia  – 423.165

Polonia  – 286.526

Austria  – 211.142

Franța  – 193.361

Regatul Unit  – 198.151

Grecia  – 187.910

Spania  – 79.971

Țări nonpărți ale Uniunii Europene

Republica Moldova – 2.428.566

Ucraina  – 931.100

Turcia  – 402.000

Serbia  – 190.361

Federația Rusă  – 70.679

Turiști din America – 231.711

Turiști din Asia  – 253.896

Turiști din Africa  – 38.454

Este totuși necesara o analiza și evaluare a indicatorilor statistici fundamentali în turismul din țara noastră pretabili pentru strategia de marketing necesara societății T.H.R. Marea Neagra.

Cazarea de turism – principala componentă a fundamentului tehnico-material reprezintă un sprijin puternic pentru activitatea de turism din România, atât printr-un important număr de locuri, cat și prin a lor structură.

După 2007, numărul locațiilor de cazare de turism a înregistrat o continua creștere, de la 4326 în anul 2007 la 8962 în 2014.

În 2014, locațiile de cazare erau împărțite astfel: 2081 moteluri și hoteluri, 15  hanuri, 205 cabane, 92 campinguri, 1208 vile, 315 tabere școlare, 1036 pensiuni urbane de turism, 3 sate vacanță, 15 spații pe nave de cazare și 3992 pensiuni agro-turistice.

Cel mai mult a înregistrat creștere numărul pensiunilor rurale pentru turism. Dacă în anul 1995 erau doar 61 de unități de acest gen, în 2014 numărul acestora a ajuns la 1292, iar în anul 2014 se înregistra un număr de 3992 unități.

In ghidurile de turism străine, țara noastră este foarte bine cotată la aspectul resurse naturale, dar foarte slab la siguranța personala și servicii. Străinii presupun că ceea ce lipsește românilor sunt stațiunile de dotări și confort cu grad ridicat.

Din punctul de vedere menționat mai sus, suntem eclipsați de Ungaria, țară care își folosește resursele naturale cu incomparabilă eficiență. Fără munte, litoral sau deltă, vecinii noștri valorifică anual din turism circa 4 miliarde dolari și primesc peste aprox. 10 milioane turiști internaționali de aproape 10 ori peste media României.

Conturarea unei pertinente imagini despre turismul extern al țării noastre este posibila în mai multe moduri: cu ajutorul datelor statistice; uzarea unui set de adecvați indicatori, capabili să arate specificul prezentului sector de activitate ori prin metoda comparației între state, fie ele din zonă geografică identică, fie cu aceleași condițiuni de dezvoltare.

Deci, când ne referim la turismul extern al unei țări, este imperativ necesar să luam în considerație indicatori următorii: sosiri de persoane la granițe; plecări de vizitatori români peste hotare; încasări numerar; cheltuieli.

La capitolul sosiri de persoane la granițe statisticile naționale relevă următoarele date:

Tabelul nr.4: Sosiri turiști din străinătate în Romania (mii)

Din tabelul nr.4 se poate concluziona ca din anul 2014 și pana în 2014, se constată o evoluție. Daca în 2014, numărul de sosiri a fost de 5265 mii, în 2014 a ajuns la 6972 mii crescând cu 32,43%, favorabilă situație pentru România. Pe parcursul anilor, situația s-a schimbat în fiecare an, astfel înregistrându-se atât urcușuri cât și coborâșuri. După revoluțiile din 1989 se poate parlamenta de o nouă epocă a turismului nostru; au fost refăcute legăturile tradiționale istorice cu parteneri europeni.

Însă toate acestea nu au fost insuficiente pentru atragerea de turiști străini în mare parte datorită economiei în derivă romanești, serviciilor slabe de calitate și nu în ultimul rând datorită structurilor turistice în care nu a investit mai nimeni de-a lungul anilor, nici măcar statul român.

Cota de piața a țării noastre a scăzut de-a lungul timpului. Dacă în 1981 România avea o cota de 2.5% fiind situată printre primele 15 țări care recepționau, astăzi aceasta a scăzut sub 1%. Informațiile din tabel fac referire la sosirile de turiști străini doar în punctele de graniță și nu la cei din locațiile de cazare care imperativ mai putini pentru că mulți vin la rude, cunoștințe și prieteni.

Anii 2011 și 2012 au înregistrat unele scăderi față de anul 2010. După 2012, în toți acești ani au fost înregistrate unele creșteri de sosiri, situație bună pentru România. Anul 2014 a fost cel mai bun d.p.d.v. al sosirilor de turiști de peste hotare, după ce în 2012 se înregistra o scădere semnificativă. Sosirile turiștilor străini au crescut cu 32,82% fașă de anul 2012. Cu unele perfecționării a condițiilor din România, numărul de turiști de peste hotarele noastre va crește substanțial de la an la an.

Cu privire la înnoptări, sunt mai mult puține decât acele sosiri, fiind o oarecare creștere de la an la an,finalizându-se în 2014 la 3583. Acest lucru se mai datorează și faptului ca o parte dintre turiștii de peste hotare sunt în vizită la rude, cunoștințe și prieteni petrecându-și sejurul la proprietăților acestora sau pur si simplu sunt în tranzit prin țara noastră. Durata medie a unui sejur se concretizează în toți anii, în aproximativ 2 zile.

Tabelul nr.5: Sosiri pe țări de origine și continente (mii)

In tabelul nr. 5 este detaliat un punct de vedere al distribuției în spațiu, sosirile de turiști de peste hotare reflectă o puternică concentrare. În acești ultimi ani, aproximativ 910% din sosirile turiștilor de peste hotare au fost din Europa, în procent de 85% in 2014.

Pe locul secund se poziționează America cu 11.29% în 2014, restul de continente posedând ponderi foarte mici și infime. În ceea ce privește națiunile, cea mai semnificativă parte a emisiei de turism se concentrează lângă țările vecine țării noastre: Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Germania, Turcia.

Tabelul nr.6: Sosiri de peste hotare după mijloacele folosite de transport(mii)

Acest fapt se explica prin intermediul distantelor relativ infime intre țări, prin agreări de cultura, limba, istorie.

Din punctul de privire al mijloacelor de transport folosite de indivizi de peste hotare, detaliate in tabelul nr. 6, pe cale rutieră se poziționează pe primul loc având un procent de peste 66%, urmate de cele pe cale aeriană cu 16.6%, pe cale feroviară 6,4% și pe cale navală 3.08%.

Explicația ar fi că în final căile rutiere sunt cele mai comode și totodată sunt cele mai agreate de turiștii de este hotare. Pe căile navale sunt mai puțin frecventate, probabil datorită costurilor piperate. Se observă însa o creștere a celor pe căile aeriene, pe bună dreptate că timpul de călătoriese scurtează consederabil, astfel turiștii, beneficiază de timp în plus pentru relaxare.

Tabelul nr.7: Români plecați peste hotare (mii)

În ceea ce privește plecările romanilor peste hotare, tabelul nr. 7 arată că intre anii 2007-2014, s-au evidențiat diferite etape, in speță anul 2009 prezentând cel mai infim număr de plecări 5758, diminuându-se cu aproape 11% fata de anul 2008.

După 2009, numărul de plecări a crescut progresiv în fiecare an, ajungând-se în 2013 la 8906, cu 39,41% mai mult decât în 2012 și în 2014 la 15509 de plecări, cu 142,79% față de anul 2013. Aceasta fapt se datorează în mare parte îmbunătățirii condițiunilor de viața pentru romani și totodată serviciilor bune și de superioară calitate din țări în comparație cu ale noastre.

Tabelul nr.8: Destinațiile românilor plecați peste hotare (mii)

Și în cazul plecărilor peste hotare se menține o concentrare puternică, pe destinații. Europa deține în continuare loc prim cu 94,9% din destinațiile totale în 2014. Tabelul nr. 8 arata ca țările preferate sunt tot cele vecine țării noastre. Cele mai căutate sunt: Bulgaria, Ungaria, Austria, Spania, Germania. Spania ocupa un loc prim cu 55026 sosiri de romani, adică 11,38% din numărul total al Europei.

Toate celelalte continente au ponderi destul de mici, astfel împărțind restul de 6,2%. Acest fapt se datorează cred distanțelor mari de parcurs.

Mijloacele de transport folosite de romani plecați peste hotare, astfel:

Tabelul nr.9: Mijloacele de transport folosite de romani plecați peste hotare

In toți anii prezentați, mijloacele rutiere au ocupat un prim loc, conform cu informațiile expuse în tabelul nr. 9. Acestea au o foarte mare pondere cu 83,30% în 2013. Sunt urmate cu mult în urmă de căile aeriene cu 13.75%, căile feroviare 2,66% și căile navale 0,28%.

Tabelul nr.10 Calatorii în strainatate pentru vacanta și afaceri

Din tabelul nr.10 observăm că de-a lungul timpului situația s-a schimbat pentru călătoriile de afaceri.

Dacă în anul 2011turismul pentru afaceri în Europa au fost de 159518, în anul 2014 acestea au scăzut aproape dramatic cu 34,8% ajungând la 10415.

Totodată numărul de călători pentru vacanță a crescut mult în Europa de la 325611 în 2011 la 729341 în 2014, rezultând o creștere de aprox. 125%. În restul continentelor expuse situația diferă de la un an la altul.

Cu privire la încasări, în perioada 2007-2014, figurau ca fiind de aprox. 400 milioane euro. Conform informatiilor prezentate de Autoritatea Națională de Turism, creșterea numărului total de turiști romani plecați în străinătate nu pare problematic, iar explicația este foarte simplă.

Pachetele turistice pe care românii le preferăsunt cele în care totul este inclus, generând cheltuială mică în locurile în care merg. Ei, turiștii de peste hotare au cheltuit peste un miliard de euro pe servicii și pachete turistice în România, în 2013.

Încasările din ultimii ani au fost depășite de cheltuielile făcute de turiștii romani plecați în străinătate. În 2013, români turiștii au cheltuit 1,045 miliarde de euro, pe timp ce turiștii de peste hotare au lăsat în Romania 1,054 miliarde euro.

România revine astfel la o balanța de plați deficitare în turismul românesc, după ce în 2012 balanța fiind pozitivă, cu cheltuieli ale turiștilor de peste hotare care au atins 862 milioane euro, fata de 760 milioane euro, astfel, acestea reprezintă cheltuieli pentru pachete de turism în străinătate pentru turiști români.

Încasările industriei de turism locale ar putea etala în  anul 2015 o creștere de până la 29%, ritm aproape identic celui consemnat la statele vecine ca și membre ale Uniunii Europene, creșterea datorându-se, mai ales, dezvoltării turismului de afaceri.

De astfel, analiștii din turism apreciază că, la hotelurile de 4 stele din capitală, este prognozată o medie rată de ocupare între 65% și 75% pentru perioada 2009-2015, nivel la fel ca cel înregistrat astăzi.

Tabelul nr.11: Numărul de turiști din unitățile de cazare turistica

Urmare la un studiu comandat de Travel World and Tourism Council (W.T.T.C.), se previzionează ca turismul românesc va crește cu circa 8,1% anual, în perioada 2016-2020.

Dar odată lămurite aspectele internaționale legate de turismul International si migrația turiștilor atât internaționali cat si naționali, pentru a identifica nevoile urgente ale societății trebuie identificate toate aspectele locale si naționale care ar putea contribui in mod direct la redresarea societății THR Marea Negra.

La turismul intern al țării noastre trebuiesc dezbătute numărul de înnoptări, numărul de sosiri și durata medie a unui sejur.

Datele prezentate in tabelul nr. 11, respectiv numărul de turiști un indicator foarte expresiv pentru analizarea circuitului intern turistic.

S-a constatat după 1989, că s-a instalat o referire descrescătoare, în etape alerte datorită schimbării în rău a condițiunilor de viața la romani și calității slabe a serviciilor de turism, ceea ce a condus la petrecerea vacantei și peste hotare doar pentru cei cu posibilitatea pecuniare . Din 2007 și până în 2014 situația se etalează în conformitate cu informațiile din tabelul nr.11 .

Tabelul nr.12: Turiști înnoptați în unitățile de cazare de turism

Numărul înnoptărilor are o evoluție egală cu cel al turiștilor, bineînțeles cu unele variații. Începând cu 2007 și până în 2014 numărul de înnoptări a crescut cu 16,70%, într-un ritm foarte scăzut în comparație cu numărul de turiști astfel ajungându-se de la 17648 în 2007 la 20594 la începutul lui 2014.

Tabelul nr.13: Durata medie a unui sejur (zile)

Daca în 2007 numărul celor cazați era de 4920,  în câteva luni din 2007 a ajuns la 6971 având o creștere de 41,68%.  Restul anilor au înregistrat mici variații, după 2010 tendința fiind de creștere.

Totuși numărul de turiști cazați nu arată în totalitate întregul număr de turiști straini pentru că mulți se cazează la rude, cunoștințe și prieteni, în spatii de cazare neînregistrate, ori în locuri secundare și nu sunt declarate, numărul lor ridicându-se de la 1,1 la 1,6 milioane.

Durata medie a unui sejur se șine aproximativ constant în fiecare an, o medie de 3-4 zile, cu o ușoară tendință de scădere în ultimii ani.

2.4. Structura actionariatului si a societatii

Pentru a ilustra intr-un mod cat mai simplu, sper sa pot reproduce fidel, structura de managementului societății Turism, Hoteluri, Restaurante Marea Neagră, incluzând tot acolo structura acționariatului conform ultimei actualizări emise de Depozitarul Central  din data de 31.12.2015 și publicate pe Bursa de Valori București.

Astfel:

1. Adunarea Generala a Acționarilor

2. Administrarea SC THR Marea Neagra SA

2.1. Sistemul de administrare

2.2. Structura organizatorica și funcționala

2.3. Consiliul de Administrație

2.4. Comitete

3. Conducerea executiva

4. Structuri de Control si Administrare a Riscului

4.1. Biroul de control intern

4.2. Auditorul intern

4.3. Managementul riscurilor

4.4. Comitetul de Audit

4.5. Auditorul financiar

2.5. Repere media despre imaginea societății pe plan local

Domnul Darius MARTINESCU scria în Observatorul de Constanta la data de 17.02.2014 despre situația și starea de fapt existenta la nivelul de management al societății astfel “Timpul trece, leafa merge. Ăsta pare să fie noul scop în viață al administratorilor celei mai importante companii turistice de pe litoral. Salariații societății Turism, Hoteluri, Restaurante Marea Neagră S.A. au încasat mai mulți bani anul trecut, deși compania a înregistrat unul dintre cele mai scăzute profituri din istoria sa.”

O afirmație destul de dura la adresa structurilor de management sin cadrul T.H.R. Marea Neagra. Continuând astfel „Un loc călduț de muncă te ferește de multe necazuri pe timp de criză, mai ales dacă este vorba de o firmă de turism controlată de S.I.F. Transilvania.”

Se pare că nu conta productivitatea sau cel puțin asta reiese din raportarea contabilă pe anul 2013, a companiei Turism, Hoteluri, Restaurante Marea Neagră S.A. Potrivit raportului economic preliminar, T.H.R. Marea Neagră a înregistrat un profit de 861.882 de lei pe întreg sezonul estival de anul trecut, în condițiile în care societatea a încheiat sezonul estival 2012 cu un plus de 3,1 milioane de lei.

Asta nu a împiedicat, însă, firma să cheltuiască mai mulți bani cu personalul în 2013. T.H.R. a înregistrat în 2013 cheltuieli cu personalul de 6,67 milioane de lei, respectiv salarii și indemnizații de peste 5,1 milioane de lei, în condițiile în care în 2012 cheltuielile cu personalul au fost de 6,38 milioane de lei, iar salariile și indemnizațiile au fost de 4,9 milioane lei.

Și asta în condițiile în care veniturile din exploatare s-au redus semnificativ, de la 43,6 milioane de lei, în 2012, la 32,6 milioane de lei, anul trecut. Societatea a înregistrat performanțe financiare asemănătoare o singură dată în ultimii doisprezece ani. În 2011, profitul declarat a fost de numai 172.844 de lei. În restul anilor din perioada de referință, profitul nu a scăzut sub două milioane de lei.

T.H.R. Marea Neagră ar fi scos la vânzare, anul trecut, cinci hoteluri și mai multe active în Eforie Nord și Eforie Sud, banii obținuți urmând să fie folosiți pentru investiții în renovarea celorlalte unități de cazare din portofoliu.

Din păcate, litoralul este plin de astfel de oferte iar nici măcar Regia Autonomă Administrarea Patrimoniul Protocolului de Stat nu a reușit să facă mare lucru în acest sens. În ianuarie 2014, unitatea a scos, din nou, la mezat hoteluri, în încercarea de a face rost de bani pentru a supraviețui.

Turism, Hoteluri, Restaurante Marea Neagră S.A. este o societate pe acțiuni rezultată din fuziunea prin absorbție de către S.C. Eforie S.A. a patru mari societăți de turism de pe litoralul românesc: Carmen Silva S.A., Miorița Estival S. A., Venus S.A., Saturn S.A.

Principalul obiect de activitate al societății îl reprezintă prestările de servicii turistice, unitățile administrate fiind clasificate la patru, trei și două stele.

Societatea dispune de spații de cazare și de alimentație publică în cele mai importante stațiuni aflate pe țărmul Mării Negre, respectiv Eforie Nord, Eforie Sud, Venus, Saturn și Neptun. Acționarul majoritar la T.H.R. este S.I.F. Transilvania, care deține 77,7 % din acțiuni.

De aici rezulta ca imaginea societății pe plan local are este net inferioara oricărei societăți concurenta cu aceasta si, având în vedere această stare de fapt, structura de management nu face nimic altceva decât sa se bucure de remunerațiile primite sub forma de salariu, neglijându-si în totalitate obligațiile ce decurg odată cu aceste drepturi.

Totodată este frustrant ca singura strategie adoptata de către structurile de management ale societății, este aceea de a înstrăina mijloacele fixe generatoare de mijloace financiare. Condamna astfel societatea la o dispariție din segmentul de turism, înceata dar sigura.

2.6. Repere media despre imaginea societății pe plan national si international

In consecința, Adunarea Generală a Acționarilor au trebuit sa recurgă la măsuri drastice, mergându-se pana la demiteri și concedieri în cadrul structurii de management al societății

Domnul Liviu Iancu de la Mediafax relata în 28 aprilie2015 despre aceste acțiuni drastice ale Adunării Generale a Acționarilor astfel: “Conducerea S.I.F. Transilvania renunță la restructurarea întregii divizii de turism și totodată a concediat echipa elaborantă a unui plan de acțiune întins pe trei ani, riscându-se astfel un proces cu toși managerii destituiți și plata unor compensații în consecință de sute de mii de euro.

S.I.F. Transilvania totuși a concediat, după doar trei luni, toți managerii desemnați să restructureze divizia turistică.

S.I.F. Transilvania este principalul proprietar de locații de cazare turistică, având un portofoliu de 36 de organizații hoteliere, enumeram: Aro, Orizont Predeal, Palace Brașov, Băile Felix, THR Marea Neagră și Turism Covasna.

Turismul reprezintă, astfel, peste o treime din valoarea la zi a intregului portofoliu (36%), respectiv 361,8 milioane lei, in ciuda valoarii nominale a activelor deținute pe acest domeniu reprezintă aproximativ jumătate din totalul rezultat la finele anului 2015.

Profiturile din activitatea de turism sunt însă modeste, deși investițiile efectuate în ultima perioadă, acolo unde companiile S.I.F. sunt majoritare având o contribuție relativ negativă în 2013, cu un minus de 5,5 milioane lei.

S.I.F. Transilvania a facut public pentru anul trecut totalul profit la jumătate față de 2013, de 54 milioane lei, iar toată contribuția actorilor majoritari din activitatea de turism este nesemnificativă, în final, fiind evaluată la sub 2,1 milioane de lei.

În aceste condiții, vicepreședintele executiv Radu Toia, numit la conducerea S.I.F. Transilvania la jumătatea lui 2014, l-a recrutat în a doua perioada a anului trecut pe nou venitul domnul Negoiță Bruno, specialist în redresări și restructurări pentru afaceri, având mandat să coordoneze echipa ce urma să reînnoiască activitatea tuturor hotelurilor din întregul portofoliu, inclusiv THR Marea Neagră S.A..

Planul de modernizare a performanțelor pecuniare urma implementat proaspăt de Sigma Management Hotel SA, noul titlu al societății Transilvania Travel, din portofoliul S.I.F., având ca și obiectiv ridicarea valorii de piață pentru toate cele opt companii ale S.I.F. Transilvania acolo unde deținea pachete mari: Aro Palace, THR Marea Neagră, Orizont Turism, THR Prahova, Turism Covasna, Tușnad, Turism Felix și Tratament Balnear Buziaș.

După spusele avocatului acestora, în a doua parte a lunii martie, fără a avea o cauză justă, a fost demis managerul de proiect, domnul Bruno Negoiță, iar în Consiliul pentru Administrație de la Sigma a fost anulat planul de afaceri propus de întreaga echipă managerială, neprezentându-se nici o explicație. Totodată, managerilor li s-a spus că toate acele contractele de muncă au devenit nule și li s-a spus să semneze încheierea contractelor de comun acord.

Motivul invocat este nulitatea tuturor contractelor de muncă a întregii echipe manageriale și s-a cerut implicit, inclusiv returnarea autovehiculelor și a aparatelor tehnologice avute la dispoziție de la întreprindere. Mai mult decât atât, tuturor managerilor demiși nu au mai avut acces în societate, astfel în mod constant cerându-li-se semnarea acelor acorduri de terminare a contractelor de muncă de comun acord, a declarat domnul Alexandru Dumitrescu, avocatul demișilor pentru MEDIAFAX.

Prin planul de acțiune etalat de către echipa de manageri erau previzionate venituri suplimentare în următorii trei ani (2014-2017) de 54,6 milioane lei și profituri nete mai mari cu 34,3 milioane lei peste cele curente.

Potrivit planului, ultimul an, 2017, toate cele 8 companii urma sa aibă o cifră de afaceri de aproximativ 210 de milioane lei și totodată un profit net de circa 21 de milioane lei, în total un randament de 15%, dat fiind faptul ca randamentul pentru anul anterior s-a situat la 1,2%, iar previziunile actuale indicau randamente sub 1,7%.

Domnul Alexandru Dumitrescu afirmă că vicepreședintele executiv Radu Toia, președinte al consiliului de administrație la Sigma Hotel, a fost informat constant de acțiunile făcute de directorul general, totodată fiind înștiințat de toate persoanele avute în vedere. Totuși în luna decembrie 2014 procesul de selecție s-a finalizat, pozițiile din structura managerială ocupându-se în totalitate.

Pentru evoluția proiectului, în 2014 s-a programat o întâlnire la care s-au prezentat atât membrii structurii manageriale și membrii din consiliului pentru administrație ai organizației Sigma Management Hotel prilej cu care s-a reconfirmat disponibilitatea membrilor consiliului pentru administrație cu privire la propunerea unui plan de afaceri făcut cât și toți membrii noi echipe manageriale, redactarea documentelor certificatoare pentru acest lucru urmând a pune in aplicare în perioada următoare.

Pentru pozițiile manageriale s-a aprobat, de consiliul pentru administrație, distribuirea fondurilor necesare pentru cumpărarea de autoturisme și laptopuri și telefoane, a declarat avocatul demișilor manageri.

Totodată, echipa de manageri au marcat întâlniri cu directorii, întregul personal din toate cele opt societăți, organizându-se astfel o întâlnire comună, trebuind să participe și executivul S.I.F. Transilvania, respectiv domnul Mihai Fercală.

“Oare nu este suspect, schimbările radicale în atitudinea companiei vine la momentul critic în care la urechile șefilor S.I.F. Transilvania, au susurat întrebări ale unor oameni de turism și industrie hotelieră, întrebând cum de a fost posibil ca doar renovarea unui hotel și ridicarea acestuia de la 2 la aproape 5 stele să coste in total peste 32 milioane de euro, aceasta fiind o suma enorma și neconformă cu realitățile de afaceri în lumea civilizată?", domnul Alexandru Dumitrescu a declarat, făcând referire la hotelul Lotus de la Băile Felix.

Domnul Alexandru Dumitrescu a arătat că aproape toate contractele au fost solicitate chiar de managerii Sigma și că conducătorii au fost plătiți fără a avea dificultăți în toată perioada de referință.

Echipa pregătită de domnul Bruno Negoiță cuprinde lideri cu experiență și nume foarte cunoscute chiar și în industria de hotel, cu ar fi Drăghici Mircea, Mihai Zamfir, Mihulin Marius, Secăreanu George ori Răduț Simona.

"Cum este posibil ca indivizi angajați în funcții de management, șefii, să fie respectați foarte puțin, în condițiile în care mulți dintre aceștia și-au părăsit cariere ori proiecte diferite și au coalizat într-un proiect în care au pus suflet și în interiorul căruia fiecare îndeplinea un rol foarte bine definit, având perspectiva unui loc sigur de muncă și a de ce nu a unui succes major? Se vorbește de indivizi maturi din punct de vedere profesional și cu înalte certificări profesionale în palierele în care profesează", a mai declarat avocatul.

Domnul Alexandru Dumitrescu aduce ca și argument faptul că organizația nu a făcut niciun demers pentru declararea nulității contractelor încheiate pentru manageri în instanță.”

Analizând cele de mai sus, este lesne de înțeles ca societatea Turism, Hoteluri, Restaurante Marea Neagră, cu atâtea frământări la nivel managerial, si cu o situație financiara nu prea arătoasa, are o oarecare imagine formata pe plan local si național, ceea ce nu o ajuta sub nici o forma in ceea ce privește funcționarea si dezvoltarea acesteia ca si entitate prestatoare de servicii asimilate turismului.

Pe plan internațional este clar ca nu poate fi vorba in cazul acestei societăți de o imagine sau brand cunoscut peste hotare, probabil acesta este si principalul motiv pentru care aceasta nu își poate revenii din dificultățile financiare în care se regăsește.

Ce este dureros ca in ciuda faptului ca societatea nu are format un brand, o imagine a acesteia pentru promovare in afara granițelor, structurile de management nu mișca un deget, daca pot folosi expresia aceasta pentru a fauri un astfel de nou început, in ciuda vastelor studii si experiențe in turismul internațional.

Se pare ca in ultima perioada, noile structuri de management au avut câteva încercări puerile de “accesare” a turistului internațional, concretizate intr-un site de prezentare al organizației, si cam atât. Se pare ca unica soluție pentru societate este aceea ca pentru a funcționa trebuie sa fie vândută.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Concluzia mea este ca societatea trebuie sa supraviețuiască pe termen scurt pentru a fi rentabila pe termen lung.

Nu ezit pentru înțelegerea temei sa îmi pun doua întrebări esențiale vis-avis de titlul lucrarii, pentru înțelegerea sensului și întregului fond al acesteia, astfel:

„Exista apreciere a României pe plan International?”

Da, pot confirma, Romania nu este cunoscuta străinilor, dar nici nu este asociata nici rromilor, nici corupției, nici lipsei de educație sau orice altceva se mai afirma cu tărie prin media româneasca.

Ultima data când am fost întrebat cum este Romania a fost chiar în urma cu câțiva ani, când am avut în vizita un cetățean francez, sosit în tara pentru schimb de experiența, respectiv o forma de turism științific.

Am ieșit seara cu el la o terasa și am aflat ca este pasionat de călătorie, ca a vizitat Coreea de Nord, Filipine și Afganistan – ultimele lui calatorii așa ca majoritatea discuției a fost despre cum este Romania și fostul ei regim comunist, ceea ce pe mine m-a cam supărat pentru ca în curând se fac 27 de ani de la revoluție și am impresia ca tot acolo am rămas.

Așa ca am început să orientez dialogul spre orașe românești, cultura și mănăstirile din Moldova, pornind de la ideea ca dacă a supraviețuit în Coreea de Nord și Afganistan cu siguranța face fața și României.

Nu știu daca se va interesa și vizita tara mea, dar cu siguranța acum poate sa o localizeze pe harta, ceea ce nu știa cu siguranța înainte de a ne întâlni.

In general când spun ca sunt din Romania se cam ridica din umeri, nu este ceva prea cunoscut sau ușor de adus în discuție. O singura data am fost imediat întrebat daca sunt „ungur sau țigan” ceea ce m-a făcut sa mă enervez instant pentru ca exista în istoria romanilor mulți, chiar foarte mulți eroi care au plătit cu viețile și familiile lor pentru a lăsa moștenire tot ceea ce avem acum, și cu regret o scriu, cu preponderenta, populația tânăra se leapădă și renunța foarte repede.. Acum, gândind la rece, n-am avut o reacție tocmai potrivita.

Putem face cunoscuta mai mult imaginea României în lume?

Cu siguranța. Din punctul meu de vedere primul pas ar fi sa lăsam trecutul în pace. Romania este o tară modernă, cu un amestec de culturi interesant, cu un popor activ, cu o mare capacitate de adaptare și în cea mai mare parte a timpului ospitalier.

Cred însa ca înainte de a face România cunoscuta în lume ar trebui investit în părerea propriilor cetățeni, pentru ca atunci când o nație este mandra de ea atrage cu siguranța privirile altora care vor sa vadă ce este așa de frumos, interesant, plăcut sau de admirat de sunt ăștia atât de mândri?

Revenind la societatea prezentata mai devreme in cuprinsul lucrării, în cadrul procesului decizional al organizației în urma statisticilor și indicatorilor economic financiari analizați, pentru dezvoltarea organizației se pot lua in considerare următoarele propuneri, nu neapărat în ordinea în care sunt prezentate:

Scăderea cheltuielilor, atât cele cu materialele (exclusiv cheltuielile cu materie prima) cat și cele cu personalul. și anume: reducerea consumului de carburant, reducerea consumului energiei electrice, limitarea convorbirilor telefonice la strictul necesar, etc și în cele din urma, ca măsura de ultima instanța concedierea unor angajați.

Mărirea cifrei de afaceri, respectiv a veniturilor, prin extinderea activității pe mai multe ramuri ale turismului sau mărirea numărului de contracte cu societăți de promovare a turismului atât pe plan național cat si pe plan internațional.

Segmentul de administrație poate accesa unele cunoștințe în domeniul de activitate al societății, acest lucru ajutând-o în mod vădit la consolidarea unei comunicări informale, deschizând noi canale de dialog cu ceilalți angajați, și de ce nu noi oportunități în ceea ce privește operațiunile de marketing.

Studierea, cat și aprofundarea cunoștințelor în domeniul turismului romanesc și internațional de către întregul staff de management, și motivarea acestora în ceea ce privește înțelegerea activităților, urmărirea și controlul acestora.

Odată cu stăpânirea unui limbaj coerent în limbajul turistic, structura de management poate și este chiar indicat sa încerce sa preia atribuțiile generate de calitățile de manageri generali și sa le gestioneze așa cum experiența profesionala le dictează.

Structura de administrație poate accesa unele cunoștințe în domeniul de activitate al societății, putând astfel sa poată consilia obiectiv managerii general atunci când situația impune fără sa genereze schimbări în sens negativ în ceea ce privește procesul managerial.

Achiziționarea de pachete de credite avantajoase pentru organizație, de la diferite bănci comerciale sau alte entități financiare nebancare, accesare fonduri europene sau structurale nerambursabile sau chiar rambursabile cu dobânzi avantajoase pentru entitate.

Pe fondul existentei unui deficit financiar în bugetul general se poate lua în calcul o noua emisiune de acțiuni, în paralel cu o politica de marketing financiar corespunzătoare, va beneficia de o “injecție” de capital, respectiv de atât de necesarele resurse financiare.

Atragerea de noi investitori în cadrul societății promovând o politica de profit și un marketing atrăgător pentru aceștia.

„Șaguna a fost un dangăt de clopot care a trezit din amorțire conștiințe și destine, a redat speranțe și vigoare, a pus plugul în brazdă și a dezțelenit ceea ce amenința să devină pârloagă””

– Antonie Plămădeală Magazin Istoric1997 –

BIBLIOGRAFIE

© Lector univ. dr. VANGHELE Cristian – Simulări pe piețe de capital, Note de curs master, Universitatea Andrei Șaguna, 2015

© Prof. univ. dr. NICORESCU Elisabeta – Marketingul în afaceri Note de curs master, Universitatea Andrei Șaguna, 2015

© Conf. univ. dr. MUNTEANU, Valentina – Managementul R.U., Note de curs master, Universitatea Andrei Șaguna, 2015

© Biji E, Baron T, Tovissi L,Statistica teoretica și economica,Editura didactica și pedagogica din București, 1991

© CRISTUREANU Cristiana, Strategii și tranzacții în turismul internațional, Editura CH Beck din București, 2013

© CRISTUREANU Cristiana, Economia și politica turismului internațional, Editura A.S.E., București

© GLAVAN Vasile, Turismul în Romania, Editura Economica, 2014

© LEFTER, Viorel – Fundamente ale managementului resurselor umane, Editura Economică, București, 2014

© MINCIU Rodica, Economia Turismului, Editura Uranus, București, 2011

© NICOLAESCU Luminița, Imaginea României sub lupa! Branding și rebranding de tara, Editura A.S.E., București, 2013

© NEACSU Nicolae, Economia turismului, Editura Uranus, București, 2012

© NISTOREANU Puiu, Economia turismului teorie și practica

© PETCU N, Statistica în turism, teorie și aplicații,Editura Albastra, Cluj, 2014

© W.T.T.C., Tourism Accounting Satellite Research, 2012

© Anuarul statistic România, INSSE Breviar statistic, 2014

© Observatorul de Constanța www.observator.ro

© Mediafax.ro www.mediafax.ro

© The free encilopedia www.wikipedia .ro

© Bursa de Valori Bucuresti ww.bvb.ro

© Kristopher Imaginea Romaniei în lume www.kristopher.ro

© Dictionarul explicativ al limbii romane

© Turism, Hoteluri, Restaurante Marea Neagra www.thrmareaneagra.ro